Anatomia inimii 

                               

           

                      1. Coronara dreapta                                               9. Atriu drept 2. Artera anterioara stanga descrescatoare           10. ventriculul drept3.Artera stanga circumflexa                                 11. Atriu stang 4. Vena Cava superioara                                       12. Ventriculul stanga 5. Vena cava inferioara                                         13.Muschii papilar 6. Aorta                                                                 14.Cordaje tendinoase 7. Artera pulmonara                                             15. Valva tricuspidica8. Vena Pulmonara                                               16. Valva pulmonara                                                                                Valva aortica (nu este in foto)

Arterele coronare 

                               

          Deoarece inima este compusa in principal din tesut muscular cardiac care continuu se contracta si se relaxeaza, trebuie sa aiba o aprovizionare constanta de oxigen si nutrienti. Arterele coronare sunt o retea de vase de sange care transporta oxigen si bogat in substante nutritive pentru tesutul muscular cardiac. Sunt primele vase de sange care se desprind din aorta ascendenta.Functii:- transporta sange incarcat cu oxigen si nutrienti spre muschiul cardiac;Ramuri:- artera coronara dreapta - transporta sange oxigenat spre peretii ventriculilor si ai atriului drept;- artera coronara stanga - directioneaza sange oxigenat spre cele doua ramuri ale sale:- artera descendenta anterioara stanga - transporta sange oxigenat spre peretii ventriculilor si atriul stang (regiunea anterioara a inimii);- artera circumflexa stanga - transporta sange oxigenat la peretele ventriculilor si atriul stang (regiunea posterioara a inimii).

Vena cava 

          Vas care aduce sangele neoxigenat din corp (sarac in oxigen si incarcat cu dioxid de carbon) spre partea dreapta a inimii.Venele cave sunt in numar de doua: 

Vena cava superioara 

          - dreneaza sangele din jumatatea superioara a corpului (cap, gat, membre superioare si torace). 

          Vena cava inferioara 

          - cea mai voluminoasa, dreneaza sangele partii inferioare a corpului (abdomen, bazin si membre inferioare). 

Aorta 

                                                

          Aorta este artera care transporta sangele de la inima catre toate organele din corp. Aceasta porneste din ventriculul stang, unde o valva impiedica sangele sa se intoarca in inima. Aorta urca de la inima, se arcuieste spre stanga, iar apoi coboara spre trunchi. Mai multe artere se ramifica din ea. La nivelul soldului, aorta se imparte in arterele picioarelor.

Artera aorta este alcatuita din 3 parti:

partea ascendenta, scurta, din care se desprind arterele coronare carja aortica, din care se desprind:

o trunchiul brahio-cefalic (artera carotida comuna dreapta, artera subclaviculara dreapta);

o artera carotida comuna stanga;o artera subclaviculara stanga.

partea descendentao aorta toracica (din care se desprind artere bronsice, esofagiene,

intercostale si supradiafragmatice);o aorta abdominala [trunchiul celiac (artera hepatica, artera gastrica stanga,

artera splenica), artera mezenterica superioara, artera mezenterica inferioara, artere renale, artere genitale]; terminal se bifurca in arterele iliace comune (interna - pentru organele pelviene - si externa - pentru membrele inferioare).

Artera pulmonara 

          Acest trunchi arterial voluminos conduce sangele de la inima la plaman. Artera pulmonara porneste din ventriculul drept, de care este separata prin valvula pulmonara. Ea se indreapta in sus, apoi se separa sub arcul aortic in doua ramuri: artera pulmonara dreapta, mai lunga e mai mare (are trei ramuri lobare), si artera pulmonara stanga (cu doua ramuri lobare). 

                               

Vena pulmonara 

          In numar de 4 (cate doua de fiecare parte), venele pulmonare se deschid in auriculul stang, in care aduc sangele oxigenat in plaman. 

Camerele inimii 

          Inima umana are patru camere. Cele doua camere superioare, atriul (auriculul) drept si stang, sunt camerele de primire a sangelui.Acestea colecteaza sangele adus de vene. Camerele inferioare ale inimii, ventriculul stang si drept, au rolul unor pompe puternice. Ele imping sangele prin artere, de la inima catre corp.

