anexa 5 omect - curriculum asistent medical de radiologie

Anexa nr. 5 la OMEdC nr. 2288/28.09.2007

Curriculum Calificarea Asistent medical de radiologie

1

MINISTERUL EDUCAłIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

CURRICULUM

ASISTENT MEDICAL DE RADIOLOGIE

2007



2

AUTORI: Alexandru Mihaela, profesor Şcoala Postliceală Sanitară Fundeni Bucătaru Mihaela, profesor Şcoala Postliceală Sanitară Grigore Ghica Vodă Iaşi Dr. Botezatu Ionel, medic radiolog, Spitalul de urgenŃă Iaşi Ciobanu Carmen, asistent medical radiologie Medisystem Hospital Bucureşti Cristescu Eugenia, profesor Şcoala Postliceală Sanitară Fundeni Lascaride Astrid, profesor medic Şcoala Postliceală Sanitară Fundeni Stanca Gabriela, profesor Şcoala Postliceală Sanitară Carol Davila Petroşani Taflaru Doina , profesor medic Şcoala Postliceală Sanitară Fundeni Udma Florica, profesor Grupul Şcolar George Emil Palade ConstanŃa

ConsultanŃă: CENTRUL NAłIONAL DE DEZVOLTARE A ÎNVĂłĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC Paula POSEA – expert CNDIPT



3

PLAN DE INVATAMANT ANUL I

CALIFICAREA: ASISTENT MEDICAL DE RADIOLOGIE

Modulul I: Total ore/an 60

Tehnologia informatiei si comunicarii aplicată

din care: pregatire practică 30

Modulul II: Total ore/an 120 Anatomie


Modulul III: Total ore/an 60 Fiziologie din care: pregatire practică 30

Modulul IV: Total ore/an 60 Organizarea laboratorului


Modulul V: Total ore/an 120 Tehnici generale de îngrijire a bolnavului din care: pregatire practică 60

Modulul VI: Total ore/an 60 ProtecŃie, sănătate si securitate in muncă

din care : pregatire practică 30

Modulul VII: Total ore/an 60 Radiofizică şi dozimetria radiaŃiilor


Modulul VIII: Total ore/an 120 Anatomie descriptivă, topografică şi radiologică

din care pregatire practică 60

Modulul IX: Total ore/an 120 Tehnici de investigaŃie radiologică din care :

pregatire practică 60

Modulul X: Total ore/an 60 Igiena generala si epidemiologie din care : pregatire practică 30

Modulul XI: Total ore/an 60

Comunicare profesională in limba modernă


Modulul XII Total ore/an 120

Radiodiagnostic Din care: pregatire practica 60

Modulul XIII Total ore/an 60

Semiologie generală Din care: pregatire practică

30

Total ore/an: 30 ore/săptămână x 36 săptămâni = 1080 ore



4

PLAN DE INVATAMANT

ANUL I Semestrul I – 18 săptămâni

Detaliere ore

Denumire modul Nr.

Credite Teorie 15 săptămâni

Laborator tehnologic 1 zi pe

săptămână 15

săptămâni

Instruire practică 1 zi pe

săptămână 15

săptămâni

Instruire practică 30 ore pe

săptămână / 3 săptămâni

1 Tehnologia informaŃie şi comunicarii aplicată

1 30 30

2 Anatomie 2 60 30 30 3 Fiziologie 1 30 30 4 Organizarea laboratorului 1 30 30 5 Tehnici generale de îngrijire a

bolnavului 2 60 60

6 ProtecŃie, sănătate şi securitate în muncă

1 30 30

7 Radiofizică şi dozimetria radiaŃiilor 1 30 30

Semestrul II – 18 săptămâni

Detaliere ore

Denumire modul Nr.



săptămână 15

săptămâni


săptămână 15

săptămâni



8 Anatomie descriptivă, topografică şi radiologică

2 60 30 30

9 Tehnici de investigaŃie radiologică 2 60 60 10 Igienă generală şi epidemiologie 1 30 30 11 Comunicare profesională în limba

modernă 1 30 30

12 Radiodiagnostic 2 60 60 13 Semiologie generală 1 30 30

NOTA. Aceasta repartizare a modulelor pe semestru si a orelor de pregatire practica este o propunere din partea autorilor acestui curriculum. Modul de parcurgere a modulelor si

repartizarea orelor de pregatire practica poate fi stabilita la nivelul scolii in comisia metodica, cu conditia respectarii numarului total de ore/modul alocat prin planul de invatamant, aprobat

prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si tineretului.



5

MODULUL 1. TEHNOLOGIA INFORMAłIEI ŞI COMUNICĂRII APLICATĂ

Total ore 60, din care 30 ore laborator tehnologic

1.1 Locul modulului în cadrul planului de învăŃământ

Modulul Tehnologia informaŃiei şi comunicării aplicată se studiază pe parcursul anului I, şcoală postliceală, în vederea asigurării pregătirii de specialitate pentru obŃinerea calificării de nivel 3 avansat Asistent medical de radiologie

Acest modul, Tehnologia informaŃiei şi comunicării aplicată, se va parcurge cu aceleaşi conŃinuturi la toate calificările de nivel 3 avansat. La parcurgerea programei şcolare se va avea în vedere dobândirea competenŃelor prevăzute în Standardul de pregătire profesională specific calificării, document care face parte din Sistemul NaŃional de Calificări Profesionale.

După parcurgerea acestui modul, elevul va fi capabil să utilizeze sistemul de operare Windows, să compare reprezentări grafice în aplicaŃiile Word şi Excel, să administreze o bază de date, să comunice prin Internet, să structureze şi să prezinte informaŃii din surse variate.

Persoana care va absolvi acest modul va fi responsabilă de execuŃia propriei activităŃi, dar şi de realizarea sarcinilor încredinŃate grupului din care face parte, având atribuŃii de coordonare şi control.

Parcurgerea programului permite elevilor să dobândească competenŃe suficiente şi cunoştinŃe care să le permită găsirea unui loc de muncă corespunzător calificării.

Lista competenŃelor incluse în unitatea de competenŃă corespunzătoare modulului

1. Utilizează sistemul de operare Windows 2. Compară reprezentări grafice în aplicaŃiile Word şi Excel 3. Administrează o bază de date 4. Comunică prin Internet 5. Structurează şi prezintă informaŃii din surse variate

1.2 Tabelul de corelare a competenŃelor şi conŃinuturilor Unitatea de competenŃă: TEHNOLOGIA INFORMAłIEI ŞI COMUNICĂRII APLICATĂ

CompetenŃe ConŃinuturi tematice

C.1. Utilizează sistemul de operare Windows

(a) NoŃiuni elementare de operare: pornirea şi închiderea calculatorului, repornirea calculatorului, obiecte de lucru pe desktop.

(b) InterfaŃa sistemului Windows: obiecte grafice de interfaŃă- pictograma, butonul, lista de selecŃie, caseta de text, grupul de obiecte, fereastra - obiectul fereastră, navigarea în şi între ferestre.

(c) Organizarea informaŃiilor în sistemul de operare Windows: creare directoare, fişiere; operaŃii asupra directoarelor şi fişierelor.



6

(d) Elemente avansate de operare: modificarea configuraŃiei pentru desktop, configurarea tastaturii, configurarea imprimantei, shortcut-uri, suporturi mobile.

C.2. Compară reprezentări grafice în aplicaŃiile Word şi Excel

(e) OperaŃii de operare asupra structurii unui tabel şi a foilor de calcul: inserare/ştergere, copiere/lipire, redenumire, grupare linii şi coloane, exploatare foi de calcul, consultarea documentaŃiei auxiliare.

(f) Formatare document şi foi de calcul: setare pagină, stil, font, mărime font, tip caracter, aliniere, chenare, selectare culori, grosimea liniei, antet, subsol.

(g) Prelucrarea informaŃiilor dintr-un tabel: sortare, filtrare, subtotaluri, referinŃe absolute şi relative, funcŃii simple (adunare, scădere, medie aritmetică).

(h) Trasare diagrame: tip, sursa datelor, suprafaŃă diagramă, formatare, localizare, tipărire.

(i) Inserare obiecte: imagini, grafice, şabloane prezentări, ecuaŃii, fişiere multimedia, documente text.

C.3. Administrează o bază de date

(j) Tipuri de date: numerice, alfanumerice, logice, date calendaristice, şir de caractere, memo şi funcŃii pentru date de tip numeric, şir de caractere, date calendaristice, conversii, de uz general.

(k) Structura bazei de date: tabele (nume componente, tip, dimensiune).

(l) OperaŃii asupra tabelului dintr-o bază de date: creare, poziŃionare pe o înregistrare, actualizare, sortare, indexare.

(m) Încărcarea unei baze de date: introducere şi validare date. (n) Exploatarea unei baze de date: deschidere, închidere bază

de date şi tabele. C.4. Comunică pe Internet

(o) Tehnici de căutare adecvate surselor de informaŃii:

motoare căutare Internet, cuvinte-cheie, grupuri de cuvinte.

(p) OperaŃii pentru transmitere informatii: crearea unui cont, accesare cont, expediere mesaje.

(q) Metode de schimb al informaŃiilor: e-mail, dialog, dezbatere on-line, forum, liste de discuŃie a informaŃiilor.

C.5. Structurează şi prezintă informaŃii din surse variate

(r) Surse de informatii: baze de date, materiale scanate, Internet, fişiere de pe floppy şi CD-ROM, dicŃionare, cataloage, normative.

(s) Îmbinare informaŃii într-un mod coerent: conŃinut unitar, de la simplu la complex, limbaj.

(t) Prezentare material realizat: operaŃii complexe de calcul tabelar, diagrame, grafice, baze de date corespunzatoare domeniului de activitate.

1.3. Sugestii metodologice

a) Explicarea corelaŃiilor între competenŃe şi conŃinuturi



7

Modulul Tehnologia informaŃiei şi comunicării aplicată poate fi parcurs în mod independent, iar ordinea de parcurgere a conŃinuturilor este cea din tabelul de corelare a competenŃelor şi conŃinuturilor.

ConŃinuturile se vor exemplifica în funcŃie de domeniul profesional, respectiv reprezentările grafice în aplicaŃiile Word şi Excel, bazele de date şi informaŃiile din surse variate vor corespunde domeniului profesional.

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme, în funcŃie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunoştinŃe anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinŃelor şi de formare a deprinderilor.

b) Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare/învăŃare

Profesorii pot folosi informaŃii despre stilul de învăŃare al elevilor. ActivităŃile la lecŃii pot fi variate astfel încât să garanteze că toate stilurile de învăŃare sunt atinse. Pentru atingerea competenŃelor din prezentul modul se vor aplica activităŃi de învăŃare cu caracter interactiv. Se recomandă metode cum sunt: studiul de caz, demonstraŃia, exerciŃiul, dezbaterea, discuŃii în grup proiectul, metoda practică, observaŃia sistematică a comportamentului elevilor, autoevaluarea.

Alegerea acestor activităŃi oferă următoarele avantaje: sunt orientate asupra celui care învaŃă, respectiv asupra disponibilităŃilor sale, urmând să le pună mai bine în valoare; permite individualizarea învăŃării; oferă maximul de deschidere; permite diferenŃierea sarcinilor şi a timpului alocat.

Alegerea acestor activităŃi conduc la o orientare asupra celui care învaŃă, urmând să le pună mai bine în valoare, permit diferenŃierea sarcinilor şi a timpului alocat.

Instruirea se va realiza în laboratorul de informatică cu o bună dotare materială şi cu softul corespunzător.

Nivelul de pregătire teoretică este realizat corespunzător, dacă sunt îndeplinite criteriile de performanŃă ce pot fi atinse numai dacă în procesul de învăŃământ sunt asigurate condiŃiile de aplicabilitate descrise în standard.

ActivităŃile de învăŃare se pot organiza frontal, individual sau pe grupe mici de elevi.

CondiŃiile concrete ale unităŃii şcolare, personalitatea şi creativitatea formatorului, însuşirile elevilor sunt cele care vor determina alegerea strategiilor didactice adecvate

c) Sugestii cu privire la evaluare

Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanŃă, condiŃiile de aplicabilitate şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de pregătire profesională corespunzător calificării. În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ, pentru verificarea atingerii competenŃelor. Se evaluează numai competenŃele din acest modul, evaluarea altor competenŃe nefiind relevantă. O competenŃă se evaluează o singură dată.

Evaluarea probelor implică semnătura evaluatorului de fiecare dată când s-a demonstrat realizarea sarcinii. Evaluarea se consideră încheiată cu succes când s-au obŃinut toate semnăturile, care atestă dobândirea competenŃei.

Evaluarea continuă şi sumativă este condiŃionată de evaluarea stabilită în Standardul de pregătire profesională.



8

EXEMPLU DE INSTRUMENT DE EVALUARE

UNITATEA DE COMPETENłĂ 2: TEHNOLOGIA INFORMAłIEI ŞI COMUNICĂRII APLICATĂ

Evaluarea 1 - CompetenŃa 1: Utilizează sistemul de operare Windows Numele candidatului: Număr de înregistrare: Oră de instruire practică prin laborator tehnologic Centru: Data de început: Numele evaluatorului: Data de încheiere: Semnătura evaluatorului: Data de verificare:



9

Evaluare 1: UNITATEA DE COMPETENłĂ:2. TEHNOLOGIA INFORMAłIEI ŞI COMUNICĂRII APLICATĂ

Această evaluare se referă la CompetenŃa 2.1: Utilizează sistemul de operare Windows, cu următoarele criterii de performanŃă:

(a) Controlarea sesiunii de lucru pe calculator

(b) Utilizarea interfeŃei sistemului Windows

(c) Organizarea informaŃiilor în sistemul de operare Windows

(d) Utilizarea elementelor avansate de operare CondiŃii de aplicabilitate: NoŃiuni elementare de operare: pornirea şi închiderea calculatorului, repornirea

calculatorului, obiecte de lucru pe desktop InterfaŃa sistemului Windows: obiecte grafice de interfaŃă- pictograma, butonul, lista de

selecŃie, caseta de text, grupul de obiecte, fereastra - obiectul fereastră, navigarea în şi între ferestre

Organizarea informaŃiilor: creare directoare, fişiere; operaŃii asupra directoarelor

şi fişierelor Elemente avansate de operare: modificarea configuraŃiei pentru desktop, configurarea

tastasturii, configurarea imprimantei, shortcut-uri, suporturi mobile

INSTRUCłIUNI PENTRU CANDIDAłI

CitiŃi aceste observaŃii înainte de a începe evaluarea:

- CitiŃi cu atenŃie fişa tehnologică de execuŃie - Dacă aveŃi neclarităŃi referitoare la fişa tehnologică, comunicaŃi acest lucru evaluatorului

înainte de a începe rezolvarea sarcinii - Înainte de începerea evaluării, asiguraŃi-vă că dispuneŃi de condiŃiile de siguranŃă,

echipamentul, materialele şi SDV-urile necesare rezolvării sarcinii - AsiguraŃi-vă că numele dvs., data şi numărul de înregistrare apar pe fişa pe care o veŃi

înmâna evaluatorului - RezolvaŃi toate etapele acestei fişe tehnologice - Când aŃi terminat, asiguraŃi-vă că înmânaŃi evaluatorului fişa rezolvată.



10

Evaluare 1 Utilizează sistemul de operare Windows 1(a) Controlarea sesiunii de lucru pe calculator EfectuaŃi operaŃiile elementare de operare într-o sesiune de lucru cu calculatorul Nr. crt.

Sesiune de lucru Evaluator Data

1 Pornirea calculatorului 2 Închiderea calculatorului 3 Repornirea calculatorului 4 Identificare obiecte de lucru pe desktop

1(b) Utilizarea interfeŃei sistemului Windows

UtilizaŃi interfaŃa sistemului Windows şi completaŃi tabelul cu elementele folosite.

Nr. crt. InterfaŃa sistemului Windows Evaluator Data 5 6 7 8 9 10 11 1(c) Organizarea informaŃiilor în sistemul de operare Windows CreaŃi un director numit Examen, două subdirectoare numite Subexamen1 şi Subexamen2 şi un fişier în subdirectorul Subexamen1. CopiaŃi fişierul din subdirectorul Subexamen1 în celălalt subdiector, apoi mutaŃi-l în directorul Examen.

Nr. crt.

FuncŃii specifice Evaluator Data

12 Creare director-Examen 13 Creare Subdirectorul Subexamen1 14 Creare Subdirectorul Subexamen2 15 Creare Fişier 16 Copiere Fişier 17 Mutare Fişier



11

MODULUL 2. ANATOMIE

Nota introductivă Modulul ANATOMIE face parte din pregătirea specifică din anul I, pentru

calificarea: asistent medical de radiologie. În modulul ANATOMIE se regăsesc abilităŃile din unitatea de competenŃa tehnică

specializată ANATOMIE. Modulul are alocate 120 ore, din care 60 ore pregatire practica. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenŃelor descrise în

standardele de pregătire profesională. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării.

Lista competenŃelor specifice unităŃii de competenŃă corespunzătoare modulului:

1. Identifică principalele părŃi componente ale corpului uman 2. Localizează părŃile componente ale corpului uman 3. Analizează părŃile componente ale corpului uman 4. Identifică raporturile anatomice ale principalelor componente ale corpului uman.

Tabelul de corelare a competenŃelor cu conŃinutul. Unitatea de competenta: ANATOMIE

Nr. crt.

Unitate de competenŃă

CompetenŃe ConŃinuturi / ca şi titlu de lecŃie (tematici)

1. Anatomie CompetenŃa 1.:

Identifica principalele

părŃi componente ale corpului uman

Metode de cercetare anatomică: ∼ Metode macroscopice: explorarea pe viu, explorarea radiologică, disecŃia.

∼ Metode microscopice: citologia, histologia, embriologia

PărŃile componente ale corpului uman: ∼ Cap, gât, trunchi, membre. ∼ Celula, Ńesuturi, organe, aparate, sisteme (sistemul nervos, endocrin, aparatul locomotor, respirator, digestiv, circulator, excretor, reproducător, analizatorii).

Niveluri de organizare structurală – definiŃie şi descriere: ∼ Macroscopic. ∼ Microscopic. ∼ Molecular.

CompetenŃa 2.: Localizează părŃile

componente ale corpului uman

Terminologie anatomică: cranial, caudal, ventral, dorsal, medial, lateral, sagital, frontal, transversal, proximal, distal, plantar, palmar etc. Organizarea generala a corpului uman – regiuni, structuri morfofiziologice, aparate şi sisteme. ∼ Celula – tipuri de celule, compartimentele celulare (organizat – organitele celulare; neorganizat – apa, substanŃe anorganice şi organice), diviziunea celulară (mitoză şi meioză).

∼ łesuturi – clasificare (epitelial, conjunctiv,



12

muscular, nervos, sângele), caracterizare, localizare, rol.

∼ Sângele – componente (elemente figurate şi plasma sanguină) şi proprietăŃi.

∼ łesutul osos - structura osului, compozitia chimica a oaselor, scheletul (scheletul capului, scheletul trunchiului, scheletul membrelor).

∼ łesutul muscular - structura muschiului, principalele grupe de muschi somatici (muschii capului, muschii gatului, muschii trunchiului, muschii membrelor).

Axele şi planurile de orientare şi rolul acestora: ~ Axele – longitudinal, sagital, transversal. Axul longitudinal (vertical) - cel mai lung segment de dreaptă ce se poate trasa imaginar în poziŃie anatomică normală a subiectului. În cazul omului este dat de vertex şi de planul poligonului de susŃinere (podeaua). Axe transversale - sunt orientate de la dreapta la stânga şi perpendiculare pe cel longitudinal. Axe sagitale - sunt orientate antero-posterior (ventro-dorsal) şi sunt perpendiculare pe cel longitudinal. ~ Planurile – frontal, sagital, transversal. Planul mediosagital (median sau al simetriei bilaterale) - planul determinat de ombilic şi de axul longitudinal al corpului, respectiv de axele longitudinal şi sagital. Prin intersectarea cu suprafaŃa corpului determină pe aceasta linia mediană anterioară şi

posterioară. Planuri paramediane (parasagitale sau sagitale) - toate planurile paralele cu cel mediosagital. Planuri frontale - toate planurile verticale, paralele cu fruntea în PAN. Planuri transversale (orizontale) - toate planurile perpendiculare pe axul longitudinal. ~ Dimensiuni - lungime, grosime, lăŃime.

CompetenŃa 3.: Analizează părŃile

componente ale corpului uman

Componente anatomice - denumire si localizare: ∼ Cap ∼ Gât ∼ Trunchi ∼ Abdomen ∼ Pelvis ∼ Membre superioare ∼ Membre inferioare Sisteme şi aparate - denumire si localizare: ∼ Sistem nervos ∼ Sistem osos ∼ Sistem muscular ∼ Sistem endocrin ∼ Aparat respirator – descriere, structura,



13

vascularizatia si inervatia plamanului. ∼ Aparat circulator – descriere, configuraŃia internă a inimii, structură, vascularizaŃia şi inervaŃia inimii, arborele circulator (sistemul arterial, sistemul venos, sistemul limfatic), splină (localizare, structură).

∼ Aparat digestiv – descriere – cavitatea bucală, faringele, esofagul, organele tubului digestiv din cavitatea abdominală (stomacul, intestinul subŃire, intestinul gros), glandele anexe ale tubului digestiv (glandele salivare, ficatul, pancreasul).

∼ Aparat excretor – descriere, structura, vascularizatia şi inervaŃia rinichiului, caile urinare.

∼ Aparat reproducător – descriere (aparat genital feminin, aparat genital masculin), componente, structura.

CompetenŃa 4.: Identifică raporturile anatomice ale principalelor componente ale corpului uman.

Componente anatomice: ∼ Cap – neurocraniu, viscerocraniu ∼ Gât – vase nervi, oase etc. ∼ Trunchi – plămân, cord, vasele mari, mediastin etc. ∼ Abdomen – stomac, anse intestinale, cadru colic, ficat etc.

∼ Pelvis – organe genitale etc. ∼ Membre superioare – masa musculară, sistem osos, vase, nervi etc.

∼ Membre inferioare – masa musculară, sistem osos, vase, nervi etc.

Sisteme şi aparate: ∼ Sistem nervos – descriere, componente, (maduva spinarii, encefalul, sistemul nervos vegetativ).

∼ Sistem osos – oasele capului, trunchiului şi membrelor etc.

∼ Sistem muscular – muşchii capului, gâtului, trunchiului, membrelor etc.

∼ Artrologie – articulatiile fixe, semimobile, mobile). ∼ Sistem endocrin – glande endocrine, glande exocrine.

∼ Aparat respirator – căi respiratorii superioare, căi respiratorii inferioare, plămâni etc.

∼ Aparat circulator – inima, artere, vene, capilare, sistem limfatic etc.

∼ Aparat digestiv – cavitate bucală, faringe, esofag., stomac, intestin subŃire, intestin gros, rect.

∼ Aparat excretor – rinichi, uretere, vezică, uretră. ∼ Aparat reproducător – masculin, feminin. ∼ Analizatorii – descriere, tipuri de analizatori (cutanat, kinestezic, olfactiv, gustativ, vizual, acustico-vestibular).



14

∼ Glandele endocrine – descriere, tipuri de glande, structură, hormonii secretaŃi (hipofiza, suprarenalele, tiroida, paratiroidele, pancreasul endocrin, timusul, epifiza).

Metabolismul – definiŃie, tipuri de metabolism (glucidic, lipidic, proteic, energetic, bazal, substanŃe energetice).

CondiŃii de aplicare didactică şi de evaluare. Modulul ANATOMIE poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei

didactice, profesorul va trebui să Ńină seama de următoarele principii moderne ale educaŃiei: ~ Elevii învaŃă când fac ceva şi când sunt implicaŃi activ în procesul de învăŃare. ~ Elevii au stiluri diferite de învăŃare. ~ Elevii participă cu cunoştinŃele dobândite anterior, la procesul de învăŃare. ~ Elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informaŃiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonare lor. Pentru atingerea competenŃelor din prezentul modul se vor realiza activităŃi de învăŃare

cu caracter interactiv. Se recomandă ca metode: observaŃia, descoperirea, demonstraŃia, problematizarea, proiectul etc.

Pentru atingerea competenŃelor din prezentul modul se vor realiza activităŃi de învăŃare cu caracter practic aplicativ: exerciŃii de identificare a partilor componente ale corpului uman, exerciŃii de utilizare a nomenclaturii anatomice, exerciŃii de grupare a diferitelor structuri (celule, Ńesuturi, organe, aparate şi sisteme), fişe de lucru (exemple: localizarea şi raporturile anatomice dintre organele abdominale), proiect (exemple: schema circulaŃiei arteriale, venoase, limfatice, schema feed-back – ului endocrin).

Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări), test scris, fişe de lucru fise de observaŃie, fişe autoevaluare, realizarea unui produs/proiect, probe practice (demonstraŃie, studiu de caz).

Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanŃă şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională.

Modulul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire care trebuie să-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul şi persoana care face evaluare, SPP-ul stabileşte un nivel naŃional comun de performanŃă, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. Se evaluează numai competenŃele din acest modul, evaluarea altor competenŃe nefiind relevantă. O competenŃă se evaluează în cadrul unui singur modul.

Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă, iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenŃelor. Cadrele didactice care asigura pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competenŃe, numărul de reevaluări şi distribuŃia acestora pe parcursul anului şcolar.

Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: tema in clasa, investigatia, proiectul, autoevaluarea, coevaluarea în grupul de lucru, observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor faŃă de o sarcină dată şi a comunicării, tema în clasă, investigaŃia, proiectul. Evaluarea va fi ritmică, intermediară şi finală. La sfârşitul modulului se va face o evaluare comună (profesor + profesor instructor) constând dintr-o probă scrisă şi probă practică.

Sugestii metodologice ConŃinutul modulului este proiectat pentru un număr de 120 ore şi se va desfăşura de

preferat, astfel: 4 ore / săptămână de instruire teoretică / semestrul I, 30 ore instruire



15

practică – 1 zi pe săptămână în timpul semestrului I şi 30 ore instruire practică (5 zile, 6 ore pe zi) la sfârşitul semestrului.

Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcŃie de cunoştinŃele, deprinderile şi abilităŃile anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiŃi. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competenŃelor cu conŃinuturile.

Instruirea se va realiza în săli de demonstraŃie, unităŃi sanitare cu o bună dotare materială. Instruirea practică are o importanŃă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenŃelor pentru viitorii asistenŃi de radiologie.

Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noŃiunilor şi activităŃilor privind ANATOMIA.

Se pot utiliza ca metode de învăŃare: expunerea, conversaŃia, munca independentă, simularea, observaŃia, exerciŃiul, discuŃii şi lucrul în grup care stimulează spiritual critic şi creativitatea, studiu de caz, dezbaterea etc. Se va urmări aplicarea cunoştinŃelor la problemele reale, pentru a se putea Ńine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor.

Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe, scheme, casete video, CD-uri, folii de retroproiector, manechin, atlase, cataloage, diapozitive, desene, preparate formolizate, preparate microscopice, mulaje etc.



16

MODULUL 3 FIZIOLOGIE

Nota introductivă Modulul FIZIOLOGIE face parte din pregătirea specifică din anul I, pentru

calificarea: asistent medical de radiologie. În modulul FIZIOLOGIE se regăsesc abilităŃile din unitatea de competenŃa tehnică

specializată FIZIOLOGIE. Modulul are alocate 60 ore, din care 30 ore pregatire practica. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenŃelor descrise în


Lista competenŃelor specifice unităŃii de competenŃă corespunzătoare modulului

CompetenŃe:

1. Caracterizează principalele funcŃii ale organismului

2. Descrie elementele de fiziologie (pe aparate şi sisteme) ale corpului uman

3. Specifică modalităŃile de adaptare a organismului la variaŃiile de mediu Tabelul de corelare a competenŃelor cu conŃinutul.

Nr. crt.



1. Fiziologie CompetenŃa 1.:

Caracterizează principalele funcŃii ale organismului

Clasificare - funcŃia de relaŃie - funcŃia de nutriŃie ∼ funcŃia de reproducere Definitii

(a) FuncŃie de relaŃie – schimbul de informaŃii cu mediul intern si extern in scopul menŃinerii integrităŃii organismului, a homeostaziei si a adaptării acestuia la mediu

(b) FuncŃie de nutriŃie – schimburile materiale dintre organism si mediu (c)FuncŃie de reproducere – asigurarea continuităŃii in timp (perpetuării) a speciei

Sisteme si aparate: (a) de relaŃie – sistem nervos, analizatori, sistem endocrin, aparat locomotor

(b) de nutriŃie – aparat respirator, aparat digestiv, aparat circulator, aparat excretor

(c) de reproducere – aparat genital masculin, aparat genital feminin



17

2.Descrie elementele de fiziologie (pe aparate şi sisteme) ale corpului uman

3.Specifică modalităŃile de adaptare a organismului la variaŃiile de mediu

Fiziologie:

- sistem nervos – fiziologia SN (arcul reflex, - sinapsa, neurotransmiŃătorii, reflexul necondiŃionat,

reflexul condiŃionat, procese corticale fundamentale, activitatea nervoasa superioara);

- analizatori – recepŃionare, conducere si decodificare de informaŃii;

- caile si interrelaŃiile metabolice; - sistem endocrin – feed-back-ul pozitiv si negativ

(stimulare/inhibare); - aparat locomotor – fiziologia contracŃiei musculare,

sistemul de pârghii; - aparat respirator – etapele respiraŃiei: ventilaŃia

pulmonara, schimburile gazoase, transportul gazelor in sânge, respiraŃia celulara, reglarea respiraŃiei;

- aparat digestiv – etapele digestiei: bucala, gastrica, intestinala, fiziologia colonului, funcŃiile ficatului, defecaŃia;

- aparat circulator – marea si mica circulaŃie, circulaŃia limfatica, circulaŃia capilara, rolul circulaŃiei, reglarea circulaŃiei;

- aparat excretor – excreŃia: formarea urinei, micŃiunea;

- aparat genital – formarea gameŃilor, secreŃia si rolul hormonilor sexuale, fecundaŃia, nidatia, gestaŃia.

InterrelaŃii: se realizeaza prin transportul in sânge a substanŃelor organice si anorganice cu rol in osmoza, in schimburile intra- si intercelulare, cu rol de vitamine, hormoni, mediatori chimici, antigene, anticorpi, substanŃe energetice, substanŃe

Factorii:

- externi – temperatura, umiditatea, calitatea si cantitatea alimentelor si a apei, calitatea si compoziŃia aerului si solului, microorganismele patogene si paraziŃii, drogurile (ex.: medicamentele, alcoolul, tutunul, etc.)

- interni – hipoxia, dezechilibre hidro-electrolitice, metabolice, endocrine, etc.

Mecanisme de adaptare:

feed-back pozitiv şi/sau negativ prin care se realizeaza reglarea temperaturii corpului,



18

menŃinerea homeostaziei, reglarea echilibrului hidro-electrolitic, reglarea aportului alimentar, a metabolismului, a ritmului somn – veghe, etc.

CondiŃii de aplicare didactică şi de evaluare. Modulul FIZIOLOGIE poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei



Pentru atingerea competenŃelor din prezentul modul se vor realiza activităŃi de învăŃare cu caracter practic aplicativ: exerciŃii de identificare a partilor componente ale corpului uman, exerciŃii de utilizare a nomenclaturii anatomice, exerciŃii de grupare a diferitelor structuri (celule, Ńesuturi, organe, aparate şi sisteme), fişe de lucru (exemple: localizarea şi raporturile anatomice dintre organele abdominale), proiect (exemple: schema circulaŃiei arteriale, venoase, limfatice, schema feed-back – ului endocrin).



Modulul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire care trebuie să-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul şi persoana care face evaluare, SPP-ul stabileşte un nivel naŃional comun de performanŃă, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. Se evaluează numai competenŃele din acest modul, evaluarea altor competenŃe nefiind relevantă. O competenŃă se evaluează în cadrul unui singur modul.


Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: tema in clasa, investigatia, proiectul, autoevaluarea, coevaluarea în grupul de lucru, observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor faŃă de o sarcină dată şi a comunicării, tema în clasă, investigaŃia, proiectul. Evaluarea va fi ritmică, intermediară şi finală. La sfârşitul modulului se va face o evaluare comună (profesor + profesor instructor) constând dintr-o probă scrisă şi probă practică.

Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme

în funcŃie de cunoştinŃele, deprinderile şi abilităŃile anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiŃi. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competenŃelor cu conŃinuturile.



19


Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noŃiunilor şi activităŃilor privind FIZIOLOGIA.





20

MODULUL 4 : ORGANIZAREA LABORATORULUI Modulul: ORGANIZAREA LABORATORULUI DE DEVELOPARE IN RADIOLOGIE SI IMAGISTICA MEDICALA

• Nota introductiva Modulul ORGANIZAREA LABORATORULUI DE DEVELOPARE IN RADIOLOGIE SI IMAGISTICA MEDICALA face parte din pregatirea generala din anul I, pentru calificarea: asistent medical radiologie In modul se regasesc abilitatile din unitatea de competenta ORGANIZAREA LABORATORULUI DE DEVELOPARE IN RADIOLOGIE SI IMAGISTICA MEDICALA. Modulul are alocate 60 de ore din care 30 de ore de pregatire practica. Prin parcugerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii.

• Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului : 1. Monitorizeaza conditiile optime din camera obscura 2. Prepara substantele de developare a filmelor radiologice si mamografice 3. Obtine imaginea radiologica in camera obscura 4. Gestioneaza substantele si materialele necesare in camera obscura Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta : ORGANIZAREA LABORATORULUI DE DEVELOPARE IN RADIOLOGIE SI IMAGISTICA MEDICALA Nr. Crt.

Unitate de competenta

Competente

Continuturi

1.

Organizarea laboratorului de developare in radiologie si imagistica medicala

C.1.Monitorizeaza conditiile optime din camera obscura

1. Mobilierul camerei obscure a) generalitati b) particularitatile camerei obscure - dimensiunile(in raport cu activitatea desfasurata) - aerisirea(cu ajutorul unui ventilator sau a unei ferestre de dimensiuni normale camuflata pentru a obtine o obscuritate completa in timpul lucrului) - accesul(camera obscura este alaturata camerei unde se executa radiografiile) -peretii si podeaua(culoare care sa

absoarba si sa neutralizeze orice



21

raza actinica) -luminarea( inactinism sever controlat

datorita cresterii sensibilitatii filmelor), distanta intre lumina alba si cea rosie mai mare pentru a nu se face confuzii in timpul lucrului (voalarea filmelor)

c) parti distincte ale camerei obscure -locul uscat (masa-dulap, rafturi, filme, casetele cu ecranele intaritoate, hartie de copiat, rame, cleme) - locul umed (bazin de apa, tancuri necesare developarii, tavi, capac pentru revelator care sa impiedice patrunderea luminii in timpul developarii) 1.1.Eficientizarea timpului alocat procesarii filmelor - distante minime intre locul umed si cel uscat - distante minime intre locul casetelor si cel al filmelor 1.2. Instalatii din camera obscura a) instalatii sanitare -instalatia de apa - de alimentare si scurgere necesara nevoilor camerei obscure b) instalatii electrice -intrerupatoare - prize - lampa rosie - incalzitor electric (termoplonjor)pentru incalzirea revelatorului in anotimpul rece -termometru c) masina de developare automata d) instalatia de climatizare si ventilatie - aparate de aer conditionat - ferestre prevazute cu sistem de camuflaj 1.3. Reguli de conduita in camera obscura -curatenie perfecta a camerei obscure: peretii si podeaua nestropiti de solutii - fixatorul sa nu ajunga in revelator pentru deteriorarea acestuia -filmele atinse numai cu mainile curate si degresate - filmele scoase dintre cele doua ecrane fara frecare (descarcari electrice care produc artefacte) -casetele manipulate corect respectand



22

C.2. Prepara substantele de developare a filmelor radiologice si mamografice

asezarea lor in camera obscura (cele expuse asezate pe masa de lucru, iar cele neexpuse asezate in raft pentru evitarea folosirii neadecvate) -casetele sa preseze uniform filmele si sa fie inchise perfect -filmele manipulate corect pentru evitarea voalarii lor(cutiile cu filme acoperite etans) - semnele de plumb S si D pastrate in acelasi loc 2. Substante de developare - revelatorul (substante chimic pure) - fixatorul (substante chimic pure) 2.1. Conditiile de utilizare -respectarea termneului de valabilitate al substantelor de developare - pastrarea substantelor de developare in conditii optime (depozit) 2.2. Preparea substantelor de developare pentru developare manuala: -substante asociate corect in ordinea inscriptionarii bidoanelor: 3 bidoane revelator culoare rosie; 2 bidoane fixator culoare albastr - cantitatea de apa adaugata corect pentru obtinerea cantitatii totale a substantei de developare - temperatura standard a revelatorului (18°) -palete de lemn pentru uniformizarea substantelor de developare in tancuri 2.3.Preparea substantelor de developare pentru developare automata: -substante asociate corect in ordinea inscriptionarii bidoanelor: 3 bidoane revelator culoare rosie; 2 bidoane fixator culoare albastr - cantitatea de apa adaugata corect pentru obtinerea cantitatii totale a substantei de developare - tancurile pentru substante din masina de developare umplute pana la limita inferioara conform inscriptionarii 2.4. Calitatea substantelor de developare: -revelator expus excesiv la lumina(deteriorarea lui) -completarea revelatorului cu apa(modifica concentratia revelatorului)



23

C.3. Obtine imaginea radiologica in camera obscura

-stropi de fixator in revelator(schimbarea revelatorului cu altul nou) -temperatura standard a revelatorului (modifica timpii de developare) 3. Casete utilizate pentru obtinerea imaginii radiologice: - caracteristicile casetelor( structura ecranelor intaritoare: 100, 200, 400) - 18/24, 24/30, 18/40, 35/35, 30/40, 35/43 (dimensiuni diferite in raport cu marimea filmului folosit) 3.1.Filmele radiologice si mamografice utilizate in obtinerea imaginii radiologice: - caracteristicile filmelor radiologice si mamografice (structura filmelor) -18/24, 24/30, 18/40, 35/35, 30/40, 35/43 (dimensiuni diferite in functie de regiunea de radiografiat) 3.2. Selectare corecta a casetelor si filmelor - asocierea corecta a filmelor cu casetele -interval cat mai mare intre doua expuneri cu aceeasi caseta 3.3. Artefactele ecranelor intaritoare -petele de revelator si fixator (se sterg imediat inainte ca aceste substante sa patrunda in stratul activ) - urmele de degete si particulele de praf de pe folii se spala cu apa calduta sau se sterg cu alcool de 90° diluat cu apa (periodic) 3.4. Procesarea manuala a filmelor radiologice si mamografice a)- revelare ( imaginea latenta de pe filmul radiografic expus la radiatii devine evidenta) - filmul este acoperit complet de revelator - filmul se agita usor in revelator pentru indepartarea bulelor de aer -in timpul developarii controlam aparitia imaginii radiologice sau mamografice - operatia developarii se face la lumina rosie - un film corect expus se tine in revelator de calitate si la temperatura standard (18°) timp de 5 minute -timpul de developare de prelungeste pe masura ce revelatorul se invecheste (peste 10 minute de revelare necesita inlocuirea revelatorului)



24

C.4. Gestioneaza substantele si materialele necesare in camera obscura

b) spalare intermediara ( filmul se spala repede in acest tanc dupa ce developarea a fost terminata) c) fixare ( imaginea radiologica nu mai poate fi influentata de radiatii) - operatia de fixare se face tot la lumina rosie, minim 10 minute d) spalare finala (tancuri speciale cu apa curgatoare, timp de 30 minute) e) uscare (caldura sub 30°) 3.5. Procesarea automata a filmelor radiologice si mamografice -pozitionare corecta a filmelor pe suportul de introducere in masina de developare -urmatorul film se introduce in masina automata dupa atentionarea auditiva - timpul de developare terminat este anuntat de masina de developare 3.6. Defectele radiografiilor - subexpuse (contraste tari:partile transparente prea luminate si neconturate, iar partile negre sunt palide) -supraexpuse (contraste slabe: film voalat, umbrit, cenusiu) 3.7. Remedii prin procesul de developare manuala - subexpuse: se mareste timpul de developare - supraexpuse: se micsoreaza timpul de developare 4. Necesarul de substante folosite in camera obscura - substante de developare(revelator, fixator) - solutii dezinfectante(cloramina, incidin, hydrex) 4.1. Necesarul de materiale folosite in camera obscura - filme - casete - ecrane intaritoare 4.2. Conditii de depozitare: – spatii special amenajate si in conditii de securitate – conditii optime de accesibilitate - substantele si materialele depozitate separat



25

4.3. Documente centralizatoare - documente tipizate - documente PC

CondiŃii de aplicare didactică şi de evaluare.

Modulul ORGANIZAREA LABORATORULUI DE DEVELOPARE IN RADIOLOGIE SI IMAGISTICA MEDICALA poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să Ńină seama de următoarele principii moderne ale educaŃiei:

~ Elevii învaŃă când fac ceva şi când sunt implicaŃi activ în procesul de învăŃare. ~ Elevii au stiluri diferite de învăŃare. ~ Elevii participă cu cunoştinŃele lor dobândite anterior, la procesul de învăŃare. ~ Elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informaŃiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonare lor. Pentru atingerea competenŃelor din prezentul modul se vor realiza activităŃi de învăŃare

cu caracter interactiv. Se recomandă următoarele metode: observaŃia, descoperirea, demonstraŃia, problematizarea, fişa de lucru, planul de intervenŃie etc.

Pentru atingerea competenŃelor din prezentul modul se vor realiza activităŃi de învăŃare cu caracter practic aplicativ: scheme, fişe de lucru, planuri de intervenŃie, simulări.

Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări), test scris, fişe de lucru, probe practice(demonstraŃie, studiu de caz – plan de intervenŃie, fise de autoevaluare, teste de evaluare, realizarea unui produs proiect.


Modulul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire care trebuie să-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul şi persoana care face evaluare, SPP-ul stabileşte un nivel naŃional comun de performanŃă, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire.

Se evaluează numai competenŃele din acest modul, evaluarea altor competenŃe nefiind relevantă. O competenŃă se evaluează în cadrul unui singur modul.

Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă, iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenŃelor.

Cadrele didactice care asigura pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competenŃe, numărul de reevaluări şi distribuŃia acestora pe parcursul anului şcolar.

Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea în grupul de lucru, observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor faŃă de o sarcină dată şi a comunicării, tema în clasă, investigaŃia, proiectul, proba practica. Evaluarea va fi ritmică, intermediară şi finală.

La sfârşitul modulului se va face o evaluare comună ( profesor + profesor instructor) constând dintr-o probă scrisă.si proba practica.


în funcŃie de cunoştinŃele, deprinderile şi abilităŃile anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiŃi.

Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competenŃelor cu conŃinuturile.

Instruirea se va realiza în cabinete si laboratoare cu o buna dotare materiala.



26

Instruirea in laboratoare are o inmportanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitori asistenti medicali de radiologie. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noŃiunilor şi activităŃilor privind ORGANIZAREA LABORATORULUI DE DEVELOPARE IN RADIOLOGIE SI IMAGISTICA MEDICALA pot utiliza ca metode de învăŃare: expunerea, conversaŃia, munca independentă, simularea, observaŃia, exerciŃiul, discuŃii şi lucrul în grup care stimulează spiritual critic şi creativitatea, studiu de caz, dezbaterea etc. Se va urmări aplicarea cunoştinŃelor la problemele reale, pentru a se putea Ńine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor.

Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe, scheme, casete video, CD- uri, folii de retroproiector, instrumentar si materiale sanitare diverse etc. BIBLIOGRAFIE: Biofizica si radiologie, autori: Maria Cornelia Nencescu si Viorel Mateescu, editura Universul -1999 Tehnica radiografica, autori: Amilcar Georgescu si Sonia Vulpescu-editura medicala-1956



27

MODULUL 5 : TEHNICI GENERALE DE ÎNGRIJIRE A BOLNAVULUI

Nota introductivă Modulul TEHNICI GENERALE DE ÎNGRIJIRE A BOLNAVULUI face parte din

pregătirea specifică, pentru calificarea: asistent medical de radiologie. Modulul are alocate 120 ore, din care 60 ore instruire practică la sfârşitul

semestrului I. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenŃelor descrise în

standardele de pregătire profesională. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională

specific calificării. Lista competenŃelor specifice unităŃii de competenŃă corespunzătoare modulului: 1. Planifică tehnici de asepsie şi antisepsie 2. Asigură evidenŃa şi igiena pacienŃilor. 3. Aplică tehnici de alimentaŃie şi hidratare. 4. Supraveghează şi monitorizează starea pacientului. 5. Participă la efectuarea de sondaje şi clisme. 6. Aplică intervenŃii de prim ajutor.

Tabelul de corelare a competenŃelor cu conŃinutul. Unitatea de competenŃă: TEHNICI GENERALE DE ÎNGRIJIRE A BOLNAVULUI

Nr. Crt.



1. TEHNICI GENERALE DE ÎNGRIJIRE A BOLNAVULUI

CompetenŃa 1.: Planifică tehnici de asepsie şi antisepsie

∼ Norme de protecŃie şi securitate: regulament de ordine interioară, dozarea eforturilor, evitarea umezelii, prevenirea accidentelor prin electrocutare, prevenirea incendiilor, prevenirea accidentelor datorate gazului metan, buteliilor de gaze comprimate şi lichefiate, protecŃie faŃă de radiaŃii, infecŃii etc.

∼ Echipamente, materiale şi instrumentar: echipament de lucru, echipamente speciale, antiseptice, dezinfectante, instrumentar medical, instrumentar chirurgical etc.

∼ Materiale pentru igiena si confort: lenjerie de pat si de corp, material de protecŃie a patului, auxiliare, obiecte de igienă, veselă, tacâmuri, ploscă, urinar, lighean, etc.

∼ Instrumente si materiale pentru măsurarea si notarea funcŃiilor vitale si vegetative: termometru, tensiometru, stetoscop biauricular, ceas cu secundar, balanŃă antropometrică, taliometru sau bandă metrică, cilindru gradat, tăviŃă renală, creioane colorate, foi de temperatură.

∼ Instrumente şi materiale pentru efectuarea



28

de spălături, sondaje şi clisme: sonde digestive, vezicale, cateter vezical, irigator, canulă, seringă Guyon, pâlnie, recipient cu picurător, comprese, tampoane, recipient cu lichidul de spălătură, tăviŃă renală, bazinet, urinar, tub de gaze.

∼ Instrumente şi materiale pentru igiena plăgilor: măsuŃă rulantă, trusă cu instrumente sterile, casoletă cu material textil steril, soluŃii dezinfectante, antiseptice, feşi de tifon, leucoplast, soluŃii adezive, tăviŃă renală, material de protecŃie (muşama, aleză).

∼ Instrumente şi materiale pentru efectuarea puncŃiei venoase şi capilare: seringi şi ace sterile, garou, lanŃete, soluŃii şi materiale dezinfectante, lame de sticlă şi lamele, recipiente.

∼ Norme de asepsie şi antisepsie: spălarea mâinilor, dezinfecŃia, dezinsecŃia, deratizarea, deparazitarea, sterilizarea

∼ Circuite funcŃionale: circuitul pacientului, circuitul alimentelor, circuitul lenjeriei, circuitul de sterilizare, circuitul medicamentelor, circuitul personalului, circuitul vizitatorilor, circuitul reziduurilor etc.

∼ Pregătirea psihică a pacientului: informarea, explicarea în termeni accesibili a tehnicii şi investigaŃiei, obŃinerea consimŃământului şi a colaborării pacientului conştient, orientat; decizia şi acordul implicit în cazul bolnavilor comatoşi, inconştienŃi.

∼ Pregătirea fizică a pacientului: îmbrăcarea /dezbrăcarea pacientului, poziŃionarea adecvată, respectarea intimităŃii şi a pudorii, sistarea alimentaŃiei orale, dezinfecŃia tegumentului, toaleta regiunii, asigurarea confortului fizic.

∼ Efectuarea tehnicilor si investigaŃiilor: etape de execuŃie, timpi de execuŃie; norme de asepsie şi antisepsie; norme de protecŃie şi securitate a muncii.

CompetenŃa 2.: Asigură evidenŃa

şi igiena pacienŃilor.

∼ EvidenŃa şi mişcarea pacienŃilor: primul contact cu pacienŃii, documentele medicale, internarea, externarea, transferul, decesul etc.

∼ Documente de evidenŃă şi mişcare: bilete de internare, transfer, externare, foaie zilnică de mişcare a bolnavilor internaŃi, registru de intrări-ieşiri, foaia de observaŃie.

Tehnici de igienă: ∼ Patul şi anexele patului.



29

∼ Schimbarea lenjeriei de pat ∼ Schimbarea lenjeriei de corp, dezbrăcarea şi îmbrăcarea pacientului.

∼ Baia generală, duşul, toaleta parŃială la pat. ∼ Captarea dejectelor: materii fecale, urină, spută, vărsături.

∼ PoziŃiile pacientului: activă, pasivă, forŃată, decubit, înclinată, ortostatică, şezând, semişezând, schimbarea poziŃiei, mobilizarea.

∼ Transportul: primar, secundar, cu brancardă, cărucior, fotoliul rulant, patul rulant, ascensor, autosanitară, avion, vapor, tren, mijloace improvizate etc.

CompetenŃa 3.: Aplică tehnici de alimentaŃie şi hidratare.

∼ RaŃia alimentară: definiŃie, compoziŃie, principii.

∼ Tehnici de alimentaŃie: alimentaŃie activă, alimentaŃie pasivă, alimentaŃie artificială (prin sondă, prin fistulă, prin clismă, parenteral – perfuzie).

