anii interbelici se caracterizeaza În literatura româna printr

8/16/2019 Anii Interbelici Se Caracterizeaza În Literatura Româna Printr

1/38

Anii interbelici se caracterizeaza în literatura româna printr-o remarcabdezvoltare a romanului care în scurt timp atinge nivelul valoric european

Romanul românesc îsi largeste tematica, el cuprinzând mesociale diferite si problematici mai bogate si mai complexe. Un an

referinta pentru romanul românesc este 19!, când apare "#on" a lui $ivRebreanu. %âna la aparitia acestui roman au aparut si alte romane cusunt "&iocoii vec'i si noi" a lui (icolae )ilimon, "Romanul comanestilorlui *uliu +amrescu, "ara" de #on lavici si "(eamul soimarestilor" i'ail adoveanu. "#on" este însa primul roman românesc comparabil capodoperele universale prin impresia coplesitoare de viata pe caredega/a.

În romanul interbelic se continua inspiratia rurala prin operele lui SadoveanuRebreanu, dar pe trepte valorice superioare si cu modalitati specifice. Acum apar romancitadine în care cadrul de desfasurare al actiunii este orasul modern. Asa avem creatiile

Camil Petrescu, Calinescu, Hontensia Papadat Bengescu. Legat de mediul citadin se devosi problema intelectualului stralucit ilustrata de romanele lui Camil Petrescu.

0n perioada interbelica se intensica dezbaterile cu caracteoretic în legatura cu romanul. Astfel arabet #braileanu în stud"&reatie si analiza" constata existenta a doua principale tipuri de romaromanul de creatii, care prezinta persona/ele în deosebi pcomportamentul lor si romanul de analiza care este interesat de viainterioara de psi'ic.

0n perioada interbelica romancierii experimenteaza te'nici multiale romanului modern. Astfel avem tendinta de revenire la modeltraditionale precum cel balzacian pe care eorge &alinescu îl foloseste"3nigma 4tiliei". 3l considera absolut necesar dezvoltarea romanuromânesc pe linia studiului caracterului.

&a reprezentant de seama a prozei interbelice, $iviu Rebreanu econsiderat intemeietor al romanului romanesc obiectiv prin publicarromanului "#on" ,data publicarii ind considerata o data istorica procesul de obiectivare a literaturii noastre epice"53ugen $ovinecsu6.

%rin "Ion" Rebreanu desc'ide calea romanului romanesc modedand o capodopera in maniera realismului dur armat in literatuuniversala prin romanele lui 7alzac, tend'al sau +olac.

Romanul "#on" este o monograe a satului roman din 8ransilvade la inceputul secolului al -lea in centrul caruia sta imaginea tarnu


2/38

roman care lupta pentru pamant.*in punct de vedere compozitionromanul a fost impartit in doua volume "Glasul pamantului" si "Glasiubirii" ,titlul acestora sintetizand esenta continutului.

&on:ictul romanului este generat de lupta apriga penpamant.#ntr-o lume in care conditia omului este stabilita in functie pamantul pe care-l poseda, este resc faptul ca mandria lui #on sa-l duspre patima devoratoare pentru pamant.olutia lui Rebreanu este aceea #on se va casatori cu o fata bogata, Ana, desi nu o iubeste, )lorica se casatori cu eorge pentru ca are pamant, iar $aura ,ica invatatoru;erdelea il va lua pe %intea nu din dragoste, ci pentru ca nu cere zestre.

Actiunea romanului este dispusa pe doua planuri care uneori meparalel, alteori se intersecteaza, constituind de fapt imagini ale aceleilumi.&ele doua planuri, cel al taranilor avandu-l pe #on in centru si cel

intelectualitatii rurale avand in centru familia invatatorului ;erdelea, suadunate la un loc de catre autor in prima secventa care infatiseaza viasatului si anume 'ora, in care persona/ele sunt asezate dupa pozsociala ind surprise in atitudini semnicative.

%entru ca in sat domina mentalitatea ca oamenii sunt respectdaca au oarecare agoniseala relatiile sociale sunt tensionate in"sarantoci" si "bocotani" iar destinele oamenilor sunt determinate aceasta mentalitate, de faptul ca familiile nu se intemeiaza pe sentimenci pe interese economice. "#n societatea taranesca, femeia reprezinta do

brate de lucru, o zestre si o producatoare de copii.4data criza erottrecuta, ea inceteza de a mai insemna ceva pentru feminitate.orta Anemai rea, dar deosebita cu mult de a orcarei femei,nu."5. &alinescu6.7atude tata si de sot,Ana, ramasa fara spri/in moral, dezorientata si respinsa toti, se spanzura.)lorica, parasita de #on, se casatoreste cu eorge si bucura de norocul pe care-l are, desi il iubea pe #on.

*esi asezat la casa lui, #on, din cauza rii lui patimase, nu se poamultumi cu averea pe care o dobandise si ravneste la )lorica.farsitul #on este naprasnic, este omorat de eorge 7ulbuc, care-l prinde iubinducu nevasta lui.

)inalul romanului surprinde satul adunat la sarbatoarea sntirii nbiserici, descrie drumul care iese din satul %ripas, viata urmaridu-si cursu

&alinescu arma ca "in planul creatiei #on e o bruta.A bat/ocorit o fata, luat averea, a impins-o la spanzuratoare si-a ramas in cele din urma pamantul".#nsusindu-si pamantul pe cai necinstite, tulburand linistea uncamin 5cel al lui eorge 7ulbuc6 in numele glasului iubirii, #on nu put


3/38

supravietui iar sfarsitul sau nu putea altul, ind perfect motivat din punde vedere moral si estetic.

Rebreanu este primul nostru mare romancier al sti'ei sociale dar sicelei psi'ologice reprezentata de"Padurea spanzuratilor", primroman de analiza psi'ologica,obiectiv si realist din literatura romana.

8ema romanului o constituie evocarea realista si obiectiva a primurazboi mondial, in care accentul cade pe conditia tragica a intelectualuardelean care este silit sa lupte sub steag strain impotriva propiuneam."%adurea spanzuratilor" este "monograa incertitudc'inuitoare"5. &alinescu6.

tructural, romanul este alcatuit din patru carti, ecare cate 1< capitocu exceptia ultimului, care are doar < capitole, fapt ce a fost interpretat

critica literara prin aceea ca viata tanarului 7ologa s-a sfarsit prea curasi intra-un mod neresc.Romanul are doua planuri distincte, caevolueaza paralel, dar se interconditioneaza, unul al tragediei razboiualtul al dramei psi'ologice a persona/ului.

Atmosfera dezolanta a peisa/ului de toamna mo'orata, cu cer rece,care campia este neagra, arborii sunt desfrunziti, iar ploaia, vantintunericul, cimitirul, precum si sarma g'impata constituie manifestari anaturii a:ate in concordanta cu starile su:etesti ale persona/elor.

Apostol 7ologa, protagonistul romanului, ca membru al &urtii artialefcaut parte din completul de /udecata care a condamnat la moarte pspazuratoare pe sublocotenentul ce' voboda, pentru ca incercase treaca frontul la inamic.&onvins ca si-a facut datoria fata de stat, Apos7ologa supraveg'eaza cu severitate executia ,care i se pare un act dreapta /ustitie.omentul crucial care va avea puternice in:uente constiinta eroului si care va declansa con:ictul psi'ologic al persona/ueste privirea obsedanta a oc'ilor lui voboda, "simiti limpede :acara doc'ii condamnatului i se prelingea in ini 1=>1=?1@!o ma ca o imputadureroasa.oc'ii omului osandit parca il fascineaza cu privirea dispretuitoare de moarte si infrumusetata de o dragoste uriasa".3ste acu

o prima manifestare a crizei de constiinta, care, treptat, va domina mintsi sufetul lui Apostol.

#ntreaga sa inta este dominata de aspiratia spre libertate si constiinapartenentei etnice.*e aceea,cand a:a ca regimentul sau trece in Ardeaincearca sa obtina aprobarea de a nu participa la aceste lupte ce se vpurta impotriva neamului romanesc, insa nici dupa ce va distrure:ectorul rusesc, generalul sau nu va accepta.#ncercand sa dezrteze, es


4/38

ranit si se intorce la %arva in covalescenta.a rupe logodna cu apentru ca, revenit pe front sa se indragostesca de #lona, ica groparuidor,de care era gazduit.

*upa ce este pus in situatia de a condamna la moarte 1 romani, 7olo

dezerteza din nou ind prins de cel mai vigilent dusmnan al slocotenentul ungur argaBrefuza cu incapatanare sa e aparat si econdamnat la moarte prin spanzuratoare.

Apostol 7ologa moare ca un erou,intruc'ipand puterea de scriciu pencauza nobila a neamului sau, pentru libertate si iubire de adevar, "cu ocinsetati de lumina rasaritului", cu privirile indreptate "spre stralucircereasca".

$iviu Rebreanu creeaza romanul romanesc modern pe cand i'adoveanu desavarseste povestirea romaneasca.adoveanu, "tefan are al literaturii romane" cum i-a spus .&alinescu, are o ope

monumentala a carei maretie consta in densitatea epica si grandoarcompozitionala.

&ele trei secole ilustrate de proza istorica sadoveniana marc'eazbuciumata istorie a oldovei, capodopera acestui gen creaconstituindu-l romanul "Fratii Jderi",care evoca epoca de glorieoldovei in secolul al -lea.

8ema prezinta istoria oldovei in timpul lui tefan cel are, construita o ampla cronica a vietii sociale din perioada de maturitate a domniepoca de in:orire a tarii, de progres si libertate nationala.Actiunea adoua planuri2 unul istoric care ilustreaza evenimentele politice si militaale epocii si unul social, avand in centru familia Cderilor si devotamen"oamenilor ariei ale".

Romanul se compune din trei volume, ecare purtand un tisemnicativ pentru esenta subiectului2

"Ucenicia lui Ionut"519D>6-prezinta formarea lui #onut Cder, ul cel mmic al lui anole %ar-(egru,ucenicia in slu/ba lui Alexandrel-oda, dori

sa-si implinesca visul de a a/unge la &urtea domneasca la uceava.&doi tineri sunt crescuti aspru, in spiritul barbatiei si al demnitatii, devfrati de cruce,isi impartasesc gri/ile si necazurile,impreuna ies din situagrele datorita inteligentei,cura/ului si priceperii manuirii armelor.

#onut Cder a:a de un complot impotriva domitorului si salveaza vite/espe Alexandrel si, in aceeasi noapte anole %ar-(egru impiedica fur


5/38

armasarului &atalan,care fusese pus la cale de boierul i'u, un rompribeag in %olonia.

(asta,iubita lui #onut, este rapita de tatari si dusa intr-o tabara turceaspe malul *unarii.#onut pleca in cautarea ei,trece prin multe peripe

riscandu-si viata dar este salvat de fratii si tatal sau, dupa care a:a (asta s-a sinucis.3pisodul se inc'eie cu uciderea 'anului tatar 'eorg'e 7otezatu, slu/itorul credincios al lui #onut,iar el revine la &urtdomneasca devenind ostean adevarat.

"Izvorul Alb" este un poem al iubirii.imion Cder se indragosteste arusca, ica lui #atco ;udici,care este rapita si dusa in 8a$eseasca.Cder merge in %olonia si isi aduce iubita inapoi,apoi are primirea viitoarei doamne a voievodului,aria de angop si nunta lor.

"Oamenii Mariei Sale" prezinta evenimentele istorice petrecute in1=E1-1=E>.4 pagina impresionanata o constituie lupta de la aslui dturcii pregatesc un nou atac asupra oldovei.

#onut este trimis de oda sa aduca vesti din recia si de la munteAt'os.3ste insotit de 'eorg'e 7otezatu, iar drumul este un prile/ deprezenta, in contrast, imaginea oldovei si #mparartia 4tomana.

Romanul se inc'eie cu lupta de la aslui, unde tefan a obtinut o victostralucita impotriva pu'oiului tucesc condus de sultanul e'med )ati'.tefan ii plange pe eroii care au pierit in lupta ,intre care se numarabatranul comis anole %ar-(egru, imion Cder, &aliman si ul sau,amoil

8impul in care se petrec intamplarile, faptele din intreaga prosadoveniana, este un timp mitic, un timp al credintelor stramoseseti, ino lume ar'aica, primitiva, foarte puternic legata de natuincon/uratoare,un timp care se masoara dupa semnele vremii, dusuperstitii, dupa legi stramosesti nescrise, dar pastrate cu sntenie generatii si transmise cu credinta urmasilor, "Baltagul" ind un adeva"poem al naturii si al su:etului omului simplu, o "iorita" in dimensiu

mari".cris in numai 1E zile este considerat suprema sintesadoveniana.

Romanul ilustreaza lumea ar'aica a satului romanesc, su:etul taranumoldovean ca pastrator al traditiilor si al specicului national,cu un mpropiu de a gandi, a simti, si a reactiona in fata problemelor cruciale avietii.