                      Atriul drept 

          primeste singe neoxigenat din organism de la cele doua vene cave; acest singe , trece prin atriul drept si prin valva tricuspida in ventriculul drept si pe urma prin artera pulmonara ajunge la plamini unde va fi oxigenat; 

Ventriculul drept 

                    are o structura mai trabeculata , comparativ cu cel sting si nu are acceaiasi forta de contractie; de la nivelul sau pleaca artera pulmonara; 

Atriul stang 

          in el se varsa cele patru vene pulmonare si este despartit de ventriculul sting prin valva mitrala; singele oxigenat care vine de la plamin, trece prin atriul sting si valva mitrala in ventriculul sting; 

                      Ventriculul stang 

          este cea mai importanta structura din punct de vedere al functiei de pompa a inimii; miocardul sau muschiul inimii, este cel care prin forta sa de contractie expulzeaza singele din ventriculul in aorta , in timpul sitolei; 

Muschii papilari 

                              

          sunt muschii de la nivelul valvelor cardiace; au rol in inchiderea si deschiderea valvulara. 

                              Cordaje tendinoase 

                                                    Pe marginile si suprafetele inferioare ale valvelor tricuspida si mitrala se insereaza numeroase structuri tendinoase subtiri de colagen cordajele tendinoase - care au traseu descendent catre muschii papilari, care se proiecteaza de pe peretii muscuÂlari in cavitatea ventriculara.          Aceste cordaje actioneaza ca niste cabluri de ancorare a valvelor si impieÂdica cuspidele sa se deschida sau sa bombeze in interior ca o umbrela, din cauza presiunii crescute pe care o are sangele in cursul contractiei ventricuÂlare. Cordajele atasate pe cuspide inveÂcinate actioneaza si in scopul mentinerii acestor cuspide strans legate una de alta in cursul contractiei ventriculare, astfel incat sangele sa nu poata regurÂ-

gita printre ele, cand sunt inchise. 

Valvele 

                                                   

                      Valva tricuspida 

          face legatura intre atriul drept si ventriculul drept; este formata dintr-o foita septala, anterioara si posterioara . Se deschide pentru a permite sangelui oxigenat colectat in atriul drept sa curga in ventriculul drept. fortandu-l pentru a iesi prin valva pulmonara in artera pulmonara.          Complexul valvular tricuspidian cuprinde orificiul atrioventricular tricuspidian si inelul sau fibros, foitele valvulare sau cuspele, cordajele tendinoase si muschii papilari.          Inelul valvular tricuspidian include: a) o linie arcuita in dreptul partii membranoase a septului,b) latura dinspre valva tricuspida a trigonului fibros drept,c) cele doua fila coronaria, care reprezinta doua extensii fibroase, una anterioara si una posterioara, ce pornesc de la trigonul fibros drept, sid) o banda de tesut conjuncticare completeaza circumferinta inelului valvular intre varfurile celor doua fila. 

          Trebuie mentionat aici ca endocardul valvular se desprinde uneori la distanta de acest inel fibros valvular de pe stratul colagenos central al foitelor valvulare. Astfel, inelul fibros nu va corespunde pe de-a intregul cu linia de inflexiune endocard atrial - endocard valvular.          Foitele valvulare tricuspidiene, de regula trei la numar, sunt: septala, anterioara si posterioara, corespunzand celor trei laturi ale orificiului atrioven-tricular. Fiecare foita este o dedublare de endoteliu care cuprinde in interior o lamina fibrosa colage-noasa care se continua la baza cu inelul fibros iar catre marginea libera cu fascicule divergente din cordajele tendinoase 

Valva mitrala 

                              face legatura intre atriu si ventriculul sting; este formata din vala anterioara si posterioara, cordaje tendinoase si muschii papilari prin care se insera la nivelul miocardului .           Se deschide pentru a permite sangelui oxigenat colectate in atriul stang sa curga in ventriculul stang. fortandu-l sa iasa prin valva aortica in aorta.          Structura aparatului valvular mitral este in multe privinte similara cu cea tricuspidiana. Descriem si la acest nivel orificiul atrioventricular mitral cu inelul sau fibros, foitele (cuspele), cordajele tendinoase si muschii papilari. Inelul fibros mitral este format din elemente conjunctive dense de consistenta diferita care sunt in continuitate cu laminae fibrosae ale cuspelor valvulare mitrale.          Clasic valva mitrala este descrisa ca avand doua cuspe (anterioara si posterioara), separate prin comisuri, in realitate este vorba despre o membrana continua atasata la inelul fibros. Marginea sa libera prezinta numeroase indentatii, dintre care doua sunt mai adanci si primesc cordaje tendinoase caracteristice, penate. Varfurile celor doi muschi papilari indica aceste indentatii. Ele sunt comisurile antero-laterala si posteromediala ).          Cuspa anterioara este mai mare, semicirculara sau triunghiulara, cu indentatii marginale putine sau deloc. Prin pozitia si mobilitatea sa, fiind situata in mod critic

