anuarul demografic al româniei
TRANSCRIPT
Immanuel Kant
edu-01-2015
Sursa datelor: INS
DDaattee ddee ccoonnttaacctt:
IINNSSTTIITTUUTTUULL NNAAÞÞIIOONNAALL DDEE SSTTAATTIISSTTIICCÃÃ
B-dul Libertãþii Nr. 16, sector 5, Bucureºti
Telefon: 318 18 71; 317 77 70
Fax: 312 48 75
e-mail: [email protected]
http://www.insse.ro
Coordonator: Compartimentul Comunicare
Redactor: Dr. Raluca Drăgoescu
Grafica: INS, Direcþia de Editare a Publicaþiilor Statistice
© INS, decembrie 2015
Vitty-Cristian CHIRAN
1
Cuvânt înainte
Ediția 2015 a Anuarului Demografic al României conține serii de date statistice cu privire la numărul şi structura demografică a populației, precum şi la mişcarea ei naturală (naşteri, decese, căsătorii, divorțuri) şi migratorie (internă şi internațională). Structura lucrării respectă, în bună măsură, pe cea a
edițiilor precedente, asigurând astfel continuitatea şi comparabilitatea seriilor de date. În plus, ediția actuală cuprinde şi o serie de tabele noi, care prezintă date statistice privind populația rezidentă, evenimentele demografice ale persoanelor cu reşedința obişnuită în România şi migrația internațională cu schimbarea reşedinței obişnuite. Conținutul metodologic şi metodele de calcul a
indicatorilor sunt aliniate practicilor internaționale, asigurând posibilitatea realizării unor comparații cu alte țări.
Tudorel ANDREI Preşedinte
Institutul Național de Statistică
2
C U P R I N S
Câteva considerații asupra demografiei ............................................... 3 I POPULAȚIA ŞI STRUCTURA DEMOGRAFICĂ ...................................... 4 Populația după domiciliu şi populația rezidentă pe sexe şi vârste, la 1 iulie 2014 ........................................................... 4 Populația după domiciliu pe sexe şi vârste, la 1 iulie 1968................... 5 Populația după domiciliu pe sexe şi vârste, la 1 iulie 1992................... 5 Structura populației după domiciliu pe grupe mari de vârstă, la 1 iulie................................................................................ 6 Populația rezidentă, la 1 iulie (hartă) ................................................... 7 II MIŞCAREA NATURALĂ A POPULAȚIEI .............................................. 8 Rata de fertilitate, pe grupe de vârstă.................................................. 8 Rata de natalitate, în anii 1975 şi 2014 (hartă)..................................... 9 Rata de mortalitate, pe medii de rezidență, în anii 1950 – 2014 ...............................................................................10 Speranța de viață la naştere, pe sexe şi medii de rezidență în anii 1968 – 2014 ...............................................................................11 Căsătorii pe grupe de vârstă şi sexe, în anii 1975 şi 2014..................... 12 Rata de nupțialitate, pe medii de rezidență, în anii 1950 ‐ 2014 ...............................................................................13 Vârsta medie a soților la prima căsătorie în anii 1980 – 2014 ...............................................................................13 Rata de divorțialitate în anul 2014 (hartă).......................................... 14 Rata de divorțialitate, pe medii de rezidență, în anii 1950 ‐ 2014 ...............................................................................15 Vârsta medie la divorț a soților, în anii 1996 – 2014 ............................15 III MIŞCAREA MIGRATORIE A POPULAȚIEI .......................................... 16 Migrație internă ‐ schimbări de domiciliu, în anii 1970 ‐ 2014 ............ 17 Structura fluxurilor migratorii interne determinate de schimbările de domiciliu, în anii 1970 şi 2014 (%)................................17 Numărul anual al emigranților şi imigranților cu schimbarea reşedinței obişnuite, în perioada 2003 – 2014 .....................................18 Emigranți cu schimbarea reşedinței obişnuite pe grupe de vârstă, şi sexe, în anii 2003 şi 2014.....................................................................19 Imigranți cu schimbarea reşedinței obişnuite pe grupe de vârstă, şi sexe, în anii 2003 şi 2014......................................................................20 Anuarul demografic al României, ediția 2015 ‐ Vasile Ghețău.............21