6/38

Romanul este structurat evidentiindu-se doua componenete2 usimbolica-mitica si cealalta epica-realista, care se interfereaza pe parcurintregului roman.Romanul debuteaza cu legenda pe care (ec'ifor $ipanpovestea la nunti si botezuri, in care e evidentiata viata aspra a locuitori

de la munte care isi castigau painea cu toporul, foarte priceputi in mestesugul oieritului.tructurat in 1@ capitole, romanu evidentiaza trei iesentiale.

%rimele @ capitole cuprind asteptarea femeii dominata de nelinistesperanta, de semne rau prevestitoare, se prezinta gospodaria $ipaniloamenii si obiceiurile locului.

itoria devine ingri/orata pentru ca (ec'ifor plecase la *orna sa cumpeo turma de oi si nu se intorsese cum ar trebuit si nici nu daduse vrstire.(elinistita, itoria cere sfatul preotului, dar merge si la baba arandvra/itoarea, 'otarandu-se de a porni in cautarea lui (ec'ifor, intru-ca

multime de semne prevestitoare o indeamna la drum2 il viseaza (ec'ifor intors cu spatele trecand o apa neagra, tine post negru, cococanta cu ciocul spre poarta, "semn de plecare".

&apitolele E-1D ilustreaza cautarile itoriei pe drumul parcurs de (ec'ifin care sunt trimiteri la obiceiuri si traditii precum si descrierea locuriabrupte ale muntilor.

#mpreuna cu 'eog'ita, ul ei, pleaca in cautarea sotului ei.#ntreapeste tot de "barbatul cu caciula brumarie si cal negru tintat" si a:a caatra *ornei a cumparat D!! de oi.#mpreuna cu el se mai gaseau inca d

munteni care il rugasera sa la vanda 1!! de capete.itoria urmaedrumul spre %altinis, 7rosteni apoi 7orca, loc in care turma a parasit a7istritei, a/ungand la abasa.8rece puntile tanisoarei, poposind la uunde constata cu uimire ca a/usesera numai doi ciobani si # se palimpede ca intre aceste localitati s-a petrecut omorul.e intorce la abasi gaseste in ograda unui gospodar cainele barbatului ei,$upu.

Ultima parte 5cap 1=-1@6 evidentiaza gasirea ramasitelor pamantesti alui (ec'ifor, ritualul inmormantarii, demascarea criminalilor, infaptuiractului /ustitiar.

&alauzita de $upu, itoria gaseste osemintele lui $ipan in prapastie,culuciditate si stapanire de sine extraordinare, implineste datinile necesapentru mort, c'eama autoritatile sa constate crima, iar gandul ei indreapta spre infaptuirea dreptatii, demascarea si pedepsira ucigasilor.

$a inmormantare,pe fondul unei puternice stari de tensiune pe carecreeaza, ea pune intrebari viclene si iscusite, apoi arma ca stie cum s-petrecut lucrurile, relatand cu uimitoare pecizie crima celor doi.*upa


7/38

7ogza se repede la 'eorg'ita,dar cade palit de baltagul :acaului,faptamarturisesc crima si sunt luati de autoritati.

itoria $ipan se poate intoarce la ale sale, se gandeste ca are o fata maritat si-si planica implinirea in timp a celor cuvenite pentru memoria

(ec'ifor $ipan, dupa care viata isi va relua cursul "si le-om lua de coatoate cate le-am lasat".Aria tematica a romanului interbelic se largeste substantial, dupa

Rebreanu fundamentase stilul obiectiv, romanul-fresca prin "#o întemeindu-se romanul de evocare istorica prin i'ail adoveanu, trecâdin lumea satului, în cea a orasului. )ormele epice traditionale coexista te'nici artistice moderne 5arcel %roust6B se abordeaza si se arromanul de analiza psi'ologica - &amil %etrescu, ;ortensia %apad7engescu, romanul evoluând astfel de la formula obiectiva spre csubiectivista.

%rimul autor remarcabil de proza subiectiva, promotor in dramaturgiecon:ictelor de idei, eseist percutant, ganditor modern este &a%etrescu.Autenticitatea este esenta noului in creatia literara a autorulucarui inspiratie catre autenticitate confera "momente autentice simtire" in roman.#nscriindu-se in modernismul lovinescian al epocii, acarui noi directii isi propuneau sincronizarea literaturii romane literatura europeana &. %etrescu se va inspira din mediul citadin si crea eroul intelectual lucid, analitc si intorspectiv.

8ema romanului "Ultima noapte de dragoste, intaia noapte razboi" surprinde drama intelectualului lucid, insetat de absolusentimentului de iubire, dominat de incertitudini, care se salveaza pconstientizarea unei drame mai puternice, aceea a omenirii ce traiestragismul unui razboi absurd, vazut ca iminenta a mortii.

Romanul este alcatuit din doua carti aparent distincte. %rima cacuprinde monograa analitica a sentimentului geloziei, ca element psidominant în viata su:eteasca a lui stefan 'eorg'idiu. (u este o anal

de psi'ologie generala, ci analiza sentimentului trait de persona/ conditii date, cele ale unei societati cuprinse de febra afacerilor prile/ude pregatirea intrarii în razboi si de participarea la razboi. A doua caeste propriu-zis /urnalul de campanie al autorului împrumutat eroului droman. #ntegrarea acestui /urnal în roman i-a sc'imbat caracterul notari zilnice, documentare, iar arta scriitorului i-a dat autenticitatea u


8/38

experiente dramatice, în care eroul a dobândit întelesurile profunde avietii si solutiile /uste ale c'inurilor din constiinta lui stapânita de gelozi

&ele doua carti se îmbina într-o unitate de compozitie de larga viziustructuralaB ele sunt doua parti care se alatura cronologic, sudura lor este o /uxtapunere, ci o sudura organica în care problema primei parti rezolva prin experienta din a doua carte, ca un triumf moral al persona/uprincipal.

*aca prima carte este o ctiune,deoarece prozatorul nu era casatoritnici nu traise o drama de iubire pana la scrierea romanului, cartea a doeste insa o experienta traita, scriitorul ind oter sl armatei romane,timpul primului razboi mondial.

#deea literara este adoptata de &amil %etrescu de la scriitorul francarcel %roust.4 apropiere vizibila este si inte eroii lui tend'al si ai lui%etrescu, in special in inzestrarea lor cu energie, forta interioaraloialitate.$a ambii scriitori eroii sfarsesc tragic, ind invinsi de proppasiune, de propriul ideal.#nsa persona/ele lui &amil %etrescu dobandeenergii uriase declansate de pasiuni devoratoare, ind impresionante pcapacitatea lor de trai idei.

"Enigma Otiliei" 519D


9/38

/udeca si explica imposibilitatea maria/ului dintre ea si )elix nedumiressi fascineza.3ste intelegatoare si plina de tact in comportamentul ei fade mos &ostac'e, dar aparent imuna la rautatile celor din clanul 8ulea.

Aceasta "enigma a 4tiliei" se naste mai ales in mintea lui )elix, care poate da explicatii plauzibile pentru comportamentul fetei, ce ramepana la sfarsitul romanului o tulburatoare intruc'ipare a natucontradictorii a su:etului feminin.

#ndragostit total de 4tilia, %ascalopol o admira si o intelege, dar nici el poate descifra in profunzime reactiile si gandurile fetei, conrmandu-i )elix in nalul romanuli2"A fost o fata delicioasa, dar ciudata.%entru mineo enigma".

Romanul "3nigna 4tiliei" intruneste spiritul clasic balzacian, cu elemende factura romantica si cu trasaturi puternice ale romanului modern, rea

si obiectiv prin introspectia si luciditatea analiziei psi'ologice persona/elor, din care se desprind psi'ologii derutante 54tilia6, degradpsi'ice ca alienarea, senilitatea 5imion6, consecintele ereditaconstituindu-se intr-o creatie fundamentala a literaturii romane.

%erioada interbelica a romanului romanesc e o perioada de efervescenspirituala nemaiantalnita in cultura noastra.iata culturala cunoasinfaptuiri stralucite, multe din ele cu ecou mondial 5nume ca #orga, 3nesc7rancusi trec de 'otarele tarii6 dar si de degradari dezolante in afascismului.(iciodata literatura romana n-a avut intr-o singura perioa

atatia reprezentanti ilustri 5adoveanu, Arg'ezi, Rebreanu, 7alga, %apadat-7engescu, .&alinescu, &amil %etrescu.6, niciodata n-a trait smai aprinsa dispozitie la contestarea valorilor.8abloul activitscriitoricesti prezinta, prin urmare, o mare varietate si complexitainregistrandu-se dintr-o tesatura deasa de lumini si umbre puternice.

Rebreanu este primul nostru mare romancier al sti'ei sociale dar sicelei psi'ologice reprezentata de"Padurea spanzuratilor", primroman de analiza psi'ologica,obiectiv si realist din literatura romana.

8ema romanului o constituie evocarea realista si obiectiva a primurazboi mondial, in care accentul cade pe conditia tragica a intelectualuardelean care este silit sa lupte sub steag strain impotriva propiuneam."%adurea spanzuratilor" este "monograa incertitudc'inuitoare"5. &alinescu6.

tructural, romanul este alcatuit din patru carti, ecare cate 1< capitocu exceptia ultimului, care are doar < capitole, fapt ce a fost interpretat


10/38

critica literara prin aceea ca viata tanarului 7ologa s-a sfarsit prea curasi intra-un mod neresc.Romanul are doua planuri distincte, caevolueaza paralel, dar se interconditioneaza, unul al tragediei razboiualtul al dramei psi'ologice a persona/ului.

Atmosfera dezolanta a peisa/ului de toamna mo'orata, cu cer rece,care campia este neagra, arborii sunt desfrunziti, iar ploaia, vantintunericul, cimitirul, precum si sarma g'impata constituie manifestari anaturii a:ate in concordanta cu starile su:etesti ale persona/elor.

Apostol 7ologa, protagonistul romanului, ca membru al &urtii artialefcaut parte din completul de /udecata care a condamnat la moarte pspazuratoare pe sublocotenentul ce' voboda, pentru ca incercase treaca frontul la inamic.&onvins ca si-a facut datoria fata de stat, Apos7ologa supraveg'eaza cu severitate executia ,care i se pare un act dreapta /ustitie.omentul crucial care va avea puternice in:uente

constiinta eroului si care va declansa con:ictul psi'ologic al persona/ueste privirea obsedanta a oc'ilor lui voboda, "simiti limpede :acara doc'ii condamnatului i se prelingea in ini 1=>1=?1@!o ma ca o imputadureroasa.oc'ii omului osandit parca il fascineaza cu privirea dispretuitoare de moarte si infrumusetata de o dragoste uriasa".3ste acuo prima manifestare a crizei de constiinta, care, treptat, va domina mintsi sufetul lui Apostol.

#ntreaga sa inta este dominata de aspiratia spre libertate si constiinapartenentei etnice.*e aceea,cand a:a ca regimentul sau trece in Ardea

incearca sa obtina aprobarea de a nu participa la aceste lupte ce se vpurta impotriva neamului romanesc, insa nici dupa ce va distrure:ectorul rusesc, generalul sau nu va accepta.#ncercand sa dezrteze, esranit si se intorce la %arva in covalescenta.a rupe logodna cu apentru ca, revenit pe front sa se indragostesca de #lona, ica groparuidor,de care era gazduit.

*upa ce este pus in situatia de a condamna la moarte 1 romani, 7olodezerteza din nou ind prins de cel mai vigilent dusmnan al slocotenentul ungur argaBrefuza cu incapatanare sa e aparat si econdamnat la moarte prin spanzuratoare.

Apostol 7ologa moare ca un erou,intruc'ipand puterea de scriciu pencauza nobila a neamului sau, pentru libertate si iubire de adevar, "cu ocinsetati de lumina rasaritului", cu privirile indreptate "spre stralucircereasca".

$iviu Rebreanu creeaza romanul romanesc modern pe cand i'adoveanu desavarseste povestirea romaneasca.adoveanu, "tefan


11/38

are al literaturii romane" cum i-a spus .&alinescu, are o opemonumentala a carei maretie consta in densitatea epica si grandoarcompozitionala.

&ele trei secole ilustrate de proza istorica sadoveniana marc'eazbuciumata istorie a oldovei, capodopera acestui gen creaconstituindu-l romanul "Fratii Jderi",care evoca epoca de glorieoldovei in secolul al -lea.

8ema prezinta istoria oldovei in timpul lui tefan cel are, construita o ampla cronica a vietii sociale din perioada de maturitate a domniepoca de in:orire a tarii, de progres si libertate nationala.Actiunea adoua planuri2 unul istoric care ilustreaza evenimentele politice si militaale epocii si unul social, avand in centru familia Cderilor si devotamen

"oamenilor ariei ale".Romanul se compune din trei volume, ecare purtand un tisemnicativ pentru esenta subiectului2

"Ucenicia lui Ionut"519D>6-prezinta formarea lui #onut Cder, ul cel mmic al lui anole %ar-(egru,ucenicia in slu/ba lui Alexandrel-oda, dorisa-si implinesca visul de a a/unge la &urtea domneasca la uceava.&doi tineri sunt crescuti aspru, in spiritul barbatiei si al demnitatii, devfrati de cruce,isi impartasesc gri/ile si necazurile,impreuna ies din situagrele datorita inteligentei,cura/ului si priceperii manuirii armelor.