∼ Căi de hidratare: calea orală, calea rectală, calea parenterală – intravenos, subcutanat etc.

∼ SoluŃii perfuzabile: izotone, hipertone etc. CompetenŃa 4.:

Supraveghează şi monitorizează

starea pacientului.

∼ Măsurarea, notarea şi reprezentarea grafică a funcŃiilor vitale: temperatură, respiraŃie, puls, tensiune arterială.

∼ FuncŃii vegetative: diureză, scaun, vărsături, expectoraŃie.

∼ Tehnica măsurării greutăŃii şi taliei individului.

∼ Comportamentul bolnavului: facies, stare psihică, reactivitate generală, somn, apetit.

∼ Modificări patologice: culoarea tegumentelor, transpiraŃii, edem, descuamaŃii, erupŃii cutanate, hemoragii cutanate etc.

∼ Examen clinic: scop, pregătirea mediului, pregătirea documentelor medicale, pregătirea pacientului, pregătirea materialelor şi instrumentarului necesar, pregătirea produselor biologice şi patologice.

Competenta 5: Participă la efectuarea de sondaje şi clisme.

Sondaje: ~ Gastric, ~ Duodenal, ~ Intestinal, ~ Vezical. Clisme: ~ Evacuatorie, ~ Exploratorie (irigoscopia – clisma baritată).

Competenta 6.: Aplică

∼ Principii: asigurarea barajului de protecŃie, examinarea victimei, acordarea primelor



30

intervenŃii de prim ajutor.

îngrijiri, scoaterea din focarul de agresiune, transportul.

∼ Stop cardio-respirator: definiŃie, manifestări, intervenŃii, metode de resuscitare cardio-respiratorie.

∼ Pansamentul: definiŃie, materiale, pregătire, execuŃie, bandaje, principii de realizare a pansamentului şi bandajului, timpii unui pansament; mijloace de fixare a pansamentului.

∼ PuncŃia venoasă. ∼ SituaŃii de urgenŃă:

• Fracturi, luxaŃii, entorse, hemoragii, arsuri,

degerături, electrocutare, intoxicaŃii acute

etc.

• DefiniŃie, manifestări, clasificări,

hemostază, principii de prim ajutor,

imobilizare, bandaj.

∼ Tehnici care asigura suportul vieŃii: hemostaza şi îngrijirea plăgilor sângerânde, infectate; combaterea durerii şocogene; evacuarea conŃinutului gastric prin spălătură; efectuarea sondajului vezical, măsurarea funcŃiilor vitale.

∼ Indicatori de apreciere a gradului de confort şi de satisfacŃie a pacientului: facies, comportament, mobilitate, evoluŃia stării generale, reacŃiile pacientului.

CondiŃii de aplicare didactică şi de evaluare. Modulul TEHNICI GENERALE DE ÎNGRIJIRE A BOLNAVULUI poate fi

parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să Ńină seama de următoarele principii moderne ale educaŃiei:

~ Elevii învaŃă când fac ceva şi când sunt implicaŃi activ în procesul de învăŃare. ~ Elevii au stiluri diferite de învăŃare. ~ Elevii participă cu cunoştinŃele dobândite anterior, la procesul de învăŃare. ~ Elevii au nevoie de timp special acordat pentru asocierea, compararea, analizarea informaŃiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonare lor. Pentru atingerea competenŃelor din prezentul modul se vor realiza activităŃi de învăŃare

cu caracter interactiv. Se recomandă ca metode: observaŃia, descoperirea, demonstraŃia, problematizarea, fişa de lucru, planul de intervenŃie etc.


Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări), test scris, fişe de lucru, probe practice (demonstraŃie, studiu de caz – plan de intervenŃie).


Modulul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire care trebuie să-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul şi persoana care face evaluare, SPP-ul stabileşte un



31

nivel naŃional comun de performanŃă, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire.



Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea în grupul de lucru, observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor faŃă de o sarcină dată şi a comunicării, tema în clasă, investigaŃia, proiectul. Evaluarea va fi ritmică, intermediară şi finală.

La sfârşitul modulului se va face o evaluare comună (profesor + profesor instructor) constând dintr-o probă scrisă şi probă practică.

Sugestii metodologice ConŃinutul modulului este proiectat pentru un număr de 120 ore şi se va desfăşura

astfel: 4 ore / săptămână de instruire teoretică - semestrul I, şi 60 ore instruire practică (10 zile, 6 ore pe zi) la sfârşitul semestrului I.

Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcŃie de cunoştinŃele, deprinderile şi abilităŃile anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiŃi.


Instruirea se va realiza în săli de demonstraŃie, unităŃi sanitare cu o bună dotare materială. Instruire practică are o importanŃă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenŃelor pentru viitorii asistenŃi de radiologie.

Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noŃiunilor şi activităŃilor privind TEHNICI GENERALE DE ÎNGRIJIRE A BOLNAVULUI.


Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe, scheme, casete video, CD-uri, folii de retroproiector, manechin, instrumentar şi materiale sanitare diverse etc.



32

MODULUL 6: PROTECTIE, SĂNĂTATE ŞI SECURITATE ÎN MUNCĂ

Nota introductivă Modulul PROTECTIE, SĂNĂTATE ŞI SECURITATE ÎN MUNCĂ face parte

din pregătirea din anul I, pentru calificarea: asistent medical de radiologie. În modulul PROTECTIE, SĂNĂTATE ŞI SECURITATE ÎN MUNCĂ se

regăsesc abilităŃile din unitatea de competenŃă tehnică specializată PROTECTIE, SĂNĂTATE ŞI SECURITATE ÎN MUNCĂ.

Modulul are alocate 60 ore, din care 30 ore de teorie şi 30 ore instruire practică semestrul I

Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenŃelor descrise în standardele de pregătire profesională.

Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării.

Lista competenŃelor specifice unităŃii de competenŃă corespunzătoare modulului: 1. Asigură securitatea în munca în serviciul de radiologie 2. Aplică metode de prevenire a accidentelor 3. Foloseşte materiale şi echipamente de protecŃie 4. Respectă principiile de utilizare al materialelor şi aparaturii din serviciu 5. Evaluează propria stare de sănătate

Tabelul de corelare a competenŃelor cu conŃinutul . Unitatea de competenŃă: PROTECTIE, SĂNĂTATE ŞI SECURITATE ÎN MUNCĂ (60 de ore din care 30 de ore teorie şi 30 de ore instruire practica ).

Nr. crt.



1. ProtecŃie, sănătate şi securitate în muncă

CompetenŃa 1.: Asigură

securitatea în munca în serviciul de radiologie

Norme de protecŃie ∼ Norme PSSM ∼ Norme PSI ∼ Norme de bioprotecŃie şi biosecuritate ∼ Regulament de ordine interioara Risc de accidente ∼ Manipulare incorecta a instrumentarului / aparaturii specifice serviciului - înŃepare, lovire, strivire etc.

∼ Utilizarea incorectă a aparaturii de radiologie

∼ Lipsa echipamentelor de protecŃie etc. Incidente ∼ Boli profesinale - poziŃii incorecte, stres, contagiune etc.

∼ Noxe profesionale - curenŃi de aer, umiditate, radiaŃii, zgomote şi vibraŃii, suspensii de praf, substanŃe chimice sau iritante.



33

∼ Mediu necorespunzător - încălzire, aerisire, iluminat.

∼ Probleme specifice sănătăŃii personalului - fumat, alcoolism, abuz de droguri.

EficienŃa muncii: ∼ Criterii de eficienŃă: timp de lucru, calitatea actelor de muncă, număr asistaŃi şi mod de implicare / soluŃionare în probleme de interes profesional (planuri aplicate şi evaluate, tehnici performante), absenteism, incapacitate temporară de muncă.

∼ CompetenŃă şi caracteristici personale cunoştinŃe profesionale, disponibilitate, vigilenŃă, autocontrol.

∼ CondiŃiile specifice serviciului radiologic ∼ FacilităŃi sanitare ∼ Încălzire şi ventilaŃie optimă ∼ CondiŃii de depozitare a materialelor radioactive

∼ CondiŃii de utilizare a materialelor radioactive

∼ SatisfacŃie în muncă: prezenŃa /absenŃa conflictelor, conflicte afective, interpersonale, individuale, conflict intergrupuri, cauzele conflictelor, comunicare defectuoasă, scopuri diferite, ambiguitate organizaŃională, resurse umane şi materiale limitate, statut profesional necorespunzător,

∼ SoluŃionarea conflictelor: atitudini personale (evitare, colaborare, competiŃie, compromis, acomodare); atitudini la nivel organizaŃional (negociere, conciliere şi mediere).

CompetenŃa 2.: Aplică metode de prevenire a accidentelor

Norme de radioprotecŃie: ~ Verificarea periodică a aparaturii din serviciul de radiologie. ~ Instruirea personalului. ~ Prevenirea accidentelor şi incidentelor cu radiaŃii x. ~ Echipamente de radioprotecŃie. CondiŃii: ~ Respectarea circuitelor funcŃionale – intrare /ieşire personal; vizitatori; alimente; instrumentar medical; lenjerie, material moale etc. ~ Analiza costurilor şi a beneficiilor de prevenire - costuri materiale şi umane; resurse financiare şi materiale; beneficii



34

pentru unitate şi pentru sănătatea personalului. Metode de prevenire: ~ DezinfecŃie - soluŃii, circumstanŃe, condiŃii de eficienŃă. ~ Sterilizare. ~ Depozitarea corectă a substanŃelor radioactive. ~ AutoprotecŃie: spălare pe mâini, pansamente, asepsie, antisepsie. ~ Igienizare: pămătuf, perii, cârpe, bureŃi, găleŃi, detergenŃi etc. ~ Izolare pacient (infecŃii intestinale, boli infectocontagioase. ~ Evacuare reziduuri (seringi, ace, materiale utilizate); zone cu risc crescut: exemple nou născuŃi, secŃii boli infecŃioase, managementul riscului, echipament de protecŃie. ~ Identificarea zonelor de risc. ~ Respectarea circuitelor funcŃionale ~ Izolarea produselor şi materialelor cu risc iradiant ~ RadioprotecŃia persoanelor din serviciu radiologic.

CompetenŃa 3.: Foloseşte materiale şi

echipamente de protecŃie

Echipamente de protecŃie: ∼ Halat ∼ Bonetă ∼ Dozimetre ∼ Masca ∼ Mănuşi impregnate cu plumb ∼ Ochelari ∼ ŞorŃ impregnat cu plumb ∼ Ecran protector etc. Materiale de protecŃie: ∼ Antiseptice ∼ Dezinfectante ∼ DetergenŃi ∼ Protocoale de activitate ∼ Indicatori de avertizare vizuală etc.

CompetenŃa 4.: Respectă

principiile de utilizare a aparaturii şi

materialelor din serviciu

∼ Materiale radioactive: izotopi radiactivi naturali, izotopi radiactivi artificiali, surse care emit raze x etc.

CondiŃii de depozitare: ∼ Recipiente etanşe. ∼ Camere izolate cu pereŃi căptuşiŃi cu plumb.

∼ Semnalizare vizuală. ∼ Dulapuri marcate



35

∼ Extinctoare etc. CondiŃii de utilizare: ∼ Instruire pentru material radioactiv. ∼ ProtecŃie pentru utilizarea materialelor radioactive.

∼ Respectarea protocolului de utilizare a aparaturii etc.

Competenta 5: Evaluează

propria stare de sănătate

Sănătate şi disfuncŃionalitate: ~ Integrare profesională - atributii, familiarizarea cu mediul de muncă, drepturi şi indatoriri, ierarhie profesională. ~ Odihnă suficientă. ~ SatisfacŃii personale şi profesionale. ~ Stare de sănătate satisfăcătoare. ProtecŃie pentru sănătate la locul de muncă: ~ Dozimetria radiaŃiilor. ~ Dosar medical: vaccinări, controale medicale periodice. ~ Identificarea stresului şi surmenajului: persoane vulnerabile, simptome, cauze, prevenire îmbunătăŃirea climatului de lucru-implicare, organizare şi managemet, sprijin şi încurajare, solicitări şi răspunsuri ale managerului; perfectionare şi oportunităŃi de dezvoltare. Măsuri de protecŃie personală: ~ CondiŃii de ergonomie a muncii (poziŃie, lumină, acces etc.). ~ Criterii de evaluare a stării de sănătate (control periodic etc.).

CondiŃii de aplicare didactică şi de evaluare. Modulul PROTECTIE, SĂNĂTATE ŞI SECURITATE ÎN MUNCĂ poate fi


~ Elevii învaŃă când fac ceva şi când sunt implicaŃi activ în procesul de învăŃare. ~ Elevii au stiluri diferite de învăŃare. ~ Elevii participă cu cunoştinŃele dobândite anterior, la procesul de învăŃare. ~ Elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informaŃiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonare lor. Pentru atingerea competenŃelor din prezentul modul se vor realiza activităŃi de învăŃare


Pentru atingerea competenŃelor din prezentul modul se vor realiza activităŃi de învăŃare cu caracter practic aplicativ: scheme, fişe de lucru, planuri de intervenŃie, simulări. Se recomandă a fi utilizate metode alternative: brainstorming, problematizarea, observaŃie dirijată, studiul de caz, lucrul în grup (“Bolul peştelui de aur”, “Caruselul”, “Bulgărele de zăpadă”), joc de rol.



36





Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă, iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenŃelor. Cadrele didactice care asigura pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competenŃe, numărul de reevaluări (cel puŃin egal cu numărul orelor alocate săptămânal) şi distribuŃia acestora pe parcursul anului şcolar.



Sugestii metodologice ConŃinutul modulului este proiectat pentru un număr de 60 ore şi se recomanda a se

desfăşura astfel: 2 ore / săptămână de instruire teoretică - semestrul I, 2 ore / săptămână instruire practică – semestrului I (total 30 ore instruire practică).




Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noŃiunilor şi activităŃilor privind PROTECTIE, SĂNĂTATE ŞI SECURITATE ÎN MUNCĂ.

Se pot utiliza ca metode de învăŃare: expunerea, conversaŃia, munca independentă, simularea, observaŃia, exerciŃiul, discuŃii şi lucrul în grup care stimulează spiritual critic şi creativitatea, studiu de caz, dezbaterea etc. Se va urmări aplicarea cunoştinŃelor la problemele reale, pentru a se putea Ńine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. Vor fi utilizate metode de stimulare a creativităŃii ca: brainstorming; sinectica; metoda 6-3-5; Phillips 6-6; discuŃii panel.




37

MODULUL 7 : RADIOFIZICA SI DOZIMETRIA RADIATIILOR

• Nota introductiva Modulul RADIOFIZICA SI DOZIMETRIA RADIATIILOR face parte din pregatirea generala din anul I, pentru calificarea: asistent medical radiologie In modul se regasesc abilitatile din unitatea de competenta RADIOFIZICA SI DOZIMETRIA RADIATIILOR. Modulul are alocate 60 de ore din care 30 ore de teorie si 30 de ore de laborator tehnologic. Prin parcugerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii.

• Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului : 1. Aplica notiunile de radiofizica 2. Aplica principalele notiuni de radiobiologie 3. Asigura functionarea instalatiei necesara executarii radiografiilor 4. Monitorizeaza expunerea proprie si a pacientului la radiatii

• Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta : RADIOFIZICA SI DOZIMETRIA RADIATIILOR (60 ore din care 30 ore de laborator tehnologic)

Nr. Crt.


Competente

Continuturi

1.

Radiofizica si dozimetria radiatiilor

C.1. Aplica notiunile de radiofizica

1. Structura atomului 1.1. Particule elementare ale atomului a) atomul (modele atomice) b) protonul c) neutronul d) electronul 1.2. Nucleul atomului a) nucleul atomic b) nuclid c) transformari nucleare (radioactivitatea) 1.3. Invelisul electronic a) invelisul electronic b) strat electronic(nivel energetic) 2. Radiatii a)definitie (radiatie, radiatie nucleara, radiatie ionizanta) b) surse de radiatii (difinitie, tipuri de surse: inchise, deschise, generatoare de raze X, acceleratoare de particule) c) legea dezintegrarii radioactive (timpul de injumatatire) d) clasificarea radiatiilor ionizante :



38

C.2.Aplica pricipalele notiuni de radiobiologie

-corpusculare :particule incarcate si particule fara sarcina electrica - electromagnetice (fotoni de energie mare) 2.1. Efectul fotoelectric extern 2.2. Efectul Compton 2.3. Producerea razelor X( tubul de raze rontgen si producerea razelor X) 2.4.Proprietatile razelor X a) propagarea (efectul de absorbtie) b) efectul de luminiscenta (fluorescenta) c) efectul asupra filmului radiogrqfic (impresionarea emulsiei) 3. Particularitatile imaginii radiologice a) legea proiectiei (fenomenul paralaxei) b) legea sumatiei planurilor c) legea incidentelor tangentiale 4. Factorii de care depind contrastul si calitatea unei imagini radiologice a) filmele cu emulsie dubla b) ecrane intaritoare c) developare corecta d) diafragme antidifuzoare e) imobilizarea pacientului f) factori de optica radiologica 4.1. Factorii de care depinde executarea unei radiografii a) distanta anod-film b) timpul de expunere c) kilovoltajul d) miliamperajul e) regiunea de radiografiat f) calitatea filmelor g) calitatea ecranelor intaritoare h) tubul de raze rontgen 2.Radiobiologia a)definitie b) actiunea biologica a radiatiilor ionizante (la nivel molecular, asupra celulei, asupra organismului) c) efectele radiatiilor ionizante asupra materiei vii (directe si indirecte) 2.1. Efectele biologice ale radiatiilor ionizante a) studiul cantitativ al efectelor radiatiilor ionizante (curbele doza-efect) b) tipuri de iradiere a organismelor (iradiere externa si interna) c) efecte somatice si genetice ale radiatiilor



39

C.3. Asigura functionarea instalatiei necesare executarii radiografiilor

ionizante d) leziunile provocate de razele rontgen (leziuni locale, generale si efectul asupra urmasilor) 2.2. Efectele radiatiilor vizibile a) fotosinteza b) fotorecptia cu ajutorul pigmentilor rodopsinici 2.3. Efectele radiatiilor ultraviolete a) dimerizarea b) efecte asupra AND c) producere de eritem d) pigmentarea pielii 2.4. Masuri de protectie impotriva radiatiilor a) doza maxima admisibila b) protectia fizica c) protectia chimica d) marirea distantei focus-piele e) timp limitat in vecinatatea aparatului rontgen f) evitarea radiatiilor secundare (de difuziune) 3. Notiuni de electricitate a) curentul electric continuu (energia electrica si unitati de masura) b) curentul electric alternativ ( unitati de masura, mod de producere, transmiterea energiei electrice la distanta) 3.1.Componentele principale ale instalatiei rontgen a) tubul de raze X b) masa de comanda c) grila antidifuzoare d) stativul e) accesoriile 3.2. Tipuri de instalatii radiologice a) aparate de radiodiagnostic (radiografii, radioscopii) b) aparate de rontgenterapie c) tomograf d) angiograf e) polimobil f) siremobil 3.3. Modul de utilizare al aparaturii rontgen a) introducerea aparatului in circuit b) folosirea comenzilor si sistemelor de manevrare



40

C.4. Monitorizeaza expunerea proprie si a pacientului la radiatii

c) deconectarea aparatului 3.4. Parametrii de functionare a aparaturii rontgen a) kilovoltaj b) miliamperaj c) timp de expunere 3.5. Disfunctionalitatea aparaturii rontgen a) mentinerea in stare de curatenie b) abaterile parametrilor optimi stabiliti c) blocarea mesei de comanda d) localizarea defectiunilor 4. Dozimetre a) definitie b) tipuri (dozimetre individuale, debitmetre) 4.1.Marimi si unitati dozimetrice - Sistem dozimetric: a) doza incidenta b) doza absorbita c) doza biologica 4.2. Protectia in utilizarea izotopilor radioactivi a) difinitie b) surse (deschise, inchise) c) rapartizarea dozei administrate 4.3. Mijloace de protectie a) sort plumbat b) usa si geam plumbate c) pereti baritati 4.4. Securitatea zonei a) contra efractiei si distrugerii b) sistem de avertizare luminoasa in timpul expunerii c) averizare vizuala d) sistem de intrerupere automata in cazul deschiderii de urgenta sau accidentala a usii e) radiatia de fuga si radiatiile secundare verificate

CondiŃii de aplicare didactică şi de evaluare. Modulul RADIOFIZICA SI DOZIMETRIA RADIATIILOR poate fi parcurs în

mod independent. În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să Ńină seama de următoarele principii moderne ale educaŃiei:

~ Elevii învaŃă când fac ceva şi când sunt implicaŃi activ în procesul de învăŃare. ~ Elevii au stiluri diferite de învăŃare. ~ Elevii participă cu cunoştinŃele lor dobândite anterior, la procesul de învăŃare. ~ Elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informaŃiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonare lor.



41

Pentru atingerea competenŃelor din prezentul modul se vor realiza activităŃi de învăŃare cu caracter interactiv. Se recomandă următoarele metode: observaŃia, descoperirea, demonstraŃia, problematizarea, fişa de lucru, planul de intervenŃie etc.









La sfârşitul modulului se va face o evaluare comună ( profesor + profesor instructor) constând dintr-o probă scrisă.

Sugestii metodologice ConŃinutul modulului este proiectat pentru un număr de 60 ore şi se recomandă a se

desfăşura astfel: 2 ore / săptămână de instruire teoretică / semestrul II si 2 de ore / semestrul II de instruire practica prin laborator tehnologic.



Instruirea se va realiza în cabinete si laboratoare cu o buna dotare materiala. Instruirea in laboratoare are o inmportanta deosebita in realizarea corespunzatoare a

competentelor pentru viitori asistenti medicali de radiologie. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noŃiunilor şi activităŃilor privind RADIOFIZICA SI DOZIMETRIA RADIATIILOR.


Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe, scheme, casete video, CD- uri, folii de retroproiector, manechin, instrumentar si materiale sanitare diverse etc.



42

BIBLIOGRAFIE: Biofizica si radiologie, autori: Maria Cornelia Nencescu si Viorel Mateescu, editura Universul -1999 Tehnica radiografica, autori: Amilcar Georgescu si Sonia Vulpescu-editura medicala-1956 Compendiu de chimie, editura ALL-2001 Chimie formule si tabele, editura tehnica 1976 Curs de biofizica, EUROBIT, Timisoara 1999



43

MODULUL 8: ANATOMIE DESCRIPTIVĂ, TOPOGRAFICĂ ŞI RADIOLOGICĂ

Nota introductivă Modulul ANATOMIE DESCRIPTIVĂ, TOPOGRAFICĂ ŞI RADIOLOGICĂ

face parte din pregătirea specifică din anul I, pentru calificarea: asistent medical de radiologie.

În modulul ANATOMIE DESCRIPTIVĂ, TOPOGRAFICĂ ŞI RADIOLOGICĂ se regăsesc abilităŃile din unitatea de competenŃa tehnică specializată ANATOMIE DESCRIPTIVĂ, TOPOGRAFICĂ ŞI RADIOLOGICĂ.

Modulul are alocate 120 ore, din care 60 ore de teorie şi 60 ore pregatire practică Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenŃelor descrise în


Lista competenŃelor specifice unităŃii de competenŃă corespunzătoare modulului: 5. Identifică segmentele organismului uman pe imaginea radiologică 6. Identifică aparatele organismului uman pe imaginea radiologică 7. Corelează principalele părŃi anatomice ale corpului uman cu aspectul

radiologic 8. Analizează aspectul radiologic al dinŃilor 9. Utilizează noŃiuni de topografie anatomică în stabilirea raporturilor dintre

părŃile componente ale corpului uman

Tabelul de corelare a competenŃelor cu conŃinutul. Unitatea de competenta: ANATOMIE DESCRIPTIVĂ, TOPOGRAFICĂ ŞI RADIOLOGICĂ (120 de ore din care 60 ore teorie, 60 ore instruire practică).

Nr. crt.



1. Anatomie descriptivă, topografică

şi radiologică

CompetenŃa 1.: Identifică segmentele organismului uman pe imaginea radiologică

Segmentele corpului uman corelate cu imaginea radiologică: ~ Cap – craniul, neurocraniul, bolta, osul frontal, osul occipital, osul parietal, osul temporal, baza craniului, osul etmoid, osul sfenoid - tabla externă, tabla internă, spongioasa, suturile craniene, etajele bazei craniului etc. Craniul visceral, osul maxilar, osul palatin, osul zigomatic, osul lacrimal, cornetul nazal inferior, vomerul, mandibula, osul hioid, cavităŃile nazale, orbitele. ~ Gât – segment intermediar, plan posterior reprezentat de coloana cervicală, plan anterior reprezentat de muşchi, vase, nervi, viscere. ~ Coloana vertebrală: 7 vertebre cervicale, 12 vertebre dorsale, 5 vertebre lombare, 5 vertebre sacrate, 4-5 vertebre coccigiene. Vertebre tip, caractere regionale, osul sacru, osul coccigian, vertebre de tranziŃie. ~ Scheletul trunchiului: stern, coarte, toracele osos, aparatul ligamentar etc.



44

~ Scheletul membrului superior: centura scapulo-humerală, omoplat, claviculă, humerus, radius, cubitus, pumn, falange, metacarpiene, carpiene. ~ Scheletul membrului inferior: centura pelvină, osul coxal, osul iliac, femurul, genunchiul, peroneul, rotula, tibia, glezna, oasele tarsului – astragalul, calcaneul, oasele metatarsiene, falangele. ~ ArticulaŃii: craniului, aparatul ligamentar al coloanei vertebrale, articulaŃiile costo-vertebrale, articulaŃia sterno-costală, articulaŃia cotului, articulaŃia scapulo-humerală, articulaŃia radio-ulnară proximală şi distală, articulaŃia mâinii, articulaŃia carpo-metacarpiană, articulaŃia degetelor, articulaŃia coxo-femurală, articulaŃiile sacro-iliace, cavitatea cotiloidă, IncidenŃe radiologice: postero-anterior, antero-posterior, oblic anterior drept, oblic anterior stâng, decubit ventral, decubit dorsal etc.

• Superior sau cranial - deasupra unui plan orizontal.

• Inferior sau caudal - sub un plan orizontal. • Anterior sau frontal - în faŃa unui plan frontal. • Posterior sau dorsal - în spatele unui plan

frontal. • Proximal - doar pentru membre: [mai] apropiat

de trunchi. • Distal - doar pentru membre: [mai] depărtat de

trunchi. • Lateral - [mai] depărtat de planul mediosagital. • Medial - [mai] apropiat de planul mediosagital. • Volar - spre faŃa palmară a mâinii. • Plantar - spre talpă.

CompetenŃa 2.: Identifică aparatele

organismului uman pe imaginea radiologică

Aparatele corpului uman corelate cu imaginea radiologică: ~ Aparat respirator: fosele nazale, faringele, laringe, trahee, bronhii, plămâni, mediastin. ~ Aparatul cardiovascular: inima, poziŃia, forma, mărimea cordului şi a vaselor mari, irigaŃia pulmonară şi a sinusurilor costo-diafragmatice şi cardiofrenice, vasele de sânge, sistemul aortic, trunchiul arterei pulmonare, vasele capilare, venele, sistemul limfatic, splina. ~ Aparat digestiv: cavitatea bucală, faringele, esofagul, corpul gastric, duoden, intestin subŃire, intestin gros, cadru colic, rect, ficat, vezicula biliară, căile biliare intra şi extrahepatice, pancreas, ~ Aparatul renal: rinichi, căile urinare, vezica urinară. ~ Aparatul genital: organele genitale externe, organele genitale interne, trompele, uterul, glanda mamară, testiculul, penisul, uretra la bărbat, prostata. ~ Sistem nervos: neuronul, sistemul nervos periferic,



45

encefalul, măduva spinării, trunchiul cerebral, diencefalul, telencefalul, sistemul limbic, cerebelul, ventriculii cerebrali, meningele spinale, dura mater cerebrală ~ Sistem endocrin – hipofiza, epifiza, timusul, tiroida, paratiroidele, suprarenalele, pancreasul endocrin, testiculul, ovarele. IncidenŃe radiologice: postero-anterior, antero-posterior, oblic anterior drept, oblic anterior stâng, decubit ventral, decubit dorsal etc.

• Superior sau cranial - deasupra unui plan orizontal.

• Inferior sau caudal - sub un plan orizontal. • Anterior sau frontal - în faŃa unui plan frontal. • Posterior sau dorsal - în spatele unui plan

frontal. CompetenŃa 3.:

Corelează principalele

părŃi anatomice ale corpului uman cu aspectul radiologic

Segmente anatomice - denumire si localizare: ∼ Cap ∼ Gât ∼ Trunchi ∼ Abdomen ∼ Pelvis ∼ Membre superioare ∼ Membre inferioare Organe, sisteme şi aparate - denumire si localizare: ∼ Sistem nervos ∼ Sistem osos ∼ Sistem muscular ∼ Sistem endocrin ∼ Aparat respirator. ∼ Aparat circulator. ∼ Aparat digestiv. ∼ Aparat excretor. ∼ Aparat reproducător. Metode de cercetare: ∼ Explorarea pe viu. ∼ Explorarea radiologică. Topografia corpului: ∼ Etajele şi regiunile cavităŃii abdomino-pelviene. ∼ Principalele ligamente şi mezouri care leagă între ele organele cavităŃii abdomino-pelviene.

CompetenŃa 4.: Analizează aspectul

radiologic al dinŃilor

~ Formula dentară: 2/2 incisivi, 1/1 canini, 2/2 premolari, 3/3 molari ~ Anatomia dintelui: rădăcină, coroană, smalŃ, dentină, pulpă, alveola dentară etc. ~ IncidenŃe radiologice: ortoradială, disto-excentrică, mezio-excentrică, molar superior (trei rădăcini) etc.

CompetenŃa 5.: Anatomia topografică - studiul poziŃiilor diferitelor



46

Utilizează noŃiuni de topografie anatomică în stabilirea raporturilor dintre părŃile componente ale corpului uman

elemente anatomice precum şi raporturile dintre acestea. Anatomia descriptivă (sau generală) – studiul Ńesuturilor şi organelor Ńinând seama şi de proprietăŃile fiziologice şi de organizarea acestora în aparate şi sisteme. Localizare topografică: ~ Aşezare. ~ Rapoarte. Sisteme şi aparate: ~ Sistem nervos – encefal şi măduva spinării, etc. ~ Sistem osos – oasele capului, trunchiului şi membrelor etc. ~ Sistem muscular – muşchii capului, gâtului, trunchiului, membrelor etc. ~ Sistem endocrin – glande endocrine, glande exocrine. ~ Aparat respirator – căi respiratorii superioare, căi respiratorii inferioare, plămâni etc. ~ Aparat circulator – inima, artere, vene, capilare, sistem limfatic etc. ~ Aparat digestiv – cavitate bucală, faringe, esofag, stomac, intestin subŃire, intestin gros, rect. ~ Aparat excretor – rinichi, uretere, vezică, uretră. ~ Aparat reproducător – masculin, feminin. Artrologie – articulaŃiile fixe, semimobile, mobile.

CondiŃii de aplicare didactică şi de evaluare. Modulul ANATOMIE DESCRIPTIVĂ, TOPOGRAFICĂ ŞI RADIOLOGICĂ

poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să Ńină seama de următoarele principii moderne ale educaŃiei:



Pentru atingerea competenŃelor din prezentul modul se vor realiza activităŃi de învăŃare cu caracter practic aplicativ: exerciŃii de identificare a părŃilor componente ale corpului uman, exerciŃii de utilizare a nomenclaturii anatomice, fişe de lucru (exemple: localizarea şi raporturile anatomice dintre organele abdominale pe manechin şi pe imaginea radiologică), proiect.






47

nivel naŃional comun de performanŃă, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. Se evaluează numai competenŃele din acest modul, evaluarea altor competenŃe nefiind relevantă. O competenŃă se evaluează în cadrul unui singur modul.


Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: tema in clasa, investigaŃia, proiectul, autoevaluarea, coevaluarea în grupul de lucru, observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor faŃă de o sarcină dată şi a comunicării, tema în clasă, investigaŃia, proiectul. Evaluarea va fi ritmică, intermediară şi finală.



desfăşura astfel: 4 ore / săptămână de instruire teoretică / semestrul I, 30 ore instruire practică – 2 ore pe săptămână în timpul semestrului I şi 30 ore instruire practică (5 zile, 6 ore pe zi) la sfârşitul semestrului.

Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcŃie de cunoştinŃele, deprinderile şi abilităŃile anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiŃi. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competenŃelor cu conŃinuturile.


Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noŃiunilor şi activităŃilor privind ANATOMIE DESCRIPTIVĂ, TOPOGRAFICĂ ŞI RADIOLOGICĂ.





48

MODULUL 9 : TEHNICI DE INVESTIGAłIE RADIOLOGICA

Nota introductiva Modulul TEHNICI DE INVESTIGARE RADIOLOGICA STANDARD face parte din pregatirea generala din anul I, pentru calificarea: asistent medical radiologie In modul se regasesc abilitatile din unitatea de competenta TEHNICI DE INVESTIGARE RADIOLOGICA STANDARD. Modulul are alocate 120 de ore din care 60 ore de teorie si 60 de ore de laborator tehnologic. Prin parcugerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii.

• Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului :

1. Pregateste pacientul pentru examinarea radiologica 2. Aplica regulile necesare in executarea radiografiilor si mamografiilor cu indicatiile si contraindicatiile fiecarei investigatii radiologice 3. Executa tehnicile de investigare radiologica in functie de zona de examinat 4. Participa cu medicul radiolog la investigatiile radiologice 5. Evidentiaza tehnicile de investigare radiologica standard efectuate

• Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta : TEHNICI DE INVESTIGARE RADIOLOGICA STANDARD (120 ore din care 60 ore de laborator tehnologic)

Nr. Crt.


Competente

Continuturi

1.

1. Tehnici de investigare radiologica standard

C.1. Pregateste pacientul pentru examinarea radiologica

1.1. Pacientul este informat -verbal: se explica pacientului ce fel de examen i se face si durata examenului - femeile in perioada fertila sunt interogate 1.2. Pacientul se pregateste psihologic pentru examinare radiologica - se explica pacientului in ce consta examenul, modul cum va decurge acesta, importanta examenului, necesitatea si lipsa de nocivitate a acestuia - se castiga increderea pacientului inainte de injectarea substantei de contrast - din discutia cu pacientul sunt depistate eventualele antecedente alergice - se atentioneaza pacientul asupra eventualelor efecte post administrare substanta



49

de contrast ( senzatie de greata, gust metalic in gura, eritem tegumentar, senzatie de caldura mai mult sau mai putin intensa, deficit in respiratie, senzatie de prurit, etc) 1.3. Starea pacientului influenteaza pregatirea acestuia pentru examinarea radiologica - stare buna: comunicare eficienta, pregatire adecvata examenului - stare relativa: comunicare ineficienta, interval de timp mai mare pentru pregatire - stare alterata: lipsa de cooperare, pregatire insuficienta 1.4. Conditiile necesare pentru examinare radiologica recomandate pacientului - respectarea in prealabil a unui regim alimentar care sa evite formarea de gaze si resturi alimentare in intestin - evitarea medicatiei orale care sa contina substante radioopace cu 3-4 zile inainte de examen - evacuarea intestinului prin purgative - indepartarea obiectelor opace aflate in par (ace, pieptani, etc), in gura (proteze dentare mobile), ornamentele (cercei, coliere, etc.), la femei parul strans in conci va fi desfacut - golirea vezicii urinare - mentinerea in apnee in timpul expunerii - imobilizarea in timpul expunerii - pentru mamografie sa nu exista plaga la nivelul sanilor si sa nu aiba operatie mai recenta de 6 luni 1.5. Mijloace de protectie a pacientului in timpul examinarii radiologice sau mamografice - sorturi plumbate cu un echivalent de plumb de 0,5mm - diverse dispozitive de protectie pentru tiroida, pentru gonade impregante cu saruri de plumb 1.6. Materiale auxiliare necesare imobilizarii pacientului in timpul examinarii - saculeti de nisip - hamuri, chingi 1.7. Norme de igiena pentru protejarea pacientului - dezinfectarea mesei de radiografiat - dezinfectarea stativului - dezinfectarea platformei de suport a sanilor si a placii de comprimare - folosirea paharelor de unica folosinta - folosirea halatelor de unica folosinta



50

C.2. Aplica regulile necesare in executarea radiografiilor si mamografiilor cu indicatiile si contraindicatiile fiecarei investigatii radiologice

- spalarea pe maini a personalului radiologic

2.Regiunea de examinat evaluata inaintea executarii radiografiilor sau mamografiilor - grosimea regiunii (abdomen, torace, membre superioare, membre inferioare, sani) - densitatea regiunii (regiunea hepatica, plamani, craniu, oase) 2.1 Aparatul rontgen manevrat in conditii de securitate pentru pacient - piesele aparatului manevrate cu atentie, deoarece comenzile si sistemele de manevrare au raspunsuri promte - cuplarea si decuplarea tubului rontgen cu portcaseta inaintea pozitionarii pacientului - manevrarea lina a mesei basculante (unii pacienti pot acuza ameteli ) - pozitionarea grilei antidifuzoare (Potter-Bucky) dupa asezarea pacientului pe masa basculanta sau la stativul vertical - rotirea platformei de suport a sanilor inaintea pozitionarii pacientelor - miscari lente si de mica amploare ale aparatului mamogafic ( pedala operabila pentru placa de compresie a sanilor manevrata progresiv) 2.2. Filmul radiologic sau mamografic ales in functie de zona de radiografiat si identificat dupa developare - dimensiuni diferite in functie de zona de radiografiat : a) 18cm/24cm pentru extremitati (maini, picioare), coloana cervicala, S.A.F., articulatii (glezna, genunchi, umar, cot), pentru sanii mici, etc. b) 24cm/30cm, pentru craniu, pentru sanii mari, etc. c) 18cm/43cm, pentru oasele lungi (humerus, antebrat, femur, gamba), coloana toracala fata, coloana lombara fata, etc. d) 35cm/35cm, pentru plamani, tranzit baritat,etc. e) 30cm/40 cm, pentru bazin, coloana toracala profil, coloana lombara profil, etc. f) 35cm/43cm, pentru bazin, plamani (pacienti inalti sau grasi), urografie, irigografie, etc. - identificarea filmelor : a) pe fiecare film se scrie numele si



51

C.3. Executa tehnicile de investigare radiologica in functie de zona de examinat

prenumele pacientului, varsta si data la care s-a executat radiografia 2.3.Fasciculul de raze delimitat la dimensiunea minima necesara - incidente variate : a) antero-posterior (A-P) b) postero-anterior (P-A) c) laterale (lateral dreapta, lateral stanga) d) oblice ( cranio-caudale, caudo-craniale) e) tangentiale 2.4.Regimul de lucru necesar executarii radiografiilor selectat de la masa de comanda : - diametrul regiunii de radiografiat (pacient gras, mediu sau slab) - kilovoltaj (mare sau mic in functie de zona de radiografiat : ex. pentru zona coloanei lombare un kilovoltaj mare, pentru zona extremitatilor kilovoltaj mic, etc.) - miliamperaj ( manual sau iontomat –selectare automata) - distanta focar-film (pentru oase distanta 110 cm, pentru plamani distanta 180cm, etc.) - cu sau fara grila Potter-Bucky (la extremitati se lucreaza fara grila antidifuzoare, etc.) 2.5. Reguli generale pentru pozitionarea pacientului : - pacientul asezat cu zona de radiografiat cat mai aproape de film si in centrul casetei - pacientul imobilizat cu unul din dispozitivele de fixare -exercitiu de mentinere in apnee inaintea expunerii - pozitionarea pacientului dupa stabilirea regimului la masa de comanda 3. Expresii specifice intrebuintate in executarea radiografiilor sau mamografiilor: - A-P : antero-posterior - P-A: postero-anterior - DD : decubit dorsal - DV: decubit ventral - DL: decubit lateral (stanga sau dreapta) - OAD: oblica anterioara dreapta - OAS : oblica anterioara stanga - OPD: oblica posterioara dreapta - OPS: oblica posterioara stanga - RCC: dreapta cranio-caudal - LCC: stanga cranio-caudal - RML: dreapta medio-lateral - LML: stanga medio-lateral



52

- MLO: medio lateral oblic - RC: raza centrala - KV: kilovolti - mAs: miliamperi/secunda - Bk: grila Potter-Bucky - F-F : distanta focar-film - R: dreapta - L: stanga 3.1. Reguli generale pentru radiografiile de craniu: - inainte de examen scoatem orice corp strain opac aflat in par(ace, pieptani, etc.), in gura (proteze dentare mobile), ornamentele (cercei, coliere, etc.) - la femei parul strans in conci il desfacem - examenul radiografic de craniu cuprinde doua incidente: fata si profil, exceptand anumite regiuni care nu se preteaza la aceasta (ex. urechea) - se alege in prealabil regimul de expunere - pe film se scrie numele pacientului, data examenului si se mentioneaza dreapta sau stanga - ca regula de baza luam cele trei directii ale spatiului a) incidenta sagitala b) incidenta frontala c) incidenta verticala (axiala) - folosim flexia capului (aplecarea lui inainte) si extensia capului (aplecarea lui inapoi) - leziunea presupusa se aseaza cat mai aproape de caseta - la un traumatism de craniu se foloseste un cerc de sarma de plumb lipit pe tegumente (pentru a lamuri raportul dintre leziunea osoasa si traumatism, lucru necesar chirurgului in caz de interventie) - fixarea capului se face cu o banda asezata mai cranial sau mai caudal de locul bolnav (pentru a evita durerea pe care o poate provoca pe regiunea bolnava) - pozitia pe care o dam pacientului trebuie sa fie nedureroasa - pentru examenele de ansamblu folosim grila antidifuzoare - accesorii necesare: o panglica-metru, un echer si un raportor (pentru a masura distantele si unghiurile) - folosim un tabel de expuneri adecvat aparatului



53

3.2. Punctele craniometrice utilizate pentru pozitionarea craniului si orientarea razei centrale: - punctul mentonier (progonion): punctul cel mai proeminent infero-anterior al madibulei - punctul alveolar: situat median, la marginea anterioara a arcadei alveolare superioare - punctul spinal: situat subnazal, in centrul vitual al spinei nazale anterioare - punctul nazal (nasion): situat la baza nasului, este punctul median al suturii fronto-nazale - glabela: situat in planul sagital intre cele doua arcade sprancenoase - bregma: este punctul de intalnire a suturii coronale su cea sagitala, corespunde la sugar cu marea fontanela bregmatica - vertexul: corespunde cu varful boltii craniene, locul sau variaza dupa forma mai mult sau mai putin convexa a acesteia - lambda: punctul de intalnire a suturii sagitale cu cea lambdoida - inionul: punctul cel mai proeminent de pe protuberanta occipitala - gonionul: punct lateral simetric, corespunde unghiului madibulei - punctul auricular: situat lateral, simetric, in centrul orificiului auditiv extern 3.3. Planurile si liniile cranio faciale utilizate pentru radiografiile de craniu - planul sagital: planul median, care imparte capul in doua jumatati simetrice, dreapta si stanga - planul frontal biauricular (planul vertical): trece prin vertex, imparte capul in anterior si posterior -planul orizontal: trece prin limita inferioara a orbitelor si marginea superioara a orificiilor auditive externe, imparta capul in partea de sus si cea de jos - linia bazala: uneste unghiul extern al ochiului cu orificiul auditiv extern - linia interorbitara: uneste unghiurile externe al ochilor 3.4. Radiografiile pentru craniu: - craniu de fata, vedere generala: pozitia pacientului, orientarea planului sagital, incidenta RC, distanta focar-film, dimensiunea filmului radiologic necesar - craniu de profil, vedere generala: pozitia pacientului, orientarea planului sagital,



54

incidenta RC, distanta focar-film, dimensiunea filmului radiologic necesar -sa turceasaca, pozitia pacientului, linia bazala, RC, distanta focar-film, filmul radiologic necesar - craniu P-A (stanci in orbite), pozitia pacientului, planul sagital, RC, distanta focar-film, filmul radiologic necesar - craniu vertical (baza craniului), Hirtz 1 si Hirtz 2, pozitia pacientului, planul sagital, RC, distanta focar-film, filmul radiologic necesar - masiv facial semiaxial, pozitia pacientului, planul sagital, RC, distanta focar-film, filmul radiologic necesar - incidente pentru masotide: a) incidenta Schuller, pozitia pacientului, planul sagital, RC, distanta focar-film, filmul radiologic necesar b) incidenta Stenvers, pozitia pacientului, planul sagital, RC, distanta focar-film, filmul radiologic necesar c) incidenta Mayer, pozitia pacientului, planul sagital, RC, distanta focar-film, filmul radiologic necesar d) incidenta comparativa, pozitia pacientului, planul sagital, RC, distanta focar-film, filmul radiologic necesar -articulatia temporo-madibulara (incidenta Parma), pozitia pacientului, planul sagital, RC, distanta focar-film, filmul radiologic necesar - mandibula, incidenta de fata si desfasurata, pozitia pacientului, planul sagital, RC, distanta focar-film, filmul radiologic necesar - arcada zigomatica, pozitia pacientului, planul sagital, RC, distanta focar-film, filmul radiologic necesar -orbitele, pozitia pacientului, planul sagital, RC, distanta focar-film, filmul radiologic necesar - piramida nazala (oasele proprii ale nasului), pozitia pacientului, planul sagital, RC, distanta focar-film, filmul radiologic necesar - S.A.F. (sinusurile anterioare ale fetei), pozitia pacientului, planul sagital, RC, distanta focar-film, filmul radiologic necesar - caile lacrimale, pozitia pacientului, planul sagital, RC, distanta focar-film, filmul radiologic necesar - glandele salivare, pozitia pacientului, planul sagital, RC, distanta focar-film, filmul



55

radiologic necesar - alte incidente complementare 3.5. Reguli generale pentru radiografiile dentare: - se alege in prealabil regimul de expunere de la masa de comanda - pe film se scrie numele pacientului si se mentioneaza dreapta sau stanga - pozitia comoda a pacientului : pozitia sezanda este cea mai comoda pentru pacient (avem nevoie de un scaun) - capul pacientului bine fixat (rezematoare de cap, care poate fi fixata la diferite niveluri in functie de inaltimea bolnavului) -filmul invelit in hartie neagra(pentru a-l feri de lumina) si hartie pergament (pentru a-l feri de umiditatea din gura) - colturile rotunjite pentru a nu jena pacientul -doua metode folosite : a)extrabucala : se obtin imagini de ansamblu a mandibulei, pentru molarul III inferior, pentru leziuni ale mandibulei de origine dentara si pentru bolnavii care nu pot deschide gura(trismus) b) intrabucala : se obtin imagini reduse, locale pentru toata dantura mai putin molarul III inferior - dupa felul cum este asezat filmul exista doua variante : a) tehnica cu filmul in suprafata de masticatie (filmul introdus in gura) b)tehnica cu filmul paralel (retroalveolar), filmul este mentinut in aceasta pozitie de indexul sau policele pacientului - raza centrala : a) ortoradiala (in acelasi plan cu axul dintelui) : tubul rontgen in dreptul dintelui de examinat b) ortograda (inclinata) : proiecteaza pe film dintele in marimea sa naturala 3.6. Radiografii dentare: - incidenta pentru incisivii superiori, pozitia pacientului, planul median, RC, distanta focar-film, filmul radiologic necesar - incidenta pentru canin si premolarii superior, pozitia pacientului, planul median, RC, distanta focar-film, filmul radiologic necesar - incidenta pentru molarii superiori, pozitia pacientului, planul median, RC, distanta focar-film, filmul radiologic necesar



56

- incidenta pentru incisivii inferiori, pozitia pacientului, median, RC, distanta focar-film, filmul radiologic necesar - incidenta pentru canin si premolarii inferiori, pozitia pacientului, planul median, RC, distanta focar-film, filmul radiologic necesar - incidenta pentru molarii inferiori, pozitia pacientului, planul median, RC, distanta focar-film, filmul radiologic necesar 3.7. Reguli generale pentru oasele trunchiului: - se alege in prealabil regimul de expunere de la masa de comanda - pe film se scrie numele pacientului, data examenului si se mentioneaza dreapta sau stanga a)cutia toracica (grilaj costal si stern) - proiectia omoplatilor se scoate din campul grilajului costal - raza centrala perpendiculara pe caseta - portiunea de coasta lezata paralela cu caseta. b) coloana vertebrala ( trei segmente: cervical, dorsal, lombar) - leziunea coloanei vertebrale asezata in centrul casetei - pozitia pacientului comoda si nedureroasa - accesorii pentru reducerea curburilor coloanei vertebrale : a) in pozitia de fata planul frontal paralel cu masa (vertebrele apar rotite) b) in pozitia de profil se corecteaza curbura scoliotica (saci de nisip) - radiografii regionale : C1-C7, C6-D4, D5-L1, D12-S1, L3-coccis, in functie de curbura, forma si raporturile anatomice ale fiecarui segment (curburi normale, grade de scifoza si scolioza) - radiografii speciale (atlas-axis, primele 3 vertebre dorsale si L5) - cel putin doua radiografii ale aceleiasi regiuni - pozitii speciale pentru gaurile de conjugare - puncte de reper pentru coloana : a) C3 : corespunde unghiului mandibulei b) C7 : apofiza spinoasa proeminenta c) T2-T3 : corespunde furculitei sternale d) T7 : unghiul inferior al omoplatului e) T10 : apendicele xifoid f) L4 : linia crestelor iliace g) L5 : linia spinelor iliace antero-superioare