3
Cateva consideraţii asupra demografiei Ca şi în alte domenii ale statisticii, în statistica populației s‐au
produs modificări şi transformări, atât în ceea ce priveşte sistemul, cât şi conținutul indicatorilor utilizați în practică. Primul Anuar demografic al României, publicație comparabilă cu
cele apărute în alte țări, a fost editat în anul 1967. Anuarul cuprindea serii de date pentru toate fenomenele demografice pentru perioada 1930‐1965, iar datele pentru anul 1965 erau prezentate în tabele detaliate. Cuvântul demografie provine din grecescul dēmos = popor și
graphō = a scrie, a compune. Demografia este știința care analizează cantitativ dinamica, structura și distribuția populației, modificările din punct de vedere spațial și temporal ale populației ca urmare a unor evenimente majore precum nașterea, decesul, migrația. Primele analize demografice datează încă din vremea Greciei antice și a Imperiului Roman. Filozofi precum Platon, Aristotel, Cicero sau Seneca au fost printre primii care au expus idei în acest domeniu. Astăzi, demografia şi statistica demografică sunt bazate pe
metode științifice moderne și sunt utile pentru a explica fenomene socio‐economice complexe atât la nivel macro cât şi la nivel micro social. Înregistrarea nașterilor, a deceselor, a căsătoriilor și divorțurilor, a emigrației și imigrației ne furnizează informații care stau la baza fundamentării multor politici publice.
4
Piramida vârstelor reprezintă o cronică a generațiilor, evidențiind disproporțiile care pot apărea în structura populației. Efectele evoluțiilor demografice se fac resimțite în perioade lungi de timp şi atrag schimbări în structura populației. Piramida este o „radiografie” a populației şi evidențiază tendințele pe termen lung ale fertilității şi mortalității, precum şi efectele pe termen scurt şi mediu ale migrațiilor, în care fiecare vârstă se regăseşte în propria sa istorie. Astfel piramida vârstelor la nivelului anului 2014 are o bază îngustă
caracteristică populațiilor îmbătrânite. Îmbătrânirea populației conduce la îmbătrânirea forței de muncă, cu
efecte importante asupra economiei şi a pieței muncii. Între populația după domiciliu şi populația rezidentă există o
diferență semnificativă sub aspectul dimensiunii (prima fiind cu circa 2,4 milioane persoane mai mare decât cea de‐a doua la 1 iulie 2014), proiectarea celor două populații la 1 iulie 2014 pe piramida vârstelor evidențiind un ecart notabil în special pentru grupa de vârstă 25‐50 ani, care include o mare parte din populația activă pe piața muncii. Diferența între cele două tipuri de populații se poate explica prin fenomenul migrației internaționale.
5
6
Evoluția structurii populației pe grupe mari de vârstă arată
amploarea fenomenului de îmbătrânire demografică a populației: dacă în 1970 grupa de vârstă 65 de ani şi peste reprezenta 8,6% din totalul populației, în 2014 această pondere este de aproape două ori mai mare (15,1%), în timp ce ponderea copiilor cu vârsta mai mică de 15 ani, care în 1970 depăşea un sfert din totalul populației (25,9%), a scăzut semnificativ, la numai la 14,9% în 2014.
7
Densitatea cea mai mare a populației se regăseşte în județele care
conțin polii de creştere economică ai României, respectiv Iaşi, Constanța, Ploieşti, Craiova, Timişoara, Cluj‐Napoca, Braşov şi Bucureşti, aceştia reprezentând puncte de atracție pentru forța de muncă.
8
Naşterile şi decesele formează mişcarea naturală a populației. Natalitatea stă la baza fenomenului de creştere a populației,
excedentul numeric de nou‐născuți asupra deceselor conducând la sporul natural al populației.