#onut Cder a:a de un complot impotriva domitorului si salveaza vite/espe Alexandrel si, in aceeasi noapte anole %ar-(egru impiedica furarmasarului &atalan,care fusese pus la cale de boierul i'u, un rompribeag in %olonia.

(asta,iubita lui #onut, este rapita de tatari si dusa intr-o tabara turceaspe malul *unarii.#onut pleca in cautarea ei,trece prin multe periperiscandu-si viata dar este salvat de fratii si tatal sau, dupa care a:a (asta s-a sinucis.3pisodul se inc'eie cu uciderea 'anului tatar

'eorg'e 7otezatu, slu/itorul credincios al lui #onut,iar el revine la &urtdomneasca devenind ostean adevarat.

"Izvorul Alb" este un poem al iubirii.imion Cder se indragosteste arusca, ica lui #atco ;udici,care este rapita si dusa in 8a$eseasca.Cder merge in %olonia si isi aduce iubita inapoi,apoi are primirea viitoarei doamne a voievodului,aria de angop si nunta lor.


12/38

"Oamenii Mariei Sale" prezinta evenimentele istorice petrecute in1=E1-1=E>.4 pagina impresionanata o constituie lupta de la aslui dturcii pregatesc un nou atac asupra oldovei.

#onut este trimis de oda sa aduca vesti din recia si de la munteAt'os.3ste insotit de 'eorg'e 7otezatu, iar drumul este un prile/ deprezenta, in contrast, imaginea oldovei si #mparartia 4tomana.

Romanul se inc'eie cu lupta de la aslui, unde tefan a obtinut o victostralucita impotriva pu'oiului tucesc condus de sultanul e'med )ati'.tefan ii plange pe eroii care au pierit in lupta ,intre care se numarabatranul comis anole %ar-(egru, imion Cder, &aliman si ul sau,amoil

de &amil %etrescu

- tema2 #ubirea -

Al doilea roman al lui &amil %etrescu 51E6, "%atul lui %rocust", apare în 19DD, la numai trei anidupF "Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de rFzboi" Gi constituie, un eveniment literar cu totulnovator, consolidând modernitatea romanului românesc. &amil %etrescu fundamenteazF principiulsincronismului promovat de modernismul lovinescian, contribuind la europenizarea literaturii româneprin noi categorii estetice 5autenticitatea, substanHialitatea, relativismul, luciditatea6 Gi prin creareapersona/ului intelectual lucid Gi analitic. #nspirat din estetica literarF a lui arcel %roust 5"(ouastructurF Gi opera lui arcel %roust"6 Gi luând ca model cel mai sugestiv roman al scriitorului francez -"în cFutarea timpului pierdut"-, &amil %etrescu propune o creaHie literarF autenticF, bazatF peexperienHa trFitF a autorului Gi re:ectatF în propria conGtiinHF2 "F nu descriu decât ceea ce vFd, ceeace aud, ceea ce înregistreazF simHurile mele, ceea ce gândesc eu... f...C3u nu pot vorbi onest decât lapersoana întâi...".&a orice roman, "%atul lui %rocust" este o specie epicF în prozF, cu acHiune complexF, cu puternicecon:icte Gi o complicatF intrigF, la care participF numeroase persona/e bine individualizate Giconstruite modern de &amil %etrescu. %rincipalul mod de expunere este.naraHiunea confesivF 5cu

caracter de confesiune-I.I.6, iar persona/ele se contureazF direct prin descriere Gi indirect, din propriilefapte, gânduri Gi vorbe, prin dialog, monolog interior Gi introspecHie auctorialF.%erspectiva narativF relativizatF este modernF Gi de

neGte punctul de vedere al persona/elor-naratori 5naratori autodiegetici Gi 'omodiegetici6. ituaHiadiegeticF implicF anumite trFsFturi gramaticale Gi semantice ale textului2 naraHiunea la persoanei # Gi a#l#-a, focalizarea internF "împreunF cu" Gi focalizarea "dindFrFt", frecvenHa monologului interior,organizarea subiectivF a secvenHei temporale. odernitatea romanului se deneGte Gi prin :uxulconGtiinHei naratorilor diegetici2 )red asilescu, persona/ secundar, este narator 'onJdiegetic, întrucâtrelateazF, la persoana a ###-a, evenimente care nu se referF exclusiv la el însuGi, ci Gi la .*.$adima,3milia RFc'itaru, *oamna 8.B narator autodiegetic este ziaristul .*.$adima, care se confeseazF, lapersoana #, în scrisorile adresate 3milieiB naratorul 'eterodlegetic este autorul însuGi, prin notele desubsol.&aracterul de roman subiectiv este argumentat de confesiunea persona/elor prin modalitFHi literarediverse2 stilul epistolar 5.*.$adima Gi *oamna 8.6, formula /urnalului 5)red asilescu6, autenticitatea

5notele de subsol ale autorului6%erspectiva psi'ologicF, este realizatF prin mi/loacele de analizF a conGtiinHei Gi procesele psi'ologiceale eroilor, naratorii autodiegetici apelând la dialog, monolog interior, autointrospecHie, :as'bacK,analepsF, retrospecHie, cuvinte cu valoare de simbol, observaHie atentF Gi profundF a conGtiinHeipersona/elor etc.5tructura Gi compoziHia romanului6(ovator al autenticitFHii, substanHialitFHii Gi al relativismului în literatura românF, &amil %etrescuexceleazF în romanul "%atul lui %rocust" prin adevFrate "dosare de existenHF", toate ind confesiuni deconGtiinHF. (icolae anolescu opina cF romanul e "o formF de garantare a autenticitFHii realitFHii Giimpresiilor, înrâuritF de tend'al Gi de ide, creatorii Ldosarului de existenHeI".


13/38

%erspectiva temporalF este discontinuF, bazatF pe alternanHa temporalF a evenimentelor, pe dislocFrisub formF de :as'bacK Gi analepsF. %erspectiva spaHialF re:ectF un spaHiu real, casa 3miliei Gi redacHiaziarului din 7ucureGti, 8ec'irg'iol etc, dar mai ales un spaHiu imaginar înc'is, al frFmântFrilor, c'inurilorGi zbuciumului din conGtiinHa persona/elor.&a modalitate esteticF modernF, se manifestF aici memoria afectivF, cea care aduce, în timpul obiectival relatFrii, întâmplFrile petrecute în timpul subiectiv al amintirilor, prin analepsF.tructura romanului este complexF, determinând compoziHia pe mai multe planuri narative care se

intersecteazF Gi se determinF reciproc2Mtrei scrisori ale *oamnei 8. adresate autoruluiBM /urnalul lui )red asilescu, o confesiune care cuprinde scrisorile lui ".*.$adima, comentariile 3milieiRFc'itaru 5partea cea mai extinsF din roman Gi având titlul "într-o dupF-amiazF de august"6 Gi "3pilog #"care aparHine lui )red asilescuBM"3pilog ##", subintitulat "%ovestit de autor" Gi (otele de subsol ale autorului, care expliciteazF Gi înc'eagF într-un tot unitar planurile narative ale romanului, aparHinând, aGadar, scriitorului însuGi. îmbinarea romanului epistolar cu formula /urnalului Gi cu autenticitatea notelor auctoriale denescte'nica modernF a romanului în roman. I 8ema romanului este modernF Gi ilustreazF problematica fundamentalF a prozei camilpetresciene2drama iubirii Gi drama intelectualului lucid, in:exibil Gi intransigent, însetat de atingerea absolutului îniubire Gi în demnitate umanF. )ormulele de modernitate esteticF sunt bine conturate în romanul "%atullui %rocust"2 substanHialitatea este evidentF prin cele douF aspecte ale existenHei umane, iubirea Gidemnitatea, ca esenHF a vieHiiB relativismul este prezent prin viziunea diversicatF a iubirii Gi ademnitFHii, re:ectate diferit în conGtiinHa mai multor persona/eB autenticitatea este receptarea realitFHii

în propria conGtiinHF, de cFtre ecare persona/ în parte 5"dosare de existenHF"6B naraHiunea la persoana întâi este modul de relatare al ecFrui erou care se confeseazFB stilul anticalol 5împotriva scrisuluifrumos6 presupune exprimarea concisF Gi exactF a ideilor, trFirilor, concepHiilor, "ca într-un proces-verbal".emnicaHia titlului. 8itlul este o sintagmF mitologicF, "%atul lui %rocust" face trimitere directF la un mitdin antic'itate, conform cFruia tâl'arul %rocust din Atica aducea oaspeHii la 'an Gi îi silea sF încapFperfect într-un pat de aramF, socotit de el ea spaHiu ideal. 4rice nepotrivire a cFlFtorului în patul lui%rocust, atrFgea dupF sine ciuntirea omului prin tFiere cu securea, dacF acesta era prea lung, ori,dimpotrivF, întinderea lui prin zdrobirea cu un ciocan, dacF acesta era prea scurt, individul trebuind sFsuporte "c'inurile de a potrivit" mFsurFrii impuse, sfârGind cu moartea nefericiHilor. 58eodor %arapiru,"*icHionar enciclopedic de expresii celebre"6 8itlul romanului imagineazF societatea ca pe un "pat al lui %rocust", spaHiu limitat al unei realitFHirigide, în care valorile intelectuale Gi orice aspiraHie cFtre un ideal respins de societate sunt ostracizate.3a impune tuturor oamenilor un tipar x de existenHF Gi oricine se abate de la regulile .sociale stricte

este supus deformFrilor c'inuitoare, cFrora nu le rezistF. *upF cum însuGi autorul mFrturisea într-uninterviu, acHiunea romanului are loc, "în sens strict f,..N într-un pat", care constituie o ambianHF pentruilustrarea vieHii literare, politice Gi nanciare a societFHii româneGti, între anii 19@ -19


14/38

de dragoste ale lui eorge *emetru $adima cFtre 3milia, precizFrile lFmuritoare ale acesteia Gi notelede subsol ale autorului. în acest capitol, &amil %etrescu realizeazF Gi o imagine complexF a vieHiieconomice, politice Gi nanciare din România, între anii 19@ - 19


15/38

rânduri care sF nu vie dintr-o convingere adâncF", armaHie ce individualizeazF concepHiacamilpetrescianF despre autenticitate."3pilogul #" cuprinde relatarea lui )red asilescu despre împre/urFrile sinuciderii #ui eorge *emetru$adima. (ecrologurile sunt surprinzFtor de elogioase, $adima ind considerat "un strFlucit talent", "omare pierdere pentru literatura româneascF", dar unul singur îl impresioneazF profund2 "Unul dintre ceimai mari poeHi ai timpului... 'rFnit cu oHet, ere Gi dezgust de contemporani, a dus tFcut Heava rece pe

inima caldF Gi stupidF Gi a domolit-o, sfFrâmând-o. (oapte bunF, poet smintit Gi cumsecade". *eGi pareabsurd ca un om ca $adima sF-Gi tragF un glonH în inimF din cauza "unei femei atât de vulgare ca3milia", )red Gtie cF acest soi de cocote provoacF adevFrate drame de amor, sinucideri sau crime, pecând cele superioare, inteligente Gi distinse provoacF suferinHe mult mai adânci, dar pe un alt planspiritual2 "8oate dramele din toHi anii, de când sunt atent la lume, sunt din ma'alaua su:eteascF". Unultim gest disperat al lui $adima pentru a-Gi salva onoarea este acela de a lFsa o scrisoare eroticFdoamnei Fria Fnescu Gi 1!!! de lei în buzu'ar ca sF nu poatF bFnuit de o iubire compromiHFtoarepentru triviala 3milia ori de sFrFcie în/ositoare2 "nu trebuie sF se Gtie cF am iubit asemenea femeie GicF în viaHF am suferit de foame. ...N Am trFit patruzeci de ani, inutili". în "3pilogul ##", subintitulat "%ovestit de autor", naratorul 'eterodiegetic relateazF la persoana a #l#-a împre/urFrile bizarului accident de avion în care murise )red asilescu, a doua zi dupF ce îi predaseautorului caietele /urnalului Gi dupF ce-Gi întocmise testamentul prin care întreaga avere îi reveneadoamnei 8. %rFbuGirea avionului este, aGadar, suspectF Gi inexplicabilF, putând interpretatF Gi ca