57

c) bazinul (centura pelvina) : oase coxale, simfiza pubiana, sacrul - radiografie de ansamblu cu simetrie perfecta - radiografii partiale ale diferitelor regiuni 3.8. Radiografii pentru oasele trunchiului - grilaj costal, pozitia pacientului, RC, filmul radiologic folosit - stern, pozitia pacientului, RC, filmul radiologic folosit - atlas-axis (transbucal), pozitia pacientului, RC, filmul radiologic folosit - coloana cervicala (fata, profil, flexie, extensie), pozitia pacientului, RC, filmul radiologic folosit - coloana dorsala (superioara si inferioara:fata, profil, 3/4), pozitia pacientului, RC, filmul radiologic folosit - coloana lombara ( fata, profil, 3/4), pozitia pacientului, RC, filmul radiologic folosit - vertebra L5, pozitia pacientului, RC, filmul radiologic folosit - sacrul si coccisul (fata, profil), pozitia pacientului, RC, filmul radiologic folosit - bazinul, pozitia pacientului, RC, filmul radiologic folosit - osul iliac (fata, profil), pozitia pacientului, RC, filmul radiologic folosit - pubisul, pozitia pacientului, RC, filmul radiologic folosit - articulatia sacro-iliaca (fata, 3/4, unilateral, comparativ), pozitia pacientului, RC, filmul radiologic folosit - micul bazin axial, pozitia pacientului, RC, filmul radiologic folosit 3.9. Reguli generale pentru membre superioare si inferioare - se alege in prealabil regimul de expunere - folosirea grilei antidifuzoare sau nu - osul corespunde cu centrul filmului - partea bolnava asezata in contact cu caseta, regiunea afectata in centrul casetei - aparatul gipsat modifica regimul de lucru folosit - radiografia unui os lung cuprinde si una din extremitatile vecine - radiografiile comparative pe acelasi film, cu developare simultana - imobilizarea pacientului, pozitie comoda si nedureroasa - pe film se scrie numele pacientului, data



58

examenului si se mentioneaza dreapta sau stanga 3.10. Radiografii pentru membrele superioare si inferioare : a) membre superioare : - omoplat (fata, profil, alte incidente complementare), pozitia pacientului, RC, filmul radiologic folosit - clavicula (fata unilateral sau comparativ), pozitia pacientului, RC, filmul radiologic folosit - articulatia scapulo-humerala (fata, profil, axial, alte incidente complementare), pozitia pacientului, RC, filmul radiologic folosit - humerus (fata, profil), pozitia pacientului, RC, filmul radiologic folosit - cot (fata, profil, incidenta pentru olecraniu), pozitia pacientului, RC, filmul radiologic folosit - antebrat (fat, profil), pozitia pacientului, RC, filmul radiologic folosit - articulatia pumnului (fata, profil, unilateral, comparativ, incidenta pentru scafoid), pozitia pacientului, RC, filmul radiologic folosit - mana (fata, profil, 3/4,unilateral, comparativ), pozitia pacientului, RC, filmul radiologic folosit - police (fata, profil, unilateral, comparativ), pozitia pacientului, RC, filmul radiologic folosit - index (fata, profil), pozitia pacientului, RC, filmul radiologic folosit b) membre inferioare: - articulatia coxo-femurala (fata, profil, alte incidente complementare), pozitia pacientului, RC, filmul radiologic folosit - femur (fata, profil), pozitia pacientului, RC, filmul radiologic folosit - genunchi (fata, profil, unilateral, bilateral, alte incidente complementare), pozitia pacientului, RC, filmul radiologic folosit - rotula (unilateral, comparativ, profil, axial 30º, 60º, 90º), pozitia pacientului, RC, filmul radiologic folosit - gamba (fata, profil, unilateral, bilateral), pozitia pacientului, RC, filmul radiologic folosit - articulatia tibio-tarsiana (fata, profil, unilateral, bilateral), pozitia pacientului, RC, filmul radiologic folosit



59

- picior (fata, profil, 3/4), pozitia pacientului, RC, filmul radiologic folosit - calcaneu (profil, axial, unilateral, comparativ), pozitia pacientului, RC, filmul radiologic folosit 3.11. Reguli generale pentru organele interne (plamani, tubul digestiv, aparatul urinar, aparatul genital): - se alege in prealabil regimul de expunere de la masa de comanda - pozitia pacientului comoda si nedureroasa, cei cu stare alterata pot fi examinati in pozitie sezanda sau culcata - apnee inspiratorie - timp de expunere scurt - distanta focar-film mare (180 cm) - pe film se scrie numele pacientului, data examenului si se mentioneaza dreapta sau stanga 3.12. Radiografii pentru organele interne: - pulmonara (fata, profil, OAD, OAS, OPD, OPS, lordotica), pozitia pacientului, RC, filmul radiologic folosit - abdominala simpla pe gol (P-A), pozitia pacientului, RC, filmul radiologic folosit - renala simpla pe gol (A-P), pozitia pacientului, RC, filmul radiologic folosit - pelvina , pozitia pacientului, RC, filmul radiologic folosit 3.13. Reguli generale pentru mamografie: - date corecte de indentificare ale pacientei (aparatul de inscriptionat filmul mamografic : nume, prenume, data nasterii pacientei, regimul de lucru afisat de aparat-kilovolti, miliamperi, kg/forta) - selectare corecta a platformei de suport a sanului si a placii de comprimare (18/24, 24/30) in functie de marimea sanului - indeparatarea artefactelor (umeri, tesuturi ale sanilor) - pozitionare corecta a sanului - comprimare corecta a sanilor (atentie in cazul sanilor cu proteze mamare) - observarea oricaror fisuri, abraziuni ale pielii, indicii de sensibilitate a sanului 3.14. Expuneri standard in mamografie : - imagine cranio-caudala, (dreapta, stanga), inaltimea platformei de suport a sanului, pozitia sanului, compresia sanului, filmul mamografic necesar)



60

- imagine medio laterala oblica (dreapta, stanga), inaltimea platformei de suport a sanului, unghiul folosit, pozitia sanului, compresia sanului, filmul mamografic necesar) - expuneri complementare : latero-mediala, medio-laterala, cranio-caudala extinsa, marite, tintite) 3.15. Reguli generale pentru radiografiile de parti moi : - raze moi (kilovoltaj redus, fara ecrane intaritoare) - regimul de lucru si pozitiile pacientului variate pentru aceeasi regiune examinata - pe filme expuse cu regim normal de lucru pentru oase pot fi detalii musculare - subdeveloparea (manuala) 3.16.Reguli generale pentru radiografiile la pat (aparat rontgen mobil): - pacienti grav bolnavi, netrasportabili, ATI - aducem pacientul in pozita sezanda cu ajutorul unui cearsaf trecut sub spatele lui (pentru radiografia pulmonara la pat) - postoperator( pacienti operati-ortopedie): manevrati usor pentru a evita un disconfort pacientului operat - notam pe film pozitia pacientului (culcata sau sezanda), pentru evitarea unei interpretari gresite( radiografia astfel executata prezinta deosebiri fata de cea executata in ortostatism) - apartinatorii evacuati din incapere 4. Investigatii radiologice efectuate de medicul radiolog cu participarea asistentului de radiologie: a) tranzit baritat (investigarea tubului digestiv cu substanta de contrast) b) urografie (investigarea aparatului urinar cu substanta de contrast) c) irigografie - clisma baritata(investigarea colonului cu substanta de contrast) d) histerosalpingografie (investigarea aparatului genital feminin cu substanta de contrast) e) cistografie (investigarea vezicii urinare cu substanta de contrast) f) uretrografie (investigarea uretrei cu substanta de contrast) 4.1.Reguli generale in investigatii radiologice efectuate de medicul radiolog cu participarea asistentului de radiologie:



61

C.4. Participa cu medicul radiolog la investigatiile radiologice

-pregatirea pacientului (fizica si psihica) - pregatirea materialelor necesare interventiei (substanta de contrast, pahar de unica folosinta, halat de unica folosinta, materiale consumabile, etc.) -pregatirea aparatului rontgen (dezinfectarea mesei, compresorului) -filme radiologice de dimensiuni diferite in functie de zona examinata -developarea filmelor in timp util 4.2. Substanta de contrast: -preparata in functie de tipul examenului si la indicatia medicului radiolog: a) sulfat de Ba :tranzit baritat, suspensie pasta sau diluata b) gastrografin :tranzit baritat, cand este contraindicat sulfatul de bariu, cantitatea variaza in functie de tipul examenului c) omnipaque : urografii, cistografii, uretrografii, concentratie (300mgI/ml ; 350mgI/ml) si cantitate (50ml, 100ml) in functie de greutatea pacientului d) iopamiro :fistulografii , cantitate in functie de complexitatea interventiei e) opti-ray :histerosalpingografii, concentratie (300mgI/ml ; 350mgI/ml)si cantitate (10ml, 20ml, 50ml) in functie de complexitatea interventiei f) polibar : clisma baritata, cantitate in functie de complexitatea interventiei (400 gr-700gr) - cantitatea si concentratia ceruta de medic in functie de tipul examenului - modul de administrare cerut de medic respectand normele de igiena si protectie (oral, parenteral, rectal) 4.3.Pozitia pacientului mentinuta la indicatia medicului radiolog - pentru tranzit baritat : ortostatism, DD, DV, DL, Trendelenburg, OAD, OAS - pentru urografie: DD, compresie - pentru clisma baritata : DD, DL - pentru histerosalpingografii : DD, brate ginecologice - pentru cistografie : DD, DL, oblice dreapta, stanga - pentru uretrografie : DD, 45º fata de caseta 4.4. Monitorizare permanenta a pacientului in timpul investigatiilor radiologice efectuate de medicul radiolog cu participarea asistentului de



62

C.5.Evidentiaza tehnicile de investigare radiologica standard efectuate

radiologie : -pozitie libera si nesilita a pacientului - pacientul sa nu se miste in timpul expunerii - sa efectueze corect apneea - rotim pacientul la dreapta sau la stanga in functie de cerintele medicului -in pozitia trendelenburg pacientul poate avea ameteli 4.5.Primul ajutor rapid si corect : - principii de acordare a primului ajutor: a)BLS (manevre efectuate in primele minute de la debutul urgentei): -recunosterea prompta si interventia imediata in cazul unei afectiuni cardiace majore (IMA) si a accidentului vascular cerebral (AVC) pentru prevenirea stopului respirator si cardiac -compresii toracice si respiratii de salvare pentru persoanele aflate in stop CR (tehnica compresiilor toracice) - recunosterea obstructiei si eliberarea cailor aeriene -accesul rapid la telefonul de urgenta -inceperea imediata a manevrelor de resuscitare 5. Programarile pacientilor:

- minimizarea timpului de asteptare al pacientilor - durata fiecarei investigatii radiologice este estimata in functie de tipul examinarii - urgentele medicale sunt rezolvate cu prioritate

5.1. Activitatea radiologica centralizata: -tipizate specifice: registre -filmele introduse in plicuri special amenajate pe dimensiuni -filmoteci speciale cu filmele sortate si inregistrate pentru a putea fi gasite usor

CondiŃii de aplicare didactică şi de evaluare. Modulul TEHNICI DE INVESTIGARE RADIOLOGICA STANDARD poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să Ńină seama de următoarele principii moderne ale educaŃiei:

~ Elevii învaŃă când fac ceva şi când sunt implicaŃi activ în procesul de învăŃare. ~ Elevii au stiluri diferite de învăŃare. ~ Elevii participă cu cunoştinŃele lor dobândite anterior, la procesul de învăŃare.



63

~ Elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informaŃiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonare lor. Pentru atingerea competenŃelor din prezentul modul se vor realiza activităŃi de învăŃare









Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea în grupul de lucru, observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor faŃă de o sarcină dată şi a comunicării, tema în clasă, investigaŃia, proiectul, proba practica. Evaluarea va fi ritmică, intermediară şi finală.

La sfârşitul modulului se va face o evaluare comună ( profesor + profesor instructor) constând dintr-o probă scrisă.si proba practica.

Sugestii metodologice ConŃinutul modulului este proiectat pentru un număr de 120 ore. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme




competentelor pentru viitori asistenti medicali de radiologie. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noŃiunilor şi activităŃilor privind TEHNICI DE INVESTIGARE RADIOLOGICA STANDARD pot utiliza ca metode de învăŃare: expunerea, conversaŃia, munca independentă, simularea, observaŃia, exerciŃiul, discuŃii şi lucrul în grup care stimulează spiritual critic şi creativitatea, studiu de caz, dezbaterea etc. Se va urmări aplicarea cunoştinŃelor la problemele reale, pentru a se putea Ńine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor.

Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe, scheme, casete video, CD- uri, folii de retroproiector, instrumentar si materiale sanitare diverse etc. BIBLIOGRAFIE: Biofizica si radiologie, autori: Maria Cornelia Nencescu si Viorel Mateescu, editura Universul -1999



64

Tehnica radiografica, autori: Amilcar Georgescu si Sonia Vulpescu-editura medicala-1956 MODULUL 10 : IGIENĂ GENERALĂ ŞI EPIDEMIOLOGIE Notă introductivă

Modulul IGIENĂ GENERALĂ ŞI EPIDEMIOLOGIE face parte din pregătirea specifică din anul I pentru calificarea: Asistent medical de radiologie

În acest modul se regăsesc abilităŃile din unitatea de competenŃă specializată IGIENĂ GENERALĂ ŞI EPIDEMIOLOGIE.

Modulul are 60 ore, din care 30 ore de instruire practică. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenŃelor descrise în

standardele de pregătire profesională. ConŃinutul modulului are în vedere faptul că asistentul medical de radiologie intră în

relaŃie cu persoane sănătoase şi bolnave în timpul examinărilor şi tratamentelor, astfel încât noŃiunile de igienă şi epidemiologie sunt absolut necesare pentru o pregătire completă.

Programa se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. Lista competenŃelor specifice unităŃii de competenŃă corespunzătoare modulului

1. Defineşte factorii epidemiologici şi formele de manifestare ale procesului epidemiologic.

2. Analizează factorii care influenŃează starea de sănătate a populaŃiei. 3. Rezumă caracteristicile muncii care influenŃează starea de sănătate. 4. Descrie rolul alimentaŃiei în menŃinerea stării de sănătate.

Tabelul de corelare a competenŃelor şi conŃinuturilor Unitatea de competenŃă „IGIENĂ GENERALĂ ŞI EPIDEMIOLOGIE

Nr. crt.

Unitatea de competenŃă

CompetenŃa ConŃinuturi ştiinŃifice

1. Igienă generală şi epidemiologie

C.1. Defineşte factorii epidemiologici şi formele de manifestare ale procesului epidemiologic

1. Factori epidemiologici principali 1.1 Izvorul epidemiogen (sursa de infecŃie):

- omul bolnav sau convalescent, purtător sănătos şi cronic; - căile de eliminare a germenilor de la om: secreŃii nazo-faringiene, vărsături, materii fecale, urină, spută, secreŃii genitale, sânge, secreŃii purulente;

- animalele: rozătoare sălbatice, porcul, cornutele mari şi mici, câinii şi pisicile, păsările, animalele sălbatice, peştii;

- artropode cu rol de vector. 1.2. Căi de transmitere

- transmiterea directă: contact nemijlocit cu izvorul epidemiogen (bolnav, purtător, animal) în varicelă, gripă, rabie, boli transmisibile sexual sau cu produsul infecŃios (sânge – pentru hepatite, SIDA, malarie)

- transmiterea indirectă (apă, aer, sol, alimente, obiecte contaminate, vectori mecanici).

1.3. Masa receptivă:



65

C.2. Analizează factorii care influenŃează starea de sănătate a populaŃiei

- populaŃia, grupe vulnerabile - imunizările

2. Factori epidemiologici secundari 2.1. Factorul natural: fenomene meteo-climatice, factori geografici, factori telurici (cutremure) şi cosmici (radiaŃii) 2.2. Factorul economico-social:

- nivel de trai (locuinŃa, lipsa apei potabile, alimentaŃie neigienică);

- nivel de igienă comunală: îndepărtarea reziduurilor, curăŃenia mediului, transportul;

- aglomerări de populaŃie: transport, panica; - profesiunea, locul de muncă; - nivel de cultură sanitară, organizarea asistenŃei medicale

a populaŃiei. 3. Procesul epidemiogen 3.1. Forme de manifestare:

- după manifestare: sporadică, endemică, epidemică, pandemică;

- după calea de transmitere: maladii hidrice, alimentare, prin vectori, de contact (BTS)

3.2. Indicator pentru apreciere: morbiditatea, incidenŃa, prevalenŃa, mortalitatea 1. Starea de sănătate a populaŃiei

- definiŃia sănătăŃii; - factorii care influenŃează starea de sănătate: economici,

sociali, medicali, demografici; - studii asupra stării de sănătate;

2. Poluarea mediului şi efectele sale asupra sănătăŃii 2.1. Aerul ca factor de promovare a sănătăŃii

- CompoziŃia aerului şi proprietăŃile fizice. - Microclimatul şi influenŃa asupra organismului. - Vicierea şi impurificarea aerului (poluarea chimică şi

bacteriologică). Autopurificarea şi dezinfecŃia. Prevenirea vicierii, combaterea, controlul.

2.2. Apa ca factor de sanogeneză, compoziŃia şi proprietăŃile apei

- Rolul apei în organism şi în natură. - Standarde fizice, chimice şi bacteriologice de potabilitate. - Surse de aprovizionare cu apă, sisteme centrale şi locale.

Captarea, distribuirea apei şi protecŃia surselor. ÎntreŃinerea igienică a fântânilor, cerinŃe de amplasare.

- Poluarea chimică şi bacteriologică a apelor, efectele asupra stării de sănătate.

- Purificarea şi autopurificarea apei, norme sanitare de protecŃie.

2.3. Solul. Structura solului, rolul biologic şi în răspândirea bolilor.

- Evacuarea chimica a reziduurilor lichide şi solide. - Poluarea chimică.



66

C.3. Rezumă caracteristicile muncii care influenŃează starea de sănătate C.4. Descrie rolul alimentaŃiei în menŃinerea stării de sănătate.

2.4. RadiaŃii ionizante şi neionizante. - Poluarea radioactivă a mediului, efectele asupra

organismului uman. - Respectarea normelor de igienă şi protecŃie contra

radiaŃiilor în serviciile de radiologie. 1. NoŃiuni de fiziologia muncii

- Solicitarea neuropsihică şi senzorială în procesul muncii. - CalităŃi fizice, psihice şi senzoriale necesare practicării

profesiei de asistent medical de radiologie. - Consumul de energie în funcŃie de tipul activităŃii,

adaptarea principalelor funcŃii ale organismului în exercitarea diferitelor profesiuni: adaptarea aparatului cardiovascular, respirator, locomotor (poziŃia corpului).

- Caracteristicile muncii în schimburi. 2. Evaluarea capacităŃii de muncă

- Factorii care determină capacitatea de muncă. ExerciŃiul şi antrenamentul.

- Oboseala, factori determinanŃi, mecanisme de instalare, manifestări clinice. Sindromul oboselii cronice.

- Măsuri igienico-fiziologice pentru asigurarea regimului optim de muncă.

- Conceptul de odihnă activă. - Accidente de muncă. Clasificare, cauze. Rolul factorului

uman în producerea accidentelor, măsuri de prevenire. 3. Factorii care acŃionează asupra stării de sănătate:

- zgomotele şi trepidaŃiile; - pulberile; - substanŃe toxice chimice; - agenŃii infecŃioşi şi parazitari; - radiaŃii. - Boli profesionale şi măsuri de protecŃie. Controlul

medical periodic. Schimbarea locului de muncă.. 4. Asigurarea condiŃiilor igienice de muncă în laboratoarele pentru explorări imagistice.

- Igienizarea spaŃiului de lucru: dezinfecŃia pavimentului, meselor, celuilalt mobilier.

- Sterilizarea aerului cu raze ultraviolete, aerisirea. - Asigurarea temperaturii de confort, luminozităŃi adecvate. - Folosirea echipamentului de protecŃie.

1. AlimentaŃia sănătoasă a populaŃiei şi influenŃa sa

asupra organismului. - CerinŃe igienico sanitare de alcătuire a raŃiei alimentare,

necesarul calitativ şi cantitativ. - Nevoile organismului de proteine, lipide, glucide, săruri

minerale, vitamine, apă. Nevoi energetice. - RaŃie alimentară echilibrată. - Grupe de alimente.

2. Alimentele ca factor de răspândire a îmbolnăvirilor.



67

- Păstrarea şi conservarea alimentelor. - Transportul şi comercializarea. - Alterarea alimentelor. - Îmbolnăviri de origine alimentară: avitaminoze şi

hipovitaminoze, intoxicaŃii alimentare, toxiinfecŃii, alte boli transmise prin alimente contaminate.

- Efectele aditivilor alimentari pe termen mediu şi lung.

CRITERII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE

Modulul „IGIENĂ GENERALĂ ŞI EPIDEMIOLOGIE” poate fi parcurs independent. Prin parcurgerea acestui modul elevul primeşte informaŃii despre condiŃiile în care se poate produce o îmbolnăvire prin existenŃa a trei factori epidemiologici principali a căror acŃiune este favorizată de factorii secundari. Modificările produse în organism prin procesul de îmbolnăvire pot fi evidenŃiate prin examene imagistice. Mediul înconjurător nesigur, poluat, alimentaŃia nesănătoasă favorizează apariŃia unor boli uneori cu consecinŃe greu de controlat.

În elaborarea strategiei profesorul va Ńine seama de: - implicarea activă a elevilor în însuşirea informaŃiilor; - stilul individual de învăŃare; - capacitatea elevilor de a valorifica în procesul de învăŃare cunoştinŃe însuşite în

alte module; - capacitatea elevilor de a aplica în practică informaŃiile despre igienă şi

epidemiologie în activitatea din laboratoarele imagistice; - nevoia de timp a elevilor pentru a analiza, compara şi sintetiza informaŃiile în

vederea formării abilităŃilor necesare pentru a lucra în calificarea Asistent

medical de radiologie. Pentru atingerea competenŃelor din prezentul modul, profesorul va folosi metode

active: observaŃia, demonstraŃia, exerciŃiul, studiul de caz, iar ca mijloace, fişe de lucru, filme radiologice, alte materiale necesare efectuării examinărilor.

Numărul de ore de teorie şi lucrări practice afectat fiecărei competenŃe rămâne la latitudinea cadrului didactic în funcŃie de particularităŃile grupului de elevi, precum şi a ale fiecărui elev.

Elevul va fi pus în situaŃii concrete care să-i permită îndeplinirea criteriilor de performanŃă în condiŃiile de aplicabilitate din standardul profesional.

Evaluarea are în vedere nivelul de performanŃă pe care elevul l-a atins în diferite etape ale pregătirii sale şi la încheierea instruirii.

Ca instrumente de evaluare se vor folosi: probe orale, scrise, practice, în funcŃie de tipul de competenŃă şi criteriile de performanŃă care atestă dobândirea acesteia.

Pe parcursul modulului se realizează evaluări formative iar la sfârşitul acestuia se face evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii celor patru competenŃe relevante.

Evaluarea finală urmăreşte ca elevul să demonstreze pregătire unitară la nivel naŃional în conformitate cu Standardul de Pregătire Profesională indiferent de locul, momentul şi persoana care face evaluarea.

Cadrele didactice care asigură pregătirea la acest modul stabilesc modalităŃile de evaluare, durata de evaluare pentru fiecare competenŃă, numărul de reevaluări şi distribuŃia pe parcursul modulului.



68



69

MODULUL 11: COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN LIMBA MODERNĂ

I. Notă introductivă

Modulul Comunicare profesională în limba modernă face parte din pregătirea anului I, şcoala postliceală, pentru calificarea : • Asistent medical de radiologie

În modulul Comunicare profesională în limba modernă se regăsesc abilităŃile din unitatea de competenŃă Comunicare profesională în limba modernă .Modulul are alocate 60 de ore. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenŃelor descrise în standardele de pregătire profesională, documente care stau la baza Sistemului naŃional de calificări profesionale. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării.

II. Lista unităŃilor de competenŃă care vor fi relevante pentru modul:

1. Unitatea de competenŃă pentru abilităŃi cheie: COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN LIMBA MODERNĂ

III. Tabel de corelare a competenŃelor si conŃinuturilor

Nr crt


CompetenŃe ConŃinuturi

C.1. ObŃine informaŃii prin receptarea de mesaje orale, legate de îndeplinirea de sarcini de serviciu, în contexte profesionale semnificative

1. Tipuri de informaŃii: - informaŃii, inclusiv numerice, pe teme profesionale: instrucŃiuni, solicitări, întrebări, explicaŃii; - informaŃii factuale, inclusiv numerice, privind specificaŃii de procese, produse şi servicii; -opinii, puncte de vedere, atitudini (pro, contra, neutră), priorităŃi. 2. Surse şi tipuri de mesaje orale: -mesaje, formale şi informale directe, emise clienŃi, colegi sau de cei din jur; -discursuri, rapoarte, conferinŃe (inclusiv video-conferinŃe);

-prezentări (formale / informale) de produse / servicii;

-transmisiuni radio şi TV, anunŃuri publice; -conversaŃii telefonice, inclusiv mesaje telefonice înregistrate.

1. Comunicare profesională în limba modernă

C.2. ObŃine informaŃii prin

1. Tipuri de texte: - documente profesionale specifice specializării:



70

receptarea de mesaje scrise specializate, legate de îndeplinirea de sarcini de serviciu, în contexte profesionale semnificative

manuale, rapoarte, reclame, oferte, fişe tehnice; - texte de popularizare pe teme profesionale: articole de presă, prezentări, reclame, anunŃuri; - texte cu conŃinut operaŃional profesional: corespondenŃă, faxuri, circulare, formulare, instrucŃiuni cereri, reclamaŃii, procese verbale. 2. Tipuri de informaŃii scrise: - elemente cheie din documente relevante; - informaŃii factuale, inclusiv numerice, relativ complexe, pe teme de interes comun; - informaŃii profesionale: instrucŃiuni, explicaŃii, date tehnice ale unor produse şi servicii, evaluări; - date privind: materii prime, materiale şi produse finite, operaŃii şi procese tehnologice.

C.3. Exprimă mesaje orale în limbaj complex, în contexte profesionale semnificative, în scopul îndeplinirii de sarcini de serviciu

1. Tipuri de informaŃii: - informaŃii factuale , idei, opinii; - instrucŃiuni, explicaŃii, detalii de operare, sfaturi; descrieri şi specificaŃii de obiecte, procese, operaŃii. 2. Tipuri de discurs: - discuŃii profesionale formale şi informale. - prezentări. - scurte rapoarte profesionale. 3. Moduri de comunicare: - faŃă în faŃă, individual sau în grup; - la telefon, robot telefonic.

C.4. Elaborează mesaje scrise specializate, în contexte profesionale semnificative, în scopul îndeplinirii de sarcini de serviciu

1. Tipuri şi formate de documente şi texte funcŃionale: - formulare şi alte documente specifice specializării (facturi, facturi pro-forma, oferte, fişe tehnice, fişe de evidenŃă, fişe de producŃie, documente de evidenŃă, specificaŃii, evaluări); - corespondenŃă profesională: scrisori, note circulare, faxuri, mesaje (inclusiv e-mail); - dări de seamă, procese verbale, minute, referate, rapoarte. - formate formale; - formate informale. 2. Tipuri de informaŃii: - informaŃii factuale de specialitate (inclusiv descrieri şi date tehnice), despre produse şi servicii; - aranjamente şi instrucŃiuni de serviciu; - idei, opinii, puncte de vedere; - raportări privind desfăşurarea unor evenimente, şedinŃe, procese. 3. Teme specifice: - organizarea locului de muncă; - operaŃii, activităŃi şi procese de producŃie;



71

- calitatea serviciilor / produselor. C.5. Participă la interacŃiuni orale şi în scris legate de îndeplinirea de sarcini de serviciu, în contexte profesionale semnificative

1. DiscuŃii profesionale: - situaŃii sociale si profesionale formale şi informale; - interviuri individuale sau în grup; - întâlniri formale / informale profesionale de rutină, activităŃi profesionale zilnice.

2. Comunicare telefonică: - contacte de rutină cu colegi, subalterni, superiori, în activităŃi profesionale zilnice; - comunicări formale / informale cu parteneri şi clienŃi; - interviuri telefonice individuale.

3. CorespondenŃă profesională: - formală şi informală, legată de sarcini de serviciu; - în interiorul organizaŃiei: cu subalterni, cu colegi, cu superiori; - în afara organizaŃiei: cu clienŃi, cu parteneri,

cu potenŃiali clienŃi / parteneri.

IV. CondiŃii de aplicare didactică şi de evaluare

Modulul COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN LIMBA MODERNĂ va fi parcurs

cu aceleaşi conŃinuturi la toate calificările de nivel 3 avansat fiind dezvoltat pe baza unei

unităŃi de competenŃă pentru abilităŃi cheie. Parcurgerea conŃinuturilor se va face în ordinea

prezentată în tabelul de corelare a competenŃelor şi conŃinuturilor (cap III), dar abordarea

acestora trebuie să fie flexibilă, diferenŃiată Ńinând cont de nivelul iniŃial de pregătire.

ConŃinuturile se vor exemplifica în funcŃie de domeniul profesional, respectiv

informaŃiile, mesajele orale sau scrise în limbă străină exersate vor corespunde domeniului

profesional respectiv.

În elaborarea strategiei didactice, pentru modulul COMUNICARE PROFESIONALĂ

ÎN LIMBA MODERNĂ profesorul va trebui să Ńină seama de următoarele principii moderne

ale educaŃiei:

- elevii învaŃă când fac ceva şi când sunt implicaŃi activ în procesul de învăŃare

- elevii au stiluri diferite de învăŃare

- elevii participă cu cunoştinŃele lor, dobândite anterior, la procesul de învăŃare

- elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informaŃiilor vechi cu

cele noi şi pentru ordonarea lor



72

Pentru atingerea competenŃelor din prezentul modul se vor realiza activităŃi de învăŃare

cu caracter interactiv. Se recomandă următoarele metode: conversaŃia, jocul de rol, simularea,

proiectul.

Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanŃă şi cu tipul probelor de

evaluare care sunt precizate în Standardul de pregătire profesională.

Se evaluează numai competenŃele din acest modul, evaluarea altor competenŃe nefiind

relevantă. O competenŃă se evaluează în cadrul unui singur modul. Demonstrarea unei alte

abilităŃi în afara celor din competenŃele specificate este lipsită de semnificaŃie în cadrul

evaluării. Elevii trebuie evaluaŃi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenŃelor

specificate.

Pe parcursul modulului se realizează evaluare formativă, iar la sfârşitul lui se

realizează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenŃelor.

Pentru mai buna înŃelegere a modaliŃătilor de evaluare se propune un exemplu de

instrument de evaluare sumativă pentru competenŃa C1 din unitatea de competenŃă

COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN LIMBA MODERNĂ, criteriile de performanŃă (a) şi

(b).

Realizarea criteriului de competenŃă se marchează de evaluator prin semnătură, în căsuŃa

corespunzătoare, alături de dată. Dobândirea competenŃei este atestată de existenŃa semnăturii

evaluatorului în toate căsuŃele corespunzătoare.

Titlul unităŃii: COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN LIMBA MODERNĂ (NIVEL 3

avansat)

C.1. ObŃine informaŃii prin receptarea de mesaje orale, legate de îndeplinirea de sarcini de serviciu, în contexte profesionale semnificative Criterii de performanŃă:

(a) Identificarea informaŃiilor necesare şi suficiente pentru decodarea sensului global în mesaje orale care folosesc un limbaj complex şi conŃin vocabular specializat

(b) Extragerea informaŃiilor / detaliilor specifice necesare şi relevante pentru sarcinile de serviciu, din mesaje orale diverse

(c) Identificarea de opinii şi atitudini, şi distingerea lor de informaŃii factuale sau de altă natură (legi, idei, concepte)

(d) Identificarea, cu ajutorul conŃinutului, intonaŃiei şi al sensului implicit, a informaŃiilor privind priorităŃi şi urgenŃe

(e) Identificarea şi utilizarea de indicii verbale, non-verbale şi / sau de asocieri / conexiuni pentru clarificarea sensului unor elemente de vocabular sau de accent nefamiliare



73

(f) ÎnŃelegerea de instrucŃiuni, solicitări şi întrebări orale, care folosesc un limbaj complex şi conŃin vocabular specializat, şi realizarea de acŃiuni adecvate pe baza informaŃiilor obŃinute pe cale orală

CondiŃii de aplicabilitate:

Contexte: • ActivităŃi de serviciu • Contexte sociale relevante pentru activitatea profesională (târguri, conferinŃe, întâlniri,

şedinŃe) • SituaŃii formale • SituaŃii informale

Surse şi tipuri de mesaje orale:

Texte care conŃin unele elemente de vocabular / de accent nefamiliare, emise la viteză normală, în diverse registre, de lungime variabilă:

• mesaje, formale şi informale directe, emise clienŃi, colegi sau de cei din jur; • discursuri, rapoarte, conferinŃe (inclusiv video-conferinŃe); • prezentări (formale / informale) de produse / servicii; • transmisiuni radio şi TV, anunŃuri publice; • conversaŃii telefonice, inclusiv mesaje telefonice înregistrate.

InformaŃii obŃinute:

• ideea principală (sensul global); • informaŃii, inclusiv numerice, pe teme profesionale: instrucŃiuni, solicitări, întrebări, explicaŃii; • informaŃii factuale, inclusiv numerice, privind specificaŃii de procese, produse şi servicii; • opinii, puncte de vedere, atitudini (pro, contra, neutră), priorităŃi.

Limbaj: • limbaj şi structuri familiare şi mai puŃin familiare, în registre sociale şi profesionale uzuale; • termeni specifici mesajelor mass media; • vocabular specific cu nivel mediu de specializare, relevant pentru domeniul ocupaŃional; • vorbire la viteză normală; • varietăŃi de accent.

Moduri de acŃiune:

• întrebări, intonaŃie, limbaj corporal / nonverbal, verificarea sensului prin alte surse; • comunicarea informaŃiilor / detaliilor către alte persoane; • acŃiuni proprii (realizarea de operaŃii, activităŃi).

Probe de evaluare

Probe scrise sau orale prin care candidatul demonstrează că este capabil să identifice şi obŃină prin ascultare informaŃii / detalii, aşa cum se precizează în criteriile de performanŃă (a) şi (b) şi în condiŃiile de aplicabilitate.

Probe orale şi / sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să identifice opinii şi atitudini şi să le distingă de informaŃii de altă natură, aşa cum se precizează în criteriul de performanŃă (c) şi în condiŃiile de aplicabilitate.

Probe orale şi / sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să identifice informaŃii privind priorităŃi şi urgenŃe cu ajutorul conŃinutului, intonaŃiei şi al sensului



74

implicit, aşa cum se precizează în criteriile de performanŃă (d) şi (e), în condiŃiile de aplicabilitate.

Probe orale şi / sau practice prin care candidatul demonstrează că înŃelege instrucŃiuni, solicitări şi întrebări şi că este capabil să acŃioneze pe baza informaŃiei obŃinute prin ascultare, aşa cum se precizează în criteriul de performanŃă (f) şi în condiŃiile de aplicabilitate.

Probe orale şi / sau practice prin care candidatul demonstrează că este capabil să folosească strategii de înŃelegere prin ascultare, aşa cum se precizează în criteriile de performanŃă (a), (b), (c), (d), (e) şi (f) şi în condiŃiile de aplicabilitate.

Probele pot viza, integrat, evaluarea candidaŃilor pe mai multe criterii de performanŃă.

Pentru certificare, se consideră suficientă demonstrarea cel puŃin o dată a performanŃei pentru fiecare criteriu de performanŃă în fiecare dintre condiŃiile de aplicabilitate relevante pentru acesta.

INSTRUMENT DE EVALUARE pentru:

C.1. ObŃine informaŃii prin receptarea de mesaje orale, legate de îndeplinirea de sarcini

de serviciu, în contexte profesionale semnificative

(a) Identificarea informaŃiilor necesare şi suficiente pentru decodarea sensului global în

mesaje orale care folosesc un limbaj complex şi conŃin vocabular specializat (b) Extragerea informaŃiilor / detaliilor specifice necesare şi relevante pentru sarcinile de

serviciu, din mesaje orale diverse 1 a. IdentificaŃi informaŃiile necesare şi suficiente pentru decodarea sensului global din mesajul oral dat. 2 b. ExtrageŃi informaŃiile specifice necesare şi relevante pentru sarcinile de serviciu, din mesajul oral dat.

Nr crt.

Activitatea probată Evaluator Data

1. Identificarea informaŃiilor 2. Extragerea informaŃiilor

V. Sugestii metodologice

ConŃinutul modulului este proiectat pentru un număr de 60 de ore pe an din care 30 ore

ore de instruire practică prin laborator tehnologic. Profesorii au libertatea de a decide asupra

numărului de ore alocat fiecărei teme în funcŃie de: dificultatea temei, volumul şi nivelul de

cunoştinŃe anterioare ale elevilor, dotarea cu material didactic, ritmul de înŃelegere şi

asimilare a cunoştinŃelor şi formarea deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiŃi.



75

Nivelul de pregătire este realizat corespunzător dacă sunt îndeplinite criteriile de

performanŃă ce pot fi atinse numai dacă în procesul de învăŃământ sunt asigurate condiŃiile de

aplicabilitate descrise în standard.



76

MODULUL 12 : RADIODIAGNOSTIC

Nota introductivă Modulul RADIODIAGNOSTIC face parte din pregătirea din anul I, pentru

calificarea: asistent medical de radiologie. În modulul RADIODIAGNOSTIC se regăsesc abilităŃile din unitatea de competenŃă

tehnică specializată RADIODIAGNOSTIC. Modulul are alocate 120 ore, din care 60 ore de teorie şi 60 ore instruire practică. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenŃelor descrise în


specific calificării. Lista competenŃelor specifice unităŃii de competenŃă corespunzătoare modulului: 1. Organizarea cabinetului de radiodiagnostic. 2. Identifică tehnicile de radiodiagnostic. 3. Asigură pregătirea mediului şi a pacientului pentru investigaŃia radiologică. 4. Identifică sursele de eroare şi artefactele din investigaŃia radiologică 5. Evaluează efectele biologice ale radiaŃiilor asupra pacientului.

Tabelul de corelare a competenŃelor cu conŃinutul. Unitatea de competenŃă: RADIODIAGNOSTIC (120 de ore din care 60 de ore teorie şi 60 de ore instruire practică).

Nr. crt.



1. Radiodiagnostic CompetenŃa 1.: Organizarea cabinetului de radiodiagnostic.

∼ Cabinetul de radiodiagnostic: sală de aşteptare, centru de coordonare al activităŃii dotat cu computer, monitor, spaŃii de depozitare, spaŃiu de sterilizare, laborator de prelucrare a materialului fotosensibil, vestiare, căi de acces, cabinet de investigaŃii, grup sanitar etc.

∼ Surse de radiaŃii: surse convenŃionale, izotopi radioactivi.

∼ Factorii modificatori ai efectului radiobiologic: calitatea radiaŃiei, volumul iradiat, factorul timp – etalarea.

∼ Modificări radiologice la nivelul oaselor: modificări de osteogeneză (tulburări de

resorbŃie osoasă, tulburări de reconstrucŃie

osoasă, leziuni – demineralizare, osteoliză, atrofie prin presiune, osteonecroză, osteocleroză, osificări heterotrope, tulburări distrofice), modificări de organozeneză (displazii osoase, acondroplazii), osteopsatiroza, condrodistrofia.

∼ Efectele secundare: efecte radiobiologice



77

directe şi indirecte - la nivel subcelular, celular, la nivelul Ńesuturilor, organelor, la nivelul organismelor, conceptul de iradiere repetată.

∼ Echipamente şi materiale specifice: masa radiologică, tub radiogen, pat de examinare pe rotile, echipament pentru developare, filme radiologice etc.

∼ Norme de protecŃie, sănătate şi securitate în muncă: seringi şi ace de unică folosinŃă, garou, soluŃii dezinfectante, comprese sterile, catetere sterile, medicaŃie specifică, echipamente de radioprotecŃie, respectarea circuitelor funcŃionale, respectarea normelor de radioprotecŃie etc.

∼ Documente normative şi tehnice: instrucŃiuni de utilizare a echipamentelor; verificarea termenului de valabilitate pentru soluŃii şi materiale sterile.

CompetenŃa 2.: Identifică tehnicile de

radiodiagnostic.

Domenii radiologice de investigare: ~ Osteoarticular – fracturi, artrite, artroze, displazii osoase, afecŃiuni osoase datorate carenŃelor vitaminice, distrofii osoase, osteonecroze aseptice, osteite, patologia coloanei vertebrale – spondiloza deformantă, cifoza, scolioza, hiperlodoza, torticolis, hernia de disc, spondilita anchilopoietică. ~ Tumori - tumorile osoase, tumorile producătoare de cartilaj, tumorile cartilaginoase maligne, tumorile medulare, tumorile vasculare, tumori neurogene, tumori maligne secundare. ~ Cranio-facial – afecŃiunile cavităŃilor pneumatice ale oaselor craniului. ~ Respirator – bronşite, astm bronşic, bronşiectazie, stenoze bronşice, atelectazie pulmonară, emfizem pulmonar, fibroză pulmonară, pneumopatii acute bacteriene şi virale, supuraŃii pulmonare, abcesul pulmonar, gangrena pulmonară, tuberculoza pulmonară, silicoza, sarcoidoza, micoza bronhopulmonară, chist aerian, cancer pulmonar, afecŃiuni pleurale, afecŃiuni mediastinale examinarea toracelui, clavicula, coastele, plămânii – forma câmpurilor pulmonare, dimensiuni, poziŃii, transparenŃă pulmonară, hilul patologic, desenul pulmonar. ~ Cardiovascular – cardiopatii congenitale, valvulopatii, insuficienŃă cardiacă, afecŃiuni pericardice, anevrism de aortă. ~ Digestiv – atrezii, hernii, esofagite, ulcere,



78

tumori, cancer gastric, duodenite, sindrom stenotic enteral, sindromul ocluziv, sindromul de stomac operat, ileita foliculară, ascaridoza, boala Crohn, tuberculoza intestinală, diverticuli, colite, apendicită. ~ Biliar – anomalii veziculare, colecistite cronice nelitiazice, litiaza biliară şi coledociană, fistule biliodigestive, cancer vezicular. ~ Abdominal – examinarea abdomenului, ecografia pancreasului, examinarea căilor biliare. ~ Urogenital – anomalii renale congenitale, calcificări renale parenchimatoase, modificări de volum, hidronefroza, litiaza urinară, nefrite, abces renal, tuberculoza renală, tumori ale parenchimului renal, boli vasculare renale, traumatisme renale, afecŃiuni ale vezicii urinare, tulburări funcŃionale utero-tubare, anomalii genitale congenitale, afecŃiuni inflamatorii uterotubare, tumori uterine, adenomul de prostată, calculi prostatici etc. ~ Sistem nervos - calcificările vasculare intracraniene, anevrisme, hematoame, tuberculom calcificat, cisticercoză, calcificări mengiooamelor, sindromul de hipertensiune intracraniană, tumori cerebrale, procese expansive intracerebrale, hematoame epi şi subdurale. ~ Sistem endocrin – tumori, atrezii, anomalii congenitale, hipertrofii, hipotrofii. Tehnici de investigaŃie radiologică: ~ Radioscopie ~ Radiografie. ~ Radioizotopi. ~ Tomografie. ~ Microradiografia (MRF). ~ Radiografii la patul bolnavului. ~ Cardiochimografia. ~ Aortografia. ~ Arteriografia. ~ Flebografia. ~ Limfografia. ~ Colecistografia, colangiografia. ~ Radiografie renală simplă. ~ Urografia. ~ Pielografia. ~ Nefrograma izotopică. ~ Cistografia etc. ~ Pneumopelvigrafia. ~ Histerosalpingografia.



79

~ Mamografia. ~ Ventriculografia. ~ Angiografia carotidiană. ~ Tomografia axială computerizată. SubstanŃe de contrast (agenŃi de contrast AC): substanŃe iodate de contrast, suspensii baritate, izotopi radioactivi etc. CondiŃii de utilizare AC (agent de contrast): asepsie, preparat neiritant, netoxic, injectare intravenoasă sau intraarterială etc.

CompetenŃa 3.: Asigură pregătirea mediului şi a pacientului pentru

investigaŃia radiologică.

∼ Pregătirea psihică: informare, explicare, obŃinerea consimŃământului, acordul implicit.

∼ Pregătire fizică: poziŃionarea adecvată în funcŃie de investigaŃie, respectarea pudorii, sistarea alimentaŃiei (bolnav à jeun), administrarea unor medicamente sau substanŃe înainte sau în timpul tehnicii.

∼ Resursele pacientului: nivel de cunoştinŃe, posibilităŃi de cooperare, mobilitate, grad de percepŃie şi de înŃelegere.

∼ Pregătirea examinării: semiobscuritate, masă reglabilă de scopie, stativ vertical, masă de grafie reglabilă, materiale de radioprotecŃie (după caz)

CompetenŃa 4.: Identifică sursele de eroare şi artefactele din investigaŃia radiologică

Artefacte: ∼ imagini eronate, ∼ false imagini, ∼ structuri absente, ∼ dimensiuni şi forme neadecvate. Cauzele artefactelor: ∼ Induse de pacient – instabilitate fizică, agitaŃie, adinamie etc.

∼ Induse de aparat – reglaje prost efectuate etc. ∼ Induse de tehnică – poziŃii incorecte, pregătire absentă, insuficientă sau eronată, reglaje prost efectuate pe masa de comandă etc.

Surse de eroare: ∼ Erori datorate aparaturii: variaŃiile curentului de alimentare, şocuri electrice, reglarea incorectă a expunerii, reglarea incorectă a contrastului şi luminozităŃii pe ecranul monitorului, dereglarea unor componente electrice etc.

∼ Erori datorate examinatorului: graba, examinarea superficială, examinarea incompletă.

∼ Pregătirea necorespunzătoare a pacientului etc.

Competenta 5: ~ Factori de influenŃă: intensitatea fluxului de



80

Evaluează efectele biologice ale radiaŃiilor

asupra pacientului

radiaŃie, timpul de expunere, amperaj. ~ Efecte biologice: efectul termic, efecte radiogen, efect citologic, efecte complexe, efecte distructive etc. ~ Cauzele efectelor biologice: intensitatea fasciculului, durata expunerii, amperaj inadecvat, alegerea focarului, numărul de expuneri etc.

CondiŃii de aplicare didactică şi de evaluare. Modulul RADIODIAGNOSTIC poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea

strategiei didactice, profesorul va trebui să Ńină seama de următoarele principii moderne ale educaŃiei:












desfăşura astfel: 4 ore / săptămână de instruire teoretică - semestrul I şi 4 ore instruire practică - semestrului I.



81




Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noŃiunilor şi activităŃilor privind RADIODIAGNOSTIC.





82

MODULUL 13: SEMIOLOGIE GENERALĂ

� Notă introductivă

Modulul SEMIOLOGIE GENERALĂ face parte din pregătirea specifică dinanul I, pentru obŃinerea calificării de nivel 3 avansat : asistent medical de radiologie. În modulul SEMIOLOGIE GENERALĂ se regăsesc abilităŃile din unitatea de competenŃă specializată SEMIOLOGIE GENERALĂ. Modulul are alocate 60de ore, din care 30 de ore de pregătire teoretică şi 30 de ore de pregătire practică (stagiu clinic).

Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenŃelor descrise în

standardele de pregătire profesională. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul

de pregătire profesională specific calificării.

� Lista competenŃelor specifice unităŃii de competenŃă corespunzătoare modulului:

1. Efectuează anamneza utilizând termenii medicali adecvaŃi . 2. Identifică modificările patologice observate la inspecŃia generală a bolnavului. 3. Analizează simptomele cheie şi principalii factori de risc pentru îmbolnăvire.

� Tabelul de corelare a competenŃelor şi conŃinuturilor :

Unitatea de competenŃă : SEMIOLOGIE GENERALĂ ( 60 de ore din care 30 de ore de stagiu clinic) Nr. crt.





83

1 Semiologie gemerală

C.1. Efectuează anamneza utilizând termenii medicali adecvaŃi . C.2. Identifică modificările patologice observate la inspecŃia generală a bolnavului.

1.1 Manifestări de boală: Semnul, simptomul, sindromul: (definiŃie şi exemple) 1.2. Etapele anamnezei: Anamneza(definiŃie).Modul de abordare a bolnavului, motivele internării, istoricul bolii, antecedentele heredo colaterale, antecedentele personale fiziologice şi patologice, condiŃiile de viaŃă şi de muncă. 2.1. Metode clasice semiologice: InspecŃia,

palparea ,percuŃia, ascultatia (condiŃii şi mod de efectuare)

2.2. Modificari patologice observate la inspecŃia

generală : - Atitudinile si posturile:normală,pasivă,forŃată (decubit lateral, decubit ventral, decubit dorsal, ortopnee,”cocoş de puşcă”,opistotonus, poziŃia antalgică ,alte poziŃii forŃate) -Faciesuri caracteristice diferitelor boli :endocrine, cardiovasculare pulmonare,digestive, renale, neurologice,de collagen. (acromegalic,cretinoid, basedowian,cushingoid,mitral,asfixic,vultos, ftizic, hipocratic, renal, parkinsonian, tetanic,alte tipuri de facies.) -Mersul patologic: “cosit”, târât, forfecat, legănat, stepat, talonat, rigid, ebrios, dansant, alte tipuri de mers patologic. - Modificările tegumentelor şi fanerelor : (Modificări ale culorii,discromiile, leziunile cutanate elementare,leziunile vasculare,modificările unghiilor şi ale perilor, pruritul. -Tulburările staturale şi tipurile constituŃionale hiperstaturalitatea,gigantismul, nanismul,clasificarea tipurilor constituŃionale. -Tulburările stării de nutriŃie:obezitatea, subnutriŃia. - Edemele şi deshidratarea (definiŃie, clasificare ) -Modificări ale muşchilor:tulburări ale tonusului muscular, ale activităŃii motorii,



84

C.3. Analizează simptomele cheie şi principalii factori de risc pentru îmbolnăvire.

volumului,troficităŃii;mialgia,mişcările involuntare. -Modificări ale sistemului osteo articular (artralgia,atitudini şi poziŃii vicioase, durerea osoasă,tumefacŃii şi deformări osoase. -Modificări ale ganglionilor limfatici: adenopatiile -Tulburările stării de conştienŃă: sincopa,coma, hipersomnia, delirul, demenŃa. 3.1. Simptome cheie :durerea(cefaleea, migrena,durerea vertebrală,articulară, toracică,abdominală, ),dispneea,tusea,palpitaŃiile. lipotimia şi sincopa, astenia, fatigabilitatea şi impotenŃa funcŃională.,insomnia, ameŃelile şi vertijul Febra. 3.2. Factori de risc: Hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, ateroscleroza sistemică şi coronariană, sedentarismul, alcoolismul, fumatul.