intre conul de influx si cel de eflux al ventriculului stang aceasta cuspa a fost denumita si "tamponul aortic\" . Astfel, in timpul umplerii ventriculare pasive si al sistolei atriale, fata sa atriala neteda directioneaza fluxul sangvin spre varful trabeculat al ventriculului stang. Dupa inceputul sistolei ventriculare si inchiderea valvei mitrale, partea clara (neteda) a fetei ventriculare a cuspei anterioare se continua cu cortina subaortica. in acest mod, aceasta cuspa formeaza impreauna cu restul de perete fibros al vestibulului subvalvu-lar aortic partea terminala a conului de ejectie a ventriculului stang.          Cuspa posterioara (ventriculara, murala sau postero-laterala) este mai mica, dar are o insertie anulara mai intinsa (pe aproximatidoua treimi din inelul fibros).          Majoritatea cordajelor tendinoase ale valvei mitrale isi au originea pe cei doi muschi papilari puternici ai ventriculului stang. Acestia sunt papilarul antero-lateral si cel postero-medial. Fiecare cuspa primeste cordaje de la ambii muschi papilari. 

Valva pulmonara 

                                          este originea arterei pulmonare, care duce singele neoxigenat la inima; se bifurca in artera pulmonara stinga si dreapta, care se distrbuie celor doi plamini.          Valva pulmonara, valva de ejectie a ventriculului drept, continua infundibulul ventricular. Ea este situata la oarecare distanta de celelalte trei valve cardiace si antero-superior de ele. ul sau priveste superior, spre stanga si usor posterior.          Are trei cuspe (sau valvule) semilunare care se insera prin baze convexe pe o ingrosare fibroasa din peretele trunchiului pulmonar. Marginile libere ale cuspelor proemina in lumenul vascular. Fiecare cuspa este o plica endocardica in interiorul careia se gaseste o lamina fibrosa. Central la nivelul fiecarei margini libere se gaseste o ingrosare cola-gena numita nodulus (Arantii). De-o parte si de alta a nodulului se gasesc lunulele, unde stratul de colagen este mult subtiat .           La nivelul cuspelor semilunare peretele arterial pulmonar prezinta trei sinusuri (Valsalva), al caror perete este mai subtire decat restul peretelui arterial pulmonar.

Este foarte important ca inchiderea si deschiderea valvei pulmonare sunt extrem de asemanatoare cu cele ale valvei aortice. 

Valva aortica 

                              se afla la nivelul ventriculului sting si reprezinta originea principalului vas de singe al inimii, din care iau nastere toate celelalte vase importante din organism; este alcatuita din trei cuspe: dreapta, stinga, noncoronariana;          Valva aortica are in mod normal trei cuspe. Ea are o structura similara cu a valvei pulmonare, dar o constructie mai solida. Cele trei componente esentiale sunt scheletul fibros solid, cuspele (foitele) valvulare fine si sinusurile Valsalva. Aceste trei elemente formeaza trei structuri cupuliforme care constituie intregul mecanism valvular. Cuspele valvulare fine sunt plici de endocard care contin in interior laminae fibrosae cu o rezistenta deosebita, data in special de distributia fibrelor colagene, in straturi circulare si radiare alternative . Cuspele au o structura similara cu cele ale valvei pulmonare, dar mai solida. Ocazional lunulele sunt fenestrate in apropierea comisurilor . Lunulele formeaza aria de coaptatie din timpul inchiderii valvulare.          Sinusurile aortice (Valsalva) sunt mai proeminente decat cele pulmonare. Ele reprezinta dilatatii ale peretelui arterial deasupra fiecarei cuspe. Limita superioara a sinusurilor depaseste marginea libera a cuspelor valvulare. Dinspre lumen aceasta limita formeaza proeminenta supravaivulara. Arterele coronare se deschid de regula din aorta in apropierea acestei proeminente. La jumatatea sinusurilor aorti-ce grosimea peretelui arterial este de aproximatidoua ori mai mica decat a peretelui aortic obisnuit, iar diametrul vascular este de aproximatidoua ori mai mare. 

          In continuare o animatie care explica anatomia si functionarea inimii omului. Puteti selecta intre vizualizarea exteriorului (plimbati mouse-ul deasupra imaginii inimii si executati clic pe diversele parti anatomice pentru detalii) si a interiorului

inimii (cu doua variante, vizualizarea valvelor - pulmonara, aortica, mitrala, tricuspida - sau a camerelor - cele doua atrii si cele doua ventricule 

 Sintetizand, circulatia sangelui in organism se face prin urmatorul circuit: atriu stang > valva mitrala >ventricul stang>valva aortica > aorta > artere > vase mici din organe ( vase capilare) > vene >atriu drept >valva tricuspida > ventricul drept > valva pulmonara > artera pulmonara > vase capilare din plaman > vene pulmonare > atriu stang.