anexa i ocp vitivinicolă depunerea programului · pdf file2 cuprins listĂ de abrevieri 4-5...

1

ANEXA I

OCP Vitivinicolă

DEPUNEREA PROGRAMULUI NAŢIONAL DE SPRIJIN

AL ROMÂNIEI

ÎN SECTORUL VITIVINICOL

2014 – 2018

Exercițiile financiare 2014 - 2018 Statul membru: RO

Data notificării: 1 martie și 30 iunie Motivul: modificare solicitată de Comisie

2

C U P R I N S

LISTĂ DE ABREVIERI 4-5 INTRODUCERE 5-6 A DESCRIEREA MĂSURILOR PRECUM ȘI OBIECTIVELE CUANTIFICATE 7 1. PROMOVAREA 7

a) Informarea în statele membre 7-18 Figurează în programul de sprijin: da/nu – dacă da: Descrierea măsurilor propuse: Strategia propusă: Obiectivele cuantificate: Beneficiari: Procedura de depunere a cererilor: Criterii de eligibilitate: Costuri eligibile/neeligibile: Criterii de prioritate și ponderea fiecăruia: Procedura de selecție: Termenele de efectuare a plăților către beneficiari: Avansuri: da/nu, dacă da: rata maximă și condițiile Demarcarea față de alte scheme ale Uniunii sau naționale și sistemul de verificare pus în aplicare pentru a evita dubla finanțare: Ajutoare de stat: da/nu, dacă da: rata maximă și condițiile

b) Promovarea pe piețele țărilor terțe 18-33 Figurează în programul de sprijin: da/nu – dacă da: Descrierea măsurilor propuse: Strategia propusă: Obiectivele cuantificate: Beneficiari: Procedura de depunere a cererilor: Criterii de eligibilitate: Costuri eligibile/neeligibile: Criterii de prioritate și ponderea fiecăruia: Procedura de selecție: Termenele de efectuare a plăților către beneficiari: Avansuri: da/nu, dacă da: rata maximă și condițiile Demarcarea față de alte scheme ale Uniunii sau naționale și sistemul de verificare pus în aplicare pentru a evita dubla finanțare: Ajutoare de stat: da/nu, dacă da: rata maximă și condițiile

2. a) Restructurarea și reconversia plantațiilor viticole 34-41 Figurează în programul de sprijin: da/nu – dacă da: Descrierea măsurilor propuse: Strategia propusă: Obiectivele cuantificate: Beneficiari: Procedura de depunere a cererilor: Criterii de eligibilitate: Costuri eligibile/neeligibile: Aplicarea baremelor standard pentru costuri unitare/contribuții în natură: da/nu – dacă da: informații privind metoda de calcul și adaptarea anuală Criterii de prioritate și ponderea fiecăruia: Procedura de selecție:

3

Termenele de efectuare a plăților către beneficiari: Avansuri: da/nu, dacă da: rata maximă și condițiile Demarcarea față de alte scheme ale Uniunii sau naționale și sistemul de verificare pus în aplicare pentru a evita dubla finanțare:

b) Replantarea plantațiilor viticole din motive sanitare sau fitosanitare Figurează în programul de sprijin: da/nu – dacă da: Descrierea măsurilor propuse: Strategia propusă: Obiectivele cuantificate: Beneficiari: Procedura de depunere a cererilor: Criterii de eligibilitate: Costuri eligibile/neeligibile: Aplicarea baremelor standard pentru costuri unitare/contribuții în natură: da/nu – dacă da: informații privind metoda de calcul și adaptarea anuală Criterii de prioritate și ponderea fiecăruia: Procedura de selecție: Termenele de efectuare a plăților către beneficiari: Avansuri: da/nu, dacă da: rata maximă și condițiile Demarcarea față de alte scheme ale Uniunii sau naționale și sistemul de verificare pus în aplicare pentru a evita dubla finanțare:

41-48

5. Asigurarea recoltei 49-51 Figurează în programul de sprijin: da/nu – dacă da: Descrierea măsurilor propuse: Strategia propusă: Obiectivele cuantificate: Beneficiari: Procedura de depunere a cererilor: Criterii de eligibilitate: Costuri eligibile/neeligibile: Criterii de prioritate și ponderea fiecăruia: Procedura de selecție: Termenele de efectuare a plăților către beneficiari: Avansuri: da/nu, dacă da: rata maximă și condițiile Demarcarea față de alte scheme ale Uniunii sau naționale și sistemul de verificare pus în aplicare pentru a evita dubla finanțare: Ajutoare de stat: da/nu, dacă da: rata maximă și condițiile

6. Investițiile în întreprinderi 51-61 Figurează în programul de sprijin: da/nu – dacă da: Descrierea măsurilor propuse: Strategia propusă: Obiectivele cuantificate: Beneficiari: Procedura de depunere a cererilor: Criterii de eligibilitate: Costuri eligibile/neeligibile: Criterii de prioritate și ponderea fiecăruia: Procedura de selecție: Termenele de efectuare a plăților către beneficiari: Avansuri: da/nu, dacă da: rata maximă și condițiile Demarcarea față de alte scheme ale Uniunii sau naționale și sistemul de verificare

-

4

pus în aplicare pentru a evita dubla finanțare: Ajutoare de stat: da/nu, dacă da: rata maximă și condițiile 8. Distilarea subproduselor 61-63 Figurează în programul de sprijin: da/nu – dacă da: Descrierea măsurilor propuse: Strategia propusă: Obiectivele cuantificate: Beneficiari: Procedura de depunere a cererilor: Criterii de eligibilitate: Costuri eligibile/neeligibile: Criterii de prioritate și ponderea fiecăruia: Procedura de selecție: Termenele de efectuare a plăților către beneficiari: Avansuri: da/nu, dacă da: rata maximă și condițiile

B. REZULTATELE CONSULTĂRILOR ORGANIZATE 63-64 C. STRATEGIA DE ANSAMBLU 64-65 D. EVALUAREA IMPACTULUI TEHNIC, ECONOMIC, ECOLOGIC ȘI SOCIAL PRECONIZATE

65-68

E. CALENDARUL DE PUNERE ÎN APLICARE A MĂSURILOR 68 F. TABELUL FINANCIAR GENERAL ÎN FORMATUL INDICAT ÎN ANEXA II (a se preciza numărul revizuirii)

68-76

G. CRITERIILE ȘI ALȚI INDICATORI CANTITATIVI CARE URMEAZĂ SĂ FIE UTILIZAȚI PENTRU MONITORIZARE ȘI EVALUARE

76-80

H. MĂSURILE ADOPTATE PENTRU A ASIGURA PUNEREA ÎN APLICARE CORESPUNZĂTOARE ȘI EFICIENTĂ A PROGRAMULUI

80

I. DESEMNAREA AUTORITĂȚILOR COMPETENTE ȘI A ORGANISMELOR RESPONSABILE CU PUNEREA ÎN APLICARE A PROGRAMULUI

81

J. SITE-UL INTERNET PE CARE ESTE PUSĂ LA DISPOZIȚIA PUBLICULUI LEGISLAȚIA NAȚIONALĂ REFERITOARE LA PROGRAMUL DE SPRIJIN

81

LISTĂ DE ABREVIERI

PNS Program Naţional de Sprijin

MADR Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

ONVPV Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole

ONIV Organizaţia Naţională Interprofesională Vitivinicolă

5

APEV Asociaţia Producătorilor şi Exportatorilor de Vinuri

APIA Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură

DAJ Direcţia pentru Agricultură Judeţeană

ISCTV Inspecţia de Stat Pentru Controlul Tehnic Vitivinicol

PNVV Patronatul Naţional al Viei şi Vinului

RPV Registrul Plantaţiilor Viticole

RF Registrul Fermierilor

UE Uniunea Europeană

UNSAR Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurări din România

PAC Politica Agricolă Comună

PNDR Programul Naţional de Dezvoltare Rurală

INTRODUCERE

Noua Politică Agricolă Comună va deveni o politică de importanţă strategică

pentru securitatea alimentară, pentru mediu şi pentru echilibrul teritorial.

P.A.C. foloseşte în modul cel mai eficient resurse bugetare limitate pentru a menţine o

agricultură durabilă în întreaga U.E., pentru a aborda probleme transfrontaliere

importante cum sunt schimbările climatice şi pentru a consolida solidaritatea dintre

statele membre.

Pentru îndeplinirea obiectivelor strategice multianuale ale P.A.C., care reprezintă

o transpunere directă a Strategiei Europa 2020 pentru zonele rurale europene şi pentru

a îndeplini cerinţele relevante din Tratat, propunerile urmăresc instituirea cadrului

legislativ pentru politica agricolă comună pentru perioada post 2013.

Pe baza evaluării cadrului politic actual, s-au realizat o consultare amplă cu

părţile interesate, o analiză a provocărilor şi nevoilor viitoare şi o evaluare cuprinzătoare

6

a impactului, precum şi proiecţii pe termen mediu privind pieţele şi veniturile agricole

până în 2020 şi modelând impactul diferitelor scenarii de politică asupra economiei

sectorului.

Propunerea Comisiei privind cadrul financiar multianual pentru 2014 - 2020

stabileşte cadrul bugetar şi principalele orientări ale P.A.C. Acest proces de reformă a

dat naştere însă, unor exigenţe cu privire la o mai bună distribuire a sprijinului între

statele membre şi în interiorul acestora, precum şi la o mai bună orientare a măsurilor

destinate să combată mai bine volatilitatea tot mai mare a pieţelor.

P.N.S. se bazează, printre altele, pe evaluarea funcţionării programului naţional

suport actual 2009 - 2013 şi pe efectuarea unei analize a sectorului vitivinicol românesc.

Prin programul suport pe perioada 2009 - 2013, producătorii din România au accesat

numai acele măsuri care au corespuns nevoilor acestora, cu efect pozitiv şi dinamic

asupra sectorului vitivinicol, respectiv:

Restructurarea şi reconversia podgoriilor;

Promovarea vinurilor pe pieţe terţe;

Asigurarea recoltei;

Folosirea mustului de struguri concentrat.

Gestionarea potenţialului de producţie al României prin Registrul Plantaţiilor

Viticole şi stabilirea unor mecanisme care să permită organismelor sectoriale din cadrul

filierei vitivinicole să asigure o trasabilitate începând cu parcela viticolă, strugurii

recoltaţi până la obţinerea vinului, reprezintă condiţii care asigură conformitatea cu

legislaţia comunitară care reglementează organizarea comună de piaţă în sectorul

vitivinicol.

Sprijinul financiar alocat sectorului vitivinicol din România de 42,1 milioane euro,

anual, a fost absorbit, în proporţie de 100% .

Programul Naţional de Sprijin al României 2014 – 2018 respectă în totalitate

liniile directoare aferente măsurilor de restructurare/reconversie, investiţii şi promovare

a vinurilor pe pieţele ţărilor terţe.

Având în vedere că sprijinul acordat României în perioada 2009 – 2013 a fost

absorbit în totalitate, pentru noua perioadă de programare 2014 – 2018, România

beneficiază de o alocare financiară anuală de 47,7 milioane euro.

Program Naţional de Sprijin 2014 - 2018 a fost elaborat în cadrul unui grup de

lucru coordonat de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Direcţia Generală

Politici Agricole şi Strategii, din care au făcut parte reprezentanţi ai Oficiului Naţional al

7

Viei şi Produselor Vitivinicole Inspecţia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol,

Organizaţia Naţională Interprofesională Vitivinicolă, Patronatul Naţional al Viei şi Vinului

şi Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură.

Bucureşti, martie 2017

A. DESCRIEREA MĂSURILOR PRECUM ŞI OBIECTIVELE

CUANTIFICATE ALE ACESTORA

1. PROMOVAREA VINURILOR

a). Informarea în statele membre, în conformitate cu articolul 45 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013

Figurează în programul de sprijin: DA

Descrierea măsurilor propuse:

Întrucât măsura de promovare pe pieţele ţărilor terţe a avut un impact pozitiv

asupra sectorului vitivinicol în perioada 2009 – 2013, aceasta se regăseşte şi în cadrul

P.N.S. 2014 – 2018, ca măsură de promovare a vinurilor, atât în statele membre cât si

pe pietele din tări terte, avându-se în vedere evitarea dublei finanţări.

Având în vedere interesul crescut manifestat de producătorii români de vinuri,

România va menţine în continuare această măsură benefică pentru piaţa vinului.

În baza articolului 45 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, măsura de

“PROMOVARE” cuprinde pe lângă promovarea pe pieţele ţărilor terţe şi acţiuni de

informare în statele membre cu privire la consumul responsabil de vin si riscul asociat

consumului nociv de alcool şi la sistemele Uniunii referitoare la Denumirile de Origine

Controlată şi Indicaţiile Geografice. Ca atare, România, în urma consultărilor

reprezentanţilor sectorului vitivinicol, a mărit plafonul bugetar alocat acestei măsuri, în

funcţie de programele de informare şi promovare estimate pentru perioada de

programare în cauză.

Strategia propusă: Întrucât măsura de promovare pe pieţele ţărilor terţe a avut un

impact pozitiv asupra sectorului vitivinicol în perioada 2009 – 2013, aceasta se

regăseşte şi în cadrul P.N.S. 2014 – 2018, ca măsură de promovare a vinurilor, atât în

statele membre cât si pe pietele din tări terte, avându-se în vedere evitarea dublei

finanţări.

8










programare în cauză. Pentru promovarea prin informare în statele membre, estimarea

plafonului bugetar în perioada 2014 – 2018 are în vedere :10 programe aprobate

Obiective cuantificate: 1. Absorbţia în totalitate a fondurilor europene destinate

măsurii

În perioada 2014-2018, România îşi propune să realizeze un număr de 10

programe de promovare a vinurilor

1. Informarea consumatorilor cu privire la varietatea, calitatea şi condiţiile de

producţie ale vinurilor din U.E precum şi la rezultatele studiilor ştiinţifice

2. Informarea consumatorilor cu privire la consumul responsabil de vin şi riscul

asociat consumului nociv de alcool;

3. Furnizarea de informaţii exhaustive cu privire la conţinutul şi funcţionarea

schemelor de Denumiri de Origine Protejate şi Indicaţii Geografice a Uniunii, în special

condiţiile şi efectele, în legătură cu calitatea specifica, reputaţia sau alte caracteristici

ale vinului datorate mediului geografic sau originii sale particulare.

Stadiul realizării obiectivelor propuse şi indicatorilor stabiliţi în fiecare program de

promovare a vinurilor aprobat, pentru care beneficiarii au încheiat cu APIA contracte de

finanţare, vor fi analizate în cadrul Grupurilor de Monitorizare organizate de statul

membru.

Beneficiari: Beneficiarii promovării prin informare în statele membre sunt organizatii

profesionale, organizatii de producători, asociatii ale organizatiilor de producători,

organizatii interprofesionale, precum și asociații temporare sau permanente formate din

doi sau mai mulți producători.

De asemenea, beneficiari ai măsurii de promovare a vinurilor pot fi si instituţiile sau

autorităţile publice, după caz, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. În cazul

acestora, accesarea măsurii de promovare a vinurilor, se poate face numai în asociere,

9

încheiată în condiţiile legii, cu una sau mai multe dintre formele asociative profesionale

mentionate mai sus.

Procedura de depunere a cererilor: Dosarele solicitanţilor se vor depune la MADR pe

tot parcursul anului, vor fi examinate şi selectate în funcţie de cel mai bun raport calitate

– preţ, acordându-se prioritate operaţiunilor care vizează mai multe state membre, care

vizează mai multe regiuni administrative sau viticole, care vizează mai multe D.O.C. şi

I.G.

Criterii de eligibilitate

Pondere1. Interesul general al programului 20

1.1. Relevanţa programului pentru situaţia pieţei/necesităţile sectorului 10 1.2. Reprezentativitatea solicitantului 10

2. Calitatea şi eficacitatea programului 40 2.1. Coerenţa strategiilor propuse cu obiectivele fixate 10 2.2. Amploarea şi gradul de acoperire al acţiunilor programului in ceea ce priveşte durata şi grupurile ţintă

10

2.3. Calitatea mesajelor (creativitate, capacitatea de captare a atenţiei) şi adaptarea la piaţa ţintă

5

2.4. Metoda de măsurare a impactului estimat şi a succesului în ceea ce priveşte gradul de sensibilizare a consumatorilor cu privire la sistemul U.E. de D.O.C şi I.G. sau în ceea ce priveşte consumul responsabil de vin şi riscurile legate de consumul de alcool

10

2.5. Calitatea prezentării 5 3. Capacităţi solicitant 20

3.1. Asigurări conform cărora operatorii implicaţi sunt eficienţi, au capacitate tehnică necesară iar costul măsurii pe care aceştia preconizează să o pună în aplicare ei înşişi nu depăşeşte preţurile normale de pe piaţă

10

3.2 Solicitant nou/beneficiar contract de livrare intracomunitară 5

3.3 Solicitant al cărui program de acţiuni vizează mai multe state membre/mai multe regiuni administrative sau vitivinicole/care vizează mai multe D.O.C. şi I.G.

5

4. Raportul cost-eficacitate 20 4.1 (referitor la costul/grup ţintă, costul/nr. de contacte anticipate, costul/volumul său valoarea producţiei in cauză său alţi indicatori adecvaţi)

10

4.2 Evaluarea impactului tehnic, economic, ecologic şi social preconizat

10

TOTAL 100

10

Costuri eligibile/neeligibile:

Măsura de promovare prin informare se referă la un ansamblu de acţiuni care pot

contribui la cunoasterea pe o scara larga la informarea consumatorilor cu privire la

varietatea, calitatea si condițiile de productie ale vinurilor din U.E precum si la

rezultatele studiilor stiintifice, la informarea consumatorilor cu privire la consumul

responsabil de vin si riscul asociat consumului de alcool, precum si la furnizarea de

informatii exhaustive cu privire la conținutul si funcționarea schemelor de Denumiri de

Origine Controlate si Indicatii Geografice a Uniunii, în special conditiile si efectele, în

legătură cu calitatea specifică, reputația sau alte caracteristici ale vinului datorate

mediului geografic sau originii sale particulare.

Măsurile de informare cuprind următoarele operaţiuni (acţiuni) eligibile care sunt

detaliate mai jos pe subacţiuni (detalierea nefiind exhaustivă, urmând a fi completată,

pe parcursul implementării măsurii cu alte tipuri de subacţiuni ce vor fi identificate),

astfel:

a) relaţii publice, măsuri de promovare sau de publicitate, care subliniază în mod

special avantajele produselor comunitare, în principal în ceea ce priveşte calitatea,

siguranţa alimentară sau respectarea mediului;

Subacţiuni:

a1) Relaţii publice, relaţii cu presa (dineuri/prânzuri tematice, cu presa-grupuri ţintă-

jurnalişti, lideri de opinie; comunicate de presă; producerea şi distribuirea de plachete;

consultanţă, animare de către un prestator, agenţii de comunicare sau relaţii publice;

seminarii cu somelieri sau oenologi; sponsorizarea acţunilor specific viticole (concurs cu

somelieri, oenologi, etc)

a2) Publicitate şi anunţuri în mijloacele mass-media: publicitate în presă (zilnică,

săptămânală, profesională, specializată; articole, publicaţii, editorial; introducerea

publicităţii în catalogul unui distribuitor sau al unui importator; publicitate la radio, TV,

publicitate prin afişare; plasarea produsului: produsul apare într-un spot, talk show,

achiziţionarea /crearea de bannere internet, publicitate prin internet, publicitate pe

reţelele de socializare, publicitate pe reţele sociale, bloguri

a3) realizarea de plachete, broşuri tehnice, web-site-uri dedicate exportului: plachete

comerciale (prezentarea gamei), broşuri în limba ţării ţintă, material publicitare

(realizare, traduceri, fabricare, expediere), site web /realizare, actualizare traducere,

optimizare pe motoare de căutare

11

a4) promovare: publicitate şi anunţuri, asigurarea prin promovare a vizibilităţii şi

evidenţierii D.O.C./I.G. în cadrul publicităţii, participări la concursuri,

a5) călătorii/vizite la locul de producţie: prezentarea podgoriei, instalaţilor,

echipamentelor, a modului de producţie, a vinurilor, calităţilor şi proprietăţilor specifice,

elemente de formare la faţa locului( transport, cazare, viză, masă, degustări), operaţiuni

discuţii de afaceri între importatori/beneficiari, în vederea încheierii de contracte;

operaţiuni cu presa, concurs clienţi cu călătorie la locul de producţie

b) participarea la evenimente, târguri, concursuri internaţionale sau expoziţii de

importanţă internaţională;

Subacţiuni:

b1) creare stand, închiriere spaţiu, construcţie stand, instalarea standului şi cheltuieli de

funcţionare în cadrul evenimentului/apă, electricitate, transportare stand, personal

suport la stand, mostre, materiale de informare, promovare, echipament personal:

tricouri,şepici, şorţ, halat, înscrierea beneficiarului în catalogul expoziţiei, crearea unei

baze de date, evenimente pe parcursul evenimentului: întâlniri cu potenţiali importatori,

asociate cu dineuri tematice, prezentări/degustări de vinuri; misiuni de afaceri; seminarii

de mică şi mare anvergură;

c) campanii de informare, în special privind regimurile comunitare referitoare la

denumirile de origine, indicaţiile geografice şi producţia ecologică, inclusiv degustări;

Subacţiuni: campanii de informare, având ca documente suport articol, broşură, folosind

diferite mijloace de organizare/difuzare

d) studii ale noilor pieţe, necesare pentru extinderea pieţelor de desfacere;

Subacţiuni

d1) studii de piaţă, bazate pe date culese, achiziţionate, interpretate, cu formularea de

concluzii clare, care să orienteze activitatea beneficiarului în cadrul programului,

finalizate cu un raport de studiu

e) studii de evaluare a rezultatelor măsurilor de informare.

Subacţiuni

e1) studii, expertiză, pre-teste de validare a noilor produse, focus-grupuri, paneluri,

finalizate cu un raport de evaluare

12

Acţiunile eligibile includ în măsura în care este necesar cheltuieli de personal,

transport, cazare, diurnă. Cheltuielile generale vor fi evidenţiate separat.

Operaţiunile eligibile pentru promovarea prin informare în statele membre constau

în informaţii pentru consumatori în ceea ce priveşte:

a) consumul responsabil de vin si riscul asociat consumului nociv de alcool ;

b) schema de Denumiri de Origine Protejate şi Indicaţii Geografice a Uniunii, în

special condiţiile şi efectele, în legătură cu calitatea specifică, reputaţia sau alte

caracteristici ale vinului datorate mediului geografic sau originii sale particulare.


transport, cazare, diurnă. Cheltuieli generale vor fi evidenţiate separat

Activităţile de informare pot fi efectuate prin campanii de informare şi prin

participarea la evenimente, târguri şi expoziţii importante la nivel naţional sau la nivelul

Uniunii.

Criterii de prioritate: la sfârșitul fiecărui an viticol, va fi realizat un bilanţ al capacităţii

de absorbţie a fondurilor comunitare din pachetul financiar şi vor fi identificate măsurile

care sunt necesare pentru reorientarea acţiunilor întreprinse în vederea absorbţiei în

totalitate a fondurilor. Aceste măsuri trebuie să aibă în vedere anumite criterii prioritare,

cum ar fi: gradul de absorbție al fondurilor alocate, prin strategii le propuse, impactul

programelor ca rezultat al acțiunilor întreprinse, gradul de informare al consumatorilor

cu privire la consumul responsabil de vin şi riscul asociat consumului de alcool, precum

și contribuția la creşterea gradului de informare privind schemele U.E. privind D.O.C.,

I.G. în special conditiile si efectele, în legătură cu calitatea specifică, reputatia sau alte

caracteristici ale vinului datorate mediului geographic sau originii sale particulare.

Procedura de selecție: Procedura de selecţie se va desfăşura în trei etape, după cum

urmează:

Verificarea eligibilităţii:

Dosarul solicitantului pentru accesarea măsurii va fi înaintat M.A.D.R., pentru a fi

analizat în cadrul Comisiei pentru analizarea şi selectarea programelor de promovare a

vinurilor , aprobată prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale. Într-o primă

etapă, Comisia verifică eligibilitatea proiectelor, în conformitate cu reglementările

europene în vigoare, avându-se în vedere următoarele aspecte:

a) operaţiunile să fie eligibile, consumul responsabil de vin şi riscul asociat

consumului nociv de alcool; schema de Denumiri de Origine Controlate şi Indicaţii

Geografice a Uniunii, în special condiţiile şi efectele, în legătură cu calitatea specifică,

13

reputaţia sau alte caracteristici ale vinului datorate mediului geografic sau originii sale

particular, definite în mod clar, să descrie activităţile de informare şi să includă costul

estimat;

b) să fie conforme cu legislaţia aplicabilă în statul membru în care sunt

efectuate;

c) informaţiile se bazează pe calităţile intrinsece ale vinului sau pe

caracteristicile acestuia şi nu trebuie să fie orientate spre o marcă comercială sau să

încurajeze consumul de vin având o origine specifică. Cu toate acestea, atunci când

informaţiile sunt diseminate în scopul schemei de D.O.C. şi I.G., originea unui vin poate

fi indicată ca parte a operaţiunii de informare. Toate informaţiile privind efectele

consumului de vin asupra sănătăţii şi comportamentului se bazează pe date ştiinţifice

general recunoscute şi trebuie să fie acceptate de autoritatea naţională responsabilă

pentru sănătatea publică în statul membru în care sunt efectuate operaţiunile

d) beneficiarii să deţină resursele necesare pentru a garanta implementarea

în mod eficace a măsurii;

e) sprijinul pentru operaţiunile de promovare nu depăşeşte trei ani.