� CondiŃii de aplicare didactică şi de evaluare :

Modulul SEMIOLOGIE GENERALĂ poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să Ńină seama de următoarele

principii moderne ale educatiei : - elevii invaŃă când sunt implicaŃi activ în procesul de învăŃare ; - elevii au stiluri diferite de învăŃare ; - elevii se sprijină în procesul învăŃării pe cunoştinŃele lor dobândite anterior ; - este necesară alocarea unui timp suficient pentru analizarea, asocierea, compararea, - informaŃiilor vechi cu cele noi şi pentru sistematizarea noilor achiziŃii.

Pentru atingerea competenŃelor din prezentul modul se vor realiza activităŃi de



85

invăŃare cu caracter interactiv. Se recomandă urmatoarele metode : expunerea, conversaŃia, observaŃia, discuŃii şi lucrul în grup, munca independentă, problematizarea, studiul de caz . Pentru atingerea competenŃelor din prezentul modul se vor realiza activităŃi de invăŃare cu caracter practic aplicativ : exerciŃii de identificare a diferitelor semne şi simptome,gruperea lor în sindroame, exercitii de utilizare a nomenclaturii semiologice, ,rezolvarea de fise de lucru (exemple :investigaŃiile de laborator din perioada preoperatorie-de rutină,suplimentare,modificiări patologice intâlnite în cadrul inspecŃiei generale etc.). Ca instrumente de evaluare se pot folosi : fişe de observaŃie, fişe de lucru, fişepentru autoevaluare, teste scrise de evaluare, realizarea unui proiect,colocvii. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanŃă şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. Modul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire pe care trebuie să-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul şi persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileşte un nivel naŃional comun de performanŃă, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. Se evaluează numai competenŃele din acest modul, evaluarea altor competenŃenefiind relevantă. O competenŃă se evaluează în cadrul unui singur modul . Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă, iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenŃelor. Cadrele didactice, care asigură pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competenŃe, numărul de reevaluări şi distribuŃia acestora pe



86

parcursulanului şcolar. Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare : observarea sistematică a comportamentului elevilor şi a atitudinii acestora faŃă de o sarcină dată, a comunicării, autoevaluarea, coevaluarea, tema în clasă, investigaŃia, proiectul. � Sugestii metodologice

ConŃinutul modulului este proiectat pentru un număr de 60 de ore pe an. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcŃie de: dificultatea temei, volumul şi nivelul de cunoştinŃe,deprinderi şi abilităŃi anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiŃi. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competenŃelor cu conŃinuturile.Prezentarea temelor se va face succint, insistând pe aspectele specifice pregătirii asistentului medical de radiologie.

Instruirea se va realiza în cabinete şi laboratoare cu o bună dotare materială. Instruirea

in laboratoare are o importanŃă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenŃelor pentru

viitorii “ asistenŃi medicali de radiologie”.

Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noŃiunilor şi activităŃilor

privind SEMIOLOGIA GENERALĂ. Se pot utiliza ca metode de învaŃare: expunerea,

conversaŃia, munca independentă,simularea, observaŃia, exerciŃiul, discuŃiile şi lucrul în grup

care stimulează spiritul critic şi creativitatea, studiul de caz, dezbaterea, etc. Se va urmări

aplicarea cunoştinŃelor la probleme reale, pentru a se putea Ńine cont în măsură mai mare de

nevoile elevilor. Resursele materiale trebuie sa cuprindă o gamă cât mai variată: atlase,

cataloage, casete video, diapozitive, planşe, desene, folii de retroproiector, CD-uri, mulaje,

etc.

� Sugestii Bibliografice :

1. Conf.Dr. ION GRIGORE POPESCU – INTRODUCERE ÎN

SEMIOLOGIA MEDICALĂ, Ed.VIAłA MEDICALĂ, Bucureşti, 2003.

2. Prof. VINTILĂ. V. MIHĂILESCU – BREVIAR DE SEMIOLOGIE

MEDICALĂ, Ed.SCRISUL ROMANESC, Craiova, 1980.

3. Prof. Univ. Dr. MARIUS GEORGESCU, Şef.lucr. E.GEORGESCU –

SEMIOLOGIE MEDICALĂ,ediŃia a-III-a, Ed.DIDACTICĂ ŞI

PEDAGOGICĂ, Bucureşti, 2003.



87

4. Prof. Dr. DAN GEORGESCU - SEMIOLOGIE MEDICALĂ, Ed

NAłIONAL, Bucureşti,1999.

BIBLIOGRAFIE GENERALA 1. *** Codul de etică şi deontologie profesională al asistentului medical şi moaşei din

România - 2005; 2. *** ColecŃia revistei Radioterapie&Oncologie Medicală, anii 1995-2002 3. *** Legea nr. 307/2004 - privind exercitarea profesiei de asistent medical şi a profesiei de

moaşă, înfiinŃarea, organizarea şi funcŃionarea Ordinului AsistenŃilor Medicali şi Moaşelor din România.

4. Albu, Ion - “Anatomia topografică”, Editura ALL, Bucureşti, 1994. 5. Albu, Maria Roxana - “Anatomia şi fiziologia omului”, Editura Corint, Bucureşti, 1997. 6. American Nurses Association – Codul pentru nurse ,1985 7. Angelescu, N. - “Patologie şi nursing chirurgical”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1998. 8. Anghelescu, Vuzitas - ‘Neurologie şi psihiatrie”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1996. 9. ANR, Grup naŃional de etica (autor colectiv)-Ghid de etica in nursing pentru asistenŃi

medicali,Bucuresti,2001 10. ANR, Grup naŃional de etica (autor colectiv)-Glosar de etica in nursing, 11. ANR, Grup national de etica (autor colectiv)-Cod de etica pentru asistenti medicali, 12. Badea R, Dudea S, Mircea P, Stamatin F. – „Tratat de ultrasonografie clinică”, vol.. 1,

Editura Medicală, Bucureşti, 2000. 13. Bergfeld, D. - “Ghid urgenŃe medicale”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1994. 14. Birzu - I. Radiologie Medicala - Editura Didactica si Pedagogica - Bucuresti 1980 15. Birzu I. - Radioterapie biologica si clinica -Editura Medicala - Bucuresti 1975 16. Birzu I.- Radiodiagnostic Clinic vol I si II -Editura Medicala 1963 17. Blaj Lazăr – „Mica enciclopedie a sănătăŃii – terapie naturistă” Editura Niculescu,

Bucureşti, 1998. 18. Bocârnea, Constantin - “Boli infecŃioase şi epidemiologie”, Editura Info-Team, Bucureşti,

1996. 19. Borundel - “Medicină internă”, Editura ALL, Bucureşti, 1996. 20. Bradu, I. Iamandescu - “Manual de psihologie medicală”, Editura ALL, Bucureşti, 1994. 21. Braun, J. - “Ghid clinic de medicină internă”, Editura ViaŃa Medicală, Bucureşti, 1994. 22. Bucătaru Mihaela – DicŃionar – de buzunar – de termeni medicali, Editura Spiru Haret,

Iaşi, 2005 23. Bucătaru Mihaela – „Ghid practic de fitoterapie”, Editura Spiru Haret, Iaşi, 2000. 24. Ciocâlteu, Teodorescu - “Ghid terapie în medicina internă”, Editura Info-Team, Bucureşti,

1996. 25. Clocotici, LucreŃia - “Pagini din istoria şi etica profesiei de asistent medical”, Editura

medicală, Bucureşti, 1997. 26. Clocotici, LucreŃia - “Profesia de asistentă medicală” – etică –, Editura Info-Team,

Bucureşti, 1996. 27. Constantinidi - “Farmacologie”, Editura Medicală, Bucureşti, 1994. 28. Crângulescu, Mincu - “Medicină internă”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1994. 29. Daşchievici Silvian – „Chirurgie”, Editura Medicală, Bucureşti, 2000. 30. DeVita V.T., Hellman S., Rosenberg S.A. - Cancer Principles&Practice of Oncology, Ed.

Lippincott Williams&Wilkins, Philadelphia, ed.6, 2001



88

31. Dutescu,B. -Etos in medicina ,Editura Medicala, Bucuresti,1979 32. Enăchescu, Dan, Mihai, Gh., Marcu - “Sănătatea publică şi managementul sanitar”,

Editura ALL, Bucureşti, 1994. 33. Fry,.Sara,T.- Etica in practica nursingului - Ghid pentru luarea deciziilor in etica,

ICN,1994 34. Ghilezan N. - Cobaltoterapie, Ed. Med., Buc., 1983 35. Ghilezan N. - Oncologie generală, Ed. Med., Buc., 1992 36. GRANCEA - Radiologie Medicala - Editura Medicala 1990 37. Grancea, V. ; Percek, A. Substante de contrast organo - iodate. Editura Medicala,

Bucuresti, 1990. 38. Grigoriu, Vasile - “Chirurgie şi specialităŃi înrudite”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1994. 39. Iftimovici Radu - “Istoria medicinii” - Editura ALL, Bucureşti, 1994. 40. Jurnalul de nursing , Nursing - Revista editata de ANR (colectia 1990-2006) 41. Kiss, I. - “Kinetoterapie şi recuperare medicală”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1998. 42. Lemon-Materiale de educatie in nursing, OMS-Regional Office for Europe, Copenhaga,

1996 43. LUNGEANU M. -Tehnica radiologica -Editura Medicala - Bucuresti 1988 44. Marin,Gh.-Pledoarie pentru respect,Editura Albatros,1978 45. MATEESCU V., CORNELIA NENCESCU - Radiodiagnostic, Radioterapie si anatomie

functionala - Editura Stiinta &Tehnica, Bucuresti 1996 46. Mateescu Viorel, Cornelia, Nencescu. Radioterapie si Anatomie functionala. Societatea de

Stiinta si Tehnica, Bucuresti, 1996. 47. Mateescu, Nencescu - “Radiodiagnostic-radioterapie”, Editura Info-Team, Bucureşti,

1996. 48. Mănescu, Sergiu - “Igiena”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1996. 49. Mănuilă l., Mănuilă A., Nicoulin M. – „DicŃionar medical”, Editura Ceres, Bucureşti,

1998. 50. Mihăilescu, N. - “Chirurgia pentru cadre medii”, Editura Medicală, Bucureşti, 1997. 51. Mincu, M. - “Engleză pentru învăŃământul medical”, Editura Corint, Bucureşti, 1996. 52. Miron,A.- Etica aplicata, Editura Alternative,1995 53. Moll, K. J. M. - “Atlas de anatomie “, Editura ALL , Bucureşti, 1994. 54. Mozes, C. - “Tehnica îngrijirii bolnavului”, Editura Medicală, Bucureşti, 1997. 55. Năstoiu, Ioan - “Mic dicŃionar medical. Primul ajutor”, Editura Gramar, Bucureşti, 1994. 56. Nicolau, V. - “Bioetică”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1995. 57. Nicolau,S.-Bioetica-Manual pentru invatamantul universitar si preuniversitar de

specialitate-Editura Universul,Bucuresti,1998 58. Norme de Securitate Nucleară 1976, Legea 111/1996 modificată în 1998 59. Papilian (Albu) - ”Atlas anatomie”, Editura Medicală, Bucureşti, 1998. 60. Percek, Arcadie. Accidente prin substante de contrast. Editura Medicala, Bucuresti, 1977. 61. Perez C.A., Brady L.W. - Principles and Practice of Radiation Oncology, Lippincott

Raven, Philadelphia, ed.4, 2002 62. Răşcanu, Ruxandra - “Psihologia şi asistenŃa socială’, Editura ŞtiinŃă şi Tehnică,

Bucureşti, 1996. 63. Scripcaru,Gh.,Ciornea,T.- Deontologie medicala,Editura medicala, 1979 64. Steiner, Mănăstireanu - “Curs practic de urgenŃe medico-chirurgicale”, Editura Info-

Team, Bucureşti, 1996. 65. Titircă, LucreŃia - “Breviar de explorări funcŃionale şi îngrijiri speciale acordate

bolnavului”, Editura ViaŃa medicală, Bucureşti, 1996. 66. Titircă, LucreŃia - “Manual de îngrijiri speciale acordate pacientului de asistenŃi medicali

(III)”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1998.



89

67. Titircă, LucreŃia - “Tehnici de evaluare”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1996. 68. Titircă, LucreŃia - “UrgenŃe medico-chirurgicale”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1996. 69. Titircă, LucreŃia - ”UrgenŃe medico-chirurgicale-sinteze”, Editura Medicală, Bucureşti,

1994.



90

Nr. crt.

Modulul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

20

31

32

33

34

35

36

1.

Tehnologia informaŃiei şi comunicaŃiilor aplicată

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

2. Anatomie * �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

3. Fiziologie * �

*�

*�

*�

*�

*�

*�

*�

*�

*�

*�

*�

*�

*�

*�

4. Organizarea laboratorului

* * * * * * * * * * * * * * * � � �

5. Tehnici generale de îngrijire a bolnavului

* * * * * * * * * * * * * * * � � �

6. ProtecŃie, sănătate şi securitate în muncă

* �

*�

*�

*�

*�

*�

*�

*�

*�

*�

*�

*�

*�

*�

*�

7. Radiofizică şi dozimetria radiaŃiilor

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

8.

Anatomia descriptivă, topografică şi radiologică

* �

*�

*�

*�

*�

*�

*�

*�

*�

*�

*�

*�

*�

*�

*�

� � �

9. Tehnici de investigaŃie radiologică

* * * * * * * * * * * * * * * � � �

10. Igienă generală şi epidemiologie

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

11. Comunicarea profesională în limba modernă

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

12. Radiodiagnostic * � *� *� *� *� *� *� *� *� *� *� *� *� *� *�

13. Semiologie generală * �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

Legendă: * Săptămâna in care se parcurge modulul – teorie �Săptămâna în care se parcurge modulul – laborator tehnologic � Săptămâna în care se parcurge modulul – instruire practică



91

PLAN DE INVATAMANT

ANUL II CALIFICAREA: ASISTENT MEDICAL DE RADIOLOGIE Modulul I: Total ore/an 60

Comunicare profesională din care: pregatire practică 30

Modulul II: Total ore/an 60 Fiziopatologie


Modulul III: Total ore/an 60 Administrarea medicamentelor şi substanŃelor de contrast


Modulul IV: Total ore/an 120 Medicină internă


Modulul V: Total ore/an 120 Chirurgie generală din care: pregatire practică 60

Modulul VI: Total ore/an 60 Chirurgie buco-maxilo-facială


Modulul VII: Total ore/an 60 Urologie


Modulul VIII: Total ore/an 120 Ultrasonografie


Modulul IX: Total ore/an 120 Tehnici de explorare prin ultrasonografie

din care : pregatire practică

60

Modulul X Total ore/an 120

UrgenŃe medico -chirurgicale din care : pregatire practică

60

Modulul XI Total ore/an 60

Radiologie intervenŃională din care : pregatire practică

30

Modulul XII Total ore/an 120

Ortopedie şi traumatologie din care : pregatire practică

60

Total ore/an:30 ore/săptămână x 36 săptămâni = 1080 ore /an



92

ANUL II

PLAN DE ÎNVĂłĂMÂNT Semestrul I – 18 săptămâni

Detaliere ore

Denumire modul Nr.



săptămână 15

săptămâni


săptămână 15

săptămâni



14 Comunicare profesională 1 30 30 15 Fiziopatologie 1 30 30 16 Administrarea medicamentelor şi

substanŃelor de contrast 1 30 30

17 Medicină internă 2 60 30 30 18 Chirurgie generală 2 60 30 30 19 Chirurgie buco-maxilo-facială 1 30 30 20 Urologie 1 30 30

Semestrul II – săptămâni

Detaliere ore

Denumire modul Nr.



săptămână 15

săptămâni


săptămână 15

săptămâni



21 Ultrasonografie 2 60 30 30 22 Tehnici de explorare prin

ultrasonografie 2 60 30 30

23 UrgenŃe medico-chirurgicale 2 60 30 30 24 Radiologie intervenŃională 1 30 30 25 Ortopedie şi traumatologie 2 60 30 30

Aceasta repartizare a modulelor pe semestru si a orelor de pregatire practica este o propunere din partea autorilor acestui curriculum. Modul de parcurgere a modulelor si repartizarea orelor de pregatire practica poate fi stabilita la nivelul scolii in comisia metodica, cu conditia respectarii numarului total de ore/modul alocat prin planul de invatamant, aprobat prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si tineretului.



93

MODULUL 1: COMUNICARE PROFESIONALĂ


Modulul COMUNICARE PROFESIONALĂ reprezintă un modul de pregătire de

specialitate şi se va parcurge în anul II al şcolii postliceale. Modulul are alocate 60 de ore pe

an din care 30 ore de instruire prin laborator tehnologic. Prin parcurgerea programei şcolare

se asigură dobândirea competenŃelor descrise în Standardul de pregătire profesională,

documente care stau la baza Sistemului naŃional de calificări profesionale. Programa şcolară

se va utiliza împreună cu Standardul de pregătire profesională specific calificării.

II. Lista unităŃilor de competenŃă relevante pentru modul:

1. Unitatea de competenŃă pentru abilităŃi cheie: COMUNICARE

PROFESIONALĂ

• C.1. Elaborează strategii pentru o comunicare eficientă

• C.2. Aplică tehnici de comunicare orală

• C.3. Realizează un raport formal

III. Tabelul de corelare a competenŃelor şi conŃinuturilor

Nr. crt. Unitate de

competenŃă CompetenŃe ConŃinuturi

1. Comunicare profesională

C. 1. Elaborează strategii pentru o comunicare eficientă.

C. 2. Aplică tehnici de comunicare orală.

1. Scopul comunicării: primirea şi transmiterea informaŃiilor, întreŃinerea unor discuŃii, prezentarea unor informaŃii. 2. Surse de informaŃii: informaŃii interne şi externe, buletine informative, manuale, seminarii, rapoarte, procese verbale, publicaŃii de specialitate, internet, discuŃii, statistici, documentaŃie specifică, mass-media. 3. Metode de comunicare adecvate: scrise, verbale, audio, informatizate. 4. Metode de verificare a eficienŃei comunicării: obŃinerea feedback-ului, documentaŃii întocmite corect.

5. Strategii de ascultare în funcŃie de situaŃie, ocazie, subiectul în cauză, vorbitor, metode de ascultare. 6. SusŃinere: în situaŃii formale sau informale în funcŃie de numărul de vorbitori, prin modulaŃia vocii, prin alegerea tonului şi a vocabularului, prin



94

C. 3. Realizează un raport formal.

structură, prin comunicare non verbală, prin articulare. 7. Argumentare prin idei clare, relevante, concise, persuasive, adaptate contextului şi interlocutorului. 8. Facilitarea comunicării eficiente prin: acceptarea de opinii diferite, încurajarea discuŃiei, asigurarea posibilităŃii de exprimare, oferirea feed-back-ului, stimularea creativităŃii, încadrarea în timp, viteza vorbirii, adaptarea comunicării la nivelul de înŃelegere al auditorului, folosirea unui suport specific. 9. InformaŃii selectate în funcŃie de complexitatea temei, publicul Ńintă, relevanŃă. 10. ConŃinutul şi structura raportului în funcŃie de: tipul informaŃiei, succesiunea logică, suportul ( grafica, standardul de prezentare, formatul) 11. Raport formal elaborat: document coerent, bine structurat, adecvat scopului propus.


Parcurgerea conŃinuturilor se va face în ordinea prezentată în tabelul de corelare a

competenŃelor şi conŃinuturilor (cap. III), dar abordarea acestora trebuie să fie flexibilă,

diferenŃiată Ńinând cont de nivelul iniŃial de pregătire.

Modulul COMUNICARE PROFESIONALĂ poate fi parcurs independent.

ConŃinuturile se vor exemplifica în funcŃie de domeniul profesional, respectiv strategiile

pentru o comunicare eficientă, tehnicile de comunicare orală şi realizarea unui raport formal

se vor exersa şi vor corespunde domeniului profesional. Dezvoltarea competenŃelor

individuale vizate prin Standardul de pregătire profesională se va realiza prin exemplificare

pe domeniul profesional respectiv.

În elaborarea strategiei didactice, profesorii va trebui să Ńină seama de următoarele

principii moderne ale educaŃiei:

- elevii învaŃă cel mai bine atunci când învăŃarea răspunde nevoilor lor;

- elevii au stiluri diferite de învăŃare;

- elevii participă cu cunoştinŃele lor dobândite anterior la procesul de învăŃare;

- elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informaŃiilor vechi cu cele noi şi

pentru ordonarea lor.

Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanŃă şi cu tipul probelor de

evaluare care sunt precizate în Standardul de pregătire profesională. Se evaluează numai



95

competenŃele din acest modul, evaluarea altor competenŃe nefiind relevantă. O competenŃă se

evaluează o singură dată. Demonstrarea unei alte abilităŃi în afara celor din competenŃele

specificate este lipsită de semnificaŃie în cadrul evaluării. Elevii trebuie evaluaŃi numai în ceea

ce priveşte dobândirea competenŃelor specificate în cadrul acestul modul.

Evaluarea probelor implică semnătura evaluatorului de fiecare dată când s-a demonstrat

realizarea sarcinii.

Evaluarea se consideră încheiată cu succes când s-au obŃinut toate semnăturile, care

atestă dobândirea competenŃei.

Se recomandă adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale, prin fişe individualizate.

Pentru exemplificare se prezintă în continuare un instrument de evaluare pentru

competenŃa C. 3: Realizează un raport formal.


UNITATEA DE COMPETENłĂ: COMUNICARE PROFESIONALĂ

Evaluarea 1 CompetenŃa 3: Realizează un raport formal Numele candidatului: Număr de înregistrare: Oră de instruire practică prin laborator tehnologic Centru: Data de început: Numele evaluatorului: Data de încheiere: Semnătura evaluatorului: Data de verificare: Evaluare 1

Această evaluare se referă la următoarele criterii de performanŃă:

(a) Selectarea informaŃiilor necesare temei propuse



96

(b) Organizarea conŃinutului şi structurii raportului

(c) Elaborarea unui raport formal

CondiŃii de aplicabilitate: Selectare: în funcŃie de complexitatea temei, publicul Ńintă, relevanŃa

Organizare: tipul informaŃiei, succesiune logică, suportul (grafica, standardul de prezentare, formatul)

Raport formal: document coerent, bine structurat, adecvat scopului propus În acest instrument de evaluare trebuie efectuate 12 activităŃi de evaluare INSTRUCłIUNI PENTRU CANDIDAłI

CitiŃi aceste observaŃii înainte de a începe evaluarea:

- CitiŃi cu atenŃie fişa tehnologică de execuŃie - Dacă aveŃi neclarităŃi referitoare la fişa tehnologică, comunicaŃi acest lucru evaluatorului

înainte de a începe rezolvarea sarcinii - Înainte de începerea evaluării, asiguraŃi-vă că dispuneŃi de condiŃiile de siguranŃă,

echipamentul, materialele şi SDV-urile necesare rezolvării sarcinii - AsiguraŃi-vă că numele dvs., data şi numărul de înregistrare apar pe fişa pe care o veŃi

înmâna evaluatorului - RezolvaŃi toate etapele acestei fişe tehnologice - Când aŃi terminat, asiguraŃi-vă că înmânaŃi evaluatorului fişa rezolvată. Evaluare 1 Realizează un raport formal 1(a) Selectarea informaŃiilor necesare temei propuse SelectaŃi informaŃiile necesare temei propuse în funcŃie de criteriile din coloana a adoua şi precizaŃi-le în coloana a treia: Nr. crt.

Criterii de selectare InformaŃii Evaluator Data

1. Complexitatea temei 2. Publicul Ńintă 3. RelevanŃa 1(b) Organizarea conŃinutului şi structurii raportului OrganizaŃi conŃinutul şi structura raportului pe tema aleasă în funcŃie de criteriile din tabelul de mai jos: Nr. crt.

Criterii de organizare Evaluator Data



97

1. Tipul informaŃiei 2. succesiune logică 3. suportul 4. grafica 5. standardul de prezentare 6. formatul 1(c) Elaborarea unui raport formal

ElaboraŃi un raport formal pe o temă aleasă din domeniul ConstrucŃii şi lucrări publice urmărind criteriile din tabelul de mai jos: Nr. crt. Criterii Evaluator Data 1. Document coerent 2. Bine structurat 3. Adecvat scopului propus


ConŃinutul modulului este proiectat pentru un număr de 32 de ore pe an din care 16 ore

de instruire practică prin laborator tehnologic şi 16 ore de instruire teoretică. Profesorul are

libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcŃie de: dificultatea

temei, volumul şi nivelul de cunoştinŃe anterioare, dotarea cu material didactic, ritmul de

înŃelegere şi asimilarea cunoştiinŃelor şi formarea deprinderilor pentru membrii grupului de

elevi instruiŃi.

Instruirea se va realiza în cabinete şi laboratoare cu o bună dotare materială şi cu softul

corespunzător pentru colectarea şi procesarea informaŃiilor şi redactarea rapoartelor formale.

Instruirea prin activitatea de aplicaŃii practice de tehnoredactare la computer are importanŃă

deosebită în realizarea corespunzătoare a competenŃelor de comunicare pentru viitorii

tehnicieni devize şi măsurători în construcŃii.

Nivelul de pregătire teoretică este realizat corespunzător, dacă sunt îndeplinite

criteriile de performanŃă ce pot fi atinse numai dacă în procesul de învăŃământ sunt asigurate

condiŃiile de aplicabilitate descrise în standard.

Pentru realizarea competenŃelor pot fi derulate diverse activităŃi de învăŃare:

documentare cu ajutorul internetului, vizionări de casete video şi CD-uri, vizite de

documentare la agenŃii economici, proiecte, publicaŃii de specialitate, discuŃii, statistici,

informare prin mass-media, teste de evaluare prin care elevii demonstrează că sunt capabili să

atingă competenŃele din cadrul modulului.



98

MODULUL 2 FIZIOPATOLOGIE

Nota introductivă Modulul FIZIOPATOLOGIE face parte din pregătirea specifică din anul II, pentru

calificarea: asistent medical de radiologie. În modulul FIZIOPATOLOGIE se regăsesc abilităŃile din unitatea de competenŃă

tehnică specializată FIZIOPATOLOGIE. Modulul are alocate 60 ore, din care 30 ore de teorie şi 30 ore laborator

tehnologic Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenŃelor descrise în


specific calificării.

Lista competenŃelor specifice unităŃii de competenŃă corespunzătoare modulului: 1. Recunoaşte factorii de risc patogenic pentru organismului uman. 2. Identifică noŃiunile specifice fiziopatologiei. 3. Analizează modificările fiziopatologice

Tabelul de corelare a competenŃelor cu conŃinutul . Unitatea de competenta: FIZIOPATOLOGIE (60 de ore din care 30 de ore teorie şi 30 de ore laborator tehnologic ).

Nr. crt.



1. Fiziopatologie Competenta .1.: Recunoaşte factorii de risc patogenic pentru

organismului uman.

Factori patogenici - Factori externi:

o Fizici – mecanici, termici (căldura, frigul), electrici etc.

o Chimici – acizi, baze, săruri. o Biologici – microbi, virusuri,

paraziŃi, ciuperci. o Sociali – suprasolicitarea,

stresul, frica, deprimarea, eşecul profesionale, incertitudinea, supraalimentaŃie, subalimentaŃia, dezechilibre alimentare, poluarea mediului, zgomotul etc.

- Factori interni: o Anomalii ereditare. o Hipovolemia. o Hipoxia. o Acidoza. o Dezechilibre metabolice.

Factorii de risc - Factori de risc cu acŃiune permanentă. - Factori de risc cu acŃiune limitată – factori

ocazionali (relaŃia fumat – bronşită cronică,



99

etilism – ciroză hepatică etc.). - Factori intrinseci – genetici, fenotipici,

umorali, endocrini, nervoşi. - Factori extrinseci (ecologici) – fizici,

chimici, biologici, sociali. - Factori de risc profesionali.

Competenta 2.: Identifică noŃiunile specifice

fiziopatologiei

Conceptul de boală - Caracter cauzal. - ReacŃie de răspuns. - Dezechilibru neuroumoral. ReacŃiile organismului la agresiune - InflamaŃia. - ReacŃia imunologică. - Congestia. - Edemul. - Necroza. - Dezvoltarea tumorală. - Atrofia – hipertrofia. - ErupŃia alergică. - DegenerescenŃa. Fiziopatologia infecŃiei - Mecanism de producere. - EvoluŃie – inaparentă, latentă, boală

infecŃioasă. - Etape de evoluŃie: perioada de incubaŃie,

perioada prodromală, perioada de stare,

perioada de convalescenŃă. - Tipuri de infecŃii: locale, generale,

septicemia. - ReacŃia inflamatorie – inflamaŃia

alterativă, inflamaŃia exsudativă,

inflamaŃia seroasă, inflamaŃia fibroasă,

inflamaŃia purulentă, inflamaŃia

hemoragică, inflamaŃia catarală,

inflamaŃia proliferativă sau productivă,

granulomul. Fiziopatologia reacŃiilor imunologice - ReacŃia imunologică specifice. - Antigenul. - Anticorpul. - ReacŃia antigen-anticorp. - Mecanismul răspunsului imun. - Hipersensibilitatea.

CompetenŃa .3: Analizează modificările fiziopatologice.

Mecanisme fiziopatologice - Mecanism celular-molecular. - Mecanisme integrative. - Semne subiective, semne obiective. - Sindromul. Fiziopatologia iradierilor - Modificări citologice.



100

- Modificări organice. - Sindromul de iradiere. - AcŃiunea izotopilor radioactivi. Fiziopatologia tumorilor - Boala canceroasă. - Cancerizarea celulară. Fiziopatologia termoreglării - Hipertermia. - ReacŃia febrilă. - Hipotermia. Fiziopatologia sistemului muscular - Miopatii primare - Miopatii dobândite. - Miopatii secundare. Fiziopatologia sângelui şi organelor hematologice - Seria eritrocitară. - Seria leucocitară. - Fiziopatologia hemostazei. Fiziopatologia respiraŃiei - Inegalitatea raportului ventilaŃie / perfuzie - HipoventilaŃia alveolară –

bronhopneumopatia obstructivă cronică, astm bronşic.

- Tulburări de difuziune a gazelor la nivelul membranei alveolo-capilare

Fiziopatologia circulaŃiei - InsuficienŃa cardiacă. - Aritmii. - Hipertensiunea arterială. - Hipotensiunea arterială. Fiziopatologia şocului - Clasificarea stărilor de şoc. - Tulburări hemodinamice. - Tulburări metabolice. - Tulburări în activitatea diferitelor organe în

şoc. Fiziopatologia digestiei - Fiziopatologia masticaŃiei - Fiziopatologia motilităŃii digestive. - Fiziopatologia secreŃiei salivare. - Fiziopatologia insuficienŃei hepatice. Fiziopatologia excreŃiei - InsuficienŃa renală acută. - InsuficienŃa renală cronică. - Sindromul nefrotic. Fiziopatologia glandelor endocrine - Fiziopatologia hipofizară. - Fiziopatologia tiroidiană. - Fiziopatologia suprarenalelor.



101

Fiziopatologia metabolică - Hipoglicemia - Hiperglicemia - Hiperlipemiile - Hipolipemiile. - Tulburările metabolismului colesterolului - Fiziopatologia aterosclerozei - Fiziopatologia obezităŃii. - Tulburările proteinelor plasmatice. Fiziopatologia sistemului nervos - Fiziopatologia durerii. - Fiziopatologia tulburărilor de conştiinŃă. - Cefaleea. - Epilepsia. - Fiziopatologia sistemului nervos vegetativ. - Fiziopatologia sistemului nervos periferic.

CondiŃii de aplicare didactică şi de evaluare. Modulul FIZIOPATOLOGIE poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea













102



desfăşura astfel: 2 ore / săptămână de instruire teoretică - semestrul I, 2 ore / săptămână laborator tehnologic – semestrului I.




Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noŃiunilor şi activităŃilor privind FIZIOPATOLOGIE.





103

MODULUL 3 ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR ŞI A SUBSTANłELOR DE CONTRAST

Nota introductivă Modulul ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR ŞI A SUBSTANłELOR DE

CONTRAST face parte din pregătirea specifică din anul II, pentru calificarea: asistent medical de radiologie.

În modulul ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR ŞI A SUBSTANłELOR DE CONTRAST se regăsesc abilităŃile din unitatea de competenŃă tehnică specializată ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR ŞI A SUBSTANłELOR DE CONTRAST

Modulul are alocate 60 ore, din care 30 ore de teorie şi 30 ore laborator tehnologic.



Lista competenŃelor specifice unităŃii de competenŃă corespunzătoare modulului: 1. Identifică medicamentele conform prescripŃiilor 2. Pregăteşte pacientul, materialele şi medicamentele în vederea administrării 3. Administrează medicamente pe diferite căi 4. Identifică şi administrează substanŃele de contrast în explorarea radiologică

Tabelul de corelare a competenŃelor cu conŃinutul. Unitatea de competenŃă: ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR ŞI A

SUBSTANłELOR DE CONTRAST (60 de ore din care 30 de ore teorie şi 30 de ore laborator tehnologic).

Nr. Crt.



1. Administrarea medicamentelor şi a substanŃelor de contrast

CompetenŃa 1.: Identifică

medicamentele conform

prescripŃiilor

∼ Calitatea medicamentelor: culoare, aspect, forma de prezentare, concentraŃie, termen de valabilitate etc.

∼ Doze: terapeutică, maximă, toxică, letală. ∼ Reguli de administrare: respectarea medicamentului prescris, dozei, căii de administrare, orarului, somnului fiziologic, succesiunii în administrare, incompatibilităŃilor între medicamente etc.

∼ PrescripŃia medicală: reŃetă, condică, foaie de observaŃie

∼ Aparat: definiŃie, funcŃionare, barem de medicamente etc.

∼ Norme de asepsie şi antisepsie: spălarea mâinilor, folosirea mănuşilor de cauciuc, materiale de unică folosinŃă etc.

CompetenŃa 2.: Pregăteşte

∼ Document medical : foaia de observaŃie, condică de medicamente, reŃetă



104

pacientul, materialele şi medicamentele în vederea administrării

∼ Pregătirea psihică: informare, conversaŃie, explicare, obŃinerea acceptului etc.

∼ PoziŃie pacient: adaptata căii de administrare. ∼ Pregătirea fizică: asigurarea poziŃiei, testarea sensibilităŃii pacientului, pregătirea locului, testarea sensibilităŃii etc.

∼ Materiale: mănuşi de cauciuc, tăviŃă renală, ace, seringi, garou, alcool, tampoane de tifon, pensă de servit etc.

∼ CondiŃii: spălarea şi dezinfectarea mâinilor, materiale sterile, seringi şi ace de unică întrebuinŃare, purtarea mănuşilor de protecŃie, respectarea tehnicilor etc.

CompetenŃa 3.: Administrează medicamente pe diferite căi

∼ Căi de administrare: orală, percutanată, respiratorie, parenterală, suprafaŃa mucoaselor şi tegumentelor etc.

∼ Tehnici de administrare: administrarea medicamentelor pe cale orală, prin injecŃii, prin perfuzii etc.

∼ Efecte şi reacŃii: efecte observabile (facies, postură, funcŃii vitale, comportament), efecte secundare, reacŃii adverse (tegumentare, pe mucoase, modificarea funcŃiilor vitale - anunŃarea medicului), incidente, accidente.

∼ RestricŃii: impuse de administrarea unor medicamente, dietă, consum de alcool, tutun, cafea, mobilizare etc.

CompetenŃa 4.: Identifică şi administrează substanŃele de contrast în explorarea radiologică

AgenŃi de contrast de uz radiologic: Clasificare: ∼ SubstanŃe cu contrast pozitiv – substanŃe iodate, sulfatul de bariu.

∼ SubstanŃe cu contrast negativ – aerul steril ∼ SubstanŃe iodate (Acid iopanoic, Iopamiro,

Lipiodol, Lipiodol ultrafluid, Odiston,

Omnipaque 300, Pobilan, Razebil, Ultravist

300, Urografin 76% si 60%). ∼ SubstanŃe neiodate: sulfatul de bariu, gastrografinul.

∼ SubstanŃe de contrast pentru radiologia clasică, pentru ecografie, pentru imagistică prin rezonanŃă magnetică etc.

∼ Document medical: foaia de observaŃie, condică de medicamente, reŃetă

∼ Căi de administrare: orală, respiratorie, parenterală etc.

∼ Pregătirea psihică: informare, explicare, obŃinerea acceptului etc.

∼ Pregătirea fizică: asigurarea poziŃiei, testarea sensibilităŃii pacientului (testul sublingual, testul



105

conjunctival, testul intradermic, testul intravenos, pregătirea locului etc.

∼ Materiale: mănuşi de cauciuc, tăviŃă renală, ace, seringi, garou, alcool, tampoane de tifon, pensă de servit etc.

∼ Norme de asepsie şi antisepsie: spălarea mâinilor, folosirea mănuşilor de cauciuc, materiale de unică folosinŃă etc.

∼ Efecte şi reacŃii: efecte observabile (facies, postură, funcŃii vitale, comportament), efecte secundare, reacŃii adverse (tegumentare, pe mucoase, modificarea funcŃiilor vitale - anunŃarea medicului).

∼ Efecte secundare: uşoare, medii, severe, grave, mortale, imediate, tardive - cardiovasculare, cutanate, respiratorii, nervoase, digestiv etc.

∼ Incidente şi accidente: şoc, alergie, insuficienŃă respiratorie, stop cardiorespirator etc.

∼ RestricŃii: impuse de administrare, dietă, consum de alcool, tutun, cafea, mobilizare etc.

CondiŃii de aplicare didactică şi de evaluare. Modulul ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR ŞI A SUBSTANłELOR

DE CONTRAST poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să Ńină seama de următoarele principii moderne ale educaŃiei:



Pentru atingerea competenŃelor din prezentul modul se vor realiza activităŃi de învăŃare cu caracter practic aplicativ: scheme, fişe de lucru, simulări.





Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă, iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenŃelor. Cadrele didactice



106

care asigura pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competenŃe, numărul de reevaluări şi distribuŃia acestora pe parcursul anului şcolar.




desfăşura astfel: 2 ore / săptămână de instruire teoretică - semestrul I, şi 30 ore laborator tehnologic semestrul I.




Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noŃiunilor şi activităŃilor privind ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR ŞI A SUBSTANłELOR DE CONTRAST.





107

MODULUL 4: MEDICINA INTERNA

Modulul 28 : MEDICINĂ INTERNĂ

Notă introductivă

Modulul MEDICINĂ INTERNĂ face parte din pregătirea specifică din

anul II, pentru obŃinerea calificării de nivel 3 avansat : asistent medical de radiologie .

În modulul MEDICINĂ INTERNĂ se regăsesc abilităŃile din unitatea de

competenŃă specializată MEDICINĂ INTERNĂ. Modulul are alocate 120 de ore, din care 60 de ore de pregătire teoretică şi 60 de

ore de pregătire practică (stagiu clinic).

Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenŃelor descrise

în standardele de pregătire profesională.

Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională



1. Coreleaza simptomatologia afectiunilor aparatului respirator cu investigatiile radiologice si imagistice. 2. Analizeaza tabloul clinic al bolilor cardio vasculare. 3. Selecteaza manifestarile specifice bolilor digestive. 4. Identifica principalele manifestari ale bolilor renale. 5. Interpreteaza simptomatologia bolilor endocrine . 6. Analizeaza efectele radiatiilor asupra organismului uman. � Tabelul de corelare a competenŃelor şi conŃinuturilor :



108

Unitatea de competenŃă : MEDICINĂ INTERNĂ. ( 120 de ore din care 60 de ore de stagiu clinic) Nr. crt.



1 Medicină internă

C1. Coreleaza simptomatologia afectiunilor aparatului respirator cu investigatiile radiologice si imagistice. C.2. Analizeaza tabloul clinic al bolilor cardio vasculare. C.3. Selecteaza manifestarile specifice

1.1 Principalele semne si simptome respiratorii – durerea toracica, dispneea, ,tusea , expectoraŃia, sputa, hemoptizia, cianoza . 1.2. Bolile aparatului respirator : (definitie, etiopatogenie, tablou clinic, investigatii paraclinice,complicatii, principii de tratament) - sinuzitele, traheobronsitele, pneumoniile, pleureziile, BPOC, bronsiectazia, TBC, insuficienta respiratorie, cancerul pulmonar 1.3. Investigatii radiologice si imagistice : - examenul radiologic (radioscopia, radiografia, tomografia radiologica si computerizata, rezonanta magnetica nucleara, bronhografia, angiografia pulmonara, fluoroscopia) - scintigrafia pulmonara - echografia pulmonara 2.1 Manifestarile specifice bolilor cardio-vasculare: - durerea de cauza cardiaca, dispneea de tip cardiac, edemele cardiace, palpitatiile; 2.2 Bolile aparatului cardiovascular (definitie, etiopatogenie, tablou clinic, investigatii paraclinice, complicatii, principii terapeutice) - valvulopatiile, cardiopatia ischemica, tulburarile de ritm si de conducere, insuficienta cardiaca, ateroscleroza, bolile arterelor si ale venelor, infarctul miocardic acut, boala hipertensiva 3.1. Semne si simptome digestive - durerea abdominala de cauza digestiva,



109

bolilor digestive. C.4. Identifica principalele manifestari ale bolilor renale. C.5. Interpreteaza simptomatologia bolilor endocrine . C.6. Analizeaza efectele radiatiilor asupra organismului uman.

disfagia, pirozisul, greata, varsatura, diareea, constipatia 3.2. Bolile aparatului digestiv: (definitie, etiopatogenie, tablou clinic, investigatii paraclinice, complicatii, principii terapeutice) - gastritele, boala ulceroasa, colecistopatiile, hepatitele, ciroza, pancreatitele, cancerul gastric, sindromul icteric, enterocolitele, colitele. 4.1. Semne si simptome întâlnite în bolile renale: - colica renala, tulburarile diurezei, tulburarile de mictiune, proteinuria, hematuria. 4.2. Bolile aparatului renal: (definitie, etiopatogenie, tablou clinic, investigatii paraclinice, complicatii, principii terapeutice) glomerulonefritele, infectiile tractului urinar, litiaza renala, pielonefritele (sindromul nefrotic), tuberculoza renala, insuficienta renala. 5.1. Simptomatologia specifica bolilor endocrine: - tulburari ale ciclului menstrual, tulburari staturale si ponderale, modificari ale tegumentelor si mucoaselor, faciesul. 5.2. Bolile endocrine (definitie, etiopatogenie, tablou clinic, investigatii paraclinice, complicatii, principii de tratament) - bolile hipofizei, bolile glandei tiroide, bolile glandei paratiroide, bolile glandei suprarenale, bolile pancreasului endocrin, bolile gonadelor. 6.1. Efectele terapeutice ale radiatiilor : - efectul antiproliferativ, efectul antiinflamator, efectul analgezic 6.2. Efectele adverse ale radiatiilor - boala de iradiere (definitie, forme clinice, simptomatologie, principii de tratament, profilaxie)



110


Modulul MEDICINĂ INTERNĂ. poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să Ńină seama de următoarele

principii moderne ale educatiei : - elevii invaŃă când sunt implicaŃi activ în procesul de învăŃare ; - elevii au stiluri diferite de învăŃare ; - elevii se sprijină în procesul învăŃării pe cunoştinŃele lor dobândite anterior ; - este necesară alocarea unui timp suficient pentru analizarea, asocierea, compararea, - informaŃiilor vechi cu cele noi şi pentru sistematizarea noilor achiziŃii.


invăŃare cu caracter interactiv. Se recomandă urmatoarele metode : expunerea, conversaŃia, observaŃia, discuŃii şi lucrul în grup, munca independentă, problematizarea, studiul de caz . Pentru atingerea competenŃelor din prezentul modul se vor realiza activităŃi de invăŃare cu caracter practic aplicativ : exerciŃii de identificare a simptomatologiei bolilor interne, exercitii de utilizare a terminologiei medicale, ,rezolvarea de fise de lucru (exemple :investigaŃiile de laborator de rutină,suplimentare; conduita din punctul de vedere al investigaŃiilor imagistice şi de laborator în caz de: ulcer gastic şi duodenal, litiază biliară, ,pancreatite, ocluzie intestinală etc.). Ca instrumente de evaluare se pot folosi : fişe de observaŃie, fişe de lucru, fişe pentru autoevaluare, teste scrise de evaluare, realizarea unui proiect,colocvii. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanŃă şi cu tipul probelor de



111

evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. Modul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire pe care trebuie să-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul şi persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileşte un nivel naŃional comun de performanŃă, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. Se evaluează numai competenŃele din acest modul, evaluarea altor competenŃe nefiind relevantă. O competenŃă se evaluează în cadrul unui singur modul . Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă, iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenŃelor. Cadrele didactice, care asigură pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competenŃe, numărul de reevaluări şi distribuŃia acestora pe parcursul anului şcolar. Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare : observarea sistematică a comportamentului elevilor şi a atitudinii acestora faŃă de o sarcină dată , a comunicării, autoevaluarea, coevaluarea, tema în clasă, investigaŃia, proiectul. � Sugestii metodologice ConŃinutul modulului este proiectat pentru un număr de 120 de ore pe an.

Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei

teme în funcŃie de: dificultatea temei, volumul şi nivelul de cunoştinŃe, deprinderi şi abilităŃi anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiŃi.

Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în

tabelul de corelare a competenŃelor cu conŃinuturile.Prezentarea temelor se va face succint, insistând pe aspectele specifice pregătirii asistentului medical de laborator.

În cazul investigaŃiilor imagistice specifice afecŃiunilor medicale prezentate în

cadrul acestui modul, se vor preciza la fiecare numai modificările patologice,scopul, şi situaŃiile în care sunt utile,fără a se mai descrie metoda în sine,aceasta fiind obiectul altor module de specialitate studiate separat pe parcursul celor 3 ani de şcolarizare.



112


în laboratoare are o importanŃă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenŃelor pentru

viitorii “ asistenŃi medicali deradiologie”.


privind MEDICINA INTERNĂ..

Se pot utiliza ca metode de învaŃare: expunerea, conversaŃia, munca independentă,

simularea, observaŃia, exerciŃiul, discuŃiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi

creativitatea, studiul de caz, dezbaterea, etc. Se va urmări aplicarea cunoştinŃelor la probleme

reale, pentru a se putea Ńine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. Resursele materiale

trebuie sa cuprindă o gamă cât mai variată: atlase, cataloage, casete video, diapozitive,

planşe, desene, folii de retroproiector, CD-uri, mulaje, etc.

� Sugestii Bibliografice : 1.Coord.Prof. Dr.DAN GEORGESCU–BOLI INTERNE : VOL I şi II, Ed.NAłIONAL, Bucureşti,1998. 2.Coord.Prof,dr. Docent.N.CRÎNGULESCU–MEDICINĂ INTERNĂ, specialităŃi inrudite şi îngrijiri paliative,Ed.ŞTIINłĂ ŞI TEHNICĂ, Bucureşti.,1998, 3. LUCREłIA TITIRCĂ – URGENłELE MEDICO-CHIRURGICALE(sinteze pentru asistenŃii medicali),Ed. MEDICALĂ, Bucureşti.,1994



113

MODULUL 5: CHIRURGIE GENERALA

� Notă introductivă

Modulul CHIRURGIE GENERALĂ face parte din pregătirea specifică din anul II,

pentru obŃinerea calificării de nivel 3 avansat : asistent medical de radiologie .

În modulul CHIRURGIE GENERALĂ se regăsesc abilităŃile din unitatea de

competenŃă specializată CHIRURGIE GENERALĂ. Modulul are alocate 120 de ore,

din care 60 de ore de pregătire teoretică şi 60 de ore de pregătire practică (stagiu clinic).

Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenŃelor descrise

în standardele de pregătire profesională.

Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională



1. Prezintă funcŃionalitatea şi componentele serviciului chirurgical.

2. Asigură condiŃiile de asepsie şi antisepsie în serviciul chirurgical.

3. Analizează semnele şi simptomele specifice afecŃiunilor chirurgicale.

4. Corelează informaŃiile specifice afecŃiunilor chirurgicale.

5. Selectează intervenŃiile specifice serviciului chirurgical în corelaŃie cu serviciul radiologic.

6. Aplică măsurile de prim ajutor până la sosirea unei echipe de intervenŃie

specializată.


Unitatea de competenŃă : CHIRURGIE GENERALĂ ( 120 de ore din care 60 de ore de stagiu clinic) Nr. Cr.



1. Chirurgie generală

C.1.Prezintă funcŃionalitatea şi

1.1 Componentele serviciului chirurgical: bloc operator, sală de pansamente, saloane, oficiu, grup



114

componentele serviciului chirurgical.