Rata de fertilitate pe grupe de vârstă a înregistrat schimbări majore
după 1989: a scăzut nivelul ratei de fertilitate şi a crescut vârsta medie la care se înregistrează cele mai mari valori ale ratei de fertilitate. Astfel dacă în perioada 1970‐1985 grupa de vârstă cu cea mai mare rată a fertilității era 20‐24 de ani cu 201,4 născuți‐vii la 1000 de femei, respectiv 191,4 în perioada 2005‐2014 rata fertilității a cunoscut o scădere notabilă, la numai 70 de născuți‐vii la 1000 de femei pentru grupa de vârstă 20‐24 de ani în 2005 şi la doar 55,9 în 2014. În anii 2005 şi 2014 grupa de vârstă cu cea mai mare rată a fertilității
este 25‐29 de ani cu valorile de 77,3 respectiv 67,8 născuți‐vii la 1000 de femei ceea ce arată o creştere a vârstei la care femeile se
decid să aibă copii.
Rata de fertilitate1) pe grupe de vârstă
0
50
100
150
200
250
1970 1985 2005 2014
15-19 ani 20-24 ani 25-29 ani 30-34 ani 35-39 ani 40-44 ani 45-49 an i
Născuţi-vii la 1000 femei
1) Ratele au fost calculate cu populația după domiciliu la 1 iulie a fiecărui an.
9
Rata de natalitate a cunoscut o scădere importantă din anul 1975
până în anul 2014: de la valoarea de 19,7 născuți‐vii la 1000 de locuitori până la valoarea de 8,3 născuți‐vii la 1000 de locuitori.
10
Dintre fenomenele mişcării naturale, mortalitatea este influențată semnificativ de schimbarea condițiilor de viață şi, în general, evoluția favorabilă a speranței de viață este asimilată cu creşterea nivelului de trai material şi cultural al populației. Speranța de viață la naştere reprezintă unul dintre indicatorii prin
prisma căruia se analizează gradul de dezvoltare la care a ajuns o societate. Evoluția speranței de viață este condiționată de modul de viață, starea de sănătate, alimentație, nivelul educației sanitare etc.
Începând cu anul 1950 rata de mortalitate a cunoscut o scădere,
atingând o valoare minimă de 8,1 decese la 1000 de locuitori în 1964, după care se manifestă o tendință de creştere constantă până în anul 1996 când s‐au înregistrat 12,5 decese la 1000 de locuitori. Ulterior, rata mortalității scade, atingând în anul 2014 valoarea de 11,4 decese la 1000 de locuitori. Rata de mortalitate este mai mică în mediul urban decât în cel rural,
diferența dintre cele două medii de rezidență crescând în perioada 1960‐1996, după care această diferență cunoaşte o uşoară scădere.
11
Speranța de viață la naştere a înregistrat o creştere uşoară de la valoarea de 67,33 ani în 1968‐1970 la 69,82 ani în 1976‐1978 urmată de o perioadă în care s‐ a menținut la o valoare aproximativ constantă până în anii 1998‐2000 când a început o creştere accentuată atingându‐se valoarea de 75,47 ani în perioada 2012‐2014. Speranța de viață a fost mai mare la femei decât la bărbați pe
întreaga perioadă 1968‐2014, dar diferența a crescut de la aproximativ patru ani în 1968‐1970 (69,51 ani la femei față de 65,07 ani la bărbați) la aproximativ şapte ani în 2012‐2014 (78,93 ani la femei față de 72,04 ani la bărbați). Speranța de viață este mai mare în mediul urban decât în cel rural.
12
Studiul nupțialității prezintă o importanță deosebită în demografie deoarece reprezintă o premisă importantă pentru fenomenul de natalitate. Căsătoria este un act firesc în cadrul evoluției societății şi, în mod normal, se soldează cu urmaşi, ceea ce duce la o creştere a populației. Căsătoria este atât o instituție socială, cât şi o instituție de natură juridică; ea se află sub influența unui mare număr de factori: sociali, economici, culturali, psihologici etc.