În cadrul submăsurii de informare pe piaţa internă pentru acelaşi beneficiar şi aceeaşi

ţară nu se acordă sprijin financiar unei acţiuni care beneficiază de sprijin în temeiul

Regulamentului (UE) nr. 1144/2014. . Garantarea evitării dublei finanţări este dată de

reglementările legislației europene și naționale care indică faptul că același beneficiar

membru al unei forme asociative nu poate accesa, în același timp, programe de

informare pe piața internă. În plus, programele sunt verificate şi aprobate/respinse de

Comisia pentru analizarea și selectarea programelor de promovare a vinurilor. De

asemenea, acțiunile eligibile prin măsura de promovare a vinurilor, nu beneficiază de

sprijin financiar prin sM 3.2.”Sprijin pentru activitățile de informare și de promovare

desfășurate de grupurile de producători în cadrul pieței interne” din cadrul Programului

Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, dacă au făcut obiectul unui program de

promovare care este/a fost implementat prin P.N.S. 2014 – 2018 de același beneficiar

pentru aceleași produse.

Examinarea dosarelor:

Examinarea meritelor fiecărui proiect, se face utilizând criteriile de evaluare

stipulate în reglementările europene şi care se vor regăsi în ghidul MADR. În urma

examinării acestor criterii fiecare program de promovare primeşte un anumit punctaj

14

care se regăseşte în grila de evaluare a eligibilităţii programului, aprobată prin ordin al

ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi prezentată mai jos. Punctajul minim necesar

aprobării unui program de promovare a vinurilor în statele membre este de 50 puncte.

Selecţia programelor se va face în concordanţă cu prevederile Ghidului solicitantului

precum și ale legislaţiei naţionale privind implementarea P.N.S. în sectorul vitivinicol.

Vor avea prioritate la selectare:

- programele de promovare care vizează mai multe state membre/mai multe

regiuni administrative sau vitivinicole/care vizează mai multe D.O.C. şi I.G.

Procedura de selecţie va include toate programele eligibile care vor fi clasificate

după punctajul obţinut. În situaţia în care unele programe aprobate nu se finalizează cu

încheierea contractului de finanţare cu APIA, MADR va comunica propunătorilor de

programe care au obţinut cel puţin punctajul minim necesar, aprobarea programelor, în

ordinea descrescătoare a punctajului obţinut şi în limita fondurilor alocate.

În conformitate cu prevederile Legii 1/2004 cu modificările şi completările

ulterioare, privind înfiinţarea, funcţionarea şi organizarea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie

pentru Agricultură şi a legislaţiei europene şi naţionale specifice organizării comune de

piaţă în sectorul vitivinicol, A.P.I.A. instrumentează cererile de sprijin financiar pentru

această măsură de piaţă specifice acestui sector.

Acest dosar va fi instrumentat conform procedurilor specifice A.P.I.A., urmând

apoi aprobarea sau respingerea ajutorului financiar solicitat.

Termenele de efectuare a plăților către beneficiari: Plata fiecărui ajutor

financiar european aprobat şi după caz, a sprijinului financiar naţional se face în

conformitate cu legislaţia specifică sectorului vitivinicol.

Cererea de plata intermediară, însoţită de documente justificative se poate

depune până la sfârşitul lunii calendaristice care urmează după fiecare trimestru al

anului contractual. Depunerea cererii de plată intermediară de către beneficiar este

opţională.

Cererea de plată intermediară vizează acţiunile realizate de către beneficiar,

inclusiv de organismul de implementare şi subcontractanţi (dacă există), în trimestrul de

referinţă şi/ sau în trimestrele anterioare, pentru care APIA nu a rambursat cheltuieli.

Cererea de plată intermediară reprezintă solicitarea la rambursare a sprijinului financiar

aferent acţiunilor realizate şi plătite de beneficiar, evidenţiate prin extrasul de cont, către

toţi subcontactanţii /angajaţii inclusiv cheltuielile generale, de personal, transport,

cazare, diurnă până la data depunerii cererii de plată intermediară.

15

Dacă acţiunile sunt realizate de un organism de punere în aplicare, beneficiarul

prezintă în susţinerea cererii de plată intermediară şi toate documentele justificative

care confirmă realizarea acţiunilor şi efectuarea plăţilor evidenţiate ca plătite în extrasul

de cont, de către organismul de punere în aplicare aplicare către toţi subcontactanţii

/angajaţii .

Dacă cererea de plată intermediară însoţită de documente justificative nu

respectă în totalitate condiţiile precizate, APIA va rambursa numai sprijinul financiar

aferent cheltuielilor eligibile justificate corespunzător, cheltuielile nejustificate putînd fi

solicitate la următoarea cerere de plată intermediară sau cel târziu la sold. Împreună cu

cererea de plată intermediară beneficiarul depune în cadrul documentelor justificative şi

un raport în care precizează facturile şi documentele de plată care justifică plăţile pentru

acţiunile realizate.

Cererea de plata a soldului, cererea de plată însoţită de documente justificative,

se depune în termen de maxim patru luni de la data finalizării acţiunilor anuale. Aceasta

vizează acţiunile realizate în cursul anului contractual şi plătite de beneficiar, respectiv

de către organismul de punere în aplicare către subcontractanţi/angajaţi, până la data

depunerii cererii de plată a soldului, evidenţiate în extrasul de cont, pentru care APIA

nu a rambursat sprijin financiar. Cu toate acestea, evaluarea anuală poate fi finalizată şi

plătită până la data depunerii cererii de plată a soldului anual. Depunerea cererii de

plată a soldului anual este obligatorie, cu excepţia unei situaţii de forţă majoră sau

circumstanţe excepţionale, dovedite cu documente justificative, sub sancţiunea

considerării ca plăţi necuvenite a plăţilor efectuate în cadrul contractului, care se

recuperează de APIA de la beneficiar conform legislaţiei naţionale.

Termenele de plată pentru plăţile intermediară, avansuri si solduri anuale sunt

de 45 zile lucratoare de la data depunerii unei cereri corecte şi complete, însoţită de

documentele justificative corespunzătoare.

Cu toate acestea, termenul de plată a soldului poate fi suspendat, în orice

moment, al perioadei de 45 de zile lucrătoare pentru efectuarea plăţii, prin notificare

adresată de APIA beneficiarului de program, privind faptul că, cererea acestuia nu este

admisibilă , fie pentru că cererea nu este susţinută de documentele justificative

solicitate, fie pentru că, statul membru estimează ca fiind necesar să primească

informaţii suplimentare sau să procedeze la efectuarea de verificări. Termenul începe

să curgă din nou de la data primirii informaţiilor solicitate sau de la data verificărilor

efectuate de statul membru, care trebuie trimise sau, respectiv, efectuate, în termen de

30 de zile calendaristice de la data notificării.

16

Întârzierea plăţilor către beneficiari: Plata cererilor pentru acţiunile din

programele de promovare care au fost finalizate şi verificate în cursul exerciţiului

financiar şi a cheltuielilor generale se va face din plafonul financiar aferent perioadei de

referinţă, iar plata cererilor pentru acţiunile din programele de promovare care au fost

finalizate şi verificate în cursul exerciţiului financiar următor şi a cheltuielilor generale

aferente se va plăti din exercitiul financiar următor, în conformitate cu prevederile art.

37(b)(ii) din Regulamentul (CE) nr. 555/2008.

Plata cererilor pentru acţiunile care au fost finalizate şi verificate, dar care nu au

putut fi plătite din plafonul financiar aferent perioadei de referinţă , se face din alocarea

financiară a exerciţiului financiar următor




admisibilă, fie pentru că cererea nu este susţinută de documentele justificative






Termenele pentru depunerea cererilor de plată şi pentru efectuarea plăţilor către

beneficiari vor fi stabilite în Normele metodologice privind condiţiile de punere în

aplicare a măsurii de promovare a vinurilor, eligibile pentru finanţare în cadrul

Programului naţional de sprijin în sectorul vitivinicol 2014-2018 şi pentru aprobarea

modelului de contract privind punerea în aplicare a programelor de promovare a

vinurilor pe pieţele ţărilor terţe, care se vor aproba prin legislaţia naţională

Avansuri, rata maximă și condițiile: da. Aferent fiecărui an contractual, cererile

de plată pot fi: în avans, intermediară şi sold. În legislaţia naţională se va stabili că pot

fi depuse de beneficiar în cursul anului contractual una sau mai multe cereri de plată în

avans şi că fiecare cerere de plată în avans poate fi depusă înainte de realizarea

oricărei operaţiuni.

Plata în avans se poate face în condiţiile constituirii unei garanţii în cuantum de

100% din valoarea sprijinului financiar solicitat în avans. Dovada constituirii garanţiei

trebuie depusă la APIA împreună cu cererea de plată în avans, sub sancţiunea

respingerii cererii în cazul neîndeplinirii condiţiilor mai sus precizate. Valoarea maximă

17

totală anuală a avansului nu poate depăși 80% din contribuția din partea Uniunii

Europene.

Justificarea avansului se poate face de către beneficiar până la sfâșitul celui de-

al doilea exercițiu financiar. Împreună cu cererea de justificare a avansului beneficiarul

depune un raport în care precizează facturile şi documentele de plată care justifică

modul de utilizare a avansului, pentru acţiunile realizate.

Anual, până la data de 15 noiembrie, fiecare beneficiar care a primit avans este

obligat să depună la APIA, următoarele informaţii pentru fiecare program:

- Declaraţiile de cheltuieli care justifică pentru fiecare măsură utilizarea avansurilor

până la 15 octombrie şi

- O confirmare, pentru fiecare măsură, a soldului corespunzător avansurilor

rămase neutilizate la 15 octombrie.

Demarcarea față de alte scheme ale Uniunii sau naționale și sistemul de verificare

pus în aplicare pentru a evita dubla finanțare: În cadrul măsurii de promovare a

vinurilor pentru acelaşi beneficiar şi aceeaşi piaţă/tară vizată nu se acordă sprijin

financiar unei acţiuni care beneficiază de sprijin în temeiul Regulamentului (UE) nr.

1144/2014 (CE) nr. 3/2008. Garantarea evitării dublei finanţări este dată de faptul că

programele de promovare accesate în baza Regulamentului sus menționat precum și

cele accesate în baza prevederilor Programului Național de Sprijin trebuie să respecte

legislația europeană aferentă fiecarui tip de operațiune. Programele de sprijin în baza

P.N.S. sunt în continuare verificate și aprobate/respinse de Comisia pentru analizarea

și selectarea programelor de promovare a vinurilor, aprobată la nivelul M.A.D.R., care

va fi informată de către persoana desemnată din cadrul ministerului cu privire la Decizia

C.E. de aprobare spre finanțare a programelor elaborate în baza Regulamentului (UE)

nr. 1144/2014. Aceasta, pentru a se asigura, în faza de aprobare a programelor,

evitarea posibilității dublei finanțări.

Pe parcursul derulării programelor de promovare a vinurilor în cadrul PNS, precum și în

perioada de 5 ani de la ultima plată efectuată în cadrul programului, evitarea dublei

finanțări va fi asigurată, după caz, prin controale administrative, contabile (la fața

locului), audituri interne și externe, precum și prin controale ex-post. .

Demarcarea față de P.N.D.R. 2014 – 2020

Activitățile de promovare și informare pe piața U.E. eligibile pentru sprijinul

acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, prin sM 3.2 “Sprijin

pentru activitățile de informare și de promovare desfășurate de grupurile de producători

în cadrul pieței interne” din cadrul Măsurii 03 – Scheme de calitate pentru produse

18

agricole și alimentare din PNDR 2014 – 2020, nu primesc finanțare dacă sunt/au fost

implementate de același beneficiar pentru aceleași produse, printr-un program de

promovare sprijinit prin măsura de “Promovare a vinurilor” din cadrul Programului

Național de Sprijin în Sectorul Vitivinicol 2014 – 2018.

Ajutoare de stat: nu. Suma acordată ca sprijin financiar din fonduri comunitare pentru

finanţarea activităţilor de promovare nu depăşeşte 50% din cheltuielile eligibile.

Cofinanțare de la bugetul de stat

Se va specifica principiul opţionalităţii pentru beneficiar în accesarea cofinanțării

de la bugetul de stat , în procent de 30% din valoarea cheltuielilor eligibile. În cazul în

care un aplicant doreşte accesarea măsurii de promovare în aceste condiții , acesta va

fi informat despre constrângerile care decurg din acordarea acestui tip de cofinanțare ,

pentru a se delimita de ajutorul de stat, acordat în baza Orientărilor Uniunii Europene

privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale pentru

perioada 2014-2020 (2014/C 204/01) publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

seria C, la 1 iulie 2014 . Prin derogare de la TFUE, conform reglementărilor

Regulamentului (UE) nr. 1308/2013, respectiv ale art. 211 regula ajutorului de stat nu se

aplică plăților efectuate în temeiul și în conformitate cu oricare dintre măsurile

prevăzute, finanțate integral sau parțial de Uniune. .

b) Promovarea pe piețele țărilor terțe, în conformitate cu articolul 45 alineatul

(1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013

Figurează în programul de sprijin: da.

Descrierea măsurilor propuse: Măsura de promovare a vinurilor, care se

regăseşte printre măsurile eligibile şi în noul pachet financiar 2014 - 2018, este o

măsură cheie pentru îmbunătăţirea echilibrului între cerere şi ofertă şi consolidarea

sectorului vitivinicol european. În acest scop, trebuie alocată acestei măsuri o finanţare

corespunzătoare, cu atât mai mult cu cât previziunile, execuţia financiară şi impactul

măsurii sunt raportate Comisiei Europene, iar sinergiile create în promovarea vinurilor

europene produse în diferite state membre susţin, în ansamblu, pe pieţele terţe şi în

statele membre sectorul vitivinicol european.

În ceea ce priveşte evaluarea estimativă a plafonului bugetar alocat măsurii pe

perioada derulării noului Program Naţional de Sprijin, se observă un trend ascendent,

19

datorat impactului măsurii din actualul Program Naţional Suport şi stabilirii de contracte

comerciale cu partenerii de program, mai ales pe pieţe ţintă, cum sunt China şi Japonia.

Strategia propusă: Întrucât măsura de promovare pe pieţele ţărilor terţe a avut un

impact pozitiv asupra sectorului vitivinicol în perioada 2009 – 2013, aceasta se

regăseşte şi în cadrul P.N.S. 2014 – 2018, ca măsură de promovare a vinurilor, atât în

statele membre cât si pe pietele din tări terte, avându-se în vedere evitarea dublei

finanţări.










programare în cauză.

Prezentăm, estimarea prelungirilor de programe, cu termen de finalizare anul

2014:

- Un program de promovare pe piaţa – ţintă China (2012-2014): valoare totală

500.000 Eur; buget FEGA 2013-2014→125.000,00 Eur

- Un program de promovare pe piaţa – ţintă Japonia (2012-2014): valoare totală

350.733, 36 Eur; buget FEGA 2013-2014→ 66.616,58 Eur

TOTAL 2013 - 2014 (prelungiri) = 191.616,58 Eur, precum şi programele noi,

aprobate, cu termen de finalizare anul 2015:

- Un program pe piaţa – ţintă Japonia (2012-2015): valoare totala 1.000.000 Eur;

buget FEGA 2013-2014→150.000,00 Eur ; 2014 -2015→250.000,00 Eur

- Un program de promovare pe piaţa – ţintă Federaţia Rusă (2012-2015): valoare

totală 1.291.235,08 Eur; buget FEGA 2013-2014→204.903,19 Eur; 2014-2015 →

208.522,39 Eur.

De asemenea, la sfârşitul anului 2013, MADR a aprobat cinci programe de

promovare, cu durate cuprinse între 2 şi 3 ani, un număr de patru beneficiari noi, cu o

valoare de 5.173.846,58 milioane euro, din care contribuţia F.E.G.A. este de 50%,

respectiv 2.586.923,29 milioane euro. Pentru promovarea prin informare în statele

membre, estimarea plafonului bugetar în perioada 2014 – 2018 are în vedere :10

20

programe aprobate, cu o valoare totală estimată din FEGA de 10.200.000,00 Eur. La

ora actuală sunt în derulare 6 programe de promovare a vinurilor, dintre care un

program de informare pe piața internă si cinci programe de promovare pe piețe terțe.

Dintre programele de promovare pe piețe terțe, patru sunt programe noi iar unul este o

prelungire de program. În cadrul perioadei de programare 2014 – 2018, se vor continua

acţiunile programelor de promovare în derulare, vor fi depuse, evaluate şi după caz,

aprobate programe noi său va fi reînnoit sprijinul financiar, cu respectarea dispoziţiilor

legale incidente.

Obiectivele cuantificate: În perioada 2014 - 2018 România îşi propune următoarele

obiective majore:

Absorbţia în totalitate a fondurilor europene destinate măsurii

În perioada susmenţionată, România îşi propune să realizeze un număr de 25

programe de promovare, în creştere faţă de P.N.S. 2009 – 2013.

Îmbunătăţirea competitivităţii vinurilor cu D.O.C./I.G.. româneşti pe pieţele ţintă vizate

din ţările terţe

România îşi propune să continue promovarea vinurilor pe pieţe terţe pe care a

intrat deja prin programele de promovare accesate în perioada 2009 – 2013, respectiv

pieţele Chinei, Japoniei, Tailandei, având în vedere că există deja contracte comerciale

cu China şi Japonia. În acest moment, pe aceste pieţe, vinurile româneşti sunt

cunoscute şi apreciate. În acest sens, unul din beneficiarii programelor de promovare

pe piaţa din China şi-a deschis deja o reprezentanţă de vânzări în această ţară. Prin

programele de promovare în derulare, vinurile româneşti cu D.O.C. şi/sau I.G. au ajuns

să fie apreciate pe aceste pieţe, mai ales pe segmentul de consumatori tineri, până în

40 ani, care şi-au dezvoltat o anumită cultură privind vinul, mai ales asociat bucătăriilor

tradiţionale. În acest sens, s-a avut în vedere ca acţiunile din cadrul programelor de

promovare să ţină cont în mod special de cultura ţării respective, de tradiţia culinară,

pentru a asocia în mod fericit vinul la gastronomia tradiţională.

Pătrunderea pe noi pieţe terţe

România îşi propune să abordeze noi pieţe terţe, respectiv pieţele din Federaţia

Rusă, Turcia S.U.A.. Deşi sunt pieţe mai greu de penetrat, având în vedere legislaţia

naţională specifică şi cutumele respective, există premise care să ateste că vinurile

româneşti pot pătrunde pe aceste pieţe. În acest sens, s-a accesat deja un program pe

piaţa Federaţiei Ruse şi s-au stabilit contacte bilaterale cu comercianţi şi distribuitori din

Turcia.

Consolidarea prezenţei vinurilor româneşti cu D.O.C./I.G. pe pieţele tradiţionale

21

Deasemenea, un obiectiv important îl constituie consolidarea prezenţei vinurilor

româneşti cu D.O.C. şi/sau I.G. pe pieţele tradiţionale, având în vedere că există deja

premisa creşterii nivelului de educare a consumatorului în alegerea unui vin de calitate.

Segmentul de consumatori tineri, până în 40 ani, activi profesional şi cu un nivel

superior de pregătire profesională a început deja să fie mai selectiv în ceea ce priveşte

consumul unui vin. Se urmăreşte calitatea vinului, alegerea lui funcţie de gastronomie,

s-a format deja un nucleu bine pregătit de somelieri care contribuie la educarea

consumatorilor.

Toate aceste obiective converg către un singur ţel, şi anume de creştere a

exportului de vinuri de calitate cu D.O.C. şi/sau I.

Creşterea cantitativă şi valorică a exportului de vinuri cu D.O.C./I.G.

Prin măsura de promovare vinuri pe piete terţe se urmăreşte creşterea

exporturilor de vinuri cu D.O.C. şi/sau I.G. Prezentăm, cantitativ şi valoric, exportul total

de vinuri din anul 2015 comparativ cu anul 2014. Astfel, în anul 2015 s-a înregistrat un

export total de 13,9 mii tone cu o valoare de 22,3 milioane euro, faţă de 10,5 mii to cu

o valoare de 18,0 milioane euro, în anul 2014 , respectiv o creștere de 32,4% cantitativ

şi 23,9%, valoric. Creşterea la export din anul 2015 se datorează şi impactului

programelor de promovare care s-au implementat pe pieţe terţe şi care s-au finalizat

deja prin contracte ferme de comercializare, în China şi Japonia.

Institutiile româneşti implicate vor furniza M.A.D.R. raportări trimestriale care să

conţină date privind stadiul realizarii obiectivelor propuse.

Stadiul realizării obiectivelor propuse şi indicatorilor stabiliţi în fiecare program de

promovare a vinurilor aprobat, pentru care beneficiarii au încheiat cu APIA contracte de

finanţare, vor fi analizate în cadrul Grupurilor de Monitorizare organizate de statul

membru. Pe baza noilor linii directoare, Ordinul MADR nr. 1648/2014 şi Ghidul privind

accesarea sprijinului acordat programelor de promovare a vinurilor (elaborat de MADR

şi publicat pe site-ul acestuia) introduc pentru beneficiarii măsurii principiul liberei

alegeri a posibilităţii de a implementa programul de promovare prin forţe proprii său cu

ajutorul unui organism de punere în aplicare a programelor de promovare. Legislatia

națională va fi actualizată pentru a detalia implementarea promovării prin informare în

statele membre. Astfel, se va specifica în mod clar în legislaţia naţională, posibilitatea

ca programele de promovare să fie puse în aplicare de către solicitant, în proporţie de

100%, cu respectarea anumitor condiţii. În cazul recurgerii la un organism de

implementare, se va urmări evitarea dublei finanţări a serviciilor oferite de către acesta

22

(i.e. se va evita plata atât a serviciilor oferite, cât şi a unui preţ fix pentru gestionarea

aceloraşi servicii).

Normele de aplicare pentru acordarea de sprijin financiar în vederea promovării

pe pieţele ţărilor terţe a vinurilor cu D.O.C./I.G.. pe perioada 2014 – 2018, aprobate prin

Ordinul MADR nr. 1648/2014 cuprind dispoziţii privind depunerea şi aprobarea

programelor de promovare a vinurilor pe pieţele ţărilor terţe, reînnoirea sprijinului

financiar, introducerea principiului opţionalităţii pentru beneficiar în ceea ce priveşte

implementarea directă a programului sau selecţia organismului de punere în aplicare a

programelor de promovare, ca şi în ceea ce priveşte accesarea sau nu a cofinanțării de

la Bugetul de Stat , regimul plăţilor şi al garanţiilor, dispoziţii privind controalele şi

monitorizarea programelor, precum şi modelul de contract, inclusiv formularele

standardizate şi lista cheltuielilor eligibile, au fost aprobate prin ordinul mai sus

menţionat. Legislaţia naţională se va actualiza pentru a reflecta schimbările intervenite

în Programul Naţional de Sprijin al României în sectorul vitivinicol în perioada 2014-

2018.

Prezentarea de către beneficiar a facturilor şi documentelor justificative, în

susţinerea cererilor de plată, va fi realizată conform prevederilor din Liniile directoare

pentru implementarea unor reglementări ale Regulamentului Delegat nr. 1149/2016 de

completare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European şi al

Consiliului în ceea ce priveşte programele naţionale de sprijin în sectorul vitivinicol şi de

modificare a Regulamentului (CE) nr. 555/2008 al Comisiei și ale Regulamentului nr.

1150/2016 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al

Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte programele naţionale de

sprijin în sectorul vitivinicol, în programele Naționale de Sprijin în sectorul vitivinicol

privind promovarea vinurilor pe pieţele ţărilor terţe şi a Ordinului MADR nr. 1648/2014. .