C.2. Asigură condiŃiile de asepsie şi antisepsie în serviciul chirurgical. C.3.Analizează semneleşi simptomele specifice afecŃiunilor chirurgicale. C.4.Corelează informaŃiile specifice afecŃiunilor chirurgicale.

sanitar, cabinete, secretariat etc. 1.2 Circuitele funcŃionale: circuitul bolnavului,

circuitul personalului medical, circuitul de sterilizare,circuitul vizitatorilor etc.

1.3 Instrumentarul chirurgical: instrumente tăioase

de uz curent, instrumente de hemostază, instrumente destinate apucării Ńesuturilor, instrumente de disociat Ńesuturile, instrumente pentru depărtat Ńesuturile,instrumente pentru cusut Ńesuturile.

2.1 Asepsia si antisepsia: definiŃie, substanŃe. 2.2 Metode de asepsie şi antisepsie : sterilizarea

prin căldură uscată, sterilizarea prin căldură umedă, sterilizarea prin aer cald, sterilizarea la rece.

3.1 ModalităŃi de culegere a datelor : anamneza,

observaŃia clinică, cercetarea documentelor medicale, discuŃii cu echipa de îngrijire.

3.2 Semne şi simptome clinice: disfagia,

regurgitaŃia, eructaŃia, pirozisul, meteorismul, diareia, constipaŃia,brasajul, volvusul intestinal, hematemeza, melena, rectoragiile, durerea, febra, frisonul, hiperemia, tumefierea, diastazis, mastodinia ginecomastia, adenopatia în bolile chirurgicale, contractura musculară, abcesul, hernia, eventraŃia, evisceraŃia,abcesul;sindromul inflamator, sindromul icteric, dindromul de deshidratare acută etc.

3.3 Monitorizarea manifestărilor patologice:

urmarirea evoluŃiei manifestărilor patologice în dinamică .

4.1 AfecŃiuni:

(definiŃie, etiopatogenie, simptomatologie, investigaŃii, principii de tratament, complicaŃii).

-patologia chirurgicală a: esofagului(corpii străini esofagieni, esofagita corizivă,cancerul esofagian), stomacului, duodenului(ulcerul gastro-duodenal,stenoza pilorică,cancerul gastric), intestinului subŃire şi gros(ocluzia intestinală,rectocolita ulcerohemoragică, cancerul colonului,hemoroizii,abcesul şi flegmonul perianal); -patologia chirurgicală a ficatului şi căilor biliare



115

(chistul hidatic hepatic,litiaza biliară, cancerul ficatului); -patologia chirurgicală a pancreasului (pancreatita acută,cancerul pancreatic); -patologia chirurgicală a splinei (traumatismele splinei); -patologia chirurgicală a sânului ; (inflamaŃiile,tumorile benigne şi maligne ale sânului) -patologia chirurgicală a aparatului urogenital; (litiaza renoureterală şi vezicală,tuberculoza renoureterală,tumorile renale şi vezicale,hipospadias, epispadias,stricturi ureterale, fimoza,ectopia testiculară,hidrocel,varicocel,adenomul de prostată,cancerul de prostată); -herniile, eventraŃia, evisceraŃia; -contuziile şi plăgile abdominale; -infecŃii chirurgicale acute şi cronice: furunculul, hidrosadenita, abcesul cald, flegmonul, erizipelul, gangrena gazoasă, antraxul, tetanosul, septicemia, pioemia etc. 4.2 InvestigaŃii radiologice şi imagistice în chirurgie: 4.2.1 În perioada preoperatorie: 4.2.1.A-investigaŃii de rutină -radioscopia pulmonară. 4.2.1.B -investigaŃii suplimentare: a.) Cu substanŃă de contrast : (radiografia gastroduodenală, irigografia, arteriografia, colecistografia, splenoportografia, cavografia , scintigrafia hepatică) b) Fără substanŃă de contrast : (ecografia abdominală, radiografia abdominală, radiografia toracică, endoscopia digestivă, tomografia computerizată. ) -conduita preoperatorie din punctul de vedere al investigatiilor imagistice pentru o serie de afecŃiuni chirurgicale frecvent întâlnite în practica medicală: Tubul digestiv: -afectiunile esofagului; afectiunile stomacului şi duodenului ;afectiunile intestinului subŃire şi rectocolonului; Anexele tubului digestiv : -afectiunile hepatice şi ale căilor biliare; afectiunile pancreasului ; Traumatismele toracelui : - fracturi costale; pneumotorax ;hemotorax ; chilotorax ; 4.2.2. În perioada intraoperatorie :



116

C.5.Selectează intervenŃiile specifice serviciului chirurgical în corelaŃie cu serviciul radiologic. C.6.Aplică măsurile de prim ajutor până la sosirea unei echipe de intervenŃie specializată.

Examene radiologice(verificări intraoperatorii cu/ fără substanŃă de contrast) 4.2.3. În perioada postoperatorie : Examene radiologice (radiografii de control cu/ fără substanŃă de contrast , ecografii,C.T.) 5.1. PriorităŃi de intervenŃie :menŃinerea funcŃiilor vitale, a stării de conştienŃă, supravegherea funcŃiilor vegetative, reechilibrarea hidroelectrolitică, profilaxia infecŃiilor, prevenirea complicaŃiilor etc. 5.2. Materiale şi instrumente : Materiale : câmp steril, mănuşi sterile, soluŃii antiseptice, soluŃii pentru spălături, trusă pentru perfuzii, soluŃii perfuzabile, medicamente de urgenŃă, comprese sterile, tampoane etc. Instrumente: trusă pentru puncŃie, trusă pentru pansat, sonde, echipament necesar oxigenoterapiei etc. 5.3. Pregatirea fizică şi psihică a pacientului : Psihică : informare, explicare, asigurarea comfortului psihic. Fizică : poziŃie adecvată, igiena etc. 5.4. IntervenŃii specifice : sondaj, aspiraŃie

gastrică, clismă, puncŃie, efectuare pansamente şi bandaje, injecŃii, drenajul, incizia, cusătura chirurgicală, spălătura etc.

6.1. Principalele urgenŃe chirurgicale : (definiŃie,tablou clinic, măsuri de prim ajutor, complicaŃii ) Abdomenul acut chirurgical, apendicita acută, hemoragiile ,şocul ,traumatismele ,arsurile ,electrocuterea. 6.2. Măsuri de prim ajutor: Resuscitarea cardio-respiratorie, hemostaza, reechilibrarea hidroelectrolitică. Monitorizarea : respiraŃiei, pulsului şi a tensiunii arteriale .



117


Modulul CHIRURGIE GENERALĂ poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să Ńină seama de următoarele

principii moderne ale educatiei : - elevii invaŃă când sunt implicaŃi activ în procesul de învăŃare ; - elevii au stiluri diferite de învăŃare ; - elevii se sprijină în procesul învăŃării pe cunoştinŃele lor dobândite anterior ; - este necesară alocarea unui timp suficient pentru asocierea, compararea, analizarea - informaŃiilor vechi cu cele noi şi pentru sistematizarea noilor achiziŃii.


invăŃare cu caracter interactiv. Se recomandă urmatoarele metode : expunerea, conversaŃia, observaŃia, discuŃii şi lucrul în grup, munca independentă, problematizarea, studiul de caz . Pentru atingerea competenŃelor din prezentul modul se vor realiza activităŃi de învăŃare cu caracter practic aplicativ : exerciŃii de identificare a componentelor serviciului chirurgical,a instrumentarului, exercitii de utilizare a nomenclaturii chirurgicale, ,rezolvarea de fise de lucru (exemple :investigaŃiile radiologice şi imagistice din perioada preoperatorie-de rutină,suplimentare+/- substanŃă de contrast,conduita preoperatorie din punctul de vedere al investigaŃiilor imagistice în caz de: ulcer gastic şi duodenal, litiază biliară,fracturi costale etc.), proiect (exemple : efectuarea pansamentelor,bandajelor – materiale şi tipuri.) Ca instrumente de evaluare se pot folosi : fişe de observaŃie, fişe de lucru, fişe pentru autoevaluare, teste de evaluare, realizarea unui proiect.



118

Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanŃă şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. Modul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire pe care trebuie să-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul şi persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileşte un nivel naŃional comun de performanŃă, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. Se evaluează numai competenŃele din acest modul, evaluarea altor competenŃe nefiind relevantă. O competenŃă se evaluează în cadrul unui singur modul . Pe parcursul modulului se realizeazăevaluarea formativă, iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenŃelor. Cadrele didactice, care asigură pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competenŃe, numărul de reevaluări şi distribuŃia acestora pe parcursul anului şcolar. Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare : observarea sistematică a comportamentului elevilor şi a atitudinii acestora faŃă de o sarcină dată , a comunicării, autoevaluarea, coevaluarea, tema în clasă, investigaŃia, proiectul. � Sugestii metodologice

ConŃinutul modulului este proiectat pentru un număr de 120 de ore pe an.


teme în funcŃie de: dificultatea temei, volumul şi nivelul de cunoştinŃe, deprinderi şi abilităŃi

anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru

membrii grupului de elevi instruiŃi.

Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competenŃelor cu conŃinuturile. Prezentarea temelor se va face succint, insistând pe aspectele specifice pregătirii asistentului medical de radiologie.



119

În cazul investigaŃiilor radiologice şi imagistice specifice afecŃiunilor

chirurgicale prezentate în cadrul acestui modul, se vor preciza la fiecare numai modificările patologice,scopul, şi situaŃiile în care sunt utile,fără a se mai descrie metoda în sine,aceasta fiind obiectul altor module de specialitate studiate separat pe parcursul celor 3 ani de şcolarizare.





privind CHIRURGIA GENERALĂ.




reale, pentru a se putea Ńine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor.

Resursele materiale trebuie sa cuprindă o gamă cât mai variată: atlase, cataloage, casete

video, diapozitive, planşe, desene, folii de retroproiector, , mulaje, etc.

� Sugestii Bibliografice : 1. Dr. MIRCEA CONSTANTINESCU – CHIRURGIE: specialităŃi inrudite;nursing în chirurgie.,Ed.UNIVERSUL, Bucureşti. 2. Conf.dr.P. SIMICI – PATOLOGIE CHIRURGICALĂ ŞI MICĂ CHIRURGIE(pentru cadre medii),Ed. MEDICALĂ, Bucureşti.,1974 3. LUCREłIA TITIRCĂ – URGENłELE MEDICO-CHIRURGICALE(sinteze pentru asistenŃii medicali),Ed. MEDICALĂ, Bucureşti.,1994 4. Prof. dr. FLORIAN POPA , Dr .HORIA GILORTEANU – CHIRURGIE,vol.I, Ed.NAłIONAL ,Bucureşti,1998.



120



121

MODULUL 6: CHIRURGIE BUCO-MAXILO-FACIALĂ (BMF)

Nota introductivă Modulul CHIRURGIE BUCO-MAXILO-FACIALĂ (BMF) face parte din

pregătirea specifică din anul II, pentru calificarea: asistent medical de radiologie. În modulul CHIRURGIE BUCO-MAXILO-FACIALĂ (BMF) se regăsesc

abilităŃile din unitatea de competenŃă tehnică specializată CHIRURGIE BUCO-MAXILO-FACIALĂ (BMF).

Modulul are alocate 60 ore, din care 30 ore de teorie şi 30 ore instruire practică (6 ore pe zi, 5 zile) la sfârşitul semestrului.



Lista competenŃelor specifice unităŃii de competenŃă corespunzătoare modulului: 4. Recunoaşte simptomatologia specifică afecŃiunilor buco-maxilo-faciale. 5. Identifică investigaŃiile specifice serviciului chirurgie buco-maxilo-facială. 6. Corelează informaŃiile specifice afecŃiunilor chirurgicale buco-maxilo-faciale. 7. Aplică intervenŃiile specifice serviciului de chirurgie BMF în corelaŃie cu

serviciul radiologic.

Tabelul de corelare a competenŃelor cu conŃinutul. Unitatea de competenŃă: CHIRURGIE BUCO-MAXILO-FACIALĂ (BMF)

Nr. crt.



1. CHIRURGIE BUCO-MAXILO-FACIALĂ (BMF)

CompetenŃa 1.: Recunoaşte

simptomatologia specifică afecŃiunilor buco-maxilo-faciale.

∼ Criterii: specificitate, performanŃă aplicare, realism, observabilitate.

∼ ModalităŃi culegere date: interviu, observaŃie clinică, examinare paraclinică. Cercetare documente medicale, discuŃii cu echipa de îngrijire, cu familia şi aparŃinătorii.

∼ Semne clinice: durere (caractere), hiperemie pulpară, nevralgie de trigemen, tulburări de mimică, tulburări de masticaŃie, tulburări de fonaŃie, tulburări de secreŃie şi motricitate locale, deformarea regiunii, tulburări de sensibilitate.

CompetenŃa 2.: Identifică investigaŃiile specifice

serviciului de chirurgie buco-maxilo-facială

~ InvestigaŃii clinice specifice serviciului chirurgie BMF: examen clinic general – inspecŃie, palpare, percuŃie, examinarea reflexelor osteotendinoase, reflexelor pupilare, examinarea sensibilităŃii şi motricităŃii, examinarea pe aparate, examenul cavităŃii bucale – exobucal, endobucal, controlul vitalităŃii dinŃilor. ~ Examene de laborator specifice: puncŃie exploratorie, biopsie, examen citologic, examen bacteriologic al secreŃiilor din cavitatea bucală.



122

~ InvestigaŃii paraclinice – radiografii, scintigrafia, limfografia, stomatoscopia, examen citologic etc. ~ Fişa stomatologică.

CompetenŃa 3.: Corelează informaŃiile specifice afecŃiunilor buco-maxilo-faciale.

AfecŃiuni BMF – definiŃie, etiopatogenie, simptomatologie, tratament: ∼ Incluziunea dentară. ∼ Accidentele erupŃiei dentare. ∼ Parodontopatiile ∼ Traumatismele buco-maxilo-faciale – plăgi buco-

maxilo-faciale împuşcate, accidentale, arse,

degerate, congelate etc., complicaŃii, hemoragia,

septicemia, cicatrici vicioase, fracturi ale oaselor

feŃe, mandibulare, maxilare, fracturile etajului

mijlociu facial, fracturi orizontale, fracturi

verticale, fracturi oblice, fracturi piramidale,

fracturi cominutive, fracturile arcadei zigomatice,

contuziile, luxaŃiile, fractura dinŃilor, traumatisme dentare la copii.

∼ SupuraŃiile părŃilor moi – etiologie, punctul de

plecare al infecŃiei, supuraŃii perimaxilare, supuraŃiile lojelor superficiale, supuraŃiile regiunilor profunde, celulitele difuze, noma, stomatita gangrenoasă, actinomicoza, adenite cervicofaciale.

∼ Osteomielita maxilarelor. ∼ Osteodistrofiile maxilare. ∼ Osteonecroza maxilarelor. ∼ Sinuzitele maxilare de origine dentară. ∼ Tumorile cavităŃii bucale – stări precanceroase,

pseudotumori inflamatorii sau hiperplazice, lues,

gome, infiltraŃii, tbc, chist, granulom, hiperplazii,

tumori etc. ∼ Tumorile benigne ale maxilarelor – fibromul

periferic sau central, fibromul osificat, osteomul,

mixomul. ∼ Tumorile maligne ale maxilarului – tumori

epiteliale, tumori conjunctive. ∼ Tumori maligne mandibulare – epiteliom,

sarcom. ∼ Tumorile părŃilor moi –tumori benigne, tumori

maligne, tumori vasculare, cancerul buzei superioare, cancerul buzei inferioare, cancerul limbii, cancerul planşeului bucal, cancerul obrazului, cancerul mucoasei gingivale, cancerul palatului dur şi moale.

∼ Patologia glandelor salivare – inflamaŃii,

supuraŃii, necroze, infecŃii, litiaze, fistule salivare,

tumori. ∼ Patologia articulaŃiei temporo-mandibulare –



123

aplazii, hipoplazii, hiperplazii, procese inflamatorii

acute ale articulaŃiei temporo-mandibulare - artrite

acute, artrite cronice, artrite specifice, artrite

traumatice, luxaŃii temporo-mandibulare, anchiloză.

∼ Sindromul dureros în regiunile buco-maxilo-faciale – alterarea sensibilităŃii, nevralgia de

trigemen. ∼ Anomaliile congenitale şi de dezvoltare ale feŃei - anomalii rare, anomalii curente, progenia, microgenia.

∼ Paralizia facială. CompetenŃa 4.:

Aplică intervenŃiile specifice

serviciului de chirurgie BMF în corelaŃie cu serviciul radiologic.

∼ Metode de investigare specifice afecŃiunilor urologice: radiografia endobucală, radiografia panoramică – pantomografia, sialografia, scintigrafia, limfografia.

∼ Materiale şi instrumente: comprese, feşi de tifon, soluŃii antiseptice, medicamente, soluŃii pentru spălătura bucală, substanŃă de contrast iodată (Lipiodol), izotopi radioactivi, trusă pentru injectarea substanŃelor de contrast etc.

∼ Pregătirea psihică: asigurarea confortului, informare, explicaŃie, obŃinerea consimŃământului.

∼ Pregătirea fizică: poziŃie adecvată, igiena etc. ∼ IntervenŃii specifice: igiena bucală, participarea la injectarea substanŃelor iodate, efectuarea radiografiilor în incidenŃe selective etc.

CondiŃii de aplicare didactică şi de evaluare. Modulul CHIRURGIE BUCO-MAXILO-FACIALĂ (BMF) poate fi parcurs în

mod independent. În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să Ńină seama de următoarele principii moderne ale educaŃiei:









124

nivel naŃional comun de performanŃă, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire.









Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noŃiunilor şi activităŃilor privind CHIRURGIE BUCO-MAXILO-FACIALĂ (BMF).





125

MODULUL 7: UROLOGIE

Nota introductivă Modulul UROLOGIE face parte din pregătirea specifică din anul II, pentru

calificarea: asistent medical de radiologie. În modulul UROLOGIE se regăsesc abilităŃile din unitatea de competenŃă tehnică

specializată UROLOGIE. Modulul are alocate 60 ore, din care 30 ore de teorie şi 30 ore instruire practică . Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenŃelor descrise în



Lista competenŃelor specifice unităŃii de competenŃă corespunzătoare modulului: 8. Identifică simptomatologia specifică afecŃiunilor urologice. 9. Recunoaşte afecŃiunilor urologice. 10. Aplică intervenŃii specifice serviciului urologic în corelaŃie cu serviciul

radiologic 11. Recunoaşte complicaŃiile afecŃiunilor urologice. Tabelul de corelare a competenŃelor cu conŃinutul . Unitatea de competenŃă: UROLOGIE (60 de ore din care 30 de ore teorie şi 30 de ore instruire practică).

Nr. crt.



1. UROLOGIE


simptomatologia specifică afecŃiunilor urologice.

Culegerii de date: anamneză, observaŃie clinică, cercetare documente medicale medicale (F.O. clinica, bilete de ieşire din spital, bilete de trimitere, scrisori medicale, reŃete, etc.), discuŃii cu echipa de îngrijire, familia şi aparŃinătorii, examen fizic (inspecŃie, palpare, percuŃie, auscultaŃie). Semne generale: alterarea aparent nejustificată a stării generale; astenie fizică progresivă, tulburări digestive cu inapetenŃă, greaŃă, halenă amoniacală, hematemeza, melena, vărsături, alternanŃa diaree-constipaŃie, accese febrile, transpiraŃii profuze, epistaxis, somnolenŃă sau chiar tulburări psihice. Semne clinice specifice: durere lombară uni sau bilaterala (caracteristici), tulburări calitative ale urinei (culoare, aspect, miros), tulburări de micŃiune, polakiuria, disuria, cistalgia, ischiuria, poliuria, oliguria, oligoanuria, anuria, piuria, hematuria, incontinenŃa de urină, anemia etc.

CompetenŃa 2.: Recunoaşte afecŃiunile urologice.

Etiologia bolilor renale: • Leziuni, traumatisme, infecŃii, obstrucŃii,

tulburări metabolice, diabet zaharat, hipertensiune arterială, intoxicaŃii, tumori, malformaŃii, stres, anxietate, schimbarea,



126

modului de viaŃă etc. AfecŃiuni renale: • DefiniŃie, etiopatogenie, simptomatologie,

investigaŃii, principii de tratament, complicaŃii • AfecŃiuni nefrologice: glomerulonefrita acută şi

cronică, sindromul nefrotic, insuficienŃa renală acută şi cronică

• InfecŃii: infecŃia urinară, pielonefrita acută şi cronică, tuberculoză renală.

• AfecŃiuni urogenitale: litiaza renală, adenomul de prostată, cancerul de prostată, varicocelul, hidrocelul, tumorile renale, stricturile uretrale, hipospadias, epispadias MalformaŃiile congenitale renale: ectopia renală, rinichiul polichistic, ectopia testiculară, parafimoza, fimoza.

• Traumatismele renale. • Boli chirurgicale ale vezicii urinare

CompetenŃa 3.: Aplică

intervenŃiile specifice serviciului urologic în corelaŃie cu serviciul radiologic.

Pregătirea materialelor şi instrumentelor: •••• Instrumente: sonde vezicale sonde Cook,

seringi, trusă chirurgicală pentru îngrijirea plăgilor, truse chirurgicale pentru crearea shunt-lui, fistulei arterio-venoase, cistoscop, rezectoscop, seringi Guyon.

•••• Materiale: comprese, feşi de tifon, soluŃii antiseptice, soluŃii perfuzabile, trusă de perfuzat, medicamente, soluŃii pentru spălătura vezicală, dializoare, catetere TENCHKOFF, pungi cu soluŃia de dializă, pungi pentru drenaj.

Pregătirea pacientului: •••• Pregătirea psihică: asigurarea confortului,

informare, explicaŃie, obŃinerea consimŃământului.

•••• Pregătirea fizică: poziŃie adecvată, igiena, crearea câmpului operator, pregătirea pentru dializă peritoneală şi pentru hemodializă

Metode de investigare radiologică specifică afecŃiunilor urologice: radioscopia şi radiografia renală simplă, urografia intravenoasă, pielografia ascendentă, cistografia, ureterografia, uretrografia, urochimografia, retropneumoperitoneul, arteriografia renală. • IntervenŃii specifice: sondajul şi spălătura

vezicală, punerea unei sonde á demeure, litotriŃia extracorporeală.

CompetenŃa 4.: Recunoaşte complicaŃiile afecŃiunilor

ComplicaŃii renale: • InsuficienŃă renală acută. • InsuficienŃă renală cronică. • Hematurie.



127

urologice. • Proteinurie. • InfecŃii urinare. • Calcificări renale. • Modificări de volum renal. • Ateroscleroză renală etc.

CondiŃii de aplicare didactică şi de evaluare. Modulul UROLOGIE poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei

didactice, profesorul va trebui să Ńină seama de următoarele principii moderne ale educaŃiei: ~ Elevii învaŃă când fac ceva şi când sunt implicaŃi activ în procesul de învăŃare. ~ Elevii au stiluri diferite de învăŃare. ~ Elevii participă cu cunoştinŃele dobândite anterior, la procesul de învăŃare. ~ Elevii au nevoie de timp special acordat pentru asocierea, compararea şi analizarea informaŃiilor vechi cu cele noi, şi pentru ordonare lor. Pentru atingerea competenŃelor din prezentul modul se vor realiza activităŃi de învăŃare

cu caracter interactiv. Se recomandă următoarele metode: observaŃia, demonstraŃia, problematizarea, fişa de lucru, planul de intervenŃie etc.















128


Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noŃiunilor şi activităŃilor privind UROLOGIA.


Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe, scheme, casete video, CD-uri, folii de retroproiector, manechin, instrumentar si materiale sanitare diverse etc.



129

MODULUL 8: ULTRASONOGRAFIA

Nota introductivă Modulul ULTRASONOGRAFIA face parte din pregătirea specifică din anul II,

pentru calificarea: asistent medical de radiologie. În modulul ULTRASONOGRAFIA se regăsesc abilităŃile din unitatea de

competenŃă tehnică specializată ULTRASONOGRAFIA . Modulul are alocate 120 ore, din care 60 ore de teorie, 30 ore laborator

tehnologic şi 30 ore instruire practică . Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenŃelor descrise în


specific calificării. Lista competenŃelor specifice unităŃii de competenŃă corespunzătoare modulului: 1. Explică modul de producere a ultrasunetelor 2. Corelează terminologia cu datele semiologice specifice ultrasonografiei 3. Identifică aparatura specifică diagnosticului ultrasonografic 4. Participă la explorarea ecografică 5. Identifică sursele de eroare şi artefactele din investigaŃia ultrasonografică

Tabelul de corelare a competenŃelor cu conŃinutul . Unitatea de competenŃă: ULTRASONOGRAFIA

Nr. crt.



1. Ultrasonografia CompetenŃa 1.: Explică modul de producere a ultrasunetelor

DefiniŃii: ∼ DefiniŃia sunetelor. ∼ DefiniŃia efectului piezoelectric (generat de cristalul de cuarŃ).

∼ DefiniŃia efectului Doppler. Caracterele sunetelor: ∼ Amplitudine – puterea semnalului, determinarea amplitudinii semnalelor reflectate.

∼ Perioadă. ∼ Lungime de undă – inversul frecvenŃei, determinarea rezoluŃiei spaŃiale.

∼ FrecvenŃă. ∼ Medii de propagare: gazos, lichid, solid ∼ InteracŃiuni: absorbŃie, reflexie, refracŃie, difuzie, interferenŃa, transmisie, atenuare, difracŃia etc.

∼ Efectele ultrasunetelor: cavitaŃia, efecte termice, efecte electrice, efecte chimice, efecte optice, efecte biologice, efecte distructive.

CompetenŃa 2.: ∼ Termeni uzuali în ultrasonografie:



130

Corelează terminologia cu

datele semiologice specifice

ultrasonografiei

atenuare, absorbŃie, amplitudine, cristal piezoelectric, ciclu, decibel, efect piezoelectric, focus, focalizare, fraunhofer, fresnel, gain, interfaŃă, putere acustică (con de umbră), rezoluŃie, traductor, scan-converter, velocitate, transonic, ecogen (reflectogen), ecostructură – izoecogen, hiperecogen, hipoecogen, imagini mixte.

Structuri: ~ Structuri parenchimatoase: ficat, splină. ~ Structuri tubulo-cavitare: stomac, intestin. ~ FormaŃiuni tumorale: benigne, maligne. ~ ColecŃiile. Semiologie ultrasonică: ~ Ecostructură – neomogenă, omogenă. ~ Ecogenitate – scăzută, medie, trassonic, medie/crescută, medie/scăzută. ~ Delimitare – slabă, absentă, netă, încapsulat ~ RelaŃia cu vasele – invazie vasculară, dislocuire vasculară fără invazie. ~ Număr, dimensiuni – unice, multiple. ~ VascularizaŃie – prezentă, abundentă, slabă, absentă.

CompetenŃa 3.: Identifică aparatura specifică

diagnosticului ultrasonografic

Echograf – părŃi componente: ~ Traductor - sonda de emisie-recepŃie a sunetului.

o Generator de puls. o Generator de fascicul

ultrasonic. o Transductor. o Receptor.

~ Amplificator de semnal. ~ Sistem informatic – memorie electronică. ~ Consola de comandă. ~ Monitor tv. ~ Accesorii pentru stocare de imagini, pentru transmisie, printare etc. Echipamente ecografic: ~ Ecograf portabil de uz abdominal ~ Ecograf pentru investigaŃii ~ Ecograf pentru investigaŃii extinse: abdominale, de părŃi moi, vasculare, endocavitare etc. Comenzi şi funcŃii: ~ ÎngheŃarea imaginii. ~ Scala de mărire a imaginii. ~ Corsoare luminoase. ~ Focalizarea. ~ SelecŃia modalităŃii de examinare



131

ecografică. ~ SelecŃia transductorului dorit. ~ Compensarea atenuării în funcŃie de timp. ~ Puterea ultrasunetului emis şi amplificarea totală a ecourilor. ~ Amplificarea marginilor. ~ Inversarea direcŃiei imaginii. ~ Marcarea poziŃiei transductorului etc.

CompetenŃa 4.: Participă la explorarea echografică

Metode de examinare: ~ Cu deplasarea manuală. ~ Cu deplasare mecanică etc. ~ Mod M pentru dimensiuni. ~ 2D, 3D, 4D. ~ Doppler pentru fluxuri. ~ Ecocardiografia transesofagiană. ~ Ecocardiografia transtoracică. ~ Ecocardiografia cu contrast. ~ Ecocardiografia de stres. Efectul Doppler: cu undă staŃionară, cu undă de apropiere, cu undă de îndepărtare: ~ Continuu. ~ Pulsat – pentru adâncimi selectate. ~ Color pulsat. ~ Medii traversate: aer, plămân, grăsime, apă, lichid amniotic, creier, muşchi, splină, rinichi, sânge, os etc. ~ Sonde: sonde pentru frecvenŃe joase, sonde pentru frecvenŃe înalte. ~ ModalităŃi de răspuns: amplitudine, strălucire, poziŃie-timp etc. ~ Caracterele ecografiei: structura imaginii, rezoluŃia, focalizarea, formatul imaginii. ~ Principii fizice: frecvenŃă, viteză, sens de deplasare, factor timp. Factori de influenŃă:’ ~ Unghiul dintre fasciculul de ultrasunet şi direcŃia fluxului sanguin în vas, în locul explorat. ~ FrecvenŃa ultrasunetului emis. Examinări Doppler: • Examinarea Doppler cu emisie continuă. • Examinarea Doppler cu emisie

pulsatorie. • Examinarea Doppler codificată color. • Ecografia Doppler cu codificarea color a

puterii semnalului Doppler ~ Alte examinări ultrasonografice vasculare: • Ultrasonografie cu traductor liniar.



132

• Artere abordabile – carotida, artera vertebrală, aorta, artere renale, artera mezenterică superioară, trunchiul celiac, artera iliacă.

• Vene abordabile – vena cavă inferioară, vene renale, vene iliace, vena femurală, vena safenă internă, vena poplitee, vena subclaviculară, vena jugulară, venele membrelor superioare.

~ SubstanŃe de contrast utilizate în ultrasonografie: • Pentru uz intravascular – microparticule

cu dioxid de carbon. • SubstanŃe schimbătoare de fază (lichid

care se transformă la temperatura corpului în microbule de gaz).

• SubstanŃe cu specificitate tisulară – captate de celulele reticulo-endoteliale etc.

~ Tehnici de postprocesare: mărirea imaginii la citire, îngheŃarea imaginii, inversia alb-negru, medierea imaginilor, limitarea nuanŃelor de gri, amplificarea contrastului etc. ~ Metode de stocare a imaginii preluate: peliculă fotografică, hârtie fotografică, CD, film radiologic, hârtie termosensibilă, înregistrare video, stocare memorie digitală etc.

Competenta 5: Identifică sursele de eroare şi artefactele din investigaŃia

ultrasonografică

∼ Manifestări: imagini eronate, imaginea unor structuri ireale – false imagini, structuri absente – ecogenitate, dimensiuni şi forme neadecvate.

∼ Premise independente de operator: propagarea US în linie dreaptă, distanŃă proporŃională între obiecte şi timpul de recepŃie al ecoului, provenienŃa ecoului doar de la obiectele aflate în axa fasciculului de US, intensitatea ecoului direct proporŃională cu proprietăŃile de reflectare sau dispersie ultrasonică a obiectului examinat, propagarea particulelor US etc.

∼ Premise legate de aparat: reglarea incorectă a ecografului etc.

Artefacte de propagare: ∼ Imagine neclară – zgomot de fond, fenomen de scintilaŃie acustică, rezoluŃie axială şi laterală.



133

∼ False imagini suplimentare – artefact de volum parŃial, fenomen de reverberaŃie, artefact de emisie secundară.

∼ PoziŃionare incorectă în sens lateral – refracŃia, falsa dedublare a unor organe interne, lobi laterali.

∼ PoziŃionarea incorectă în sens axial – imaginea în oglindă, eroare de viteză, ambiguitatea localizării în profunzime.

Artefacte de atenuare: ∼ Prea puŃine ecouri – umbră ascuŃită, umbră marginală.

∼ Prea multe ecouri – amplificare acustică, amplificare focală.

Artefacte specifice tehnicii Doppler: ∼ Artefactele tehnicii Doppler spectral – fenomenul de ambiguitate, imaginea în oglindă a fluxului, scintilaŃia acustică, zgomote extrinseci etc.

∼ Artefactele tehnicii Doppler color – fenomenul de ambiguitate, lipsa culorii etc.

Surse de eroare: ∼ Erori datorate aparaturii: variaŃiile curentului de alimentare, şocuri electrice, reglarea incorectă a compensării atenuării în funcŃie de timp, reglarea incorectă a contrastului şi luminozităŃii pe ecranul monitorului, dereglarea unor componente electrice etc.

∼ Erori datorate examinatorului: graba, examinarea superficială, examinarea incompletă.

∼ Pregătirea necorespunzătoare a pacientului, prezenŃa cicatricelor deformante etc.

CondiŃii de aplicare didactică şi de evaluare. Modulul ULTRASONOGRAFIA poate fi parcurs în mod independent. În

elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să Ńină seama de următoarele principii moderne ale educaŃiei:





134









Sugestii metodologice ConŃinutul modulului este proiectat pentru un număr de 120.Cadrele didactice au

libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcŃie de cunoştinŃele, deprinderile şi abilităŃile anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiŃi.



Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noŃiunilor şi activităŃilor privind ULTRASONOGRAFIA .





135

MODULUL 9: TEHNICI DE EXPLORARE PRIN ULTRASONOGRAFIE

Nota introductivă Modulul TEHNICI DE EXPLORARE PRIN ULTRASONOGRAFIE face parte

din pregătirea specifică din anul II, pentru calificarea: asistent medical de radiologie. În modulul TEHNICI DE EXPLORARE PRIN ULTRASONOGRAFIE se

regăsesc abilităŃile din unitatea de competenŃă tehnică specializată TEHNICI DE EXPLORARE PRIN ULTRASONOGRAFIE.

Modulul are alocate 120 ore, din care 60 ore de teorie, 30 ore laborator tehnologic şi 30 ore instruire practică .



Lista competenŃelor specifice unităŃii de competenŃă corespunzătoare modulului: 1. Organizează cabinetul de explorări ultrasonografice 2. Selectează tehnicile de investigaŃie ultrasonografică. 3. Asigură pregătirea mediului şi a pacientul pentru investigaŃia

ultrasonografică. 4. Participă la tehnici de investigaŃie ultrasonografică 5. Evaluează efectele biologice ale ultrasunetelor asupra pacientului.

Tabelul de corelare a competenŃelor cu conŃinutul . Unitatea de competenŃă: TEHNICI DE EXPLORARE PRIN ULTRASONOGRAFIE

Nr. crt.



1. Tehnici de explorare prin ultrasonografie

CompetenŃa 1.: Organizează cabinetul de explorări

ultrasonografice

∼ Departament de ultrasonografie: sală de aşteptare, centru de coordonare al activităŃii dotat cu computer tip server, reŃea de calculatoare spaŃii de depozitare, spaŃiu de sterilizare, salon cu 2 paturi dotat cu oxigen şi aparatură pentru resuscitare şi supraveghere, vestiare, căi de acces, cabinet de investigaŃii.

∼ Cabinet de ultrasonografie: • SpaŃiu de examinare – iluminat, ,

asigurarea obscurităŃii, aerisire, mobilier – pat de examinare, pe rotile, birou pentru asistentă, ecograf, monitor tv, calculator IMB compatibil.

• Sală de aşteptare. • SpaŃiu de depozitare a materialelor

consumabile. • Vestiar pentru personalul medical.

∼ Echipamente şi materiale specifice: pat



136

de examinare pe rotile, echipament ecografic de diferite tipuri, videocasete, filme, gel „acustic” etc.

∼ Norme de sănătate şi protecŃie a muncii: seringi şi ace de unică folosinŃa, garou, soluŃii dezinfectante, comprese sterile, catetere sterile, respectarea circuitelor funcŃionale etc.


CompetenŃa 2.: Selectează tehnicile de investigaŃie

ultrasonografică

Tehnici de investigaŃie ultrasonografică: ∼ Tehnici de diagnostic vascular ultrasonografic: • Angiodinografia, • Tehnica power Doppler, • Tehnica Doppler color convergent, • Tehnica Doppler tisular. • Tehnica Doppler color

transdimensională. ∼ Ultrasonografia tridimensională (2D, 3D, 4D).

∼ InvestigaŃii ultrasonografice cu substanŃă de contrast.

∼ Diagnostic ecografic cu microtransductoare (exemplu transductoare de uz laparoscopic).

∼ Ultrasonografia transabdominală etc. Domenii ecografice de investigare: ∼ Cardiovascular, ∼ Hepatic, ∼ Explorarea vaselor periferice profunde, ∼ Explorarea renală, ∼ Explorarea nodulilor mamari, ∼ Ecografia tubului digestiv, ∼ Ecografia renală şi a căilor urinare, ∼ Ecografia ginecologică, ∼ Ecografia traiectelor fistuloase etc. SubstanŃe de contrast (agenŃi de contrast AC): ∼ Echovist, Albunex – agenŃi de contrast de primă generaŃie.

∼ Levovist - agent de contrast din generaŃia a doua.

∼ Suspensii coloidale – cu tropism pentru parenchimul hepatic normal.

∼ Preparate perfluorochimice – cu tropism



137

pentru parenchimul hepatic normal. ∼ EchoGen – utilizează microbule de bioxid de carbon.

CondiŃii de utilizare AC (agent de contrast): asepsie, preparat neiritant, netoxic, neemboligen (fără aer), injectare intravenoasă, preparare înainte de injectare, diluare cu apă distilată, cu timp de remanenŃă prelungit, stabil farmacologic etc.

CompetenŃa 3.: Asigură pregătirea mediului şi a

pacientului pentru investigaŃia

ultrasonografică.

~ Pregătirea psihică: informare, explicare, obŃinerea consimŃământului, acordul implicit. ~ Pregătire fizică: sistarea alimentaŃiei (bolnav à jeun), poziŃionarea adecvată în funcŃie de investigaŃie, respectarea pudorii, administrarea unor medicamente înainte sau în timpul tehnicii. ~ Resursele pacientului: nivel de cunoştinŃe, posibilităŃi de cooperare, mobilitate, grad de percepŃie şi de înŃelegere. ~ Pregătirea examinării: semiobscuritate, pat cu înălŃime adaptată, ecograf aşezat lângă pat la stânga sau la dreapta – în funcŃie de preferinŃa examinatorului

CompetenŃa 4.: Participă la tehnici de investigaŃie

ultrasonografică

~ Rolul asistentei medicale în cabinetul de ecografie: • Activitate de programare. • Primirea pacienŃilor. • Pregătirea spaŃiului de examinare. • ActivităŃi de eliberare a rezultatului. • ActivităŃi de întreŃinere a

echipamentelor. • ActivităŃi de înregistrare şi arhivare a

informaŃiilor. ~ CondiŃii de lucru: alimentare cu curent eficientă, setarea aparatelor conform protocoalelor, asigurarea mediului etc. ~ Monitorizarea intervenŃiei: supravegherea aparatelor, supravegherea pacientulzui, servirea medicului, ajutarea pacientului etc. ~ Înregistrarea examenului: notarea în registrul serviciului, stocarea informaŃiilor în format electronic, stocarea în arhiva electonică, eliberarea buletinului ecografic (nume, prenume, vârstă, sex, adresă,

diagnostic de trimitere, suspiciune de

diagnostic, numele şi calitatea medicului

care solicită investigaŃia, serviciul unde este

internat sau a fost consultat pacientul, data,



138

tipul examinării, numărul de înregistrare

etc. ~ Rezultatul ecografic: descrie semiologia leziunilor constatate, menŃionează structurile explorate, defineşte afecŃiunea când aspectul ecografic este patognomonic, enunŃă posibilităŃi de diagnostic diferenŃial, recomandă la nevoie reluarea examinării sau efectuarea de alte investigaŃii – imagistice, biologice, endoscopice.

Competenta 5: Evaluează efectele biologice ale ultrasunetelor (US) asupra pacientului

∼ Factori de influenŃă: intensitatea fluxului de energie sonoră, timpul de expunere, frecvenŃa US.

∼ Efecte biologice: efect biofizic de cavitaŃie, efect termic, efecte asupra genomului, efecte complexe, distructive etc.

∼ Cauzele efectelor biologice ale US: intensitatea fasciculului de US, durata expunerii, frecvenŃa transductorului, îngheŃarea imaginii, creşterea vitezei de scanare, alegerea focarului profund etc.

CondiŃii de aplicare didactică şi de evaluare. Modulul TEHNICI DE EXPLORARE PRIN ULTRASONOGRAFIE poate fi












139




Sugestii metodologice ConŃinutul modulului este proiectat pentru un număr de 120. Cadrele didactice au

libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcŃie de cunoştinŃele, deprinderile şi abilităŃile anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiŃi.



Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noŃiunilor şi activităŃilor privind TEHNICI DE EXPLORARE PRIN ULTRASONOGRAFIE.





140

MODULUL 10: URGENTE MEDICO-CHIRURGICALE

� Notă introductivă :

Modulul URGENłE MEDICO-CHIRURGICALE face parte din pregătirea

specifică din anul III, pentru obŃinerea calificării de nivel 3 avansat : asistent medical de

radiologie .

În modulul URGENłE MEDICO-CHIRURGICALE se regăsesc abilităŃile din

unitatea de competenŃă specializată URGENłE MEDICO-CHIRURGICALE. Modulul

are alocate 120 de ore, din care 60 de ore de pregătire teoretică şi 60 de ore de pregătire

practică (stagiu clinic).

Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenŃelor

descrise în standardele de pregătire profesională.

Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire

profesională specific calificării.


1.Identifică semnele şi simptomele specifice urgenŃelor medicale.

2.Corelează informaŃiile specifice urgenŃelor medicale cu investigaŃiile radiologice şi imagistice specifice.

3.Selectează manifestările specifice urgenŃelor chirurgicale.

4.Coroborează intervenŃiile specifice serviciului de radiologie şi imagistică medicală cu urgenŃele chirurgicale.

5.Asigură măsurile de prim ajutor specifice situaŃiei până la sosirea unei echipe de intervenŃie specializată.

6.Aplică corect resuscitarea cardio–respiratorie până la sosirea unei echipe de intervenŃie specializate capabilă să preia cazul .


Unitatea de competenŃă : URGENłE MEDICO- CHIRURGICALE ( 120 de ore ,din care 60 de ore de stagiu clinic)

Nr. crt.





141

1 UrgenŃe medico-chirurgicale

C.1.Identifică semnele si simptomele specifice urgentelor medicale. C.2.Coreleaza informatiile specifice urgentelor medicale cu investigatiile radiologice si imagistice specifice. C.3.Selecteaza manifestarile specifice urgentelor chirurgicale.

1.1. Modalităti de culegere a datelor : anamneza , observaŃia clinică, cercetarea documentelor medicale, discuŃii cu echipa de îngrijire . 1.2. Semne şi simptome : modificările respiraŃiei , modificările tensiunii arteriale ,tulburările de ritm ,modificările diurezei, hemoptizia, hematemeza, melena, tulburările stării de conştienŃă, durerea, pareze, paralizii etc. 1.3. Monitorizare : evoluŃia manifestărilor

patologice în dinamică . 2.1. UrgenŃe medicale :

(definitie, etiopatogenie, simptomatologie, investigaŃii, principii de tratament, complicaŃii )

-UrgenŃele aparatului respirator : insuficienŃa respiratorie acută, criza de astm bronşic ,hemoptizia ,pneumotoraxul spontan, B.P.O.C; -UrgenŃele aparatului cardio –vascular : E.P .A. ,infarctul miocardic ,encefalopatia hipertensivă acută, tamponada cardiacă,tulburările de ritm şi de conducere,angina pectorală ; -UrgenŃele aparatului renal : InsuficienŃa renală acutaă , retenŃia acută de urină ; -UrgenŃele neurologice : stările comatoase , A.V.C.-urile ; -IntoxicaŃiile acute exogene : măsuri nespecifice şi administrerea de antidoturi ; -UrgenŃe în pediatrie : convulsiile ,sindromul de deshidratare acută etc. ;

2.2. InvestigaŃii radiologice şi imagistice

specifice urgenŃelor medicale :neurologice, ale aparatului respirator, ale aparatului cardio-vascular, ale aparatului renal. 3.1. ModalităŃi de culegere a datelor : anamneza , observaŃia clinică, cercetarea documentelor medicale, discuŃii cu echipa de îngrijire . 3.2. Semne şi simptome specifice urgenŃelor

chirurgicale: durerea, icterul ,meteorismul ,apărarea musculară ,tulburările de tranzit intestinal ,vărsătura ,modificările pulsului ,tenesmele ,tulburările micŃionale ,hemoragiile, tulburările ciclului menstrual, leşinul ,sincopa etc.



142

C.4.Coroboreaza interventiile specifice serviciului de radiologie si imagistica medicala cu urgentele chirurgicale. . C.5.Asigură măsurile de prim ajutor specifice situaŃiei până la sosirea unei echipe de intervenŃie specializată.

3.3 Monitorizarea manifestărilor patologice:

urmărirea evoluŃiei manifestărilor patologice în dinamică.

4.1. UrgenŃe chirurgicale : (definitie, etiopatogenie, simptomatologie, investigaŃii, principii de tratament, complicaŃii, profilaxie ) - UrgenŃele abdominale : apendicita acută ,colica biliară, pancreatita acută,ocluzia intestinală ,H.D. S., perforaŃiile de organe . - UrgenŃele în obstetrică-ginecologie : avortul, sarcina extrauterină, placenta praevia ,apoplexia utero-placentară ,eclampsia ; -UrgenŃele O.R.L. : corpii străini ,hemoragiile O.R.L. (nazală ,auriculară ,traheobronsică); - UrgenŃele urologice : colica renală ; - UrgenŃe în oftalmologie : corpii străini oculari ,arsurile oculare , chirurgicale - Şocul ;traumatismele ;îngrijirea plăgilor ; - Imobilizarea provizorie din : entorse ,luxaŃii ,fracturi ; - UrgenŃele datorate agenŃilor fizici şi chimici : arsuri ,electrocutare ,degerături ; 4.2. InvestigaŃii radiologice şi imagistice

specifice urgenŃelor chirurgicale : - UrgenŃele abdominale: apendicita acută ,colica biliară, pancreatita acută,ocluzia intestinala ,H.D. S., perforaŃiile de organe - UrgenŃele în obstetrică-ginecologie : avortul, sarcina extrauterină, placenta praevia ,apoplexia utero-placentară ,eclampsia ; - UrgenŃele O.R.L. corpii străini ,hemoragiile O.R.L. (nazală ,auriculară ,traheobronsică); - UrgenŃele urologice :colica renală - Traumatismele ; 5.1. Analizarea urgenŃei medico-chirurgicale: 5.1.1. ModalităŃi de culegere a datelor în urgenŃele medico-chirurgicale : anamneza, observaŃia clinică, cercetarea documentelor medicale, discuŃii cu echipa de îngrijire. 5.1.2. Cercetarea funcŃiilor vitale: respiraŃiei, pulsului şi a tensiunii arteriale,starea de



143

C.6.Aplică resuscitarea cardio–respiratorie până la sosirea unei echipe de intervenŃie specializată capabilă să preia cazul .

constienŃă . 5.2. Stabilirea priorităŃilor de intervenŃie : menŃinerea funcŃiilor vitale ,oprirea hemoragiilor ,combaterea şocului ,a tulburărilor hidroelectrolitice ,a complicaŃiilor posibile . 5.3. Măsuri de prim ajutor specifice adecvate

situaŃiei: hemostaza ,scoaterea din mediu ,respiratie artificială etc.

6.1. Stopul cardio–respirator : definiŃie, etiopatogenie, simptomatologie, investigaŃii, principii de tratament, complicaŃii, profilaxie. 6.2. Resuscitarea cardio – respiratorie : definiŃie ,obiective ,materiale necesare ,etape ,tehnica respiraŃiei artificiale ,masajul cardiac extern,complicaŃii şi accidente ,medicaŃia folosită ,contraindicaŃiile masajului cardiac extern.


Modulul URGENłE MEDICO-CHIRURGICALE poate fi parcurs în mod independent.

În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să Ńină seama de următoarele

principii moderne ale educatiei : - elevii invaŃă când sunt implicaŃi activ în procesul de învăŃare ; - elevii au stiluri diferite de învăŃare ; - elevii se sprijină în procesul învăŃării pe cunoştinŃele lor dobândite anterior ; - este necesară alocarea unui timp suficient pentru asocierea, compararea, analizarea informaŃiilor vechi cu cele noi şi pentru sistematizarea noilor achiziŃii.




