8/16/2019 Andrei Plesu - Liber-cugetatori

1/1

Liber cugetătoride Andrei Plesu

Tema destinului se dovedeşte mai aprigă decît tenacitatea mea. Din cînd în cînd, voi fi obligat să fac mici pauze. De data asta, propun un text mai vechi, scris acum vreo zece ani, dar nu fără legătură cu seria începută cu cîteva săptămîni în urmă. Căci e vorba despr de oameni care socotesc futile preocupările cuiva (în speţă ale mele), orientate spre subiecte aflate în afara puterilor ¹raţiuniiª. În textul de mai jos, încerc să pun o mică surde acest foarte la modă ¹dogmatismª.

Tehnic vorbind, ¹liber cugetătorª înseamnă ¹ateuª. Adică cineva ± spun dicţionarele ± care nu

cît în raţiune şi, în consecinţă, respinge autoritatea oricărei dogme. De curînd, am văzut lazor un tînăr foarte simpatic, curăţel şi cuviincios, preşedinte al unei organizaţii care protjează libertatea de conştiinţă şi luptă pentru înlăturarea simbolurilor religioase din locuripublice. Tînărul se declara ¹liber cugetătorª. Ceea ce părea să l salveze era o anumită cando. Ajuns, prematur, la limpezimi boreale (am putea să zicem chiar ¹dogmaticeª), omul navea dubii şi nu şi punea întrebări. Era prizo-nie-rul unei convingeri de beton, asupra cărei nu părea să fi cugetat suficient, valorificînd pînă la capăt măcar resursele raţiunii. Pe sc, nu era nici cu adevărat ¹liberª, nici ¹cugetătorª în sens deplin. E de înţeles. Nu e la îndcui să fie, din fragedă tinereţe, şi una, şi alta. Problema credinţei nu se poate rezolva la nivel de abecedar şi de retorică ¹progresistăª. E nevoie de ditamai aparatul speculativ,de lecturi ample şi de o complicată experienţă de viaţă, dacă vrei să te mişti în domeniu cue maturitate. Sigur, poţi evacua lucrurile rapid, accep-tînd, ca pe o achiziţie inviolabilă, ideologia la modă, dar a face asta în numele libertăţii şi al reflec iei e neserios. E

voie de mult mai mult ca să fii un ateu credibil. Ca să nu mai vorbim de aroganţa juvenilă a unei autoevaluări care îşi atribuie beneficiul independenţei de gîndire, ca şi cînd ceare sînt de altă părere ar fi, toţi, nişte slugi decerebrate. Există, totuşi, o lungă listă ddeştepţi, de la Sf. Augustin la Pascal, de la Toma de Aquino la Einstein şi Heisenberg, toţi destul de liberi şi destul de cugetători, care n au avut lejeritatea de a clasa contabiliceşte problema existenţei lui Dumnezeu. Unii dintre ei au reuşit chiar să găsească oarecari compatibilităţi între raţiune şi teologie, sau între ştiinţă şi credinţă. Carevas e complicată. Înţelept e să nu te pripeşti, să te eliberezi de bla bla urile cîte unui ONG zurdalnic şi să cugeţi. Dar, dacă se poate, să cugeţi ca un cugetător, nu ca un activist. Adicnu te grăbeşti să acţionezi înainte de a pricepe. Vei descoperi, astfel, tocmai ceea ce credeai că deţii: reflec ia liberă, exerciţiul binefăcător al gîndirii pe cont propriu. Vei învzi mai multă atenţie interogativităţii decît răspunsurilor gata făcute, vei redescoperi bibliteca, calmul raţiunii, plăcerea dialogului pacificator.

În definitiv, eşti sigur că n ai inventat problema pentru care combaţi? Că nu asumi o fioroasă poziţie de luptă dinaintea unui sfîrîiac? Spitalele noastre au dificultăţi patetice. N a destule medicamente, n au cearşafuri, n au instrumentar. Medicii sînt prost plătiţi, pacienţii sînt hrăniţi pe sponci şi, uneori, trataţi în condiţii de front. Or, dumneata crezi cvăratul lor necaz e încălcarea libertăţii de conştiinţă. Se trezesc, vezi Doamne, din anestez văd pe perete o icoană şi cad la loc, răpuşi de dictatura creştină. Parlamentul nostru ± mainevoie s o spun? ± e ciuruit de vicii, derapaje şi neputinţe. Aş, zici dumneata, e intoxicat de însemne mistice. Parlamentarii vorbesc în bobote sau dorm impenitent, din cauza cîte unui crucifix, iar miniştrii sînt proşti fiindcă jură pe Biblie. Musulmanii viseazăa semilună, evreii la candelabrul cu şapte braţe, ateii la portretul lui Lenin. Criză teribilă, monşer! Să ne trezim! Să ieşim la bătaie! Cu drepturile omului pe icoane călcînd. N om duce mai bine, dar vom muri corect politic, cu ochii pe un perete gol şi cu onoarea ¹reperatăª. Vom înfrunta, extatic, neantul liberei cugetări.