Pentru promovarea în statele membre legislatia natională va fi actualizată pentru

a cuprinde dispoziţii privind depunerea şi aprobarea programelor de promovare a

vinurilor, introducerea principiului opţionalităţii pentru beneficiar în ceea ce priveşte

implementarea directă a programului sau selecţia organismului de punere în aplicare a

programelor de promovare, ca şi în ceea ce priveşte accesarea sau nu a ajutorului de

stat, regimul plăţilor şi al garanţiilor, dispoziţii privind controalele şi monitorizarea

programelor, precum şi modelul de contract, inclusiv formularele standardizate şi lista

cheltuielilor eligibile. Referitor la controalele ,,la faţa locului” pentru măsura de

promovare a vinurilor pe pieţele ţărilor terţe, autoritatea competentă a prevăzut o

procedură pentru obţinerea unei asigurări rezonabile în ceea ce priveşte realizarea

23

acţiunilor din programele selectate. Aceasta va fi dezvoltată şi pentru promovarea prin

informare în statele membre.

Controlul modului de realizare al acţiunilor pe durata programului, pentru

acţiunile care au loc pe teritoriul României şi care vor fi selectate pentru control (de ex

informaţii pentru consumatori în ceea ce priveşte consumul responsabil de vin şi riscul

asociat consumului nociv de alcool şi/sau schema de Denumiri de Origine Controlata şi

Indicaţii Geografice a Uniunii, în special condiţiile şi efectele, în legătură cu calitatea

specifică, reputaţia sau alte caracteristici ale vinului datorate mediului geografic sau

originii sale particulare), se realizează de către personalul direcţiei de specialitate din

cadrul A.P.I.A. Pentru acţiunile derulate în România sau în exteriorul teritoriului naţional,

A.P.I.A. va avea în vedere orice element care confirmă realizarea acţiunii: fotografii,

articole şi comunicate de presă, spot-uri publicitare difuzate prin reţelele T.V. locale,

infograme transmise pe bază de protocol de reprezentanţii birourilor de promovare

comercială externă a României din cadrul ambasadelor şi consulatelor României în

ţările, vizate de programe, facturi achitate, extrase din presa locală, confirmări din

partea organizatorilor de târguri şi expoziţii, lanţuri de magazine sau restaurante unde

se desfăşoară acţiuni de informare şi promovare, rapoarte semestriale/anuale

comunicate de beneficiar, rapoarte de evaluare externă, etc.

Monitorizarea derulării acţiunilor în ţările terţe sau în statele membre vizează

verificarea modului de implementare al acţiunilor în conformitate cu regulamentele

incidente, programul şi materialele aprobate, calendarul comunicat de beneficiar,

produsele vizate, regimurile comunitare D.O.C./I.G., agricultura ecologică, mesajul de

cofinanţare, logo-urile UE, României şi beneficiarului, etc.

Controlul ex-post se realizează, conform legislaţiei şi procedurilor specifice, de

structura de specialitate din cadrul M.A.D.R.

Beneficiari: Beneficiarii sprijinului financiar sunt societăţi producătoare de vinuri cu

denumire de origine controlată (D.O.C.) şi/sau indicaţie geografică (I.G.), organizaţii de

producători, organizaţii profesionale şi organizaţii interprofesionale ai căror membri

produc şi exportă vinuri cu D.O.C. / I.G precum și asociații temporare sau permanente

formate din doi sau mai mulți producători.

Procedura de depunere a cererilor: Dosarele solicitanţilor se vor de pune la MADR pe

tot parcursul anului, vor fi examinate şi selectate în funcţie de cel mai bun raport calitate

– preţ, acordându-se prioritate I.M.M - urilor, noilor beneficiari care nu au primit sprijin în

baza P.N.S. 2009 -2013 şi/sau beneficiarilor care vizează o nouă ţară terţă, pentru care

nu s-a acordat sprijin prin P.N.S. 2009 – 2013.

24

Criterii de eligibilitate:

Criterii de evaluare

Costuri eligibile/neeligibile: Măsura de promovare se referă la un ansamblu de

acţiuni care pot contribui pe pieţele ţărilor terţe la creşterea notorietăţii vinurilor

româneşti cu D.O.C./I.G., a vinurilor cu indicarea soiurilor de struguri de vinificaţie pe

pieţe terţe, la pătrunderea pe noi pieţe care să conducă în final, la creşterea exportului

de vinuri cu D.O.C./I.G..a vinurilor cu indicarea soiurilor de struguri de vinificaţie,

Măsurile de informare şi promovare, care au ca obiectiv îmbunătăţirea

competitivităţii vinurilor comunitare pe pieţele ţărilor terţe, cuprind următoarele

operaţiuni (acţiuni) eligibile care sunt detaliate mai jos pe subacţiuni (detalierea nefiind

exhaustivă, urmând a fi completată, pe parcursul implementării măsurii cu alte tipuri de

subacţiuni ce vor fi identificate), astfel:

b) relaţii publice, măsuri de promovare inclusiv la locul de desfacere sau de

publicitate, care subliniază în mod special avantajele produselor comunitare, în principal

în ceea ce priveşte calitatea, siguranţa alimentară sau respectarea mediului;

Pondere 1. Interesul general al programului 20

1.1. Relevanţa programului pentru situaţia pieţei/necesităţile sectorului 10 1.2. Reprezentativitatea solicitantului 10

2. Calitatea şi eficacitatea programului 40 2.1. Coerenţa dintre obiective, mesaje, acţiuni şi canale de informare 10 2.2. Amploarea şi gradul de acoperire al acţiunilor programului in ceea ce priveşte durata şi grupurile ţintă

10

2.3. Calitatea mesajelor (creativitate, capacitatea de captare a atenţiei) şi adaptarea la piaţa ţintă

5

2.4. Metoda de măsurare a impactului 10 2.5. Calitatea prezentării 5

3. Capacităţi solicitant 20

3.1. Forma de organizare (I.M.M – uri şi microintreprinderi) 5

3.2 Solicitant nou/beneficiar contract export 5

3.3 Solicitant care accesează o nouă ţară terţă 10 4. Raportul cost-eficacitate

20

4.1 (referitor la costul/grup ţintă, costul/nr. de contacte anticipate, costul/volumul său valoarea producţiei in cauză său alţi indicatori adecvaţi) 4.2 Evaluarea impactului tehnic, economic, ecologic şi social preconizat

10

10

TOTAL 100

25

Subacţiuni:

a1) Relaţii publice, relaţii cu presa (dineuri/prânzuri tematice, cu presa-grupuri ţintă-

jurnalişti, lideri de opinie; comunicate de presă; producerea şi distribuirea de plachete;

consultanţă, animare de către un prestator, agenţii de comunicare sau relaţii publice;

seminarii cu somelieri sau oenologi; sponsorizarea acţunilor specific viticole (concurs cu

somelieri, oenologi, etc), sponsorizarea acţíunilor pentru publicul important: operaţíuni

festive, sportive, căsătorii ale vedetelor, etc

a2) Publicitate şi anunţuri în mijloacele mass-media: publicitate în presă (zilnică,

săptămânală, profesională, specializată; articole, publicaţii, editorial; introducerea

publicităţii în catalogul unui distribuitor sau al unui importator; publicitate la radio, TV,

publicitate prin afişare; plasarea produsului: produsul apare într-un spot, talk show,

achiziţionarea /crearea de bannere internet, publicitate prin internet, publicitate pe

reţelele de socializare, publicitate pe reţele sociale, bloguri

a3) operaţiuni de degustare: campanie de informare, anunţ degustare, invitaţii, listă

vinuri, chestionare de evaluare, listă participanţi, eşantionare (mostre, transport, taxe),

suporturi de informare: plachete, cataloage, fişe, pliante, reţete; material pentru

degustare: pahare, feţe de masă, frapiere, tirbuşoane, alimente folosite în cadrul

degustării: pâine, brânză, preparate; personal suport, animatori, invitaţi de prestigiu din

domeniu sau vedete, închiriere sală, bannere, postere; degustare la masă sau la

cină;degusatre în magazine, saloane, focus-grupuri, degustări în restaurante; formarea

pentru degustare a vânzătorilor, importatorilor; degustarea în cadrul unei vizite la locul

de producţie; expedierea eşantioanelor şi a materialului necesar degustării

a4) realizarea de plachete, broşuri tehnice, web-site-uri dedicate exportului: plachete

comerciale (prezentarea gamei), broşuri în limba ţării ţintă, material publicitare

(realizare, traduceri, fabricare, expediere), site web /realizare, actualizare traducere,

optimizare pe motoare de căutare

a5) promovare: publicitate şi anunţuri, asigurarea prin promovare a vizibilităţii şi

evidenţierii produselor (punerea în faţă a produselor pe raft, în catalog), în cadrul

publicităţii şi degustărilor în magazine, colerete sau stickere referitoare la o distincţie

atribuită vinului (concurs, medalie), participări la concursuri, operaţiuni care asociază

vinul cu: mâncarea, cultura, gastronomie, tradiţia, oferirea de mici obiecte promoţionale

( pixuri, şepci, mouse-pad-uri, stick-uri, dvd-uri cu spoturi filmate pentru promovarea

26

vinurilor, sacoşe, tirbuşoane, inscripţionate cu logo-ul UE şi al României, după caz,

emblema beneficiarului

a6) călătorii/vizite la locul de producţie: prezentarea podgoriei, instalaţilor,

echipamentelor, a modului de producţie, a vinurilor, calităţilor şi proprietăţilor specifice,

elemente de formare la faţa locului( transport, cazare, viză, masă, degustări), operaţiuni

discuţii de afaceri între importatori/beneficiari, în vederea încheierii de contracte;

operaţiuni cu presa, concurs clienţi cu călătorie la locul de producţie

b) participarea la evenimente, târguri, concursuri internaţionale sau expoziţii de

importanţă internaţională;

Subacţiuni:

b1) creare stand, închiriere spaţiu, construcţie stand, instalarea standului şi cheltuieli de

funcţionare în cadrul evenimentului/apă, electricitate, transportare stand, personal

suport la stand, mostre, materiale de informare, promovare, echipament personal:

tricouri,şepici, şorţ, halat, înscrierea beneficiarului în catalogul expoziţiei, crearea unei

baze de date, evenimente pe parcursul evenimentului: întâlniri cu potenţiali importatori,

asociate cu dineuri tematice, prezentări/degustări de vinuri; misiuni de afaceri; seminarii

de mică şi mare anvergură;

d) campanii de informare, în special privind regimurile comunitare referitoare la

denumirile de origine, indicaţiile geografice şi producţia ecologică, inclusiv degustări;

Subacţiuni: campanii de informare, având ca documente suport articol, broşură, folosind

diferite mijloace de organizare/difuzare

d) studii ale noilor pieţe, necesare pentru extinderea pieţelor de desfacere;

Subacţiuni

d1) studii de piaţă, bazate pe date culese, achiziţionate, interpretate, cu formularea de

concluzii clare, care să orienteze activitatea beneficiarului în cadrul programului,

finalizate cu un raport de studiu

e) studii de evaluare a rezultatelor măsurilor de promovare şi informare.

Subacţiuni

e1) studii, expertiză, pre-teste de validare a noilor produse, focus-grupuri, paneluri,

finalizate cu un raport de evaluare

27


transport, cazare, diurnă. Cheltuielile generale vor fi evidenţiate separat.

Operaţiunile eligibile pentru promovarea prin informare în statele membre constau

în informaţii pentru consumatori în ceea ce priveşte:

c) consumul responsabil de vin si riscul asociat consumului nociv de alcool ;

d) schema de Denumiri de Origine Protejate şi Indicaţii Geografice a Uniunii, în

special condiţiile şi efectele, în legătură cu calitatea specifică, reputaţia sau alte



transport, cazare, diurnă. Cheltuieli generale vor fi evidenţiate separat

Activităţile de informare pot fi efectuate prin campanii de informare şi prin

participarea la evenimente, târguri şi expoziţii importante la nivel naţional sau la nivelul

Uniunii.

Activitatea de promovare pe pieţele ţărilor terţe se referă la vinurile cu

D.O.C./I.G.. . vinuri cu indicarea soiurilor de struguri de vinificaţie, iar pe acţiunile de

promovare prin informare pe piaţa internă, la consumul responsabil de vin şi riscul

asociat consumului nociv de alcool şi la schema de Denumiri de Origine Controlate şi

Indicaţii Geografice a Uniunii, în special condiţiile şi efectele, în legătură cu calitatea

specifică, reputaţia sau alte caracteristici ale vinului datorate mediului geografic sau

originii sale particulare.

Criterii de prioritate și ponderea fiecăruia: La sfârşitul fiecărui an viticol va fi realizat

un bilanţ al capacităţii de absorbţie a fondurilor comunitare din pachetul financiar şi vor

fi identificate măsurile care sunt necesare pentru reorientarea acţiunilor întreprinse în

vederea absorbţiei în totalitate a fondurilor. Aceste măsuri trebuie să aibă în vedere

anumite criterii prioritare, cum ar fi: gradul de absorbție al fondurilor alocate, prin

strategii le propuse, impactul programelor ca rezultat al acțiunilor întreprinse, evoluția

schimburilor comerciale, în principal exporturile, ca volum și valoare, impactul

programelor în deschiderea de pieșe în noi țări terțe, dacă măsura a contribuit și în ce

proporție, la creșterea vânzărilor.

Procedura de selecție: Procedura de selecţie se va desfăşura în trei etape,

după cum urmează:

Verificarea eligibilităţii: Dosarul solicitantului pentru accesarea măsurii va fi înaintat

M.A.D.R., pentru a fi analizat în cadrul Comisiei pentru analizarea şi selectarea

programelor de promovare a vinurilor , aprobată prin ordin al ministrului agriculturii şi

dezvoltării rurale. Într-o primă etapă, Comisia verifică eligibilitatea proiectelor, în

28

conformitate cu reglementările europene în vigoare, avându-se în vedere următoarele

aspecte:

- vinurile să fie destinate consumului uman direct;

- să existe posibilitatea deschiderii de noi pieţe de desfacere în ţările terţe;

- să se precizeze originea vinurilor, vinuri cu D.O.C. şi/sau vinuri cu I.G..;

- măsura să fie clar definită, precizându-se inclusiv vinurile care pot fi luate

în considerare, acţiunea de marketing şi costul estimativ;

- programele să cuprindă acţiuni de informare şi/sau de promovare, cu

respectarea legislaţiei în vigoare în ţările terţe;

- beneficiarii trebuie să fie capabili să facă faţă constrângerilor specifice ale

comerţului cu ţări terţe;

- să deţină resurse pentru a asigura punerea în aplicare a măsurii în cel mai

eficient mod cu putinţă;

- să asigure disponibilitatea vinurilor propuse pentru promovare din punct

de vedere calitativ şi cantitativ;

- să acopere cererea de pe piaţă pe termen lung, după finalizarea

operaţiunii de promovare.

- pentru fiecare perioadă de programare, durata sprijinului pentru

promovare şi informare să nu depăşească trei ani pentru un anumit beneficiar într-o

anumită ţară terţă; cu toate acestea, dacă este necesar, acesta poate fi reînnoit o

singură dată, pentru o perioadă de maximum doi ani

Examinarea dosarelor: Examinarea meritelor fiecărui proiect, se face utilizând

criteriile de evaluare stipulate în reglementările europene şi care se regăsesc în Ghidul

MADR. În urma examinării acestor criterii fiecare program de promovare primeşte un

anumit punctaj care se regăseşte în grila de evaluare a eligibilităţii programului,

aprobată prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi prezentată mai jos.

Punctajul minim necesar aprobării unui program de promovare a vinurilor pe pieţele

ţărilor terţe este de 50 puncte.

Selecţia beneficiarilor se va face în concordanţă cu prevederile Ghidului

solicitantului , precum și ale Ordinului nr. 1648/2014, baza constituind-o noile Linii

29

directoare pentru implementarea unor reglementări europene în Programele Naționale

de Sprijin în sectorul vitivinicol. . Vor avea prioritate la selectare:

- programele de promovare depuse de către societăţi cu statut de

microintreprinderi şi I.M.M - uri; programe depuse de beneficiari noi care nu au accesat

sprijin financiar până în prezent; beneficiari care vizează o altă ţară terţă, pentru care nu

au primit sprijin financiar în trecut; beneficiari care accesează prelungiri de programe, în

baza contractelor ferme de vânzare a vinurilor, fapt ce demonstrează impactul pozitiv al

aplicării măsurii.

În acest sens, menţionăm că au fost încheiate contracte ferme de comercializare

pe o durată de până la 5 ani, pe pieţele Japoniei şi Chinei, în valoare totală de

aproximativ 2 milioane euro, care acoperă sprijinul accesat pentru programe, de

respectiv 1 milion euro, într-o perioadă de doar 2 ani.

Beneficiarii trebuie să fie capabili să facă faţă constrângerilor specifice ale

comerţului cu ţări terţe, să deţină resurse pentru a asigura punerea în aplicare a măsurii

în cel mai eficient mod cu putinţă, să asigure disponibilitatea vinurilor propuse pentru

promovare din punct de vedere calitativ şi cantitativ şi să acopere cererea de pe piaţă

pe termen lung, după finalizarea operaţiunii de promovare. De asemenea, măsura

trebuie să fie clar definită, precizându-se inclusiv vinurile care pot fi luate în considerare,

acţiunea de marketing şi costul estimativ.

Procedura de selecţie va include toate programele eligibile care vor fi clasificate

după punctajul obţinut. În situaţia în care unele programe aprobate nu se finalizează cu

încheierea contractului de finanţare cu APIA, MADR va comunica propunătorilor de

programe care au obţinut cel puţin punctajul minim necesar, aprobarea programelor, în

ordinea descrescătoare a punctajului obţinut şi în limita fondurilor alocate.

Procedura de analizare şi selectare a noilor programe de promovare se va regăsi

si în Ghidul MADR privind implementarea măsurii , care va stipula reglementări din

Liniile directoare care vizează redactarea unor propuneri de programe de promovare

conforme cu legislaţia europeană în vigoare.





această măsură de piaţă specifice acestui sector.

Acest dosar va fi instrumentat conform procedurilor specifice A.P.I.A., urmând

apoi aprobarea sau respingerea ajutorului financiar solicitat.

30

Termenele de efectuare a plăților către beneficiari: Plata fiecărui ajutor

financiar european aprobat şi după caz, a sprijinului financiar naţional se face în

conformitate cu legislaţia specifică sectorului vitivinicol.

Cererea de plata intermediară, însoţită de documente justificative se poate

depune până la sfârşitul lunii calendaristice care urmează după fiecare trimestru al

anului contractual. Depunerea cererii de plată intermediară de către beneficiar este

opţională.

Cererea de plată intermediară vizează acţiunile realizate de către beneficiar,

inclusiv de organismul de implementare şi subcontractanţi (dacă există), în trimestrul de

referinţă şi/ sau în trimestrele anterioare, pentru care APIA nu a rambursat cheltuieli.

Cererea de plată intermediară reprezintă solicitarea la rambursare a sprijinului financiar

aferent acţiunilor realizate şi plătite de beneficiar, evidenţiate prin extrasul de cont, către

toţi subcontactanţii /angajaţii inclusiv cheltuielile generale, de personal, transport,

cazare, diurnă până la data depunerii cererii de plată intermediară.

Dacă acţiunile sunt realizate de un organism de punere în aplicare, beneficiarul

prezintă în susţinerea cererii de plată intermediară şi toate documentele justificative

care confirmă realizarea acţiunilor şi efectuarea plăţilor evidenţiate ca plătite în extrasul

de cont, de către organismul de punere în aplicare aplicare către toţi subcontactanţii

/angajaţii .

Dacă cererea de plată intermediară însoţită de documente justificative nu

respectă în totalitate condiţiile precizate, APIA va rambursa numai sprijinul financiar

aferent cheltuielilor eligibile justificate corespunzător, cheltuielile nejustificate putînd fi

solicitate la următoarea cerere de plată intermediară sau cel târziu la sold. Împreună cu

cererea de plată intermediară beneficiarul depune în cadrul documentelor justificative şi

un raport în care precizează facturile şi documentele de plată care justifică plăţile pentru

acţiunile realizate.

Cererea de plata a soldului, cererea de plată însoţită de documente justificative,

se depune în termen de maxim patru luni de la data finalizării acţiunilor anuale. Aceasta

vizează acţiunile realizate în cursul anului contractual şi plătite de beneficiar, respectiv

de către organismul de punere în aplicare către subcontractanţi/angajaţi, până la data

depunerii cererii de plată a soldului, evidenţiate în extrasul de cont, pentru care APIA

nu a rambursat sprijin financiar. Cu toate acestea, evaluarea anuală poate fi finalizată şi

plătită până la data depunerii cererii de plată a soldului anual. Depunerea cererii de

plată a soldului anual este obligatorie, cu excepţia unei situaţii de forţă majoră sau

circumstanţe excepţionale, dovedite cu documente justificative, sub sancţiunea

31

considerării ca plăţi necuvenite a plăţilor efectuate în cadrul contractului, care se

recuperează de APIA de la beneficiar conform legislaţiei naţionale.

Termenele de plată pentru plăţile intermediară, avansuri si solduri anuale sunt

de 45 zile lucratoare de la data depunerii unei cereri corecte şi complete, însoţită de

documentele justificative corespunzătoare.




admisibilă , fie pentru că cererea nu este susţinută de documentele justificative






Întârzierea plăţilor către beneficiari: Plata cererilor pentru acţiunile din

programele de promovare care au fost finalizate şi verificate în cursul exerciţiului

financiar şi a cheltuielilor generale se va face din plafonul financiar aferent perioadei de

referinţă, iar plata cererilor pentru acţiunile din programele de promovare care au fost

finalizate şi verificate în cursul exerciţiului financiar următor şi a cheltuielilor generale

aferente se va plăti din exercitiul financiar următor, în conformitate cu prevederile art.

37(b)(ii) din Regulamentul (CE) nr. 555/2008.

Plata cererilor pentru acţiunile care au fost finalizate şi verificate, dar care nu au

putut fi plătite din plafonul financiar aferent perioadei de referinţă , se face din alocarea

financiară a exerciţiului financiar următor




admisibilă, fie pentru că cererea nu este susţinută de documentele justificative






Termenele pentru depunerea cererilor de plată şi pentru efectuarea plăţilor către

beneficiari vor fi stabilite în Normele metodologice privind condiţiile de punere în

32

aplicare a măsurii de promovare a vinurilor, eligibile pentru finanţare în cadrul

Programului naţional de sprijin în sectorul vitivinicol 2014-2018 şi pentru aprobarea

modelului de contract privind punerea în aplicare a programelor de promovare a

vinurilor pe pieţele ţărilor terţe, care se vor aproba prin legislaţia naţională

Avansuri: da. Aferent fiecărui an contractual, cererile de plată pot fi: în avans,

intermediară şi sold. În legislaţia naţională se va stabili că pot fi depuse de beneficiar în

cursul anului contractual una sau mai multe cereri de plată în avans şi că fiecare cerere

de plată în avans poate fi depusă înainte de realizarea oricărei operaţiuni.



trebuie depusă la APIA împreună cu cererea de plată în avans, sub sancţiunea

respingerii cererii în cazul neîndeplinirii condiţiilor mai sus precizate. Valoarea maximă

totală anuală a avansului nu poate depăși 80% din contribuția din partea Uniunii

Europene.

Justificarea avansului se poate face de către beneficiar până la sfâșitul celui de-

al doilea exercițiu financiar. Împreună cu cererea de justificare a avansului beneficiarul

depune un raport în care precizează facturile şi documentele de plată care justifică

modul de utilizare a avansului, pentru acţiunile realizate.



- Declaraţiile de cheltuieli care justifică pentru fiecare măsură utilizarea avansurilor

până la 15 octombrie şi

- O confirmare, pentru fiecare măsură, a soldului corespunzător avansurilor

rămase neutilizate la 15 octombrie


pus în aplicare pentru a evita dubla finanțare: Demarcarea faţă de programele de

promovare accesate și desfășurate în baza Regulamentului (UE) nr. 1144/2014

sau în temeiul art. 16 alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 care a stat la

baza sM 3.2 din P.N.D.R. 2014 – 2020 – Demarcarea față de programele accesate

în baza Regulamentului (UE) nr. 1144/2014

În cadrul măsurii de promovare a vinurilor pentru acelaşi beneficiar şi aceeaşi

piaţă/tară vizată nu se acordă sprijin financiar unei acţiuni care beneficiază de sprijin în

temeiul Regulamentului (UE) nr. 1144/2014 (CE) nr. 3/2008. Garantarea evitării dublei

finanţări este dată de faptul că programele de promovare accesate în baza

33

Regulamentului sus menționat precum și cele accesate în baza prevederilor

Programului Național de Sprijin trebuie să respecte legislația europeană aferentă

fiecarui tip de operațiune. Programele de sprijin în baza P.N.S. sunt în continuare

verificate și aprobate/respinse de Comisia pentru analizarea și selectarea programelor

de promovare a vinurilor, aprobată la nivelul M.A.D.R., care va fi informată de către

persoana desemnată din cadrul ministerului cu privire la Decizia C.E. de aprobare spre

finanțare a programelor elaborate în baza Regulamentului (UE) nr. 1144/2014. Aceasta,

pentru a se asigura, în faza de aprobare a programelor, evitarea posibilității dublei

finanțări.

