analiza si evaluarea gazelor de sera provenite din deseuri menajere
TRANSCRIPT
78
Universitatea de Stat din Moldova
Cu titlu de manuscris
C.Z.U.: 54:574 (478) (043.3) 628.47 (478) (043.3)
Ţugui Tatiana
Analiza şi evaluarea gazelor cu efect de seră, provenite din depozitele de deşeuri menajere
11.00.11 – protecţia mediului ambiant şi folosirea raţională a resurselor naturale
Teză de doctor în chimie
Conducător ştiinţific: Duca Gheorghe, acad., prof., dr. hab. în chimie
Autorul: Ţugui Tatiana
Chişinău, 2007
1
CUPRINS INTRODUCERE................................................................................................................................. 3
CAPITOLUL I. MANAGEMENTUL DEŞEURILOR (analiza situaţiei actuale)............................ 11
I.1. Gestionarea deşeurilor în Republica Moldova............................................................................ 11
I.2. Managementul deşeurilor la nivel internaţional.......................................................................... 14
I.3. Clasificarea deşeurilor................................................................................................................. 18
I.4. Proprietăţile deşeurilor menajere solide (DMS) ......................................................................... 19
I.5. Cadrul instituţional...................................................................................................................... 23
I.6. Cadrul legislativ şi normativ al gestionării deşeurilor ................................................................ 26
I.7. Legislaţia UE privind managementul deşeurilor......................................................................... 30
I.8. Concepţia înhumării sanitare a DMS .......................................................................................... 36
I.9. Impactul global al deşeurilor asupra schimbărilor climaterice ................................................... 39
I.10. Procesele microbiologice şi chimice desfăşurate în corpul depozitelor de DMS ..................... 40
CAPITOLUL II. METODE DE CERCETARE ŞI REACTIVE...................................................... 46
II.1. Metodologia IPCC privind estimarea emisiilor de CH4 de la depozitele de DMS.................... 46
II.1.1. Metoda IPCC utilizată în mod implicit (Default method – Tier 1)................................. 47 II.1.2. Metoda IPCC de descompunere de ordinul întîi, (First Order Decay Method) .............. 49
II.2. Metodologia efectuării studiului compoziţiei morfologice a DMS ........................................... 52
II.2.1. Metoda de analiză a compoziţiei morfologice a DMS................................................... 52 II.2.2. Clasificarea componentelor DMS .................................................................................... 54
II.3. Estimarea compoziţiei chimice a deşeurilor menajere solide .................................................... 59
II.4. Echipamentele şi reactivele utilizate la prelevarea şi analiza probelor de biogaz ..................... 60
II.4.1. Gazoanalizatorul portativ „GIAM – 305”........................................................................ 61 II.4.2. Cromatograful „GAZHROM-3101” ................................................................................ 62 II.4.3. Analizatorul „GAZOTEST” TU 4215-001-17763771-95 .............................................. 62 II.4.4. Cuptorul microbiologic BINDER GmbH, Seria BD/FD (E2) ........................................ 62 II.4.5. Reactivele utilizate la analiza probelor de biogaz............................................................ 63 II.4.6. Executarea sondelor de prelevare a probelor ................................................................... 63
II.5. Procedura de calculare a emisiilor de CH4 ............................................................................... 64
CAPITOLUL III. PARTEA EXPERIMENTALĂ ............................................................................ 66
III.1. Determinarea volumelor de DMS ............................................................................................ 66
III.2. Evaluarea caracteristicilor depozitelor de deşeuri menajere solide........................................ 68
III.3. Caracteristica depozitelor de DMS selectate pentru analiza componenţilor biogazului ......... 72
III.4. Analiza compoziţiei morfologice a DMS................................................................................ 74
III.5. Estimarea compoziţiei chimice a DMS .................................................................................... 81
III.6. Analiza componenţilor biogazului, provenit din depozitele de DMS ...................................... 82
2
CAPITOLUL IV. DETERMINAREA DATELOR DE ACTIVITATE ŞI A COEFICIENŢILOR DE
EMISIE NAŢIONALI....................................................................................................................... 93
IV.1. Determinarea datelor de activitate.......................................................................................... 93
IV.1.1. MSWT – cantitatea totală de DMS generate.................................................................. 93 IV.1.2. MSWF –fracţia de DMS eliminate la depozite .............................................................. 93
IV.2. Determinarea coeficienţilor naţionali de emisie....................................................................... 95
IV.2.1. Factorul de corecţie a metanului (MCF)......................................................................... 95 IV.2.2. Carbonul Organic Degradabil (DOC)............................................................................. 97 IV.2.3. Fracţia DOC disimilat (DOCF) ....................................................................................... 99 IV.2.4. Fracţia CH4 în biogaz (F) ............................................................................................. 100
IV.3. Estimarea emisiilor de CH4 provenite din depozite de DMS................................................. 101
IV.4 Prognozarea emisiilor de CH4 şi propunerea scenariilor de reducere a emisilor GES............ 105
IV.5 Propuneri privind aplicarea rezultatelor obţinute.................................................................... 107
IV.4.1. Extragerea biogazului şi arderea lui directă în torţe .................................................... 109 IV.4.2. Extragerea biogazului şi utilizarea lui în scopul asigurării independenţei electrice şi termice a depozitului................................................................................................................. 110 IV.4.3. Extragerea biogazului şi convertirea lui în energie termică şi electrică în motoare cu ardere internă sau motoare cu turbină ....................................................................................... 110 IV.4.4. Extragerea biogazului şi utilizarea lui ca sursă de combustibil pentru transport sau pomparea acestuia direct în reţeaua de gaze naturale .............................................................. 111 IV.4.5. Recuperarea biogazului de la depozitul de DMS din s. Creţoaia ................................. 111
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI ................................................................................................ 112
ADNOTARE ................................................................................................................................... 114
SUMMARY .................................................................................................................................... 115
Bibliografie:..................................................................................................................................... 117
Lista abrivierilor utilizate în lucrare ................................................................................................ 124
ANEXE............................................................................................................................................ 125
Anexa 1: Date generale privind depozitele de deşeuri în Republica Moldova .............................. 125
Anexa 3 : Rezultatele analizei biogazului generat la depozitul de DMS din or. Bălţi ................... 135
Anexa 4: Rezultatele analizei biogazului generat la depozitul de DMS din s. Creţoaia ................ 136
Anexa 5: Rezultatele analizei biogazului generat la depozitul de DMS din or. Străşeni ............... 137
Anexa 6: Estimarea emisiilor de CH4 de la deşeurile generate în or. Chişinău, în baza metodei IPCC
Revăzut 1996, T1............................................................................................................................. 138
Anexa 7: Estimarea emisiilor de CH4 de la deşeurile generate în or. Chişinău, în baza metodei IPCC
Revăzut 1996, T2............................................................................................................................. 139
3
INTRODUCERE
Actualitatea lucrării
Umanitatea zi de zi este chemată să contribuie la reducerea impactului cauzat naturii de
activităţile sale, prin promovarea dezvoltării durabile, care ia în consideraţie protecţia socială şi
protecţia mediului ambiant. Unul din aceste impacturi este gestionarea neadecvată a deşeurilor,
deoarece este în creştere atît volumul, cît şi toxicitatea acestora [18]. Principiul dezvoltării durabile
în domeniul gestionării deşeurilor se reflectă prin: reducerea cantităţii de deşeuri, inclusiv a celor
periculoase; utilizarea deşeurilor în calitate de materie primă secundară; înhumarea deşeurilor
nerecuperabile la depozite fără a cauza prejudiciu mediului; utilizarea deşeurilor combustibile în
calitate de combustibil alternativ în scopul producerii energiei electrice şi termice.
Fiind conştienţi de impactul nociv al deşeurilor asupra tuturor componentelor de mediu,
inclusiv asupra sănătăţii populaţiei comunitatea internaţională acordă atenţie majoră problemei
gestionării deşeurilor. Al 6-lea Program de Acţiune al Uniunii Europene pentru mediu (2001-2010),
numit ,,Alegerea noastră - viitorul nostru” specifică patru arii prioritare ale politicii de mediu, una
dintre care este managementul deşeurilor, care are ca obiectiv creşterea gradului de reciclare a
deşeurilor şi de prevenire a producerii acestora.
Gestionarea deşeurilor în Republica Moldova rămîne a fi o problemă dificilă şi nerezolvată.
Cu toate că domeniul protecţiei mediului este reglementat de circa 35 de acte legislative şi peste 50
de Hotărîri de Guvern, aspectul legal al gestionării deşeurilor lasă mult de dorit [36, 57, 59, 85].
Analiza amplă a cadrului legal, instituţional şi normativ este reflectată în capitolul I, fiind elucidate
şi recomandările de rigoare privind ajustarea legislaţiei naţionale la aquis-ul comunitar (expresie
din limba franceză care este echivalentul a „ceea ce a fost realizat”), care reprezintă pachetul de
drepturi şi obligaţiuni comune în unificarea Statelor-membre în cadrul Uniunii Europene.
Eliminarea deşeurilor prin depozitare de asemenea are impact direct asupra mediului,
inclusiv prin generarea emisiilor gazelor cu efect de seră GES [56, 89]. Astăzi nu mai este o
noutate, că efectele schimbărilor climaterice au loc, iar omenirea se confruntă tot mai des cu
dezastrele naturale cum sînt ploile torenţiale vara şi precipitaţii abundente iarnă, iar în consecinţă
inundaţii de proporţii ce au cuprins în ultimii ani Europa şi Asia, temperaturi extrem de ridicate în
perioada de vară, care provoacă ţunami şi tornade ce lovesc tot mai intens Japonia, Australia, SUA
etc. Schimbarea climei este considerată una dintre cele mai serioase probleme globale, care are
impact negativ asupra sănătăţii umane, securităţii alimentare, dezvoltării socio – economice,
resurselor naturale, inclusiv a celor acvatice etc. Clima globală este variabilă, dar creşterea
concentraţiei emisiilor cu efect de seră, inclusiv a celor generate în corpul depozitelor de DMS în
4
atmosferă contribuie esenţial la schimbările climaterice. Progresul în domeniul stopării prevenirii
efectelor dezastruoase asupra mediului a derulat mai lent de cît se aştepta. Actualmente este necesar
de a întreprinde măsuri urgente pentru a atinge scopurile preconizate. Activitatea industrială umană
a secolului precedent a mărit cu 25% emisiile de CO2, ceea ce a contribuit la încălzirea globală cu
0,6 oC şi conform modelelor teoretice ale climei, în lipsa unor măsuri de reducere a emisiilor, se
preconizează o creştere a temperaturii medii cu 1,4-5,8 0C (2,5-10,4 0F). Din anul 1750 şi pînă în
prezent concentraţia CO2 în atmosferă a crescut cu 31% (de la 280 la 365 ppmv), a CH4 cu 151%
(de la 700 la 1745 ppmv), iar cea a N2O cu 17% (de la 270 la 314 ppmv). Imaginea din fig.1
reflectă ponderea emisiilor globale de CO2, iar suprafaţa ţărilor este proporţională emisiilor istorice
de CO2 provenite din arderea combustibilului fosil în ultimii 100 de ani [42, 112].
Figura 1. Ponderea ţărilor în emisiile globale de CO2
Convenţia - cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice
(CONUSC) e un instrument internaţional de atenuare a emisiilor GES şi de a găsi măsuri de
adaptare la aceste schimbări ale climei, care sînt inevitabile, iar Protocolul de la Kyoto (PK) oferă
mecanisme de implementare a convenţiei. Fiind Parte semnatară a CONUSC şi PK Republica
Moldova şi-a asumat mai multe angajamente şi anume:
• Angajamente de inventariere, limitare şi reducere a emisiilor de GES (art. 4 p. 1 al. a, b,
c, d; art. 12 p. 1 şi 4 ale CONUSC);
• Angajamente privind adaptarea la impactul schimbărilor climatice (art. 4 p. 1 al. e, f a
CONUSC);
5
• Promovarea cercetării şi observaţiilor sistematice privind schimbările climaterice (art. 4
p. 1 al. g, h; art. 5 ale CONUSC, art.10 al. d, al PK);
• Promovarea educaţiei, formării şi sensibilizării publicului (art. 4 p. 1 al. i; art. 6 al. a, b
ale CONUSC; art.10, al. e, a PK) [104, 105].
Din categoriile gazelor cu efect de seră direct fac parte: vaporii de H2O, gazele CO2, CH4,
N2O, O3, clor fluor carburile (CFC) şi hidro clor fluor carburile (HCFC). Emisiile de gaze cu efect
de seră indirect sînt oxizii de azot (NOx), oxidul de carbon (CO), substanţe organice volatil
nemetalice (NMVOC) şi bioxidul de sulf (SO2). Sursele de emisie a GES au fost grupate în şase
categorii: sectorul energetic, procesele industriale, solvenţii şi utilizarea lor, sectorul agrar,
deşeurile, modificarea folosinţei terenurilor şi sectorul forestier [40].
Emisiile globale curente ale metanului, provenite din depozitele de deşeuri menajere solide
(DMS) se estimează la 32 Mt/an, ceea ce constituie circa 20% din totalul emisiilor de CH4 provenit
din surse antropogene. Metanul se produce prin degradarea biologică în condiţii anaerobe a
deşeurilor de origine organică, aşa ca resturile alimentare, deşeurile de hîrtie şi carton, deşeurile
fitosanitare, iar procesul chimic poate fi redat conform reacţiei:
n C6H6O5 + nH2O → 3n CH4 ↑ + 3n CO2 ↑
Cota majoritară a emisiilor de metan de la depozite de deşeuri le revine ţărilor dezvoltate
(fig.2). Ţinînd cont de alinierea ţărilor în curs de dezvoltare la standardele europene privind
managementul deşeurilor, prin construcţia şi exploatarea adecvată a depozitelor de DMS, emisiile
metanului vor atinge către anul 2025 cota de 62 Mt/an [17, 28, 34, 83].
33%
30%
13%
13%
11% America de Nord
Europa de Vest
Europa de Est
Asia
Restul Lumii
Figura 2. Cotele emisiilor globale de CH4, provenite de la depozitele de DMS, % [ 34]
6
Problema deşeurilor pe parcursul secolului precedent a fost soluţionată conform principiului
„capăt de ţeavă” sau mai bine zis, soluţiile de neutralizare a deşeurilor se elaborau după generarea
deşeurilor. Drept domeniu „managementul deşeurilor” s-a conturat în plan internaţional în anii 70-
80, luînd amploare la finele sec. XX, cînd prioritar devin acţiunile de prevenire a formării deşeurilor
[89, 99]. Pentru Republica Moldova aceste evenimente au coincis cu destrămarea URSS, fiind
asociate cu declinul economic şi ştiinţific prin care a trecut ţara. În cele din urmă actualmente în ţară
nu există nici o instituţie ştiinţifică (cu excepţia Laboratorului “Ecologia aşezărilor umane”, al
Institutului de Ecologie şi Geografie al AŞM), care s-ar preocupa de studierea problemelor
deşeurilor în dinamică şi de dezvoltarea managementului acestora, evidenţa statistică este
imperfectă, nu satisface cerinţelor convenţiilor internaţionale şi nu poate fi utilizată la elaborarea
măsurilor de valorificare a deşeurilor, iar politica din acest domeniu, care devine tot mai complex,
este elaborată şi promovată doar de o singură unitate în cadrul Ministerului Ecologiei şi Resurselor
Naturale. În aceste condiţii cercetările efectuate pe parcursul dezvoltării tezei de doctorat vor fi
utilizate la perfectarea cadrului juridic, evidenţei statistice şi totodată vor servi drept argumentare
ştiinţifică pentru elaborarea unui Program de management al deşeurilor la nivel naţional.
Scopul şi obiectivele lucrării
Prezenta lucrare are drept scop analiza şi evaluarea gazelor cu efect de seră, provenite din
depozitele de deşeuri menajere în Republica Moldova, prin realizarea următoarelor sarcini:
• evaluarea situaţiei existente în domeniul gestionării deşeurilor şi inventarierea depozitelor
de deşeuri menajere şi analiza volumului deşeurilor acumulate în scopul aprecierii
Factorului de corecţie a metanului;
• efectuarea analizelor morfologice ale deşeurilor menajere solide în oraşele Chişinău şi Bălţi;
• efectuarea analizelor privind compoziţia biogazului generat în corpul depozitelor de DMS
din s.Creţoaia (r. Anenii Noi), or. Bălţi şi or. Străşeni.
• deducerea coeficienţilor naţionali de emisie, utilizaţi în estimarea emisiilor GES, provenite
din corpul depozitelor de DMS.
Suportul metodic şi teoretico-ştiinţific
Suportul metodologic al lucrării îl constituie metodele fizico-chimice de cercetare şi analiză,
chimia ecologică şi biochimia transformării deşeurilor solide, aspecte teoretice de schimbare a
climei, metode de administrare şi eliminare a deşeurilor în scopul reducerii impactului cauzat
mediului ambiant.
7
Sursele informaţionale care au stat la baza cercetărilor biogazului provenit din depozitele de
DMS în Republica Moldova sînt următoarele:
• IPCC Revised 1996 IPCC Guidelines for National Greenhouse Gas Inventories Vol. 1-3,
Intergovernmental Panel on Climate Change, 1997.
• IPCC Good Practice Guidance and Uncertainty Management in National Greenhouse
Gas Inventories, Chapter 5, 2000, 5.1-5.32.
• Jacobsen, S.T. Chemical Reactions and Air Change During Decomposition of Organics
Matters, Resources Conservation and Recycling, Vol. 6, 1992, p. 259-266.
• Knut H Birkeland, Nordic Council of Ministers/Environment, Collection and utilisation
of landfill gas in the Nordic countries, TemaNord,: Copenhagen 561, 2003, p. 9-42.
• Duca, Gh., Scurlatov, Yu., Misiti, Au., Macoveanu M., Suprăţeanu M. Chimia
Ecologică, Chisinau, 2003, p. 128-133.
• Навал И.К., Рыбакин Б.П., Чебан В.Г. «Математическое моделирование
экологических просессов», Кишинэу, «Еврика», 1998, стр. 15-95.
Importanţa ştiinţifică a lucrării
Pentru prima data în baza cercetărilor chimice au fost determinaţi, factorii naţionali de
emisie:
• Factorul de corecţie a metanului (FCM = 1-0,6),
• Valoarea Carbonului organic degradabil (DOC = 0,216-0,146),
• Fracţia Carbonului organic degradabil disimilat (DOCF = 0,525-0,585),
• Fracţia CH4 în biogaz (F = 0,6).