13
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
1950 1955 1960 1965 1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2005 2010
Total Urban Rural
Căsătorii la 1000 locuitori
2014
În perioada 1950‐2014 rata de nupțialitate a avut o tendință de
scădere de la 11,7 căsătorii la 1000 de locuitori în 1950 la 5,3 în 2014. În această perioadă rata de nupțialitate a fost în general mai mare în
mediul urban decât în cel rural. Vârsta medie a soților la prima căsătorie a înregistrat variații foarte
mici în perioada 1980‐1990 dar o creştere sensibilă în ultimul sfert de veac, atât la bărbați cât şi la femei, ajungând la valorile de 30,4 ani la bărbați şi 27,3 ani la femei.
14
Divorțialitatea este un fenomen demografic, apărut în ciclul de viață familială, care întrerupe o căsătorie, având implicații importante asupra familiei şi fertilității conjugale, modificând statutul matrimonial al persoanelor implicate. În cadrul fenomenelor demografice, ea caracterizează mulțimea
divorțurilor care s‐au produs într‐o populație în decursul unei anumite perioade de timp, de obicei un an calendaristic.
15
Rata de divorțialitate a avut o evoluție oscilantă până în 1967 când,
ca efect al politicii regimului comunist din aceea vreme (modificări ale unor dispoziții legale referitoare la divorț, octombrie 1966), rata a scăzut brusc, ulterior, începând cu anii '70 crescând din nou, dar la valori inferioare celor înregistrate înainte de anul 1967. Vârsta medie la divorț a soților a crescut în mod constant: de la 36,5
ani în 1996 la 41,0 de ani în 2014 la bărbați respectiv de la 33,3 ani în 1996 la 37,4 ani în 2014 la femei.
16
Migrația populației este determinată în primul rând de factori
economici şi în al doilea rând de factori sociali, culturali, politici. Migrația nu are un caracter întâmplător, ci este cauzată de factori care pot determina anumite grupuri de oameni să ia inițiativa de a‐şi schimba definitiv domiciliul, condiția de muncă sau chiar profesia, viața. Există o serie de condiții socio‐economice care influențează decisiv
migrația internă: investiții în anumite zone geografice, crize economice, schimbări de natură tehnică sau organizatorică în întreprinderi, modificarea condițiilor de viață, existența unor asigurări sociale mai bune etc.
17
Migrația internă cunoaşte un maxim pronunțat în anul 1990 când s‐a
înregistrat un număr de 786471 de schimbări de domiciliu. Dacă în 1970 ponderea cea mai mare o dețineau schimbările de
domiciliu din mediul rural în mediul urban (37,5%), în 2014 ponderea cea mai mare o dețin schimbările de domiciliu din mediul urban tot în mediul urban (30,0%), urmate de cele din mediul urban în cel rural.
18
Migrația internațională este un fenomen demografic cu cauze şi efecte socio‐economice multiple şi complexe. Fenomenul are un caracter dinamic, cu modificări frecvente în dimensiune şi în structură. Cunoaşterea numărului de emigranți, imigranți şi a structurii migrației internaționale este utilă pentru calculul populației rezidente, indicator relevant pentru fundamentarea deciziilor guvernamentale şi în realizarea de comparații internaționale. Extinderea Uniunii Europene a adăugat o nouă dimensiune geografică amplorii fenomenului de migrație. Ea a dat, de asemenea, un nou impuls cererii de informații statistice corecte, disponibile la timp şi armonizate.
Fenomenul de emigrare (schimbarea reşedinței obişnuite în altă țară
decât Romania pentru o perioadă de cel puțin 12 luni) a atins un punct de maxim în anul 2007, anul aderării României la UE. Ulterior fenomenul a scăzut în intensitate, scădere reprezentată şi prin modificarea condițiilor economico‐sociale din statele membre UE dezvoltate ca efect al crizei financiare mondiale declanşate în 2008. Numărul imigranților care şi‐au schimbat reşedința obişnuită a înregistrat valori aproximativ constante în perioada 2003‐2007, după care se înregistrează o uşoară creştere a acestora.