Pe parcursul derulării programelor de promovare a vinurilor în cadrul PNS, precum și în

perioada de 5 ani de la ultima plată efectuată în cadrul programului, evitarea dublei

finanțări va fi asigurată, după caz, prin controale administrative, contabile (la fața

locului), audituri interne și externe, precum și prin controale ex-post. .

Demarcarea față de P.N.D.R. 2014 – 2020

Activitățile de promovare și informare pe piața U.E. eligibile pentru sprijinul

acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, prin sM 3.2 “Sprijin

pentru activitățile de informare și de promovare desfășurate de grupurile de producători

în cadrul pieței interne” din cadrul Măsurii 03 – Scheme de calitate pentru produse

agricole și alimentare din PNDR 2014 – 2020, nu primesc finanțare dacă sunt/au fost

implementate de același beneficiar pentru aceleași produse, printr-un program de

promovare sprijinit prin măsura de “Promovare a vinurilor” din cadrul Programului

Național de Sprijin în Sectorul Vitivinicol 2014 – 2018.

Ajutoare de stat: nu România aplica principiul opționalității, prin care beneficiarii pot

opta pentru cofinanţare de la bugetul de stat – opţional, la solicitarea beneficiarului,

30% din valoarea cheltuielilor eligibile.

2 a. RESTRUCTURAREA ŞI RECONVERSIA PODGORIILOR, ÎN

CONFORMITATE CU ARTICOLUL 46 ALINEATUL (3), LITERELE (A),

(B) ȘI (D) DIN REGULAMENTUL (UE) NR. 1308/2013


Descrierea măsurii propuse:

Măsura de restructurare/reconversie a plantaţiilor viticole a avut cel mai important

impact asupra sectorului vitivinicol. Cu ocazia accesării acestei măsuri, producătorii din

34

România au reuşit să-şi restructureze sau modernizeze suprafeţe cu viţă-de-vie care să

corespundă cerinţelor actuale ale pieţei. Producătorii s-au adaptat imediat cerinţelor

măsurii reuşind să absoarbă cea mai mare parte a alocării financiare totale acordate

României.

Programul de restructurare/reconversie reprezintă ansamblul de măsuri eligibile

care prin realizarea lor conduc la creşterea competitivităţii producătorilor de vin prin

adaptarea producţiei la cererea pieţei.

Strategia propusă: Producția de struguri pentru vin și a vinurilor are o lungă tradiție în

România, iar adaptarea sectorului vitivinicol la cerințele regulamentelor europene

specifice a fost realizată într-un timp foarte scurt, după data aderării României la UE.

Începând cu anul 2007, România acordă prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie

în Agricultură sprijin financiar producătorilor de struguri pentru vin, pentru măsura de

Restructurarea/Reconversia Plantaţiilor Viticole.

Acordarea acestui sprijin pentru restructurarea şi reconversia plantaţiilor

viticole, este una din măsurile de administrare a potenţialului productiv viticol, care a

fost luată de Comisia Europeană atât pentru a întări echilibrul pieţei vitivinicole cît şi în

vederea unei mai bune adaptări a ofertei la cerere pentru anumite tipuri de produse

vitivinicole. Măsura vizează anumite suprafeţe viticole a căror producţie nu este

adaptată cererii, dar se poate adapta cu ajutorul unei restructurări a plantaţiilor sub

forma reconversiei soiurilor, a replantării viţei de vie sau a îmbunătăţirii tehnicilor de

conducere a acesteia.

Beneficiarii acestui ajutor sunt viticultorii care doresc să-şi modernizeze

plantaţiile pe baza unui plan de restructurare şi reconversie şi ale căror exploataţii sunt

situate într-un stat membru sau în regiunile unui stat membru pentru care s-a întocmit

inventarul potenţialului de producţie, Romania îndeplinind această condiţie. Măsura de

restructurare/reconversie a plantațiilor viticole are un impact extrem de favorabil pentru

viticultorii din România. Astfel în bazinele viticole de traditie ale României viticultorii au

reușit să realizeze plantatii noi sau sa le modernizeze pe cale existente. In unele

podgorii din Romania au fost realizate plantatii la nivel european din punctul de vedere

al tehnologiei si al calității materialului saditor.

Obiectivele cuantificate: Obiectivele propuse a se realiza prin implementarea măsurii

de restructurare şi reconversie a plantaţiilor viticole vizează două aspecte:

1. Suprafaţa viticolă care va fi restructurată

35

În perioada 2014 - 2018, România îşi propune să restructureze anual o

suprafaţă de viţă-de-vie de aprox. 4800 ha, ceea ce ar reprezenta un procent anual de

2,5% din suprafaţa viticolă totală.

2. Absorbţia integrală a fondurilor aferente măsurii de restructurare

În perioada 2014 – 2018, România îşi propune să absoarbă în totalitate alocarea

financiară aferentă măsurii de restructurare reconversie a plantaţiilor viticole.

Instituţiile româneşti implicate vor furniza M.A.D.R. raportări semestriale care să

conţină date privind stadiul realizării obiectivelor propuse. Suprafeţele cultivate cu viţă-

de-vie afectate de măsura de restructurare/reconversie în cadrul P.N.S. 2009 -2013

Pentru perioada noului P.N.S. 2014 – 2018, prezentam situaţia estimată a suprafeţelor pe

acţiuni şi ani:

Estimare a suprafeţelor destinate măsurii de restructurare/reconversie

Acţiune/an 2014 2015 2016 2017 2018 TOTAL

Total suprafaţă din care: 5,100 4,950 4,750 4,550 4,500 23,850

- reconversia soiurilor 3,300 3,200 3,100 3,000 3,000 15,600

- reamplasarea parcelelor 1,500 1,450 1,400 1,300 1,350 7,000

- modernizarea 300 300 250 250 150 1,250

I. Beneficiarii măsurii

Beneficiarii programelor de restructurare/reconversie sunt producători viticoli,

persoane fizice sau juridice care deţin şi/sau exploatează suprafeţe de viţă-de-vie cu

soiuri nobile.

Procedura de depunere a cererilor: Planurile individuale aferente măsurii de

restructurare/recomversie se depun în sesiune deschisă iar dosarul planului precum și

documentele solicitate sunt prevăzute de legislația națională aferentă măsurii, legislație

care se actualizează permanent în funcție de noile prevederi europene în vigoare.

Măsurile de restructurare şi reconversie a plantaţiilor viticole nu se aplică pentru:

a) parcelele viticole cu soiuri de vin cu vârsta de peste 40 ani;

b) parcelele viticole cu soiuri pentru struguri de masă;

Suprafeţele de viţă-de-vie afectate de măsura de restructurare/reconversie

Acţiune/an 2009 2010 2011 2012 2013 TOTAL

Total suprafaţă din care: 5210 5955 5620 5648 5477 27910

- cu defrişare 2510 3355 3061 2852 2485 14263

- fără defrişare 2700 2600 2559 2796 2992 13647

36

c) parcelele viticole cu hibrizi direct producători interzişi;

d) parcelele viticole care au beneficiat de fonduri provenite din proiecte

comunitare pentru înfiinţare, restructurare/reconversie în ultimele 10 campanii viticole;

e) parcelele viticole care nu sunt înscrise în R.P.V.

Acordarea sprijinului financiar pentru programele de restructurare/reconversie

necesită elaborarea de către solicitanţi a unui plan individual pentru fiecare program de

restructurare/reconversie, care trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

a) suprafaţa minimă a planului individual să fie de 0,50 ha;

b) suprafaţa minimă a parcelei viticole care poate beneficia de sprijin pentru

restructurare/reconversie să fie de 0,10 ha;

c) suprafaţa minimă a parcelei viticole rezultată după


d) soiurile de struguri pentru vin folosite la plantare să fie superioare din

punct de vedere calitativ;

e) materialul săditor folosit să fie din categoria biologică admisă de legislaţia

în vigoare pentru înfiinţări de plantaţii viticole.

Pentru realizarea programelor de restructurare/reconversie este interzisă

utilizarea de materiale recuperate, precum şpalieri, tutori sau sârmă.





această măsură de piaţă.

Cererea necesară pentru accesarea măsurii va fi însoţită de celelalte documente

specifice fiecărei măsuri în parte, care împreună formează dosarul solicitantului.

După verificarea administrativă şi în teren a cererii de plată şi a documentelor

justificative se va aproba/respinge cererea de plată.

Criterii de eligibiliate: Eligibilitatea programelor de restructurare/reconversie vizează

creşterea competitivităţii producătorilor, calităţii producţiei de vin precum și a Gradul de

absorbţie a alocării financiare


a) Reconversia soiurilor, care constă în schimbarea soiurilor existente în

cultură cu soiuri superioare din punct de vedere calitativ sau clone din aceste soiuri.

Reconversia se realizează prin plantare pe acelaşi amplasament ori pe alt

amplasament echivalent ca suprafaţă de viţă-de-vie pentru struguri de vin;

37

b) Reamplasarea parcelelor, care constă în plantarea parcelelor viticole

amplasate în condiţii nefavorabile pe alte amplasamente care conferă condiţii climatice

şi pedologice favorabile la nivelul aceleiaşi suprafeţe;

c) Modernizarea exploataţiilor viticole, care reprezintă ansamblul de măsuri

eligibile care conduc la creşterea eficienţei şi la îmbunătăţirea calităţii produselor

vitivinicole.

d) reconversia soiurilor cu defrişare din motive sanitare sau fitosanitare, constă

în schimbarea soiurilor existente în cultură care au fost afectate boli sanitare şi

fitosanitare cu aceleaşi soiuri sau cu alte soiuri sau clone din aceste soiuri, în scopul

adaptării producţiei la cererea pieţei

Reconversia soiurilor şi reamplasarea parcelelor se realizează pe baza unor

drepturi de replantare rezultate în urma defrişării parcelelor viticole şi autorizaţii de

plantare şi/sau replantare provenite din conversie Măsurile eligibile aferente

restructurării şi reconversiei care vor fi finanţate prin P.N.S. 2014 - 2018 vor fi

următoarele:

1. Pentru reconversia soiurilor:

- proiectare, pregătire teren, plantare şi instalare tutori;

- instalare sistem de susţinere pentru conducere şi palisaj.

2. Pentru reamplasarea parcelelor:

- defrişare, proiectare, pregătire teren, plantare şi instalare tutori;

- instalare sistem de susţinere pentru conducere şi palisaj.

3. Pentru modernizare:

- proiectare, instalare/înlocuire sistem de susţinere pentru conducere şi palisaj;

- modernizarea formei de conducere a viţei-de-vie prin trecerea de la cultura

joasă la cultura semi-înaltă şi înaltă;

- modernizarea sistemului de susţinere prin înlocuirea sârmelor şi instalarea a 3

rânduri de sârme, din care minimum două duble, la sistemul pentru conducere şi palisaj

în vederea susţinerii butucilor şi conducerea lăstarilor.

Aplicarea baremelor standard pentru costuri unitare/contribuții în natură:

Sprijinul financiar se acordă pe hectar pentru fiecare măsură eligibilă şi nu depăşeşte

75% din valoarea costurilor pentru realizarea măsurilor din cadrul programelor de

restructurare/reconversie.

Sumele forfetare acordate ca sprijin financiar alocat din fonduri U.E. se stabilesc

pe baza unui calcul corect şi foarte clar al fiecărui tip de operaţiune.

38

Baza de calcul este furnizată de devizul de cheltuieli pe categorii de lucrări,

aferente înfiinţării plantaţiei viticole, deviz fundamentat de Laboratorul de Tehnologia

culturii viţei-de-vie din cadrul Institutului de Cercetare – Dezvoltare pentru Viticultură şi

Vinificaţie Valea Călugărească din România, care este apoi aprobat de Institutul de

Economie Agrară din cadrul Academiei Române.

Devizul include nivelul sumelor tuturor lucrărilor manuale şi/sau mecanice

aferente înfiinţării plantaţiei viticole, utilizând normele specifice, tariful pe unitate precum

şi manopera aferente lucrărilor de înfiinţare.

Pentru a putea înţelege modul de calcul al sumelor forfetare pe care România

le-a aplicat în perioada 2009-2013, ataşăm Devizele pe fiecare categorie de cheltuieli

pe care le implică înfiinţarea unui hectar de viţă-de-vie începând de la defrişarea

terenului până la instalarea sistemului de susţinere, conducere şi palisaj. Devizele

elaborate de Institutul de cercetare – Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie de la

Valea Călugărească cuprind detaliat fiecare operaţiune care trebuie făcută pentru

înfiinţarea unui hectar de viţă-de-vie. În devize sunt incluse atât calculele pentru

procurarea materialelor cât şi calculele pentru manoperă. O sinteză a modului în care

au fost calculate sumele care au fost plătite de România beneficiarilor măsurii de

restructurare şi reconversie în aceste devize vă este prezentată mai jos:

CENTRALIZATOR

CHELTUIELILE EFECTUATE PENTRU ÎNFIINŢAREA UNUI HECTAR PLANTAŢIE VIŢĂ DE VIE

Nr.crt Denumire lucrare

Valoare calculată deviz Valoare plătită %

Lei Curs

schimb Euro Lei

Curs schimb

Euro

1 Defrisare plantaţie 7,530.00 4.2379 1,776.82 x x x x 2 Pregătire teren 10,037.00 4.2379 2,368.39 x x x x 3 Plantare şi instalare tutori 41,085.00 4.2379 9,694.66 x x x x

Total Măsura 1 58,652.00 4.2379 13,839.87 40,463.50 4.2379 9,548.00 68.99

4 Total Masura 2 Instalat sistem susţinere 41,668.00 4.2379 9,832.23 20,045.26 4.2379 4,730.00 48.11

Total măs.1+măs.2 100,320.00 4.2379 23,672.10 60,508.76 4.2379 14,278.00 60.32

Reiese din calculul prezentat că sumele plătite beneficiarilor s-au încadrat în

procentul de 75% stabilit prin R(UE) nr. 1308/2013 , România a folosit un procent mediu

de 60,32%. Verificarea modului în care acest procent este respectat se face la fiecare

dosar de plată de către inspectorii care efectuează controlul la faţa locului. Inspectorii

verifică fiecare factură pe care beneficiarul o prezintă precum şi materialul achiziţionat.

39

Administrativ, acest procent se verifică prin prezentarea de către beneficiar a unui

centralizator al tuturor cheltuielilor efectuate pentru înfiinţarea plantaţiei de vie.

Sumele reprezentând pierderea de venituri s-au acordat doar viticultorilor care au

avut o suprafaţă de viţă-de-vie care s-a defrişat şi care au depus la Oficiul Naţional al

Viei şi Produselor Vitivinicole în ultimii trei ani declaraţii de recoltă. La stabilirea acestor

sume s-a avut în vedere preţul strugurilor în ultimii trei ani, preţuri care se centralizează

la M.A.D.R. În O.M.A.D.R. 247/2008, sumele pentru pierdere de venituri au fost stabilite

la 600 euro/an/ha pentru primii trei ani în care viticultorul nu obţine recolta.

Pentru P.N.S. 2014-2018, I.C.D.V.V. Valea Călugărească a actualizat Devizele

Cadru pe categorii de lucrări şi de beneficiari (persoane fizice/persoane juridice) și le-a

recorelat cu noile tehnologii folosite la înfiinţarea plantaţiilor de viţă-de-vie. Aceste

devize au fost elaborate de către I.C.D.V.V. şi aprobate de Institutul Naţional de

Economie Agrară. Costurile astfel stabilite vor fi incluse în noua normă juridică pe baza

căreia va fi implementată măsura de restructurare în perioada 2014 - 2018.

Oricum, devizele cadru sunt alcătuite diferenţiat în funcţie de mai multe criterii

(densitate, tip de program, tip de material săditor, etc.) astfel încât riscul de

supracompensare nu poate deveni sub nici o formă unul generalizat. Costurile reale de

execuţie pot varia în sens pozitiv sau negativ, de la caz la caz, la un nivel care nu poate

afecta interesele financiare ale U.E.

În viziunea M.A.D.R., România va menţine actualul sistem al plăţilor prin sume

forfetare acordate la hectarul de viţă-de-vie plantată, verificând în acelaşi timp şi

documentele care dovedesc calitatea şi conformitatea materialelor folosite şi a modului

de realizare al fiecărei lucrări în parte. Vom verifica conformitatea documentelor privind

materialul săditor, sistemul de susţinere, fertilizanţi, cât şi încadrarea în consumurile

specifice de materiale folosite, consumuri care vor fi menţionate în devizele cadru.

Se va menţine o atenţie deosebită pentru verificarea calităţii plantaţiilor înfiinţate

şi se va acorda o atenţie sporită cheltuielilor realizate efectiv. Costurile cu forţa de

muncă sau cele cu combustibilul, spre deosebire de cele pentru butaşi şi sisteme de

susţinere sunt mai greu de normat şi pot înregistra variaţii pe deplin justificate în funcţie

de particularităţile terenului, evenimente meteo negative, grad de mecanizare, etc.

Criterii de prioritate și ponderea fiecăruia: Cererile de plată vor avea prioritate la

instrumentare în funcţie de următoarele criterii:

- Tineri fermieri până la vârsta de 40 de ani.

- Fermieri care plantează numai soiuri D.O.C. şi I.G.

- Fermieri care fac parte din structuri asociative recunoscute.

40

Procedura de selecție: Toate programele de restructurare/reconversie se realizează în

baza unui proiect tehnic şi a unui deviz de cheltuieli aferent, întocmite în acest sens de

către o persoană fizică/juridică autorizată. Proiectele tehnice se vizează de staţiunea de

cercetare-dezvoltare pentru viticultură şi vinificaţie zonală. Proiectul tehnic trebuie să

conţină elemente de fundamentare a investiţiei (identificarea beneficiarului, necesitatea

şi oportunitatea investiţiei, amplasamentul investiţiei, parametrii tehnici ai plantaţiilor

viticole, harta cadastrală), memoriu tehnic şi justificativ (organizarea terenului, scurtă

descriere a situaţiei plantaţiei, condiţiile fizico-geografice), descriere detaliată a

măsurilor abordate prin proiect

Limitarea suprafeţei solicitate de persoanele fizice individuale este de max.10 ha/plan

individual/persoană, iar pentru persoanele juridice la 150 ha/plan individual/persoană.

Termenele de efectuare a plăților către beneficiari:

Plata ajutorului financiar aprobat se face la finalizarea măsurilor cuprinse în

planul individual după efectuarea controalelor administrative şi la faţa locului. În

România controalele se efectuează în procent de 100%.

Plata cererilor pentru această măsură se face de către A.P.I.A. în termen de 7

luni de la data depunerii ultimului document care să dovedească că măsura este

eligibila şi verificată. Plata cererilor care au fost finalizate şi verificate, dar care nu au

putut fi plătite în cursul aceluiaşi an, se face din alocarea financiară a anului următor

până la data de 31 decembrie a anului, în ordinea numărului de înregistrare.

Avansuri: da În situaţia în care producătorul solicită plata ajutorului în avans, aceasta se

poate acorda sub rezerva constituirii unei garanţii bancare în valoare de 120% din

valoarea sprijinului solicitat.


pus în aplicare pentru a evita dubla finanțare:

Pentru P.N.S. 2009 – 2013, demarcarea cu P.N.D.R. este clară, nici o măsură

aferentă restructurării/reconversiei aplicată în cadrul P.N.S. nu s-a regăsit în măsurile

înscrise în P.N.D.R., urmare a faptului că măsura de înlocuire a plantaţiilor viticole cu

soiuri nobile ajunse la sfârşitul ciclului biologic de producţie (minim 40 ani) şi care nu

sunt incluse în sistemul de restructurare/reconversie al plantaţiilor de viţă-de-vie sprijinit

prin F.E.G.A. din cadrul O.C.P. unică vitivinicolă finanţată prin P.N.D.R. nu a fost deloc

accesată. Pentru anul 2013, nu se vor mai deschide sesiuni de depunere de proiecte pe

această măsură din P.N.D.R.

41

Pentru P.N.S. 2014 – 2018, direcţia de specialitate din cadrul M.A.D.R. a ajuns la

consens cu Autoritatea de Management pentru P.N.D.R. privind excluderea din lista

cheltuielilor eligibile din cadrul măsurilor agricole de investiţii şi de sprijin forfetar

destinate exploataţiilor agricole, inclusiv din cele care fac obiectul tranziţiei dintre cele

două perioade programatice ale PNDR, a oricăror cheltuieli realizate prin PNS care pot

viza exploataţii agricole din sectorul vie-vin. Finanţarea sistemelor de irigaţii pentru

restructurarea viilor, precum şi dotarea cu maşini şi echipamente agricole vor rămâne

operaţiuni finanţabile prin P.N.D.R. 2014 – 2020.

Ajutor de stat: NU

2b. Replantarea plantațiilor viticole din motive sanitare sau fitosanitare, în

conformitate cu articolul 46 alineatu(3) litera (c) din Regulamentul (UE) nr.

1308/2013



Măsura de restructurare/reconversie a plantaţiilor viticole a avut cel mai important

impact asupra sectorului vitivinicol. Cu ocazia accesării acestei măsuri, producătorii din

România au reuşit să-şi restructureze sau modernizeze suprafeţe cu viţă-de-vie care să

corespundă cerinţelor actuale ale pieţei. Producătorii s-au adaptat imediat cerinţelor

măsurii reuşind să absoarbă cea mai mare parte a alocării financiare totale acordate

României.

Programul de restructurare/reconversie reprezintă ansamblul de măsuri eligibile

care prin realizarea lor conduc la creşterea competitivităţii producătorilor de vin prin

adaptarea producţiei la cererea pieţei. Măsura constă în schimbarea soiurilor existente

în cultură care au fost afectate boli sanitare şi fitosanitare, cu aceleaşi soiuri sau cu alte

soiuri sau clone din aceste soiuri, în scopul adaptării producţiei la cererea pieţei.

Strategia propusă: Producția de struguri pentru vin și a vinurilor are o lungă tradiție în

România, iar adaptarea sectorului vitivinicol la cerințele regulamentelor europene

specifice a fost realizată într-un timp foarte scurt, după data aderării României la UE.

Începând cu anul 2007, România acordă prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie

în Agricultură sprijin financiar producătorilor de struguri pentru vin, pentru măsura de

Restructurarea/Reconversia Plantaţiilor Viticole.

Acordarea acestui sprijin pentru restructurarea şi reconversia plantaţiilor

viticole, este una din măsurile de administrare a potenţialului productiv viticol, care a

fost luată de Comisia Europeană atât pentru a întări echilibrul pieţei vitivinicole cît şi în

42

vederea unei mai bune adaptări a ofertei la cerere pentru anumite tipuri de produse

vitivinicole. Măsura vizează anumite suprafeţe viticole a căror producţie nu este

adaptată cererii, dar se poate adapta cu ajutorul unei restructurări a plantaţiilor sub

forma reconversiei soiurilor, a replantării viţei de vie sau a îmbunătăţirii tehnicilor de

conducere a acesteia.

Beneficiarii acestui ajutor sunt viticultorii care doresc să-şi modernizeze

plantaţiile pe baza unui plan de restructurare şi reconversie şi ale căror exploataţii sunt

situate într-un stat membru sau în regiunile unui stat membru pentru care s-a întocmit

inventarul potenţialului de producţie, Romania îndeplinind această condiţie. Măsura de

restructurare/reconversie a plantațiilor viticole are un impact extrem de favorabil pentru

viticultorii din România. Astfel în bazinele viticole de traditie ale României viticultorii au

reușit să realizeze plantatii noi sau sa le modernizeze pe cale existente. In unele

podgorii din Romania au fost realizate plantatii la nivel european din punctul de vedere

al tehnologiei si al calității materialului saditor.

Obiectivele cuantificate: Obiectivele propuse a se realiza prin implementarea măsurii

de restructurare şi reconversie a plantaţiilor viticole vizează două aspecte:

3. Suprafaţa viticolă care va fi restructurată

În perioada 2014 - 2018, România îşi propune să restructureze anual o

suprafaţă de viţă-de-vie de aprox. 4800 ha, ceea ce ar reprezenta un procent anual de

2,5% din suprafaţa viticolă totală.

4. Absorbţia integrală a fondurilor aferente măsurii de restructurare

În perioada 2014 – 2018, România îşi propune să absoarbă în totalitate alocarea

financiară aferentă măsurii de restructurare reconversie a plantaţiilor viticole.