S-a demonstrat că formarea biogazului este condiţionată de volumul DMS, modalitatea de
înhumare a DMS (cu sau fără straturi intermediare), compoziţia morfologică şi chimică a DMS
(deşeurile biodegradabile servesc drept nutrienţi pentru dezvoltarea bacteriilor, şi joacă un rol
decisiv în generarea biogazului), conţinutul umidităţii în corpul depozitului (umiditatea iniţială a
DMS, infiltrarea apelor meteorice de pe suprafaţa depozitului, cantitatea de apă produsă în procesul
de degradare). S-a studiat influenţa acoperirii cu straturi intermediare de material izolator a DMS
(s. Creţoaia), constatîndu-se o cotă a CH4 (0,6-0,7) mai redusă în comparaţie cu depozitul din or.
Bălţi (0,75-0,85).
8
S-a cercetat compoziţia morfologică şi chimică a DMS pe parcursul anului 2005, s-a studiat
în sursele bibliografice dinamica compoziţiei DMS pe parcursul anilor 1985-2003, constantîndu-se
dependenţă generării biogazului de cota deşeurilor organice înhumate la depozite de DMS.
Importanţă practică a lucrării constă în determinarea compoziţiei chimice şi morfologice
a deşeurilor menajere solide şi utilizarea acestor date pentru selectarea tehnologiilor de reciclare,
compostare, incinerare sau înhumare a DMS.
Coeficienţii naţionali de emisie au fost utilizaţi la estimarea emisiilor de CH4 provenite din
corpul depozitelor de DMS din ţară. Concomitent, în baza rezultatelor obţinute a fost propusă
completarea metodologiei IPCC 2006 (Intergovernmental Panel on Climate Change) cu coeficienţii
naţionali de emisie, care pot fi utilizaţi de către ţările ECE.
Rezultatele obţinute denotă că depozitele de DMS din s. Creţoaia (r. Anenii Noi) şi or. Bălţi
dispun de potenţial considerabil de CH4, pasibil a fi supus recuperării şi comercializat pe piaţa
cotelor emisiilor de CO2 echivalent. Compania Biogaz Inter Limited,intenţionează să recupereze
biogazul generat la depozitul de DMS din s. Creţoaia prin intermediul proiectului CDM
(Mecanismul de Dezvoltare nonpoluantă), iar validatorul proiectului (din cadrul CONUSC) a
recomandat utilizarea datelor şi coeficienţilor naţionali pentru estimarea emisiilor de CH4.
Rezultatele obţinute în lucrare vor fi utilizate la perfectarea cadrului legal al gestionării
deşeurilor, inclusiv a salubrizării teritoriului, prezentînd soluţii pentru administrarea deşeurilor
menajere solide în contextul utilizării raţionale a resurselor secundare, prevenirii poluării mediului
şi promovării dezvoltării durabile.
Aprobarea rezultatelor cercetării
Rezultatele obţinute au fost prezentate şi discutate la 3 conferinţe internaţionale şi 5
seminare în cadrul Proiectului regional GEF/UNDP „Întărirea capacităţilor pentru îmbunătăţirea
inventarului naţional al gazelor cu efect de seră” (RER/01/G31), cu participarea reprezentaţilor a 12
ţări din Europa Centrală şi de Est şi Comunitatea Statelor Independente, prin intermediul
următoarelor prezentări:
• Эмиссии CH4 от полигонов твердых бытовых отходов в Республике Молдова,
Conferinţa internaţională „Managementul deşeurilor”, 6-7 Aprilie 2004, Odessa, Ukraina
[107].
9
• “Moldova’s national arrangements for managing inventory from Solid Waste Disposal
Sites”, Skopje, Macedonia, June 2-4, 2004.
• “Methane emissions from solid waste disposal sites, comparison of IPCC methods – case
study Moldova”, 20-22 April, 2005. Chisinau, Republic of Moldova.
• “Lessons learned from peer review of GHG inventories, waste sector, from Annex I
countries” 20-22 April, 2005. Chisinau, Republic of Moldova.
• “The waste management system in the Republic of Moldova”, The third International
conference Ecological Chemistry. May 20-21 2005. Chisinau, Republic of Moldova [104].
• “Improvement of Emissions Factors and Activity Data in the Solid Waste Disposal Sites
and implementation of Good Practice Guidance elements into Greenhouse Gas Inventory”,
October 24-25, 2005, Tbilisi, Georgia.
• “Landfill biogas – measurements and opportunities for green fuel in the Republic of
Moldova”. International Conference “Chemical Education: Responsible Stewardship, 29
October-1 November 2005, D. Mendeleyev University of Chemical Technology of Russia
[106].
• “Compilation and analyses of national solutions for overcoming barriers to Activity Data
collection and Emission Factors improvement, and implementation of GPG in waste sector”,
May 10-12, 2006, Szentendre, Hungary.
Principalele teze, sinteze şi concluzii ştiinţifice ale cercetărilor şi-au găsit reflecţie în 11
publicaţii ale autorului, inclusiv 8 articole şi 3 rezumate ale prezentărilor [102-111]. Concomitent,
pe parcursul studiilor de doctorantură autorul a elaborat Programa de studiu la disciplina
“Managementul deşeurilor” şi a ţinut prelegeri şi seminare masteranzilor, specialitatea “Mediu şi
Tehnologii Curate”, Universitatea Tehnică a Moldovei, a ţinut lecţii studenţilor în cadrul cursului
„Chimia Ecologică” la Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Chimie şi Tehnologie
Chimică. De asemenea, studiile şi cercetările efectuate în domeniul managementului deşeurilor în
ţară, inclusiv reglementarea legislativă, soluţiile tehnologice, practica internaţională în eliminarea
deşeurilor au fost sumate în monografia “Managementul deşeurilor” (Tipografia „Ştiinţă”, Chişinău,
2006).
Fiind expert internaţional în cadrul Convenţiei - cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite
privind Schimbarea Climei autorul a efectuat expertiza inventarelor Gazelor cu Efect de Seră ale 17
ţări din Anexa I (anii 2004-2006). Rapoartele privind evaluarea Inventarelor GES pot fi găsite pe
site-ul CONUSC: www.unfccc.int.
10
Volumul şi structura lucrării
Lucrarea are un volum de 159 pagini şi include: introducere, patru capitole divizate în 26
paragrafe, concluzii generale, precum şi 121 izvoare bibliografice, 7 anexe. Teza conţine 28 de
tabele şi 44 de figuri.
Capitolul I este dedicat descrierii managementului deşeurilor în ţară prin analiza cadrului
instituţional, legislativ şi normativ, inclusiv a practicii internaţionale privind gestionarea deşeurilor.
În capitolul II sînt specificate metodele şi reactivele utilizate la analiza compoziţiei
morfologice a deşeurilor, echipamentul destinat aprecierii compoziţiei chimice a biogazului, format
în corpul depozitelor de DMS şi metodologia IPCC privind estimarea emisiilor de GES.
Capitolul III reflectă partea experimentală a cercetărilor ştiinţifice efectuate (inclusiv
analiza şi sinteza informaţiei statistice privind gestionarea deşeurilor), rezultatele analizei
compoziţiei morfologice şi chimice a deşeurilor menajere solide, cît şi compoziţia biogazului
format la depozitele de deşeuri menajere solide din s. Creţoaia, r. Anenii Noi, or. Bălţi şi or.
Străşeni. De asemenea, în acest capitol sînt documentate datele de activitate evaluate şi coeficienţii
naţionali de emisie, stabiliţi în baza rezultatelor obţinute. Capitolul conţine argumentarea utilizării
coeficienţilor naţionali la estimarea emisiilor de CH4, provenite din depozite de DMS. Estimarea se
efectuează cu aplicarea metodei T1 Default Method (Metoda utilizată în mod implicit (T1)) şi
metodei T2 First Order Decay Method (Metoda de descompunere de ordinul întîi (T2)).
În capitolul IV sînt menţionate modalităţile de recuperare şi utilizare a biogazului, inclusiv
sînt specificate concluziile şi recomandările privind posibilitatea aplicării factorilor naţionali de
emisie în ţările ex-URSS şi ECE cu condiţii geografice şi economice similare Republicii Moldova.
11
CAPITOLUL I. MANAGEMENTUL DEŞEURILOR (analiza situaţiei actuale)
I.1. Gestionarea deşeurilor în Republica Moldova
Deşeurile vor fi o sursă importantă de poluare a mediului ambiant în Republica Moldova,
atît timp cît nu se vor întreprinde măsuri concrete în stabilirea unui management adecvat al
deşeurilor, prin crearea unui cadru legislativ, normativ şi tehnic în corespundere cu principiile
directivelor UE. Managementul deşeurilor este una dintre cele mai dificile probleme, care afectează
calitatea tuturor componentelor de mediu, inclusiv sănătatea populaţiei. Drept dificilă poate fi
considerată şi evidenţa statistică a gestionării deşeurilor, deoarece informaţia colectată nu reflectă
starea lucrurilor din domeniu. Incertitudinea datelor colectate este mare, aşa cum nu toate
întreprinderile industriale, mai cu seamă cele lichidate sau în proces de lichidare, raportează
relevant informaţia. Evidenţa managementului deşeurilor este efectuată prin intermediul a două
forme statistice F-1 „Deşeuri toxice” şi F-2 „Deşeuri”. Conform datelor statistice (fig. I.1),
generarea deşeurilor în ţară fluctuează anual, iar cantitatea deşeurilor utilizate şi înhumate este în
creştere [15-16].
0500
100015002000250030003500
2000 2001 2002 2003 2004 2005
Deseuri generateDeseuri utilizateDeseuri inhumate
Figura I.1. Dinamica generării, utilizării şi înhumării deşeurilor, mii tone
Agricultura este ramura de bază a economiei naţionale, iar industria alimentară şi a
băuturilor, generează cele mai mari cantităţi de deşeuri în Republica Moldova (fig.I.2). Deoarece în
ultimii ani se dezvoltă tot mai intens industria materialelor de construcţie, au crescut considerabil şi
deşeurile provenite din întreprinderile de extracţie a materiei prime. Tot mai multe produse de larg
consum, inclusiv cele alimentare sînt comercializate pe piaţă, iar aceastea contribuie la generarea
deşeurilor menajere solide.
12
0200400600800
100012001400
2000 2001 2002 2003 2004 2005
mii
tone
Industria alimentara Intreprinderi de extractieGospodarie locativ-comunala Alte deseuri
Figura I.2. Dinamica generării deşeurilor pe ramuri (2000-2004), mii tone
Evidenţa deşeurilor toxice se efectuează în baza formularului „F-1 Deşeuri toxice” Cu toate
că numărul întreprinderilor ce raportează generarea deşeurilor toxice este în creştere de la 352 la
709 în perioada anilor 1995 - 2005, cantităţile deşeurilor acumulate sînt în descreştere (fig.I.3), pe
motivul declinului economic de la finele secolului precedent şi al modificărilor structurale în
industria RM. [14-16] .
02468
101214
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005
mii
tone
Deşeuri formate Deşeuri neutralizate/utilizate Deşeuri acumulate
Figura I.3. Dinamica formării, neutralizării şi acumulării deşeurilor toxice, mii tone
Principală sursă de generare a deşeurilor toxice rămîne a fi industria vinicolă, unde se
acumulează deşeuri cu conţinut de compuşi de ferocianură. In rezultatul stropirii viilor cu soluţie cu
conţinut de cupru, transportării şi prelucrării strugurilor şi a vinurilor în instalaţii din metale de
calitate inferioară, în vinuri nimeresc ioni de fier, cupru, aluminiu etc. Pentru înlăturarea acestor
metale este necesară tratarea vinurilor cu soluţii de hexacianoferat (II) de potasiu. La interacţiunea
ionilor de fier cu hexacianoferatul de potasiu se formează sedimentul albastru de Prusia. Anual în
Moldova se generează circa 1000 de tone de sediment de acest fel [85].
13
Dezvoltarea agriculturii intensive pe parcursul anilor 1950 – 1990 s-a bazat pe utilizarea a
circa 560 000 tone de pesticide, inclusiv 22 000 tone de pesticide clororganice. Cota maximă de
aplicare a pesticidelor a atins în anii 1975 – 1985, reducîndu-se de la 38 300 tone în anul 1984 pînă
la 2 800 tone în anul 2000, substanţă activă [19, 39]. Lipsa unui control adecvat asupra producerii,
importului, transportării, depozitării şi utilizării pesticidelor a contribuit la crearea stocurilor de
pesticide interzise sau inutilizabile (de circa 3 940 tone de pesticide, inclusiv 654,1 tone de DDT),
care ulterior au fost înhumate într-un depozit pe teritoriul adiacent comunei Cismichioi, Vulcaneşti.
La începutul anilor ’90 în gospodăriile agricole funcţionau circa 1000 de depozite de pesticide. Pe
parcursul anilor 1991 – 2005 au fost distruse circa 60 % din depozitele existente, şi doar 20%
păstrîndu-se în condiţii satisfăcătoare. Cantităţi importante de pesticide au fost abandonate sub
cerul liber, iar depozitele devastate cauzează impact negativ asupra populaţiei şi mediului, aşa cum
o parte din depozite sînt amplasate în apropierea zonelor locative sau în apropierea resurselor
acvatice. Soluţionarea problemei privind acumularea centralizată a deşeurilor de pesticide a fost
posibilă graţie susţinerii financiare acordată de Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale din
Fondul Ecologic Naţional. În anul 2003 Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare prin
intermediul Ministerului Apărării şi Departamentul Situaţii Excepţionale au iniţiat în fiecare raion
procedura de reambalare şi colectare a pesticidelor în 35 de depozite.
Actualmente contractorul internaţional – compania Franceză „Tredi”, cu susţinerea financiară
a Fondului Global de Mediu, a început procedura de pregătire pentru transportare a 1150 de tone de
deşeuri de pesticide, care vor fi eliminate prin incinerare în Franţa, conform standardelor
internaţionale.
Altă sursă de acumulare a deşeurilor toxice în trecut au fost secţiile galvanice ale
întreprinderilor constructoare de maşini, utilaje şi aparataj în procesul de decapare a metalelor. În
Republica Moldova au funcţionat mai multe întreprinderi, care generau deşeuri galvanice, inclusiv
uzina de frigidere, uzina de televizoare, uzina „Hidromaş” etc. Cele mai mari cantităţi de deşeuri
galvanice solide au fost acumulate la uzina de televizoare “Alfa”, circa 1000 t. De asemenea o
parte din deşeurile galvanice, circa 2300 tone, generate la uzina de aparate electrocasnice „Răut”
din or. Bălţi, au fost înhumate în depozitul din s. Step Soci.
Evidenţa statistică a transportării deşeurilor menajere solide spre înhumare la depozite de
DMS (fig. I.4) se efectua pînă în anul 2002 în bază formularului statistic „Transport special auto”,
iar începînd cu anul 2003 prin intermediul formularului statistic nr. 2 – gc „Salubrizarea localităţilor
urbane”, aprobat prin Ordinul Departamentului Statistică şi Sociologie al Republicii Moldova, nr.
83 din 01.08.2003 [12-16].
14
0500
1000150020002500300035004000
1985
1989
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
mii
m3
DMS, mii m3
Figura I.4. Volume de DMS transportate la depozite în localităţi urbane, mii m3
Informaţia disponibilă conform datelor statistice nu reflectă adecvat situaţia din domeniul
gestionării deşeurilor menajere solide. Volumele de DMS generate în localităţile rurale nu sînt
supuse evidenţei statistice, deoarece nu există servicii de salubrizare a teritoriului. Cu toate că în
ţară funcţionează unele întreprinderi de prelucrare a deşeurilor, informaţia privind volumele de
deşeuri reciclate nu este supusă evidenţei statistice.
În aceste condiţii, cînd informaţia privind volumele de DMS generate este incertă,
întreprinderi de valorificare a deşeurilor practic nu există sau o parte din cele existente activează în
lipsa autorizaţiilor, relevante domeniului, iar autorităţile administraţiei publice locale în lipsa
unităţilor pentru specialiştii din domeniul protecţiei mediului nu-i pasă de problemele de poluare a
mediului, în cele din urmă i se impune naturii să se preocupe de asimilarea deşeurilor. Este evident
că această situaţie nu poate fi tolerată la nesfărşit, prin urmare devine necesară efectuarea unor
studii de fezabilitate a situaţiei în domeniul administrării deşeurilor menajere solide, inclusiv a
cercetărilor ştiinţifice privind compoziţia morfologică a deşeurilor, cu elaborarea ulterioară a
recomandărilor privind stabilirea unui management adecvat al deşeurilor, inclusiv construcţia unor
obiective de eliminare sigură a deşeurilor din punctul de vedere al protecţiei mediului.
I.2. Managementul deşeurilor la nivel internaţional
Relaţia de simbioză dintre dezvoltare şi mediul ambiant a fost definită la Conferinţa
Naţiunilor Unite de la Rio (1992), afirmînd că dezvoltarea economică nu poate fi durabilă, sau
garantată, fără protecţia mediului ambiant. Problema centrală a secolului XXI o constituie obţinerea
unui mediu durabil, iar conceptul dezvoltării durabile se bazează pe următoarele principii:
• ritmul consumului resurselor regenerabile să nu depăşească ritmul restabilirii acestora.
15
• intensitatea emisiilor substanţelor poluante nu trebuie să depăşească posibilităţile mediului
de a le absorbi (încorpora).
• toate resursele urmează să fie consumate cu o eficacitate maximală [6, 83, 89, 99, 102-103].
Agenda 21, defineşte noţiunea de dezvoltare durabilă drept o dezvoltare economică, care ia
în consideraţie protecţia socială şi protecţia mediului ambiant. Totodată sînt formulate următoarele
aspecte în gestionarea durabila a deşeurilor: eliminare sigură din punctul de vedere al protecţiei
mediului a deşeurilor periculoase (capitolul 20); împiedicarea folosirii ilegale a unor astfel de deşeuri
pe plan internaţional (capitolul 20); gestionarea compatibilă cu mediul ambiant a deşeurilor solide şi
a nămolurilor de la staţia de epurare a apelor uzate (capitolul 21); gestionarea sigură din punctul de
vedere al protecţiei mediului a deşeurilor radioactive (capitolul 22). Concomitent sînt stabilite
obiective clare privind gestionarea bunurilor de consum în spiritul unei gospodăriri ciclice.