144

invăŃare cu caracter interactiv. Se recomandă urmatoarele metode : expunerea, conversaŃia, observaŃia, discuŃii şi lucrul în grup, munca independentă, problematizarea, studiul de caz . Pentru atingerea competenŃelor din prezentul modul se vor realiza activităŃi de învăŃare cu caracter practic aplicativ : exerciŃii de identificare a componentelor serviciului chirurgical,a instrumentarului, exercitii de utilizare a nomenclaturii chirurgicale şi medicale ,rezolvarea de fişe de lucru (exemple :investigaŃiile de laborator din perioada preoperatorie-de rutină,suplimentare,conduita preoperatorie din punctul de vedere al investigaŃiilorde imagistice şi de laborator în caz de: ulcer gastic şi duodenal, litiază biliară,fracturi ,pancreatite, ocluzie intestinală etc.), proiect (exemple : efectuarea pansamentelor,bandajelor,suturilor -materiale şi tipuri.; etapele hemostazei etc) Ca instrumente de evaluare se pot folosi : fişe de observaŃie, fişe de lucru, fişe pentru autoevaluare, teste de evaluare, realizarea unui proiect. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanŃă şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. Modul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire pe care trebuie să-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul şi persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileşte un nivel naŃional comun de performanŃă, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire . Se evaluează numai competenŃele din acest modul, evaluarea altor competenŃe nefiind relevantă. O competenŃă se evaluează în cadrul unui singur modul . Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă, iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenŃelor. Cadrele didactice, care asigură pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competenŃe, numărul de reevaluări şi distribuŃia acestora pe parcursul



145

anului şcolar. Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare : observarea sistematică a comportamentului elevilor şi a atitudinii acestora faŃă de o sarcină dată , a comunicării, autoevaluarea, coevaluarea, tema în clasă, investigaŃia, proiectul. � Sugestii metodologice

ConŃinutul modulului este proiectat pentru un număr de 120 de ore pe an .

Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme

în funcŃie de: dificultatea temei, volumul şi nivelul de cunoştinŃe, deprinderi şi abilităŃi

anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru

membrii grupului de elevi instruiŃi. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se

facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competenŃelor cu conŃinuturile.





privind URGENłE MEDICO-CHIRURGICALE.




reale, pentru a se putea Ńine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor.

Resursele materiale trebuie sa cuprindă o gamă cât mai variată: atlase, cataloage, casete

video, diapozitive, planşe, desene, folii de retroproiector, CD-uri, mulaje, etc.

� Sugestii Bibliografice : 1. Dr. MIRCEA CONSTANTINESCU – CHIRURGIE: specialităŃi inrudite;nursing în chirurgie.,Ed.UNIVERSUL, Bucureşti. 2. Conf.dr.P. SIMICI – PATOLOGIE CHIRURGICALĂ ŞI MICĂ CHIRURGIE(pentru cadre medii),Ed. MEDICALĂ, Bucureşti.,1974 3. LUCREłIA TITIRCĂ – URGENłELE MEDICO-CHIRURGICALE(sinteze pentru asistenŃii medicali),Ed. MEDICALĂ, Bucureşti.,1994 4. Prof. dr. FLORIAN POPA , Dr .HORIA GILORTEANU – CHIRURGIE,vol.I, Ed.NAłIONAL ,Bucureşti,1998. 5. Coordonator prof. dr. docent NICOLAE CRÎNGULESCU – MEDICINĂ INTERNĂ specialităŃi inrudite şi îngrijiri paliative-manual-,Ed.ŞTIINłĂ ŞI TEHNICĂ,Bucureşti,1998.



146

MODULUL 11: RADIOLOGIE INTERVENTIONALA

• Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta : RADIOLOGIE INTERVENTIONALA (60 ore din care 30 ore de laborator tehnologic)

Nr. Crt.


Competente Continuturi

1.

Radiologie interventionala

C.1.Manevreaza aparatul rontgen in conditii de securitate pentru pacient si personal

1.Partile componente ai aparatului rontgen mobil : -tub RX - amplificator de imagine - bratul C - monitoare - imprimanta - cabluri de conectare 1.1.Parametrii de functionare ai aparatului rontgen mobil : - alimentare cu priza speciala - cuplare aparat-monitor -imprimanta functionala 1.2..Accesorii pentru sterilizarea aparatului rontgen : -huse sterile (tub, amplificator, brat C) -campuri sterile(tub, amplificator) -cleme sterile 1.3.Principiile de formare a imaginii radiologice : a)legea proiectiei conice : -marirea imaginii -deformarea imaginii obiectelor si relieful de intensitate -deplasarea imaginilor -formarea imaginii in raport cu dimensiunea focarului b)legea tentelor (absorbtiei) : -tonalitatile in functie de absorbtia razelor X in raport cu numarul atomic, cu densitatea si grosimea lor -absorbita inegala(diferentiata) c)legea sumatiei si sustactiei planurilor : -efectul de sumatie si cel de sustractie a diferitelor corpuri radioopace si radiotrasparente suprapuse d)legea incidentelor tangentiale si a celor ortograde :



147

C.2. Protejeaza pacientii, personalul si propria persoana in timpul interventiei radiologice

-legea incidentei tangentiale aplicata la scizuri -legea incidentelor tangentiale aplicate la os -aspectul ortograd al elementelor anatomice 1.4. Regimul de lucru necesar interventiei radiologice : a)reguli de lucru : -distanta focar-piele -paralelismul dintre tub, amplificator si zona examinata -radiotransparenta mesei chirurgicale b) selectari corecte ale aparatului : -suprafata de examinat -timpul de examinare -colimarea fascicului RX -va lori potrivite pentru parametrii operationali -tehnici adecvate pentru stocarea imaginilor(nr.imagini /sec.) 1.5. Probleme potentiale si corectarea deficientelor : a) intretinerea instalatiei radiologice : -parametrii optimi de functionare conform specificatiilor tehnice ale producatorului -starea tehnica a instalatiei radiologice sa fie in conditii de securitate -unitatea autorizata pentru service anuntata in timp util -pastrarea instalatiei radiologice in loc prestabilit pentru folosirea in timp util b)imbunatatirea utilizarii instalatiei radiologice : -informatii noi -experienta operationala 2.1.Dispozitive de protectie -sorturi de plumb(pastrate in conditii optime, nepliate, cu 0,5mm echivalent plumb) -gulere de plumb protectoare pentru tiroida -manusi de plumb -ochelari de protectie (echivalent de plumb de 0,25mm) -protectii pentru gonade 2.2.Dozele de iradiere a pacientilor reduse prin : -utilizarea memoriilor de imagini (afisata ultima imagine) -avertizare sonora pentru timpul scurs de fluoroscopie (maxim 10 minute) -tubul RX mentinut la o distanta cat mai mare posibil de pacient



148

C.3.Colaboreaza cu medicul specialist la investigatiile radiologice

-amplificatorul de imagine mentinut la o distanta cat mai mica posibil de pacient -timpul minim de fluoroscopie folosit pentru procedura (flash) -folosirea tubului rontgen sub masa pacientului -distanta dintre focar si pacient -orientarea bratului C in timpul procedurilor 2.3.Protectia personalului in radiologia interventionala : -folosirea sorturilor de plumb -pozitionarea bratului C -utilizarea diferitelor moduri de fluoroscopie (pulsatorie, digitala) -localizarea corecta a dozimetrului (intre umeri si abdomen, sub sortul de plumb) 3.1.Conditii optime de lucru : -instalatia radiologica pozitionata in blocul operator conform cerintelor medicului specialist -datele pacientului introduse in monitorul de imagini -substante de contrast necesara interventiei radiologice pregatita in cantitate dorita de medicul specialist -masa chirurgicala asezata la inaltimea corespunzatoare manevrarii instalatiei radiologice 3.2.Interventii radiologice cu medicul specialist chirurg : a)colangiografia intraoperatorie : -corelarea injectarii substantei de contrast cu preluarea imaginii -substanta de contrast -pozitionarea aparatului rontgen - sterilizarea aparatului (huse sterile) b)drenajul biliar : -tub in T al lui KEHR, mentinut circa10 zile c)drenajul abceselor abdominale: -abcesul hepatic -splenoportografia -flebografia suprahepatica -arteriografia selectiva celiaca si mezenterica -scintigrafia hepatica 3.3.Interventii radiologice cu medicul specialist ortoped : -vertebroplastia(pozitia aparatului, sterilizarea aparatului, imaginea radiologica) -artroplastia (pozitia aparatului, sterilizarea



149

C.4. Aplica regulile de conduita necesare in

aparatului, imaginea radiologica) -tije elastice (pozitia aparatului, sterilizarea aparatului, imaginea radiologica) -fistulografia (pozitia aparatului, substanta de contrast, materiale consumabile, imaginea radiologica) -extractie de corpi straini (pozitionarea aparatului, imaginea radiologica) 3.4.Interventii radiologice cu medicul specialist ginecolog : -histerosalpingografie (pozitia ginecologica a pacientei, substanta de contrast, materiale consumabile, imagini radiologice) -embolizare uterina (pozitia aparatului, imagini radiologice) 3.5. Interventii radiologice cu medicul specialist urolog : -urografia intravenoasa (pielografie descendenta U.I.) : pregatirea pacientului, pozitia pacientului, pozitia aparatului, substanta de contrast, materilae consumabile, radiografii multiple la 3-5 minute de la injectare, 10 minute, 20 , 30, postmictional, 1 ora-prelungita) -cistografia : pozita pacientului, aparatului, substanta de contrast, mictional - uretrocistografia :pozita pacientului, aparatului, substanta de contrast 3.6 Interventii radiologice cu medicul specialist cardiolog : -cateterismul inimii si a vaselor mari -angiocardiografia -aortografia -embolizare arteriala -angioplastia -implanturi de stimulator cardiac 3.7.Interventii radiologice cu medicul radiolog : a) interventii vasculare :artere, vene b) interventii sub ghidaj imagistic 3.8.Prelucrarea imaginilor achizitionate : -calitate corespunzatoare a contrastului -divizarea imaginilor(2, 4 imagini) -stocarea si printarea imaginilor achizitionate 4.1.Promptitudine fluxului in radiologia interventionala : -informarea in timp util despre programul operator



150

timpul radiologiei interventionale

-colaborarea cu medicul specialist pentru stabilirea conditiiloor de lucru -atentia distributive pentru evitarea desterilizarii pacientului, echipei operatorii, aparatului 4.2.Echipamentul de filtru : -halat de unica folosinta -papuci speciali de bloc operator -masca, calota

CondiŃii de aplicare didactică şi de evaluare. Modulul RADIOLOGIE INTERVENTIONALA poate fi parcurs în mod

independent. În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să Ńină seama de următoarele principii moderne ale educaŃiei:

~ Elevii învaŃă când fac ceva şi când sunt implicaŃi activ în procesul de învăŃare. ~ Elevii au stiluri diferite de învăŃare. ~ Elevii participă cu cunoştinŃele lor dobândite anterior, la procesul de învăŃare. ~ Elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informaŃiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonare lor. Pentru atingerea competenŃelor din prezentul modul se vor realiza activităŃi de învăŃare










La sfârşitul modulului se va face o evaluare comună ( profesor + profesor instructor) constând dintr-o probă scrisă.



151

Sugestii metodologice ConŃinutul modulului este proiectat pentru un număr de 60 ore din care 30 ore

pregatire prin laborator tehnologic. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme




competentelor pentru viitori asistenti medicali de radiologie. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noŃiunilor şi activităŃilor privind RADIOLOGIA INTERVENTIONALA.


Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe, scheme, casete video, CD- uri, folii de retroproiector, manechin, instrumentar si materiale sanitare diverse etc. BIBLIOGRAFIE: 1. Radiologie medicala, volumul I, II, Prof.dr.doc. Gheorghe Chisleag, Editura Litera Bucureşti 1986 2. Radiologie medicala, Prof. dr. doc. Ion Birzu, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1980



152

MODUL 12 : ORTOPEDIE ŞI TRAUMATOLOGIE Notă introductivă

Modulul ORTOPEDIE ŞI TRAUMATOLOGIE face parte din pregătirea specifică din anul II pentru calificarea: Asistent medical de radiologie

În acest modul se regăsesc abilităŃile din unitatea de competenŃă specializată ORTOPEDIE ŞI TRAUMATOLOGIE.

Modulul are 120 ore, din care 60 teorie şi 60 ore de instruire practică în secŃia clinică. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenŃelor descrise în

standardele de pregătire profesională. Programa se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific

calificării. Lista competenŃelor specifice unităŃii de competenŃă corespunzătoare modulului

1. Analizează semnele şi simptomele din afecŃiunile ortopedice şi traumatologice 2. Corelează informaŃiile despre afecŃiuni cu examenele imagistice specifice 3. Protejează pacientul traumatizat în timpul examinării pentru prevenirea complicaŃiilor

şi a agravării leziunilor Tabelul de corelare a competenŃelor şi conŃinuturilor Unitatea de competenŃă „ORTOPEDIE ŞI TRAUMATOLOGIE” (120 ore din care 60 ore instruire practică în secŃia clinică) Nr. crt.


CompetenŃa ConŃinuturi

1

Ortopedie şi traumatologie

C.1. Analizează semnele şi simptomele în afecŃiunile ortopedice şi traumatologice

1. Semne şi simptome - durerea: localizare, intensitate - impotenŃa funcŃională - tumefacŃia şi deformarea locală - scurtarea sau alungirea unui segment - mobilitatea anormală, lipsa transmiterii

mişcărilor - crepitaŃia osoasă - lezarea Ńesuturilor moi şi nervilor, tulburări de

sensibilitate - sângerarea, tulburări de hemodinamică 2. AfecŃiuni traumatologice şi ortopedice

2.1. Traumatisme - Traumatisme osteo-articulare: entorse, luxaŃii,

fracturi - Traumatisme toraco-pulmonare: închise,

deschise, cu leziuni viscerale - Traumatisme abdominale: închise, deschise - Traumatisme vertebro-medulare - Traumatisme cranio-cerebrale

2.2. AfecŃiuni ortopedice - InfecŃii osteo-articulare: osteomielite acute şi



153

2

C.2. Corelează informaŃiile despre afecŃiuni cu examenele imagistice specifice C.3. Protejează pacientul traumatizat în timpul examinării pentru prevenirea complicaŃiilor şi a agravării leziunilor

cronice, artrite septice - Necroze osoase aseptice: osteonecroza

capului femural, osteocondrita vertebrală - InfirmităŃi motorii de origine centrală

(I.M.C.): de origine cerebrală, de origine medulară, de origine tronculară

- Artrogripoza - Tuberculoza osoasă - Tumori osoase: osteomul şi osteosarcomul,

condromul şi osteocondromul, condrosarcomul

- Tumori ale măduvei osoase, de natură vasculară, ale Ńesutului conjunctiv, neurofibromatoza, tumori metastatice

- Tumori osoase neclasate: chisturi osoase - MalformaŃiile osteoarticulare:

- boli osoase costituŃionale: osteogenesis inperfecta (forma congenitală şi tardivă – boala oaselor de sticlă), acondroplazia

- centura scapulară şi membrul superior: ascensiunea congenitală a omoplatului, sinostoza radiocubitală proximală, malformaŃiile mâinii şi degetelor – centura pelviană şi membrul inferior: luxaŃia congenitală de şold, coxavara, luxaŃia de rotulă, genurecurvatum, piciorul strâmb congenital, malformaŃiile degetelor piciorului

- deformaŃii osteoarticulare câştigate: deviaŃii ale coloanei vertebrale (scolioze, cifoze); deformaŃii ale membrelor superioare şi superioare, atitudini vicioase de mers

1. Examene imagistice specifice

- radioscopia şi radiografia toracică - radiografia abdominală pe gol - radiografia: membrelor, coloanei

vertebrale şi bazinului, craniană - tomografia, rezonanŃa magnetică nucleară - scintigrafia - arteriografia selectivă - artrografia - ecografia

2. Participarea la efectuarea examenelor 2.1. Pregătirea pacientului: încurajare,

instruire, poziŃionare ajutor pentru dezbrăcare

2.2. Pregătirea materialelor: substanŃe de contrast, seringi, ace, material de



154

dezinfecŃie, gel pentru ecografie 2.3. Administrarea antihistaminicelor şi a

substanŃei de contrast intravenos. Servirea medicului cu materialul necesar pentru administrarea intraarticulară

2.4. Efectuarea examinării confirm tehnicii de investigaŃie

2.5. Ajutarea pacientului la îmbrăcare şi mobilizare

1. PoziŃionarea corectă pentru examinare

- calmarea durerii - menŃinerea segmentelor în poziŃie

anatomică - menŃinerea imobilizării provizorii în

fracturi, evitarea mişcărilor - aşezarea în decubit dorsal sau lateral,

conform indicaŃiei medicale 2. Monitorizarea stării pacientului

2.1. Elemente de observaŃie - faciesul: normal colorat, palid, ciamotic,

privire anxioasă; - starea de conştienŃă: colaborant,

obnubilat, apatic, inconştient - pulsul: normal, tahicardic, bradicardic (în

compresiunea cerebrală) - respiraŃia: normală, tahipnee, semne de

insuficienŃă respiratorie - reacŃia la durere: anxios, agitat 2.2. ComplicaŃii posibile - pierderea stării de conştienŃă - insuficienŃa respiratorii: volet costal,

pneumotorax, hemotorax; - hemoragie internă prin ruperea organelor

parenhimatoase (ficat, splină), semne de şoc hemoragic

- lezarea Ńesuturilor moi şi a pachetului vasculo-nervos de către fragmentele osoase în fracturi: plăgi, hemoragii, tulburări de sensibilitate.

3. Participarea la acordarea ajutorului de urgenŃă - anunŃarea medicului - prevenirea pierderii conştienŃei prin

aşezare în poziŃie declivă - efectuarea hemostazei provizorii în caz de

leziune - transportul într-un serviciu de calitate



155

CRITERII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE

Modulul ORTOPEDIE ŞI TRAUMATOLOGIE poate fi parcurs independent sau în corelaŃie cu cele de UrgenŃe Medico-chirurgicale şi Tehnici de investigaŃie radiologică. Prin studierea acestui modul elevul primeşte informaŃii despre leziunile traumatice şi afecŃiuni ortopedice care pot fi identificate prin investigaŃii imagistice în vederea stabilirii diagnosticului sau pentru urmărirea evoluŃiei. În elaborarea strategiei profesorul va Ńine seama de:

- implicarea activă a elevilor în efectuarea examenelor imagistice; - stilul individual de învăŃare; - capacitatea elevilor de a valorifica în procesul de învăŃare cunoştinŃe însuşite în

alte module (alte tehnici de explorare); - capacitatea elevilor de a aplica în practică tehnicile de investigaŃie imagistice

specifice afecŃiunilor ortopedice şi traumatologice; - nevoia de timp a elevilor pentru a analiza, compara şi sintetiza informaŃiile în

vederea formării abilităŃilor necesare pentru a lucra în calificarea Asistent

medical de radiologie. Pentru atingerea competenŃelor din prezentul modul, profesorul va folosi metode

active: observaŃia, demonstraŃia, exerciŃiul, studiul de caz, iar ca mijloace, fişe de lucru, filme radiologice, alte materiale necesare efectuării examinărilor.

Numărul de ore de teorie şi lucrări practice afectat fiecărei competenŃe rămâne la latitudinea cadrului didactic în funcŃie de particularităŃile grupului de elevi, precum şi a ale fiecărui elev, de dificultatea executării tehnicii de explorare şi de îngrijire.




Pe parcursul modulului se realizează evaluări formative iar la sfârşitul acestuia se face evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii celor trei competenŃe relevante.


Cadrele didactice care asigură pregătirea la acest modul stabilesc modalităŃile de evaluare, durata de evaluare pentru fiecare competenŃă, numărul de reevaluări şi distribuŃia pe parcursul modulului. BIBLIOGRAFIE 70. *** Codul de etică şi deontologie profesională al asistentului medical şi moaşei din

România - 2005; 71. *** ColecŃia revistei Radioterapie&Oncologie Medicală, anii 1995-2002 72. *** Legea nr. 307/2004 - privind exercitarea profesiei de asistent medical şi a profesiei de

moaşă, înfiinŃarea, organizarea şi funcŃionarea Ordinului AsistenŃilor Medicali şi Moaşelor din România.

73. Albu, Ion - “Anatomia topografică”, Editura ALL, Bucureşti, 1994.



156

74. Albu, Maria Roxana - “Anatomia şi fiziologia omului”, Editura Corint, Bucureşti, 1997. 75. American Nurses Association – Codul pentru nurse ,1985 76. Angelescu, N. - “Patologie şi nursing chirurgical”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1998. 77. Anghelescu, Vuzitas - ‘Neurologie şi psihiatrie”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1996. 78. ANR, Grup naŃional de etica (autor colectiv)-Ghid de etica in nursing pentru asistenŃi



Bucureşti, 1998. 87. Bocârnea, Constantin - “Boli infecŃioase şi epidemiologie”, Editura Info-Team, Bucureşti,

1996. 88. Borundel - “Medicină internă”, Editura ALL, Bucureşti, 1996. 89. Bradu, I. Iamandescu - “Manual de psihologie medicală”, Editura ALL, Bucureşti, 1994. 90. Braun, J. - “Ghid clinic de medicină internă”, Editura ViaŃa Medicală, Bucureşti, 1994. 91. Bucătaru Mihaela – DicŃionar – de buzunar – de termeni medicali, Editura Spiru Haret,

Iaşi, 2005 92. Bucătaru Mihaela – „Ghid practic de fitoterapie”, Editura Spiru Haret, Iaşi, 2000. 93. Ciocâlteu, Teodorescu - “Ghid terapie în medicina internă”, Editura Info-Team, Bucureşti,

1996. 94. Clocotici, LucreŃia - “Pagini din istoria şi etica profesiei de asistent medical”, Editura


Bucureşti, 1996. 96. Constantinidi - “Farmacologie”, Editura Medicală, Bucureşti, 1994. 97. Crângulescu, Mincu - “Medicină internă”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1994. 98. Daşchievici Silvian – „Chirurgie”, Editura Medicală, Bucureşti, 2000. 99. DeVita V.T., Hellman S., Rosenberg S.A. - Cancer Principles&Practice of Oncology, Ed.

Lippincott Williams&Wilkins, Philadelphia, ed.6, 2001 100. Dutescu,B. -Etos in medicina ,Editura Medicala, Bucuresti,1979 101. Enăchescu, Dan, Mihai, Gh., Marcu - “Sănătatea publică şi managementul sanitar”,


ICN,1994 103. Ghilezan N. - Cobaltoterapie, Ed. Med., Buc., 1983 104. Ghilezan N. - Oncologie generală, Ed. Med., Buc., 1992 105. GRANCEA - Radiologie Medicala - Editura Medicala 1990 106. Grancea, V. ; Percek, A. Substante de contrast organo - iodate. Editura Medicala,

Bucuresti, 1990. 107. Grigoriu, Vasile - “Chirurgie şi specialităŃi înrudite”, Editura Info-Team, Bucureşti,

1994. 108. Iftimovici Radu - “Istoria medicinii” - Editura ALL, Bucureşti, 1994. 109. Jurnalul de nursing , Nursing - Revista editata de ANR (colectia 1990-2006) 110. Kiss, I. - “Kinetoterapie şi recuperare medicală”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1998.



157

111. Lemon-Materiale de educatie in nursing, OMS-Regional Office for Europe, Copenhaga, 1996

112. LUNGEANU M. -Tehnica radiologica -Editura Medicala - Bucuresti 1988 113. Marin,Gh.-Pledoarie pentru respect,Editura Albatros,1978 114. MATEESCU V., CORNELIA NENCESCU - Radiodiagnostic, Radioterapie si

anatomie functionala - Editura Stiinta &Tehnica, Bucuresti 1996 115. Mateescu Viorel, Cornelia, Nencescu. Radioterapie si Anatomie functionala. Societatea

de Stiinta si Tehnica, Bucuresti, 1996. 116. Mateescu, Nencescu - “Radiodiagnostic-radioterapie”, Editura Info-Team, Bucureşti,


1998. 119. Mihăilescu, N. - “Chirurgia pentru cadre medii”, Editura Medicală, Bucureşti, 1997. 120. Mincu, M. - “Engleză pentru învăŃământul medical”, Editura Corint, Bucureşti, 1996. 121. Miron,A.- Etica aplicata, Editura Alternative,1995 122. Moll, K. J. M. - “Atlas de anatomie “, Editura ALL , Bucureşti, 1994. 123. Mozes, C. - “Tehnica îngrijirii bolnavului”, Editura Medicală, Bucureşti, 1997. 124. Năstoiu, Ioan - “Mic dicŃionar medical. Primul ajutor”, Editura Gramar, Bucureşti,

1994. 125. Nicolau, V. - “Bioetică”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1995. 126. Nicolau,S.-Bioetica-Manual pentru invatamantul universitar si preuniversitar de

specialitate-Editura Universul,Bucuresti,1998 127. Norme de Securitate Nucleară 1976, Legea 111/1996 modificată în 1998 128. Papilian (Albu) - ”Atlas anatomie”, Editura Medicală, Bucureşti, 1998. 129. Percek, Arcadie. Accidente prin substante de contrast. Editura Medicala, Bucuresti,

1977. 130. Perez C.A., Brady L.W. - Principles and Practice of Radiation Oncology, Lippincott




bolnavului”, Editura ViaŃa medicală, Bucureşti, 1996. 135. Titircă, LucreŃia - “Manual de îngrijiri speciale acordate pacientului de asistenŃi

medicali (III)”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1998. 136. Titircă, LucreŃia - “Tehnici de evaluare”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1996. 137. Titircă, LucreŃia - “UrgenŃe medico-chirurgicale”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1996. 138. Titircă, LucreŃia - ”UrgenŃe medico-chirurgicale-sinteze”, Editura Medicală, Bucureşti,

1994.



158

Nr. crt.

Modulul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

20

31

32

33

34

35

36

1. Comunicare profesională

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

2. Fiziopatologie * �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

3. Administrarea medicamentelor şi substanŃelor de contrast

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

4. Medicină internă

* � *� *� *� *� *� *� *� *� *� *� *� *� *� *�

� � �

5. Chirurgie generală

* � *� *� *� *� *� *� *� *� *� *� *� *� *� *�

� � �

6. Chirurgie buco-maxilo-facială * * * * * * * * * * * * * * * � � �

7. Urologie

* � *� *� *� *� *� *� *� *� *� *� *� *� *� *�

8. Ultrasonografie

* � �

* � �

* � �

* � �

* � �

* � �

* � �

* � �

* � �

* � �

* � �

* � �

* � �

* � �

* � �

9. Tehnici de explorare prin ultrasonografie

* � �

* � �

* � �

* � �

* � �

* � �

* � �

* � �

* � �

* � �

* � �

* � �

* � �

* � �

* � �

10. UrgenŃe medico-chirurgicale

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

� � �

11. Radiologie intervenŃională

* * * * * * * * * * * * * * * � � �

12. Ortopedie şi traumatologie

* � *� *� *� *� *� *� *� *� *� *� *� *� *� *�

� � �

Legendă:

* Săptămâna in care se parcurge modulul – teorie �Săptămâna în care se parcurge modulul – laborator tehnologic



159

� Săptămâna în care se parcurge modulul – instruire practică



160

PLAN DE INVATAMANT

ANUL III CALIFICAREA: ASISTENT MEDICAL DE RADIOLOGIE Modulul I: Total ore/an 60

Managementul calităŃii


Modulul II: Total ore/an 60 Imagistică prin computer tomograf


Modulul III: Total ore/an 60 Imagistică prin rezonanŃă magnetică


Modulul IV: Total ore/an 120 Oncologie


Modulul V: Total ore/an 60 Pediatrie şi investigaŃie radiologică pediatrică din care: pregatire practică 30

Modulul VI: Total ore/an 60 Psihologie generală şi medicală


Modulul VII: Total ore/an 120 Radioterapie

60

Modulul VIII: Total ore/an 120 Managementul proiectelor


Modulul IX: Total ore/an 60 Etică şi deontologie medicală din care :

pregatire practică 30

Modulul X: Total ore/an 120 Tehnici de investigaŃie prin computer tomograf


Modulul XI: Total ore/an 120

Tehnici de investigaŃie prin rezonanŃă magnetică


Modulul XII:

Total ore/an 120

Tehnici de radioterapie


Total ore/an: 30 ore/săptămână x 36 săptămâni = 1080 ore



161

PLAN DE INVATAMANT

ANUL III

Semestrul I – 18 săptămâni

Detaliere ore

Denumire modul Nr.



săptămână 15

săptămâni


săptămână 15

săptămâni



26 Managementul calităŃii 1 30 30 27 Imagistică prin computer tomograf 1 30 30 28 Imagistică prin rezonanŃă magnetică 1 30 30 29 Oncologie 2 60 30 30 30 Pediatrie şi investigaŃie radiologică

pediatrică 1 30 30

31 Psihologie generală şi medicală 1 30 30 32 Radioterapie 2 60 60

Semestrul II – 18 săptămâni

Detaliere ore

Denumire modul Nr.

Credite Teorie 10

săptămâni


săptămână / 10

săptămâni


săptămână / 10

săptămâni


săptămână /8

săptămâni 33 Managementul proiectelor 2 60 30 30 34 Etica şi deontologia medicală 1 30 30 35 Tehnici de investigaŃie prin computer

tomograf 2 30 10 20 60

36 Tehnici de investigaŃie prin rezonanŃă magnetică

2 30 10 20 60

37 Tehnici de radioterapie 2 30 10 20 60

Aceasta repartizare a modulelor pe semestru si a orelor de pregatire practica este o propunere din partea autorilor acestui curriculum. Modul de parcurgere a modulelor si repartizarea orelor de pregatire practica poate fi stabilita la nivelul scolii in comisia metodica, cu conditia respectarii numarului total de ore/modul alocat prin planul de invatamant, aprobat prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si tineretului.



162

MODULUL 1 :MANAGEMENTUL CALITĂłII


Modulul MANGEMENTUL CALITĂłII se studiază pe parcursul anului III, al şcolii

postliceale pentru realizarea pregătirii de specialitate specifice domeniului Sanatate si

asistenta pedagogica în vederea obŃinerii calificării de nivel 3 avansat Asistent medical de

radiologie face parte din cultura tehnică de specialitate şi are alocate 60 de ore pe an.

Modulul va dezvolta competenŃele din unitatea de competenŃă pentru abilităŃi cheie

MANGEMENTUL CALITĂłII.

Pentru atingerea competenŃelor din prezentul modul activitatea didactică va cuprinde

formula unui parteneriat între şcoală şi unităŃi sanitare acreditate să gestioneze probleme

specifice de asigurarea şi managementul calităŃii, dar se au în vedere si resursele locale

pentru instruire: baza materială a şcolii, cadrul de colaborare cu unităŃile sanitare, cerinŃele

locale pentru pregătirea în calificarea de nivel 3 avansat Asistent medical de radiologie.

Scopul acestui modul este de a forma deprinderi şi abilităŃi de analiză, de interpretare, de

aplicare şi de implementare a sistemului de management al calităŃii pentru lucrările din

domeniu.

Prin parcurgerea modulului se urmăreşte dobândirea competenŃelor descrise în

Standardul de pregătire profesională, document care stă la baza Sistemului NaŃional de

Calificări Profesionale.

Modulul se va utiliza împreună cu Standardul de pregătire profesională specific

calificării.

Persoana care va absolvi acest modul este responsabilă de execuŃia propriei activităŃi, de

asigurarea calităŃii atât pe timpul desfăşurării procesului, cât şi la finalul lui, de îmbunătăŃire a

calităŃii, dar şi de evaluare a cerinŃelor impuse pentru construcŃii şi lucrări publice.


1. Unitatea de competenŃă pentru abilităŃi cheie – MANGEMENTUL CALITĂłII




163

Nr. crt.

Unitatea de competenŃă CompetenŃe

ConŃinuturi

1.

Managementul calităŃii

C. 1. Precizează principiile de management al calităŃii C. 2. Efectuează controlul statistic C. 3. .AcŃionează pentru menŃinerea sistemului de asigurarea calităŃii

1.Principiile de management al calităŃii: orientarea către client, leadership, implicarea personalului, abordarea procesuală, abordarea sistemului de către management, îmbunătăŃirea continuă, abordarea concretă în luarea deciziilor, relaŃii reciproc avantajoase cu furnizorii. 2. FuncŃiile managementului calităŃii : planificarea calităŃii, organizarea activităŃilor referitoare la calitate, coordonarea activităŃilor referitoare la calitate, antrenarea personalului pentru realizarea obiectivelor calităŃii, Ńinerea sub control a calităŃii, asigurarea calităŃii, îmbunătăŃirea calităŃii. 3. Elementele controlului statistic: caracteristica controlată, lot, mărime eşantion, reguli de extragere a eşantionului, plan de control, grad de severitate, nivel de calitate acceptabil (AQL), cifra de acceptare, cifra de respingere. 4. Etape ale controlului statistic: extragerea eşantionului, determinarea caracteristicii conform procedurii specifice, compararea caracteristicii controlate cu condiŃiile din standarde, identificarea defectelor, compararea numărului de defecte identificate cu cifra de acceptare/de respingere. 5. Măsurile care se impun în urma efectuării controlului statistic: acceptare/ respingere lot de produse trecerea la alt plan de control (alt grad de severitate, AQL). 6. CerinŃele pentru implementarea unui sistem de asigurarea calităŃii: proceduri, manualul calităŃii, satisfacerea clienŃilor, costuri, standarde de firmă, legislaŃie, feed-back, grafice de documentare. 7. Audit de calitate (intern/ extern dat) pe metode statistice, mentenanŃă, planificarea întreŃinerii, urmărirea parametrilor de funcŃionare- interpretarea lui. 8. Factori care afectează costurile calităŃii: rebuturi, recondiŃionări, reparaŃii, produse neconforme, reclamaŃii clienŃi, produse returnate, penalizări pentru întârziere, despăgubiri pentru daune.



164

C. 4. Aplică tehnici de îmbunătăŃire continuă a calităŃii

9. Conceptul de îmbunătăŃire continuă a calităŃii.. 10. Strategii de îmbunătăŃire a calităŃii: strategia Kaizen, Ciclul PEVA (planifică-execută-verifică-acŃionează), principiul “zero defecte”. 11. Ghid pentru îmbunătăŃirea calităŃii conform standardului ISO 9004-4 şi standardelor ISO specifice domeniului de activitate. 12. Instrumente de îmbunătăŃire a calităŃii: instrumente ajutătoare (brainstorming, stratificare, metoda întrebărilor), instrumentele calităŃii (grafice, diagrame, histograme, fişe de control statistic).


Parcurgerea conŃinuturilor modulului MANGEMENTUL CALITĂłII se va realiza

integral, parcurgând tabelul de corelare a competenŃelor cu conŃinuturile (cap. III), dar

abordarea acestora trebuie să fie flexibilă şi diferenŃiată, Ńinând cont de nivelul iniŃial de

pregătire şi de nivelul de performanŃă cerut pentru absolventul de şcoală postliceală cu

specialitatea Proiectant decoraŃiuni interioare.

Pentru atingerea competenŃelor din prezentul modul se vor proiecta activităŃi de învăŃare

centrate pe elev, care vor pune accent pe dezvoltarea gândirii, formarea aptitudinilor şi a

deprinderilor de analiză, interpretare a sistemului ce vizează asigurarea calităŃii. Orele de

instruire teoretică se recomandă a se desfăşura în cabinete şi laboratoare de specialitate dotate

cu material didactic corespunzător: retroproiector, video, acces Internet, proceduri de sistem,

operaŃionale, instrucŃiuni de lucru, colecŃie de reglementări tehnice şi normative specifice

construcŃiilor şi instalaŃiilor, proiecte pentru construcŃii şi instalaŃii, fişe de lucru, fişe de

autoevaluare, portofolii, calculatoare cu programe de aplicaŃii pe tipuri de machete care

vizează sistemul de management al calităŃii.

În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să Ńină seama de următoarele

principii moderne ale educaŃiei:

-elevii învaŃă cel mai bine atunci când învăŃarea răspunde nevoilor lor

-elevii învaŃă cînd fac ceva şi cînd sunt implicaŃi activ în procesul de învăŃare

-elevii au stiluri diferite de învăŃare

-elevii participă cu cunoştinŃele lor, dobândite anterior, la procesul de învăŃare

-elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informaŃiilor vechi cu cele

noi şi pentru ordonarea lor



165

Evaluarea trebuie să fie, corelată cu criteriile de performanŃă şi cu tipul probelor de

evaluare care sunt precizate în Standardul de pregătire profesională.

Se evaluează numai competenŃele din acest modul, evaluarea altor competenŃe nefiind

relevantă. O competenŃă se evaluează o singură dată. Pe parcursul modulului se realizează

evaluarea formativă, iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă, pentru verificarea

atingerii competenŃelor.

Proiectarea evaluării competenŃelor se realizează prin stabilirea clară a programului şi a

modului de evaluare.

Cadrele didactice care asigură pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării

fiecărei competenŃe, numărul de reevaluări şi distribuŃia acestora pe parcursul anului şcolar.

Modul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire pe care trebuie să-l demonstreze

elevul. Indiferent de locul, momentul şi persoana care face evaluarea, SPP- ul stabileşte un

nivel naŃional comun de performanŃă, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar

de pregătire.

Se recomandă adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale, prin fişe individualizate.

Pentru mai buna înŃelegere a modalităŃilor de evaluare se propune un exemplu de

instrument de evaluare pentru competenŃa C. 1. – Precizează principiile de management al

calităŃii.

Instrument de evaluare nr. 1

Unitatea de competenŃă : MANGEMENTUL CALITĂłII Evaluarea 1: Precizează principiile de management al calităŃii

Numele candidatului:

Număr de înregistrare:

Ora de curs:

Centru:

Data de început:

Numele evaluatorului:

Data de încheiere:

Semnătura evaluatorului



166

Data de verificare

Evaluarea 1

Această evaluare se referă la următoarele criterii de performanŃă:

(a) Definirea principiilor de management al calităŃii

(b) Indicarea funcŃiilor managementului calităŃii CondiŃii de aplicabilitate: Principiile managementului calităŃii: orientarea către client, leadership, implicarea

personalului, abordarea procesuală, abordarea sistemului de către management, îmbunătăŃirea continuă, abordarea concretă în luarea deciziilor, relaŃii reciproc avantajoase cu furnizorii

FuncŃiile managementului calităŃii: planificarea calităŃii, organizarea activităŃilor referitoare

la calitate, coordonarea activităŃilor referitoare la calitate, antrenarea personalului pentru realizarea obiectivelor calităŃii, Ńinerea sub control a calităŃii, asigurarea calităŃii, îmbunătăŃirea calităŃii

În acest instrument de evaluare trebuie efectuate 12 activităŃi de evaluare.

InstrucŃiuni pentru candidaŃi � CitiŃi cu atenŃie conŃinutul fişei de evaluare înainte de-a rezolva itemii privind principiile

de management al calităŃii

� Dacă observaŃi vreo problemă la conŃinut, aduceŃi acest lucru în atenŃia evaluatorului

înainte de a începe rezolvarea fişei

� Înainte de începerea evaluării, asiguraŃi-vă că dispuneŃi de instrumente de desen necesare

rezolvării fişei

� AsiguraŃi-vă că numele dvs, data şi numărul de înregistrare apar pe fiecare fişă pe care o

veŃi înmâna evaluatorului

� RezolvaŃi toate punctele acestei fişe

� Când aŃi terminat, predaŃi evaluatorului documentul cu rezolvarea fişei



167

Tema evaluării: Precizeză principiile de mangement al calităŃii 1(a). Definirea principiilor de mangement al calităŃii 1. Pentru ca o organizaŃie să poată fi condusă şi să funcŃioneze este necesar ca aceasta să fie coordonată şi controlată într-un mod sistematic şi transparent. Se identifică cele 8 principii ale managementului calităŃii. DefiniŃi aceste principii:

Principii DefiniŃia Data

Evaluator

1. Orientarea către client 2. Leadership 3. Implicarea personalului 4. Abordarea de procese 5. Abordarea sistemică a managementului 6. ImbunătătŃirea continuă 7. Abordarea bazată pe fapte în luarea deciziilor 8. RelaŃii cu beneficiarul ambelor părŃi, cu furnizorii

1…………………………………… .......................................................... 2………………………………………...................................................... 3………………………………………...................................................... 4………………………………………...................................................... 5………………………………………...................................................... 6………………………………………...................................................... 7………………………………………..................................................... 8………………………………………......................................................

1(b) Indicarea funcŃiilor managementului calităŃii 2. Managementul = stabilire şi atingere continue de obictive. Se dă următoarea schemă. PIVA (PEVA) reprezintă metodologia de abordare bazată pe proces a îmbunătăŃirii continue.(P = Planning, I = Do, V = Check, A = Act). IndicaŃi pentru acest proces funcŃiile managementului calităŃii: Nr. crt.

FuncŃiile managementului calităŃii Data Evaluator

1. ………………………………………...........................................................................................................................................................................

2 .......................................................................................................................................................... .............................................................................

3 .......................................................................................................................................................................................................................................

4

P I V A .............................................................................

.............................................................................

.............................................................................



168



teme în funcŃie de: dificultatea temei, volumul şi nivelul de cunoştinŃe, deprinderi şi abilităŃi

anterioare ale elevilor, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru

membrii grupului de elevi instruiŃi. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se

facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competenŃelor cu conŃinuturile (cap. III).

Instruirea se va realiza în cabinete şi laboratoare tehnologice cu o bună dotare

materială. Instruirea în laboratoare tehnologice are importanŃă deosebită în realizarea

corespunzătoare a competenŃelor pentru viitorii proiectanŃi în decoraŃiuni interioare

Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul activităŃilor privind

proiectarea şi implementarea sistemului calităŃii, pe baza documentaŃiei tehnice de specialitate

din domeniu: SR EN ISO 9000:2001 Sisteme de management al calităŃii. Principii

fundamentale şi vocabular, SR EN ISO 9000:2001 CerinŃe, PS – Proceduri de sistem, PG –

Procedura generală, PO – Proceduri operaŃionale, IL – InstrucŃiuni de lucru, Înregistrări,

STAS- uri în vigoare.

I A

V

P



169

MODULUL 2: IMAGISTICĂ PRIN COMPUTER TOMOGRAFIE (CT)

Nota introductivă Modulul IMAGISTICĂ PRIN COMPUTER TOMOGRAFIE (CT) face parte din

pregătirea specifică din anul III, pentru calificarea: asistent medical de radiologie. În modulul IMAGISTICĂ PRIN COMPUTER TOMOGRAFIE (CT)se regăsesc

abilităŃile din unitatea de competenŃă tehnică specializată ULTRASONOGRAFIA . Modulul are alocate 60 ore, din care 30 ore de teorie şi 30 ore instruire practică

semestrul I. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenŃelor descrise în


specific calificării. Lista competenŃelor specifice unităŃii de competenŃă corespunzătoare modulului: 1. Identifică principiile de construcŃie ale unui aparat CT 2. Analizează etapele de investigaŃie prin CT 3. Asigură realizarea imaginilor prin CT cu şi fără contrast 4. Apreciază nivelul iradierii asupra pacientului 5. Recunoaşte investigaŃii CT pe afecŃiuni

Tabelul de corelare a competenŃelor cu conŃinutul . Unitatea de competenŃă: IMAGISTICĂ PRIN COMPUTER TOMOGRAFIE (CT) (60 de ore din care 30 de ore teorie şi 30 de ore instruire practica).

Nr. crt.



1. Imagistică prin

computer tomografie (CT)


principiile de construcŃie ale unui aparat CT

∼ Principii: indice de atenuare a structurilor, reconstrucŃie prin utilizarea proiecŃiilor multiple, algoritm de reconstrucŃie a imaginii etc.

∼ PărŃi componente CT: sursă de radiaŃii, complex de detectori, computer, monitor, masă de comandă, reŃele de transmisie.

∼ Sistem emiŃător de radiaŃii: generatoare, tuburi (anode, sisteme de răcire), filtre, colimatoare, detectori, relaŃia tub-detectori.

CompetenŃa 2.: Analizează etapele de

investigaŃie prin CT

~ Etape de lucru: achiziŃia de date, reconstrucŃia, postprocesarea, stocarea imaginii. ~ ParticularităŃile sistemului de raze: generatoare, tuburi, sisteme de răcire, filtre, colimatoare, detectori, relaŃia tubi-detectori. ~ Sisteme de achiziŃie: sistem de achiziŃie spirală, sistem de achiziŃie spiral multislice,



170

sistemul cu flux de electroni. CompetenŃa 3.:

Asigură realizarea

imaginilor prin CT cu şi fără contrast

~ ReconstrucŃia imaginilor: on-line pentru fiecare rază emisă, prin sumarea razelor multiple, folosire de filtre, mişcarea concomitentă a mesei în timpul expunerii cu sistem de interpolare etc. ~ Afişarea imaginilor: convertirea semnalului digital în nuanŃe de gri, date de identificare, protocol de scanare, parametri de reconstrucŃie etc. ~ Calitatea imaginii CT: rezoluŃia spaŃială, rezoluŃia de densitate, zgomotul în imagine. ~ Parametri de apreciere a imaginii: filtre utilizate în reconstrucŃie, deschiderea fantei detectorului, numărul de măsurători de densitate utilizate, dimensiunea pixelului, dimensiunea focarului optic al tubului X, contrast relativ între obiectul de interes şi fondul imaginii. ~ Artefacte în CT: datorate unei setări necorespunzătoare a computerului, artefacte legate de tub, artefacte legate de pacient, artefacte date de contrastul iodat, artefacte specifice proceselor de achiziŃie secvenŃială, artefacte de mişcare etc. ~ Procesarea: imaginea primară în formă digitală. Stocarea: achiziŃii de imagini recente de scurtă durată sau arhivare. Transmisia imaginii în baza compatibilităŃii Dicom 3. ~ AgenŃi de contrast: Gastrografin, suspensii baritate, substanŃe de contrast iodate etc.

CompetenŃa 4.: Apreciază

nivelul iradierii asupra

pacientului

~ Factorii care influenŃează doza: energia primară a fasciculului, nivelul de filtrare a fasciculului, grosimea şi numărul de secŃiuni efectuate, unghiul de înclinaŃie a fasciculului. ~ Tipuri de iradiere: iradiere de suprafaŃă, iradiere de profunzime ~ Iradiere de profunzime: iradierea secundară din volumul scanat, influenŃată de aceiaşi factori enumeraŃi la punctul (a).

Competenta 5: Recunoaşte investigaŃii CT pe afecŃiuni

~ Tehnici de investigaŃie CT: tomografia computerizată simplă, tomografia cu substanŃă de contrast. ~ Recomandări de diagnostic prin CT: cutie toracică, plămân, vase pulmonare, cord, aparat digestiv, aparat renal, coloana vertebrală, sistem endocrin, cap, gât, sistem vascular etc.



171

CondiŃii de aplicare didactică şi de evaluare. Modulul IMAGISTICĂ PRIN COMPUTER TOMOGRAFIE (CT) poate fi
















Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noŃiunilor şi activităŃilor privind IMAGISTICĂ PRIN COMPUTER TOMOGRAFIE (CT).

Se pot utiliza ca metode de învăŃare: expunerea, conversaŃia, munca independentă, simularea, observaŃia, exerciŃiul, discuŃii şi lucrul în grup care stimulează spiritual critic şi



172

creativitatea, studiu de caz, dezbaterea etc. Se va urmări aplicarea cunoştinŃelor la problemele reale, pentru a se putea Ńine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor.




173

MODULUL 3: IMAGISTICĂ PRIN REZONANłĂ MAGNETICĂ (IRM)

Nota introductivă Modulul IMAGISTICĂ PRIN REZONANłĂ MAGNETICĂ (IRM) face parte din

pregătirea specifică din anul III, pentru calificarea: asistent medical de radiologie. În modulul IMAGISTICĂ PRIN REZONANłĂ MAGNETICĂ (IRM) se

regăsesc abilităŃile din unitatea de competenŃă tehnică specializată IMAGISTICĂ PRIN REZONANłĂ MAGNETICĂ (IRM).

Modulul are alocate 60 ore, din care 30 ore de teorie şi 30 ore instruire practică . Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenŃelor descrise în


specific calificării. Lista competenŃelor specifice unităŃii de competenŃă corespunzătoare modulului: 6. Recunoaşte fenomenul de rezonanŃă magnetică 7. Analizează secvenŃa ecoului de spin 8. Analizează imaginea realizată prin rezonanŃă magnetică 9. Defineşte transformarea Fourier 10. Identifică secvenŃele de supresiune tisulară 11. Recunoaşte metode de imagistică rapidă 12. Recunoaşte metode de imagistică de flux

Tabelul de corelare a competenŃelor cu conŃinutul . Unitatea de competenŃă: IMAGISTICĂ PRIN REZONANłĂ MAGNETICĂ (IRM) (60 de ore din care 30 de ore teorie şi 30 de ore instruire practică).

Nr. crt.



1. Imagistică prin

rezonanŃă magnetică (IRM)

CompetenŃa 1.: Recunoaşte fenomenul de rezonanŃă magnetică

∼ DefiniŃii: atom, nucleu, neutroni, protoni, magnetism, sarcină electrică în mişcare.

∼ Modele fizice de descriere a fenomenului de rezonanŃă magnetică:

∼ Model clasic – mecanică clasică. ∼ Model cuantic – mecanică cuantică. Efectul câmpului magnetic. Efectul undei electromagnetice.

∼ Tipuri de magnetizare: ∼ Magnetizare tisulară longitudinală. ∼ Magnetizare tisulară transversală.

∼ Tipuri de relaxare: ∼ Relaxare longitudinală. ∼ Relaxare transversală.

CompetenŃa 2.: Analizează secvenŃa

∼ Caracterele secvenŃei ecoului de spin: impulsul undei de radiofrecvenŃă (RF) defazarea, imaginea în oglindă, sincronizarea



174

ecoului de spin (alinierea), timpul de ecou, sensul de rotaŃie, timpul de repetiŃie etc.

Contrastul IRM: ~ DefiniŃie: corespunde traducerii semnalului RMN (magnetizare) în tonuri de gri (negru – semnal slab, alb – semnal ridicat). ~ Factorii de influenŃă: • Fizici: timpul de repetiŃie, timpul de ecou,

densitatea protonică, lungimea secvenŃei

ponderate etc. • Biologici: creşterea apei libere, impregnarea

hidrică, grăsimea, proteinele chistice, osul,

calcificările etc. Produşi de contrast: substanŃe paramagnetice, substanŃe superparamagnetice.