19
Analizând emigrația anului 2003 comparativ cu anul 2014 constatăm
că numărul emigranților de sex masculin era mai mare decât al celor de sex feminin în 2003, raport care s‐a inversat în 2014 când au emigrat mai multe femei decât bărbați. Majoritatea emigranților sunt cei în vârstă de muncă, dar se observă
şi o creştere a numărului de copii care au emigrat în 2014 față de 2003, probabil datorită faptului că aceştia îşi urmează familia.
20
Atât în anul 2003, cât şi în 2014 numărul imigranților de sex masculin
a fost mai mare decât al celor de sex feminin, iar majoritatea acestora sunt persoane în vârstă de muncă.
21
Anuarul demografic al României, ediția 2015
Elaborarea și publicarea ediției 2015 a Anuarului demografic al României se înscriu în preocupările constante ale Institutului Național de Statistică, începute odată cu publicarea rezultatelor Recensământului Populației și al Locuințelor din octombrie 2011, de a oferi celor interesați aproape toate datele statistice pe care le are și le produce institutul asupra populației și fenomenelor demografice. Iar cei interesați nu sunt numai specialiștii domeniului, ci și toți cei care activează în alte domenii ale socio‐economicului și unde populația este o variabilă importantă. Ar trebui să fie la fel de util specialiștilor din ministere și agenții guvernamentale, parlamentarilor, oamenilor politici, presei, studenților în științe economice și sociale, numeroaselor organizații neguvernamentale care, direct sau indirect, au activități în care datele demografice sunt importante.
Evoluțiile populației și ale fenomenelor demografice în țara noastră au devenit extrem de complexe, pe fondul unui declin demografic intrat în al 26‐lea an și al unor perspective conturând accentuarea fermă a procesului de depopulare a țării. Datele din Anuar oferă specialistului toate elementele de care are nevoie pentru urmărirea declanșării declinului, a contribuției mișcării naturale și a migrației externe. În plus, analiza se poate aprofunda în dimensiunea ei regională, prin particularitățile natalității, mortalității populației, migrației interne și externe. Iar pentru analistul care dorește să pătrundă și mai adânc în determinarea declinului, datele din publicație permit identificarea caracteristicilor care au suferit modificări notabile și au consolidat stabilitatea natalității la un nivel scăzut (rangul născutului, vârsta mamei, mediul de rezidență, asistența la naștere, luna nașterii, greutatea la naștere), dar și particularitățile mortalității pe vârste și cauze de deces din perspectiva valorii scăzute în context european a speranței
22
de viață la naștere, în pofida progresului instalat după mijlocul anilor 1990. Cititorului interesat de problemele căsătoriei și ale divorțului i se oferă o sumă consistentă de informații asupra vârstei femeilor și bărbaților la căsătorie, în majorare considerabilă în noul context economic, social și cultural al țării, asupra caracteristicilor fenomenului de divorț și recăsătorire, asupra măsurii în care cele două fenomene păstrează încă importante particularități de sezonalitate provenite din tradiții, anotimp, calendar religios. În fine, asupra migrației interne și externe cititorul poate găsi date și informații valoroase nu numai referitoare la dimensiunea fluxurilor, ci și asupra caracteristicilor migranților: sex, vârstă, origine și destinație, medii sociale. Migrația este un fenomen cu determinare economică importantă și datele din anuar pot fi corelate cu diverși indicatori economici și sociali din alte publicații ale Institutului Național de Statistică pentru a obține explicații și mecanisme utile programelor de dezvoltare în profil regional și internațional.
Publicarea Anuarului demografic 2015 are loc într‐un context economic, social și politic în care abordarea problemelor stării populației țării și ale perspectivelor dramatice care se întrevăd au devenit deziderat major și urgent pentru dezvoltarea economică și socială a țării în deceniile viitoare.
Datele publicate în Anuarul demografic 2015 zugrăvesc actuala stare a populației și pot constitui instrument esențial de analiză și decizie pentru elaborarea și aplicarea unor programe realiste vizând diminuarea deteriorării situației demografice a țării. Eforturile Institutului Național de Statistică concretizate în această publicație valoroasă trebuie consemnate și apreciate.
Vasile Ghețău Profesor Asociat, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea București Director, Centrul de Cercetări Demografice
„Vladimir Trebici”, Academia Română