Principiul dezvoltării durabile în domeniul gestionării deşeurilor se reflectă prin: reducerea
cantităţii de deşeuri, inclusiv a celor periculoase; utilizarea deşeurilor în calitate de materie primă
secundară; înhumarea deşeurilor nerecuperabile la depozite fără a cauza prejudiciu mediului;
utilizarea deşeurilor combustibile în calitate de combustibil alternativ în scopul producerii energiei
electrice şi termice. Gestionarea neadecvată a deşeurilor are impact direct asupra mediului, inclusiv
prin creşterea emisiilor GES, sursă importantă fiind depozitele de DMS [56, 89].
Comunitatea internaţională acordă o atenţie deosebită protecţiei mediului şi în mod special
gestionării deşeurilor. Generarea deşeurilor menajere solide pe cap de locuitor (fig. I.5) este în
creştere în Europă de Vest şi rămîne constată în Europa Centrală şi de Est [22].
0100200300400500600700
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003
kg/p
er/a
n
Europa de Vest Europa Centrală şi de Est
Figura I.5. Generarea deşeurilor pe cap de locuitor în Europa, kg/an
Aceasta se explică prin diferenţă dintre nivelul de trai, modul de consum şi sistemul slab
dezvoltat de colectare a DMS în ţările noi aderate la UE, inclusiv prin necesitatea de a fi stabilită o
modalitate adecvată de eliminare a DMS. Concomitent urmează a fi dezvoltat sistemul de evidenţă
şi raportate către Eurostat. Indicatorul de bază ce descrie dezvoltarea sistemului de generare şi
16
tratare a deşeurilor, aplicat în Uniunea Europeană este noţiunea „deşeuri municipale”, care este
utilizată de către Statele-membre, avînd un sens mult mai larg de cît noţiunea „deşeuri menajere” .
Deşeurile municipale constituie doar 15% din totalul de deşeuri generate în UE, dar pe
motivul unui spectru larg de componente prezente în deşeuri şi numărului mare de generatori,
managementul deşeurilor municipale este foarte complicat. Cu toate că cota deşeurilor municipale
este mică, suportul politicilor şi strategiilor este impunător.
UE a stabilit drept scop reducerea generării deşeurilor municipale pînă la 300 kg/per
capita/an (nivelul anului 1985) către anul 2000. Acest scop nu a mai fost atins, iar rata de generare a
deşeurilor municipale în anul 2005 atinge cota de 500 kg/per capita /an [22].
Actualmente în topul tendinţelor în domeniul managementului deşeurilor se află activităţile
de prevenire şi minimizare a generării deşeurilor, fiind urmate de activităţile de recuperare,
reciclare şi prelucrare a deşeurilor (fig.I.6). Eliminarea deşeurilor prin depozitare rămîne a fi cea din
urmă activitate în tendinţele de dezvoltare a managementului deşeurilor [22, 56].
Prevenire
Minimizare
Recuperare şi reciclare
Prelucrare şi utilizare
Eliminare
Tendi
nţă p
refer
abilă
Depozite de deşeuri
Figura I.6. Ierarhia managementului deşeurilor
Strategia UE privind Managementul Deşeurilor (COM (96) 399final) a stabilit următoarele
principii, relevante procesului de planificare a gestionării deşeurilor:
• Minimizarea generării deşeurilor în scopul conservării mediului ambiant şi resurselor
naturale;
17
• Reducerea impactului cauzat sănătăţii umane şi mediului ambiant de deşeuri, în mod special
prin reducerea conţinutului substanţelor periculoase în deşeuri şi prin implementarea
principiului precauţiei.
• Asigurarea plăţii pentru poluarea mediului de către generatorii de deşeuri, prin
implementarea principiului poluatorul plăteşte.
• Asigurarea infrastructurii adecvate, prin stabilirea unei reţele integre de facilităţi de
eliminare a deşeurilor, bazate pe principiul proximităţii şi autogestionare [99].
Aceste principii au contribuit la o evoluţie istorică în sistemul de management al deşeurilor,
prin acordarea priorităţii facilităţilor de eliminare a deşeurilor, ţinînd cont de aspectele protecţiei
sănătăţii umane şi a mediului şi integrînd conservarea biodiversităţii şi resurselor naturale.
Tabelul I.1 reflectă situaţia în domeniul promovării principiilor ierarhiei managementului
deşeurilor în contextul implementării strategiilor şi politicilor dezvoltării durabile. Informaţia a fost
colectată din inventarele GES, ale ţărilor din Anexa I a Convenţiei- cadru a Organizaţiei Naţiunilor
Unite privind Schimbarea Climei (CONUSC) pentru anul 2004. Ţările industrializate aşa ca Elveţia,
Olanda, Japonia, Danemarca au redus volumele deşeurilor eliminate prin depozitare sub 10%, iar
rata de reciclare a deşerilor în Danemarca şi Olanda a atins cota de 60-80 %. Este evident că fiind
o ţară în curs de dezvoltare Moldova nu se poate compara cu ţările industrializate. Cu toate că nu
există o statistică relevantă în ţară, putem sigur afirma că indicii de reciclare şi prelucrare a
deşeurilor în Republica Moldova sînt foarte reduşi [62-78].
Tabelul I.1 Managementul deşeurilor în ţările Anexa I la CONUSC
Managementul deşeurilor
Japo
nia
Ola
nda
Rom
ânia
Bul
gari
a
Finl
anda
Slov
enia
Dan
emar
ca
Span
ia
Aus
tria
Franţa
USA
Slov
acia
Sued
ia
Elv
eţia
Fracţia deşeurilor eliminate la depozite 0,04 0,03 0,85 0,99 0,55 0,96 0,08 0,55 0,29 0,52 0,61 0,79 0,32 0,02
Fracţia deşeurilor incinerate 0,78 0,14 0,00 NO 0,10 0,00 0,26 0,06 0,15 0,28 0,07 0,11 0,38 0,56
Fracţia deşeurilor reciclate 0,16 0,80 0,05 0,01 0,35 NE 0,66 0,09 0,34 0,21 0,32 0,02 0,29 0,43
Strategia UE privind managementul deşeurilor punctează şi necesităţile privind reducerea
transportării transfrontiere a deşeurilor şi eliminarea acestora în sursă, îmbunătăţirea regulamentului
privind transportarea deşeurilor; elaborarea noilor instrumente, aşa ca cele economice şi regulatorii;
stabilirea şi promovarea unei statistici privind deşeurile, relevantă şi comparabilă între Statele-
membre. Un rol deosebit este acordat Planurilor de gestionare a deşeurilor şi regulamentelor de
aplicarea a legislaţiei existente.
18
I.3. Clasificarea deşeurilor
Torentul de deşeuri care este generat în localităţile rurale şi mai cu seamă în cele urbane
reprezintă unul din semnele evidente ale relaţiei tensionate dintre om şi mediu. Astfel progresul
societăţii diminuează resursele naturale şi regresează starea mediului ambiant. Spectrul de deşeuri
este divizat în mai multe categorii [5, 47, 61].
Din punctul de vedere al sursei de generare deşeurile sînt divizate în:
• Menajere şi asimiabile cu cel menajer, cele provenite din activităţi casnice sau asimilabile cu
acestea şi care pot fi preluate cu sistemele de precolectare curente din localităţi sau cele
provenite din industrie, din comerţ, din sectorul public sau administrativ, care prezintă
compoziţie şi proprietăţi similare cu deşeurile menajere şi care sînt colectate, transportate,
prelucrate şi depozitate împreună cu acestea;
• Cele provenite din construcţia sau demolarea obiectivelor civile sau industriale;
• Stradale - cele provenite din activitatea cotidiană a populaţie, spaţii verzi, de la animale, din
depunerea de substanţe solide din atmosferă etc.;
• Deşeuri de grădină - cele provenite din grădini, scuaruri, spaţii verzi etc.;
• Industriale - cele provenite din procesele tehnologice;
• Agricole - cele provenite din unităţile agricole sau zootehnice;
• Animaliere - cele ce provin din abatoare, unităţi zootehnice, ecarisarea teritoriului.
Din punctul de vedere al compoziţiei deşeurile sînt divizate în:
• Deşeuri cu compoziţie anorganică: metale şi nemetale, din construcţii (betoane, tencuieli,
pavaje etc.), sticlă, ceramică, zgură, cenuşă, diverse agregate, nămoluri anorganice;
• Deşeuri cu compoziţie organică: resturi vegetale, resturi animaliere, hîrtie, cartoane, textile,
mase plastice, lemn, plută, resturi de la prelucrarea pieilor şi blănurilor, nămoluri organice.
După caracteristicile principale de tratare:
• Deşeuri combustibile: (resturi de hîrtie, cartoane, textile, mase plastice, lemn, plută);
• Deşeuri fermentabile: (resturi alimentare, legume, fructe, dejecţii animaliere);
• Deşeuri inerte: (resturi metalice feroase şi neferoase, din construcţii (betoane, tencuieli,
pavaje etc.), sticlă, ceramică, zgură, cenuşă, pămînt etc.).
19
După posibilităţile de refolosire:
• Deşeuri refolosibile ca atare: (sticlă, metale feroase şi neferoase, textile, mase plastice,
tăbăcărie, pielărie, blănărie, lemn, plută, cauciuc);
• Deşeuri refolosibile ca materii prime secundare: (resturi de hîrtie, carton, sticla, metale
feroase şi neferoase, textile, mase plastice, tăbăcărie, pielărie, blănărie, lemn, plută, cauciuc,
resturi alimentare, resturi vegetale, legume, fructe, dejecţii animaliere etc.).
Din punctul de vedere al gradului de agresivitate faţă de mediu:
• Deşeuri periculoase - cele care sînt explozive, oxidante, inflamabile, iritante, nocive, toxice,
cancerigene, corosive, infecţioase, teratogene, mutagene, ecotoxice dacă nu sînt gestionate
adecvat afectează echilibrul ecosistemelor etc.;
• Deşeuri inerte - cele care nu suferă nici o transformare fizică, chimică sau biologică, cu
potenţial redus de poluare.
I.4. Proprietăţile deşeurilor menajere solide (DMS)
Tradiţional (şi practic în multe ţări) operatorii de deşeuri menajere solide cunosc puţin
proprietăţile fizice şi mai cu seamă cele chimice şi biologice ale deşeurilor, aşa cum de cele mai
deseori acestea sînt înhumate [5, 47, 97]. Ţinînd cont de schimbările din ultimul deceniu ce au avut
loc în managementul deşeurilor prin promovarea şi implementarea reciclării, reutilizării şi
eliminării, devin relevante detaliile privind proprietăţile fizice, chimice, biologice şi energetice ale
deşeurilor.
Cele mai importante proprietăţi fizice ale deşeurilor sînt:
• densitatea şi umiditatea (kg/m3);
• distribuirea conform dimensiunii particulelor (mm).
Densitatea şi umiditatea deşeurilor
Densitatea deşeurilor solide depinde de compoziţia, umiditatea şi gradul de compactare a
acestora. Tabelul I.2 reflectă densitatea mai multor deşeuri. Densitatea deşeurilor alimentare
variază de la 100 pînă la 500 kg/m3 în corespundere cu conţinutul umidităţii de la 50 pînă la 80 %.
DMS normal compactate în depozite au o densitate de la 20 pînă la 400 kg/m3 , avînd un conţinut al
umidităţii de 15-40 %. Densitatea şi umiditatea altor deşeuri (% din greutate) poate fi găsită în
Tchobanoglous et al. (1993) [27, 97].
20
Tabelul I.2 Densitatea şi umiditatea deşeurilor menajere solide
Fluxul de deşeuri Fracţia de deşeuri Densitatea, kg/m3 Umiditatea , % Menajere Resturi alimentare
Hîrtie şi carton Mase plastice Sticlă Metale Textile Cenuşă, praf
290 70 60 200 200 60 500
70 5 2 2 2 10 8
Municipale
Necompactate Compactate în vehicul Normal compactate în depozite Bine compactate în depozite
100 300
500
600
20 20
25
25
Distribuirea conform dimensiunii particulelor
Cunoaşterea dimensiunilor particulelor de deşeuri este un factor important pentru
selectarea metodei de incinerare sau tratare biologică a deşeurilor. De asemenea acest parametru
este relevant la selectarea echipamentului de sortare şi reutulizare a deşeurilor. De exemplu:
containerele de aluminiu, utilizate pentru ambalarea băuturilor nealcoolice, de obicei au dimensiune
0,15 m înălţime pe 0,06 m diametru, fiind categorizate cu o dimensiune efectivă, care poate fi
calculată conform dimensiunii maxime:
√LD = √0,15 x 0,06 = 0,1 m (I.1)
Deşeurile sînt deseori caracterizate conform următorilor parametri:
lungime x lăţime x înălţime.
Cunoaşterea dimensiunilor maxime este crucială la stabilirea unor facilităţi de gestionare a
deşeurilor aşa ca banda transportatoare, echipament de mărunţire etc. Aceste dimensiuni sînt
indicate în tabelul I.3 .
Tabelul I.3
Dimensiunile tipice pentru deşeurile menajere solide, [43]
Fracţia de deşeuri Raza dimensiunilor, mm Dimensiuni tipice, mm Resturi alimentare Hîrtie şi carton Mase plastice Sticlă Metale Textile Cenuşă, praf
0-200 100-500 0-400 0-200 0-200 0-300 0-100
100 350 200 100 100 150 25
21
Proprietăţi chimice şi energetice ale DMS
Cunoaşterea proprietăţilor chimice şi energetice sînt extrem de necesare pentru identificarea
tehnologiilor de tratare a deşeurilor şi sînt clasificate după cum urmează:
• analize proxime;
• analize fundamentale;
• valoare energetică.
Analizele proxime se referă la aprecierea conţinutului procentual al umidităţii, a volatilităţii,
al carbonului fix şi a fracţiei necombustibile (cenuşă) ale deşeurilor menajere solide. Tabelul I.4
reflectă rezultatele tipice ale analizelor proxime şi conţinutului energetic al DMS, adaptate de
Tchobanoglous et al; 1993 Robinson, 1986; Mortensen, 1993 [97].
Tabelul I.4 Rezultatele tipice ale analizelor proxime ale DMS
Analize proxime (% conform masei) Conţinutul energetic (MJ/kg) Categoriile de deşeuri
Umiditatea Volatilitatea C fix Cenuşa Valoarea calorică minimă
Valoarea calorică normală
Valoarea calorică maximă
Rest. aliment. Grăsimi Fructe Carne Hîrtie mixtă Ziare Carton Plastic mixt Polietilenă Polistiren Poliuretan PVC Textile Deş. gradină Lemn Sticlă Metale
70 2 79 39 10.2 6 5.2 0.2 0.2 0.2 0.2 0.2 10 60 20 2 2,5
21 95 16 56 76 81 77 96 98 99 87 87 66 30
3.6 2.5 4.0 1.8 8.4 11.5 12.3 2 0.1 0.7 8.3 10.8 17.5 9.5 11.3
5.0 0.2 0.7 3.1 5.4 1.4 5.0 2 1.2 0.5 4.4 2.1 6.5 0.5 0.6 96-99 94-99
4.2 37.4 4.0 17.6 15.7 18.5 26.2 32.7 43.4 38.0 26.0 22.5 18.3 6.0 15.4 0.2 0.7
13.9 38.2 18.6 28.9 17.6 19.7 27.1 33.4 43.4 38.1 26.0 22.5 20.4 15.1 19.3 0.2 0.7
16.7 39.1 19.2 30.4 18.7 20.0 27.4 37.1 43.9 38.1 27.1 22.7 22.7 15.1 19.3 0.15 0.7
DMS dom. DMS com. DMS
15-40 10-30 10-30
40-60
4-15
10-30
11.6 12.8 10.7
14.5 15.0 13.4
19.3
Valoarea calorică minimă reprezintă deşeurile direct colectate, cea medie se referă la
deşeurile libere de apă (uscate), iar cea maximă indică valoarea calorică a cenuşii şi a deşeurilor
22
libere de apă. Această clasificare este utilizată în SUA, pe cînd în Europa calculele privind valoarea
energetică a DMS se efectuează în baza valorii calorice minime.
Analiza fundamentală include aprecierea compoziţiei chimice a diferitor fracţii de deşeuri
menajere solide, cele mai importante elemente fiind carbonul, hidrogenul, oxigenul, azotul, sulful
şi cenuşă. Compoziţia chimică a deşeurilor este importantă la determinarea modalităţii de eliminare
a deşeurilor prin incinerare sau tratare biologică. Bunăoară DMS cu fracţie sporită de mase plastice
sînt acceptabile pentru incinerare, iar tratarea biologică prin compostare ar fi inadmisibilă.
Viceversa DMS cu o preponderenţă a fracţiei organice sînt recomandate pentru compostare şi nu
vor fi acceptate pentru incinerare aşa cum valoarea calorică a acestora este inferioară. Tabelul I.5
inserează analizele tipice fundamentale ale DMS, conform referinţelor bibliografice [47].
Tabelul I.5 Analizele tipice fundamentale ale DMS
% conform masei uscate Componentul DMS C H O N S Cenuşă
Resturi alimentare Hîrtie şi carton Mase plastice Sticlă Metale Textile Cenuşă / paf
48 43,5 60 0,5 5 55 26
6 6 7
0,1 06 7 3
38 44 23 0.4 4.3 30 2
2.5 0.3
<0.1 0.1 5
0.5
0.5 0.2
0.2 0.2
5 6 10 99 90 3 68
Proprietăţile fizice ale DMS sînt relevante în cazul optării pentru degradarea aerobă sau
anaerobă în scopul obţinerii energiei termice şi a compostului.
Compostarea anaerobă este degradare biologică a deşeurilor organice cu producerea
metanului, bioxidului de carbon şi altor gaze. Unele fracţii organice ale DMS aşa ca masele plastice,
cauciucul, pielea, lemnul nu sînt acceptate pentru compostare biologică. Fracţii relevante
transformărilor biologice sînt grăsimile, uleiurile, proteine, lignina, celuloza, hemiceluloza,
lignoceluloza şi constituienţii solubili în apă.
Conţinutul valorii energetice a DMS poate fi calculată conform ecuaţiei Dulong [47]:
Hawf = 337 C + 1419 (H2 – 0,125 O2) + 93S + 23N, (I.2)
unde
Hawf - valoarea net calorică fără apă şi cenuşă;
C, H, O2, S şi N - reprezintă conţinutul procentual al fiecărui element în DMS.