sinucidere.)inalul romanului este desc'is Gi cuprinde dialogul doamnei 8 cu naratorul 'eterodiegetic, din carereies frFmântFrile ei privind incertitudinea iubirii, "uneori Gi mie mi se pFrea cF mF iubeGte......N oiubire pFtimaGF ascunsF" Gi mFrturisirea cF 1-a iubit pe )red cu pasiune, cu voluptate Gi nu a înHelesniciodatF de ce el rupsese aceastF relaHie. Uimirea Gi descumpFnirea doamnei 8. se accentueazF atuncicând a:F din /urnalul lui )red cF Gi el o iubise cu pasiune, dar naratorul renunHF denitiv la a:area unoreventuale rFspunsuri lFmuritoare privind iubirea ciudatF dintre cei doi, deoarece adevFrurile nu pot limitate2 "8aina lui )red asilescu merge poate în cea universalF, fFrF niciun moment de spri/inadevFrat, aGa cum singur a spus-o parcF, un a:uent urmeazF legea :uviului".eorge *emetru $adimaM este persona/ul absent din roman, portretul de intelectual ind conturat înspirit modern2 direct, prin confesiunea sentimentelor Gi concepHiilor proprii reieGite din scrisorileadresate 3miliei Gi indirect, prin impresiile puternice ale celorlalte persona/e, ca )red asilescu Gi 3miliaRFc'itaru, prin notele de subsol ale autorului, prin articolele de ziar reproduse în aceste note, prinopiniile altor persona/e, ca procurorul care anc'etase sinuciderea ori mFrturiile prietenilor lui decafenea. $adima, poet talentat Gi gazetar intransigent, cumuleazF toate trFsFturile specicepersona/ului camilpetrescian2 intelectual lucid, analitic, inadaptat social, 'ipersensibil, însetat deadevFr Gi demnitate. 3l trFieGte în lumea ideilor pure, având iluzia unei iubiri ideale Gi aspirând cFtredemnitate umanF absolutF în profesia de ziarist, ca esenHe existenHiale. $adima este un învins,refuzând - din orgoliu - sF-Gi accepte toatF mizeria vieHii, experienHa umilitoare a traiului zilnic, iarfaptul cF se îndrFgostise de "o femeie ordinarF,. o semiprostituatF, pe care el o crede întruc'ipareapuritFHii Gi bunFtFHii, e o consecinHF a condiHiei sale /alnice sociale Gi materiale".54v..&ro'mFlniceanu6.)red asilescu este ul lui 8Fnase $umânFraru, industriaGul multimilionar asociat în diferite afacerioneroase cu politicianul liberal (ae 'eorg'idiu, persona/e conturate anterior în romanul "Ultimanoapte de dragoste, întâia noapte de rFzboi". ub aparenHa unui tânFr supercial, pe care "banda" îl

considera interesant pentru cF era plin de bani, boem, snob Gi supercial, )red este un intelectuallucid, introvertit, inteligent, autoanalitic Gi 'ipersensibil. 8ânFrul moare intempestiv, a doua zi dupFpredarea caietelor în mâna autorului, în care confesiunile sunt o permanentF autointrospecHie, ca Gicând scrisul l-ar a/utat sF se izbFveascF de suferinHF prin analiza lucidF a "cancerului" vieHii lui,iubirea. isterul iubirii lui reintrF, prin moartea eroului, în circuitul marilor enigme ale Universului*estinele celor douF persona/e masculine - )red Gi $adima - sunt, în concepHia lui (icolae anolescu,douF enigme care stau faHF în faHF, una ind imaginea rFsturnatF a celeilalte2 "dacF $adima îGi pierdecu desFvârGire capul pentru o femeie vFdit inferioarF Gi se sinucide probabil din cauza ei, fFcând însFtotul spre a masca acest lucru, )red se dovedeGte capabil sF pFrFseascF o femeie care-i este


16/38

superioarF, deGi nu e deloc exclus sF se sinucidF din cauza ei, mascând motivul la fel de gri/uliu ca Gi$adima. ...N *ragostea 5Gi cu atât mai mult dragostea-pasiune6 transformF pe cel ce iubeGte în sclavulcelui iubit2 iar )red n-a vrut sF devinF sclavul erotic al doamnei 8." )red sacricF iubirea din vanitate,iar $adima din demnitate.*oamna 8. este numele enigmatic pe care &amil %etrescu îl dF eroinei Fria 8. Fnescu, numele întregal eroinei ind amintit în trecere de )red asilescu, atunci când îGi scrie testamentul Gi, mai accentuat,

în scrisoarea de adio pe care eorge *emetru $adima i-o adreseazF femeii înainte de sinucidere. &amil%etrescu creeazF un model de feminitate, de delicateHe Gi sensibilitate, calitFHile spirituale Giintelectuale ale doamnei 8. constituind un adevFrat Gi înalt omagiu adus ideii de femeie a:atF înculmea perfecHiunii.3milia RFc'itam este cocota de lux Gi actriHa fFrF talent care stârneGte o pasiune mistuitoare GiinexplicabilF în su:etul sensibil al lui eorge *emetru $adima, pentru care ea este frumoasF, purF GicandidF.. %entru )red, 3milia este proastF Gi insensibilF ca femeie, total lipsitF de talent ca actriHF, pescenF ind "dezastruoasF ca o bucFtFreasF pateticF", ilustrând relativismul ca formulF esteticFmodernF.eorge &Flinescu arma cF nu existF în viaHa realF decât femei ca 3milia, "femeia de toate zilele" cese poate caracteriza, pe când "*oamna 8. este fantoma romanului, aspiraHiunea lui )red, obscurF GienigmaticF, tocmai prin aceasta, Gi dacF autorul n-a Gtiut sF-i dea tonuri de ulei, este pentru cF n-aputut s-o scoatF din mediul ei aerian".

odernitatea romanului e datF de subtilitatea Gi profunzimea analiticF a conGtiinHelor, de drameleinterioare suferite din iubire Gi demnitate, de identicarea deplinF a timpului subiectiv cu cel obiectiv,de faptul cF persona/ele sunt în acelaGi timp Gi naratori dietetici. %rincipalele modalitFHile de analizFpsi'ologicF utilizate de &amil %etrescu în roman constituie te'nici specice creaHiilor literarepsi'ologice, pe care le îmbinF, cu mFiestrie Gi talent2 monologul interior, dialogul, introspecHiaconGtiinHei Gi a su:etului, retrospecHia, autoanaliza Gi autointrospecHia.care scot în evidenHF zbuciumulinterior al persona/elor, cauzat de aspiraHia spre- absolut.&amil %etrescu, romancier prin excelenHF citadin, realizeazF o literaturF intelectualF, situându-se pelinia ideii cF actul scrisului este, în primul rând, "o experienHF spiritualF, o formF de confesiunedestinatF sF atingF suprema sinceritate Gi sF ducF la o revelaH

i;4R83(#A %A%A*A8-73(3&U &4(&3R8 *#( U+#&A *3 7A&;

0nceputurile literare ale ;ortensiei %apadat-7engescu situate sub semnulcolaborFrii la revista TiaHa româneascF, se caracterizeazF printr-o prozF de nFanalizF a celor mai subtile reacHii ale su:etului feminin. crieri precum Ape adânci,)emeia în faHa oglinzii sunt realizate predominant dintro perspectivF subiectivFcare se apropie de o minuHioasF notare a senzaHiilor. %articiparea scriitoarei laGedinHele cenaclului TburFtorul, cFruia îi Gi dedicF de altfel primele ei romane, îiin:uenHeazF modalitatea de expresie literarF, îndrumând-o spre extindereacâmpului de observaHie. #nvestigaHia psi'ologicF Gi ziologicF se adânceGte înromanele )ecioarele despletite, &oncert din muzicF de 7ac', *rumul ascuns,RFdFcini Gi se întregeGte cu o incisivF prezentare a mediului social. &riticul

TburFtorului, 3. $ovinescu, vedea în opera ;ortensiei %apadat-7engescu oilustrare a evoluHiei necesare de la subiectiv la obiectiv în cadrul prozei româneGti.4pera scriitoarei ilustreazF Gi un alt principiu lovinescian, acela al inspiraHieicitadine. arele oraG este mediul în care evolueazF cu naturaleHe persona/ele;ortensiei %apadat-7engescu. T&etatea vie, cum numeGte 7ucureGtii ini,persona/ul romanului )ecioarele despletite, nu mai reprezintF, ca pentru literaturade inspiraHie sFmFnFtoristF a începutului de secol, un loc al pierzaniei, al tuturor


17/38

viciilor, ci un cadru de viaHF. Romanele )ecioarele despletite, &oncert din muzicF de7ac', *rumul ascuns Gi RFdFcini, alcFtuiesc ciclul ;allipilor numit astfel dupFfamilia ai cFrei reprezentanHi se a:F în centrul acHiunii care cuprinde Gi alte familiilegate prin rudenie, prietenie sau interese precum Rim, *rFgFnescu sau axenHiu.*eGi iniHial nu au fost proiectate ca un ciclu, cele patru romane au fost realizate

unitar, formând ceea ce se numeGte To cronicF de familie 5a doua din literaturaromânF dupF TRomanul &omFneGtenilor de *. +amrescu6, comparabilF cucelelalte cronici scrise de 3mile +ola 5T$es Rougon a?uart6, alsJort'V 5)orsVte-aga6, Roger artin du ard 5$es 8'ibault6 ;. %apadat-7engescu foloseGte, ca GiaceGtia, formula romaneascF tipicF2 mai multe romane ce pot avea existenHF desine-stFtFtoare, în care câteva generaHii ale unei familii sunt proiectate pe un cadrusocial-istoric, luminându-se succesiv diferitele grupuri, preluând Gi urmFrindevoluHia unor persona/e. 4riginalitatea autoarei române constF în importanHaacordatF laturii psi'ologice, folosind modalitFHi artistice specice Gi înscriindu-seastfel în preocupFri europene moderne, contemporane ei. *in punct de vederesocial, persona/ele romanelor din ciclul ;allipa sunt în ma/oritate îmbogFHiHi de datFrecentF care îGi pun întreaga energie nu în slu/ba dobândirii de avere, subiectebalzaciene, ci în serviciul parvenirii în ierar'ia socialF, pentru a li se uita origineaumilF Gi a pFtrunde în societatea înaltF. Acest snobism, comparabil cu cel alpersona/elor lui arcel %roust, este evident în cazul unor persona/e ca Ada Razu Gi&oca-AimWe . iziunea lipsitF de iluzii, adesea groteascF, a acestei lumi pe care ooferF romanele ;ortensiei %apadat-7engescu se spri/inF pe modalitFHi narativemoderne ce adâncesc perspectiva. Astfel prezentarea evenimentelor Gi apersona/elor de cFtre narator alterneazF cu introspecHia 5analiza psi'ologicF

întreprinsF de cFtre persona/ul însuGi6 Gi cu diferitele puncte de vedere asupraaceleiaGi situaHii. Apar Gi persona/ele-re:ectori, ini Gi (orV, din perspectiva cFrora

sunt prezentate o mare parte din evenimente Gi persona/e, cititorul a:F despresituaHia din familia Rim sau despre cauza suferinHei $enorei, de exemplu, pemFsurF ce ini Gi (orV iau ele însele cunoGtinHF de aceste lucruri. (u vom întâlniacHiuni propriu-zise în romanele ;. %. 7engescu ci mai mult colportarea noutFHilormondene, comentarii, analize. 8ipurile clasice reprezentând generalitatea sunt

înlocuite în bunF parte prin Tcazuri, excepHii la limita anormalitFHii. 7oala ocupFprogramatic un loc important în opera scriitoarei. 3a are un înHeles propriu dar Gigurat2 o clasF în declin, prea repede epuizatF, minatF din interior de propria-iereditate socialF Gi biologicF. rupurile luminate succesiv în roman se destramF2maria/ul frumoasei $enora cu *oru ;allipa, logodna fetei ei, 3lena, cu prinHul

axenHiu 5)ecioarele despletite6, apoi cele trei triung'iuri familiale din T&oncert demuzicF de 7ac' , ca Gi cel din T*rumul ascuns 5$enora - Xalter - &oca AimWe6,ermenii destrucHiei 5bastardele ia Gi iKa - $W, boemul $icF 8rubadurul6 aparHinunui trecut pe care toHi îl vor uitat. *e altfel, aproape ecare persona/ are un secretinfamant Gi este ridicol în efortul de a pFstra aparenHele de moralitate Giranament. unt niGte însinguraHi care sub mascF ascund Tdrumuri ascunseunitatea familiei ind datF de convenHiile mondene, - TmurdFriile lustruite - cum lenumeGte eorge &Flinescu. nobismul, re:ex al parvenirii, presupune mimarea


18/38

pânF la exces a ranamentului nobiliar. 3lena, de exemplu, îGi organizeazF timpul2T4 zi pe sFptFmânF pentru audiHii muzicale. 4 searF pentru dineuri obligatorii. Unapentru mesele obligatorii. Una pentru mesele de familie Gi o altF zi pentru arFspunde obligatoriilor din afarF. Ada, burg'ezF bogatF, cumpFrF un titlu nobiliar5prin cFsFtoria cu prinHul axenHiu6 Gi are alte preocupFri2 'ipodrom, profesor de

ec'itaHie acasF, dans, sport, plimbFri la Gosea. uzica este consideratF culme aranamentului. &oncertul organizat în salonul 3lenei cu participarea excepHionalF amuzicianului arcian este un simbol al alianHei moderne Gi pretext românesc.uzica este nu numai un pretext românesc dar Gi modalitate de structurare amaterialului epic atât la nivelul secvenHelor mari cât Gi la nivelul microsecvenHelor.iziunea romaneascF de ansamblu, are aspect muzical2 o orc'estraHie complexF cureluarea motivelor, cadrilul cuplurilor, redistribuirea în perec'i. &'iar Gi stilulprezentFrii persona/elor are o tonalitate specicF, sugestivF2 groteascF pentru Rim,rece pentru 3lena, nFvalnicF pentru $eonora etc. Yi frazele sunt muzicale sau nu înfuncHie de ceea ce exprimF2 epitete dublate, dezvoltFri mai ample contrapunctatede enunHuri simple Gi scurte, reluFri, suxe ad/ectivale cu sugestie onomatopeicF.0n locul construcHiei epice dense, rotunde 5în genul lui Rebreanu6 ;. %. 7engescufoloseGte te'nica monta/ului discontinuu, o orc'estrare a monologurilor interioare