CompetenŃa 3.: Analizează imaginea

realizată prin rezonanŃă magnetică

Codaj spaŃial: ∼ NoŃiunea de plan de secŃiune ∼ Imagine matriceală bazată pe voxeli (volum elementar)

∼ Imagine elementară (bazată pe pixeli) ∼ Câmp de vedere – pătrat, rectangular etc. ∼ Codaj de fază şi frecvenŃă. Gradiente de selectare a planului de secŃiune: ∼ Gradiente liniare de câmp magnetic ∼ Gradient de selecŃie Gss. ∼ Gradient de frecvenŃă Gω. ∼ Gradient de codaj de fază GΦ. ∼ Grosimea planului de secŃiune – în funcŃie de banda de frecvenŃă.

CompetenŃa 4.: Defineşte

transformarea Fourier

~ Transformarea Fourier: definiŃie, succesiunea impulsurilor undei de radiofrecvenŃă (RF), imaginea secvenŃială, timp de repetiŃie, tehnici multisectoriale, planul Fourier. ~ Parametri operatori independenŃi: parametrii proprii Ńesuturilor studiate, parametrii dependenŃă de sistem. ~ Parametrii operatori dependenŃi: parametrii care modifică contrastul, parametrii care nu modifică contrastul. ~ Imagini RMN: imagine secvenŃiale – linie cu linie, imagini prin tehnici multisecŃiune, imagini 3D (tridimensionale) etc. ~ Factorii care influenŃează calitatea imaginii prin rezonanŃă magnetică: • Raport semnal-zgomot. • Contrast anatomic, invers. • RezoluŃie spaŃială. • Artefacte (metalice, de mişcare, de trunchiere,

de replicare, de deplasare chimică, de



175

susceptibilitate magnetică, prin defect de sistem etc.).

• Timpul de achiziŃie. CompetenŃa 5:

Identifică secvenŃele de supresiune tisulară

Tehnici de supresiune: ∼ SecvenŃa STIR ∼ Metoda de saturaŃie selectivă ∼ Tehnicile Dixon etc.

CompetenŃa 6 Recunoaşte metode de imagistică rapidă

Scop: ameliorarea confortului pacientului, reducerea artefactelor de mişcare, obŃinerea de imagini tridimensionale. Metode de imagistică rapidă: ∼ Metode bazate pe reducerea numărului de măsurători (reducerea numărului de excitaŃii, reducerea taliei matricei, reducerea câmpului de vedere)

∼ Metode bazate pe umplerea rapidă a planului Fourier

∼ Imagistică în semiplan Fourier. ∼ Imagistică prin ecou de gradient. ∼ Contrast de imagistică de echo de gradient. Tehnici de imagistică instantanee: echo de gradient ultrarapid, echo plan.

CompetenŃa 7 Recunoaşte metode de imagistică de

flux

Caracteristici: ∼ Parametri de contrast: fluxul macroscopic, proprietăŃile Ńesutului etc.

∼ Factori de influenŃă: gradul de oxigenarea sângelui, proprietăŃile paramagnetice ale hemoglobinei, durata sângerării, mărimea hematomului, forŃa câmpului magnetic static, tipul de secvenŃă.

∼ Ciclul lunar: hematom supraacut, hematom acut, hematom subacut, hematom cronic

∼ Caracterele fluxului: viteză, acceleraŃie, direcŃie, flux laminar sau turbulent

∼ Fenomene de flux: flux perpendicular pe planul secŃiunii, flux paralel la planul de secŃiune.

Tehnici de ARM: ∼ Fenomene de bază ale fluxului sanguin. ∼ Flux perpendicular pe planul secŃiunii. ∼ Metode de compensare de flux. ∼ Flux paralel la planul secŃiunii. ∼ ARM prin timpi de zbor. ∼ Tehnica de presaturare. ∼ Angiografia prin contrast de fază ∼ Metode de ameliorare a contrastului în ARM.



176

CondiŃii de aplicare didactică şi de evaluare. Modulul IMAGISTICĂ PRIN REZONANłĂ MAGNETICĂ (IRM) poate fi
















Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noŃiunilor şi activităŃilor privind IMAGISTICĂ PRIN REZONANłĂ MAGNETICĂ (IRM).




177




178

MODULUL 4: ONCOLOGIE Nota introductivă Modulul ONCOLOGIE face parte din pregătirea specifică din anul III, pentru

calificarea: asistent medical de radiologie. În modulul ONCOLOGIE se regăsesc abilităŃile din unitatea de competenŃă tehnică

specializată ONCOLOGIE. Modulul are alocate 120 ore, din care 60 ore de teorie şi 30 ore instruire practică

semestrul I şi 30 ore instruire practică (6 ore pe zi, 5 zile) la sfârşitul semestrului. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenŃelor descrise în



Lista competenŃelor specifice unităŃii de competenŃă corespunzătoare modulului: 1. Identifică simptomatologia specifică pacienŃilor cu afecŃiuni oncologice. 2. Interpretează informaŃiile specifice afecŃiunilor oncologice 3. Analizează stadializarea clinică pe diferite afecŃiuni oncologice 4. Planifică şi pregăteşte pacienŃii pentru investigaŃii specifice serviciul oncologic 5. Aplică investigaŃiile specifice patologiei oncologice în corelaŃie cu serviciul radiologic 6. Evaluează rezultatele intervenŃiilor aplicate

Tabelul de corelare a competenŃelor cu conŃinutul . Unitatea de competenta: ONCOLOGIE

Nr. crt.



1. Oncologie CompetenŃa 1.: Identifică

simptomatologia specifică

pacienŃilor cu afecŃiuni oncologice.

Oncogeneza (chimică, fizică, virală). Genetica tumorilor. ∼ Criterii: specificitate, performanŃă, aplicare, realism, observabilitate.

∼ ModalităŃi de culegere a datelor: anamneză, observaŃie clinică, cercetarea documentelor medicale (foaie de observaŃie clinică, bilete de ieşire din spital, trimiteri, carnet de sănătate, reŃete etc.), discuŃii cu echipa de îngrijire, cu familia sau aparŃinătorii, examen fizic (inspecŃie, auscultaŃie, palpare, percuŃie).

∼ Semne clinice specifice: durere acută / cronică durerea (localizare, caracter, intensitate), dispnee (tipuri, caracteristici), atelectazie, hemoptizie, expectoraŃie, tuse, hemoragia (clasificare, gravitate), febră, inflamaŃie, anxietate, paloare, aspectul tegumentelor şi mucoaselor, scădere ponderală, febră, anorexie, inapetenŃă, melenă, greŃuri, vărsături, hematemeză, tulburări de deglutiŃie, icter mecanic,



179

hematurie, tulburări urinare, tulburări sfincteriene, metroragii, hipertensiune intracraniană, tulburări de vedere, edeme, nevralgii, pareze, imobilitate, postura inadecvată, edeme ale membrelor, dispnee, circulaŃie inadecvata, vulnerabilitate faŃă de pericole, comunicare ineficientă, palpitaŃii. dificultate de deplasare, alterarea stării de confort, deficit de autoîngrijire, risc de infecŃii, risc de complicaŃii, escare, cianoza, modificări ale funcŃiilor vitale şi vegetative, tulburări de deglutiŃie, sentiment de inferioritate şi modificarea imaginii de sine, anxietate , stres, risc de accidente etc.

CompetenŃa 2.: Interpretează informaŃiile specifice afecŃiunilor oncologice

Ierarhizează tumorile. ~ Tumori benigne: • Tumori epiteliale – adenom, polip, papilom, condilom

• Tumori conjunctive – fibrom, miom, lipom, mixom, condrom, angiom, hemangiom, limfangiom etc.

• Chisturi etc. • Pseudotumori inflamatorii – granulom eozinofil etc.

~ Tumori maligne primare: • Tumori epiteliale – carcinoame. • Tumori conjunctive – sarcoame. • Alte tumori maligne – mioblastom, carcinoid, limfom malign, carcinosarcom, melanom malign.

• Tumori maligne secundare. ~ Tumori mixte etc. Morfologia tumorilor maligne: ∼ Cancerul (tumorile epiteliale, adenocarcinoamele, cancerul pavimentos, cancerul nediferenŃiat)

∼ Tumorile mezenchimale (sarcoamele) ∼ Melanomul malign Citologia cancerelor. Manifestări patologice specifice: dificultate de deplasare, confortul fizic şi psihic, deficit de autoîngrijire, risc de infecŃii, risc de complicaŃii, cianoza, modificările funcŃiilor vitale şi vegetative etc. Precancerul (stările precanceroase). AfecŃiuni oncologice: ~ DefiniŃie, etiopatogenie, anatomie patologica, simptomatologie, investigaŃii, forme clinice,



180

evoluŃie, principii de tratament, complicaŃii. ~ Cancerul bronhopulmonar, cancerul esofagului, cancerul gastric, cancerul colonului şi al rectului, cancerul hepatic, cancerul pancreasului, cancerul mamar şi ovarian, carcinomul, tumorile cerebrale, limfoame maligne, boala Hodgkin, mielom multiplu, lupusul eritematos, osteosarcomul, meningioamele, melanomul malign, feocromocitomul malign, nefroblastomul, coriocarcinomul placentar, cancer renal, cancerul vezicii urinare, cancerul de prostată, cancer testicular, cancerul penisului, , fibrom uterin, cancer de col, cancer de endometru, tumorile glandei tiroide, sarcoamele părŃilor moi şi ale oaselor, tumorile sistemului nervos central, hemoblastoze, mielomul multiplu, hemangiosarcom, limfoamele maligne, fibrocarcinom, adenocarcinom, cancer primitiv necunoscut metastatic, cancer cutanat, melanomul pielii, cancerul buzelor, cancerul limbii şi mucoasei cavităŃii bucale, cancerul laringian etc.

CompetenŃa 3.: Analizează stadializarea clinică pe

diferite afecŃiuni oncologice

Stadializarea tumorilor: (a) Tumora primitivă: T1, T2, T3 (b) Adenopatia regională: N0, N1, N2, N3 (c) Metastaze la distanŃă: M0, M1 (d) Extensia histologică: P1, P2, P3, P4

CompetenŃa 4.: Asigură pregătirea pentru

intervenŃii specifice serviciul oncologic

Instrumente şi materiale adecvate intervenŃiilor Instrumente: canulă traheală, trusa de intubat, trusa de ventilaŃie, sondă laringiană, sonde gastrice, seringa Guyon, sonde Bleckmore sonde urinare, pungi colectoare, sursă aspiraŃie, sursa de oxigen, sonde aspiraŃie, ace puncŃie, trusă chirurgicală, trusa de pansat, valve vaginale, seringi, trocare, monitor, electrocauter, tensiometru, stetoscop etc. Materiale: comprese, meşe, tampoane, soluŃii antiseptice, mănuşi chirurgicale, irigator, perfuzoare, soluŃii perfuzabile, sânge, medicaŃie, anestezice etc. Pregătirea pacientului: Pregătire psihică: informare, explicare, asigurarea confortului psihic, obŃinerea consimŃământului. Pregătire fizică: asigurarea condiŃiilor de mediu, poziŃie adecvată, igienă, mobilizare etc.

Competenta 5: IntervenŃii autonome: comunicare, hidratare,



181

Aplică intervenŃii specifice patologiei oncologice în corelaŃie cu serviciul radiologic

alimentaŃie artificială, igienă, asigurarea condiŃiilor de mediu, asigurarea poziŃiilor, mobilizare, transport cu brancardă, cărucior, pat, măsurarea funcŃiilor vitale, TA, puls, respiraŃie temperatură, prevenirea complicaŃiilor, educaŃie, consiliere pacient etc. InvestigaŃii specifice: ~ Metodele radioimagistice (radioscopia-radiografia, ultrasonografia). ~ Irigoscopia. ~ Mamografia. ~ Tomografia computerizată (scanarea). ~ RMN (rezonanŃa magnetică nucleară). ~ Ecografii ~ Scintigrafia izotopică ~ Examenul citologic, testul Papanicolau, ~ Biopsii – examenul histopatologiclogic etc. IntervenŃii delegate: pregătirea pentru administrarea tratamentului general si local specific - radioterapie, chimioterapie, corticoterapie etc. Tratamente radiologice: ~ TGT (tele-gama-terapie) ~ Ciurieterapie ~ Radioterapia interstiŃială ~ Radioiodoterapie (metabolică) ~ Tratamentul chimioterapic: adjuvant, neoadjuvant, solitar ~ Clasificarea preparatelor chimioterapice: alchilanŃi, antimetaboliŃi, antimitotici, intercalaŃi , agenŃi tubulo-afini, antibiotice citostatice, enzime, alŃi compuşi. ~ Principiile polichimioterapiei. ~ Tratamentul imunoterapic. ~ Tratamentul hormonoterapic. ~ Tratamentul combinat asociat. ~ Tratamentul complex. ~ Tratamentul paliativ. ~ Tratamentul simptomatic şi îngrijirile paliative ale bolnavilor oncologici. ~ ComplicaŃiile tratamentului radio-chimioterapic. ~ IntervenŃii de urgenŃă: masaj cardiac extern, respiraŃie artificială, traheostomie, imobilizare, oxigenoterapie, intubaŃie orotraheală, montarea unei perfuzii etc. ~ Îngrijirile paliative în oncologie, calitatea vieŃii. ~ Managementul durerii la bolnavii oncologici.



182

CondiŃii de aplicare didactică şi de evaluare. Modulul ONCOLOGIE poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei












desfăşura astfel: 4 ore / săptămână de instruire teoretică - semestrul I, 2 ore / săptămână instruire practică – semestrului I (total 30 ore instruire practică) şi 30 ore instruire practică (5 zile, 6 ore pe zi) la sfârşitul semestrului I.




Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noŃiunilor şi activităŃilor privind ONCOLOGIA.



183





184

MODULUL 5: PEDIATRIE ŞI TEHNICI DE INVESTIGAłIE RADIOLOGICĂ PEDIATRICĂ

• Notă introductivă Modulul PEDIATRIE ŞI TEHNICI DE INVESTIGAłIE RADIOLOGICĂ

PEDIATRICĂ face parte din pregătirea generală anul III ,pentru calificarea: asistent medical radiologie.

În modulul PEDIATRIE ŞI TEHNICI DE INVESTIGAłIE RADIOLOGICĂ

PEDIATRICĂ se regăsesc abilităŃile din competenŃa tehnică de bază PEDIATRIE ŞI TEHNICI DE INVESTIGAłIE RADIOLOGICĂ PEDIATRICĂ. Modulul are alocate 60 de ore din care 30 ore de teorie şi 30 de ore de instruire practică. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenŃelor descrise în standardele de pregătire profesională. Programa şcolară se va utiliza cu standardul de pregătire profesională specific calificării. • Lista competenŃelor specifice unităŃii de competenŃă corespunzătoare modulului:

1. Identifică aspecte ale creşterii şi dezvoltării copilului. 2. Aplică investigarea radiologică şi imagistică principalelor afecŃiuni ale

copilului. 3. Execută intervenŃiile proprii şi delegate.

• Tabelul de corelare a competenŃelor şi conŃinuturilor

Unitatea de competenŃă: PEDIATRIE ŞI TEHNICI DE INVESTIGAłIE RADIOLOGICĂ PEDIATRICĂ

( 60 de ore din care 30 de ore de instruire practică ) Nr. Crt.



1. Pediatrie şi tehnici de investigaŃie radiologică pediatrică

C.1.Identifică aspecte ale creşterii şi dezvoltării copilului.

1.1.Principalele etape de creştere şi dezvoltare 1.1.1. Creşterea staturo-ponderală ( legile creşterii şi dez- voltării, creşterea ponderală, creşterea staturală, dentiŃia de lapte şi definitivă). 1.1.2.Dezvoltarea psihomotorie – etapele dezvoltării psiho-motorii. 1.2. Programul de imunizări şi profilaxie 1.2.1.Calendarul imunizărilor ( imunitate, imunitate activă, imunitate pasivă, calendarul imunizărilor ). 1.2.2. Profilaxie ( profilaxia rahitismului ).

C.2.Aplică investigarea radiologică şi imagistică principalelor afecŃiuni ale copilului

2.1. Semne şi simptome: dispnee,apnee, cianoza, paloare persistentă, hipotonie musculară, persistenŃa pliului cutanat, matanii costale, craniotabes, genu-valgum/varum, cifoza,scolioza,atonie musculară, semn Chwostec, uscăciunea tegumentelor, edeme de foame, eritem fesier, disfagie, tuse, expectoratie, tiraj, wheezing, polipnee, junghi toracic, tahicardie, jugulare turgescente, pleurezie, ortopnee, suflu sistolic, stenoza valvulară,



185

hipo/hipertensiune, malabsorŃie, diaree, deshidratare,

vărsături, dureri abdominale, anorexie, apetit exagerat, ascita, hepetomegalie, melena, oligurie, disurie, polikiurie, enurezis, hidronefroza, tenesme vezicale, hematurie, disartrie, convulsii tonice, convulsii tonico-clonice, paralizia flasca, contuzie, embolia, echinoza, petesii, purpura epistaxis, gingivoragii, etc. 2.2. Principalele afecŃiuni ale copilului, examene radiologice şi imagistică. 2.2.1. AfecŃiuni neo – natale: - encefalopatia hipoxic – ischemică; - hemoragia cerebo – meningeală. Examene radiologice şi imagistica: - echografia Doppler – color; - tomografia computerizată; - rezonanŃa magnetică nucleară. 2.2.2. AfecŃiuni carenŃiale: - rahitism – tetania rahitică, avitaminoze; Examene radiologice şi imagistica: - radiodensimetria. 2.2.3. AfecŃiuni respiratorii: - bronhopneumonia, bronşita acută, astmul bronşic; - amigdalită; Examene radiologice : - radiografia toracică. 2.2.4. AfecŃiuni cardiovasculare: a) cardiopatii congenitale, pericardita; Examene radiologice şi imagistica: -radiografie de torace - echocardiografia Doppler – color; b) malformaŃiile congenitale ale cordului; Examene radiologice şi imagistica. - radiografie toracică; - angiocardiografie şi cateterismul; - echocardiografia bidimensională; - echografia bidimensională, studiile Doppler; c) insuficienŃă cardiacă, colaps vascular; Examene radiologice şi imagistica: - radiografie toracică; - echocardiografie.

2.2.5. AfecŃiuni digestive şi glandele anexe: B.D.A., gastroenterita acută; - sindromul dureros abdominal; - parazitoze intestinale;



186

- hepatite; Examene radiologice şi imagistica: - echografie abdominală: 2-D şi Doppler; - tomografie; - rezonanŃă magnetică nucleară; - scintigrafie hepatică. 2.2.6. AfecŃiuni urinare: - infecŃii ale tractului urinar; I.R.A.;glomerulonefrita; Examene radiologice şi imagistica: - radiografie; - echografie abdominală; - computer tomografic; - rezonanŃă magnetică nucleară; - scintografie renală; - urografie. 2.2.7. AfecŃiuni ale sângelui: - anemii, talsemie, hemofilie, leucemii; - sindroame hemoragice, anemii Examene radiologice şi imagistica: - echografie abdominală; - radiografie la nivel toracic; - radiografie cu semnal Betty – Vogt; - computer tomografic. 2.2.8. AfecŃiuni ale sistemului nervos: - convulsii, epilepsii; - handicap motor şi psihic: Examene radiologice şi imagistica: - computer tomografic; - radiografie craniană, - rezonanŃă magnetică nucleară; - echografie transfontanelară; - ultrasonografie.

C.3.Execută intervenŃiile proprii şi delegate.

3.1.Pregătirea psihică: - informare, explicaŃii, asigurarea confortului psihic al copilului şi aparŃinătorului. 3.2.Pregătirea fizică: - poziŃii adecvate, igiena, câmp operator. 3.3.Reguli de protecŃie a pacientului în timpul

examinării: - şorŃuri plumbate, diverse dispozitive pentru tiroidă, pentru gonade care corespund standardelor de utilizare, hamuri, chingi, săculeŃi cu nisip.

3.4.Norme de igienă pentru pacienŃi: - dezinfectarea mesei de radiografiat, a stativului, dezinfectarea platformei de suport a săniilor şi a plăcii de comprimare, folosirea paharelor de unică folosinŃă, a halatelor de unică folosinŃă, spălarea pe mâini a personalului radiologic. 3.5. ModalităŃi culegere date: - interviu cu aparŃinători/copil, observaŃia



187

clinică,cercetare documente medicale; discuŃii cu membrii echipei de îngrijire. 3.6. Sinteza informaŃiilor: - manifestări de independenŃă, manifestări de dependenŃă,surse de dificultate.

• CondiŃii de aplicare didactică şi de evaluare Modulul PEDIATRIE ŞI TEHNICI DE INVESTIGAłIE RADIOLOGICĂ PEDIATRICĂ poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să Ńină seama de următoarele:

- elevii învaŃă când fac ceva şi când sunt implicaŃi activ în procesul de învăŃare; - elevii au stiluri diferite de învăŃare; - elevii participă cu cunoştinŃele lor dobândite anterior, la procesul de învăŃare; - elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea

informaŃiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonarea lor. Pentru atingerea competenŃelor din prezentul modul se vor realiza activităŃi de învăŃare cu caracter interactiv. Se recomandă următoarele metode: observaŃia, descoperirea, demonstraŃia, problematizarea, simularea. Pentru atingerea competenŃelor din prezentul modul se vor realiza activităŃi de învăŃare cu caracter practic aplicativ: scheme, fişe de lucru, simulări, teste de evaluare. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări), teste scrise, fişe de lucru, probe practice ( demonstraŃie, studiu de caz ), fişe de autoevaluare, teste de evaluare, realizarea unui proiect. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanŃă şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. Modul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire pe care trebuie să-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul şi persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileşte un nivel naŃional comun de performanŃă care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. Se evaluează numai componentele din acest modul, evaluarea altor componente nefiind relevantă. O componentă se evaluează în cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă, iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii competenŃelor. Cadrele didactice care asigură pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competenŃe, numărul de reevaluări şi distribuŃia acestora pe parcursul anului şcolar. Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: observarea sistemetică a comportamentamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, atitudinile faŃă de o sarcină dată şi a comunicării, autoevaluarea, coevaluarea, tema în clasă, investigaŃia, proiectul. La sfârşitul modulului se va face o evaluare comună ( profesor şi profesor instructor ) constând dintr-o probă scrisă. • Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcŃie de: dificultatea temei, volumul şi nivelul de cunoştiinŃe, deprinderi şi abilităŃi anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru



188

membrii grupului de elevi instruiŃi. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programa să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competenŃelor cu conŃinuturile. Instruirea se va realiza în cabinete şi laboratoare cu o bună dotare materială. Instruirea în laboratoare are o importanŃă deosebită în realizarea corespunzătoare a competenŃelor pentru viitorii asistenŃi medicali radiologi. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noŃiunilor şi activităŃilor privind PEDIATRIE ŞI TEHNICI DE INVESTIGAłIE RADIOLOGICĂ PEDIATRICĂ. Se pot utiliza ca metode de învăŃare: expunerea, conversaŃia, munca independentă, simularea, observaŃia, exerciŃiul, discuŃiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi creativitatea, studiul de caz, dezbaterea, etc. Se va urmări aplicarea cunoştinŃelor la probleme reale, pentru a se putea Ńine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: casete video, diapozitive, planşe, desene, folii de retroproiector, scheme, imagini radiografice, echografice, tomografice etc. Bibliografie: 1.Compendiu de pediatrie. EdiŃia II adăugită şi revizuită. Prof. Univ.dr. Adrian Georgescu. Editura BICALL, Bucureşti 2005 2.Manual de pediatrie. Coordonator dr. Mioara Mincu. Editura Carol Davila, Bucureşti, 2003



189

MODULUL 6 : PSIHOLOGIE GENERALA SI MEDICALA

� Nota introductiva

Modulul PSIHOLOGIE GENERALA SI MEDICALA face parte integranta din curriculumul ce

are la baza standardul de pregatire profesionala in specialitatea asistent medical de radiologie si

corespunde competentei specializate: PSIHOLOGIE GENERALA SI MEDICALA.

Modulul are alocate un numar de 60 ore, din care 30 ore pregatire practica (aplicatii).

Orele vor fi derulate pe parcursul a 18 saptamani.

Curriculumul se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala.

� Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului:

1. Identifica infrastructura psihicului uman

2. Evidentiaza structura integratoare a mecanismelor psihice

3. Integreaza perceptiile interpersonale in practica profesionala

4. Determina factorii psihici in dinamica sanatatii/bolii

5. Abordeaza pacientul in perspectiva holistica

6. Sustine pacientul in mentinerea/restaurarea calitatii vietii

� Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor:

Unitatea de competenta: PSIHOLOGIE GENERALA SI MEDICALA

Nr.

crt

Unitate de

competenta Competenta

Continuturi

Psihologie

generala si

medicala

C1.

Identifica

infrastructura

psihicului uman

Natura psihicului uman

1.1 Psihicul – forma a vietii de relatie

(legea adaptarii , functii de semnalizare )

1.2 Psihicul - forma de reflectare ideal –subiectiva

si de constructie a realitatii (imaginea ,ca proces

primar si trairea, ca proces secundar)

1.3 Psihicul- proces determinat social-istoric

( comportament si cutume, traditii, mentalitati ,etc)

Niveluri structural-functionale ale psihicului



190

1.4 Constient

1.5 Subconstient

1.6 Inconstient

1.7 Relatii intre structuri si functia de adaptare

( reglare si autoreglare)

Captarea si prelucrarea informatiilor

1.8 Senzatii

1.9 Perceptii

1.10 Reprezentari

1.11 Gandire

1.12 Memorie

1.13 Imaginatie

Stimularea si energizarea comportamentului

1.14 Motivatie

1.15 Afectivitate

Reglarea psihica a comportamentului

1.16 Comunicare si limbaj

1.17 Atentie

1.18 Vointa

C2.

Evidentiaza

structura

integratoare a

mecanismelor

psihice

Conceptul de personalitate

2.1 Individ-individualitae

2.2 Persoana-personalitate

2.3 Personaj-social si masca

2.4 Teorii psihologice ale dezvoltarii psihice

(Piaget,Kohlberg,Erickson

Structura personalitatii

2.5 Personalitatea- entitate biopsihosociala si

culturala

2.6 Temperament si tipologii: constitutionale,

psihologice,psihofiziologice

2.7 Aptitudinea,caracterul ,inteligenta,creativitatea

Relatii intre componente



191

2.8 Temperament-caracter

2.9 Aptitudini-caracter

2.10 Temperament-aptitudini

C3. Integreaza

Perceptiile

interpersonale

in practica

profesionala

Comunicare nonverbala

3.1 semnificatia gesturilor,posturii, proximitate,

spatiu personal,pozitia corpului, atingere, expresii

faciale: categoriileOsgood

(fericire,surpriza,teama,tristete,

furie,curiozitate,dezgust)

3.2 paralimbaj (tonul si ritmul vocii, flux

verbal,contact vizual,emotii)

Formare impresii

3.3 relatii interpersonale si de munca ( efectul

halo;trasaturi centrale; prima impresie;

stereotipuri sexuale, rasiale; obedienta si

conformism)

Atractie interpersonala

3.4 atribuire dispozitionala si atribuire situationala

3.5 covarianta (Kelly)-consens comportamental,

consistenta comportamentala, specificitate

comportamentala;

3.6 incadrarea in sabloane:

boala si bolnav;simpatie-antipatie ;familiaritate si

similaritate de atitudini;

Atitudini si prejudecati

3.7 componentele unei atitudini:cognitiva, afectiva,

comportamentala;

3.8 dezvoltarea prejudecatilor:presiunea

grupului;teoria “tapului ispasitor”; frustrare

( personalitate prejudiciata);

3.9 reducerea prejudecatilor: cooperare, team-

building;



192

C 4. Determina

factorii psihici

in dinamica

sanatatii/ bolii

Arie de preocupari

4.1.Terminologie: factor,sanatate/boala,sanogeneza,

trauma psihica,adaptare psihofiziologica,exprimare

emotii,pulsiune(instinct),imitatie,identificare,

simptome psihosomatice(spasm,HTA, vertij versus

manie, agresivitate)

4.2 Relatii asistent medical-pacient: intractiune

sociala; afiliatie ( proximitate fizica,contact prin priviri,

raspunsuri calde,prietenoase); autostima si

egoidentitate (acceptarea autoimaginii de catre altii

si acceptarea imaginii pe care o au altii despre sine);

comunicarea diagnosticului de boala,empatie,

motivatia de a fi “pacient”

4.3. Psihologia”situational-existentiala” a bolnavului:

dependenta (acceptare,ajutor,protectie);separarea de

habitatul personal;complianta pacientului(fuga in boala,

neacceptarea bolii);psihosociologia spitalului(organizare

administrativa-sociala,rol de bolnav si rol de pacient,

nevroza de spital);

4.4. Stres si disfunctionalitati:cauze,vulnerabilitate

la stres( mecanisme de coping,locus of control,retea de

sprijin);trasaturi imunogene si disimunogene ale

personalitatii; diagnostic de stres-clinic si de laborator;

grila de evaluare a stresului; factori de risc pentru

profesia medicala.

Comportamente protectoare si de risc.

4.5 Credinte personale si tendinte fata de sanatate:

influenta culturala( obiceiuri, traditii, mentalitati),

educatie intrafamiliala, convingeri personale;

comportamente adictive( consum de alcool, tutun,

droguri,etc)

4.6.Adaptare la stres: individuala (nivel de aspiratie



193

C5.Abordeaza

pacientul

in perspectiva

holistica

si nivel de posibilitati/resurse;nevoile lui Ralph-

afiliere,securitate,noutatea experientei); colectiva

(rezolvarea situatiilor conflictuale;apelul la reteaua de

suport social,cresterea autocontrolului, prevenirea

burn-out-ului profesional)

Tulburari functionale

4.7 Fisa biografica (traume, accidente, violente,

carente afective)

4.8 Raspunsuri somatice ale emotiilor:

Respiratorii ( rinoree,stranut in salve,crize de astm,

hiperventilatie); cardiovaculare(tahicardie,HTA,crize

anginoase,lipotimii,constrictie-paloare/vasodilatatie-

eritem cutanat);digestive (pilorospasm,dischinezii biliare,

hipersecretie HCL,hiperperistaltism);

urogenitale(colici renoureterale,tulburari de dinamica

sexuala); cutanate( prurit, eruptie); metabolice

(anorexie, bulimie, obezitate, hiperglicemie);

4.9 Afectiuni de etiologie psihogena :

boala ulceroasa, colon iritabil,dermatite atopice, astm

bronsic, cardiopatie ischemica, HTA,TBC,tulburari

menstruale,);

psihologia pacientului infirm ;

psihologia convalescentei

Tipurile psihologice si boala

5.1 Tip de personalitate:A si C (elemente caracteristice);

Tipologii constitutionale :Kretschmer(picnic, leptosom,

atletic); Sheldon(endomorf, mezomorf, ectomorf);

Eysenck (introvet,extravert);Heymans, Wiersma,

La Senne (nervosi, sentimentali, pasionali, colerici,

sanguinici,flegmatici,amorfi,apatici).

Personalitati accentuate(demonstrativ,hiperperseverenti,

hiperexacti,distimici, hipertimici, exaltati, anxiosi,



194

C 6.Sustine

pacientul in

mentinerea /

emotivi)

5.2 Dimensiuni tipologice in biografie: reactii la boala

( recunosterea,negarea,ignorarea,resemnarea);

imagine de sine si detaliile corporale ( stima de sine)

5.3 Particularitati psihofiziologice legate de varsta si

sex ( stadii,etape, crize); psihologia medicala a femeii

(pacienta, asistenta medicala, gravida,lehuza);psihologia

persoanei cu disabilitati;

5.4 Psihologia actului chirurgical ( incarcatura

emotionala,ideea de prejudiciu,anxietatea,reducerea/

pierderea timpului de contact cu lumea,teama de

necunoscut, noutatea anesteziei);

interventii psihologice in preoperator, postoperator

precoce si tardiv;

Corelate psihologice ale bolii

5.5 Transformari psihocomportamentale induse de

boala :tulburari nevrotice, supraalimentatie,

sedentarism,fumat/droguri,reculul insertie/reinsertie

sociala;

regresia afectiva si comportamentala,evaziunea,

exaltarea Eului,contagiunea informationala;

5.6 Psihologia medicamentului si complianta

terapeutica:reactii adverse,dependenta medicamentoasa,

prescrierea medicametelor( limite, presiuni), medicina

alternativa);

mijloace de crestere si evaluare a compliantei terapeutice;

5.7 Efectul placebo:variabile ale pacientului/medicului;

indicatii ci contraindicatii ale E.P.

Modalitati de optimizare a actului de ingrijire

6.1 Calitate a vietii si obiective sanogenetice:

indicatori de calitate a vietii( stare de bine;capacitate de



195

restaurarea

calitatii vietii

functionare fizica,psihica, sociala, de rol ;factori

extrafamiliali;bunuri si servicii ; mediu; posibilitati de

informare;perfectionare;

6.2 Dinamica relatiei asistent medical-pacient

(relatie asimetrica vs.relatie simetrica): asteptarile

pacientului si libertatea de decizie;automedicatie;

6.3 Abordare in cazul pacientilor psihici

activarea resurselor potentiale;

autovalorizare,gandire pozitiva;

6.4 Iatrogenia psihogena :

contradictii intre mesajul verbal si nonverbal;

lipsa de tact; combaterea inchiderii in sine , menajarea

si tactici de comunicare a vestilor proaste;

6.5 Timp de lucru si de loisir al pacientului:

obiceiuri, presiuni;

Abordare in situatii de criza si in faza terminala

6.6 Asistenta psihologica a pacientilor neoplazici:

in faza de stabilire a diagnosticului( atitudine optimista,

dar ferma);

in perioada initierii tratamentului( abordare raportata la

personalitatea pacientului);

in recidiva sau stadiu terminal(sustinere ,suport emotional)

6.7 Abordare si consiliere in HIV pozitiv

combaterea socului emotional, a negarii,

autoculpabilizarii; detectarea depresiei si prevenirea

sinuciderii; ascultare empatica,necritica sau judicativa;

crearea unui mediu e suport social si spiritual;

incredere si confidentialitae in actul ingrijirii;

6.8 Suport psihologic in ingrijiri paliative

atitudine fata de pacient si familia acestuia;

sustinere in faza de negare,confuzie,resemnare,acceptare

traditii ,obiceiuri ;

Psihoterapie



196

6.9 Psihoterapie suportiva simpla:

activarea resurselor psihice personale ale pacientului;

dezvoltarea resurselor fizice conservate;

favorizarea exteriorizarii emotiilor, gandurilor;

sustinere in acceptarea bolii;

persuasiune ( cu elemente sugestive)

6.10 Ghid de schimbare a unui comportament nociv:

sfaturi vs coercitie ( restrictii alimentare,alcool, tutun);

cresterea motivatiei pentru schimbare;

automonitorizarea comportamentelor legate de consum;

6.11 Terapia pierderii la copii:

pregatirea copiilor pentru pierderi(afective, de persoane,

de mediu stabil);

terapie prin joc;

verbalizarea sentimentelor si trairilor;

comunicare terapeutica ( in boli incurabile) bazata pe

incredere , siguranta protectie;

� Sugestii metodologice

Modulul PSIHOLOGIE GENERALA SI MEDICALA poate fi parcurs independent.

Predarea modulului se face de catre profesorul de specialitate ( studii socio umane) .

In elaborarea strategiei didactice se va tine seama de urmatoarele principii ale

invatamantului centrat pe elev si de abordarea unor metode de educatie a adultului:

• Elevul invata predominant descoperind, in timp ce profesorul il ghideaza;

• Elevul invata in mod activ;

• Lucreaza in mod cooperativ, in grupuri;

• Nu se limiteaza doar la sala de curs;

• I se permite sa se exprime in mod creativ;

• Gaseste motivatii intrinseci si valori in procesul experiential;

• Experimenteaza problemele in globalitatea lor, ca subiect matur.

a) Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza:



197

1. activitati de predare - invatare cu caracter interactiv: conversatia euristica,

descoperirea inductiva si deductiva, expunerea;

2. Metodele traditionale de predare-invatare avantajeaza profesorul care devine

expert asupra elevului pasiv (cu o motivatia extrinseca- recompense si

competitie), ii ofera informatie “umpland vase goale”.

Se recomanda a fi utilizate metode alternative:brainstorming, problematizare,

observatie dirijata, studiul de caz, lucrul in grup ( “Bolul pestelui de aur”,

“Caruselul”, “Bulgarele de zapada”),joc de rol.

3. activitati de invatare cu caracter aplicativ: fise de lucru, referate,

eseuri,munca independenta;

De retinut! Orele de predare-invatare cuprind continuturi si aplicatii.

b) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de

evaluare care sunt precizate in Standardul de pregatire profesionala, pentru a obtine acelasi

nivel de performanta ,indiferent de locul, momentul sau persoana care face evaluarea.

Ca instrumente de evaluare se pot folosi:

1. probe orale ( intrebari, grup de discutii,)

2. test scris, fisa de lucru, referat,eseu cu numar de cuvinte prestabilit;

3. probe practice (studiu de caz,joc de rol).

Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea

in grupul de lucru, analiza produselor( culegeri de date),observarea sistematica a elevilor .

Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind

relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul.

Pe parcursul modulului, se poate aprecia nivelul de atingere a competentelor printr-o

evaluare:

• formativa (continua,ritmica, pe secvente mici),

• sau sumativa, cumulativa (verificari partiale, pe secvente mai mari ) .

Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul , isi stabilesc numarul de ore

alocat fiecarei teme , durata evaluarii, numarul de reevaluari (cel putin egal cu numarul orelor

alocate saptamanal) si distributia acestora pe parcursul perioadei de studiu.

c) Sugestii cu privire la aplicatii ( laborator)

Lucru pe grupe- ”Cum influenteaza motivatia unei actiuni stabilirea scopurilor si actiunilor

ulterioare?Argumentati.”-



198

Seminar de discutii - “Formulati argumente pentru a sustine comportamentul unei persoane

intr-o situatie data(ex:examen)”

Seminar de discutii si / sau Joc de rol-“Alegeti o personalitate ( din stiinta, arta,politica) si

analizati modul ei nonverbal de a se prezenta si particulariza”;

Lucru pe grupe:” Prejudecatile sunt idei preconcepute despre anumite persoane sau

situatii.Acestea pot fi reduse prin contact social si cooperare/competitie?Argumentati”

d) Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata : casete video, CD-

uri, folii de retroproiector,teste psihologice,etc.

De retinut! Se recomanda parcurgerea temelor din curriculum sa se faca in ordinea

stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile.



199

MODULUL 7: RADIOTERAPIE

Nota introductivă Modulul RADIOTERAPIE face parte din pregătirea specifică din anul III, pentru

calificarea: asistent medical de radiologie. În modulul RADIOTERAPIE se regăsesc abilităŃile din unitatea de competenŃă

tehnică specializată RADIOTERAPIE. Modulul are alocate 120 ore, din care 60 ore de teorie şi 60 ore instruire practică

la sfârşitul semestrului. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenŃelor descrise în


specific calificării. Lista competenŃelor specifice unităŃii de competenŃă corespunzătoare modulului: 12. Recunoaşte modul de utilizare a radiaŃiilor ionizante. 13. Identifică tumorile care au indicaŃii de radioterapie. 14. Recunoaşte domeniul de aplicaŃie al iradierii terapeutice. 15. Selectează metodele de tratament radioterapic modern. 16. Corelează informaŃiile specifice afecŃiunilor tumorale cu particularităŃile terapiei

iradiante. 17. Aplică planuri de radioterapie în funcŃie de cazul clinic.

Tabelul de corelare a competenŃelor cu conŃinutul. Unitatea de competenta: RADIOTERAPIE (120 de ore din care 60 de ore teorie şi 60 de ore instruire practică).

Nr. crt.



1. Radioterapie

CompetenŃa 1.: Recunoaşte modul de utilizare a radiaŃiilor ionizante.

∼ DefiniŃii: radioterapia ca metodă de tratament, conceptul de radiaŃii ionizante, ionizarea mediului (fenomenul de ionizare şi excitare a materiei), formarea de perechi de particule. modificări clinice în mediul străbătut de acesta, ionizarea moleculelor de apă, noŃiuni de dozimetrie a radiaŃiilor (Rad-ul, Gray-ul), unitate de măsură a dozei biologice (Rem-ul)..

∼ Surse de radiaŃii: surse convenŃionale, surse emiŃătoare de radiaŃii alfa, beta, gama – izotopi radioactivi naturali (radium), izotopi radioactivi artificiali (cobalt60, cesius137) etc.

Principiile radioterapiei: ∼ Principiul acŃiunii preponderent directe asupra tumorii,

∼ Principiul acŃiunii preponderent directe asupra organismului.

∼ Efectele radioterapiei: efecte radiobiologice



200

directe şi indirecte - la nivel subcelular, celular, la nivelul Ńesuturilor, organelor, la nivelul organismelor, conceptul de iradiere repetată.

∼ Factorii modificatori ai efectului radiobiologic: calitatea radiaŃiei, volumul iradiat, factorul timp – etalare.


tumorile care au indicaŃii de radioterapie.

~ Forme tumorale: cancer de col uterin, cancer mamar, cancer cutanat, cancer rinofaringian, cancer laringian ~ Factori de influenŃă tumorali: patul tumoral, metabolismul tumoral, factori imunologici, factori infecŃioşi etc. ~ Stadiul evolutiv tumoral: stadializarea clinică, definirea conceptului de sistem TNM, clasificări de sisteme aplicate în practica oncologică, clasificarea histologică postchirurgicală, clasificarea clinică preterapeutică etc. ~ Forme clinice tumorale: tumori vegetante, tumori infiltrante etc.

CompetenŃa 3.: Recunoaşte domeniul de aplicaŃie al iradierii

terapeutice.

~ Efectele radioterapiei: efecte imediate, efecte tardive şi efecte întârziate etc. ~ Leziunile celulei iradiate: leziuni morfologice, leziuni funcŃionale, leziuni metabolice. ~ Caracterul tratamentului radiologic antitumoral (în funcŃie de tipul histopatologic tumoral):

→ Tratament curativ – doze administrate,

perioada de timp, plan radiologic pentru

tumori radiosensibile la doze mari şi tumori

cu radiosensibilitate limitată.

→ Tratament paliativ – obiective,

contraindicaŃii. CompetenŃa 4.:

Selectează metodele de tratament radioterapic modern.

∼ Tehnici de iradiere: → Iradiere internă – dozimetria, sursa de

iradiere, metode de iradiere internă

→ Iradiere externă – brahiterapia,

teleradioterapia

→ Iradierea acuta - definirea conceptului de

doză letală medie. → Nivele actuale de iradiere a populaŃiei umane:

fondul de radiaŃie naturală şi artificială, conceptul de doza cu semnificaŃie genetică (DSG).

∼ Surse de iradiere: parametri fizici, surse deschise, surse închise, indicaŃii de utilizare etc.

∼ Metode de radioterapie: radiumterapia, cobaltoterapia, iradierea cu fotoni (raze x) etc.



201

Competenta 5: Corelează informaŃiile specifice afecŃiunilor tumorale cu

particularităŃile terapiei iradiante.

Diagnostic clinic: simptomatologia clinică, investigaŃia clinic şi paraclinică. Diagnostic anatomopatologic: biopsie, prelevare intraoperatorie, prelucrare piesă anatomică etc. AfecŃiuni tumorale: → Diagnostic, principii de tratament: → Precancerul cutanat – dermatoze chimice,

microbiene, parazitare, dermatoze produse de

radiaŃii solare sau ionizant etc.

→ Tumori cutanate.

→ Cancerul căilor aeriene superioare –

cancerul foselor nazale, cancerul sinusurilor,

cancerul laringelui, cancerul faringelui.

→ Cancerul bronhopulmonar.

→ Cancerul buzelor.

→ Cancerul limbii.

→ Cancerul aparatului digestiv – cancer

esofagian, cancer gastric, cancer de intestin

subŃire, cancer de colon, cancer rectal,

cancer anal, cancerul glandelor salivare.

→ Cancerul aparatului genital feminin –

cancerul colului uterin, cancerul corpului

uterin, cancerul ovarian, cancerul trompei

uterine, cancerul vaginal, cancerul vulvar.

→ Cancerul de sân.

→ Cancerul aparatului genital masculin –

cancerul penisului, cancerul testiculului,

cancerul prostatei.

→ Cancerul căilor aerodigestive superioare.

→ Cancerul bronho-pulmonar.

→ Cancerul sistemului nervos central etc.

ComplicaŃiile radioterapiei: ~ ComplicaŃii locale: radiodermite, radionecroză acută etc. ~ ComplicaŃii la distanŃă: efect cancerigen, atrofii, sindroame hematologice etc. Radioterapia funcŃională: ~ Mecanism de acŃiune. ~ Tehnica de iradiere. ~ IndicaŃii: afecŃiuni vasculare, tireozele, iradierea ovarului. Terapia antiinflamatorie: ~ Mecanism de acŃiune. ~ Constante de iradiere. ~ IndicaŃii: furuncul, hidrosadenita, Zona Zoster, eczemele, virilism suprarenalian, epilare temporară, cheloidele, nevralgia de trigemen, discopatia cervicală, sindromul umărului dureros, nevralgia lombosciatică, periatritele,



202

exostozele calcaneene, boala Dupuytren, artrozele. Radioterapia antitumorală (oncologică) bazată pe efectul de moarte mitotică celulară (descrierea efectului de moarte mitotică celulară şi semnificaŃia lui reală ca factor terapeutic). ~ Diagnostic clinic şi paraclinic. ~ Definirea ariei oncologice. ~ Definirea scopului tratamentului radiologic curativ (dozele administrate şi perioada de timp). ~ Alegerea mijloacelor terapeutice: iradiere

internă, iradiere externă, condiŃii de iradiere

transcutanată. Competenta 6.:

Aplică planuri de radioterapie în funcŃie de cazul clinic.

Bazele clinice ale tratamentului antitumoral: ∼ Stadializarea clinica. ∼ Definirea conceptului de sistem TNM (elaborator de UICC).

∼ Clasificări de sisteme in practica oncologica actuală.

∼ Clasificarea clinică preterapeutică. ∼ Clasificarea histologică postchirurgicală. Plan de iradiere: câmpurile de iradiere, dozele pe câmp, timpul de expunere pe câmp, distanŃe focale etc. Pregătirea pacientului în funcŃie de patologie: ∼ Pregătire psihică: informare, explicare, asigurarea confortului psihic.

∼ Pregătire fizică: poziŃie adecvată, igienă etc. ∼ Pregătire locală. IndicaŃii: ∼ Radioterapia afecŃiunilor de sistem – limfoamele maligne, boala Hodgkin, limfoamele nehodgkiniene.

∼ Radioterapia căilor aerodigestive superioare – cancerul sinusurilor, cancerul limbii, cancerul rinofaringelui, cancerul mezofaringelui, cancerul hipofaringelui, cancerul laringian, cancerul glotic, cancerul supraglotic, cancerul subglotic.

∼ Cancerul pulmonar. ∼ Cancerul mamar - localizare, trăsături clinico-biologice, forme histopatologice, stadializare, tratament complex radiologic strict individualizat cancerului mamar în baza parametrilor clinici TNM.

∼ Cancerul uterin. ∼ Cancerul vaginal. ∼ Cancerul vulvei.



203

∼ Cancerul de ovar. ∼ Cancerul tubar. ∼ Cancerul de rinichi. ∼ Cancerul vezicii urinare. ∼ Cancerul de penis. ∼ Cancerul de testicul. ∼ Tumorile cutanate - epitelioamele spinocelulare şi bazocelulare, sarcoame.

∼ Tratamentul radiologic în cancerul căilor aeriene superioare: clasificarea histologică, stadializare, tratament stadial.

∼ Tratamentul radiologic în cancerul bronhopulmonar: forme histopatologice, mijloace terapeutice majore.

∼ Tratamentul radiologic în limfoamele Hodgkiniene şi nehodgkiniene – clasificare histopatologică, tratament stadial.

∼ Tratamentul radiologic în cancerul genital feminin: clasificare histopatologică, incidenŃă, stadializare, tratament stadial (reconversia stadială).

ContraindicaŃii: ∼ ContraindicaŃii temporare: edem loco-regional, modificări cutanate, revărsate pleurale şi peritoneale, hipertensiune intracraniană etc.

∼ ContraindicaŃii de durată: anemie, leucopenie, febră prelungită, tuberculoză evolutivă, insuficienŃă cardiacă etc.

CondiŃii de aplicare didactică şi de evaluare. Modulul RADIOTERAPIE poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea









204










Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noŃiunilor şi activităŃilor privind RADIOTERAPIE .





205

MODULUL 8:MANAGEMENTUL PROIECTELOR


Modulul II MANAGEMENTUL PROIECTELOR se parcurge în anul al III – lea al

şcolii postliceale pentru calificarea Asistent medical de radiologie. Prin planul de învăŃământ

acest modul are alocate 120 ore pe an.Unitatea de competenŃă relevantă pentru acest modul

este MANAGEMENTUL PROIECTELOR, aceasta fiind o unitate de competenŃă pentru

abilităŃi cheie pentru calificarea de nivel 3 avansat Asistent medical de radiologie .

Accederea la şcoala postliceală pentru obŃinerea calificării de nivel 3 avansat este permisă şi

absolvenŃilor liceului, indiferent de profilul acestuia. Scopul acestui modul este de a forma

deprinderi şi abilităŃi de identificare a mediului de proiect, de planificare, implementare şi

monitorizare a unui proiect şi de utilizare a soft-urilor specializate în managementul

proiectelor.

Prin parcurgerea modulului se urmăreşte dobândirea competenŃelor descrise în

Standardul de pregătire profesională, document care stă la baza Sistemului NaŃional de

Calificări Profesionale.