23
I.5. Cadrul instituţional
Dezvoltarea sistemului de protecţie a mediului în Republica Moldova a început în anul 1988
prin crearea Comitetului pentru protecţia mediului ambiant. După destrămarea URSS a fost înfiinţat
Departamentul Protecţiei Mediului Înconjurător, supus direct Parlamentului Republicii Moldova. În
anul 1998 Departamentul Protecţiei Mediului ambiant a fost reorganizat cu statut de Minister al
Mediului, iar ulterior a urmat perioada „restructurărilor şi optimizărilor”, care a rezultat cu crearea
Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale (MERN).
Problema administrării deşeurilor în Republica Moldova s-a conturat ca domeniu odată cu
perioada de tranziţie spre economia de piaţă şi în mod special cu apariţia spectrului larg a mărfurilor
de consum curent, inclusiv a ambalajului. Evident aceste probleme au afectat în primul rînd statele
industrializate, care au întreprins măsuri legislative şi organizatorice în scopul recuperării şi
utilizării deşeurilor generate.
Cadrul legislativ naţional în vigoare prevede modalitatea de conlucrare în domeniul
protecţiei mediului a autorităţilor administraţiei publice centrale de specialitate cu autorităţilor
administraţiei publice locale, inclusiv stipulează competenţa şi atribuţiile autorităţilor administraţiei
publice locale, conform Legii privind administraţia publică locală (APL) şi Legii privind protecţia
mediului ambiant [59, 60]. Competenţa şi atribuţiile autorităţilor publice centrale de specialitate şi
administraţiei publice locale în gestionarea deşeurilor de producţie şi menajere, sînt determinate de
Legea privind deşeurile de producţie şi menajere, fiind reflectate în figura I.7.
Concomitent, politicile ramurale sînt preocupate în mare măsură de dezvoltarea economiei
naţionale şi de obicei acordă atenţie insuficientă protecţiei mediului, inclusiv problemelor de
gestionare a deşeurilor. Situaţia privind acumularea deşeurilor industriale, agricole etc. este
descrisă în paragraful I.1, iar motivul acumulării deşeurilor este lipsa capacităţilor tehnice de
eliminare a deşeurilor.
Rolul principal în administrarea deşeurilor la nivel local le revine autorităţilor administraţiei
publice locale, iar rezultatele depind în mare măsură de capacitatea acestora de a organiza lucrul şi
de modalitatea de implicare a agenţilor economici şi societăţii civile în acumularea resurselor
financiare. Evident că autorităţile administraţiei publice locale necesită suport legislativ şi normativ
în stabilirea serviciilor de salubrizare a teritoriului, care urmează a fi asigurat de către autoritatea
publică centrală de specialitate şi anume de Agenţia de Dezvoltare Teritorială. Domeniul
salubrizării teritoriului este unul dintre cel mai vulnerabil sector al managementului deşeurilor,
deoarece în generarea deşeurilor menajere este antrenat un număr mare de actori, inclusiv populaţia.
24
Stabilirea relaţiilor de conlucrare între autorităţile implicate în gestionarea deşeurilor este foarte
importantă.
Parlamentul Republicii Moldova Comisia Parlamentară pentru administraţia publică, ecologie şi dezvoltarea teritoriului
Guvernul Republicii Moldova
Autorităţile administraţiei publice locale
Autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate
Agenţii economici Societatea civilă
•Examinează şi adoptă cadrul legal în domeniu
•Elaborează şi promovează politica de stat în domeniul gestionării deşeurilor •Stabileşte cadrul legal al gestionării de şeurilor •Efectuează controlul respectării legislaţiei de mediu, prin intermediul Inspectoratului Ecologic de Stat
• Elaborează şi promoveazăpolitica de gestionare a
deşeurilor generate în ramură, prin intermediu instituţiilor ştiinţifice ramurale• Stabileşte cadrul legal şi normativ de gestionarea deşeurilor din ramură•Asigură controlul al gestionării deşeurilor din ramură
•Planifică şi organizeazăimplementarea politicii de
gestionare a deşeurilor la nivel local •Efectuează comasarea resurselor financiare de la agenţii economici pentru gestionarea deşeurilor• Asigură colectarea ,tratarea şi eliminarea DMS
•Asigură colectarea separată a deşeurilor generate•Suportă cheltuielile pentru eliminarea deşeurilor generate •Utilizează tehnologii nonpoluante sau cu puţine deşeuri
•Utilizarea durabilă a produselor•Depunerea DMS în locuri special amenajate•Cooperarea în colectarea separată a DMS•Controlul obştesc
•Elaborează în colaborare cu autorităţile publice centrale de specialitate politica de stat a ramurilor economiei naţionale, inclusiv a gestionării deşeurilor ramurale•Efectuează cercetări ştiinţifice în domeniul implementării convenţiilor internaţionale, inclusiv studii privind eliminarea deşeurilor
Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale Academia de Ştiinţe a Moldovei
Figura I.7. Structura autorităţilor implicate în gestionarea deşeurilor
De menţionat că după reforma teritorial-administrativă a ţării din anul 2003 au fost lichidate
secţiile protecţia mediului din cadrul consiliilor judeţene. Structura actuală a consiliilor raionale nu
include subdiviziuni care ar asigura implementarea politicii de mediu în teritoriul administrat.
Agenţiilor şi inspecţiilor ecologice, conform funcţiilor abilitate, le revine supravegherea şi
controlul respectării legislaţiei de mediu de către agenţii economici locali, inclusiv în procesul de
gestionare a deşeurilor. Actualmente deja se conturează responsabilităţile autorităţilor administraţiei
publice locale în asigurarea colectării şi transportării DMS, cu toate că practic lipseşte infrastructura
adecvată pentru depozitarea DMS.
25
Autorităţile administraţiei publice locale apelează la diverse fonduri naţionale (Fondul
Ecologic Naţional şi Fondurile Ecologice Locale, Centrul Regional de Mediu din Moldova) şi
internaţionale (Proiectul Agenţiei pentru Dezvoltare Internaţională a SUA „Reforma Administraţiei
Publice Locale”, Proiectul PNUD „Agenda 21” etc.) în scopul obţinerii finanţării pentru elaborarea
planurilor locale privind protecţia mediului, inclusiv gestionarea deşeurilor, implementarea diferitor
proiecte pentru amenajarea depozitelor de DMS, procurarea automobilelor speciale pentru
transportarea deşeurilor. Toate aceste activităţi contribuie doar parţial la soluţionarea problemelor
de gestionare a deşeurilor la nivel local, pe cînd responsabilităţile autorităţilor administraţiei publice
locale sînt mult mai mari.
Cadrul instituţional al gestionării deşeurilor a fost creat prin cele 3 legi specifice acestui
domeniu (fig. I.8), inclusiv prin alte acte legislative din domeniul protecţiei mediului, elaborate şi
promovate de către MERN, pe parcursul ultimilor 10 ani.
Legea privind protecţia mediului încojurător
Legea privind deşeurile de producţie şi menajere
Art.9 Organele administraţieipublice locale în comun cu autorităţile locale pentru mediu şipentru sănătate:b) aprobă de comun acord cuMERN limitele de depozitare a deşeurilor de producţie şi menajere;c) supraveghează şi coordoneazăactivitatea primăriilor şi preturilorîn domeniul depozitării şi prelucrăriideşeurilor de producţie şi menajere.
Art.10 Organele administraţieipublice locale în comun acord cuautorităţile locale pentru mediu şipentru sănătate:b) aprobă anual limitele de depozitare a deşeurilor de producţie şi menajere;c) stabilesc perimetrele pentru depozitarea deşeurilor de producţie şi menajere, a moluzului rezultat din constucţii, fierului vechi, organizează inactivarea şi utilizarea acestora.
Art.3(2) Organele administraţiei publice locale:a) asigură dezvoltarea unei reţele de puncte deachiziţionare a materieiprime secundare, precum şi crearea condiţiilor pentru antrenarea populaţiei în activitatea de colectare şi predare a deşeurilor de consum;b) creează întreprinderi deprelucrare a deşeurilor de producţie şi de consumcu diferite tipuri deproprietate şi forme organizatorico-juridice.
Art.4 (4) Exercităcontrolul asupra utilizăriiresurselor secundare launităţile aflate în razalor teritorială.
Art.6 Autorităţile administraţiei puplice locale:a) asigură executarea legislaţiei privindgestionarea deşeurilor;b) efectuează coordonarea şi reglementareaacţiunilor persoanelor fizice şi juridice, în
scopul depistării şi reîntroducerii maximale încircuitul economic a deşeurilor;c) efectuează controlul asupra distrugeriideşeurilor şi reparării prejudiciilorcauzate mediului;d) efectuează comasarea mijloacelor băneştiale persoanelor fizice şi juridice, situate peteritoriile din subordine, a fondurilor ecologicelocale pentru finanţarea construcţieiobiectivelor noi, extinderea şi reconstrucţiaobiectivelor existente de prelucrare, neutralizare şi distrugere a deşeurilor;e) efectuează evidenţa sistematică a formării,depozitării şi prelucrării deşeurilor;
f) organizează colectarea şi evacuarea DMS,g) întocmesc şi ţin registrele depozitelor DMSi) iau măsurile necesare pentru lichidareagunoiştilor neautorizate şi necontrolate.
Art.11(1) Elaborează programe de gestionarea deşeurilor.
Legea privind resursele materiale secundare
Figura I.8. Responsabilităţile administraţiei publice locale în gestionarea deşeurilor
Nefuncţionarea sau implementarea redusă a acestor legi se datorează lipsei mecanismelor de
aplicare a legilor elaborate, precum şi lipsei unei subdiviziuni ale autorităţii centrale pentru
26
protecţia mediului, abilitate cu funcţii de elaborare a cadrului legislativ pentru administrarea
deşeurilor. Aspectul juridic actual al managementului deşeurilor stabileşte doar cadrul general al
gestionării deşeurilor, pe cînd deşeurile specifice (acumulatoare, cauciucuri, uleiuri uzate etc.) nu
sînt reglementate, iar reglementarea acestora solicită în primul rînd resurse umane, abilitate cu
cunoştinţe în domeniul gestionării deşeurilor şi nu în ultimul rînd resurse financiare.
Toate aceste considerente conduc la concluzia că în Republica Moldova cadrul instituţional
pentru gestionarea deşeurilor este insuficient şi necesită adoptarea unor măsuri stringente,
adecvate fiecărei faze de eliminare a deşeurilor în mediu, în conformitate cu exigenţele de mediu,
inclusiv în baza informaţiei despre compoziţia chimică şi morfologică a DMS. Moldova tinde spre
aderarea la Uniunea Europeană, iar domeniul managementului deşeurilor solicită întreprinderea
eforturilor mari în direcţia alinierii la standardele juridice, organizatorice şi tehnice din Europa
Centrala şi de Vest.
I.6. Cadrul legislativ şi normativ al gestionării deşeurilor
Bazele politicii de mediu în etapa de tranziţie la economia de piaţă au fost fixate prin Legea
nr. 1515-XII din 16.05.93 privind protecţia mediului ambiant. Această lege vizează în mod direct
securitatea ecologică a populaţiei, utilizarea raţională a resurselor naturale, precum şi conservarea
naturii şi protecţia mediului. Actualmente cadrul juridic al protecţiei mediului este alcătuit din circa
35 legi şi peste 50 de regulamente, instrucţiuni, hotărîri de guvern, etc. [52, 53,57, 59, 79].
• Legea privind protecţia mediului ambiant, nr.1515-XII din 16 iunie 1993;
• Legea privind expertiza ecologică şi evaluarea impactului asupra mediului ambiant, nr.851-
XIII din 29 mai 1996 ;
• Legea cu privire la resursele naturale, nr.1102-XIII din 6 februarie 1997;
• Legea privind acordarea de licenţe pentru unele genuri de activitate nr.332-XIV din 26
martie 1999;
• Legea privind securitatea industrială a obiectelor industriale periculoase, nr. 803-XIV din 11
februarie 2000;
• Legea privind accesul la informaţie nr. 982-XIV din 11 mai 2000.
27
În afară de legislaţia menţionată managementul deşeurilor este reglementat de o serie de
legi specifice acestui domeniu:
• Legea privind deşeurile de producţie şi menajere, nr. 1347-XIII din 09 octombrie 1997;
• Legea cu privire la regimul produselor şi substanţelor nocive, nr.1236-XIII din 3 iulie 1997;
• Legea cu privire la resursele materiale secundare, nr. 787-XIII din 26 martie 1996;
• Legea privind plata pentru poluarea mediului, nr. 1540-XIII din 25 februarie 1998.
De asemenea cadrul juridic al administrării fiecărui component de mediu reglementează
gestionarea deşeurilor în scopul protecţiei resurselor naturale prin:
• Codul funciar, nr. 828-XII din 25 decembrie 1991;
• Codul subsolului, nr.1511-XII din 15 iunie 1993;
• Codul apelor, nr.1532-XII din 22 iunie 1993;
• Codul silvic, nr. 887-XIII din 21 iunie 1996;
• Legea cu privire la zonele şi fîşiile de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă, nr.
440-XIII din 27 aprilie 1995;
• Legea privind protecţia aerului atmosferic, nr. 1422-XIII din 17 decembrie 1997;
• Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538-XIII din 25 februarie 1998;
• Legea cu privire la spaţiile verzi ale localităţilor urbane şi rurale, nr. 591-XIV din 23
septembrie 1999.
Concomitent cu legislaţia naţională, cadrul juridic al gestionării deşeurilor este reglementat
de un şir de convenţii internaţionale la care Republica Moldova este parte:
• Legea privind tratatele internaţionale ale Republici Moldova, nr. 595-XIV din 24 septembrie
1999;
• Hotărîrea Parlamentului nr.1599 din 10.03.98 privind ratificarea Convenţie Basel privind
transportarea transfrontieră a deşeurilor şi eliminarea acestora;
• Legea pentru ratificarea Protocolului privind poluanţii organici persistenţi şi a Protocolului
privind metalele grele, nr. 1018-XV din 25 aprilie 2002;
• Legea pentru aderarea Republici Moldova la Protocolul de la Kyoto, nr. 29-XV din 13
februarie 2003;
• Legea privind ratificarea Convenţiei Stockholm privind Poluanţii Organici Persistenţi, nr.
40-XV din 19 februarie 2004.
28
Legislaţia naţională este implementată prin intermediul regulamentelor, programelor,
instrucţiunilor, aprobate prin hotărîri de guvern, ordine ale ministrului, norme sanitare, standarde
după cum urmează:
• Hotărîrea Guvernului nr. 606 din 28.06.2000 “Cu privire la Programul naţional de
valorificare a deşeurilor de producţie şi menajere.”
• Hotărîrea Guvernului nr. 276 din 20.03.00 cu privire la reglementarea colectării,
achiziţionării şi comercializării resurselor secundare.
• Hotărîrea Guvernului nr. 637 din 27.05.2003 privind controlul transportării transfrontiere a
deşeurilor şi eliminării acestora.
• Ordinul MERN nr. 233 din 10.11.02 cu privire la realizarea prevederilor Hotărîrii
Guvernului nr. 637 din 27.05.03 prin care a fost aprobată Instrucţiunea privind completarea
notificării şi Instrucţiunea privind completarea formularului de expediţie.
• Hotărîrea Guvernului nr. 1155 din 20 octombrie 2004 privind aprobarea Strategiei Naţionale
cu privire la reducerea şi eliminarea poluanţilor organici persistenţi şi Planului Naţional de
Implementare a Convenţiei de la Stockholm.
• Ordinul DASS al RM nr. 46 din 04.06.99 Instrucţiunea privind modul de întocmire a
raportului statistic “Formarea, utilizarea şi neutralizarea deşeurilor toxice”, formularul nr. 1
– deşeuri toxice.
• Ordin al MS nr.06.6.3.11 din 1.02.95. Regulamentul sanitar privind stocarea, neutralizarea,
utilizarea şi înhumarea substanţelor şi reziduurilor toxice.
• STAS 25150-82 Sistemul de canalizare. Termeni şi definiţii.
• SR 13330:1996 Salubrizarea localităţilor. Vocabular;
• SR 13350:1996 Salubrizarea localităţilor. Deşeuri urbane şi rurale. Clasificare;
• SR 13351:1996 Salubrizarea localităţilor. Deşeuri urbane şi rurale. Prescripţii generale de
colectare selectivă;
• SR 13343:1996 Salubrizarea localităţilor. Deşeuri urbane. Prescripţii generale de proiectare
pentru depozitarea controlată;
• SR 13388:1997 Salubrizarea localităţilor. Deşeuri urbane. Prescripţii de amplasare a
depozitelor controlate.
La capitolul elaborării standardelor în domeniul gestionării deşeurilor situaţia este
precară, deoarece în ţară nu există instituţie specializată în acest domeniu. De cele mai deseori
standardele elaborate de către alte state (România sau Rusia) sînt declarate naţionale, deşi acestea
29
nu întotdeauna se încadrează în limitele legislaţiei naţionale. Cu toate că unele aspecte de ordin
general ce ţin de clasificare, cerinţele de reglementare a eliminării deşeurilor etc. ar trebui să fie
acoperite de Institutul Naţional de Geografie şi Ecologie, iar celelalte domenii ale sectoarelor
economiei naţionale - de instituţiile de ramură relevante, actualmente cadrul normativ al
gestionării deşeurilor rămîne a fi foarte incomplet. Lipseşte cu desăvîrşire normativul de
acumulare a DMS pentru localităţile rurale şi urbane, ne mai vorbind de reglementarea
facilităţilor de eliminare a deşeurilor. Analiza situaţiei existente privind salubrizarea teritoriului
prin inventarierea depozitelor de DMS, cu specificarea caracteristicilor şi volumelor acumulate, ne
va permite utilizarea rezultatelor obţinute la stabilirea normelor de generare a deşeurilor pe cap
de locuitor.