într-o paradF de travestiri morale ale persona/elor, cu miGcare epicF minimF.&oncert din muzicF de 7ac', unul dintre cele mai realizate din ciclu Gi din întreagacreaHie a autoarei, urmFreGte alternativ mai multe destine2 în familia Rim pFtrunde,ca un element dizolvant, ia, ica naturalF a doctoriHei $ina Rim cu boemul $icF

8rubadurul 5poreclele au un rol important în roman6. Aventura doctorului Rim Giapoi a gemenilor ;allipa cu ia se sfârGeGte cu moartea acesteia din urmF. unturmFrite în acelaGi timp sforHFrile de a parveni ale Adei Razu, numitF TfFinFreasa,

întrucât tatFl ei se îmbogFHise din negoHul cu fFinF. &FsFtoritF cu muribundul prinH

axenHiu pentru titlul lui Gi cuceritF de farmecul lui $icF 8rubadurul, Ada îl va aducepe acesta în casF sub pretextul de a se ocupa de cai, în fond pentru a-l înlocui peaxenHiu dupF moartea acestuia într-un sanatoriu din 3lveHia. 0n sfârGit, în romansunt descrise pregFtirile fFcute de 3lena *rFgFnescu pentru &oncertul din muzicFde 7ac' organizat în salonul sFu, precum Gi începutul iubirii dintre ea Gi muzicianulictor arcian. Acest concert constituie punctul culminant al romanului. %entrusnobii din carte, audierea concertului nu reprezintF un eveniment muzical, ci unulmonden, deoarece salonul 3lenei *rFgFnescu se bucurF printre ei de o bunFreputaHie. Amânat de mai multe ori, concertul este precedat de înmormântareaiei, la care participF toate persona/ele romanului, ecare ind preocupat de

problemele sale. 0n primele 9 capitole ale romanului, 3lena este o prezenHFindirectF, dar dominatoare prin insistenHa Gi interesul cu care numele ei revine îngândurile Gi conversaHia lui ini, (orV Gi ale Tbunei $ina. TAre faHa calmF cu pFrulnegru dat în sus, stFpâna casei are o frumuseHe mai accentuatF ca Gi caracterul,este protocolarF Gi rigidF în felul ei. 3lena *rFgFnescu e prin naturF Gi educaHie oaristocratF cu gusturi ne marcate de snobism, o inHF distinsF Gi rece,convenHionalF Gi autoritarF nu numai în relaHiile cu prietenii Gi cunoscuHii, ci Gi faHFde unii membri ai familiei. &aracter perfect ec'ilibrat, de o corectitudine


19/38

minuHioasF, gurF cornelianF, roasF de secrete ambiHii Gi aGate ambiHii artistice,3lena pare multF vreme un persona/ linear, imperturbabil, cu o sensibilitatemonovalentF, aservitF unei singure pasiuni, muzica. *ragostea ei discretF GinestFpânitF pentru pianistul ictor arcian, deGi nemotivatF în ordineacaracterului, nu trebuie sF surprindF, pentru cF tot muzica e aceea care înlesneGte

aceastF apropiere. 0n su:etul tulburat al acestei femei glaciale, dragostea Gi muzicase confundF, se intercondiHioneazF. ub impulsul fascinaHiei pe care o simte faHF dearcian, omul Gi artistul, întreaga inHF a 3lenei se modicF fundamental.JJJ.referateoK.ro Z cele mai oK e existenHialF" 54v..&ro'mFlniceanu -"$itera

FECIOARELE DESPLETITE - HORTENSIA PAPADAT BENGESCU

$ina, (orV si ini merg in vizita la mosia ;allipilor spre disperarea tinerei ini care nu suportasederea la tara. $ina ingri/este pe $enora, stapana mosiei, suparata pe *oru care este plecat cuafaceri, in timp ce (orV si 3lena, fata $enorei, discuta in timpul unei lungi plimbari. (orV si 3lena suntprietene din copilarie pentru ca 3lena, adorata de tatal ei, este o buna ascultatoare. #n timpul miculuide/un luat la ora doisprezece, ini mediteaza asupra relatiei de rudenie dintre $enora si $ina. )ara saise spuna, ini banuieste ca, de fapt, boala $enorei se datoreaza surorii 3lenei, iKa-$e absenta in acelmoment de la mosie. 8arziu, stapanul mosiei, *oru ;allipa, soseste , sc'imba cateva cuvinte cu 3lena,isi saluta oaspetii si incearca sa o imbratiseze pe $enora care il respinge apoi lesina. $ina o anima siini o aude cerand ca cineva sa plece. *upa un nou lesin, cei prezenti a:a ca cea care trebuie sa pleceeste iKa-$W deoarece aceasta este plecata de acasa pentru a-l asalta cu propuneri si amenintariamoroase pe printul axentiu cu toate ca acesta este logodnicul 3lenei. %rintul locuieste intr-un palatruinat, singura lui mostenire de familie si, scriind familiei ;allipa despre asaltul iKai-$W, atrageruperea logodnei cu 3lena. &ei cinci copii ai familiei ;allipa sunt foarte diferiti2 3lena este frumoasa siinteleapta, iKa-$W, exotica dar vulgara, AimWe, cu c'ipul unei papusi de ([renberg si doi gemeni,

a:ati la internat. ini isi aminteste si pe print, un barbat foarte ingri/it, cu o barba blonda si mainiinguste. 8rasura care duce in oras grupul de musari, a/unge la familia Rim spre bucuria lui ini ostilade la inceput calatoriei la tara. unand la familia Rim, desc'ide $ina, nevasta doctorului Rim, care lespune ca barbatul ei este bolnav de gripa ceea ce determina repausul sau la pat. #n asteptarea ceaiuluipromis de $ina, (orV si ini barfesc despre relatia sotilor Rim. )emeile povestesc apoi despre aventuri,despre perioada ocupatiei si despre iKa-$W despre care se spune ca este autoarea nasterii unui copilmort al carui tata ar un tanar pictor, rig, ultima discutie provocand retragerea $inei. 7arfa continuasi in strada unde ini si (orV asteapta tramvaiul. ini a:a ca axentiu este in 7ucuresti si urmeaza sase casatoreasca cu \fainareasa, cum este numita Ada Razu, ica unui recent imbogatit din comertulcu paste fainoase. )etele o vad pe iKa-$W intr-o cofetarie dar evita sa o intalneasca apoi se despart lacoltul bulevardului cu &alea ictoriei. #ntr-o superba dimineata de aprilie, ini 'otaraste sa viziteze pe$ina. #l gaseste acasa pe Rim uimit ca este intrebat despre mosia ;allipilor desi el nu iese niciodata dinoras. #si exprima, in sc'imb, admiratia pentru $enora, o femeie eleganta si distinsa, si care obisnuiestesa locuiasca la ei cand vine la 7ucuresti. A:a ca $enora se a:a acum la iena impreuna cu &oca-AimWepentru un consult medical. Admiratia nestavilita pentru $enora o convinge pe ini despre sentimentelelui Rim fata de $ina, sotia lui, lipsita de eleganta si frumusetea $enorei. osind $ina ii cere permisiuneasotului ei sa primeasca vizita 3lizei, verisoara primara a lui *oru ;allipa. 3liza vine insotita de $ica,fratele $enorei si de (orV. #n timpul ceaiului, $ina si 3liza discuta afaceri de familie iar $ica aruncaoc'eade lui (orV. ini incearca o conversatie cu Rim, apoi frunzareste un album de familie incercandsa identice persoanele din fotograi. $ina o roaga pe ini sa ramana la masa indca Rim pleaca larepetitie la ?uartet. $ica are o discutie aprinsa cu $ina dar ini nu reuseste sa inteleaga despre ce estevorba. #ntr-o alta zi, ini trece pe la Rimi si doctorul o invita in birou desi se a:a intr-o discutie aprinsacu $ica. #l lauda pe *oru ;allipa pentru niste prepelite aduse cu putin timp inainte apoi o elibereaza peini care cere sa mearga in bucatarie pentru a vedea cum prepara pasarile. $ina se plange oaspeteluiei ca $enora are de peste un an, de cand iKa-$W este plecata de acasa, crize dar nu mai are iesiri


20/38

nervoase ci stari de liniste suspecta, mai ales de cand 3lena este casatorita cu *raganescu. ini a:aca o scrisoare trimisa de iKa-$W lui *oru a/unge din greseala in mainile $enorei si astfel aceasta a:andca fata are datorii mari si-i cere tatalui ei bani. $enora face din nou o criza reprosandu-i barbatului ei caface prea multe c'eltuieli, c'iar si nunta 3lenei costand prea mult. %lecand impreuna, $ina spre unclient iar ini cu probleme particulare, femeile intalnesc pe *oru ;allipa insotit de 3liza. Rugata de$ina, ini o insoteste la mosia ;allipilor, evident mai neingri/ita decat la ultima lor vizita. $ina trebuiesa o convinga pe $enora sa se interneze intr-o clinica unde ar avea parte de o ingri/ire speciala dar

aceasta , obsedata ca se urzeste un complot impotriva ei, o prefera ca insotitoare pe 3liza a:ata inpragul unui divort. $ina si ini sunt intampinate pe terasa de o servitoare si conduse in gradina undese odi'neste $enora cu un c'ip obosit si priviri stranii, apoi apare si *oru ;allipa. #n timp ce $ina oconvinge pe $enora sa se mute la 7ucuresti, ini viziteaza impreuna cu *oru casa femeia observandsc'imbarile intre care si lipsa tabloului doamnei &alliope, bunica lui ;allipa. #ntr-o alta zi, dupa onoapte ploioasa, ini intalneste in oras pe (orV cu care merge in vizita la 3lena, mai stralucitoaredecat la ultima lor intalnire, mai eleganta dar si mai rece. $a cererea lui ini, 3lena le arata salonul demuzica unde sunt servite cu pra/ituri si cu vin. 3le vorbesc despre familia ;allipa recent mutata in7ucuresti intr-o casa pusa la dispozitie de parintii 3lizei. Astfel a:a ca $enora este plecata la %redeal, insanatoriul doctorului Xalter pentru a sta un timp departe de problemele ei de familie. #ntre timp, *oruvine una din mosii, fapt neacceptat de 3lena care, a:and, se cearta cu tatal ei. *e la %redeal vin vesticontradictorii2 $enora se simte tot mai bine dar o vizita a icei sale iKa-$W venita sa-si ceara iertare sibani, ii sc'imba total dispozitia. 3a marturiseste lui *oru ca iKa-$W nu este fata lui si-i cere sa sedesparta fapt acceptat de acesta. estea uimeste pe toti prietenii de familie, convinsi de soliditateaacestei casatorii dar eliberarea de aceasta taina face ca $enora sa cunoasca o insanatosire

miraculoasa in sanatoriul doctorului Xagner a carui simpatie evidenta pentru pacienta este vizibila.#ntrand la Ateneu pentru a se odi'ni, ini intalneste dupa mai mult timp pe *oru si pe 3liza, de dataasta impreuna, fara a se mai feri, asand relatia lor intrerupta un timp. ini mediteaza asupraevenimentelor traite in ultima perioada constatand ca evolutia neasteptata a familiei ;all ipa.