Modulul se va utiliza împreună cu Standardul de pregătire profesională specific

calificării.

Persoana care va absolvi acest modul este responsabilă de execuŃia propriei activităŃi, de

asigurarea calităŃii atât pe timpul desfăşurării procesului, cât şi la finalul lui, de îmbunătăŃire a

calităŃii, dar şi de evaluare a cerinŃelor impuse pentru construcŃii şi lucrări publice Munca

prestată presupune o gamă largă de activităŃi complexe, nerutiniere, realizate în contexte

variate.


1. Unitatea de competenŃă pentru abilităŃi cheie MANAGEMENTUL PROIECTELOR

CompetenŃa 1 Identifică mediul de proiect

CompetenŃa 2 Planifică proiectul

CompetenŃa 3 Implementează proiectul

CompetenŃa 4 Monitorizează proiectul

CompetenŃa 5 Utilizează software specializat în managementul proiectelor



206


Nr. crt.

UnităŃi de competenŃă


C. 1. Identifică mediul de proiect

1. Necesitatea proiectului: scop, rezultate aşteptate, estimarea resurselor implicate, estimarea bugetului, justificare economică. 2. Faze proiect: concepŃie, planificare, realizare, încheiere, feedback, modificare. 3. Estimarea rezultatelor: metode statistice, indicatori, standarde de calitate.

C. 2. Planifică proiectul

4. Pachete de activităŃi: studii de piaŃă, analize de nevoi (swot), contacte cu furnizorii de servicii şi produse, achiziŃii de produse şi servicii în funcŃie de specificul proiectului. 5. Resurse materiale şi umane alocate proiectului 6. Echipa de lucru: managerul de proiect, echipa financiară, specialişti pe diferite domenii, şef serviciu achiziŃii. 7. Elaborarea proiectului şi obŃinerea documentelor specifice: bordul de proiect, planul de proiect, listă de produse, planul de iniŃiere a proiectului.

C. 3. Implementează proiectul

8. Produs-serviciu: rezultatul/ rezultatele obŃinute în urma finalizării proiectului. 9. Livrarea produsului/ serviciului conform documentaŃiei de proiect: raport de sfârşit de etapă, raport de progres, registru de probleme, recomandări de acŃiune.

C. 4. Monitorizează proiectul

10. Riscuri: de bussines, de proiect. 11. Surse de risc: asociate cu costurile, programarea calendaristică şi execuŃia în toate fazele ciclului de viaŃă. 12. Documente specifice: registru de schimbări, cerere de schimbare, registru de riscuri, plan de managementul riscurilor. 13. Analiza rezultatelor: comparare cu estimările, standarde, beneficii obŃinute. 14. Feed-back: reevaluarea activităŃilor, revizuirea procedurilor, măsuri ameliorative.

1. Managementul proiectelor

C. 5. Utilizează software specializat în managementul proiectelor

15. AplicaŃii software specializate pentru reprezentarea proiectelor: programe de calcul tabelar, de planificare, de calcul simbolic şi statistic. 16. Rezultate obŃinute interpretate: grafice, schiŃe, şabloane/rapoarte de prezentare, diagrame.



207


odulul MANAGEMENTUL PROIECTELOR va fi parcurs cu aceleaşi conŃinuturi la

toate calificările de nivel 3 avansat, fiind dezvoltat pe baza unei unităŃi de competenŃă pentru

abilităŃi cheie. Parcurgerea conŃinuturilor se va face în ordinea prezentată în tabelul de

corelare a competenŃelor şi conŃinuturilor (cap III), dar abordarea acestora trebuie să fie

flexibilă, diferenŃiată Ńinând cont de nivelul iniŃial de pregătire.

ConŃinuturile se vor exemplifica în funcŃie de domeniul profesional, respectiv produsele

proiectate, mediul de proiect, modul de planificare, implementare şi monitorizare a acestuia,

precum şi utilizarea aplicaŃiilor soft specializat în managementul proiectelor, standardele şi

legislaŃia în vigoare, formele de prezentare a produselor proiectate vor corespunde domeniului

profesional. Dezvoltarea competenŃelor individuale vizate prin Standardul de pregătire

profesională se va realiza prin exemplificare pe domeniul profesional respectiv.

Evaluarea trebuie să fie o evaluare de tip continuu, corelată cu criteriile de performanŃă

care se găsesc precizate în Standardul de pregătire profesională corespunzător. În cadrul

modulului se exersează şi alte competenŃe pentru abilităŃi cheie, tehnice generale sau tehnice

specializate care vor fi evaluate în cadrul modulelor care le includ.

Pe măsură ce se parcurge conŃinutul modului se va face o evaluare formativă, iar la

sfârşitul modului se va face o evaluare sumativă. Se evaluează competenŃele precizate în

curriculum şi nu alte competenŃe. O competenŃă se va evalua o singură dată. Demonstrarea

unei alte abilităŃi în afara celor din competenŃele specificate este lipsită de semnificaŃie în

cadrul evaluării.

Probele de evaluare se referă în mod explicit la criteriile de performanŃă şi la condiŃiile

de aplicabilitate ale acestora. Evaluarea vizează doar probele de evaluare solicitate – nimic

mai mult, nimic mai puŃin, aşa cum se precizează în Standardul de pregătire profesională.

Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: observarea sistematică a

comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, atitudinilor faŃă de o sarcină

dată şi a comunicării; autoevaluarea; coevaluarea; tema în clasă; investigaŃia; proiectul.

Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fişe de observaŃie, fişe de lucru, fişe de

autoevaluare şi coevaluare, teste de evaluare, realizarea unui proiect.

Pentru fiecare competenŃă cuprinsă în modul se face evaluarea conform probelor de

evaluare cuprinse în standard. Evaluarea probelor implică semnătura evaluatorului de fiecare

dată când s-a demonstrat realizarea sarcinii. Evaluarea se consideră încheiată cu succes când

s-au obŃinut toate semnăturile.



208


Unitatea de competenŃă: MANAGEMENTUL PROIECTELOR

Evaluarea 1 – CompetenŃa 1: Identifică mediul de proiect

Numele candidatului:

Număr de înregistrare:

Oră de instruire practică prin laborator tehnologic

Centru:

Data de început:

Numele evaluatorului:

Data de încheiere:

Semnătura evaluatorului:

Data de verificare: Această evaluare se referă la următoarele criterii de performanŃă:

(a) Analizarea necesităŃii proiectului

(b) Elaborarea fazelor proiectului

(c) Estimarea rezultatelor proiectului CondiŃii de aplicabilitate: Necesitatea proiectului: scop, rezultate aşteptate, estimarea resurselor implicate,

estimarea bugetului, justificare economică Faze proiect: concepŃie, planificare, realizare, încheiere, feedback, modificare Estimarea rezultatelor: metode statistice, indicatori, standarde de calitate În acest instrument de evaluare trebuie efectuate 14 activităŃi de evaluare InstrucŃiuni pentru candidaŃi CitiŃi aceste observaŃii înainte de a începe evaluarea: - CitiŃi cu atenŃie fişa de evaluare



209

- Dacă aveŃi neclarităŃi referitoare la fişa de evaluare, comunicaŃi acest lucru evaluatorului

înainte de a începe rezolvarea sarcinii

- Înainte de începerea evaluării, asiguraŃi-vă că dispuneŃi de condiŃiile de siguranŃă,

echipamentul, materialele şi SDV-urile necesare rezolvării sarcinii

- AsiguraŃi-vă că numele dvs., data şi numărul de înregistrare apar pe fişa pe care o veŃi

înmâna evaluatorului

- RezolvaŃi toate etapele acestei fişe de evaluare

- Când aŃi terminat, asiguraŃi-vă că înmânaŃi evaluatorului fişa rezolvată

Evaluare 1 Această evaluare se referă la competenŃa 1: Identifică mediul de proiect

1 (a) Analizarea necesităŃii proiectului

StabiliŃi şi exemplificaŃi cerinŃele de bază pentru necesitatea proiectului ales (de exemplu

proiectarea lucrărilor de execuŃie, reparaŃie, renovare, reabilitare a unei clădirim a unei lucrări

publice sau a unei instalaŃii), înscriindu-le în coloana a treia din tabelul de mai jos.

Nr. crt.

Necesitatea proiectului

CerinŃe specifice proiectului ales Evaluator Data

1. Scop 2. Rezultate

aşteptate

3. Estimarea resurselor implicate

4. Estimarea bugetului

5. Justificare economică

1 (b) Elaborarea fazelor proiectului

2. StabiliŃi fazele proiectului ales (proiectarea lucrărilor de execuŃie, reparaŃie, renovare,

reabilitare a unei clădiri, a unei lucrări publice sau a unei instalaŃii) exemplificându-le şi

descriindu-le în coloana a treia a tabelului de mai jos:

Nr. crt.

Faze proiect Descrierea fazelor Evaluator Data

1. ConcepŃie 2. Planificare 3. Realizare 4. Încheiere 5. Feedback



210

6. Modificare

1 (c) Estimarea rezultatelor proiectului

3. StabiliŃi metodele de estimare a rezultatelor proiectului pentru proiectul ales (proiectarea

lucrărilor de execuŃie, reparaŃie, renovare, reabilitare a unei clădiri, a unei lucrări publice sau a

unei instalaŃii) exemplificându-le şi descriindu-le în coloana a treia a tabelului de mai jos:

Nr. crt.

Metode de estimare a rezultatelor

Descrierea metodelor şi a modului de aplicare

Evaluator Data

1. Metode statistice 2. Indicatori specifici 3. Standarde de calitate


Având alocată două ore pe săptămână de instruire teoretică şi instruire practică prin

laborator tehnologic, modulul MANAGEMENTUL PROIECTELOR va fi predat de un

inginer de specialitate, iar conŃinuturile se vor dezvolta prin alegerea şi aplicarea unei game

variate de activităŃi şi metode de predare – învăŃare care vor urmări dezvoltare şi demonstrarea

atingerii competenŃelor vizate de către elevi. Orele de instruire teoretică şi practică părin

laborator tehnologic se recomandă a se desfăşura în cabinete şi laboratoare de specialitate

dotate cu material didactic prin care elevii să atingă competenŃele vizate. Metodele de predare

– învăŃare alese a fi aplicate se recomandă a avea un caracter activ, centrat pe elev, în care

acesta să participe efectiv la dezvoltarea competenŃelor. Dintre metodele ce se pot aplica

amintim: joc de rol şi studiu de caz, lectură dirijată, lucru în grup (grup cu sarcină precisă,

grup mic, brainstorming, grup creativ pentru realizarea unui proiect/produs), utilizarea fişelor

de documentare şi a fişelor de lucru, obŃinerea informaŃiilor din diferite surse (standarde,

normative, cataloage, pliante de prezentare, surse on-line, etc). Alegerea metodei adecvate

rămâne la decizia profesorului care va Ńine cont de cunoştinŃele şi abilităŃile dobândite

anterior, de nivelul clasei şi de stilurile de învăŃare ale elevilor (auditiv, vizual sau practic).

Implementarea metodelor de predare – învăŃare cele mai potrivite va Ńine cont de specificul de

învăŃare al fiecărui elev şi se va adapta la cerinŃele educaŃionale speciale dovedite de elevi.



211

MODULUL 9 : ETICĂ ŞI DEONTOLOGIE MEDICALA � Notă introductivă

Modulul „ETICĂ ŞI DEONTOLOGIE MEDICALA” face parte din pregătirea specifică din

anul I pentru calificarea: Asistent medical de radiologie. În acest modul se regăsesc abilităŃile din unitatea de competenŃă specializată „ETICĂ

ŞI DEONTOLOGIE MEDICALA”. Modulul are 60 de ore, din care 30 ore de pregatire practica. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenŃelor descrise în

standardele de pregătire profesională. In exercitarea profesiei asistentul medical de laborator vine in contact cu pacienti si

apartinatorii acestora, ceea ce impune respectarea demnitatii fiintei umane si principiilor eticii, actionand intotdeauna in interesul beneficiarilor examenelor. Studiul acestui modul ajuta asistetul medical de laborator sa inteleaga mai bine anumite situatii limita care creeaza dileme si fata de care luarea unei decizii pune probleme.

Continutul modulului a fost astfel structurat incat sa dea posibilitatea asistentului medical de laborator sa abordeze diferit persoanele cu care relationeaza tinand seama de obiceiuri, credinte religioase si nivel de cultura (dimensiunea cultural-spirituala), reactia fata de boala. O categorie aparte care necesita atentie deosebita o constituie bolnavii oncologici care necesita examene de laborator, precum si alti bolnavi incurabili.

Programa se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii.

� Lista competenŃelor specifice unităŃii de competenŃă corespunzătoare modulului

1. Descrie fiinŃa umană ca entitate bio – psihică – socială cu valori şi principii. 2. Stabileşte relaŃii de încredere cu echipa de lucru şi beneficiarii examinărilor. 3. Asigură efectuarea examinărilor într-un mediu securizant. 4. Răspunde din punct de vedere profesional, moral, legal.

� Tabelul de corelare a competenŃelor şi conŃinuturilor

Unitatea de competenŃă „ ETICĂ ŞI DEONTOLOGIE MEDICALA” ( 60 ore din care 30 ore pregatire practica) Nr. crt.


CompetenŃa ConŃinuturi ştiinŃifice

1

Etică şi deontologie

C.1 Descrie fiinŃa umană ca entitate bio – psiho – socială cu valori şi principii.

1.1. Individul ca un tot bio – psihic - social - Respectarea entităŃii individului, evitarea

transformării într-un „obiect” sau „diagnostic - Aprecierea holistică

• Individul şi nevoile sale specifice, dimensiunile nevoilor: biofiziologică, psihologică, socio-economică, şi cultural-spirituală;

• InterdependenŃa dintre nevoi şi dimensiuni..Mnifestări psiho-somatice ale îmbolnăvirilor

1.2. Valori şi principii etice - Binefacerea – a face bine, evitarea



212

C.2. Stabileşte relaŃii de încredere cu

prejudecăŃilor, reducerea riscurilor; - A nu face rău – devotament faŃă de profesie;

neglijenŃa profesională – parte a maleficienŃei - Dreptatea – împărŃirea ajutorului şi serviciilor,

acordarea sarcinilor egale, nondiscriminarea. - Autonomia – libertatea pacientului de a hotărî,

de a alege; informarea şi alegerea în cunoştinŃă de cauză, consimŃământul informat, recunoşterea faptului că orice persoană este valoroasă, dreptul de a refuza.

- Factori care îngrădesc autonomia: capacitatea mentală şi discernământul, nivelul de cunoştinŃe, vârsta, starea de boală.

- Paternalismul – restrângerea autonomiei în beneficiul persoanei fără discernămât;

- Veracitatea – obligaŃia de a spune adevărul, alegerea momentului şi modului de a spune adevărul.

- Sinceritatea – ca dovadă de respect datorat persoanei îngrijite

- Fidelitatea – relaŃia de încredere, confidenŃialitatea, păstrarea secretului profesional.

1.3.Sisteme proprii de valori - Definirea conceptului de valoare - Valori de bază: încrederea, empatia,

apropierea, prietenia, dragostea, respectul de sine, respectul faŃă de alŃi oameni, demnitatea.

- Valori personale – credinŃe, convingeri, atitudine care stau la baza comportamentului

- Rolul valorilor personale în relaŃia cu pacientul pentru realizarea investigaŃiilor.

1.4. Drepturi şi libertăŃi Documente despre drepturi şi libertăŃi: - DeclaraŃia universală a drepturilor omului - Drepturile pacienŃilor - Drepturile femeii - Drepturile nevoilor cu nevoi speciale –

ConstituŃia României Valori care stau la baza fundamentării drepturilor

omului:

- ViaŃa, independenŃa şi libertatea, egalitatea şi nondiscriminarea, justiŃia

- Solidaritatea

2.1. RelaŃii interpersonale

- Caracterul psihologic - Caracterul conştient



213

echipa de lucru şi beneficiarii examinărilor si tratamentelor cu radiatii

C.3. Asigură efectuarea examinărilor într-un mediu securizant.

- Caracterul direct; - Tipuri de relaŃii în funcŃie de nevoile şi

trebuinŃele psihologice ale participanŃilor de intercunoaştere, de intercomunicare afectiv-simpatetice

- Tipuri de relaŃie după latura lor procesuală: de cooperare, de competiŃie, de conflict, de acomodare, de asimilare, de stratificare, de alienare.

2.2. Dezvoltarea colaborării şi cooperării - Definirea conceptului etic de cooperare.

Componentele cooperării: participarea activă, colaborare, reciprocitate.

- Cultivarea relaŃiilor de acomodare şi asimilare – evitarea competiŃiei şi conflictelor.

- Codul de etică despre: o Asistentul medical şi persoana care

necesită examinări de laborator: implicarea pacientului, respectarea opŃiunii, informarea, obŃinerea consimŃământului, confidenŃialitatea, intimitatea

o Asistentul medical şi colegii: cooperarea cu colegii din domeniul laborator şi din alte domenii; semnalarea abuzurilor.

3.1. CondiŃii de efectuarea a examinărilor de laborator

- Explicarea tehnicii şi protocolului de desfăşurare

- Respectarea valorilor de bază, încredere, respect, empatie.

3.2. Respectarea deciziei pacientului - Verificarea sau obŃinerea consimŃământului,

după caz. - Respectarea dreptului pacientului de a refuza

efectuarea tehnicii - Comunicarea refuzului persoanelor ierarhic

superioare 3.3.Dilema etica si decizia, definitia dilemei

- Fazele rezolvării dilemei: identificarea dilemei prin analiza problemei, formularea soluŃiilor alternative, alegerea celei mai bune soluŃii, implementarea deciziei, evaluarea acŃiunii

- Probleme şi dileme etice în boala canceroasă şi alte boli incurabile

Riscul profesional DefiniŃia riscului:

- Riscul legal (legitim), condiŃii pentru



214

C.4. Răspunde din punct de vedere profesional, moral şi legal

acceptarea riscului - Riscul ilegitim – riscuri previzibile şi

imprevizibile în practicarea profesiei de asistent medical de laborator

- Argumente deontologice pentru evaluarea şi acceptarea riscului in efectuarea examenelor de laborator

4.1. Răspundere şi responsabilitate

- Definirea noŃiunilor de răspundere şi responsabilitate: a fi răspunzător, a avea îndatoriri

Formele răspunderii:

o Răspunderea profesională – concept etic

o Răspundere legală – normele de autorizare

o Răspundere morală o Standarde pentru evaluarea gradului de

răspundere profesională: - culpa profesională; diferite tipuri de culpă: pri omisiune, prin imprudenŃă, prin ignoranŃă, prin neglijenŃă - eroarea şi greşeala - codul de etică despre abateri şi sancŃiuni

4.2. CompetenŃe profesionale

- Fişa postului asistentului medical de laborator, limite de competenŃă

- Sarcini autonome şi delegate, delegarea unor atribuŃii unor altor persoane

- AutorizaŃia de liberă practică – condiŃii de eliberare şi suspendare

� Criterii de aplicare didactică şi de evaluare Modulul ETICĂ ŞI DEONTOLOGIE MEDICALA poate fi studiat independent. În studierea modului, profesorul trebuie să aibă în vedere:

- implicarea activă a elevilor în dezbaterile etice legate de aspectele profesionale;

- stilul individual de învăŃare; - capacitatea elevilor de a valorifica în procesul de învăŃare cunoştinŃe însuşite în

alte module sau din experienŃa proprie; - capacitatea elevilor de a respecta în practică valorile şi principiile etice - nevoia de timp a elevilor pentru a asocia, analiza, compara şi sintetiza

informaŃiile în vederea formării abilităŃilor necesare pentru a lucra în calificarea Asistent medical de radiologie

Pentru atingerea competenŃelor din prezentul modul, profesorul va folosi metode active: observaŃia, demonstraŃia, exerciŃiul, studiul de caz, dezbaterea etică, iar ca mijloace, fişe de lucru, prezentarea unor cazuri reale si modele cadru pentru a dezvolta capacitatea de luare a deciziei.



215

Numărul de ore de teorie şi de laborator tehnologic afectat fiecărei competenŃe rămâne la latitudinea cadrului didactic în funcŃie de particularităŃile grupului de elevi, precum şi a ale fiecărui elev, de complexitatea cazurilor discutate.




Pe parcursul modulului se realizează evaluări formative iar la sfârşitul acestuia se face evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii celor patru competenŃe relevante.

Se evaluează numai competenŃele din acest modul, celelalte fiind irelevante. Cadrele didactice care asigură pregătirea la acest modul stabilesc durata evaluării

fiecărei competenŃe, numărul de reevaluări, modalitatea de evaluare şi distribuŃia pe parcursul pregătirii.


Pentru ca evaluarea să fie cât mai corectă se recomandă folosirea mai multor metode, astfel încât toate criteriile de performanŃă să fie îndeplinite.



216

MODULUL 10: TEHNICI DE INVESTIGAłIE PRIN COMPUTER TOMOGRAF (CT)

Nota introductivă Modulul TEHNICI DE INVESTIGAłIE PRIN COMPUTER TOMOGRAF (CT)

face parte din pregătirea specifică din anul III, pentru calificarea: asistent medical de radiologie.

În modulul TEHNICI DE INVESTIGAłIE PRIN COMPUTER TOMOGRAF (CT) se regăsesc abilităŃile din unitatea de competenŃă tehnică specializată TEHNICI DE INVESTIGAłIE PRIN COMPUTER TOMOGRAF (CT).

Modulul are alocate 120 ore, din care 30 ore de teorie, 10 ore laborator tehnologic, 20 ore instruire practică semestrul II şi 30 ore de instruire practică la sfârşitul semestrului II.



Lista competenŃelor specifice unităŃii de competenŃă corespunzătoare modulului: 6. Organizează cabinetul de explorări CT 7. Identifică tehnicile de investigaŃie prin CT. 8. Asigură pregătirea mediului şi a pacientul pentru investigaŃia prin CT. 9. Identifică artefactele şi sursele de eroare din investigaŃia prin CT 10. Evaluează efectele radiaŃiilor x asupra pacientului.

Tabelul de corelare a competenŃelor cu conŃinutul . Unitatea de competenŃă: TEHNICI DE INVESTIGAłIE PRIN COMPUTER TOMOGRAF (CT) (120 de ore din care 60 de ore teorie şi 60 de ore instruire practică).

Nr. crt.



1. Tehnici de investigaŃie

prin computer tomograf (CT)

CompetenŃa 1.: Organizează cabinetul de explorări CT

∼ Cabinetul de investigaŃii CT: sală de aşteptare, centru de coordonare al activităŃii dotat cu computer, monitor, spaŃii de depozitare, vestiare, căi de acces, cabinet de investigaŃii.

∼ Echipamente şi materiale specifice: masă de examinare rabatabilă, tunel, receptori, computer performant, monitor, videocasete, filme, substanŃe de contrast, injector automat etc.

∼ Norme de protecŃie, sănătate şi securitate în muncă: afişaj avertizor, dozimetre, seringi şi ace de unică folosinŃă, garou, comprese sterile, materiale de radioprotecŃie, controale periodice etc.

∼ Documente normative şi tehnice:



217

instrucŃiuni de utilizare a echipamentelor; verificarea termenului de valabilitate pentru soluŃii şi materiale sterile.

CompetenŃa 2.: Identifică tehnicile de investigaŃie prin CT

~ Tehnici de investigaŃie CT: angio-CT, CT cu substanŃă de contrast, secŃiuni fără substanŃă de contrast. ~ Domenii de investigare CT: cardiovascular, hepatic, explorarea vaselor periferice profunde, explorarea renală, explorarea nodulilor mamari, tub digestiv, torace, mediastin etc. ~ SubstanŃe de contrast (agenŃi de contrast AC): suspensii coloidale, preparate perfluorochimice, EchoGen., Levovist, Echovist. ~ Caracteristicile agentului de contrast: preparat neiritant, netoxic, neemboligen (fără aer), timp de remanenŃă prelungit, stabil farmacologic etc. ~ CondiŃii de utilizare AC (agent de contrast): asepsie, injectare intravenoasă, preparare înainte de injectare, diluare cu apă distilată etc.


investigaŃia prin CT.

~ Pregătirea psihică: informare, explicare, obŃinerea consimŃământului, acordul implicit. ~ Pregătire fizică: sistarea alimentaŃiei (bolnav à jeun), poziŃionarea adecvată în funcŃie de investigaŃie, respectarea pudorii, administrarea unor medicamente înainte sau în timpul tehnicii. ~ Resursele pacientului: nivel de cunoştinŃe, posibilităŃi de cooperare, mobilitate, grad de percepŃie şi de înŃelegere. ~ Pregătirea examinării: masă cu înălŃime reglabilă, pregătirea injectomatului, asigurarea ecranelor de protecŃie radiologică, echipamente de radioprotecŃie, protocoale de investigare etc.

CompetenŃa 4.: Identifică artefactele şi sursele de eroare din investigaŃia prin CT

∼ Artefacte: imagini eronate, imaginea unor structuri ireale – false imagini, structuri absente – dimensiuni şi forme neadecvate etc.

∼ Artefacte de propagare: • Imagine neclară – zgomot de fond. • False imagini suplimentare – artefact de

volum parŃial, fenomen de reverberaŃie, artefact de emisie secundară.

• PoziŃionare incorectă în sens lateral – refracŃia, falsa dedublare a unor organe interne, lobi laterali.

• PoziŃionarea incorectă în sens axial – imaginea în oglindă, eroare de viteză, ambiguitatea localizării în profunzime.



218

∼ Surse de eroare: • Erori datorate aparaturii: variaŃiile

curentului de alimentare, şocuri electrice, reglarea incorectă a aparatului, reglarea incorectă a contrastului şi luminozităŃii pe ecranul monitorului, dereglarea unor componente electrice etc.

• Erori datorate examinatorului: graba, examinarea superficială, examinarea incompletă.

• Pregătirea necorespunzătoare a pacientului etc.

CompetenŃa 5: Evaluează efectele

radiaŃiilor x asupra

pacientului

∼ Factori de influenŃă: intensitatea fasciculului de radiaŃie, timpul de expunere.

∼ Efecte biologice: efectul termic, efecte radiogen, efect citologic, efecte complexe, efecte distructive etc.

∼ Cauzele efectelor biologice: intensitatea fasciculului, durata expunerii, creşterea vitezei de scanare, alegerea focarului, numărul de secŃiuni etc.

CondiŃii de aplicare didactică şi de evaluare. Modulul TEHNICI DE INVESTIGAłIE PRIN COMPUTER TOMOGRAF

(CT) poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să Ńină seama de următoarele principii moderne ale educaŃiei:











219





desfăşura astfel: 3 ore / săptămână de instruire teoretică - semestrul II, 1 ore / săptămână laborator tehnologic – semestrului II (total 10 ore laborator tehnologic), 2 ore / săptămână instruire practică – semestrului II (total 20 ore instruire practică) şi 30 ore instruire practică la sfârşitul semestrului II.




Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noŃiunilor şi activităŃilor privind TEHNICI DE INVESTIGAłIE PRIN COMPUTER TOMOGRAF (CT).





220

Modulul 11: TEHNICI DE INVESTIGAłIE PRIN REZONANłĂ MAGNETICĂ (IRM)

Nota introductivă Modulul TEHNICI DE INVESTIGAłIE PRIN REZONANłĂ MAGNETICĂ

(IRM) face parte din pregătirea specifică din anul III, pentru calificarea: asistent medical de radiologie.

În modulul TEHNICI DE INVESTIGAłIE PRIN REZONANłĂ MAGNETICĂ (IRM) se regăsesc abilităŃile din unitatea de competenŃă tehnică specializată TEHNICI DE INVESTIGAłIE PRIN REZONANłĂ MAGNETICĂ (IRM).

Modulul are alocate 120 ore, din care 30 ore de teorie, 10 ore laborator tehnologic, 20 ore instruire practică semestrul II şi 30 ore instruire practică la sfârşitul semestrului II.



Lista competenŃelor specifice unităŃii de competenŃă corespunzătoare modulului: 1. Descrie aparatul de IRM. 2. Identifică materialele care sunt influenŃate de câmpul magnetic. 3. Asigură pregătirea pacientului pentru investigare IRM. 4. Alege parametrajului şi secvenŃele de lucru. 5. Aplică sincronizarea cardiacă. 6. Identifică criteriile de investigaŃie prin rezonanŃă magnetică.

Tabelul de corelare a competenŃelor cu conŃinutul . Unitatea de competenŃă: TEHNICI DE INVESTIGAłIE PRIN REZONANłĂ MAGNETICĂ

Nr. crt.



1. Tehnici de investigaŃie

prin rezonanŃă magnetică (IRM)

CompetenŃa 1.: Descrie

aparatul de IRM

PărŃi componente: ∼ Magnetul principal: de câmp jos, de câmp mijlociu, de câmp înalt.

∼ MagneŃi asociaŃi: magneŃi rezistenŃi, magneŃi permanenŃi, magneŃi supraconductori.

∼ Bobine de gradient ∼ Antene recepŃie / emisie: antene de volum, antene de suprafaŃă.

∼ Patul motorizat de examen. ∼ Computer cu procesare rapidă.

CompetenŃa 2.: Identifică materialele care sunt

influenŃate de

∼ Materiale neferomagnetice: scaun, căruŃ, brancardă (aluminiu, inox nemagnetic, PVC), mobilă (exclusiv lemn, plastic), stative de perfuzie (plastic) etc.

∼ Obiecte feromagnetice: pense, foarfeci,



221

câmpul magnetic

cleme, monede, chei, bijuterii etc.

CompetenŃa 3.: Asigură pregătirea pacientului pentru

investigare IRM

∼ Etape de execuŃie: pregătirea psihică, pregătirea fizică.

∼ Pregătirea psihică a pacientului: informare, obŃinerea consimŃământului, explicaŃii despre tehnica de examinare etc.

∼ Pregătirea fizică a pacientului: îndepărtarea obiectelor cu risc magnetic – îmbrăcăminte cu capse, electrozi ECG, stative de perfuzie metalice, testarea sensibilităŃii la substanŃa iodată etc.

∼ IndicaŃii: neuroradiologie, osteoarticular, cardiovascular, ficat, căi biliare, pancreas, retroperitoneu, rinichi, ginecologie, obstetrică (IRM fetal), pediatrie.

∼ ContraindicaŃii absolute: pacemaker - stimulatorul cardiac, corpi străini feromagnetici – clipuri anevrismale, clipuri vasculare, corpi străini intraoculari, valve cardiace metalice, filtre cave, implante trohleare, obezi (peste 130 kg).

∼ ContraindicaŃii relative: implante metalice, corpi străini metalici, primul trimestru de sarcină, claustrofobia etc.

∼ Protocol de examinare: poziŃionarea, alegerea antenei, confortul, contenŃia, centrarea, supravegherea, respectarea protocolului în funcŃie de vârstă.

CompetenŃa 4.: Alege

parametrajului şi secvenŃele de

lucru

∼ Parametraj: definiŃie, protocoale adaptate diferitelor tipuri de explorări.

∼ Parametri de lucru: contrast, raport S/Z, rezoluŃie spaŃială, prezenŃa artefactelor, timpul de achiziŃie.

∼ Parametrii reglaŃi: tipul de secvenŃă, parametri care modifică contrastul, parametrii care nu modifică contrastul.

CompetenŃa 5: Aplică

sincronizarea cardiacă

∼ Principiul gating-ului: unda R de pe ECG, unda de puls, expiraŃia maximă.

∼ Tehnici de preluare a imaginii: tehnica cine-multisecŃiuni, tehnica cine-segmentară.

∼ CondiŃii: decapajul pielii cu eter, derivaŃie ORS favorabilă, electrozi speciali pentru aparate cu câmp înalt, dispunerea liniară a cablurilor, filtraje contra artefactelor etc.

∼ Avantaje: examinarea cordului în sistolă sau diastolă, reducerea artefactelor de fază.

∼ Dezavantaje: variabilitate în intervale succesive, pierderea controlului riguros al



222

TR, pierderi de timp în secvenŃa RMN etc. CompetenŃa 6:

Identifică criteriile de investigaŃie

prin rezonanŃă magnetică.

∼ Componente tisulare: grăsime subcutanată, muşchi, tendoane, ligamente, vase, nervi, cartilaj hialin, fibrocartilaj, os cortical, os trabecular, măduvă osoasă roşie, măduvă osoasă galbenă.

∼ AfecŃiuni patologice: tumori maligne primare şi secundare, tumori benigne, osteodistrofii, diagnosticul IRM al afecŃiunilor Ńesuturilor moi etc.

∼ Repere practice: leziune slab definită, distrucŃie osoasă de tip permeativ, reacŃir periostală agresivă, extensie în părŃile moi.

CondiŃii de aplicare didactică şi de evaluare. Modulul TEHNICI DE INVESTIGAłIE PRIN REZONANłĂ MAGNETICĂ

(IRM) poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să Ńină seama de următoarele principii moderne ale educaŃiei:











Sugestii metodologice



223




Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noŃiunilor şi activităŃilor privind TEHNICI DE INVESTIGAłIE PRIN REZONANłĂ MAGNETICĂ (IRM).





224

MODULUL 12: TEHNICI DE RADIOTERAPIE

Nota introductivă Modulul TEHNICI DE RADIOTERAPIE face parte din pregătirea specifică din

anul III, pentru calificarea: asistent medical de radiologie. În modulul TEHNICI DE RADIOTERAPIE se regăsesc abilităŃile din unitatea de

competenŃă tehnică specializată TEHNICI DE RADIOTERAPIE. Modulul are alocate 120 ore, din care 60 ore instruire practică la sfârşitul

semestrului II. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenŃelor descrise în


specific calificării. Lista competenŃelor specifice unităŃii de competenŃă corespunzătoare modulului: 7. Organizează cabinetul de radioterapie 8. Identifică scopul, căile, mijloacele şi factorii care condiŃionează efectul

radioterapic. 9. Asigură pregătirea mediului şi a pacientului pentru radioterapie. 10. Recunoaşte metode radioterapice specifice. 11. Aplică tehnici de radioterapie specifică. 12. Identifică principiile de îngrijire ale pacientului supus radioterapiei.

Tabelul de corelare a competenŃelor cu conŃinutul. Unitatea de competenta: TEHNICI DE RADIOTERAPIE

Nr. crt.


CompetenŃe ConŃinuturi / ca şi titlu de lecŃie

(tematici) 1. TEHNICI DE

RADIOTERAPIE CompetenŃa 1.: Organizează cabinetul de radioterapie

∼ Serviciul de cobaltoterapie: sală de aşteptare, centru de coordonare al activităŃii, spaŃii de depozitare, spaŃiu de sterilizare, oxigen şi aparatură pentru resuscitare şi supraveghere, vestiare, căi de acces, laborator pentru iradiere, laborator pentru măsurători, cameră pentru păstrarea materialelor infectate temporar cu substanŃă radioactivă, cameră de comandă etc.

∼ Serviciul de radiumterapie: spaŃiu de examinare, sală de aşteptare, spaŃiu de depozitare, vestiar, sală de iradiere, cameră de comandă etc.

∼ Echipamente şi materiale specifice: masă de comandă, scaune speciale adaptate, masă multifuncŃională, materiale pentru anestezie locală sau generală, tub radiogen, izotopi radioactivi, tuburi sau bombe de cobalt,



225

mijloace de fixarea a preparatelor de radium etc.

∼ Surse radiogene: surse emiŃătoare de raze alfa, beta, gama (izotopi radioactivi naturali şi artificiali), surse emiŃătoare raze x, de fotoni, electroni.

∼ Norme de sănătate şi protecŃie a muncii: seringi şi ace de unică folosinŃă, garou, soluŃii dezinfectante, comprese sterile, catetere sterile, medicaŃie specifică, respectarea circuitelor funcŃionale, respectarea normelor de radioprotecŃie etc.


CompetenŃa 2.: Identifică scopul, căile, mijloacele şi factorii care condiŃionează

efectul radioterapic.

~ Scopul radioterapiei: clinic, funcŃional, antiinflamator, antitumoral. Căile şi mijloacele de iradiere terapeutică: ~ Iradiere internă: izotopul ales în funcŃie de afinitatea tumorală. ~ Iradiere externă: brahiterapia (iradierea cu izotopi de contact), implant (curieterapia), teleradioterapia. ~ Iradiere transcutană: cu raze x, beta, gama, fascicule de electroni, neutroni sau alte particule. Factori condiŃionali: localizarea şi volumul procesului patologic, calitatea radiaŃiei, distanŃa focar-piele, filtru, timp de expunere, doza de iradiere etc.


radioterapie.

∼ Pregătirea psihică: informare, explicare, obŃinerea consimŃământului, acordul implicit.

∼ Pregătire fizică: alimentaŃia, poziŃionarea adecvată în funcŃie de tehnica aplicată şi de procesul patologic, respectarea pudorii, administrarea unor medicamente înainte sau în timpul tehnicii, pregătirea locului de expunere, igienă etc.

∼ Resursele pacientului: nivel de cunoştinŃe, posibilităŃi de cooperare, mobilitate, grad de percepŃie şi de înŃelegere.

∼ Pregătirea intervenŃiei: izolarea



226

camerei de comandă, utilizarea materialelor de radioprotecŃie etc.

CompetenŃa 4.: Recunoaşte metode

radioterapice specifice.

Tehnici de iradiere: → Iradiere internă – dozimetria, sursa de

iradiere, metode de iradiere internă

→ Iradiere externă – brahiterapia,

teleradioterapia

Metode de radioterapie: radiumterapia, cobaltoterapia, iradierea cu fotoni (raze x) etc. ∼ Radioterapia funcŃională: afecŃiuni vasculare, boala Basedow, boala Cushing, iradierea ovarului pentru castrare temporară.

∼ Radioterapia antiinflamatorie: furuncule, hidrosadenita, Zona Zoster, eczeme, epilare temporară, nevralgia de trigemen, discopatia cervicală, sindromul umărului dureros, periartrite, artroze, boala Dupuytren etc.

∼ Radioterapia antitumorală: ∼ Radioterapia afecŃiunilor de sistem: limfoamele maligne, boala Hodgkin, limfosarcom, reticulosarcom, plasmocitom, leucoza acută etc.

∼ Cancerele situate la nivelul capului şi gâtului: cancere de sinusuri, cancerul limbii, cancerul glotic etc.

∼ Cancerul pulmonar. ∼ Cancerul mamar. ∼ Cancere genitale: uterin, vaginal, vulvar, ovarian, tubar.

∼ Cancer renal. ∼ Cancer vezical. ∼ Cancer de penis, cancer de testicul ∼ Tumori cutanate

Competenta 5: Aplică tehnici de radioterapie specifică

~ Principiile tratamentului radioterapic: fracŃiuni de doză, intervalul dintre administrări, regiunea de iradiat, doza totală, filtre utilizate. ~ Constante de iradiere în afecŃiuni acute: 160-250 kV, 10 mA, 0,5-1 mm Cu, adâncimea focarului DFP 40 cm, câmpurile să nu depăşească mărimea focarului, DT 500-600 r în 2-4 zile, în fracŃii de 50-100 r/şedinŃă la interval de 1-2 zile. ~ Câmpuri de iradiere: superior, inferior, anterior, posterior, la dreapta, la stânga,



227

câmpuri directe, înclinate, paralele, tangenŃiale, suplimentare, laterale, mediane. Tratament radioterapic: ~ Boala Hodgkin – iradiere în manta, iradiere în y răsturnat, iradierea combinată, iradiere totală, iradiere profundă, iradiere regională, iradiere pe câmpuri mari. ~ Limfoame nehodgkiniene - limfosarcom, reticulosarcom, plasmocitom – radioterapie transcutanată cu ortovoltaj, iradiere paleativă concentrată pe câmpuri mici, iradiere extinsă etc. ~ Cancerele situate la nivelul capului şi gâtului: brahiterapia cu ace de radium, cobaltoterapie, radioterapie cu acceleratori de particule, radioterapia de contact. ~ Cancerul pulmonar – brahiterapia intraoperatorie, radioterapia preoperatorie, radioterapia exclusivă, tratament paliativ. ~ Cancerul mamar – radioterapie cu energii înalte, radioterapie cu fascicule de cobalt, radioterapie cu raze x, radioterapie paleativă etc. ~ Cancere genitale: aplicarea de radium intracavitar, roentgenterapie intravaginală, radioterapia chirurgicală, radioterapia externă, radioterapie paleativă etc. ~ Cancer renal, cancer vezical, cancer de penis, cancer de testicul – radioterapie preoperatorie, radioterapie chirurgicală, radioterapie paleativă etc. ~ Tumori cutanate – radioterapia cu raze x, radiumterapia, terapia cu ortovoltaj, radioterapia de contact etc.

Competenta 6.: Identifică

principiile de îngrijire ale pacientului supus

radioterapiei

∼ Factori de influenŃă: fluxul de radiaŃie, calitatea radiaŃiei, timpul de expunere, amperaj, dozaj, număr de şedinŃe, volum iradiat etc.

∼ Efecte biologice: efect termic, efect radiogen, efect citologic, efecte complexe, efecte distructive etc.

∼ Efectele radiobiologice în iradierea repetată - definirea conceptului de iradiere repetată, efectele radiobiologice tardive în iradierea repetată (enumerare



228

şi descriere). ∼ Efectele iradierii asupra embrionului şi a fătului.

∼ Cauzele efectelor biologice: intensitatea fasciculului, durata expunerii, amperaj inadecvat, alegerea focarului, numărul de expuneri, toleranŃa individuală etc.

∼ Obiective de îngrijire: supraveghere permanentă, control periodic clinic şi biologic, examinarea pielii, igiena şi îngrijirea tegumentelor, educarea pacientului etc.

CondiŃii de aplicare didactică şi de evaluare. Modulul TEHNICI DE RADIOTERAPIE poate fi parcurs în mod independent. În

elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să Ńină seama de următoarele principii moderne ale educaŃiei:











Sugestii metodologice



229




Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noŃiunilor şi activităŃilor privind TEHNICI DE RADIOTERAPIE.





230

BIBLIOGRAFIE 139. *** Codul de etică şi deontologie profesională al asistentului medical şi moaşei din

România - 2005; 140. *** ColecŃia revistei Radioterapie&Oncologie Medicală, anii 1995-2002 141. *** Legea nr. 307/2004 - privind exercitarea profesiei de asistent medical şi a profesiei

de moaşă, înfiinŃarea, organizarea şi funcŃionarea Ordinului AsistenŃilor Medicali şi Moaşelor din România.

142. Albu, Ion - “Anatomia topografică”, Editura ALL, Bucureşti, 1994. 143. Albu, Maria Roxana - “Anatomia şi fiziologia omului”, Editura Corint, Bucureşti,

1997. 144. American Nurses Association – Codul pentru nurse ,1985 145. Angelescu, N. - “Patologie şi nursing chirurgical”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1998. 146. Anghelescu, Vuzitas - ‘Neurologie şi psihiatrie”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1996. 147. ANR, Grup naŃional de etica (autor colectiv)-Ghid de etica in nursing pentru asistenŃi



Bucureşti, 1998. 156. Bocârnea, Constantin - “Boli infecŃioase şi epidemiologie”, Editura Info-Team,

Bucureşti, 1996. 157. Borundel - “Medicină internă”, Editura ALL, Bucureşti, 1996. 158. Bradu, I. Iamandescu - “Manual de psihologie medicală”, Editura ALL, Bucureşti,

1994. 159. Braun, J. - “Ghid clinic de medicină internă”, Editura ViaŃa Medicală, Bucureşti, 1994. 160. Bucătaru Mihaela – DicŃionar – de buzunar – de termeni medicali, Editura Spiru Haret,

Iaşi, 2005 161. Bucătaru Mihaela – „Ghid practic de fitoterapie”, Editura Spiru Haret, Iaşi, 2000. 162. Ciocâlteu, Teodorescu - “Ghid terapie în medicina internă”, Editura Info-Team,

Bucureşti, 1996. 163. Clocotici, LucreŃia - “Pagini din istoria şi etica profesiei de asistent medical”, Editura


Bucureşti, 1996. 165. Constantinidi - “Farmacologie”, Editura Medicală, Bucureşti, 1994. 166. Crângulescu, Mincu - “Medicină internă”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1994. 167. Daşchievici Silvian – „Chirurgie”, Editura Medicală, Bucureşti, 2000. 168. DeVita V.T., Hellman S., Rosenberg S.A. - Cancer Principles&Practice of Oncology,

Ed. Lippincott Williams&Wilkins, Philadelphia, ed.6, 2001 169. Dutescu,B. -Etos in medicina ,Editura Medicala, Bucuresti,1979 170. Enăchescu, Dan, Mihai, Gh., Marcu - “Sănătatea publică şi managementul sanitar”,


ICN,1994



231

172. Ghilezan N. - Cobaltoterapie, Ed. Med., Buc., 1983 173. Ghilezan N. - Oncologie generală, Ed. Med., Buc., 1992 174. GRANCEA - Radiologie Medicala - Editura Medicala 1990 175. Grancea, V. ; Percek, A. Substante de contrast organo - iodate. Editura Medicala,

Bucuresti, 1990. 176. Grigoriu, Vasile - “Chirurgie şi specialităŃi înrudite”, Editura Info-Team, Bucureşti,

1994. 177. Iftimovici Radu - “Istoria medicinii” - Editura ALL, Bucureşti, 1994. 178. Jurnalul de nursing , Nursing - Revista editata de ANR (colectia 1990-2006) 179. Kiss, I. - “Kinetoterapie şi recuperare medicală”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1998. 180. Lemon-Materiale de educatie in nursing, OMS-Regional Office for Europe, Copenhaga,

1996 181. LUNGEANU M. -Tehnica radiologica -Editura Medicala - Bucuresti 1988 182. Marin,Gh.-Pledoarie pentru respect,Editura Albatros,1978 183. MATEESCU V., CORNELIA NENCESCU - Radiodiagnostic, Radioterapie si

anatomie functionala - Editura Stiinta &Tehnica, Bucuresti 1996 184. Mateescu Viorel, Cornelia, Nencescu. Radioterapie si Anatomie functionala. Societatea

de Stiinta si Tehnica, Bucuresti, 1996. 185. Mateescu, Nencescu - “Radiodiagnostic-radioterapie”, Editura Info-Team, Bucureşti,


1998. 188. Mihăilescu, N. - “Chirurgia pentru cadre medii”, Editura Medicală, Bucureşti, 1997. 189. Mincu, M. - “Engleză pentru învăŃământul medical”, Editura Corint, Bucureşti, 1996. 190. Miron,A.- Etica aplicata, Editura Alternative,1995 191. Moll, K. J. M. - “Atlas de anatomie “, Editura ALL , Bucureşti, 1994. 192. Mozes, C. - “Tehnica îngrijirii bolnavului”, Editura Medicală, Bucureşti, 1997. 193. Năstoiu, Ioan - “Mic dicŃionar medical. Primul ajutor”, Editura Gramar, Bucureşti,

1994. 194. Nicolau, V. - “Bioetică”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1995. 195. Nicolau,S.-Bioetica-Manual pentru invatamantul universitar si preuniversitar de

specialitate-Editura Universul,Bucuresti,1998 196. Norme de Securitate Nucleară 1976, Legea 111/1996 modificată în 1998 197. Papilian (Albu) - ”Atlas anatomie”, Editura Medicală, Bucureşti, 1998. 198. Percek, Arcadie. Accidente prin substante de contrast. Editura Medicala, Bucuresti,

1977. 199. Perez C.A., Brady L.W. - Principles and Practice of Radiation Oncology, Lippincott




bolnavului”, Editura ViaŃa medicală, Bucureşti, 1996. 204. Titircă, LucreŃia - “Manual de îngrijiri speciale acordate pacientului de asistenŃi

medicali (III)”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1998. 205. Titircă, LucreŃia - “Tehnici de evaluare”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1996. 206. Titircă, LucreŃia - “UrgenŃe medico-chirurgicale”, Editura Info-Team, Bucureşti, 1996.



232

207. Titircă, LucreŃia - ”UrgenŃe medico-chirurgicale-sinteze”, Editura Medicală, Bucureşti, 1994.



233

Nr. crt.

Modulul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

20

31

32

33

34

35

36

1. Managementul calităŃii

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

2. Imagistică prin computer tomograf

* � *� *� *� *� *� *� *� *� *� *� *� *� *� *�

3. Imagistică prin rezonanŃă magnetică

* �

*�

*�

*�

*�

*�

*�

*�

*�

*�

*�

*�

*�

*�

*�

4. Oncologie * � *� *� *� *� *� *� *� *� *� *� *� *� *� *�

� � �

5. Pediatrie şi investigaŃie radiologică

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

6. Psihologie generală şi medicală

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

7. Radioterapie * * * * * * * * * * * * * * * � � �

8. Managementul proiectelor

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

* �

� � �

9. Etica şi deontologia medicală

* * * * * * * * * * * * * * * � � �

10. Tehnici de investigaŃie prin computer tomograf

* � �

* � �

* � �

* � �

* � �

* � �

* � �

* � �

* � �

* � �

* � �

* � �

* � �

* � �

* � �

� � �

11. Tehnici de investigaŃie prin rezonanŃă magnetică

* � �

* � �

* � �

* � �

* � �

* � �

* � �

* � �

* � �

* � �

* � �

* � �

* � �

* � �

* � �

� � �

12. Tehnici de radioterapie

* � �

* � �

* � �

* � �

* � �

* � �

* � �

* � �

* � �

* � �

* � �

* � �

* � �

* � �

* � �

� � �

Legendă: * Săptămâna in care se parcurge modulul – teorie �Săptămâna în care se parcurge modulul – laborator tehnologic � Săptămâna în care se parcurge modulul – instruire practică



234

anexa 5 omect - curriculum asistent medical de radiologie

Documents