I.6.1. Programul Naţional de Valorificare a Deşeurilor
Programul naţional de valorificare a deşeurilor de producţie şi menajere (2000-2010) a avut
drept scop elaborarea şi implementare unor activităţi de gestionare a deşeurilor de producţie şi
menajere în concordanţă cu principiul “Poluatorul plăteşte”. Obiectivele de bază ale Programului
naţional au constatat în: valorificarea şi neutralizarea deşeurilor existente, minimizarea generării
deşeurilor, excluderea din utilizare a materiei prime cu conţinut de substanţe toxice, micşorare a
volumului şi toxicităţii deşeurilor pînă la eliminarea lor, implementarea colectării separate a
deşeurilor menajere, perfecţionarea cadrului legislativ. Cu toate că urma a fi stimulaţi agenţii
economici care practică activităţi de gestionare a deşeurilor, nu s-a reuşit elaborarea şi aplicarea
mecanismelor economice.
De menţionat că doar o parte din cele preconizate au fost realizate, cauza principală fiind
neacoperea financiară a programului şi lipsa suportului politic. Atît timp cît problema gestionării
deşeurilor va rămîne pusă doar pe seamă MERN, fără a implică ministerele de ramură şi
autorităţile publice locale, situaţia nu se va redresa. Cu toate că autorităţilor publice centrale de
specialitate şi autorităţilor publice locale, le revine un rol important în elaborarea programelor
locale şi de ramură, pe motive financiare şi din cauza incompetenţei aceste activităţi au rămas ne
realizate. Este dificilă promovarea activităţilor de selectare şi implementare a metodelor optime de
gospodărire a deşeurilor, dacă APL nu va stimula participarea activă nu numai a agenţilor
economici, dar şi a populaţiei în micşorarea volumului de generare a deşeurilor, inclusiv
depozitarea şi neutralizarea adecvată a acestora.
Introducerea unor tehnologii performante în gestionarea deşeurilor depinde în mare măsură
de capacitatea populaţiei de a suporta aceste cheltuieli, care prin valorificarea potenţialului
economic al deşeurilor să permită realizarea de surse proprii de venituri. Soluţiile posibile sînt
30
determinate de compoziţia morfologică a deşeurilor şi de existenţa peţii produselor rezultate.
Determinarea fracţiilor reciclabile, combustibile şi compostabile devine importantă în selectarea
metodei de eliminare a DMS. În ultimii ani industria deşeurilor a devenit principala preocupare a
acţiunilor de protecţia mediului. În acest context stabilirea unor pîrghii economice cu acordarea
facilităţilor agenţilor economici este extrem de necesară. Concomitent se impune transpunerea
Directivelor UE din domeniul deşeurilor şi prin urmare va fi necesară modificarea sau elaborarea
unui nou program de management al deşeurilor.
Rezultatele cercetărilor compoziţiei morfologice a deşeurilor, analiza situaţiei în domeniul
salubrizării teritoriului, capacităţile depozitelor de a genera biogaz vor fi luate în consideraţie la
elaborarea unui program nou de management al deşeurilor.
I.7. Legislaţia UE privind managementul deşeurilor
Legislaţia specifică domeniului managementului mediului în UE provine din anii 70-80 ai
sec. XX, odată cu creşterea importanţei protecţiei mediului. Directiva 75/442/CE, adoptată în anul
1975 şi modificată de mai multe ori pe parcursul deceniilor, serveşte drept cadru pentru emiterea
principalelor directive pentru colectare, tratare, valorificare şi eliminare a deşeurilor. Directivele
Uniunii Europene din domeniul managementului deşeurilor pun accentul pe crearea „societăţii
reciclabile”, ridicînd responsabilitatea producătorului şi indicînd totodată condiţii noi privind
înhumarea deşeurilor nerecuperabile. Produsele furnizate trebuie să fie neofensive pentru mediu
atît pe parcursul utilizării, cît şi după trecerea acestora la categoria „deşeuri”. Societatea modernă
de producere şi consum interferează prin diverse căi cu ciclurile naturale închise [9, 23, 56, 86, 99].
Managementul deşeurilor este unul dintre aceste interferenţe.
Volumul generării deşeurilor a crescut considerabil, pe parcursul ultimilor decenii, iar
deşeurile devin tot mai periculoase pentru mediu. Concentrarea populaţiei în localităţile urbane de
asemenea creează probleme serioase mediului ambiant. Societatea din an în an este impusă să
fixeze obiective tot mai stricte vis-a-vis de gestionarea deşeurilor, acordînd prioritate reciclării lor.
Cadrul juridic al gestionării deşeurilor în UE este compus din directiva cadru, directive ce
reglementează managementul deşeurilor specifice, directive privind funcţionarea facilităţilor de
tratare şi eliminare a deşeurilor şi transportare transfrontieră a deşeurilor (fig.I.9).
31
Deşeuri specifice
Directiva privind eliminarea deşeurilor petroliere, 75/430/EEC
Directiva privind utilizarea nămolului de la apele uzate în agricultură, 86/278/EEC
Directiva privind bateriile şi acumulatoarele, 91/157/EEC
Directiva privind ambalajele ide eurile de ambalaje , 94/62/EC
Directiva eliminarea bifenililorpolicloruraţi şi a terpenelor policlorurate 96/59/EC
Directiva privind descompletarea maşinilor uzate, 2000/53/EC
Directiva privind deşeurile electrice şi electronice, 2000/95/95/EC
Facilităţi de tratare şi eliminare a deşeurilor
Directiva privind prevenirea şi controlul integrat al poluării 96/61/EC
Directiva privind controlul accidentelor majore cu implicarea substanţelor periculoase, 96/82/EEC
Directiva privind stocarea controlată a deşeurilor, 99/31/EC
Directiva privind incinerarea deşeurilor, 2000/76/EC
Legislaţia cadru
Directiva privind deşeurile(75/442/ECC)
Directiva privind deşeurile periculoase (91/689/EEC)
Transportarea, import, export
Supravegherea şi controlul transportării deşeurilor (Regulamentului 259/93)
Figura I.9. Aspectul legal al gestionării deşeurilor în Uniunea Europeană
Ulterior în lucrare sînt analizate doar directivele ce au tangenţă cu tematica tezei, adică
managementul deşeurilor menajere solide, inclusiv eliminarea acestora prin depozitare.
I.7.1. Directiva privind deşeurile (75/442/ECC)
Obiectivul prezentei directive este asigurarea prevenirii generării deşeurilor şi reducerea
periculozităţii deşeurilor, promovarea producerii mai curate, recuperarea deşeurilor, utilizarea
deşeurilor în calitate de surse de combustibil alternativ, neutralizarea deşeurilor cu risc minim
pentru mediu, elaborarea planurilor de management al deşeurilor, eliberarea permiselor de
management al deşeurilor, implementarea principului „poluatorul plăteşte” etc. De asemenea
directiva enumera restricţiile specifice programelor de management al deşeurilor privind tipurile
deşeurilor, cantitatea şi originea deşeurilor, restricţii tehnice privind eliminarea adecvată a
deşeurilor [99]. În scopul realizării obiectivelor stabilite, în planificarea şi organizarea
managementului deşeurilor necesită a fi implicate toate autorităţile competente. Concomitent
costurile eliminării deşeurilor trebuie să fie acoperite în primul rînd de generatorii acestor deşeuri,
inclusiv de producătorii bunurilor materiale.
32
În scopul transpunerii Directivei 75/442/ECC urmează să fie întreprinse următoarele
măsuri:
• elaborarea Strategiei Naţionale de Gestionare a Deşeurilor;
• elaborarea Planurilor locale de Gestionare a Deşeurilor, iar în bază lor a Planului
Naţional de Gestionare a Deşeurilor;
• elaborarea Legii privind managementul deşeurilor, cu abrogarea celei existente Legea
nr.1347 – XIII din 9.10.97 privind deşeurile de producţie şi menajere;
• introducerea Clasificatorului European al Deşeurilor (COM.DECIS./532/ May 2000),
cu abrogarea Clasificatorului deşeurilor al Republicii Moldova;
• perfecţionarea sistemului existent de prezentare şi recepţionare a rapoartelor statistice
din domeniu;
• estimarea reţelei existente a instalaţiilor de eliminare a deşeurilor în scopul stabilirii
unei reţele adecvate de instalaţii de eliminare a deşeurilor;
• introducerea sistemului de autorizare a activităţilor de gestionare a deşeurilor în
conformitate cu Directivele UE din domeniu;
• stabilirea sistemului de înregistrare a agenţilor ce colectează, transportă şi a dilearilor
de deşeuri;
• identificarea întreprinderilor ce colectează / transportă deşeuri reieşind din
obligaţiunile profesionale privind eliminarea / recuperarea în folosul altora, dar care
nu necesită autorizaţie (licenţa e obligatorie);
• introducerea pîrghiilor economice în scopul încurajării planurilor de management al
deşeurilor;
• crearea sistemului de inspectare şi organizarea unui curs de studiu pentru inspectorii
din acest domeniu;
• evaluarea financiară a implementării Directivei 75/442/ECC.
Transpunerea Directivei 75/442/ECC în legislaţia naţională prin activităţile menţionate mai
sus va stabili baza cadrului legal al managementului deşeurilor şi va promova principiile dezvoltării
durabile, reducînd concomitent impactul cauzat mediului la gestionarea neadecvată a deşeurilor,
inclusiv prin reducerea emisiilor de GES.
33
I.7.2. Directiva privind stocarea controlată a deşeurilor 99/31/EC
Directiva menţionată introduce măsuri, proceduri şi ghiduri privind prevenirea sau reducerea
impactului cauzat mediului de depozitele controlate de deşeuri. Aceste măsuri se referă îndeosebi la
riscul de contaminare a apelor de suprafaţă şi subterane, resurselor funciare şi aerului. Mediul
global, inclusiv efectul schimbărilor climaterice şi sănătatea umană de asemenea necesită a fi luate
în consideraţie. Directiva stabileşte restricţii pentru construcţia a trei categorii de depozite: depozite
pentru deşeuri periculoase, pentru deşeuri nepericuloase (deşeuri menajere solide) şi pentru deşeuri
inerte. Directiva acoperă toate depozitele noi, dar cele existente trebuie să fie racordate la cerinţele
directivei către anul 2008 [23].
De asemenea directiva introduce proceduri comune vis-a-vis de permisele de operare a
tuturor categoriilor de depozite şi anume procedura de recepţie a deşeurilor şi costul pentru
depozitare trebuie să reflecte cheltuielile de construcţie şi operare a depozitului.
Depozitele pentru deşeuri nepericuloase trebuie să fie construite cu respectarea cerinţelor de
protecţie a apelor subterane şi resurselor funciare prin stabilirea unei bariere geologice
impermeabile la fundaţia depozitului şi recultivarea depozitului la finele exploatării acestuia.
Concomitent directiva introduce o restricţie importantă în scopul diminuării emisiilor GES
prin reducerea cu 50% a deşeurilor biodegradabile către anul 2008, în comparaţie cu cantitatea de
deşeuri depozitată în anul 1995.
La capitolul salubrizării localităţilor, inclusiv construcţia, operarea şi recultivarea
depozitelor de DMS, urmează să fie efectuat un volum colosal de lucru, care necesită resurse
financiare mari. În contextul legislativ urmează să fie:
• elaborată Hotărîrea de Guvern privind depozitarea deşeurilor şi atribuirea responsabilităţilor
publice centrale şi locale pentru planificare şi autorizarea construcţiei depozitelor de DMS;
• elaborat Normativul tehnic privind depozitarea deşeurilor, construirea, exploatarea,
monitorizarea şi închiderea depozitelor de deşeuri; stabilirea sistemului de permise pentru
funcţionarea depozitarea deşeurilor; stabilirea procedurii de supraveghere şi monitorizare a
depozitelor după închiderea lor;
• create serviciile publice de salubrizare a localităţilor;
• luată decizia asupra metodei de asigurare a securităţii financiare a depozitului şi dezvoltarea
sistemului de taxe, în scopul asigurării costului deplin pentru depozitare a deşeurilor;
• stabilite Normele de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei;
34
• identificate, inventariate şi clasificate depozitele existente de deşeuri municipale şi industriale şi
planificată închiderea şi condiţionarea depozitelor existente de deşeuri municipale şi construirea
altora; elaborat un program de închidere a gunoiştilor existente şi construcţia altora cu
respectarea exigenţelor de mediu;
• definite Criteriile care trebuie îndeplinite pentru ca deşeurile să poată a se regăsi pe lista
specifică a unui depozit şi lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de
deşeuri;
• stabilite contravenţiile la normele legale de igienă şi sănătate publică cu modificările şi
completările ulterioare;
• stabilit regimul de inspectare şi realizare a cerinţelor directivei;
• stabilit sistemul de raportare autorităţilor de mediu.
Această directivă reglementează construcţia, operarea şi recultivarea depozitelor de DMS, iar
obiectivele de a reduce eliminarea la depozite de DMS cu 50% a deşeurilor biodegradabile către
anul 2008, va contribui esenţial la diminuarea generării emisiilor GES. Transpunerea directivei în
legislaţia naţională va solicita abordarea unor soluţii noi în planificarea salubrizării teritoriului şi
construcţia depozitelor de DMS. Iniţial ar fi rezonabilă organizarea unui depozit centralizat pentru
circa 100. 000 de locuitori sau ţinînd cont de organizarea teritorială a ţării - un depozit per raion.
Conform practicii internaţionale un depozit deserveşte circa 300.000 – 500.000 de lucitori, ceea ce
ar însemna, în cazul Republicii Moldova, funcţionarea a 8-12 depozite, amenajate şi exploatate în
conformitate cu cerinţele de protecţie a mediului.
I.7.3. Directiva privind prevenirea şi controlul integrat al poluării 96/61/EC
Scopul directivei este prevenirea şi controlul integrat al poluării, inclusiv prevenirea şi
controlul generării deşeurilor în cadrul activităţilor specificate în anexă. Directiva defineşte
termenii de poluator, instalaţie, valoare-limită a emisiei, standard privind calitatea mediului, permis,
cele mai bune tehnici disponibile.
În baza directivei menţionate sînt eliberate permisele pentru operarea instalaţiilor noi
conform Anexei I a directivei, care specifică activităţile industriale ce acoperă directiva. Directiva
promovează minimizarea poluării mediului din diverse surse, în scopul prevenirii sau reducerii
emisiilor în aer, apă, sol, inclusiv deşeuri, poluatorii de bază fiind menţionaţi în Anexa III.
Permisele trebuie să fie eliberate în baza conceptului „Celor mai bune tehnici disponibile”,
iar Anexa IV specifică condiţiile de determinare a celor mai bune tehnici disponibile [99]. În multe
cazuri cele mai bune tehnici disponibile impun schimbări radicale, implicînd şi costuri majore.
35
Directiva stipulează perioada de graţiere pentru întreprinderile existente timp de 11 ani de la data
intrării în vigoare.
Această directivă este una dintre cele mai dificile, deoarece necesită investiţii mari
financiare pentru a satisface condiţiile stipulate prin aplicarea celor mai performante tehnologii.
La nivel naţional necesită de întreprins următoarele:
• a asigura la prima etapă o evaluare a numărului şi categoriilor de instalaţii care vor fi
acoperite de regimul Directivei IPPC;
• a elabora Registrul de Poluare cu Emisii, luînd drept exemplu Registrul European de Poluare
cu Emisii;
• a elabora un act legislativ care va include noţiunile specifice şi prevederilor principale privind
obligaţiile operatorilor de întreprinderi industriale cu privire la “Metode Performante
Disponibile” (MPD) în conformitate cu stipulările Directivei IPPC;
• a stabili autorităţile competente pentru eliberarea permiselor şi inspectarea executării
acestora;
• a stabili sistemul de eliberare şi revizuire şi modificarea a permiselor;
• a stabili un sistem de obţinere a informaţiei privind MPD pentru fiecare instalaţie, sau pentru
sectoarele industriale şi dezvoltarea acestuia;
• a elabora Regulamentul de Reguli generale obligatorii referitoare la valorile-limită de emisii
(VLE) pentru instalaţii noi şi existente;
• a stabili implicarea publicului larg în sistemul de eliberare a permiselor conform stipulărilor
Directivei IPPC.
Depozitele de DMS sînt incluse în lista obiectelor care cad sub incidenţă Directivei IPCC şi
respectiv urmează să se conformeze acestor reglementări. De rînd cu cele menţionate mai sus
depozitele de DMS trebuie să aplice „Metode Performante Disponibile”, să fie dotate cu sistem
modern de protecţie a mediului, inclusiv cu utilaj pentru captare a biogazului. Aceste facilităţi sînt
costisitoare, iar utilizarea lor trebuie argumentată din punctul de vedere economic şi ecologic.
Prin urmare revin la cele menţionate anterior, devine extrem de necesară promovarea unei
noi abordări, ştiinţific fundamentată, în planificarea managementului deşeurilor, în construcţia
depozitelor şi dezvoltarea unor sisteme de management al deşeurilor economic viabile.
36
I.7.4. Catalogul European de Deşeuri
Catalogul European de Deşeuri (CED) a fost aprobat la 12 octombrie 1993 conform
Directivei 75/442/CEE privind deşeuri, modificata prin directive 91/156/CEE. Statele-membre sînt
obligate să transpună CED în legislaţia proprie, creînd astfel o baza unitara pentru denumirea
deşeurilor. Acest catalog este utilizat în gestionarea deşeurilor - salubrizare, valorificare,
transportare, comerţ, etc. Deşeurile sînt acceptate pentru eliminare în conformitate cu codul
indicat în CED, astfel recepţionarea deşeurilor la depozite şi evidenţa statistică a acestora se
efectuează în strictă corespundere cu categoriile CED. De asemenea operatorii depozitelor de
deşeuri raportează către Eurostat volumele de DMS înhumate, iar Statele-membre efectuează
calculul emisiilor GES în baza informaţiei menţionate.
Numărul fiecărui deşeu este compus din 6 cifre. La încadrarea deşeului într-un tip
anume se ţine cont de următoarele: titlul capitolului, care fixează primul şi al doilea loc pentru
numărul-cheie al deşeului, locul trei şi patru se împarte după branşa, proces, origine (grupa) şi
locul cinci şi şase - tipul deşeului.
I.8. Concepţia înhumării sanitare a DMS
O alternativă a depozitării necontrolate a DMS la gunoişti este înhumarea acestora la
depozite controlate [27, 120]. Această concepţie a fost baza elaborării Directivei privind stocarea
controlată a deşeurilor, 99/31/EC [23] şi are ca scop gestionarea adecvată a DMS pe următoarele
principii:
• Utilizarea maximală a capacităţilor depozitului;
• Controlul componenţei deşeurilor primite pentru înhumare;
• Evidenţa volumelor deşeurilor pentru înhumare;
• Minimizarea influenţei depozitului asupra mediului;
• Monitorizarea influenţei depozitului asupra mediului;
• Activizarea permanentă a măsurilor de protecţie a mediului.