Cu excepţia Romanului lui Mirel, scriere de i!ereţe, ce"e"a"e r#$a!e a"e "ui A!#!H#"%a! &O moarte care nu dovedeşte nimic, Ioana, Jocurile Daniei' par s( ai%(ace"a)i pr#a*#!is + Sa!du, c(ruia !u i se cu!#a)e %i#*raia, c(ruia !u i ese descrisaspecu" i.ic )i a c(rui dra$( se */ice)e di! !se$!(ri"e .i"!ice de 0ur!a", apare! (r(!ici # pre#cupare "ierar(1 Ase", 2P#ri3i dae"#r e#reice i$p"icie dea)ae di!c#!exu" r#$a!e"#r sa"e, H#"%a! crea ! "ieraura !#asr( u! c#!cep a" 3a*u"ui, a"i$pa"pa%i"u"ui, a" ra*$e!aru"ui1 Ca ur$are a u!ui ase" de #ri.#! deduci3, pers#!a0u"de r#$a! suer( # pr#u!d( $uaţie1 Fii!d i*ura !u$ai "a $#du" ra*$e!ar, er#u"r#$a!esc !u $ai ese # ii!ţ( repre.e!a%i"(1 A de3e!i # pre.e!ţ( p#"ise$ic(, di! ac(rei $i)care deduce$ apu" c( pue$ air$a exre$ de puţi!e "ucruri cere cu pri3ire"a #$451Reu.6!d pri3i"e*iu" scrieri"#r radiţi#!a"e, ! care r#$a!cieru" 2)ie #4, r#$a!u" $#der!se dei!e)e, di$p#ri3(, pri! apu" c( p#3esi#ru" !u d#$i!( ! !re*i$e ce"ep#3esie, iar ade3(ru" pe care " deţi!e p#ar( peceea re"ai3u"ui1 I!di3idu" !c/is !pr#priu" u!i3ers !u p#ae a3ea # p(rere #%ieci3( despre a"ci!e3a, dar !ici despre si!e1R#$a!cierii $#der!i su*erea.(, su% i!"ue!ţa 3(di exise!ţia"is(, c( #a$e!ii su! ii!ţec#$p"exe c#!da$!ae a !u se cu!#a)e, de)i su! !seae de ideea au#cu!#a)erii1Ei$#"#*ic, cu36!u" 2a exisa4 &"a1 ex sistere' !sea$!( 2a i p"asa ! aar( de ce3a41N#ţiu!ea de exise!ţ( c#$p#r(, ase", se!su" ra*ic a" u!ui exi" perpeuu1 2Nu pue$ isi*uri de ce e !(u!ru" !#sru4, susţi!e pers#!a0u" "ui A!#! H#"%a!1 Sa!du di! Omoarte care nu dovedeşte nimic !cearc( s( surpri!d( res#ruri"e i!eri#are a"e Iri!ei,dar ese de.!(d(0dui7 2Cu$ s( )iu ade3(ru" asupra ei, c6!d !u )iu ade3(ru" asupra$ea841 Cu re"ecţii"e asupra exra!ei(ţii i!di3idu"ui, aţ( de si!e !su)i )i aţ( de se$e!iis(i, A!#! H#"%a! se siuea.( ! i!i$iaea c##rd#!ae"#r exise!ţia"ise1Imposibilitatea ontologică de definire a realităţii şi a propriei persoane ese pri$u" #p#sese!ţia" ! #pera "ui A!#! H#"%a!1 Pe!ru $a0#riaea scrii#ri"#r experie!ţia"i)i,


21/38

!re%area 2Ci!e su! eu84 3a pr#3#ca # ade3(ra( dra$( a cu!#a)erii )i a au#dei!irii1Pr#a*#!i)ii "ui A!#! H#"%a! au # d#$i!a!( a pers#!a"i(ţii "#r + d#ri!ţa de a secu!#a)e1 9! c(uarea pr#priei ide!i(ţi, ei 3#r s( )ie #u" despre ei !)i)i, dar )i despre3iaţa i!eri#ar( a ce"#r"a"ţi1 A!#! H#"%a! !u ace a"ce3a dec6 s( se rera*( ! u$%rapers#!a0e"#r sa"e )i s( "e "ase s( se scuu!de ! "a%iri!u" i!r#specţiei1 Cu!#a)erea de

si!e ese # !ecesiae #r*a!ic( pe!ru e"e1 9! aces pr#ces de cu!#a)ere, !suprapu!erea ip#e.e"#r, se !a)e i!e!siaea e$#ţi#!a"( r63!i( de pers#!a0e"e "uiH#"%a!1 E"e !u cau( "i!i)ea ceriudi!ii, ci e%ri"iaea c(u(rii1 2Nu-i i!eresa!(ceriudi!ea, ci dru$u" spre ea4, exc"a$( Sa!du di! Ioana. I$p#si%i"iaea de acu!#a)e ii!ţa u$a!( creea.( ! r#$a!e"e "ui H#"%a! # a$#ser( de c#!i!u(i!ceriudi!e, de#arece pers#!a0u" !ara#r !u p#ae cu!#a)e e3e!i$e!e "a care !ici !ua paricipa, !ici !u a #s, ce" puţi!, $ar#r1:ea! G/e#r*/idiu, rae"e *ea$(! a" "ui Sa!du, ese $ereu a"u", pe $(sur( ce i$pu"se scur*e1 Pers#!a0u" "ui Ca$i" Perescu c#!sa( sc/i$%area c#!i!u(, ce se perece

! si!e )i a"erarea c#!diţiei psi/#"#*ice u!da$e!a"e7 !dr(*#si, s#ţ *e"#s, s#ţi!diere!1 2Eu !su$i $( surpri!d .i"!ic su% #r$e care $( $ir(4, susţi!e )i pers#!a0u"

di! O moarte care nu dovedeşte nimic1 2A$ de a6ea #ri i$presia c( !u su! u!si!*ur #$, ci su! ! iecare c"ip( a"u", )i !re ei !u exis( !ici # "e*(ur(4, spu!e Sa!dudi! Ioana. Si!*ura ceriudi!e pe care # au acese pers#!a0e ese c( i!di3idu" !urepre.i!( u!icu", ci $u"ip"iciaea, $u"iudi!ea de $a!ies(ri1Boala ciudată #r$ea.( u! a" !uc"eu ! scrieri"e "ui A!#! H#"%a!1 O%sesia %#"ii esede3#ra!( )i exis( puţi!e $#$e!e de ca"$, de ec/i"i%ru i!eri#r1 La B"ec/er )i "a a"ţic#!*e!eri, %#a"a )i pierde re*i$u" excepţi#!a", repre.e!6!d su%siuu" s(rii !#r$a"e1;i/ai


22/38

cup"ea.( "a H#"%a! cu #%sesia /a!aic(, i!separa%i"(1 B"ec/eria!a %#a"( (r( !u$ecap(( aici # #r$( specia"(> apare!a ixaţie er#ic( !u re%uie s( !e i!duc( ! er#are,ese # # %#a"( exise!ţia"(, sare dei!i#rie a er#u"ui ie)i di! c#$u!4?1O%sesia recerii ! !eii!ţ( a c(p(a #r$e di!re ce"e $ai 3ariae ! scrieri"e "ui H#"%a!

+ ie c( ese 3#r%a de $#area pr#priu-.is( &O moarte care nu dovedeşte nimic', de

$#area raa( &Ioana' sau de $#area si$%#"ic( pri! separare &Jocurile Daniei'12Ideea $#rţii a de3e!i "a $i!e u! ic4, $(rurise)e Sa!du1 2Ta"e!u" $#rţii4 sau23#"upaea $#rţii !e!dur(#are4 " "ea*( pe Sa!du de Iri!a1 ;#area ese su%iecu"predi"ec a" c#!3ersaţii"#r di!re cei d#i iu%iţi1 Tr(i!d re3ersu" er#su"ui + *e"#.ia +,pers#!a0e"e "ui A!#! H#"%a! desc#per( se!su" u"i$ a" exise!ţei )i )i r(iesc a!icipa$#area1 Er#s c/ea$( i!e3ia%i" T/a!a#s, !r-# $%i!are pe care A!#! H#"%a! #cu"i3( ! $#d de"i%era1 Cu!#a)erea a%s#"u( spre care aspira !e#%#si scrii#ru"$#der! re%uia s( !ai!e.e #da( cu !dr(.!ea"a de a surpri!de 3iaţa ! i!i$iaea ei)i c/iar di!c#"# de ea + ! i$ediaa apr#piere a $#rţii1 N#ua *e!eraţie, ! !u$e"eaue!ici(ţii, )i 3a re3e!dica drepu" de a spu!e #u" p6!( )i asupra $#rţii1 Er#su",%#a"a )i #%sesia /a!aic( #r$ea.( # c#!se"aţie #r*a!ic( ! #pera "ui A!#! H#"%a!1

Au#ru" Jocurilor Daniei !u #er( dei!iri caracer#"#*ice, ci !cearc( s( surpri!d(seis$e"e i!eri#are a"e pers#!a0e"#r, !re*isr6!d "uxu" de.#rd#!a a" s(ri"#r, (r( a "ei!"ue!ţa !ţe"esu"1 Eecu" u!ei ase$e!ea !re*isr(ri ese aue!iciaea1 2Er#u" der#$a! !u $ai are ari%ue"e sa"e radiţi#!a"e1 Sa!du, !eide!iica%i" di! pu!c de 3ederei.ic, !u ese ide!iica%i" !ici psi/#"#*ic, pe!ru c( !u $ai ese unul , ci multiplicitatea !3iruea $i)c(rii sra!ii a se!si%i"i(ţii sa"e4@1Scrii#ru" ra!spu!e ! Sa!du pr#priu" s(u se!i$e! a" !sr(i!(rii, seea de ceriudi!e,a$#ru" exacer%a1 Exe*eţii &P#$pi"iu C#!sa!i!escu, E1 L#3i!escu' au susţi!uaspecu" au#%i#*raic a" scrieri"#r "ui A!#! H#"%a!, dar )i caraceru" de experie!ţ(!era!si*ura( arisic1 Scrii#ru" se descrie parţia" ! iecare di! pers#!a0e"e sa"e, daraue!iciaea %i#*raic( ese de #%icei si$u"a(1 E" p#r!e)e de "a rea"iae, dar !u se

"i$iea.( s( # expu!( ! !udiaea ei, ci # ra!si*urea.(, ae!u6!d sau acce!u6!da!u$ie r(s(uri de caracer, !r-u! cu36!, i!r#duc6!d u! c#eicie! de icţiu!e1P#rreu" "ui Sa!du p#ae i rec#!siui di!r-# pe!du"are c#!i!u( !re dierie r(s(uri72cu"i3a, i!e"i*e!, ca.uis, se!i$e!a", $as#c/is, #rura de d#ri!ţa de a exp"ica #u",ceea ce-" ace eer! !eerici ! iu%ire41 Tea$a de a !u i ridic#" &2rica de ridicol e $aipresus de dra*#se4 &I1, p1 ='> 2a) preera s( $(#$#r dec6 s( iu ridicol 4 &O1 m1, p15@?'> 2cu$ a$ r(i c"ipa aceea )i ce ridicol $( si$ţea$4 &J1D1, p1 ' )i # "ucidiaeexcesi3(, care $(re)e #ae "ucruri"e de c6e3a #ri, i i!er.ic "ui Sa!du #rice eu.iu!e1Dar Sa!du apare ! iecare r#$a! !r-# a"( ip#sa.(, ! u!cţie de care su%sa!ţa!arai3( d#%6!de)e # pr#%"e$aic( speciic( )i de*a0( # se$!iicaţie apare1 Nic#"ae;a!#"escu " !u$e)e pe Sa!du, di! O moarte care nu dovedeşte nimic, 2rae"e$e.i! a" ce"#r"a"ţi41 F#are 6!(r, e" rece sadiu" de e$a!cipare, da#ra 3a!i(ţii 3iri"e>e" se c#!sider( superi#r Iri!ei )i # raea.( c#respu!.(#r1 Opi!ii"e "ui Sa!du su!apr#ape !#deau!a de#r$ae de #r*#"iu" s(u )i de c#!)ii!ţa superi#ri(ţii sa"e1 Li3iuPerescu c#!sider( c( Sa!du ese u! #$ s"a%, care !cearc( s(-)i !3i!*( c#$p"exe"epri!r-# exacer%are a pers#!a"i(ţii )i pri! u$i"irea pare!erei1 2E*#is$u" )i suicie!ţa$ascu"i!( " deer$i!( s( 3ad( ! Iri!a # re"aţie %a!a"( pe care !ici !-# p#ae rupe, !ici!-# p#ae ace $ai i!eresa!(14 C#$p#ra$e!u" er#ic a" "ui Sa!du se d#3ede)e a i# si$p"( aţe( a !e3#ii sa"e de a d#$i!a )i de a se i$pu!e, ca ur$are a u!ui


23/38

2se!i$e! de i!suicie!ţ( i!eri#ar(41 E" r(ie)e iu%irea di!r-# 2p#.iţie paer!a"is(4, deeduca#r, iar *e"#.ia sa decur*e 2$ai cur6!d di! i!si!cu" pr#prie(ţii, deci di! e*#is$41Nici r(iri"e cuceri#ru"ui D#! ua! !u i su! sr(i!e7 2! dra*#se, succese"e $e"e $isep(reau i!discua%i"e4, iar *e"#.ia "ui apare!( ra3ese)e # d#.( i$presi#!a!( dee*#is$ 2pa#"#*ic, a" %(r%au"ui pe!ru care 3iaţa Iri!ei &' !u c#!ea.( dec6 a6a

3re$e c6 ese !ecesar( capriciu"ui s(u45

1 A"1 Pr##p#pescu c#!sider( c( ! #aescrieri"e "ui A!#! H#"%a! exis( d#ar u! si!*ur ip + ce" a" 2e"eiaru"ui er#ic47 2irua",Sa!du ese u! D#! ua!4551 De)i !ru!e)e ca"i(ţi"e u!ui 3eria%i" D#! ua!7!esa#r!icia, aeci3iaea a$%u"a#rie, aspiraţia, Sa!du 3a r($6!e d#ar u! 3irua" D#!ua!1