Instituţiile româneşti implicate vor furniza M.A.D.R. raportări semestriale care să

conţină date privind stadiul realizării obiectivelor propuse. Suprafeţele cultivate cu viţă-

de-vie afectate de măsura de restructurare/reconversie în cadrul P.N.S. 2009 -2013

Pentru perioada noului P.N.S. 2014 – 2018, prezentam situaţia estimată a suprafeţelor pe

acţiuni şi ani:

Suprafeţele de viţă-de-vie afectate de măsura de restructurare/reconversie

Acţiune/an 2009 2010 2011 2012 2013 TOTAL

Total suprafaţă din care: 5210 5955 5620 5648 5477 27910

- cu defrişare 2510 3355 3061 2852 2485 14263

- fără defrişare 2700 2600 2559 2796 2992 13647

43

Estimare a suprafeţelor destinate măsurii de restructurare/reconversie

Acţiune/an 2014 2015 2016 2017 2018 TOTAL

Total suprafaţă din care: 5,100 4,950 4,750 4,550 4,500 23,850

- reconversia soiurilor 3,300 3,200 3,100 3,000 3,000 15,600

- reamplasarea parcelelor 1,500 1,450 1,400 1,300 1,350 7,000

- modernizarea 300 300 250 250 150 1,250

I. Beneficiarii măsurii

Beneficiarii programelor de restructurare/reconversie sunt producători viticoli,

persoane fizice sau juridice care deţin şi/sau exploatează suprafeţe de viţă-de-vie cu

soiuri nobile.

Procedura de depunere a cererilor: Planurile individuale aferente măsurii de

restructurare/recomversie se depun în sesiune deschisă iar dosarul planului precum și

documentele solicitate sunt prevăzute de legislația națională aferentă măsurii, legislație

care se actualizează permanent în funcție de noile prevederi europene în vigoare.

Măsurile de restructurare şi reconversie a plantaţiilor viticole nu se aplică pentru:

f) parcelele viticole cu soiuri de vin cu vârsta de peste 40 ani;

g) parcelele viticole cu soiuri pentru struguri de masă;

h) parcelele viticole cu hibrizi direct producători interzişi;

i) parcelele viticole care au beneficiat de fonduri provenite din proiecte

comunitare pentru înfiinţare, restructurare/reconversie în ultimele 10 campanii viticole;

j) parcelele viticole care nu sunt înscrise în R.P.V.

Acordarea sprijinului financiar pentru programele de restructurare/reconversie

necesită elaborarea de către solicitanţi a unui plan individual pentru fiecare program de

restructurare/reconversie, care trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

a) suprafaţa minimă a planului individual să fie de 0,50 ha;

b) suprafaţa minimă a parcelei viticole care poate beneficia de sprijin pentru


c) suprafaţa minimă a parcelei viticole rezultată după


d) soiurile de struguri pentru vin folosite la plantare să fie superioare din

punct de vedere calitativ;

e) materialul săditor folosit să fie din categoria biologică admisă de legislaţia

în vigoare pentru înfiinţări de plantaţii viticole.

44

Pentru realizarea programelor de restructurare/reconversie este interzisă

utilizarea de materiale recuperate, precum şpalieri, tutori sau sârmă.





această măsură de piaţă.




justificative se va aproba/respinge cererea de plată

Criterii de eligibiliate: Pentru ca sprijinul să poata fi accesat de către

producătorii vitivinicoli, România a dezvoltat un plan strategic care, procedural, cuprinde

următoarele etape:

Cerere de solicitare a expertizei cu privire la starea fitosanitară a plantației de

viță-de-vie, adresată către autoritatea responsabilă, respectiv Unitatea fitosanitară pe

teritoriul căreia se află plantația și înregistrată de către aceasta;

Efectuarea controlului fitosanitar de către experții cu atribuții în domeniul

fitosanitar, care au în vedere următoarele:

- prelevarea de probe din locațiile aflate sub suspiciune de infestare;

-prelucrarea/analizarea probelor;

-emiterea buletinului de analiză, însoțit de recomandări de eradicare a agentului

patogen;

-monitorizarea suprafețelor afectate, care cuprinde referințele plantației,

organismul/ele dăunator/toare, simptomele incerte/evidente;

Comunicarea către solicitant a rezultatelor controalelor, a rezultatelor

buletinelor de analiză și a recomandărilor privind tratarea/defrișarea plantației de viță-

de-vie;

Implementarea, de către producători, a recomandărilor Unității fitosanitare

privind tratarea/defrișarea plantației de viță-de-vie;

Efectuarea controlului, la termenele stabilite de către Unitatea fitosanitară,

rezultatelor măsurilor întreprinse, pentru înlăturarea totală a pericolului de infestare;

Posibilitatea replantării, pe același amplasamant, în condiții sigure din punct

de vedere fitosanitar.

45


a) reconversia soiurilor cu defrişare din motive sanitare sau fitosanitare, constă

în schimbarea soiurilor existente în cultură care au fost afectate boli sanitare şi

fitosanitare cu aceleaşi soiuri sau cu alte soiuri sau clone din aceste soiuri, în scopul

adaptării producţiei la cererea pieţei. Pentru ca sprijinul să poata fi accesat de către

producătorii vitivinicoli, România a dezvoltat un plan strategic al cărui rezumat face

parte integrantă din justificarea revizuirii PNS 2014 – 2018.

Aplicarea baremelor standard pentru costuri unitare/contribuții în natură:

Sprijinul financiar se acordă pe hectar pentru fiecare măsură eligibilă şi nu depăşeşte

75% din valoarea costurilor pentru realizarea măsurilor din cadrul programelor de

restructurare/reconversie.

Sumele forfetare acordate ca sprijin financiar alocat din fonduri U.E. se stabilesc

pe baza unui calcul corect şi foarte clar al fiecărui tip de operaţiune.

Baza de calcul este furnizată de devizul de cheltuieli pe categorii de lucrări,

aferente înfiinţării plantaţiei viticole, deviz fundamentat de Laboratorul de Tehnologia

culturii viţei-de-vie din cadrul Institutului de Cercetare – Dezvoltare pentru Viticultură şi

Vinificaţie Valea Călugărească din România, care este apoi aprobat de Institutul de

Economie Agrară din cadrul Academiei Române.

Devizul include nivelul sumelor tuturor lucrărilor manuale şi/sau mecanice

aferente înfiinţării plantaţiei viticole, utilizând normele specifice, tariful pe unitate precum

şi manopera aferente lucrărilor de înfiinţare.

Pentru a putea înţelege modul de calcul al sumelor forfetare pe care România

le-a aplicat în perioada 2009-2013, ataşăm Devizele pe fiecare categorie de cheltuieli

pe care le implică înfiinţarea unui hectar de viţă-de-vie începând de la defrişarea

terenului până la instalarea sistemului de susţinere, conducere şi palisaj. Devizele

elaborate de Institutul de cercetare – Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie de la

Valea Călugărească cuprind detaliat fiecare operaţiune care trebuie făcută pentru

înfiinţarea unui hectar de viţă-de-vie. În devize sunt incluse atât calculele pentru

procurarea materialelor cât şi calculele pentru manoperă. O sinteză a modului în care

au fost calculate sumele care au fost plătite de România beneficiarilor măsurii de

restructurare şi reconversie în aceste devize vă este prezentată mai jos:

CENTRALIZATOR

CHELTUIELILE EFECTUATE PENTRU ÎNFIINŢAREA UNUI HECTAR PLANTAŢIE VIŢĂ DE VIE

Nr.crt Denumire lucrare Valoare calculată deviz Valoare plătită %

46

Lei Curs

schimb Euro Lei

Curs schimb

Euro

1 Defrisare plantaţie 7,530.00 4.2379 1,776.82 x x x x 2 Pregătire teren 10,037.00 4.2379 2,368.39 x x x x 3 Plantare şi instalare tutori 41,085.00 4.2379 9,694.66 x x x x

Total Măsura 1 58,652.00 4.2379 13,839.87 40,463.50 4.2379 9,548.00 68.99

4 Total Masura 2 Instalat sistem susţinere 41,668.00 4.2379 9,832.23 20,045.26 4.2379 4,730.00 48.11

Total măs.1+măs.2 100,320.00 4.2379 23,672.10 60,508.76 4.2379 14,278.00 60.32

Reiese din calculul prezentat că sumele plătite beneficiarilor s-au încadrat în

procentul de 75% stabilit prin R(UE) nr. 1308/2013 , România a folosit un procent mediu

de 60,32%. Verificarea modului în care acest procent este respectat se face la fiecare

dosar de plată de către inspectorii care efectuează controlul la faţa locului. Inspectorii

verifică fiecare factură pe care beneficiarul o prezintă precum şi materialul achiziţionat.

Administrativ, acest procent se verifică prin prezentarea de către beneficiar a unui

centralizator al tuturor cheltuielilor efectuate pentru înfiinţarea plantaţiei de vie.

Sumele reprezentând pierderea de venituri s-au acordat doar viticultorilor care au

avut o suprafaţă de viţă-de-vie care s-a defrişat şi care au depus la Oficiul Naţional al

Viei şi Produselor Vitivinicole în ultimii trei ani declaraţii de recoltă. La stabilirea acestor

sume s-a avut în vedere preţul strugurilor în ultimii trei ani, preţuri care se centralizează

la M.A.D.R. În O.M.A.D.R. 247/2008, sumele pentru pierdere de venituri au fost stabilite

la 600 euro/an/ha pentru primii trei ani în care viticultorul nu obţine recolta.

Pentru P.N.S. 2014-2018, I.C.D.V.V. Valea Călugărească a actualizat Devizele

Cadru pe categorii de lucrări şi de beneficiari (persoane fizice/persoane juridice) și le-a

recorelat cu noile tehnologii folosite la înfiinţarea plantaţiilor de viţă-de-vie. Aceste

devize au fost elaborate de către I.C.D.V.V. şi aprobate de Institutul Naţional de

Economie Agrară. Costurile astfel stabilite vor fi incluse în noua normă juridică pe baza

căreia va fi implementată măsura de restructurare în perioada 2014 - 2018.

Oricum, devizele cadru sunt alcătuite diferenţiat în funcţie de mai multe criterii

(densitate, tip de program, tip de material săditor, etc.) astfel încât riscul de

supracompensare nu poate deveni sub nici o formă unul generalizat. Costurile reale de

execuţie pot varia în sens pozitiv sau negativ, de la caz la caz, la un nivel care nu poate

afecta interesele financiare ale U.E.

În viziunea M.A.D.R., România va menţine actualul sistem al plăţilor prin sume

forfetare acordate la hectarul de viţă-de-vie plantată, verificând în acelaşi timp şi

documentele care dovedesc calitatea şi conformitatea materialelor folosite şi a modului

47

de realizare al fiecărei lucrări în parte. Vom verifica conformitatea documentelor privind

materialul săditor, sistemul de susţinere, fertilizanţi, cât şi încadrarea în consumurile

specifice de materiale folosite, consumuri care vor fi menţionate în devizele cadru.

Se va menţine o atenţie deosebită pentru verificarea calităţii plantaţiilor înfiinţate

şi se va acorda o atenţie sporită cheltuielilor realizate efectiv. Costurile cu forţa de

muncă sau cele cu combustibilul, spre deosebire de cele pentru butaşi şi sisteme de

susţinere sunt mai greu de normat şi pot înregistra variaţii pe deplin justificate în funcţie

de particularităţile terenului, evenimente meteo negative, grad de mecanizare, etc.

Criterii de prioritate și ponderea fiecăruia: Cererile de plată vor avea prioritate la

instrumentare în funcţie de următoarele criterii:

- Tineri fermieri până la vârsta de 40 de ani.

- Fermieri care plantează numai soiuri D.O.C. şi I.G.

- Fermieri care fac parte din structuri asociative recunoscute.

Procedura de selecție: Toate programele de restructurare/reconversie se realizează în

baza unui proiect tehnic şi a unui deviz de cheltuieli aferent, întocmite în acest sens de

către o persoană fizică/juridică autorizată. Proiectele tehnice se vizează de staţiunea de

cercetare-dezvoltare pentru viticultură şi vinificaţie zonală. Proiectul tehnic trebuie să

conţină elemente de fundamentare a investiţiei (identificarea beneficiarului, necesitatea

şi oportunitatea investiţiei, amplasamentul investiţiei, parametrii tehnici ai plantaţiilor

viticole, harta cadastrală), memoriu tehnic şi justificativ (organizarea terenului, scurtă

descriere a situaţiei plantaţiei, condiţiile fizico-geografice), descriere detaliată a

măsurilor abordate prin proiect

Limitarea suprafeţei solicitate de persoanele fizice individuale este de max.10 ha/plan

individual/persoană, iar pentru persoanele juridice la 150 ha/plan individual/persoană.

Termenele de efectuare a plăților către beneficiari:

Plata ajutorului financiar aprobat se face la finalizarea măsurilor cuprinse în

planul individual după efectuarea controalelor administrative şi la faţa locului. În

România controalele se efectuează în procent de 100%.

Plata cererilor pentru această măsură se face de către A.P.I.A. în termen de 7

luni de la data depunerii ultimului document care să dovedească că măsura este

eligibila şi verificată. Plata cererilor care au fost finalizate şi verificate, dar care nu au

putut fi plătite în cursul aceluiaşi an, se face din alocarea financiară a anului următor

până la data de 31 decembrie a anului, în ordinea numărului de înregistrare.

48

Avansuri: da În situaţia în care producătorul solicită plata ajutorului în avans, aceasta

se poate acorda sub rezerva constituirii unei garanţii bancare în valoare de 120% din

valoarea sprijinului solicitat.


pus în aplicare pentru a evita dubla finanțare:

Pentru P.N.S. 2009 – 2013, demarcarea cu P.N.D.R. este clară, nici o măsură

aferentă restructurării/reconversiei aplicată în cadrul P.N.S. nu s-a regăsit în măsurile

înscrise în P.N.D.R., urmare a faptului că măsura de înlocuire a plantaţiilor viticole cu

soiuri nobile ajunse la sfârşitul ciclului biologic de producţie (minim 40 ani) şi care nu

sunt incluse în sistemul de restructurare/reconversie al plantaţiilor de viţă-de-vie sprijinit

prin F.E.G.A. din cadrul O.C.P. unică vitivinicolă finanţată prin P.N.D.R. nu a fost deloc

accesată. Pentru anul 2013, nu se vor mai deschide sesiuni de depunere de proiecte pe

această măsură din P.N.D.R.

c) Pentru P.N.S. 2014 – 2018, direcţia de specialitate din cadrul M.A.D.R. a

ajuns la consens cu Autoritatea de Management pentru P.N.D.R. privind excluderea din

lista cheltuielilor eligibile din cadrul măsurilor agricole de investiţii şi de sprijin forfetar

destinate exploataţiilor agricole, inclusiv din cele care fac obiectul tranziţiei dintre cele

două perioade programatice ale PNDR, a oricăror cheltuieli realizate prin PNS care pot

viza exploataţii agricole din sectorul vie-vin. Finanţarea sistemelor de irigaţii pentru

restructurarea viilor, precum şi dotarea cu maşini şi echipamente agricole vor rămâne

operaţiuni finanţabile prin P.N.D.R. 2014 – 2020.

3. RECOLTAREA ÎNAINTE DE COACERE, ÎN CONFORMITATE CU

ARTICOLUL 47 DIN REGULAMENTUL (UE) NR. 1308/2013

49

Figurează în programul de sprijin: NU

4. FONDURILE MUTUALE, ÎN CONFORMITATE CU


Figurează în programul de sprijin: NU

5. ASIGURAREA RECOLTELOR, ÎN CONFORMITATE

CU ARTICOLUL 49 DIN REGULAMENTUL (UE) NR. 1308/2013



Măsura a avut un impact pozitiv contribuind la protejarea veniturilor

producătorilor din România şi încurajarea acestora de a-şi asigura suprafeţele cultivate

cu viţă-de-vie cu struguri pentru vin.

Prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale sunt stabilite condiţiile de

eligibilitate pentru acordarea sprijinului financiar producătorilor agricoli care au asigurat

recolta plantaţiilor viticole cu soiuri pentru struguri de vin.

Strategia propusă: Prin implementarea acestei măsuri, România va asigura

producătorilor vitivinicoli o stabilitate a veniturilor și o siguranță în ceea ce privește

posibilitatea de a-și asigura suprafețele împotriva unor fenomene climatice cu efecte

adverse asimilabile dezastrelor naturale. România își propune mărirea suprafeţei

asigura, anual, mărirea numărului de producători care solicită sprijin, precum și mărirea

numărului de dosare depuse pentru accesarea măsurii.

Obiective cuantificate: Creşterea stabilităţii veniturilor producătorilor prin salvgardarea

veniturilo; Absorbţia în totalitate a fondurilor europene.

Beneficiari: Beneficiarii sprijinului financiar sunt producători, persoane fizice/juridice,

care asigură recolta plantaţiilor viticole cu soiuri de struguri pentru vin.

Procedura de depunere a cererilor: Pentru a beneficia de sprijin financiar în cadrul

măsurii de asigurare a recoltei, producătorii din sectorul vitivinicol, persoane

fizice/juridice, trebuie să depună, până la data de 30 noiembrie a fiecărui an din

perioada de programare 2014-2018, la centrele judeţene şi al municipiului Bucureşti ale

Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, denumită în continuare A.P.I.A., o

cerere de plată, conform modelului prevăzut în legislația națională aferentă măsurii

notificate, însoţită de o serie de documente stipulate în legislație.

Criterii de eligibilitate: În vederea aprobării sprijinului financiar, beneficiarul trebuie

să îndeplinească următoarele condiţii de eligibilitate:

50

a) să facă dovada deţinerii în exploataţie şi a înscrierii în RF a plantaţiilor cu viţă-de-

vie pentru care se solicită sprijin;

b) să facă dovada înscrierii în R.P.V. a plantaţiilor cu viţă-de-vie pentru care se

solicită sprijin;

c) să facă dovada asigurării recoltei plantaţiilor cu viţă-de-vie pentru care se solicită

sprijin.

În situaţia în care un producător viticol asigură recolta plantaţiilor viticole cu soiuri

pentru struguri de vin ale căror suprafeţe sunt situate în mai multe unităţi administrativ-

teritoriale, acesta formulează cerere în fiecare unitate administrativ teritorială unde este

situată plantaţia viticolă.

Costuri eligibile/neeligibile: costurile eligibile reprezintă 80% din costul primelor de

asigurare plătite de către producători pentru a se asigura împotriva pierderilor rezultate

din fenomene climatice cu efecte adverse asimilabile dezastrelor naturale. Prin fenomen

climatic cu efecte adverse care poate fi asimilat unui dezastru natural se înţelege

fenomene meteorologice precum îngheţul, grindina, poleiul, ploaia sau seceta, care

distrug peste 30% din producţia medie anuală a unui producător viticol în cei 3 ani

precedenţi sau o medie pe 3 ani bazată pe cei 5 ani precedenţi, cu excepţia celei mai

mari şi a celei mai mici dintre valori. Constatarea daunelor se face de către asigurător în

prezenţa producătorului agricol afectat; 50% din costul primelor de asigurare plătite de

către producători pentru a se asigura împotriva pierderilor cauzate de animale, boli ale

plantelor sau de infestări cu dăunători. Nu se acordă sprijin financiar producătorilor din

sectorul vitivinicol pentru:

a)asigurarea recoltei plantaţiilor viticole cu struguri de masă;

b)asigurarea recoltei plantaţiilor viticole cu hibrizi producători direcţi: Noah, Othello,

Isabelle, Jacquez, Clinton şi Herbemont;

c) asigurarea recoltei plantațiilor viticole care fac obiectul proiectelor de cercetare și

măsurilor destinate să susțină astfel de proiecte.

Criterii de prioritate și ponderea fiecăruia: În vederea eficientizării măsurii de

asigurare, începând cu anul 2014 pentru cererile aferente suprafeţelor de până la 10

ha, se vor efectua doar controale administrative prin verificare.

Procedura de selecție: În conformitate cu prevederile Legii 1/2004 cu modificările şi

completările ulterioare, privind înfiinţarea, funcţionarea şi organizarea Agenţiei de Plăţi

şi Intervenţie pentru Agricultură şi a legislaţiei europene şi naţionale specifice organizării

comune de piaţă în sectorul vitivinicol, A.P.I.A. instrumentează cererile de sprijin

financiar pentru măsurile de piaţă specifice acestui sector.

51





Termenele de efectuare a plăților: Plata ajutorului financiar aprobat se face după

efectuarea controalelor administrative şi la faţa locului. La măsura de asigurare a

recoltelor de struguri nu se acordă plată în avans. Plata cererilor pentru această măsură

se face de către A.P.I.A. în termen de 7 luni de la data depunerii ultimului document

care să dovedească că măsura este eligibilă şi verificată.

Plata cererilor care au fost finalizate şi verificate, dar care nu au putut fi plătite în

cursul aceluiaşi an, se face din alocarea financiară a anului următor până la data de

31decembrie a anului respectiv, în ordinea numărului de înregistrare.

Termenele pentru depunerea cererilor de plată de către beneficiari vor fi stabilite

în Normele de aplicare pentru acordarea de sprijin financiar în vederea asigurării

recoltei plantaţiei viticole, care se vor aproba prin ordin al ministrului agriculturii şi

dezvoltării rurale.


pus în aplicare pentru a evita dubla finanțare: Pentru P.N.S. 2014 – 2018, direcţia de

specialitate din cadrul M.A.D.R. a ajuns la consens cu Autoritatea de Management

pentru P.N.D.R. privind excluderea din lista cheltuielilor eligibile a măsurii de asigurare

a recoltei care beneficiază de alte forme de sprijin privind asigurarea, în baza

Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din

Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) şi de abrogare a

Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului.

Ajutor de stat: NU

6. INVESTIŢIILE ÎN ÎNTREPRINDERI, ÎN CONFORMITATE CU



Descrierea măsurii propuse: măsura de investiţii reprezintă sprijinul acordat

programelor de investiţii orientate spre creşterea competitivităţii producătorilor de

vinuri, a performanţei economice a întreprinderilor, precum şi pentru perfecţionarea

tehnologiilor de vinificaţie prin care se obţin vinuri calitativ superioareMăsura de

investiții, altele decât cele finanțate prin PNDR reprezintă una dintre cele mai importante

52

măsuri pe care România le-a notificat prin PNS 2014 – 2018 având în vedere faptul că

producătorii mijlocii își doresc propriile capacități de prelucrare vinicolă. Deasemenea,

infrastructura de vinificație beneficiază prin această măsura de renovare/modernizare,

aceste operațiuni constituind facilități pentru producătorii vitivinicoli. Deși la începutul

aplicării măsuri au existat reticențe vis-à-vis de implementarea și gestionarea ei,

solicitările producătorilor de a accesa această măsură au crescut, legislația națională a

fost armonizată cu cea europeană, iar condițiile de accesare au fost simplificate și mai

bine adaptate nevoilor producătorilor vitivinicoli. În urma consultărilor cu reprezentanţii

sectorului vitivinicol şi pentru creşterea gradului de absorbţie al fondurilor europene

puse la dispoziţia sectorului vitivinicol pentru perioada de programare 2014 – 2018,

măsura de investiţii, altele decât cele finanţate prin P.N.D.R. 2014 – 2020 (numit

P.N.D.R.), a fost completată cu alte operaţiuni eligibile, în concordanţă cu Liniile

directoare pentru implementarea programelor de sprijin naţionale în sectorul vitivinicol.

Strategia propusă: Prin introducerea noilor operațiuni eligibile, pe lângă operațiunile de

renovare/modernizare a infrastructurii de vinificație deja existente, producătorii vinicoli

pot accesa și investiții legate de îmbunătățirea performanței globale a întreprinderii

vinicol, în general, prin aprobarea de construcții noi sau îmbunătățiri ale bunurilor

immobile și transformarea lor în întreprinderi vinicole.

Aceste operațiuni au fost transferate din P.N.D.R. în P.N.S., deoarece sunt strict

orientate către producătorii vinicoli, iar P.N.S. este un program de sprijin al acestui

sector, într-o O.C.P. unică vitivinicolă. Totodată, accesarea acestor investiții va contribui

la ridicarea nivelului absorbției fondurilor F.E.G.A. Dacă în primul an de aplicare a

măsurii de investiții, trendul a fost unul linear, având în vedere noutatea măsurii și

reticența producătorilor, ulterior interesul acestora a înregistrat un trend ascendent,

având în vedere faptul că producătorii mijlocii își doresc propriile capacități de

prelucrare vinicolă.

Deasemenea, s-a stipulat în P.N.S. că aria solicitanţilor care accesează fonduri

europene pentru măsura de investiţii va cuprinde pe lângă proprietarii care

deţin/exploatează plantaţii înscrise în Registrul Plantaţiilor Viticole, produc şi

îmbuteliază vinuri şi pe solicitantii care achiziţionează struguri, produc şi îmbuteliază

vinuri, în unitatea de vinificație proprie sau în nume propriu la terți, cu respectarea

prevederilor legale în vigoare, precum și solicitanții care comercializează produse

vinicole achizitionate de pe piata internă.

Obiectivele cuantificate: Prin P.N.S. 2014 – 2018, România îşi propune realizarea

următoarelor obiective:

53

- accesarea tuturor fondurilor alocate măsurii de investiţii.

- modernizarea spaţiilor de prezentare a vinurilor prin realizarea de showroom-uri

destinate vinurilor proprii ale producătorilor de vinuri, beneficiari ai măsurii.