1.8.1. Utilizarea maximală a capacităţilor depozitului
Depozitele existente de DMS se caracterizează printr-o compactivitate foarte joasă . Lipsa
tehnicii de tasare duce la extinderea suprafeţei alocate pentru depozite, micşorînd capacitatea de
depozitare a acestuia. Odată cu tasarea zilnică a DMS se obţin condiţii anaerobe în corpul
37
depozitelor, ceea ce contribuie la concentrarea chimică şi la sporirea emisiilor de GES. Depozitele
unde tasarea se efectuează ocazional se caracterizează printr-o capacitate sporită de a se
autoincendia. Utilizarea maximală a capacităţii depozitului, prevede asigurarea unei densităţi a
DMS egală cu 0,8 t la m3 şi implementarea depozitării conform schemei în înălţime.
Numai la depozitul din s. Creţoaia, unde se depozitează DMS din mun. Chişinău se
efectuează tasarea zilnică a deşeurilor, conform schemei tehnologice de depozitare în celule,
densitatea deşeurilor tasate atingînd indiciile de 1 m3 de DMS = 0.6 t DMS. La cercetarea
depozitului de DMS din or. Bălţi s-a constatat că acesta „fumegă încontinuu”, indiferent de
anotimpul anului, ceea ce denotă procesele de autoincendiere persistente în depozitele unde se
efectuează tasare ocazională.
1.8.2. Controlul componenţei deşeurilor primite pentru înhumare
Construcţia depozitului sanitar în mare măsură depinde de spectrul deşeurilor depozitate pe
el. Dacă depozitul respectiv a fost prevăzut pentru DMS, în nici un caz nu se va permite înhumarea
altor deşeuri. Nerespectarea acestui principiu va avea consecinţe negative asupra exploatării
depozitului şi respectiv asupra mediului, prin distrugerea unor elemente de protecţie a mediului. De
exemplu: ecranul din peliculă ce protejează apele subterane de infiltraţii din corpul depozitului
poate fi distrusă dacă la depozit vor nimeri substanţe chimice agresive.
În acest context controlul componenţei deşeurilor, primite pentru înhumare la depozit, este
una din funcţiile principale ale depozitului sanitar şi poate fi efectuat atît vizual, cît şi instrumental
cu ajutorul laboratorului mobil.
La examinarea condiţiilor de exploatare a depozitelor de DMS din ţară s-a constatat că acest
principiu nu se respectă şi doar la depozitul din s. Creţoaia se efectuează inspectarea vizuală a
deşeurilor recepţionate.
1.8.3. Evidenţa volumelor deşeurilor pentru înhumare
Masa depozitului este un parametru important, mărimea căruia se utilizează pentru evaluarea
adecvată a influenţei negative potenţiale, inclusiv estimarea emisiilor GES. Potrivit condiţiilor
economice de piaţă, plata pentru greutatea reală a DMS primite la depozit, va servi drept unica sursă
de beneficiu a depozitului. Aşadar evidenţa greutăţii deşeurilor primite la depozit este rentabilă din
punct de vedere ecologic şi economic. Cântărirea DMS trebuie efectuată la intrarea pe teritoriul
38
depozitului, cu ajutorul cântarelor standarde sub formă de “pod”. Datele fiind înscrise în registru şi
păstrate pe parcursul activităţii depozitului.
Acest principiu este departe de a fi respectat, deoarece nici un depozit din ţară nu este
asigurat cu asemenea echipament. Aprecierea volumelor înhumate se calculează în baza evidenţei
curselor efectuate de către autospecialele serviciilor de salubrizare în consecinţă serviciile
menţionate suportă pierderi financiare din lipsa evidenţei volumelor de DMS transportate şi
înhumate.
1.8.4. Minimizarea influenţei negative a depozitului asupra mediului
Depozitul pentru înhumarea DMS trebuie să dispună de mijloace tehnice de protecţie a
mediului ce ar asigura captarea emisiilor de gaze şi acumularea filtratului, format la depozit. Aceste
mijloace sînt:
• Ecranul împotriva infiltrărilor la baza depozitului;
• Sistemul de drenaj pentru colectarea filtratului la baza depozitului;
• Sistemul de drenaj pentru abaterea apelor de suprafaţă de pe terenurile adiacente;
• Sistemul de pompare şi epurare a filtratului;
• Sistemul de drenaj pentru captarea biogazului format în corpul depozitului;
• Stratul neinfiltrabil de recultivare a depozitului, care previne pătrunderea apelor meteorice în
corpul depozitului şi permite reţinerea biogazului în interiorul depozitului.
Înhumarea în celule se consideră cea mai adecvată metodă, deoarece permite consecvent şi
repede implementarea elementelor de protecţie a mediului, neaşteptînd închiderea completă a
depozitului. Aceasta contribuie şi la reducerea impactului negativ asupra mediului.
Unicul depozit care corespunde parţial acestui principiu este cel din s. Creţoaia (r. Anenii
Noi). Actualmente se examinează posibilitatea montării unui sistem de colectare a emisiilor de CH4
care va reduce substanţial impactul depozitului asupra factorilor de mediu.
1.8.5. Monitorizarea influenţei depozitului asupra mediului
Ciclul vital al depozitului conform Directivei privind stocarea controlată a deşeurilor,
99/31/EC include 4 elemente de bază: construcţia, exploatarea depozitului (înhumarea deşeurilor),
recultivarea şi perioada postrecultivare. În funcţie de capacitatea depozitului va devia şi durata
ciclului vital al acestuia, iar perioada postrecultivare depinde îndeosebi de componenţa şi
39
proprietăţile deşeurilor înhumate. Practic ea se termină atunci, cînd se sfîrşesc toate procesele de
stabilizare a deşeurilor şi depozitul trece în întregime din “corp străin” în element adaptat al
mediului.
De obicei pentru depozitele de DMS ce nu au fost prealabil tratate, monitorizarea se petrece
pe parcursul înhumării DMS şi în perioada de 10-20 de ani după recultivare a depozitului. De
menţionat faptul, că în caz de depistare a influenţei negative a depozitului, în perioada de
postrecultivare operatorul depozitului este obligat să suporte cheltuielile pentru înlăturarea acestor
consecinţe.
În Republica Moldova nici un depozit de DMS nu respectă integral aceste elemente de baza.
În cel mai bun caz, doar o parte din depozite se recultivează fără a se monitoriza în perioada de
postrecultivare.
1.8.6. Condiţiile de respectare a măsurilor de protecţie a mediului
Depozitul sanitar trebuie proiectat în aşa mod, ca la toate etapele de exploatare, elementele
de protecţie a mediului să activeze neîntrerupt, asigurînd reducerea influenţei negative asupra
mediului. În procesul înhumării DMS ecranul împotriva infiltrărilor şi drenajul trebuie să împiedice
scurgerile nocive, în perioada postrecultivare această funcţie o îndeplineşte stratul de recultivare, ce
împiedică formarea filtratului. Doar în cazul respectării acestor cerinţe de protecţie a mediului,
depozitul sanitar poate servi sursă de eliminare sigură a DMS, avînd impact redus asupra mediului.
I.9. Impactul global al deşeurilor asupra schimbărilor climaterice
Activităţile umane inevitabil generează deşeuri ce provin din diverse surse, iar sporirea
consumului în ultimele decenii a adus la creşterea globală a volumelor de deşeuri menajere solide.
Societatea nu acceptă faptul că deşeurile au depăşit capacitatea mediului de a le absorbi şi
neutraliza într-un ritm apropiat ritmului de generare. Creşterea economică este direct proporţională
cu generarea deşeurilor, ceea ce favorizează conflictul dintre tehnosferă şi ecosferă. Cu toate că
majoritatea deşeurilor generate pot fi reciclate, acestea în cele din urmă, ajung a fi eliminate la
depozite de deşeuri menajere solide. Societatea de consum de la finele sec. XX, precum şi stilul de
viaţă, determinat de creşterea bunăstării acesteia, generează o creştere cantitativă şi calitativă a
deşeurilor din punctul de vedere al nocivităţii acestora. În mediu, statele industrializate generează
1,5-3 kg / zi/ persoană, pe cînd cele în curs de dezvoltare 0,5-0,9 kg/zi/persoană [9, 86, 98, 121]. În
40
plan global depozitele sînt surse majore ale emisiilor de metan, care este al doilea după importanţă
gas cu efect de seră.
Schimbările climaterice din ultimii ani se manifestă tot mai ferm. Fenomenele dezastruoase
ne vorbesc odată în plus că schimbările climaterice au loc: creşterea evaporării oceanului tropical cu
16 %, creşterea vitezei medii a vîntului cu 15 %, precum şi sporirea fenomenelor extreme: cicloane,
tornade, uragane (SUA), furtuni grave (Marea Neagra), ploi torenţiale (România, Germania, Cehia,
Austria etc.), valuri de căldură (Portugalia, Franţa), secete, incendii, valuri de ger etc. Multe
fenomene meteo depind de o anumită limită a temperaturii: bruma se formează la 0 0C, cicloanele
tropicale nu se formează dacă apa oceanului nu atinge 27 0C, prin urmare o mică depăşire (0,6 0C )
le dă naştere şi le multiplică [42, 44].
Conform Primei Comunicări Naţionale elaborate în cadrul CONUSC emisiile totale de GES,
exprimate în CO2 echivalent s-au cifrat la circa 33 273 şi 10 621 Gg, respectiv în anii 1990 şi 1998.
În perioada anilor menţionaţi emisiile GES s-au diminuat cu circa 68 %. Managementul deşeurilor
poate avea impact asupra emisiilor gazelor cu efect de seră, inclusiv prin generarea metanului,
sechestrarea carbonului, utilizarea combustibilului alternativ. Emisiile de CH4 provenite din sectorul
„deşeuri” reprezintă 18,93 % din totalul emisiilor CH4 în anul 1990, cota celor din urmă fiind în
creştere şi constituie 21,10 % în anul 1998. Emisiile GES în sectorul „deşeuri” sînt calculate de la
următoarele surse: depozite de DMS, tratarea apelor uzate, incinerarea deşeurilor şi alte surse. În
cazul Republicii Moldova sînt disponibile doar doua surse de emisii: depozite de DMS şi staţiile de
tratare a apelor uzate. Depozitele de DMS generează circa 90% din totalul emisiilor de CH4
provenite din sectorul „deşeuri” [58, 90]. În capitolele următoare sînt reflectate cercetările ştiinţifice
privind estimarea emisiilor de CH4 provenite din depozite de DMS.
I.10. Procesele microbiologice şi chimice desfăşurate în corpul depozitelor de DMS
Fiind eliminate prin depozitare deşeurile sînt supuse biodegradării, volatilizării şi unor
reacţii chimice în urma cărora rezultă biogazul. Deşeurile organice se descompun sub acţiunea
bacteriilor, generînd biogazul. Concomitent mai mulţi componenţi chimici din fluxul deşeurilor în
stare solidă sau lichidă se transformă în compuşi gazoşi şi se emană din corpul depozitului sub
formă de „urme de gaze”. Deşeurile industriale depozitate de rînd cu cele menajere sînt surse de
formare a „urmelor de gaze”, în baza reacţiilor chimice. Compoziţia chimică tipică a biogazului
constă din circa 60% de CH4 şi 40% de CO2 [2, 21, 41]. De asemenea biogazul mai conţine un
număr de circa 550 de „urme de gaze”, care constituie aproximativ 1%.
41
Procesul de descompunere biologică a DMS în corpul depozitului depinde de capacitatea
microorganismelor de a utiliza materia organică în calitate de nutrienţi pentru a se dezvolta.
Microorganismele sînt invizibile cu ochiul liber şi includ bacterii, drojdii şi ciuperci. Bacteriile şi
ciupercile întreţin procesul de descompunere, bacteriile fiind compuse doar dintr-o celulă, pe cînd
ciupercile sînt compuse din mai multe celule formînd lanţ. În tabelul I.6 sînt specificate condiţiile
de supravieţuire a microoganismelor [1, 3, 32].
Microoganismele pot supravieţui în toate condiţiile ale mediului, de la frig la cald, iar
condiţia de bază este prezenţa apei pentru a creşte. Fiind unicele în felul său, bacteriile nu au
necesitate în oxigen pentru a supravieţui, iar pentru unele bacterii prezenţa oxigenului este
inadmisibilă, deoarece acestea vor pieri. Aceste bacterii sînt denumite anaerobe, printre care se
enumera şi bacteriile metanogene. Bacteriile au o creştere mai rapidă decît ciupercile şi domină
practic în toate mediile naturale [51, 54].
Tabelul I.6
Condiţiile de mediu pentru supravieţuire a microorganismelor
Parametri Valoare Temperatura -8 C - +110C Conţinutul de săruri 0-30% Na, Ca, Mg etc. pH 1.0-12 Conţinutul oxigenului 0-30% Presiunea 0-115 MPa Luminozitatea Întuneric-însorit
Deşeurile organice eliminate la depozite de DMS nu sînt omogene, fiind prezente atît ca
materiale uşor degradabile cum sînt resturile alimentare, deşeurile de grădină, hîrtie şi carton, cît şi
ca deşeuri descompunerea cărora este dificilă: ligninul din lemn. Degradarea deşeurilor este un
proces complex de reacţii chimice şi biologice, în rezultatul cărora se generează biogazul cu
compoziţia de bază: CH4 şi CO2. Procesul de descompunere şi eliminare a biogazului continuă pe
parcursul a 10 - 30 ani, 50 % din deşeurile organic degradabile se descompun pe parcursul a 10 ani,
12,5 % din rest se descompun pe parcursul a 30 de ani. Dintr-o tonă de DMS se emite circa 120-200
m3 de CH4. Procesul de descompunere a deşeurilor cu formarea biogazului este bine documentat de
Barlaz et al., 1990; Pohland and Harper, 1986. Formarea biogazului este condiţionată de o serie de
factori [20-21, 46, 81]:
• Volumul (grosimea, densitatea şi numărul straturilor de DMS în depozit) şi tipul
deşeurilor depozitate (cota fracţiilor biodegradabile), care servesc drept nutrienţi (S, P,
Na, Ca etc.) pentru dezvoltarea bacteriilor.
42
• Conţinutul umidităţii în corpul depozitului: umiditatea iniţială a DMS, infiltrarea apelor
meteorice de pe suprafaţa depozitului, cantitatea de apă produsă în procesul de degradare
a deşeurilor. Conţinutul optimal al umididităţii necesar pentru dezvoltarea bacteriilor
mertanogene şi generare a metanului variează între 40 şi 60 % (după greutate).
• Temperatura biogazului în corpul depozitului variază de la 25 la 45 0C, bacteriile
metanogene se înmulţesc la 12-60 0C.
• pH optimal este neutru (pH 6,5-8,5).
• Condiţiile climaterice.
Descompunerea DMS decurge în 5 etape: etapa aerobă - ajustarea iniţială, etapa de tranziţie
de la faza aerobă la cea anaerobă, etapa acidă, etapa de generare a metanului, etapa de maturaţie sau
humificare [34, 81].
Procese Produse Filtrat
Aerobă_______________________________
Etapa 1
Anaerobă_____________________________
Etapa 2
Etapa 3
Etapa 4
Aerobă______________________________
Etapa 5
Figura I.10. Schema procesului de degradare a DMS
Ajustarea iniţială: Prima etapă a procesului este hidroliza şi degradarea aerobă a deşeurilor.
Descompunerea aerobă este susţinută de oxigenul prezent printre deşeuri în depozit, dar şi cel
transportat în corpul depozitului prin difuzia aerului sau a apelor meteorice. Cel mai repede se
Hidroliză / degradare aerobă
Fracţia deşeurilor organice
CO2, H2O
Metanogeneză
Acidogeneză
Hidroliză şi fermentare
Oxidare
Acizi organici, H2, CO2, H2O, NH3
Acid acetic, H2, O2
CH4, CO2
CO2, H2O
43
descompune zaharoza, amidonul, celuloza şi grăsimile solubile în apă, care servesc drept surse de
energie şi C pentru activitatea microorganismelor aerobe. Rezultatul metabolismului
microorganismelor este producerea CO2 şi H2O, cu degajare de căldură, temperatura procesului de
degradare fiind de 60-70 0C, conform reacţiei chimice (I.3) :
CH2O + O2 → CO2 ↑ + H2O (I.3)
Principalii compuşi organici ai DMS sînt: carbohidraţii, proteinele, aminoacizii,
hidrocarburile şi componenţii biologici rezistenţi. Amidonul polizaharat, celuloza şi hemiceluloza
se descompun prin hidroliză în monozaharoze:
C6H10O5 + nH2O → C6H12O6 (I.4)
Durata acestei etape este relativ mică şi decurge pînă la 7-14 zile [25, 32].
Etapa de tranziţie: Oxigenul disponibil este deja epuizat şi începe să prevaleze condiţiile anaerobe,
potenţialul redox este în descreştere. În caz că oxigenul mai persistă, procesul de descompunere
aerobă va continua pînă la degradarea completă a deşeurilor biodegradabile. În condiţii anaerobe
începe procesul de descompunere anaerobă, devin activi nitraţii şi sulfaţii, în rezultat se emite azotul
şi hidrogenul sulfuros.
Denitrificarea CH2O + 4/5 NO3⎯ +
4/5 H⎯ →
2/ 5 N2 ↑ + CO2 ↑ + 7/5 H2O (I.5)
Reducerea sulfaţilor CH2O + 1/2 SO2⎯4 +
1/2 H⎯ →
1/2 HS ⎯ ↑ + CO2 ↑ + H2O (I.6)
Etapa acidă: În această etapă devin active deja bacteriile acidogene. Activitatea acestora se
desfăşoară în trei sub-etape. Iniţial microorganismele, ce tolerează nivelul redus al oxigenului
continuă procesul de hidroliză şi fermentare cu producerea acizilor organici, CO2, H2 şi săruri
azotice neorganice. Procesul de hidroliza este conversia componenţilor macromoleculari în
substanţe chimice utilizate în calitate sursă de energie de către microorganisme pentru diviziune
celulară. La etapa de acidogeneză, produşii hidrolizei sînt transformaţi în acizii acetic, fulvic şi alţi
acizi organici complecşi, iar valoarea pH variază între 5,7 – 6,2. La etapa finală microorganismele
produc substanţe chimice simple CO2 şi urme H2, iar cota CO2 fiind cea mai mare (circa 80%) pe
tot parcursul procesului de descompunere a deşeurilor. Durata etapei acide este de circa 2 luni.