9! O moarte care nu dovedeşte nimic ese d#$i!a!( i!deci.ia er#ic( a pers#!a0u"ui!ara#r, i!ceriudi!ea asupra se!i$e!e"#r sa"e1 Sa!du di! aces r#$a! ese u! ipa!xi#s, irasci%i", 3a!i#s, #sci"6!d !e3r#ic !re dra*#se )i #r*#"iu, !re si!ceriae )iaecare ridic#"(1Sa!du di! Ioana ese $u" $ai $aur1 Iu%irea de3i!e u! dia"#* !re pare!eri deaceea)i a"ie, *e"#.ia ii!d, de daa aceasa, u! se!i$e! adu"1 I#a!a se %ucur( de

c#!sideraţie di! parea "ui Sa!du )i )i c6)i*(, pri! spiriua"iaea ei, drepu" &care iusese reu.a 2!e!se$!aei4 Iri!a', de a dia"#*a1 9! ciuda asce!de!u"ui de 36rs( )i experie!ţ(, Sa!du di! Jocurile Daniei !u are !ici #puere asupra Da!iei> e" ese pri$u" di!re pers#!a0e"e "ui A!#! H#"%a! care !u $aicrede c( )i educ( iu%ia1 2Sa!du di! Jocurile Daniei ese ce" $ai #"era! p#ae ii!dc(ese )i ce" $ai !dr(*#si1 E $ai se!si%i" "a ar$ece"e iu%iei dec6 "a pr#priu" spiri dea!a"i.(> iar *e"#.ia !u "-a pri!s ! $re0e"e ei145= Nic(ieri Sa!du !u a #s a6 de si!*ur )ia6 de !dr(*#si1 E" # e3#c( $ereu pe Da!ia, # i$a*i!ea.(, # creea.( ! aţa"ec#ri"#r1 Re3e"a#r ! aces se!s ese apu" c( $a0#riaea ra*$e!e"#r care c#$pu!r#$a!u" !cep cu !u$e"e Da!iei7 I + 2Cu re!e.ie $-a$ apr#pia deDa!ia4> II +2T#c$ai pe c6!d a$ cu!#scu-#, Da!ia era pre*(i( …4> III + 2U! "uiera de re!1 Da!ia

p"eac(4 ec1 9!cepuu" $icr#ra*$e!e"#r, care reiau ca u! ec#u repea !u$e"e iu%iei,rec3e!ţa acesui !u$e pe parcursu" r#$a!u"ui ra!s$i caraceru" #%sesi3 a"se!i$e!e"#r1 9! *e!era", Da!ia ese e3#ca( "a pers#a!a a reia, dar c6!d e!siu!eae$#ţi#!a"( ai!*e ap#*eu", iar a%se!ţa ei ese ra*ic resi$ţi(, pers#a!ei a reia i ia"#cu" pers#a!a a d#ua )i 3#cai3u"7 2A)ep(ri"e, Da!ia, cuspera!ţe"e )i depri$(ri"e "#r, "ecu!#)i u84 sau 2!u $ai au r#s 0#curi"e, Da!ia41Sa!du re$e$#rea.( a3aaruri"e iu%irii pe!ru caprici#asa Da!ia, d#$i!a de #!ea)epa( $p(care cu desi!u"1 C/i!uri"e s-au ae!ua acu$1 Ceea ce r($6!e su!d#ar 23i%raţii"e !#sa"*ice a"e u!ui #$ care, presi$ţi!du-)i apr#piau" s6r)i, $ai arer(*a.u" &' s( se "ase pri!s iar()i ! 20#curi"e4 &' exise!ţei, c(ci Da!ia ese # e!aţie,# i!3iaţie "a ericirea eresr(45?1

A sc/iţa u! u!ic p#rre a" "ui Sa!du, deri36!d di! ce"e rei r#$a!e, ar !se$!a apr#ieca # c#!srucţie pers#!a"( a6a i$p c6 !ici e" !su)i !u se cu!#a)e desu" de%i!e, dup( cu$ se !ţe"e*e c"ar di! air$aţia cia( )i $ai !ai!e7 2A$ de a6ea #rii$presia c( !u su! u! si!*ur #$, ci su! ! iecare c"ip( a"u" )i !re ei !u exis( !ici #

"e*(ur(4 &I1, p1 ?@5'tura românF între cele douF rFzboaie mondiale"6.*emersul strategical formFrii competenHelor în receptarea romanului de analizFpsi'ologicF


24/38

tudiindu-se în liceu despre creatorii romanului interbelic, operele lui$. Rebreanu, ;. %apadat-7engescu, &amil %etrescu Gi . 3liade

necesitF din partea cadrului didactic o prezentare adecvatF ate'nicilor romaneGti. Yi în ceea ce-i priveGte pe ceilalHi autori airomanelor de analizF psi'ologicF 5i'ail ebastian, ib i'Fescu,arin %reda, (icolae 7reban6, profesorii din cursul preuniversitar nutrebuie sF accentueze întotdeauna semnicaHia actelor salvatoare,faHF de cele reprobabile, puse la cale de cFtre eroi ] respectiv decFtre unii antieroi. *enumirea de ]roman psi'ologic] ar trebuiexplicatF mult mai detaliat liceenilor, pentru ca tinerii sF sefamiliarizeze cu unii termeni specializaHi2 originalitatea relaHionFriipersona/elor, demersul narativ ambiguizant, alternanHa planurinarative 5principal Gi secundar6, dimensiunile simbolice ale unorpersona/e, pluralitatea perspectivelor, introspecHie, analizFpsi'ologicF, inexistenHa unei tipologii realiste, modicarea raportuluiautor-narator-persona/, di'otomia ctiv ] nonctiv 5biograc,documentar6 etc.$a romancierii interbelici Gi postbelici nu conteazF prea mult stilul,realizarea unei arte narative, pentru cF ei manifestF un dezinteres

patentat 5anticalosm, negli/enHF6 faHF de expresivitate. 4datF cureceptarea Gi interpretarea textelor, elevii trebuie sF observeveridicitatea faptelor relatate de cFtre prozatori. Unele situaHii saurezolvFri con:ictuale sunt neverosimile 5la limita stranietFHii pentru$. Rebreanu Gi ib i'Fescu6, mitico-simbolice la . 3liade.Autenticitatea epicF, deziderat teoretizat de &amil %etrescu dar Gi deircea 3liade în anii interbelici, nu are o anumitF reHetF, multorcititori nevârstnici pFrându-le destul de contrariante soluHionFrile

epice ale con:ictelor. pre exemplicare, nu existF deloc Gi nu-inecesar epilogul moralizator în #on Gi RFscoala de Rebreanu, în&oncert din muzicF de 7ac' de ;ortensia %apadat-7engescu, înaitreVi, 0ntoarcerea din Rai, ;uliganii Gi (untF în cer de . 3liade,4raGul cu salcâmi Gi Accidentul de i'ail ebastian, %atul lui %rocustde &amil %etrescu. ulHi dintre profesori predau relaHionFrile


25/38

actanHiale din romanul psi'ologic modernist tot sub aspectuldi'otomiei radicale dintre persona/ pozitiv Gi negativ 5protagonistversus antagonist6, c'iar dacF aceastF opoziHie nu prezintF niciorelevanHF portretisticF în ceea ce-i priveGte pe #on, )lorica, asile

7aciu, Ana, membrii familiei ;erdelea din #on, $enora, *rFgFnescu,ini, (orV, Xalter, &oca AimW, ia, $icF FmFdFul, 3lena Gi arciandin ciclul ;allipa, etc. %rima constatare ar cF receptarea acesteiproze citadine moderniste, mult mai complexF decât cea aromanelor lui (icolae )ilimon, #oan lavici, i'ail adoveanu Gibalzacianul 3nigma 4tiliei al lui . &Flinescu, nu are nimic de-a facecu vreo includere într-o ]galerie] a persona/elor de tip realist dinliteratura românF. 3roina romanului psi'ologic nu poate încadratFniciodatF tipului femeii puternice. (ici FdFlina din &iuleandra, niciaitreV din romanul omonim al lui 3liade, nici 3la din Ultima noaptede dragoste, întâia noapte de rFzboi, nici doamna 8. din %atul lui%rocust, nici Ada azu, $enora, 3lena *rFgFnescu Gi &oca AimW dinciclul ;allipa nu pot considerate femei având caractere puternice.$a fel, n-ar trebui sF se foloseascF în terminologia didacticF, cuprivire la protagoniGtii acestor romane psi'ologice, cuvinteleresimHite în terminologia criticii secolului ca peiorative2 ]/uneprim Gi amantF] 5arcian Gi 3lena *rFgFnescuB Xalter Gi &oca AimWB

$icF FmFdFul Gi Ada azuB #on Gi )loricaB 8itu ;erdelea Gi Roza$angB %etre %etre Gi (adina #ugaB 8oma (ovac Gi #leanaB Allan GiaitreViB Apostol 7ologa Gi #lona6, ]impostorul] 5învFHFtorul;erdelea, deputatul rofGorul, 8Fnase asilescu $umânFrarul, $icFFmFdFul, doctorul Xalter, piridon . Fdastra6, ]tipulinadaptatului], ori al ]intelectualului ratat] 5pentru Ytefan'eorgidiu, )red asilescu, eorge *emetru $adima6, ]arivistul]5$icF FmFdFul, (ae 'eorgidiu, 8Fnase asilescu $umânFrarul,

3milia6, ]intrigantul] 5ini, (orV 7aldovin, Ada azu, $icFFmFdFul6, ]revoluHionarul] Gi ]protestatarul] 5eorge *emetru$adima din %atul lui %rocust, 3milian din 0ntoarcerea din Rai6. untdepFGite de mult urmFtoarele concepte2 poziHionarea pe scarasocialF, critica familiei Gi societFHii burg'eze 5la ;ortensia %apadat-7engescu, &amil %etrescu, . &Flinescu6, con:ict între douF tabere


26/38

adverse 5când e vorba de competiHie, rivaliate între familiile*rFgFnescu Gi ;allipa, 7ulbuc Gi lanetaGul, clanul 8ulea Gi clanul lui&ostac'e iurgiuveanu, soHii Rim Gi soHii *rFgFnescu, europeni caAllan Gi tradiHionaliGti ca (arenda en6. (u putem accepta scoriile

unei vetuste critici sociologizante, sau obiGnuinHa de-a se facebiograa cu picanterii din viaHa romancierului, în detrimentulanalizFrii mai atente a psi'ologiei eroilor din opera epicFB trebuieneapFrat evitate, pentru cF impieteazF foarte mult asuprademersului strict estetic al relatFrii acHiunii, care prevaleazF

întotdeauna faHF de alte valenHe considerate ideatice, aGadaradiacente, extraliterare.Alegerea corespunzFtoare a terminologiei moderne pentruexplicarea exactF a trFsFturilor romanului psi'ologic mai presupune,

încF din demersul strategic al ei, claricarea preferinHei acesteidenumiri, în detrimentul altora. &onsiderFm cF opoziHia dintre romanobiectiv Gi roman subiectiv nici nu existF, toate romanele dintr-oetapF a maturitFHii creatoare ind, pânF la urmF, tot obiective. -adiscutat polemic asupra caracterului ]subiectiv], pretins UltimeinopHi... de cFtre unii critici români. 0nsF partea a doua, /urnalul defront Hinut de Ytefan 'eorg'idiu n-are deloc subiectivitate. (u-i unpam:et scris de vreun anar'ist, de un dezertor antimonar'ic, ci de

cFtre un tânFr intelectual dezabuzat Gi încF uGor exaltat în sarcasmulsFu nimicitor. (u existF romane subiective la &amil %etrescu, dinsimplul motiv cF s-ar confunda imediat dimensiunea psi'ologicF Gisubiectul-narator ale lor cu atitudinea subiectivF 5subiectivitatea dingândirea protagonistului gelos6 care este, Gi pentru vocea auctorialF,dar Gi pentru naratorul Ytefan 'eorg'idiu o c'estiune purinterogativF, niciodatF evaluativF. iaHa intimF a 3lei poate circumscrisF atât unei delitFHi con/ugale, cât Gi trFdFrii adulterine,

indcF soHului ei îi lipsesc probele, iar luciditatea acceptFrii saleiertFtoare, a posibilei iubiri, lasF loc suspiciunii, urii, zvonurilorcalomnioase, lipsei de luciditate, dupF cum armF Gi (. anolescu înArca lui (oe.ulHi critici au folosit, pentru etapa de tinereHe a activitFHii unorscriitori precum i'ail adoveanu, #onel 8eodoreanu, ;ortensia


27/38

%apadat-7engescu, ircea 3liade, . &Flinescu termenul impropriude prozF subiectivF. area, )emeia în faHa oglinzii, 7Ftrânul de ;.%apadat-7engescu ar , Gi în concepHia mentorului de la]burFtorul], 3ugen $ovinescu, destul de subiectiveB la fel, Yoimii,