- realizarea învechirii vinurilor cu D.O.C. prin depozitarea în baricuri achizitionaţi prin

accesarea măsurii de investiţii.

- valorificarea superioară a vinurilor cu D.O.C. îmbuteliate prin învechirea în sticle în

vinoteci realizate prin accesarea măsurii de investiţii.

- construcția de întreprinderi vinicole noi, operațiune solicitată de producătorii vinicoli,

precum și reconstrucția/mpdernizarea unor bunuri imobile care pot fi ulterior

transformate în întreprinderi vinicole.

Beneficiari: Beneficiarii măsurii sunt întreprinderile vinicole care produc sau

comercializează produse vinicole, organizații de producători, asociații de doi sau mai

mulți producători sau organizații interprofesionale. Se exclud de la accesarea sprijinului

producătorii de struguri care nu-și procesează producția primară în infrastructura de

vinificație existentă sau, în nume propriu, la terți și care nu comercializează produsele

vinicole în nume propriu.

Procedura de depunere a cererilor: Condiţiile de eligibilitate precum şi activităţile

eligibile în cadrul măsurii, pe operaţiuni şi subcategorii, vor fi detaliate în Normele de

aplicare pentru acordarea sprijinului financiar pentru măsura de investiţii, altele decât

cele finanţate prin P.N.D.R. care se vor aproba prin ordin al ministrului agriculturii şi

dezvoltării rurale.





măsurile de piaţă specifice acestui sector.

Cererea necesară pentru accesarea măsurii se depune în sesiune deschisă și va

fi însoţită de celelalte documente specifice fiecărei măsuri în parte, care împreună

formează dosarul solicitantului.



Criterii de eligibilitate: Pentru a fi eligibili în vederea accesării măsurii, solicitanții

trebuie sa îndeplinească o serie de criterii, după cum urmează:

- să deţină plantaţii viticole înscrise în Registrul plantaţiilor viticole, denumit în continuare

R.P.V., cu destinaţia de producţie D.O.C. sau I.G. şi autorizate în acest sens;

54

- să producă şi/sau să îmbutelieze vinuri cu D.O.C. sau vinuri cu I.G., în procent de cel puţin

25% din producţia totală de vin;

- să aparțină categoriei IMM –urilor, definite în conformitate cu prevederile Recomandării

2003/361/EC a Comisiei privind definirea microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și

mijlocii, precum și ale Legii nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării

întreprinderilor mici și mijlocii, actualizata,

Costuri eligibile/neeligibile: Sprijinul financiar acordat pentru măsura de investiţii

altele decât cele finanţate prin P.N.D.R. este de până la 50% din valoarea costurilor

aferente cheltuielilor eligibile din cadrul măsurii.

Sprijinul poate fi acordat pentru investiţii corporale (teren, clădiri şi plantaţii, maşini şi

echipamente) sau necorporale (transfer de tehnologie prin achiziţionarea drepturilor de

autor - intelectuale, licenţe, know-how sau cunoştinţe tehnice nebrevetate) în instalaţii

de transformare, în infrastructura unităţii vinicole sau comercializarea vinului care

îmbunătăţesc performanţa globală a întreprinderii şi se referă la următoarele operaţiuni

eligibile:

1. Producţia produselor vinicole (de la struguri la îmbutelierea şi etichetarea vinului în cramă)

2. Controlul calităţii 3. Comercializarea produselor vinicole 4. Investiții ce vizează produsele vinicole și pentru îmbunătățirea

performanței globale a întreprinderii vinicole ,. (A) Producţia sau marketingul produselor vinicole (articolul 50 (1) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007

1. Producţia produselor vinicole (de la struguri la îmbutelierea şi etichetarea vinului în cramă) (a) Renovarea/modernizarea imobilelor destinate vinificaţiei, inclusiv prin achiziţia, după caz, a instalaţiilor/echipamentelor aferente

Controlul temperaturii: o camere de depozitare reci-climatizarea spaţiilor destinate procesării,

condiţionării, îmbutelierii şi depozitării produselor vitivinicole Infrastructura cramei:

o conducte vechi o realizarea/modernizarea instalaţiilor destinate canalizărilor, a tubulaturilor

fixe şi mobile prin care se realizează mişcarea produselor vitivinicole, a diferitelor instalaţii şi/sau reţele necesare pe fluxul tehnologic/în practicile oenologice (oxigenare, azotare, sulfitare, cleire, bentonizare, filtrare, etc.)

o echipamente şi utilaje de montaj şi auxiliare pentru acestea o instalarea/modernizarea sistemelor de automatizare

55

o instalaţii electrice şi alte instalaţii (b) îmbunătăţirea procesului tehnologic prin achiziţia de echipamente, inclusiv programe de calculator

echipamente pentru procesarea strugurilor (transport, recepţie, cântărire, zdrobire, presare, etc.):

o echipamente tehnice fixe şi mobile pentru transport, recepţie, procesare a strugurilor

o materiale pentru măsurarea şi analizarea calitativă şi cantitativă a strugurilor

o benzi transportoare pentru struguri şi subproduse viticole o masini, utilaje şi echipamente de sortare a strugurilor o echipamente pentru dezciorchinarea şi zdrobirea strugurilor o echipamente pentru presarea strugurilor o storcătoare o pompe şi prese de must, drojdie şi de tescovină de struguri o echipamente şi instalaţii pentru igienizarea spaţiilor şi a utilajelor utilizate

pentru transportul, recepţia, cântarirea, zdrobirea şi presarea strugurilor şi a subproduselor vitivinicole

echipamente pentru fermentaţie/vinificaţie: o echipamente pentru procesarea/fermentarea strugurilor zdrobiţi

- echipamente şi materiale auxiliare pentru tratarea strugurilor (termo-vinificaţie, eliberare rapidă, extracţie culoare, etc)

- autovinificatoare din lemn sau metal - tancuri/rezervoare de fermentare/tancuri auxiliare pentru vinificaţie; vase

speciale de fermentaţie şi macerare pentru obţinerea vinului roşu şi rose - echipament pentru micro-oxidare

o echipament pentru controlul fermentaţiei: - echipamente pentru controlul temperaturii pe durata fermentaţiei; - echipamente pentru măsurarea principalelor componente ale vinului pe

durata fermentaţiei - echiparea tancurilor/rezervoarelor de fermentare cu mantale de răcire

sau alte mijloace de asigurare a temperaturii pe durata procesului de fermentaţie - echipamente şi aparatură pentru control exercitat pe fluxul tehnologic - conducte (în cazul echipării ulterioare şi/sau instalaţii de răcire) - echipamente pentru separarea vinului de drojdia de vin, de exemplu

filtre vacuumatice rotative de evacuare, filtre pentru reziduuri, etc o echipamente pentru microvinificaţie - echipamente şi instrumentar pentru efectuarea de teste şi analize în

vederea realizării practicilor oenologice (dozaje de materiale oenologice, etc); - echipamente şi instrumentar pentru realizarea de noi produse - micoroloturi

echipament pentru procesarea vinului: tratamentul vinului şi al mustului (filtrare, sedimentare, limpezire, etc.):

o echipamente de filtrare grosieră şi sterilă (filtre de pământ, filtre de hârtie,etc) alte echipamente şi tehnologii de filtrare, filtre tangenţiale, centrifugale, etc.

o pământuri de filtrare o echipamente pentru decantarea şi limpezirea mustului şi vinului;

centrifuge o echipament pentru stabilizare tartrică o echipamente de stabilizare termică a vinului (pasteurizatoare, etc)

56

o echipamente şi materiale oenologice pentru extracţia drojdiei ; o echipamente pentru separarea, depozitarea şi manipularea tescovinei de

struguri o echipament pentru transportul tescovinei şi drojdiei de vin o echipamente mobile de vinificaţie o echipamente, aparate de măsură şi control pentru dozarea materialelor

oenologice şi pentru monitorizarea parametrilor fizico-chimici şi microbiologici ai produselor vitivinicole. controlul temperaturii:

o refrigeratoare/răcitoare pentru probe must şi vin; o instalaţii climatizare spaţii de procesare şi depozitare musturi şi vinuri o echipamente pentru controlul temperaturii în timpul fermentării, producţiei

şi depozitării vinului, de exemplu: unităţi de răcire, boilere, aparatură de control temperatură, etc. echipament pentru mişcarea şi tratarea vinului în cramă:

o maşini, utilaje şi echipamente, inclusiv computere şi soft-ware pentru realizarea şi monitorizarea operaţiunilor logistice ale materiilor prime, subproduselor şi produselor în fazele de vinificaţie, condiţionare, îmbuteliere şi depozitare - pompe, pompe de transfer;

- dozatoare pentru materialele oenologice - vase şi containere pentru manipularea vinului - dispozitive şi alte echipamente de ridicare, de exemplu stivuitoare,

transpaleţi, etc. - coşuri/cuşeti şi giro-paleţi pentru manipularea sticlelor

echipamente pentru depozitarea, omogenizarea, condiţionarea şi maturarea/invechirea vinului:

o baricuri sau budane realizate din lemn pentru maturarea şi învechirea vinurilor;

o tancuri şi cisterne pentru producţia, depozitarea, maturarea şi invechirea vinurilor, realizate din: lemn, beton/oţel inoxidabil/fibre din poliester , etc

o restaurarea facilităţilor de depozitare a produselor din vin, de exemplu renovarea tancurilor prin căptuşire interioară

o tancuri cu auto-drenare o cuve cu termo-reglare o tancuri mobile din oţel inoxidabil pentru maturare o containere din plastic o echipamente pentru depozitarea şi păstrarea produselor din vin

echipamente pentru tehnologii aplicate vinurilor spumante (producţie, depozitare, îmbuteliere şi condiţionare):

o echipamente pentru producţia, depozitarea, îmbutelierea şi condiţionarea vinurilor spumante

o echipamente pentru agitarea vinurilor; echipamente pentru manipulare (mobile, auto-propulsate sau portabile)

o sistem de desciorchinare cu îndepărtarea rahisului echipament pentru condiţionare (îmbuteliere, etichetare, ambalare):

o echipamente şi utilaje pentru preparea loturilor omogene şi condiţionarea în vederea îmbutelierii (omogenizare, limpezire, stabilizare tartrică, stabilizare microbiologică, filtrare, sulfitare,etc)

o masini şi echipamente pentru îmbuteliere (inclusiv echipamente şi utilaje de spălare/clătire sticle goale), dopuire, capişonare, etichetare, condiţionare şi

57

ambalare (formare cutii, umplere cutii, paletizare, etc), precum şi echipamente utilizate în manevrarea produselor în depozite ( transpalete, stivuitoare, etc)

o maşini, echipamente informatice şi soft-ware pentru automatizări ale operaţiunilor pe fluxul de producţie şi pentru controlul şi monitorizarea calitativă şi cantitativă a produselor şi a etapelor tehnologice;

o tancuri duble/duale software pentru managementul cramei:

o computere şi programe pentru îmbunătăţirea calităţii transportului şi procesării strugurilor, producerii şi procesării vinului, precum şi pentru procesarea şi depozitarea materiei prime, a materialelor oenologice, a subproduselor şi a produselor finite;

o echipamente informatice inclusiv perifericele aferente şi programe specifice care au ca scop controlul echipamentului tehnologic pentru procesare, depozitare şi manipulare a produselor/ alte operatiuni logistice

o echipamente informatice şi programe de computer pentru managementul cramei

echipament pentru managementul apelor uzate: o echipamente pentru managementul apelor uzate în cramă (tratare şi

purificare) o instalaţii de dedurizare o instalaţii electrice, canalizări şi instalaţii de epurare

echipament pentru infrastructura cramei: o compresoare, transformatoare electrice, generatoare, instalaţii sanitare,

canalizări, trasee de conducte fixe şi mobile pentru circulaţia produselor în crama, etc

amenajarile si conexiunile legate de instalarea unui echipament achizitionat sunt eligibile sub rezerva ca devizul, apoi factura sa mentioneze explicit legatura cu echipamentul eligibil

2. Controlul calităţii (a) Renovarea/modernizarea laboratoarelor pentru controlul calităţii

►echipament de laborator pentru controlul calităţii produselor din vin, inclusiv pentru vinul organic:

o mobilier, instalaţii electrice, instalaţii sanitare, pavimente, alte instalaţii necesare desfăşurării activităţilor specifice de laborator;

o utilaje, echipamente, instrumente şi materiale necesare pentru efectuarea de analize fizico-chimice, organoleptice şi microbiologice pentru produse vitivinicole şi pentru apele tehnologice şi apele uzate;

(b) achiziţia de echipamente noi, inclusiv de programe de calculator echipament pentru controlul calităţii produselor şi procesării:

o mobilier, maşini, echipamente şi instrumente de laborator, aparate de măsură, echipamente informatice şi software utilizate în cadrul controlului calităţii materialelor oenologice, produselor vitivinicole şi condiţiilor de mediu ale producţiei şi depozitării produselor echipament pentru sisteme de calitate, trasabilitate:

o echipamente de introducere, în mod voluntar, a sistemelor de managementul calităţii şi siguranţei alimentare, a sistemelor pentru asigurarea trasabilităţii, inclusiv pentru vinul organic


58

3. Comercializarea produselor vinicole (a) Renovarea/modernizarea imobilelor de vânzare şi de prezentare, amplasate în perimetrul unităţii de vinificaţie

unităţi de prezentare şi vânzare: o renovarea/modernizarea imobilelor pentru prezentare şi vânzare:

- spaţii de depozitare a vinotecilor - show-room-uri şi săli de degustare (prezentarea vinurilor proprii) - unităţi de vânzare - puncte de vânzare în cadrul exploataţiei, dar în afara unităţilor de

producţie (puncte pentru vânzarea directă) echipamente pentru prezentare şi unităţi de vânzare:

o echiparea/dotarea unităţilor de vânzare sau de expunere/degustare cu: mobilier, echipamente de răcire/refrigerare, echipamente de bar, echipamente informatice pentru prezentarea produselor, alte echipamente şi dotări specifice acestei activităţi; - mobilier de depozitare, maturare, învechire şi pentru expunerea produselor vinicole în vinoteci sau spaţiile de vânzare şi degustare, inclusiv recipienţi de depozitare specifici

- show-room-uri (prezentarea vinurilor proprii) - unităţi de vânzare en detail şi en-gross - puncte de vânzare în cadrul exploataţiei, dar în afara unităţilor de

producţie (puncte pentru vânzarea directă) o investiţii care includ: mobilier, unităţi de răcire, chiuvete, robinete, bar,

echipament de computer şi soft-ware aferent pentru derularea activităţilor. echipamente pentru distribuţia şi comercializarea vinului:

o mobilier, echipamente, maşini şi utilaje pentru dezvoltarea, modernizarea, automatizarea şi adaptarea platformelor de distribuţie (eficientizarea şi îmbunătăţirea organizării lanţului de transport pe piaţa internă şi internaţională)

o dezvoltarea reţelelor o îmbunătăţirea/raţionalizarea canalelor şi facilităţilor de comercializare o instalaţii tehnologice, echipamente – inclusiv echipamente informatice,

programe de computer, utilizate în cadrul distribuţiei/logisticii şi comercializării produselor hardware, software, platforme web (de reţea) pentru comerţul electronic:

o hardware şi software pentru realizarea, modernizarea si adaptarea tehnologiilor de informare şi comunicare (TIC) şi pentru comerţul electronic (e-comert).


4.Investiții ce vizează produsele vinicole și pentru îmbunătățirea

performanței globale a întreprinderii vinicole ,

(a) construcția sau îmbunătățirea bunurilor imobile ● construcția/achiziția/(re)construcția clădirilor/infrastructurii: ○ construcția/achiziția/(re)construcția bunurilor imobile (clădiri, anexe), în scopul schimbării destinației lor în întreprinderi vinicole

59

○ excavare (terasamente), fundații, pavaje, interioare (pereți, uși și ferestre, tablouri, gresie, rame, etc.), instalații sanitare, electricitate, interior și exterior la urcare (încadrare), acoperișuri, izolații, aer condiționat ○ construcția/achiziția/(re)construcția clădirilor și echipamentelor pentru transformare, stocare, condiționare sau comercializare ○ construcția/achiziția/r(e)constructia pivnițelor aflate deasupra și sub nivelul solului ○ lucrări la infrastructura de bază, cum ar fi: instalații electrice, mecanice și hidraulice, de protecție împotriva incendiilor, de aer condiționat și de ventilație a locului de producție a vinului, precum și alte echipamente; instalații speciale și sisteme pentru protecția mediului, reducerea poluării și economisire a energiei, precum și a sistemelor de sănătate și de igienă (b) achiziționarea sau cumpărarea de mașini și echipamente noi, inclusiv programe informatice ● infrastructură, echipamente: ○ dotarea birourilor exploatației: materiale pentru îmbunătățirea structurii lor operaționale ● echipamente pentru sistemul de management (de control al întreprinderii): ○ mașini, echipamente, inclusiv informatice și software-ul care urmează să fie utilizat în cadrul sistemului de management, organizarea și controlul întreprinderii ○ echipamente informatice și programe conexe care au ca scop dezvoltarea rețelelor de informare și comunicații - costuri generale legate de cheltuielile privind onorariile/tarifele pentru specialişti (arhitecţi şi/sau ingineri, consultanţi de orice fel), pentru consultanţă, studii de fezabilitate, achiziţie de patente şi licenţe, înregistrarea mărcilor şi desenelor industriale), cheltuieli de autorizare şi alte costuri generate de cele de mai sus.

amenajarile si conexiunile legate de instalarea unui echipament achizitionat sunt eligibile sub rezerva ca devizul, apoi factura sa mentioneze explicit legatura cu echipamentul eligibil Criterii de prioritate și ponderea fiecăruia: Criterii care vor sta la baza accesării

măsurii de investiţii:

- Creşterea competitivităţii producătorilor de vinuri.

- Creşterea performanţei economice a întreprinderilor.

- Perfecţionarea tehnologiilor de vinificaţie pentru obţinerea de vinuri calitativ

superioare.

Indicatorii care vor fi urmăriţi de autorităţile române implicate vor fi :

- Număr de proiecte depuse/aprobate

- Evoluţia volumului desfacerii pe segmente de piaţă local, intra şi extracomunitar

- Creşterea gradului de valorificare după accesarea investiţiilor:

Creşterea rentabilităţii producţiei obţinute:

- Raportul cerere/ofertă, stocul existent înainte/după accesarea investiţiei

Procedura de selecție: În vederea aprobării programelor de investiții, solicitantul

depune la APIA dosarul programului care cuprinde memoriu justificativ, proiectul tehnic,

declarațiile de recoltă, producție și stoc, după caz, precum și alte documente solicitate

60

de legislația națională în vigoare. Toate documentele necesare precum și modelul de

cerere pentru accesarea finanțării sunt prevăzute în Normele metodogice privind

condițiile de punere în aplicare a măsurii de investiții, aprobate prin ordin al ministrului

agriculturii și dezvoltării rurale.

Termenele de efectuare a plăților către beneficiari: Plata ajutorului financiar aprobat

se face după efectuarea controalelor administrative şi la faţa locului.Plata cererilor

pentru această măsură se face de către A.P.I.A. în termen de 7 luni de la data depunerii

ultimului document care să dovedească că măsura este eligibilă şi verificată.





în Normele de aplicare pentru acordarea de sprijin financiar pentru măsura de investiţii,

altele decât cele finanţate prin P.N.D.R., care se vor aproba prin ordin al ministrului

agriculturii şi dezvoltării rurale.

Instituţiile româneşti implicate vor furniza M.A.D.R. raportări anuale privind

stadiul realizării măsurilor accesate de către beneficiari, corelate cu cheltuielile aferente

implementării măsurii/faza de desfăşurare.

Avansuri: da Începând cu anul 2016, la solicitarea reprezentanţilor sectorului vitivinicol

şi în concordanţă cu legislaţia europeană în domeniu, România va acorda plată în

avans. În situaţia în care producătorul solicită plata ajutorului în avans, aceasta se

poate acorda sub rezerva constituirii unei garanţii bancare în valoare de 110% din

valoarea sprijinului solicitat în avans.



trebuie depusă la APIA împreună cu cererea de plată în avans. Valoarea maximă totală

a avansului este de 80% din valoarea sprijinului financiar pentru investitie.

Justificarea avansului se face de beneficiar până la sfâșitul celui de-al doilea

exercițiu financiar. Împreună cu cererea de justificare a avansului beneficiarul depune

un raport în care precizează facturile şi documentele de plată care justifică modul de

utilizare a avansului, pentru acţiunile realizate.



- Declaraţiile de cheltuieli care justifică, pentru fiecare operatiune, utilizarea

avansurilor până la 15 octombrie şi

61

- O confirmare, pentru fiecare operatiune, a soldului corespunzător avansurilor

rămase neutilizate la 15 octombrie.


pus în aplicare pentru a evita dubla finanțare: Referitor la demarcarea cu P.N.D.R.,

pentru P.N.S. 2014 – 2018, direcţia de specialitate din cadrul M.A.D.R. a ajuns la

consens cu Autoritatea de Management pentru P.N.D.R. iar România va accesa prin

P.N.S. 2014 – 2018 investiţiile care sunt în concordanţă cu Liniile directoare pentru

implementarea anumitor reglementări ale Regulamentului Delegat (UE) nr. 1149/2016 și

ale Regulamentului de Implementare (UE) nr. 1150/2016 în programele naționale de

sprijin din sectorul vinului, aprobate de Comisia Europeană. Investițiile notificate prin

P.N.S. 2014 - 2018 se exclud din lista investiţiilor accesate prin P.N.D.R. şi va notifica

Comisiei Europene orice modificare necesară pentru a se evita dubla finanţare.

Ajutor de stat: NU

8. DISTILAREA SUBPRODUSELOR, ÎN CONFORMITATE CU



Descrierea măsurilor propuse (inclusiv nivelul sprijinului): Distilarea voluntară a

subproduselor vinicole este o măsură importantă de eliminare a acestora, partial sau in

totalitate. Producătorii isi elimina astfel o parte sau toata cantitatea de subproduse sau

ale altor operatiuni de prelucrare a strugurilor, livrand subprodusele in vederea distilarii.

Livrarea subproduselor se face in baza unor criterii obiective si nediscriminatorii. In

cazul in care distilarea subproduselor vizeaza doar o parte a acestora, producatorii sunt

obligati sa aplice alte metode de eliminare, respectiv retragerea sub control a

subproduselor. Distileriile se obliga sa foloseasca alcoolul rezultat din distilare exclusiv

in scopuri industriale sau energetice. Nivelul maxim al sprijinului are ca baza de calcul

costurile de colectare si procesare. Sprijinul în cauză include o sumă forfetară de

compensare a costurilor de colectare a subproduselor rezultate în urma procesului de

vinificatie, suma care se transfera la producator.

Strategia propusă: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale autorizează operatorii

economici care desfăşoară activităţi de distilare voluntară a subproduselor vinicole,

măsură eligibilă pentru finanţare în cadrul Programului naţional de sprijin al României în

sectorul vitivinicol 2014-2018 de către Comisia pentru autorizarea distilatorilor care

desfăşoară activităţi de distilare voluntară a subproduselor vinicole, constituită ca organ

62

deliberativ fără personalitate juridică, ce îşi desfăşoară activitatea în cadrul M.A.D.R.

Activitatea Comisiei se desfășoară în baza Regulamentului privind organizarea şi

funcţionarea Comisiei, în vederea punerii în aplicare a măsurii de distilare voluntară a

subproduselor vinicole, eligibilă pentru finanţare în cadrul Programului naţional de sprijin

al României în sectorul vitivinicol 2014-2018,

Obiectivele cuantificate sunt următoarele: Creşterea stabilităţii veniturilor

producătorilor

Cresterea gradului de absorbtie a fondurilor europene

Sporirea modalitatilor de eliminare a subprodusel

Beneficiari: Sprijinul financiar este destinat distileriilor care deţin instalatii de

distilare/rafinare pentru producerea alcoolului rafinat de minim 92% folosit

exclusiv in scopuri industriale sau energetice și care procesează subproduse de

vinificatie livrate pentru distilare in alcool brut cu taria alcoolica de minimum 92%

din volum.

Procedura de depunere a cererilor: Pentru a obţine sprijinul, distilatorul va depune,

trimestrial, o cerere de sprijin pentru alcoolul obţinut. Cererea privind sprijinul pentru

distilarea subproduselor se întocmeşte şi se distribuie gratuit solicitanţilor prin centrele

judeţene şi centrele locale ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură sau al

municipiului Bucureşt.Perioada de depunere a cererilor aferente unei anumite campanii

viticole este cuprinsă între 16 octombrie şi 31 iulie și va fi însoţită de o serie de

documente prevăzute în Normele metodologice privind condițiile de punere în aplicare a

măsurii de distilare voluntară a subproduselor, aprobate prin ordin al ministrului

agriculturii și dezvoltării rurale.