Etapa de fermentare a CH4: În final oxigenul este complet absent, micoorganismele anaerobe devin
persistente, inclusiv cele metanogene. Metabolismul acestora produce CH4 şi CO2 din acizii
organici şi hidrogenul produs în etapele precedente. Cantităţi de metan cele mai importante se
produc în această etapă, concentraţia CH4 atingînd cote de la 50 % pînă la 80% [25, 48], iar
44
temperatura procesului scade şi se menţine între 25-35 0C. Descompunerea anaerobă a DMS este
redată prin ecuaţia I.7:
n C6H6 O5 + nH2O → 3n CH4 ↑ + 3n CO2 ↑ (I.7)
Etapa de fermentare a CH4 este cea mai de lungă durată, fiind activă pe parcursul la 10-20 de ani.
Etapa de maturaţie: Maturaţia se produce după ce deşeurile biologice disponibile sînt convertite în
CH4 şi CO2 în etapele precedente. Procesul de biodegradare este mai redus deoarece au fost deja
consumaţi nutrienţii disponibili. În caz că condiţiile de exploatare a depozitului permit migrarea
CH4 în perimetre aerobe, acesta va fi oxidat în CO2 de către bacteriile metanotrofice [4, 6, 9]. Etapa
de maturaţie sau humificare durează cîteva decenii, fiind în descreştere şi concentraţia de CH4
emisă.
De asemenea unele cercetări denotă şi prezenţa hidrogenului, amoniacului (NH3), hidrogenul
sulfuros (H2S) în cantităţi neînsemnate [17, 45, 48]. Compoziţia emisiilor de gaze depinde de
tehnologia exploatării depozitului, factorii climaterici, de caracterul descompunerii (aerobe s-au
anaerobe). Reprezentarea grafică a procesului de descompunere a deşeurilor biodegradabile
conform etapelor menţionate anterior, a fost elucidat în mai multe surse bibliografice [33, 113-115],
dinamica emisiilor fiind reprezentată neliniar în fig. I.11.
Figura I.11. Reprezentarea grafică a procesului de descompunere DMS [33].
În scopul studierii procesului de descompunere a DMS a fost executat un model de
biodigestor în condiţii de laborator. Într-un volum de 5 l (sticlă din PET) au fost depuse diverse
resturi alimentare, rumeguş şi dejecţii animaliere. Ulterior volumul a fost închis, creîndu-se condiţii
anaerobe. Experimentul a derulat în luna februarie, anul 2005, monitorizîndu-se lunar procesul de
descompunere prin prelevarea şi analiza emisiilor generate. Procesul de descompunere aerobă a
45
durat aproximativ 6 luni, apoi a urmat etapa nestabilă de generare a metanului, iar în luna a opta,
procesul devine anaerob şi respectiv se măreşte concentraţia metanului generat. Graficul (fig. I.12)
redă procesul de descompunere a DMS în condiţii de laborator, ceea ce confirmă desfăşurarea
etapelor de descompunere a deşeurilor biodegradabile, descrise în sursele bibliografice citate.
0
10
20
30
40
50
60
70
80
martie
aprili
emai
iunieiulie
august
septem
birie
noiembrie
decem
brie
CO H2 CH4 CO2 N2
Figura I.12. Rezultatele procesului de descompunere a deşeurilor în condiţii de laborator, %
Procesul de cercetare a compoziţiei biogazului generat din corpul depozitelor de DMS din
ţară, inclusiv metodele utilizate sînt descrise în capitolele II-III.
46
CAPITOLUL II. METODE DE CERCETARE ŞI REACTIVE
II.1. Metodologia IPCC privind estimarea emisiilor de CH4 de la depozitele de DMS
În scopul estimării emisiilor GES, Comitetul Internaţional pentru Schimbarea Climei (IPCC
– Itergovernamental Panel on Climate Change) a Convenţiei-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite
privind Schimbarea Climei a elaborat Ghidul IPCC (Revăzut în 1996) pentru inventarele naţionale
GES (IPCC Revăzut în 1996), complementat de Ghidul IPCC GPG 2000 al bunelor practici şi
managementul incertitudinilor în inventarul naţional de GES (IPCC GPG 2000).
CH4 constituie circa 10 - 20 % din emisiile globale de gaze cu efect de seră, iar pentru a
exprima emisiile metanului în unităţi comparabile cu cele ale emisiilor de CO2, şi anume în CO2
echivalent, este utilizat conceptul “Potenţialul global de încălzire sau Global Warming Potential”
pentru de 100 ani GWP CH4 = 21 [41, 42].
Pentru estimarea emisiilor de GES de la depozite, IPCC propune două metode: T1 Default
Method (Metoda utilizată în mod implicit (T1)) şi T2 First Order Decay Method (Metoda de
descompunere de ordinul întîi (T2)). În figura II.1 este reflectat arborele decizional în selectarea
metodei de estimare a CH4.
Sunt disponibile datele curente
privind eliminarea
deşeurilor ?
Utilizaţi valoarea IPCC default, rata de generare kg/ per /capita sau alte metode pentru a estima
datele iniţiale
Calculaţi emisiile de CH4
utilizînd metoda T1, IPCC default
E posibil de obţinut date pentru anii
precedenţi ?
Calculaţi emisiile de CH4 utilizînd metoda T2, First Order Decay
Este categoria
sursă cheiede emisii de
CH4 ?
da
da
nu
nu
da
Figura II.1. Arborele de selectare a metodei pentru estimarea GES
Diferenţa de bază dintre aceste metode constă în faptul că utilizarea metodei T2 permite
estimarea emisiilor dependente de timp, tendinţa emisilor fiind reflectată mai exact, pe cînd metoda
T1 este bazată pe presupunerea că tot CH4 este emis în anul depunerii deşeurilor. Metoda T1 va
47
reflecta emisii rezonabile în cazul în care compoziţia morfologică a DMS şi cantitatea deşeurilor
depuse la depozite este constantă pe parcursul mai multor decenii. Atunci cînd aceşti parametri sînt
variabili, se recomanda utilizarea metodei T2, în scopul reflectării corecte a tendinţelor emisiilor de
CH4. Aşa cum aplicarea metodei T2 impune estimarea datelor istorice privind eliminarea deşeurilor
la depozite de DMS, caracteristica depozitelor şi alţi factori de emisie, selectarea metodei T1 sau T2
depinde de circumstanţele naţionale.
II.1.1. Metoda IPCC utilizată în mod implicit (Default method – Tier 1)
Metoda T1, elaborată de Bingemer şi Crutzen [3] şi prezentată de către IPCC [41-42] drept
metodă utilizată în mod implicit, este bazată pe principiul abordării „balanţei de masă” şi presupune
că cantitatea anuală de deşeuri depuse în depozitul de DMS se descompune pe parcursul aceluiaşi
an. Estimările calculate în baza metodei T1 sînt rezonabile în cazul cînd volumele şi compoziţia
deşeurilor înhumate sînt constante sau puţin variabile pe parcursul a mai multor decenii, în caz
contrar fluctuarea acestor date vor influenţa semnificativ exactitatea tendinţei emisiilor de GES
[41]. De exemplu, dacă se vor reduce volumele de DMS înhumate, prin urmare se va reduce
cantitatea carbonului depozitat, atunci aplicarea metodei T1 va conduce la subestimarea emisiilor de
GES şi supraestimarea reducerilor emisiilor.
IPCC recomandă aplicarea Metodei T1 doar în cazul cînd nu sînt disponibile datele istorice
(circa 20-30 ani) privind generarea deşeurilor şi eliminarea acestora la depozite de DMS. De obicei
ţările aplică această metodă la întocmirea primului inventar naţional ale emisiilor de GES, atunci
cînd este dificil aprecierea datelor istorice. Estimările se efectuează conform ecuaţiei (II.1):
CH4 (Gg/an) = [ (MSWT • MSWF • Lo) – R ] • (1-OX) (II.1)
unde:
CH4 - cantitatea metanului emis în anul t, (Gg/an),
MSWT - cantitatea totală de DMS generate, (Gg/an),
MSWF - fracţia de DMS eliminate la depozite,
Lo - potenţialul de generare a metanului, (GgC/ Gg DMS),
R - CH4 recuperat în anul de inventariere t, (Gg/an),
OX - factorul de oxidare (fracţionar).
Potenţialul de generare a metanului (Lo) depinde de compoziţia morfologică a DMS,
practica de eliminare şi caracteristica depozitelor de DMS, fiind calculat în baza formulei (II.2):
48
Lo (GgCH4/GgDMS) = [MCF • DOC • DOCF • F • 16/12] (II.2)
unde:
MCF - factorul de corecţie a metanului (fracţie),
DOC - carbonul organic degradabil (fracţie) (GgC/ Gg DMS),
DOCF - fracţia DOC disimilat,
F - fracţia CH4 în biogaz (după volum),
16/12 - coeficientul de conversie a C în CH4.
Factorul de corecţie a metanului (MCF) i-a în consideraţie efectele practicilor de
management al deşeurilor asupra generării emisiilor de CH4 şi este menţionat în tabelul II.1.
Depozitele de DMS neamenajate au un potenţial redus de generare a metanului, aşa cum cea mai
mare fracţie de DMS se descompune în condiţii aerobe.
Tabelul II.1
Clasificarea depozitelor DMS şi valoarea Factorului de corecţie a metanului
Clasificarea depozitelor DMS Factorul de corecţie a metanului
Administrate* 1.0
Neadministrate – adînci (> 5m) 0.8
Neadministrate – puţin adînci (< 5m) 0.4
Depozite necategorizate ** 0.6
* Depozite administrate se consideră depozitele controlate care dispun de următoarele
elemente: material intermediar de acoperire, compactarea sau nivelarea DMS.
** Ţările în curs de dezvoltare sînt încurajate să utilizeze valoarea 0.4 pentru depozite
necategorizate, aşa cum utilizarea valorii 0.6 poate conduce la supraestimarea emisiilor de
CH4.
Carbonul organic degradabil (DOC) a fost calculat conform relaţiei (II.3), în baza fracţiilor
de deşeuri de carton, textile, deşeuri de grădină, parcuri şi alte deşeuri degradabile nealimentare,
deşeuri alimentare şi deşeuri de lemn. Valorile fracţiilor menţionate au fost calculate în baza
rezultatelor analizei compoziţiei morfologice a DMS descrise în capitolul III.
DOC = (0.4 • A) + ( 0.17 • B ) + ( 0.15 • C ) + ( 0.3 • D ) (II.3)
unde:
49
A - fracţia de deşeuri de hîrtie şi textile,
B - fracţia de deşeuri de grădină, parcuri sau alte deşeuri degradabile ne alimentare,
C - fracţia de deşeuri alimentare,
D - fracţia de deşeuri de lemn şi paie.
Fracţia DOC disimilat (DOCF) este fracţia de carbon organic degradabil care ulterior
degradează sau este convertită în biogaz şi reflectă faptul că o parte de carbon nu degradează sau
degradează foarte încet cînd este eliminat în depozite de DMS.
Fracţia CH4 în biogaz (F) reflectă că compuşii de bază a biogazului sînt CH4 şi CO2 (de
obicei în proporţie de 50:50). Rezultatele măsurărilor naţionale denotă proporţia CH4 şi CO2 -
60:40.
CH4 recuperat (R) constituie cantitatea de CH4 generat la depozitele de DMS recuperată şi
incinerată (cu sau fără recuperare a energiei). În cazul incinerării CH4 este oxidat pînă la CO2 şi
CH4 recuperat este scăzut din CH4 emis în atmosferă.
Factorul de oxidare (OX) reflectă cota de CH4 emisă de la depozite de DMS, care se
oxidează în sol sau în alt material de acoperire a deşeurilor pînă la CO2. Dacă OX este egal cu 0 -
oxidarea CH4 nu are loc, în caz că OX este egal 1, atunci 100% de CH4 se oxidează. Depozitele de
DMS bine administrate tind spre un factor de oxidare egal 0.1, pe cînd pentru depozitele
neamenajate se recomandă utilizarea factorului de oxidare egal cu 0 [41].
II.1.2. Metoda IPCC de descompunere de ordinul întîi, (First Order Decay Method)
Diferenţa de bază între metodele T1 şi T2 constă în faptul că metoda T2 produce un profil de
emisii dependente în timp, bazate pe abordare cinetică, care reflectă influenţa mai multor factori
asupra procesului de descompunere şi a ratei de generare a CH4 [36-37]. Utilizarea metodei T2
necesită cunoaşterea datelor istorice privind generarea şi eliminarea deşeurilor, inclusiv compoziţia
morfologică a deşeurilor pe parcursul a mai multor decade. Emisiile calculate prin metoda T2 sînt
mult mai exacte decît cele prin metoda T1.
Metoda de descompunere de ordinul întîi T2 a fost selectată pentru estimarea emisiilor de
metan de la depozitele de DMS, conform arborelui decizional (fig.II.1). În dependenţa de existenţa
datelor statistice estimarea emisiilor se efectuează cu acoperirea perioadei de descompunere a
deşeurilor de circa 20-30 ani. Calculul efectuat conform metodei T2 este reprezentat prin ecuaţia
(II.4):
CH4 (Gg/an)= ∑x [(A • k • MSWT(x) • MSWF(x) • Lo(x)) • e-k(t-k)], (II.4)
50
unde:
CH4 - cantitatea metanului generat în anul t, (Gg/an),
∑x - reprezintă suma cantităţii de metan pentru perioada anilor x,
t - anul inventarierii,
x - perioada anilor pentru care datele sînt sumate,
A=(1-e-k) / k - factorul de normalizare, care corectează sumarea datelor pentru anii
precedenţi,
k - constanta de generare a metanului, (1/an),
MSWT(x) - cantitatea totală de DMS generate în anul t, (Gg/an),
MSWF(x) - fracţia de DMS eliminate la depozite în anul t,
Lo - potenţialul de generare a metanului.
Valoarea parametrului Lo se calculează ca şi în cazul metodei T1, conform ecuaţiei II.2
menţionate mai sus.
Concomitent se propune utilizarea unei noi metode de apreciere a valorilor carbonului
organic degradabil (DOC) şi a fracţiei carbonului organic degradabil disimilat (DOCF), elaborată de
experţii din Goergia în cadrul proiectului regional RER/01/G31. Estimarea valorilor DOC şi DOCF
se efectuează în baza datelor de laborator privind conţinutul carbonului în diferite tipuri de DMS în
stare umedă şi uscată, cercetate de către Dr. Morton Barlaz [25]. Cercetările au constat în simularea
în condiţii de laborator a unui biodigestor cu imitarea condiţiilor de degradare a DMS similare cu
cele din depozite de DMS. Valorile DOC pentru textile şi piele au fost utilizate din “MSW
Learning Tool” elaborate de Universitatea din Florida [92].
La calcularea procentajului de celuloză (C6H10O5), hemiceluloză (C5H8O4) şi a ligninului
(C10H12O3) în componentele de DMS s-a luat în consideraţie că conţinutul carbonului în celuloză,
hemiceluluză şi lignin constituie corespunzător 4/9 = [ (6 x 12) / (6 x 12 + 10 x 1 + 5 x 16)],
5/11= 60/132 şi 2/3=120/180. Pentru resturile alimentare conţinutul carbonului în proteine este egal
cu 0, 013, iar pentru deşeurile de grădină s-au făcut unele presupuneri (pe bază masei umede)
precum că 50% constituie iarba, 25 % frunzele şi 25% crengile.
Estimarea valorilor DOC şi DOCF se efectuează în mod automat la introducerea în coloana
„D” cota fiecărui tip de DMS (conform compoziţiei morfologie a DMS (tab.III.3)), utilizînd tabelul
II.2 [92].
51
Tabelul II.2 Caluclarea valorilor DOC şi DOCF, [92]
Fracţia Carbonului Organic Degradabil disimilat (DOCF), Carbonul Organic Ddegradabil (DOC
DOC DOCF DOCi DOCi * DOCF Material g C/g
deşeu umed
g C/g deşeu umed
% g C/g deşeu umed
g C/g deşeu umed
A B C D E F Resturi alimentare 0,137 0,70 0,077 0,054 Ziare 0,391 0,29 Carton 0,416 0,40 Hîrtie de oficiu 0,415 0,90 Hîrtie de ambalaj 0,311 0,42 Iarbă 0,141 0,44 Frunze 0,326 0,15 0,006 0,001 Crengi 0,275 0,18 Lemn 0,393 0,36 0,007 0,003 Hîrtie mixtă 0,402 0,48 Hîrtie mixtă din sectorul rezidenţial 0,400 0,45 0,028 0,013
Hîrtie mixtă din oficii 0,373 0,59 Deşeuri de la amenajarea grădinelor 0,221 0,25
Textile 0,495 0,55 0,023 0,013 Piele 0,480 0,55 0,005 0,003 Σ 0,146 0,085 DOCF DOC
52
II.2. Metodologia efectuării studiului compoziţiei morfologice a DMS
II.2.1. Metoda de analiză a compoziţiei morfologice a DMS
Există diverse modalităţi de apreciere a compoziţiei morfologice a deşeurilor menajere solide,
rezultatele fiind utilizate pentru determinarea ratei de generare pe cap de locuitor, argumentarea
colectării unor fracţii reciclabile (hîrtie, sticlă, mase plastice, etc.), elaborarea unor planuri de
management al deşeurilor, etc. În lucrare au fost apreciate fracţiile organice eliminate la depozite de
DMS, care ulterior vor contribui la generarea biogazului. Din aceste considerente analiza
compoziţiei morfologice a DMS înhumate la depozit s-a efectuat la rampa de transbordare a
deşeurilor municipale, amplasată pe strada Uzinelor, or. Chişinău. Metodologia efectuării studiului
a fost consultată din mai multe surse bibliografice [8, 33, 73, 74, 81, 86, 92, 93] în bază cărora a
fost stabilit şi aprobat de către Ministerul Ecologie şi Resurselor Naturale Normativul în Ecologie
„Compoziţia morfologică a deşeurilor la gunoişti”, Sol.02.2004. La stabilirea metodologiei s-a luat
în consideraţie frecvenţă efectuării studiului, spectrul şi volumul deşeurilor analizate, respectînd
următoarele etape:
1. Frecvenţa efectuării studiului
Analizele au fost efectuate de două ori pe anotimp, în total fiind efectuate 8 analize. Deoarece
în zilele de odihnă, populaţia se află preponderent acasă şi se generează mai mari cantităţi de
deşeuri, analiza morfologică s-a efectuat în zilele din mijlocul săptămînii (marţi-vineri), luînd în
consideraţie şi condiţiile meteo favorabile pentru desfăşurarea lucrărilor.