&râGma lui moG %recu, (eamul GoimFreGtilor lui . adoveanu, #zabelGi apele diavoului, $umina ce se stinge, (untF în cer de . 3liade,&artea nunHii de . &Flinescu, 7raHul Andromedei de ib i'Fescu.F nu uitFm cF nuvelistica prin care debuta tânFrul ib i'Fescu5vol. $a ^ randi:ora _ din 19196 sau cea publicatF în reviste decFtre . 3liade 5inclusF în volumul postum addalena din 199@6 Giproza scurtF ori memorialistica lui #onel 8eodoreanu 5vol. UliHacopilFriei6 sunt superioare primelor romane publicate de aceGtia. 0nconsecinHF, ar trebui sF-i socotim Gi nuveliGti subiectivi, dar de faptei dovedesc obiectivitate, artF narativF dusF pânF la perfecHiune înaceste nuvele Gi povestiri. %rin urmare termenii de roman subiectiv,prozF scurtF subiectivF nu sunt deloc indicaHi, aparHinând lipsei demetodF a criticii impresioniste.%referinHa pentru termenul literar de roman psi'ologic este generatFGi de potenHialitatea familiarizFrii mai rapide a elevilor cu obiectiveleoperaHionale cognitiveB din lecHiile de recepatare a acestor deosebitetexte epice, ei sunt determinaHi sF reHinF urmFtoarele aspecte2

a6 densa problematicF a cFrHilor de acest tipBb6 o anumitF intrigF de-o mare complexitateBc6 suprapunerea a douF re epice Gi a minimum douF planurinarative 5de pildF unul al combatantului militar Gi altul al soHuluiavând atâtea probleme, Ytefan 'eorg'idiu din Ultima noapte...6Bd6 A(A$#+A %#;4$4#&` ] metodF de investigare acomportamentului persona/elor, ce reiese din introspecHiamodernistF 5mai frecventF în stil indirect liber6, din simbolistica

alegerii onomasticii 5%uiu Gi %olicarp )aranga, aitreVi, fraHii %avel Gi%etru Anicet, Apostol 7ologa, %etre %etre, 8itu ;erdelea, 8oma(ovac, $icF 8rubadurul, $ina Rim, &oca AimW, (ec'ifor Gi 'eorg'iHF$ipan, doamna 8. în loc de ]aria 8. Fnescu]6, din replicile directe,gesturile, atitudinea, vestimentaHia originalF 5caracterizare directF aunui persona/6, din monologurile interioare, din caracterizarea


28/38

indirectF fFcutF de cFtre autor Gi celelalte persona/e etc.Be6 con:ictul interior 5psi'ologic6 versus con:ictul exteriorBf6 situaHiile-limitF sau pragurile psi'ozilogice insuportabile, caredeclanGeazF criza existenHialF 5criza adolescentinF în Romanul

adolescentului miop de . 3liade Gi $a edeleni de #. 8eodoreanuBsau criza /uvenilF din timpul studenHiei în audeamus de . 3liade,+ilele Gi nopHile unui student întârziat de ib i'Fescu6.*in aceastF perspectivF cognitivF, mai fenomenologicF decât înaccepHiunile curente, deseori depFGite 5tratatul lui RenW XelleK GiAustin Xarren6, proza de tip psi'ologic ar poseda Gi un caracterautoscopic, iar narativul comparat cu dramaturgia, un caracterstereoscopic. *e altfel, prin tendinHa transmodernistF 5dinterminologia literarF a criticului 8'eodor &odreanu6, care acordFlibertate încruciGFrii în acelaGi text beletristic a mai multor specii Gigenuri literare, autoscopia a/utF stereoscopia, ind de-atâtea oriocurente în aceeaGi operF . e analizeazF foarte detaliatcomportamentul persona/elor, reacHiile lor de ordin organic,voliHional, psi'omotric, sugestional-telepatic etc. %ersonalitatea unuiscriitor celebru ] mai ales dacF este autor de romane psi'ologice ]

îGi congureazF liniar ori zigzagat, autoconfesiv ori strict obiectiv ]acel univers 5'alo6 al sFu diegetic, format prin antrenarea tuturor

stimulilor, puGi în funcHiune e cognitiv, e afectiv.0nsFGi povestirea faptelor, uneori cu plon/Fri în trecut 5analepse6 ori

în viitorul acHiunii 5prolepse6 denotF modalitatea seducFtor deoscilantF a literaturii moderne, precum Gi a memoriei afective ]teoretizatF de arcel %roust. Acest liber arbitru al romancierului îipermite sF procedeze ca în GedinHa la psi'analist cu persona/elesale. 0i dF aceleaGi libertFHi ca poeHilor2 de a rFsuci timpul, dinprezent cFtre oriunde, în funcHie de starea sa de spirit. 0i conferF

drepturi similare cu ale dramaturgilor2 sF sc'imbe oricând scena,c'iar la modul alegoric, oniric, în reveria persona/elor. #ntroducereaacroniei, într-o diegezF sub in:uenHa metodei proustiene, este ceamai bunF dovadF a faptului cF stimulii literari vor acHiona într-oaglomerare a impresiilor, într-o duratF specicF, a interiorizFriilimba/ului artistic, Gi-n mintea elevilor.


29/38

timulii literari reprezintF puntea de legFturF dintre autorulromanului psi'ologic Gi receptorii sFi. 0n concepHiile moderne, depildF în teoria imaginarului de tip iconic, aglomerarea epicF astimulilor artistici reprezintF un ingenios mod al redFrii gradului

destul de sporit al arbitralitFHii semnului lingvistic. *upFstructuralismul lui )erdinand de aussure, dar Gi dupF formalismulteoretizat mai întâi în Gcoala formalF sovieticF în special de cFtreladimir %ropp, existF mereu o defazare accentuatF, atunci cândmai întâi printr-un ]discurs interior] 5care poate Gi alromancierului6 se încearcF o transpunere liberF a reacHiilorinterlocutorilor 5care pot Gi persona/ele operei, a:ate în plinFacHiune6. *efazarea apare prin contribuHia, care nu-i de negli/at, astimulilor comunicaHionali 5parole în termenii lingvisticiisaussuriene6, care acHioneazF cu întârziere la unii indivizi umani. (u

în alt fel au procedat adoveanu, Rebreanu, &amil %etrescu, 3liade Gi;. %apadat-7engescu când au încercat sF transpunF cât mai del, sFmimetizeze procesualele reacHii neuronale ale minHii omeneGti,pentru a explica de ce unii eroi sunt mai rapizi, mai ecienHi, maicircumspecHi decât alHii. 3i au particularizat ideile, folosind avanta/ulcF Gtiau întotdeauna Gi cele mai inobservabile stereotipii ale vorbiriicotidiene, ale limba/elor specializate, ale artiGtilor, losolor, precum

Gi exprimFrile regionale, argotice.tilul ecFrui vorbitor, deci Gi cel al eroilor din proza de sondare apsi'ologiei, nu-i decât o aglomerare calculatF a impresiilor Gi

/udecFHilor, care iniHial n-aveau nimic de-a face cu succesiuneatemporalF a realitFHii cunoscute de cFtre autor. -a spus, destul deabscons, cF stilul ar autorul însuGi. criindu-Gi romanul realistpsi'ologic adame 7ovarV, ustav )laubert adFuga metatextul 2]adame 7ovarV c]est moi]. #denticarea cu destinul nefericit al

eroinei l-a preocupat Gi pe $.(. 8olstoi, în Anna &arenina sau pe .adoveanu inspirându-se la faHa locului pentru 7altagul Gi trFind el însuGi iniHierea itoriei $ipan 5Gi a lui 'eorgiHF6 B pe . 3liade a/unsla maturitate, publicând romanul psi'ologic (oaptea de ânziene, încare acel alter-ego al sFu, Ytefan, ezitF între a-Gi iubi soHia sau pe#leana. 3levii de liceu, prin seriozitate Gi agerime intelectualF, pot


30/38

încura/aHi prin metodele euristice, sau prin dezbateri libere sF ]sepunF în locul] persona/elor, într-un proces continuu al receptFriioperei. (u altceva reuGise c'iar autorul, inventatorul lor, unRebreanu, un adoveanu, un arin %reda.

8eoriile textualismului francez 5grila interpretativF a grupulului , Culia risteva, %'ilip ollers, Roland 7art'es6 pot contrazice aceastFviziune a receptFrii, bazatF pe similaritatea acHionFrii stimuliloroperei pentru toHi cititorii. e armF în ultima vreme cFpersonalitatea autorului se distinge de text pe mFsurF ce-l scrie GiniseazFB prin conceperea autonomF, separatF, autotelicF a actuluiartistic, stilul nu mai prezintF exclusiv aceastF valoare autore:exivF,oglindirea exactF a sinelelui auctorial în operF. *in perspectivainterpretFrii detaGate, fFrF implicaHiile unei critici psi'ologizante,este foarte avanta/os sF credem cF operele se scriu Gi singure,numai într-o anumitF privinHF, structura lor comandând de la unmoment dat ce sF ]vadF] naratorul Gi e ]potrivitF], respectândprincipiile psi'ologiei. &onstrucHia persona/elor de cFtre autor capFtFcu totul alte valenHe2 potenHialitFHi ale introspecHiei Gi anc'eteisociale, surprinderea detaliatF a psi'icului Gi comportamentuluipersona/elor din romanele ultimelor douF-trei decenii 5ale lui ilanundera, #smail adare, (icolae 7reban, ircea (edelciu, imona

%opescu, *oina Rusti, *ora %avel, ircea &FrtFrescu6, care a/unge sFconcureze tot mai mult înregistrarea pe reportofoniu, cât mai neutrFa reacHiilor de gândire Gi a gesturilor .0n cartea %rincipii de literaturF Gi esteticF, formalistul rus ladimir%ropp, încF din perioada interbelicF observa salturi evolutive aleepicului de la narativitatea operelor lui %etronius, Apuleius, trecândapoi la *ante, 7occaccio, Rabelais, &ervantes Gi pânF în momentulstructurFrii moderniste a limba/ului epic. 3picul romanesc devine

marcat Gi de un caracter spectacular, uneori carnavalesc. 7azându-se Gi pe concepHiile losoce ale lui )riedric' (ietzsc'e, Xil'elm*ilt'aV, 7enedeto &roce, ;enri 7ergson Gi 3dmund ;usserl, care i-ain:uenHat atât pe mulHi romancieri cât Gi pe criticii literari aisecolului , . %ropp considerF cF modalitatea epicF a redFriivorbirii cotidiene ar o sursF inepuizabilF a originalitFHii unor


31/38


32/38

extrenticitFHi acele romane ale generaHiei optzeciste, nici mFcar celeale ultimei promoHii douFmiiste, în curs de armare.0n concluzie, literatura de pânF astFzi poate perceputF, mai alesdintr-o evoluHie diacronicF, ca exacerbare a biogracului nud ] de la

poeHii, dramaturgii Gi prozatorii optzeciGti încoace. *ezideratul prozeiinterbelice, perceput ca privilegierea romane psi'ologice a avut Gi

încF mai are o mai bunF transparenHF a faptelor de viaHF, prinseriozitatea Gelor psi'ologice, a verosimilelor elemente care facbiograa eroilor din cFrHi. Acest deziderat, uGor sc'imbat în ultimiizece-cinsprezece ani, devine unul al mimetizFrii biogracului, atrFirilor genuine avute de cFtre copiii, tinerii, adulHii contemporani cuscriitori. #n:uenHa actualF exercitatF dinspre transformFrile de tipparole 5despre care s-a ocupat marle lingvist 3ugeniu &oGeriu6asupra literaturii grFbeGte procesul amalgamFrii Gi uniformizFriistilistice, astfel încât cu greu se mai poate arma cF s-a impus la noiun nou Gi original creator de romane psi'ologice. Un exemplu destulde neoavangardist, însF cu certitudine o piesF epico-psi'ologicF,este )amilia %opescu ] care ar trebui recomandatF Gi comentatFelevilor de liceuB mFcar pentru faptul 5unanim acceptat în criticaromâneascF din ultimii zece ani6 cF nouFzecistul &ristian %opescueste cel care a teoretizat biograsmului Gi psi'ologismul literar a:at

la modF în mileniul al treilea, printr-o serie de articole din revista]$uceafFrul] 5199!-1996. 0n )amilia %opescu Gi în alte douF opereale sale acest scriitor reconstituie, în condiHii de atelier artistic, felul

în care cuvintele Gi oamenii intrF în malaxorul textual, fFrF inutilemodicFri estetizante, ci prin natura psi'ologiei existente, care leprovoacF transpunerea artisticF.0n toatF dezvoltarea structurilor narative, momentul de glorie alromanului psi'ologic, înregistrat c'iar în perioada anilor 1919-19=1

Gi în România, ne-a determinat sF studiem cum s-a impus acest tipde-a face o prozF cu impact psi'o-afectiv deosebit.%ublicul receptor din perioada interbelicF n-a fost deloc, cum credemde obicei, un public ideal pentru cei patru mari creatori ai romanuluipsi'ologic din Hara noastrF, $iviu Rebreanu, ;ortensia %apadat-7engescu, &

anii interbelici se caracterizeaza În literatura româna printr

Documents