Criterii de eligibilitate: Criteriile de eligibilitate vor fi detaliate în Normele de aplicare

pentru acordarea sprijinului financiar pentru măsura de distilare a subproduselor, care

se vor aproba prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale. Pentru eligibilitate,

distileria trebuie să fie localizată pe teritoriul României ș să recepţioneze

subprodusele de pe întreg teritoriul ţării, indiferent de localizarea producătorilor

vitivinicoli.

Costuri eligibile/neeligibile: Valoarea sprijinului, pentru % volum şi pentru

hectolitru de alcool brut obţinut, este următoarea:

a) din tescovină: 1,1 euro % volum/hl;

63

b) din drojdii şi vin: 0,5 euro % volum/hl. Contravaloarea cheltuielilor de transport

efectuate de producător pentru predarea produselor va fi plătită de distilator,

respectiv:

a)0,300 euro pentru % volum şi pentru hectolitru din predările de tescovină de

struguri;

b)0,200 euro pentru % volum şi pentru hectolitru din predările de vin şi drojdii de

vin. Este interzisă cumularea sau completarea sprijinului acordat pentru distilarea

subproduselor cu alte forme de sprijin acordate în acelaşi scop

Procedura de selecție: Subprodusele vinicole livrate, voluntar, de către producători la

distilatorul autorizat trebuie să respecte următorii parametri privind cantitatea de alcool:

1. 10% din volumul de alcool conţinut în vinul cu sau fără indicaţie geografică, denumit

în continuare vin cu sau fără I.G.;

2. 7% din volumul de alcool conţinut în vinul cu denumire de origine controlată,

denumită în continuare vin cu D.O.C. Conţinutul minim de alcool pur în subprodusele

eliminate trebuie să fie următorul:

a)tescovină de struguri: 2,8 litri de alcool pur la fiecare 100 kilograme;

b) drojdii de vin: 4 litri alcool la fiecare 100 kilograme.

Termenele de efectuare a plăților către beneficiari: Plata ajutorului financiar aprobat

se face după efectuarea controalelor administrative şi la faţa locului. La măsura de

distilare a subproduselor nu se acordă plată în avans. Plata cererilor pentru această

măsură se face de către A.P.I.A. în termen de 7 luni de la data depunerii ultimului

document care să dovedească că măsura este eligibilă şi verificată.





în Normele de aplicare pentru acordarea de sprijin financiar pentru măsura de distilare a

subproduselor, care se vor aproba prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării

rurale.

Instituţiile româneşti implicate vor furniza M.A.D.R. raportări anuale privind

stadiul realizării măsurilor accesate de către beneficiari, corelate cu cheltuielile aferente

implementării măsurii/faza de desfăşurare. APIA verifică respectarea condițiilor stabilite

pentru acordarea și efectuarea plăților, astfel: producția de alcool, caracteristicile lui,

plata către producător a cheltuielilor de transport, după caz și justificarea uzului

industrial sau energetic al alcoolului, în baza anexelor prevăzute de legislația națională

64

în vigoare. Pe lângă controalele scriptice, inspectorii A.P.I.A. din centrul judeţean în

care este localizat distilatorul verifică, pe teren, respectarea condiţiilor prevăzute la

alin. (1).

Avansuri: nu

Ajutor de Stat: NU

B. REZULTATUL CONSULTĂRILOR ORGANIZATE

Definirea măsurilor de sprijin a făcut obiectul unor numeroase dezbateri cu

partenerii de dialog din sector, în special cu organizaţia interprofesională pe filiera

vitivinicolă recunoscută de autoritatea competentă, conform legislaţiei europene şi

naţionale în vigoare. De altfel, în contextul noii P.A.C., în general, şi al reorientării

politicii sectorului vitivinicol, un accent deosebit se pune pe consultarea sectorului în

elaborarea strategiilor şi programelor în domeniul vitivinicol precum şi asigurarea

fluenţei în derularea măsurilor, programelor şi proiectelor de dezvoltare pe termen

mediu şi lung în viticultură, asigurarea cadrului legal pentru întărirea comunicării şi

colaborării între sectorul public şi cel privat.

În acest sens, au avut şi au loc consultări permanente în scopul definirii poziţiei

României, iar viticultorii au ajuns, în final, la un acord în ceea ce priveşte măsurile pe

care trebuie să le implementeze în P.N.S. 2014 – 2018, în vederea creşterii

competitivităţi lor pe piaţa internă şi pieţele terţe.

În urma dezbaterilor s-au stabilit următoarele direcţii de acţiune:

a) definirea măsurilor prioritare şi identificarea modalităţilor pentru implementarea

acestora;

b) continuarea şi dezvoltarea acţiunilor de promovare a vinurilor româneşti, prin

participarea la evenimente, târguri internaţionale şi alte acţiuni specifice, inclusiv la locul

de comercializare;

c) implementarea condiţiilor de eligibilitate şi de aprobare a planurilor individuale de

restructurare şi reconversie;

d) deschiderea finanţării pentru măsura de investiţii, altele decât cele finanţate prin

P.N.D.R.

e) armonizarea permanentă a legislației naționale cu cea europeană, introducerea

de noi operațiuni/activități eligibile aferente măsurilor notificate.

C. STRATEGIA DE ANSAMBLU: P.N.S. se bazează, printre altele, pe evaluarea

funcţionării programului naţional suport actual 2009 - 2013 şi pe efectuarea unei analize

65

a sectorului vitivinicol românesc. Prin programul suport pe perioada 2009 - 2013,

producătorii din România au accesat numai acele măsuri care au corespuns nevoilor

acestora, cu efect pozitiv şi dinamic asupra sectorului vitivinicol, respectiv:

Restructurarea şi reconversia podgoriilor;

Promovarea vinurilor pe pieţe terţe;

Asigurarea recoltei;

Folosirea mustului de struguri concentrat.

Gestionarea potenţialului de producţie al României prin Registrul Plantaţiilor

Viticole şi stabilirea unor mecanisme care să permită organismelor sectoriale din cadrul

filierei vitivinicole să asigure o trasabilitate începând cu parcela viticolă, strugurii

recoltaţi până la obţinerea vinului, reprezintă condiţii care asigură conformitatea cu

legislaţia comunitară care reglementează organizarea comună de piaţă în sectorul

vitivinicol.

Sprijinul financiar alocat sectorului vitivinicol din România de 42,1 milioane euro,

anual, a fost absorbit, în proporţie de 100% .

Programul Naţional de Sprijin al României 2014 – 2018 respectă în totalitate

liniile directoare aferente măsurilor de restructurare/reconversie, investiţii şi promovare

a vinurilor pe pieţele ţărilor terţe.

Având în vedere că sprijinul acordat României în perioada 2009 – 2013 a fost

absorbit în totalitate, pentru noua perioadă de programare 2014 – 2018, România

beneficiază de o alocare financiară anuală de 47,7 milioane euro.

Program Naţional de Sprijin 2014 - 2018 a fost elaborat în cadrul unui grup de

lucru coordonat de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Direcţia Generală

Politici Agricole şi Strategii, din care au făcut parte reprezentanţi ai Oficiului Naţional al

Viei şi Produselor Vitivinicole Inspecţia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol,

Organizaţia Naţională Interprofesională Vitivinicolă, Patronatul Naţional al Viei şi Vinului

şi Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură.

D. EVALUAREA IMPACTULULUI TEHNIC, ECONOMIC, ECOLOGIC ŞI

SOCIAL PRECONIZAT Programul de sprijin propus de România are ca scop adaptarea viticultorilor la

noul context economic, social şi de mediu precum şi reorientarea acestora pentru a

răspunde exigenţelor consumatorilor. Măsurile din programul de sprijin vor permite

creşterea competitivităţii vinurilor pe pieţele interne şi externe, adaptarea producţiei

66

vitivinicole la cerinţele pieţei, protejarea patrimoniului viticol, creşterea veniturilor

producătorilor şi adaptarea exploataţiilor viticole la noile condiţii economice.

Viticultorii trebuie să fie capabili să pună în practică cunoştinţele lor în materie

economică şi de protecţie a mediului în vederea obţinerii celor mai bune rezultate în

contextul liberalizării pieţelor.

Măsurile propuse urmăresc:

1. ÎN PLAN SOCIAL

Ajutorul financiar privind promovarea vinurilor va permite creşterea capacităţii

economice a exploataţiilor prin:

a) dezvoltarea unor servicii eficiente, pentru preluarea, prelucrarea şi desfacerea

producţiei la nivelul standardelor europene.

b) creşterea veniturilor producătorilor din sectorul vitivinicol. Urmare a intrării pe

rod a suprafeţelor supuse măsurii de restructurare/reconversie, producţiile cresc

cantitativ şi calitativ, contribuind astfel la obţinerea vinurilor de calitate în cantităţi

adecvate susţinerii contractelor la export ulterioare accesării măsurii de promovare.

c) prin accesarea măsurii, se creează noi locuri de muncă, prin angajarea de

personal calificat care să implementeze aceste programe de promovare. Odată

aprobate, scopul principal este concretizarea implementării lor prin contracte de

vânzare a vinurilor.

d) îmbunătăţirea structurii calitative a exportului în ţări terţe, a livrarilor

intracomunitare şi a disponibilităţii producătorilor pentru aplicarea tehnicilor de protecţie

a mediului. Vinurile promovate pe pietele terţe sunt vinuri de calitate, cu D.O.C. şi/sau

I.G.P., contribuind astfel la perceperea vinurilor din U.E. ca unele dintre cele mai bune

vinuri la nivel mondial, cu o imagine de prestigiu care să conducă la creşterea

consumului acestora pe pieţele terţe, sprijinind consolidarea sectorului vitivinicol. În

plus, vinurile româneşti care au penetrat deja ţări terţe, precum China, Japonia,

Tailanda, se bucură de o imagine de prestigiu.

e) îmbunătăţirea condiţiilor de producţie în exploataţiile agricole. Măsura de

promovare a condus la creşterea interesului producătorilor de vinuri cu D.O.C. şi/sau

I.G.P. pentru accesarea ei, ceea ce a determinat creşterea anuală a alocării financiare

pentru această măsura în cadrul P.N.S. 2009 – 2013. Noul P.N.S. 2014 – 2018 prevede

un trend ascendent al alocării financiare din cadrul pachetului financiar.

f) creşterea volumului exportului, prin orientarea geografică spre pieţe terţe cu

potenţial ridicat de import, în care, prin programele de promovare, consumatorul va fi

informat asupra calităţii acestor produse.

67

g) informarea consumatorilor cu privire la consumul responsabil de vin si riscul

asociat consumului de alcool;

h) furnizarea de informatii exhaustive cu privire la conținutul si functionarea

schemelor de Denumiri de Origine Controlate si Indicatii Geografice Protejate a Uniunii,

în special conditiile si efectele, în legătură cu calitatea specific, reputatia sau alte


Dezvoltarea sectorului vitivinicol se desfăşoară prin respectarea măsurilor de

biosecuritate cu impact asupra condiţiilor de protecţie a mediului.

Aplicarea de către viticultori a unor tehnici de cultură prietenoase mediului va

conduce la creşterea calităţii produselor vitivinicole cu efecte benefice asupra securităţii

şi siguranţei alimentare.

2. ÎN PLAN TEHNICO-ECONOMIC

Măsurile solicitate prin programul de sprijin vor permite tuturor actorilor de pe

filiera de produs creşterea competitivităţii acestora pe piaţa internă şi pieţele terţe.

Extinderea practicilor moderne pentru întreţinerea plantaţiilor viticole va conduce în final

la creşterea veniturilor producătorilor prin repoziţionarea acestora în piaţă şi la

îmbunătăţirea balanţei comerciale precum şi extinderea mediului de afaceri profitabil în

spaţiul rural.

Creşterea puterii economice a viticultorilor va conduce la aplicarea conceptului

de trasabilitate, îmbunătăţirea tehnicilor de vinificaţie, adaptarea exploataţiilor viticole la

noile condiţii socioeconomice.

Prin accesarea măsurii de restructurare/reconversie, beneficiarii vor obţine

producţii de calitate superioară, care odată comercializate vor conduce la creşterea

puterii lor economice. Produsul obţinut şi valorificat pe piaţa internă sau pieţe terţe,

superior calitativ şi cantitativ, va conduce la creşterea competitivităţii vinurilor româneşti

pe aceste pieţe, contribuind la o mai bună imagine a acestor vinuri.

3. ÎN PLAN ECOLOGIC

Dezvoltarea sectorului vitivinicol se desfăşoară atât prin respectarea măsurilor de

biosecuritate cu impact asupra condiţiilor de protecţie a mediului, cât şi prin respectarea

legislaţiei privind bunele condiţii agricole şi de mediu.

Aplicarea de tehnici prietenoase mediului vor avea ca efect reducerea impactului

nefavorabil al tehnicilor de vinificaţie asupra mediului prin reducerea poluării cu

produsele utilizate în procesul tehnologic sau cu subprodusele vitivinicole.

Valorificarea integrală, eficientă şi raţională a condiţiilor şi posibilităţilor naturale,

precum şi a resurselor vegetale va avea efecte pozitive asupra biodiversităţii. Astfel,

68

viţa-de-vie cultivată pe terenuri nisipoase precum şi lucrările tehnologice aferente

întreţinerii acesteia conduc la combaterea eroziunii solului şi reţinerea apei în sol.

Deasemenea, accesarea măsurilor de agromediu va permite stimularea

viticultorilor pentru realizarea de investiţii care conduc la creşterea calitativă a producţiei

şi dezvoltarea sectorului vitivinicol prin respectarea măsurilor de biosecuritate.

Un alt element deosebit de important priveşte gestionarea eficientă a resurselor

energetice şi de apă.

Accesarea finanţării măsurii de investiţii va conduce la îmbunătăţirea

performanţei în fermele viticole, care au ca scop reducerea presiunii economice asupra

rezervelor de energie şi de apă.

E. CALENDARUL DE PUNERE ÎN APLICARE A MĂSURILOR

Măsurile propuse prin P.N.S. 2014 – 2018 vor fi puse în aplicare, după primirea

acordului comunitar, începând cu campania viticolă 2014/2015.

Calendarul de punere în aplicare a măsurilor:

1 Promovarea vinurilor 2014 – 2018;

2. Restructurarea şi reconversia podgoriilor 2014 – 2018;

3. Asigurarea recoltei 2014 – 2018;

4. Investiţii 2014 – 2018.

5. Distilarea subproduselor 2015 – 2018

F. TABELUL FINANCIAR GENERAL

Va fi revizuit anual, în funcţie de sumele solicitate de beneficiari pentru

implementarea măsurilor eligibile conform programului de sprijin.

ANEXA II

prima transmitere a tabloului financiar al programului naţional de sprijin, in conformitate Regulamentul (CE) nr. 1234/2007

VALORI ESTIMATIVE EUR 1.000 Stat membru: RO

Data comunicării: aprilie 2013

Exerciţiul financiar 2014 - 2018

Măsuri R(CE) nr. 1234/2007 2014 2015 2016 2017 2018 Total

1 2 3 4 5 6 7 8

69

1 - Regimul de plată unică şi sprijinul pentru viticultori

Art. 103o - - - - - -

2 - Promovarea pe pieţe terţe art. 45 2500 3000 4000 5000 5000 19500

3 - Restructurarea şi reconversia podgoriilor

Art. 103q

38250 37250 35750 34250 33750 179250 4 - Recoltarea înainte de coacere

Art. 103r - - - - - -

5 - Fondurile mutuale Art. 103s - - - - - -

6 - Asigurarea recoltei Art. 103t 350 350 350 350 350 1750 7 - Investiţiile Art. 103u 1000 1500 2000 2500 3000 10000

8 - Distilarea subproduselor Art. 103v 0 0 0 0 0 0

Total 42100 42100 42100 42100 42100 210.500

ANEXA IIprima transmitere a tabloului financiar al programului naţional de sprijin,

in conformitate Regulamentul (CE) nr. 1234/2007

EXERCIŢIILE FINANCIARE 2014 - 2018 VALORI ESTIMATIVE EUR 1.000 Stat membru: RO

Data comunicării: IUNIE 2014

Exercițiu financiar


1 2 3 4 5 6 7 8 1 - Sistemul de plăți unice Art. 103o - - - - - -


Art. 103q

45050 37850 36150 33850 32850 185750 4 - Recoltarea înainte de

coacere Art. 103r - - - - - -


6 - Asigurarea recoltei Art. 103t 350 350 350 350 350 1750 7 – Investiţii în întreprinderi Art. 103u 1000 2500 4000 4500 4500 16500

8 - Distilarea subproduselor Art. 103v 0 0 0 0 0 0

Subtotal 45200 40700 40500 38700 37700 204000

Măsuri și submăsuri Reg. (UE) nr. 1308/

2013

2-Promovare |Art. 45 1300 7000 7200 9000 10000 34500 3a-Replantarea plantațiilor viticole din motive sanitare

sau fitosanitare

Art. 46 alin. (3) lit.

c)

8- Inovare Art. 51 Subtotal

1300 7000 7200 9000 10000 34500

Total 47700 47700 47700 47700 47700 238500

70

Pentru măsura de promovare a vinurilor, începând cu anul financiar 2015, valoarea totală a sprijinului financiar va fi majorată pentru a fi adaptată cerinţelor sectorului şi a include şi informarea pe piaţa internă, conform Regulamentului (UE) nr. 1308/2013. Justificarea revizuirii Programului National de Sprijin in sectorul vitivinicol 2014 - 2018 România a înaintat Comisiei Europene în data de 01.03.2013, Programul Naţional de Sprijin al României în sectorul vitivinicol 2014 – 2018, elaborat pe baza unei evaluării impactului sprijinului acordat sectorului vitivinicol prin Programul Naţional Suport 2009 – 2013, care a absorbit în proporţie de 100% cuantumul alocat pe perioada de programare 2009 – 2013, respectiv 42,1 milioane euro anual.

Pentru a veni în întâmpinarea cerinţelor sectorului vitivinicol, prin Programul Naţional de Sprijin al României în sectorul vitivinicol 2014 – 2018 au fost notificate următoarele măsuri: - restructurarea şi reconversia podgoriilor; - asigurarea recoltei plantaţiilor viticole;

- promovarea vinurilor pe pieţele ţărilor terţe; - investiţii.

Cadrul financiar multianual pentru 2014 – 2020 stabileşte cadrul bugetar şi principalele orientări ale P.A.C. având în vedere exigenţele referitoare la o mai bună distribuire a sprijinului între statele membre şi în interiorul acestora, precum şi la o mai bună orientare a măsurilor destinate să combată mai bine volatilitatea tot mai mare a pieţelor.

În acest sens, a fost adoptat Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a unei organizări comune a pieţelor agricole şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 şi (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului. Conform anexei VI “Limite bugetare pentru Programele de Sprijin menţionat la art.44, alin.(1) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, cuantumul alocat României, reprezentând sprijinul acordat sectorului vitivinicol din partea Uniunii, este de 47,7 milioane de euro anual, pentru perioada de programare 2014 – 2018. Ca urmare a modificării plafonului alocat României pentru perioada de programare 2014 – 2018, în urma consultărilor cu reprezentanţii sectorului vitivinicol, tabloul financiar iniţial a fost revizuit în consecinţă, prin modificarea alocării financiare anuale pe fiecare măsură în parte, în funcţie de cerinţele şi nevoile producătorilor vitivinicoli. Justificarea revizuirii Programului National de Sprijin in sectorul vitivinicol 2014 – 2018 30.06.2014 La solicitarea reprezentantilor sectorului vitivinicol si in urma unei analize amanuntite, bazate pe impactul social, de mediu si economic pozitiv a fost introdusa masura de distilare a subproduselor, implementarea ei incepand cu anul 2015. Aceasta masura este benefica atat producatorilor cat si procesatorilor, prin aceea ca rezolva cerinta de eliminare a subproduselor, partial sau in totalitate, in conformitate cu Regulamentele europene, fiind o alternativa la retragerea sub control a subproduselor. Justificarea revizuirii Programului National de Sprijin in sectorul vitivinicol 2014 – 2018 13.10.2014 – introducerea activităţii de reconversia soiurilor cu defrişare din motive sanitare sau fitosanitare, constă în schimbarea soiurilor existente în cultură care au fost afectate boli sanitare şi fitosanitare cu aceleaşi soiuri sau cu alte soiuri sau clone din aceste soiuri, în scopul adaptării producţiei la cererea pieţei;

71

În contextul actualelor schimbări climatice, precum şi a faptului că unele plantaţii viticole au fost întreţinute necorespunzător, o serie de organisme dăunătoare pot afecta grav plantaţiile viticole nou înfiinţate şi corect întreţinute dar aflate în imediata vecinătate Aceste organisme daunatoare prezentate in Anexa s-au înmulţit necontrolat, fiind necesară adoptarea unor măsuri severe de stopare a proliferării acestora, îndeosebi a celor care sunt greu de combătut, sau pentru care nu există soluţii eficiente de combatere.

Studiile realizate în ţara noastră au evidenţiat îndeosebi proliferarea cancerului bacterian, ca urmare a utilizării la înfiinţarea plantaţiilor viticole a unor terenuri sau a materialului săditor infestat, precum şi proliferarea unor insecte (aşa cum sunt cicadele) vectori ai unor boli virotice grave şi a unor fitoplasmoze. Faptul că legislaţia actuală permite înfiinţarea de noi plantaţii viticole imediat după defrişarea vechilor plantaţii, renunţându-se la ,,repaosul obligatoriu” de 3 ani a contribuit la extinderea atacului de cancer bacterian şi de filoxeră galicolă. Combaterea acestor boli necesită costuri foarte mari, care se întind pe mai mulţi ani, greu de suportat de fermierii viticoli.

De asemenea, este posibil ca prin intermediul materialului săditor importat (chiar dacă acesta este comercializat cu etichetă albastră) în Romania să pătrundă o serie de organisme dăunătoare foarte periculoase pentru viţa de vie (aşa cum este boala lui Pierce, pentru care nu există tratament de combatere) care în momentul de faţă nu sunt considerate ca dăunători de carantină.

În toate aceste situaţii, pentru a putea menţine o stare fitosanitară adecvată a patrimoniului viticol naţional, se impune defrişarea cât mai rapidă a plantaţiilor viticole infestate (de multe ori aceasta fiind unica măsură de combatere) şi luarea unor măsuri de dezinsecţie a solului pentru a putea stopa răspândirea acestor organisme dăunătoare periculoase.

Anexa

Lista organismelor daunatoare periculoase pentru starea fitosanitara a plantatiilor viticole Nr. crt Organismul patogen Vectori cunoscuti

A). Virusuri si alte organisme similare virusurilor Degenerarea vitei de vie (transmitere mecanica) 1 Grapevine fanleaf nepovirus (GFLV) si

Arabis mosaic nepovirus (ArMV) - scurtnodare Xiphinema index Xiphinema italiae

Xiphinema diversicaudatum Rasucirea frunzelor vitei de vie 2 Grapevine leafroll-asociat closterovirus (GLRaV-1) Necunoscut 3 Grapevine leafroll-asociat closterovirus (GLRaV-3) Planocaccus ficus

Pseudocaccus longispinus Lemnul striat al vitei de vie (nu se transmit pe cale mecanica) 4 Corky bark 9GCB) – spongiozitatea scoartei

produsa de virusul B (GBV ) Necunoscut

5 Rupestris stem pitting (RSP) –strierea lemnului pe Rupestris

Necunoscut

6 Kober stem Growing (KSG) - –strierea lemnului pe Kober, produsa de virusul A (GVA)

Necunoscut

Mozaicul vitei de vie (nu se transmit pe cale mecanica) 7 Grapevine Vein Necrosis (GVN) Necunoscut 8 Grapevine Vein Mosaic (GVM) Necunoscut

B) Micoplasme 9 Grapevine flavescence doree´ MLO (Flavescenta

aurie) Scaphoideus titanus

C) Bacterii

72

10 Agrobacterium vitis (tumefaciens) -Cancerul bacterian

Agrobacterium Tumefaciens (E.F.Smith et Towns.) Conn.

11 Pierce’s disease -Boala lui Pierce la viţa de vie Prin altoire şi de cicade aparţinând mai multor specii,

mai comune fiind Carneocephala şi Draeculacephala

D) Ciuperci

12 Guignardia baccae - Excorioza viţei de vie Giugnardia baccae (Cav.) Jacz.,

ANEXA II prima transmitere a tabloului financiar al programului naţional de sprijin,



Data comunicării: MARTIE 2015



1 2 3 4 5 6 7 8 1 - Sistemul de plăți unice Art. 103o - - - - - -


Art. 103q

47084,23 37350,0 35212,47 23350,0 31850,0 183846,7 4 - Recoltarea înainte de

coacere Art. 103r - - - - - -


6 - Asigurarea recoltei Art. 103t 253,3 350,0 350,0 350,0 350,0 1653,3 7 – Investiţii în întreprinderi Art. 103u 0 2500 4000 4500 4500 15500

8 - Distilarea subproduselor Art. 103v 0 500,0 500,0 1000,0 1000,0 3000,0


2013

2-Promovare |Art. 45 362,47 7000 7637,53 9500 10000 34500 3a-Replantarea plantațiilor viticole din motive sanitare

sau fitosanitare


c)

8- Inovare Art. 51 Total

47700 47700 47700 47700 47700 238500

73

Justificarea revizuirii Programului National de Sprijin al Romaniei in sectorul vitivinicol 2014 – 2018 – 01.03.2015 In urma consultarilor cu reprezentantii sectorului vitivinicol si ca urmare a introducerii masurii de distilare a subproduselor, Romania a stabilit alocarea bugetara estimativa pentru masura susmentionata incepand cu anul 2015. Justificarea revizuirii Programului Naţional de Sprijin al României în sectorul vitivinicol 2014 – 2018 – 30.06.2015 Programul a fost revizuit, după cum urmează: ► pentru măsura de promovare a vinurilor – conform prevederilor Regulamentului (UE) nr. 612/2014, beneficiari ai acestei măsuri pot fi şi instituţiile publice sau autorităţile publice, după caz, în condiţiile legii. Instituţiile/autorităţile publice pot să acceseze programe de promovare în asociere cu una/mai multe forme asociative din sectorul vitivinicol. Această prevedere a fost introdusă în legislaţia naţională prin Hotărârea Guvernului nr. 287/2015, care completează Hotărârea Guvernului nr. 578/2014 pentru stabilirea modului de acordare a sprijinului financiar din partea Uniunii Europene pentru producătorii din sectorul vitivinicol.




Data comunicării: MARTIE 2016



1 2 3 4 5 6 7 8

1 - Sistemul de plăți unice Art. 103o - - - - - -


Art. 103q

47084,20 18995,45 34712 32350 31850,0 164991,65 4 - Recoltarea înainte de

coacere Art. 103r - - - - - -


6 - Asigurarea recoltei Art. 103t 253,3 228,62 350,0 350,0 350,0 1531,92 7 – Investiţii în întreprinderi Art. 103u 0 0 4000 4500 4500 13000

8 - Distilarea subproduselor Art. 103v 0 0 1000 1000,0 1000,0 3000


2013

2-Promovare |Art. 45 362,47 699,41 7638 9500 10000 28199,88 3a-Replantarea plantațiilor viticole din motive sanitare


74

sau fitosanitare c) 8- Inovare Art. 51

Total

47699,97 19923,48 47700 47700 47700210723.45

Justificarea revizuirii Programului Naţional de Sprijin al României în sectorul vitivinicol 2014 – 2018 – 01. 03. 2016 În urma consultărilor cu reprezentanţii sectorului vitivinicol şi pentru creşterea gradului de absorbţie al fondurilor europene puse la dispoziţia sectorului vitivinicol pentru perioada de programare 2014 – 2018, măsura de investiţii, altele decât cele finanţate prin P.N.D.R. 2014 – 2020 (numit P.N.D.R.), a fost completată cu alte operaţiuni eligibile, în concordanţă cu Liniile directoare pentru implementarea programelor de sprijin naţionale în sectorul vitivinicol. Pentru respectarea demarcării cu P.N.D.R. şi a evitării dublei finanţări, noile operaţiuni introduse în măsura de investiţii au fost eliminate din cadrul sub-măsurilor 4.1 „Investiţii în exploataţii agricole” şi 4.2 ”SPRIJIN PENTRU INVESTIŢII ÎN PROCESAREA/ MARKETINGUL PRODUSELOR

AGRICOLE” - P.N.D.R. 2014 – 2020.

De asemenea, pentru a veni în sprijinul viticultorilor, România a instituit, începând cu anul 2016, acordarea avansului pentru măsura de investiţii, în cuantum de 50%, conform Regulamentului (UE) 38/2016 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 555/2008 în ceea ce priveşte plafonul maxim al avansurilor în cazul sprijinului pentru investiţii şi inovare în contextul programelor naţionale de sprijin din sectorul vitivinicol. Pentru măsura de restructurare/reconversie a plantaţiilor viticole s-a introdus noul sistem al autorizaţiilor de plantare/replantare care înlocuieşte sistemul drepturilor de plantare/replantare.



EXERCIŢIILE FINANCIARE 2014 - 2018 VALORI ESTIMATIVE EUR 1.000 Statul membru (*): RO

Data notificării (**): 01.03.2017 Data notificării anterioare: martie 2016 Numărul prezentului tabel modificat: Motivul: modificare solicitată de Comisie/modificare solicitată de statul membru (***) Exerciţiul financiar

Măsuri Regulamentul (UE) nr.

1308/2013

2014 2015 2016 2017 2018 Total

(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) (9)1 - Promovarea Articolul 45 Notificarea

anterioară 362.47 699.41 7638 9500 10000 28199.88

Suma modificată 362.47 699.41 479.3 9500 10000 21041.2 2a - Restructurarea şi reconversia plantaţiilor viticole

Articolul 46 alineatul (3) literele (a), (b), (d)

Notificarea anterioară

47084.2 18995.45 34712 32350 31850 164991.65

Suma modificată 47084.2 18995.45 10940.8 32350 31850 141220.5

2b - Replantarea plantaţiilor viticole din motive sanitare sau fitosanitare

Articolul 46 alineatul (3) litera (c)

Notificarea anterioară

Suma modificată

3 - Recoltarea înainte de coacere

Articolul 47 Notificarea anterioară

Suma modificată 4 - Fondurile mutuale Articolul 48 Notificarea

anterioară

Suma modificată

75

5 - Asigurarea recoltelor


253.3 228.62 350 350 350 1531.92

Suma modificată 253.3 228.62 186.7 350 350 1368.66 - Investiţiile în întreprinderi


4000 4500 4500 13000

Suma modificată 70.5 4500 4500 9070.57 - Inovarea Articolul 51 Notificarea

anterioară

Suma modificată 8 - Distilarea subproduselor


1000 1000 1000 3000

Suma modificată 1000 1000 2000TOTAL Notificarea

anterioară 47669.97 19923.48 47700 47700 47700 210723.45

Suma modificată 47700 19923.5 11677.3 47700 47700 174700.8(*) A se utiliza acronimul Oficiului pentru Publicaţii. (**) Termenul limită pentru notificare: 30 iunie. (***) A se tăia menţiunea care nu este aplicabilă.

Justificarea revizuirii Programului Naţional de Sprijin al României în sectorul vitivinicol 2014 – 2018 – 01.03.2017 În urma solicitării și consultărilor cu reprezentanţii sectorului vitivinicol şi pentru creşterea gradului de absorbţie al fondurilor europene puse la dispoziţia sectorului vitivinicol pentru perioada de programare 2014 – 2018, măsura de investiţii, altele decât cele finanţate prin P.N.D.R. 2014 – 2020 (denumit în continuare P.N.D.R.), a fost completată cu alte operaţiuni eligibile, respectiv cele aferente pct. 4 “ Investiții ce vizează produsele vinicole și pentru îmbunătățirea performanței globale a întreprinderii vinicole ,” în concordanță cu noile Linii directoare pentru implementarea unor reglementări ale Regulamentului Delegat (UE) nr. 1149/2016 și ale Regulamentului (UE) nr. 1150/2016 în Programele Naționale de Sprijin în sectorul vitivinicol. Prin introducerea noilor operațiuni eligibile, pe lângă operațiunile de renovare/modernizare a infrastructurii de vinificație deja existente, producătorii vinicoli pot accesa și investiții legate de exploatație, în general, prin aprobarea de construcții noi sau îmbunătățiri ale bunurilor immobile și transformarea lor în întreprinderi vinicole.

Aceste operațiuni au fost transferate din P.N.D.R. în P.N.S., deoarece sunt strict orientate către producătorii vinicoli, iar P.N.S. este un program de sprijin al acestui sector, într-o O.C.P. unică vitivinicolă. Totodată, accesarea acestor investiții va contribui la ridicarea nivelului absorbției fondurilor F.E.G.A. Dacă în primul an de aplicare a măsurii de investiții, trendul a fost unul linear, având în vedere noutatea măsurii și reticența producătorilor, ulterior interesul acestora a înregistrat un trend ascendent, având în vedere faptul că producătorii mijlocii își doresc propriile capacități de prelucrare vinicolă.

Pentru respectarea demarcării cu P.N.D.R. şi a evitării dublei finanţări, noile operaţiuni introduse în măsura de investiţii, respectiv cele de la pct. 4, au fost eliminate din cadrul sub-măsurii 4.2 ”SPRIJIN PENTRU INVESTIŢII ÎN PROCESAREA/ MARKETINGUL PRODUSELOR

AGRICOLE” - P.N.D.R. 2014 – 2020.

De asemenea, pentru a veni în sprijinul viticultorilor, România a instituit, începând cu anul 2016, acordarea avansului pentru măsura de investiţii, în cuantum de 80%, conform Regulamentului (UE) 38/2016 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 555/2008 în ceea ce priveşte plafonul maxim al avansurilor în cazul sprijinului pentru investiţii şi inovare în contextul programelor naţionale de sprijin din sectorul vitivinicol. Referitor la măsura de promovare a vinurilor, P.N.S. a fost actualizat, modificat și îmbunătățit conform noilor reglementări europene, după cum urmează:

- categoria de beneficiari a fost extinsă - cofinanțarea de la bugetul de stat a fost clarificată

76

- noul nivel al avansului, de 80%, a fost introdus. În plus, pentru accesarea sprijinului financiar pentru replantarea din motive sanitare sau

fitosanitare, în baza prevederilor art. 15 din Regulamentul nr. 1149/2016 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte programele naţionale de sprijin în sectorul vitivinicol şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 555/2008 al Comisiei, sprijinul financiar pentru replantarea din motive sanitare sau fitosanitare este eligibil în condițiile introducerii în Programul Național de Sprijin al României în sectorul vitivinicol 2014 - 2018 a listei cu organismele dăunatoare vizate de activitatea respectivă și a unui rezumat al planului strategic aferent acestei operațiuni.

În acest sens, la sfârșitul anului 2014, Programul Național de Sprijin al României în sectorul vitivinicol 2014 - 2018 a fost revizuit și s-a introdus activitatea de reconversie a soiurilor cu defrişare din motive sanitare sau fitosanitare, care constă în schimbarea soiurilor existente în cultură care au fost afectate boli sanitare şi fitosanitare, cu aceleaşi soiuri sau cu alte soiuri sau clone din aceste soiuri, în scopul adaptării producţiei la cererea pieţei.

Pentru ca sprijinul să poata fi accesat de către producătorii vitivinicoli, România a dezvoltat un plan strategic care, procedural, cuprinde următoarele etape:

Cerere de solicitare a expertizei cu privire la starea fitosanitară a plantației de viță-de-vie, adresată către autoritatea responsabilă, respectiv Unitatea fitosanitară pe teritoriul căreia se află plantația și înregistrată de către aceasta;

Efectuarea controlului fitosanitar de către experții cu atribuții în domeniul fitosanitar, care au în vedere următoarele:

- prelevarea de probe din locațiile aflate sub suspiciune de infestare; -prelucrarea/analizarea probelor; -emiterea buletinului de analiză, însoțit de recomandări de eradicare a agentului patogen; -monitorizarea suprafețelor afectate, care cuprinde referințele plantației, organismul/ele

dăunator/toare, simptomele incerte/evidente; Comunicarea către solicitant a rezultatelor controalelor, a rezultatelor buletinelor de

analiză și a recomandărilor privind tratarea/defrișarea plantației de viță-de-vie; Implementarea, de către producători, a recomandărilor Unității fitosanitare privind

tratarea/defrișarea plantației de viță-de-vie; Efectuarea controlului, la termenele stabilite de către Unitatea fitosanitară,

rezultatelor măsurilor întreprinse, pentru înlăturarea totală a pericolului de infestare; Posibilitatea replantării, pe același amplasamant, în condiții sigure din punct de

vedere fitosanitar. În consecință, Programul Național de Sprijin al României în sectorul vitivinicol a fost

actualizat/îmbunătățit/modificat cu scopul clar definit de a permite o flexibilizare a legislației naționale și o creștere a nivelului absorbției fondurilor europene aferente sectorului vitivinicol. G. CRITERIILE ȘI ALȚI INDICATORI CANTITATIVI CARE URMEAZĂ SĂ

FIE UTILIZAȚI PENTRU MONITORIZARE ȘI EVALUARE

Consultări cu toate părţile implicate pentru interpretarea şi elaborarea corectă a

actelor normative specifice pentru implementarea măsurilor din programul de sprijin

aprobat. Pentru implementarea eficientă a programului de sprijin va fi nominalizat un

comitet coordonator. Acţiunile avute în vedere de către acest comitet sunt:

a) Informarea

77

Informarea are ca scop cunoaşterea de către toţi beneficiarii a condiţiilor de

accesare a măsurilor precum şi posibilităţile de finanţare.

Pentru reuşita acţiunii se va realiza un plan de comunicare la nivel naţional care

va fi pus în aplicare de o echipă de specialişti. Aceştia vor avea ca scop identificarea şi

rezolvarea problemelor care ar putea contribui la creşterea capacităţii de absorbţie a

pachetului financiar naţional.

Ajutor în vederea constituirii dosarelor de sprijin

Angajaţii instituţiilor responsabile de primirea dosarelor vor fi instruiţi în legătură

cu modalitatea de evaluare şi aprobare a dosarelor la măsurile nou accesate. Aceştia

sunt în măsură să consilieze fermierii cu privire la conţinutul dosarelor de sprijin precum

şi la conţinutul documentelor.

Vor fi elaborate materiale de informare precum şi un ghid al solicitantului prin

care vor fi detaliate procedurile de constituire a dosarului, de depunere, de evaluare şi

aprobare a cererilor de sprijin.

b) Supravegherea gestionării dosarelor

Trimestrial, echipa de coordonare va realiza un raport privind capacitatea de

absorbţie din pachetul financiar naţional şi va solicita măsuri de corectare a

disfuncţionalităţilor apărute. Vor fi elaborate proceduri de depunere, evaluare şi

aprobare a cererilor de sprijin şi de efectuare a plăţii, de control şi monitorizare.

c) Evaluarea

La sfârşitul fiecărui an viticol va fi realizat un bilanţ al capacităţii de absorbţie a

fondurilor comunitare din pachetul financiar şi vor fi identificate măsurile care sunt

necesare pentru reorientarea acţiunilor întreprinse în vederea absorbţiei în totalitate a

fondurilor, conform tabelelor de mai jos:

a) Promovarea vinurilor cu D.O.C. şi/sau I.G. si a vinurilor cu indicarea soiurilor

de struguri de vinificatie pe pieţele ţărilor terţe

Obiective Criterii Indicatori cantitativi


Gradul de absorbţie a fondurilor alocate,

prin strategiile propuse

Indicatori de realizare:

- număr de programe de promovare depuse: 25, în creştere faţă de P.N.S. 2009 - 2013

Îmbunătăţirea competitivităţii vinurilor cu D.O.C./I.G.

româneşti pe pieţele ţintă vizate din ţările terţe

Impactul programelor de promovare

accesate pe pieţe terţe, ca rezultat al

Indicatori de realizare:

- numărul evenimentelor/degustărilor organizate, numărul specialiştilor participanti şi concluziile lor

Indicatori de impact:

78

acţiunilor întreprinse - evoluţia vânzarilor după şase luni de campanie, - tendinţe ale vânzărilor în anul următor campaniilor

de promovare faţă de anul precedent, - costuri de comercializare înainte şi după acţiunile de

promovare, - tendinţe de consum ale produselor promovate în ţări

terţe, - valoarea şi volumul la export al produselor

promovate, - tendinţa în costul mediu unitar al produselor

exportate în ţări terţe, - schimbări ale percepţiei produselor promovate sub

aspectul imaginii, calităţii, reputaţiei produselor promovate.

Cresterea cantitativă şi valorică a exportului de

vinuri cu D.O.C./I.G.

Evoluţia exporturilor României, ca volum şi valoare, pe pieţele

terţe vizate

Indicatori de impact: - Creşterea exportului total de vinuri cel puţin la nivelul creşterii înregistrate în anul 2015, conform indicatorilor inserați în textul măsurii de promovare a vinurilor din program. .

Pătrunderea pe noi pieţe terţe

Impactul programelor de promovare

accesate pe noi pieţe terţe, ca rezultat al

acţiunilor întreprinse

Indicatori de realizare- numărul evenimentelor/degustărilor organizate,

numărul specialiştilor participanţi şi concluziile lor Indicatori de impact:

- tendinţe ale vânzărilor în anul următor campaniilor de promovare faţă de anul precedent,

- costuri de comercializare înainte şi după acţiunile de promovare,

- tendinţe de consum ale produselor promovate în ţări terţe,

- schimbări ale percepţiei produselor promovate sub aspectul imaginii, calităţii, reputaţiei produselor promovate.

Consolidarea prezenţei vinurilor româneşti cu D.O.C./I.G. pe pieţele tradiţionale

Măsura a contribuit (sau nu) la creşterea vânzărilor pe pieţe tradiţionale

Indicatori de realizare - numărul evenimentelor/degustărilor organizate,

numărul specialiştilor participanţi şi concluziile lor Indicatori de impact:

- evoluţia vânzarilor după şase luni de campanie, - tendinţe ale vânzărilor în anul următor campaniilor


promovare, - tendinţe de consum ale produselor promovate în ţări

terţe, - valoarea şi volumul la export al produselor

promovate, - tendinţa în costul mediu unitar al produselor

exportate în ţari terţe, - schimbări ale percepţiei produselor promovate sub


a) b) Promovarea prin informare în statele membre

Obiective Criterii Indicatori cantitativi


Gradul de absorbţie a fondurilor alocate,

prin strategiile propuse

Indicatori de realizare: - număr estimat de programe de promovare depuse: 10

Informarea consumatorilor Impactul programelor Indicatori de realizare:

79

cu privire la varietatea, calitatea si condițiile de productie ale vinurilor din U.E precum si la rezultatele studiilor stiintifice

de promovare, ca rezultat al acţiunilor

întreprinse

- numărul evenimentelor/degustărilor organizate, numărul specialiştilor participanti şi concluziile lor

Indicatori de impact: - evoluţia vânzarilor după şase luni de campanie, - tendinţe ale vânzărilor în anul următor campaniilor


promovare, - tendinţe de consum ale produselor promovate în

ţările vizate de programe, - valoarea şi volumul livrărilor intracomunitare al

produselor promovate, - tendinţa în costul mediu unitar al produselor livrate

intracomunitar, - schimbări ale percepţiei produselor promovate sub


Informarea consumatorilor cu privire la consumul

responsabil de vin si riscul asociat consumului de alcool

Gradul de informare al consumatorilor cu privire la consumul responsabil de vin şi

riscul asociat consumului de alcool

Indicatori de realizare-numărul evenimentelor de informare organizate,

-numărul de consumatori informati Indicatori de impact:

- Nr. beneficiari de programe

Furnizarea de informatii exhaustive cu privire la conținutul si funcționarea schemelor de Denumiri de Origine Controlate si Indicatii Geografice a Uniunii, în special conditiile si efectele, în legătură cu calitatea specifică, reputația sau alte caracteristici ale vinului datorate mediului geografic sau originii sale particulare.

Măsura a contribuit (sau nu) la creşterea gradului de informare privind schemele U.E. privind D.O.C., I.G. în special conditiile si efectele, în legătură cu calitatea specifică, reputatia sau alte caracteristici ale vinului datorate mediului geografic sau originii sale particulare.

Indicatori de realizare - numărul evenimentelor/degustărilor organizate,

numărul specialiştilor participanţi şi concluziile lor Indicatori de impact: - evoluţia vânzarilor după şase luni de campanie, - tendinţe ale vânzărilor în anul următor campaniilor


promovare, - tendinţe de consum ale produselor promovate în

statele membre, - valoarea şi volumul livrărilor intracomunitare al

produselor promovate, - tendinţa în costul mediu unitar al produselor livrate

intracomunitar, - schimbări ale percepţiei produselor promovate sub


Restructurarea /Reconversia plantaţiilor viticole

Obiective Criterii Indicatori cantitativi Restructurarea unui procent de 2.5% pe an din suprafaţa viticolă totală, din care: - 1.7% reconversia soiurilor; - 0.7% reamplasarea parcelelor; - 0.1% modernizarea sistemului de sustinere.

Ponderea implementării măsurii în total sector Măsura a contribuit (sau nu) la creşterea competitivităţii producătorilor

- Creşterea numărului de proiecte aprobate până la 550. - Creşterea numărului de producători implicaţi - Păstrarea tradiţiei cultivării strugurilor pentru vin în regiunile viticole aprobate

Rezultatul implemenţării măsurii asupra suprafeţei totale de viţă-de-vie Impactul aplicării măsurii asupra calităţii producţiei de vin

- Creşterea suprafaţei afectate până la 6000 ha anual - Restructurarea a aproximativ 30000 de hectare de viţă-de-vie.

80

Absorbţia fondurilor europene alocate în proportie de 100%

Gradul de absorbţie a alocării financiare

- Sumele încasate/ regiune vitícolă - Sumele încasate/ţară

Asigurarea recoltelor de struguri

Obiective cuantificabile Criterii Indicatori cantitativi Creşterea stabilităţii veniturilor producătorilor prin salvgardarea veniturilor. Absorbţia în totalitate a fondurilor europene

Sprijinul acordat pentru asigurarea recoltei va contribui în mod eficient la protejarea veniturilor producătorilor . Măsura încurajează producătorii să-şi asigure recoltele.

- Mărirea suprafeţei asigurate de la 7500ha la 15000 ha anual. - Mărirea sumelor anuale acordate beneficiarilor de la 230 mii euro până la 350 - 450 mii euro.

- Mărirea numărului de producători care solicită sprijin, de la 120 la 300 -350. - Mărirea numărului de dosare depuse pentru accesarea măsurii.

Investiţii

Obiective cuantificate Criterii Indicatori cantitativi

Proiectele de investiţii vor viza: 30% din valoarea alocată

pentru investiţii va fi investită în săli de prezentare, showrooms numai pentru vinurile producătorului;

15% din valoarea alocată pentru investiţii va fi investită în achiziţionarea de baricuri pentru învechirea vinurilor;

15% din valoarea alocată pentru investiţii va fi investită în vinoteci pentru învechirea vinurilor producătorului

40% din valoarea alocată pentru investiții va fi investită în construcții de întreprinderi vinicole noi (crame noi)

Creşterea competitivităţii producătorilor de vinuri

Număr de proiecte depuse/aprobate Evoluţia volumului desfacerii pe segmente de piaţă local, intracomunitar şi piete terţe

Creşterea performanţei economice a întreprinderilor

Număr de beneficiari. Creşterea gradului de valorificare după accesarea investiţiilor: Creşterea rentabilităţii producţiei obţinute Raportul cerere/ofertă, stocul existent înainte/după accesarea investiţiei

Perfecţionarea tehnologiilor de vinificaţie pentru obţinerea de vinuri calitativ superioare

Număr de proiecte depuse Evoluţia producţiei de vin înainte/după accesarea măsurii

Distilarea subproduselor

Obiective cuantificate Criterii Indicatori cantitativiCreşterea stabilităţii veniturilor producătorilor Cresterea gradului de absorbtie a fondurilor europene Sporirea modalitatilor de eliminare a subproduselor

Cresterea impactului social si economic asupra producătorilorilor Creearea de noi locuri de munca

Cantitatea de subproduse livrata de catre producator distileriei Numărul de producători care solicită sprijin. Sumele acordate beneficiarilor măsurii.

81

H. MĂSURILE ADOPTATE PENTRU A ASIGURA PUNEREA ÎN APLICARE CORESPUNZĂTOARE ȘI EFICIENTĂ A PROGRAMULUI

I. DESEMNAREA AUTORITĂŢILOR COMPETENTEŞI A

ORGANISMELOR RESPONSABILE CU PUNEREA ÎN APLICARE A PROGRAMULUI

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale este autoritatea competentă a statului

care asigură transpunerea, elaborarea legislației naționale şi implementarea politicii

agricole în sectorul vitivinicol. Deasemenea, Direcțiile de specialitate din cadrul MADR

asigură armonizarea continuă a legislației naționale cu cea europeană.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură este autoritatea responsabilă cu

efectuarea plăților măsurilor notificate prin PNS 2014 – 2018.

În actele normative vor fi nominalizate autorităţile şi instituţiile responsabile

pentru implementarea fiecărei măsuri în parte.

J. SITE-UL INTERNET PE CARE ESTE PUSĂ LA DISPOZIȚIA PUBLICULUI

LEGISLAȚIA NAȚIONALĂ REFERITOARE LA PROGRAMUL DE SPRIJIN

Legislaţia naţională aferentă implementării P.N.S. 2014 – 2018 poate fi

consultată pe pagina web http://www.madr.ro/ro/horticultura/viticultura-vinificatie.html

anexa i ocp vitivinicolă depunerea programului · pdf file2 cuprins listĂ de abrevieri 4-5...

Documents