2. Evidenţa volumelor analizate
Parcul de camioane antrenate în colectarea deşeurile menajere solide generate în mun.
Chişinău este divers, iar volumul DMS transportate la rampa de transbordare a deşeurilor diferă
între 12 la 30 de m3. În scopul facilitării studiului compoziţiei morfologice a DMS s-au selectat
camioanele ce colectează DMS în volum de 12 m3. Camionul a fost cîntărit de două ori: odată la
intrarea pe rampa şi a două oară la ieşire, după descărcarea deşeurilor, ulterior s-a calculat greutatea
deşeurilor supuse analizei morfologice (Mt).
3. Selectarea şi cîntărirea fracţiilor de DMS
Ţinînd cont de spectrul deşeurilor generate au fost selectate manual următoarele fracţii de
deşeuri (hîrtie şi carton, mase plastice, sticlă, metale, frunze, iarbă şi crengi, textile şi încălţăminte,
53
materiale de construcţie, inclusiv lemn). Selectarea a continuat pînă ce rămîneau doar resturile
alimentare, apoi fracţiile selectate au fost cîntărite (mi).
4. Aprecierea umidităţii DMS - (U)
Ulterior, următoarele fracţii (resturile alimentare, hîrtia, lemnul, unele mase plastice, textile,
etc.) au fost supuse uscării în incubator / cuptor de tip BD/FD(E2), produs de compania BINDER
GmbH (SUA) la temperatura de 105 0C pînă ce greutatea acestora va rămînea constantă. La această
temperatură se evaporă apă higroscopică. Umiditatea (%) se calculează conform formulei (II.5) :
U = [(m1 – m 2) • 100 %] / m1, (II.5) Unde,
U - umiditatea, (%)
m1 - masa deşeurilor pînă la uscare, (kg)
m2 - masa deşeurilor uscate, (kg).
5. Calcularea masei deşeurilor după uscare – (M d.u.)
Masa deşeurilor selectate se calculează conform relaţiei (II.6):
Md.u. = [M1 • (100 % - U )] / 100 %, (II.6) Unde,
M1 - masa deşeurilor selectate, (kg).
6. Compoziţia morfologică a DMS – (Ci)
Compoziţia morfologică a deşeurilor menajere solide s-a calculat în bază umidităţii fiecărui
tip de deşeu selectat, utilizînd relaţia (II.7):
Ci = ( Md.u / Mt) • 100 %, (II.7) Unde,
Ci - cota fiecărui deşeul selectat, (%)
Mt - masa totală a deşeurilor selectate, (kg).
54
II.2.2. Clasificarea componentelor DMS
Lista componentelor de DMS a fost întocmită în bază referinţelor bibliografice [8, 86, 92,93],
ţinînd cont de spectrul deşeurilor generate în ţară.
Hîrtia
1. Cartonul ondulat de obicei este compus din 3 straturi, asemenea unui sandwich. Stratul
ondulat din centru este plasat între doua straturi exterioare. Straturile nu conţin ceară
înăuntru sau pe dinafară. Exemplu: această categorie include containere din carton ondulat,
ambalaj pentru computere, etc.
2. Pungi din hîrtie sînt produse manual din hîrtie (made from kraft paper). Exemplu: această
categorie include pungi şi coli din hîrtie pentru ambalarea produselor alimentare, ambalaj
pentru fast-food-uri, hîrtie de ambalare din centrele comerciale, aşa numita hîrtie „brown”
(reciclată).
3. Ziarele sînt tipărite pe hîrtie specială pentru ziare. Exemplu: această categorie cuprinde
ziare şi alte publicaţii tipărite pe hîrtie de ziare, afişele publicitare distribuite pe gratis,
buletinele şi publicitatea electorală.
4. Hîrtie pentru computer sau aşa-numita hîrtie albă utilizată pentru imprimare. Exemplu:
această categorie este utilizată în oficii, include şi hîrtia pentru copiere.
5. Altă hîrtie de birou include diverse tipuri de hîrtie utilizată în oficii. Exemplu: această
categorie cuprinde plicuri, hîrtie pentru notiţe, cartele de identitate.
6. Jurnale şi cataloage sînt articole din hîrtie lucioasă. Această hîrtie de obicei este lunecoasă,
netedă la pipăit şi reflectă lumina. Exemplu: această categorie include jurnale lucioase,
cataloage, broşuri.
7. Compozit din hîrtie sînt articole din hîrtie în adaos cu alte componente - ceară, plastic, lipici,
folie, resturi alimentare şi umezeală. Exemplu: această categorie cuprinde ambalaj pentru
produse lactate, şerveţele, hîrtie arsă, hîrtie de notiţe cu lipici, fotografii.
Sticla
1. Containere şi vase din sticlă transparentă sînt ambalaje pentru băuturi şi containere pentru
produse cu sau fără etichetă. Exemplu: această categorie include sticle întregi sau sparte
utilizate pentru băuturi, conserve, gemuri şi maioneză.
2. Containere şi vase din sticlă verde sînt ambalaje pentru băuturi şi containere pentru produse
cu sau fără etichetă. Exemplu: această categorie include sticle întregi sau sparte de culoare
verde, utilizate pentru ambalarea produselor.
55
3. Containere şi vase din sticlă brună sînt ambalaje pentru băuturi şi containere pentru produse
cu sau fără etichetă. Exemplu: această categorie include sticle întregi sau sparte de culoare
brună, utilizate pentru ambalarea produselor.
4. Containere şi vase din sticlă colorată sînt ambalaje pentru băuturi şi containere pentru
produse cu sau fără etichetă. Exemplu: această categorie include sticle întregi sau sparte de
altă culoare de cît verde sau brună, utilizate pentru ambalarea produselor.
5. Sticlă plată - este sticlă transparentă sau colorată de formă plată. Exemplu: Această categorie
include sticlă utilizată la geamuri, uşi în încăperi, maşini (sticle laterale), construcţie.
Această categorie nu include sticla laminată, ondulată sau parbrize.
6. Compozit din sticlă – este sticlă care nu poate fi atribuită la una din categoriile specificate
mai sus. Exemplu: aceasta include de obicei sticlă în combinaţie cu alte materiale: oglinzi,
cristal, parbrize, table din sticlă.
Metal
1. Conserve din tinichea sau oţel sînt containere rigide fabricate de cele mai multe ori din oţel.
Acest ambalaj este folosit pentru păstrarea produselor alimentare, băuturilor, vopselelor şi
altor produse de consum casnic. Exemplu această categorie include conserve de produse
alimentare şi containere de la băuturi, cutii libere de vopsea, tuburi de la vopsea.
2. Cutii de aluminiu sînt ambalaje pentru produse alimentare sau băuturi. Exemplu: această
categorie cuprinde cutii din aluminiu, utilizate în calitate de ambalaj a băuturilor nealcoolice
şi berii, inclusiv unele produse alimentare. Nu sînt incluse în această categorie containere
bimetalice fabricate din aluminiu şi oţel.
3. Alte articole nemetalice sînt altele decît cutiile din aluminiu, dar nu cele din oţel inoxidabil
sau cele magnetice. Aceste articole pot fi fabricate din aluminiu, cupru, bronză, plumb,
alamă, zinc sau alte metale. Exemplu: această categorie include ramele pentru geamuri,
firele din aluminiu sau cupru, ţevile din alamă sau foliiledin aluminiu.
4. Metal compozit – este metalul care nu poate fi atribuit la unele din categoriile menţionate
mai sus. Această categorie include articole fabricate din metal, dar combinate cu alte
materiale sau detalii fabricate din metale feroase şi neferoase. Exemplu: această categorie
cuprinde aşa numitele „brown goods” (bunuri cafenii): articole sau mici detalii electronice,
computere, televizoare, radiouri şi diverse resturi electronice.
Mase plastice
1. PET containere sînt containere color sau incolore, fabricate din PET (tereftalat de
polietilenă). Pentru identificare se marchează cu numărul „1”, plasat în centrul triunghiului
- simbolul reciclării, de asemenea pot fi înscrise şi literele „PET” sau „PETE”. Culoare de
56
obicei este transparentă sau verde. Exemplu: această categorie include sticle pentru
băuturi, inclusiv apă.
2. HDPE containere sînt articole fabricate din HDPE (polietilenă de înaltă densitate) natural
sau color. Acest plastic este de obicei incolor şi permite luminii să treacă prin el (natural),
sau color care nu permite trecerea luminii prin el. Pentru identificare sînt marcate cu
numărul „2”, plasat în centrul triunghiului - simbolul reciclării. Exemplu: această
categorie include ulcioare pentru lapte sau apă, sticle pentru detergenţi, vase pentru soluţii
cosmetice, sticle goale de ulei tehnic sau antigel sau alte containere goale în care s-
aupăstrat diverse lichide tehnice.
3. Containere din diverse plastice – sînt altele de cît cele fabricate din PET sau HDPE.
Aceste articole sînt produse din PVC (policlorură de vinil), PP(polipropilenă) sau PS
(polistiren). Pentru identificare sînt marcate respectiv cu numerele „3”, „4”, „5”, „6”, „7”,
plasate în centrul triunghiului - simbolul reciclării. Exemplu: această categorie include
sticle pentru ulei vegetal, diverse siropuri, containere pentru iaurt, margarină, tăvi pentru
cuptor cu microunde, containere pentru „fast - food”. De asemene această categorie
include containere pentru şampon şi vitamine.
4. Filmele sînt pelicule din plastic flexibil, care sînt fabricate din răşine de HDPE şi LDPE
(polietilenă de densitate joasă). Exemplu: această categorie include pungi pentru deşeuri,
pungi pentru produse alimentare, pelicule pentru ambalare. Această categorie nu include
baloane rigide din plastic pentru ambalare.
5. Articole din plastic durabil sînt obiecte din plastic, altele de cît containerele şi pelicule de
film. Această categorie include obiecte altele de cît containerele şi filmele marcate cu
numerele „1-7”. Aceste articole de obicei sînt utilizate de mai multe ori. Exemple: această
categorie include furnitura pentru uşi din afară, jucării şi echipament pentru sport, articole
de uz casnic. De asemenea această categorie include materiale de construcţie aşa ca rame
pentru geamuri, carcase pentru computere şi alte aparate electronice, televizoare, radiouri,
ţevi şi accesorii din plastic.
6. Compozit din plastic sînt obiecte din plastic care nu pot fi atribuite la categoriile
menţionate mai sus. Această categorie conţine articole fabricate din plastic în combinaţie
cu alte materiale. Exemplu: această categorie include părţi separate fabricate din plastic şi
ataşate de piese metalice, paie plastice pentru băuturi, containere pentru ouă.
57
Deşeuri organice
1. Deşeurile alimentare sînt resturi rezultate în procesul producerii, depozitării, preparării, sau
consumului produselor alimentare. Această categorie include resturi din sectorul industrial,
comercial şi rezidenţial.
2. Frunzele şi iarba sînt reziduuri fitotehnice, provenite în sectorul public şi privat, cu excepţia
masei lemnoase. Exemplu: această categorie include frunze, iarbă cosită, şi plante. Această
categorie nu include masa lemnoasă sau orice deşeu provenit din sectorul agricol.
3. Lăstarii şi crengile sînt reziduuri fitotehnice de la curăţirea copacilor în sectorul public şi
privat. Exemplu: această categorie include lăstari, crengi de la curăţirea copacilor şi
tufarilor; nu include deşeuri provenite din sectorul agrar.
4. Reziduurile din sectorul agrar sînt deşeuri fitotehnice rezultate în procesul de creştere a
culturilor agricole. Exemplu: această categorie include reziduuri de la curăţirea livezilor şi
viilor, reziduuri vegetale rezultate după recoltare. Nu sînt incluse reziduurile provenite de la
fabricile de conserve, de vin sau din alte întreprinderi de prelucrare a produselor agricole.
5. Textile sînt articole confecţionate din fibre ţesute sau toarse, haine. Exemplu: această
categorie include îmbrăcăminte din fibre sintetice sau naturale, stofe şi draperii; nu include
stofa pentru furnitura mobilei, canapele, articole din piele şi încălţăminte.
6. Alte reziduuri organice compuse sunt deşeuri de origine organică, care nu sînt incluse în
categoriile menţionate mai sus. Această categorie include reziduuri organice în combinaţie
cu alte materiale.
Deşeuri menajere periculoase
1. Bateriile şi acumulatoarele uzate sînt surse de energie electrică generată prin conversia
directă a energiei chimice, utilizate în gospodăria casnică. Exemplu: această categorie
include baterii pentru automobile, jucării, aparate electronice, ceasuri, etc.
2. Cauciucurile sau anvelopele pentru transport. Exemplu: această categorie include cauciucuri
de la automobile, camioane, motociclete, biciclete.
3. Medicamentele cu termen expirat – pasile, soluţii, injecţii sau alte preparate medicale cu
termen expirat.
4. Lichidele folosite pentru automobile şi echipamente – sînt substanţe chimice utilizate în
funcţionarea automobilelor sau motoarelor, cu excepţia uleiului uzat.
5. Uleiul uzat este lubrifiant utilizat în motoare şi automobile. Exemplu: această categorie
include uleiul de transmisie, hidraulic.
58
6. Vopseaua şi solvenţii sînt substanţe utilizate la acoperirea pereţilor, uşilor, geamurilor, etc.
Exemplu: această categorie include vopseaua de latex, vopseaua pe bază de ulei, pigmenţii
sau vopseaua fină folosită în pictură, diferiţi solvenţi.
7. Alte deşeuri periculoase sînt cele care nu pot fi atribuite la categoriile menţionate mai sus.
Această categorie include deşeuri periculoase provenite din gospodăria casnică, dar care sînt
amestecate.
Deşeuri speciale
1. Cenuşa – rezultă din procesul de ardere a unor materiale solide sau lichide. Exemplu:
această categorie include cenuşa de la incendii, incineratoare, sau alte facilităţi de incinerare
a deşeurilor.
2. Nămolul – este deşeu rezultat din tratarea apelor reziduale comunale.
3. Nămolul industrial - este deşeu rezultat din procesele de tratare a apelor industriale.
4. Deşeuri medicinale – deşeuri rezultate din instituţiile medicale.
5. Deşeurile voluminoase – deşeuri de mărimi mari, care sînt greu de administrat şi nu sînt
atribuite la categoriile menţionate mai sus. Exemplu: această categorie include canapele,
mobilă, cutii, etc.
6. Alte deşeuri speciale – cele care nu sînt specificate în categoriile menţionate mai sus.
Exemplu: această categorie include materiale ce conţin asbest, aşa că ţevile de izolare,
ardezia etc.
Deşeuri de construcţie şi demolare
1. Betonul este material de construcţie compus din nisip, prundiş, ciment şi apă utilizat la
construcţia fundamentului clădirilor, pavajelor etc.
2. Asfaltul este utilizat la pavarea drumurilor.
3. Lemnul este material de construcţie utilizat la confecţionarea uşilor, ferestrelor, în calitate
de piloni, bîrne etc.
4. Tabla din ghips este confecţionată de tip „sandwich”, compusă dintr-un strat de ghips plasat
între două straturi de hîrtie. Se utilizează la nivelarea pereţilor, podurilor etc. Această
categorie include table uzate sau deteriorate, pereţi din table de ghips etc.
5. Pietre, sol. Exemplu: această categorie cuprinde roci, pietre, prundiş, nisip, lut şi sol; mai
include sol contaminat cu produse nepericuloase.
6. Alte deşeuri de construcţie şi demolare includ deşeurile care nu se atribuie la categoriile
menţionate mai sus. De obicei aceste materiale sînt compuse din mai multe materiale de
construcţie. Exemplu: această categorie include cărămida, ceramica, ţigla, chiuvetele,
deşeuri amestecate cu sticla plată, lemnul, ceramica, faianţa etc.
59
II.3. Estimarea compoziţiei chimice a deşeurilor menajere solide
Compoziţia chimică a deşeurilor menajere solide eliminate prin depozitare influenţează
semnificativ compoziţia şi rata de generare a biogazului. Estimarea compoziţiei chimice a
deşeurilor menajere solide se va efectua conform Ecuaţiei extinse a lui Buswell (II.8) în baza
rezultatelor analizei compoziţiei morfologice a DMS [92].
CaHbOgNdSs + A1H2O → A2CH4↑ + A3CO2 ↑ + A4NH3 ↑ + A5H2S ↑ (II.8) Unde,
A1 = a - b/4 - g/2 + 3d/4 + s/2,
A2 = a/2 + b/8 - g/4 - 3d/8 - s/4,
A3 = a/2 - b/8 + g/4 + 3d/8 + s/4,
A4 = d,
A5 = s.
α=17.685, β=27.468, σ=29, γ=8.738, δ=530
A1=6861,0 A2=9.885,50 A3=7799,50 A4=530 A5=29
Compoziţia chimică (C, H, O, N, S) a deşeurilor înhumate la depozitul de deşeuri din s.
Creţoaia (r. Anenii Noi) s-a calculat în mod automat cu utişizarea soft-lui conform tabelului II.3 la
introducerea în coloana a doua „Compoziţia” a cotei fiecărui tip de DMS (conform compoziţiei
morfologie a DMS (tab.III.3)) [109, 111].
Tabelul II.3
Tabelul de calcul a compoziţiei chimice a DMS, conform ecuaţiei Buswell
Compoziţia Umed/ uscat % după greutate (uscat) Conţinutul
(g/t deşeuri umede) Compo nenta
% % C H O N S C H O N S Resturi alimentare 30 0,458 0,064 0,376 0,026 0,004
Hîrtie 94 0,425 0,060 0,440 0,003 0,002 Carton 95 0,440 0,059 0,446 0,003 0,002 Mase plastice 99 0,600 0,072 0,228
Textile 90 0,550 0,066 0,312 0,046 0,002 Cauciuc 100 0,780 0,100 0,020 Piele 80 0,600 0,080 0,116 0,100 0,004 Deşeuri de grădină 35 0,478 0,060 0,380 0,034 0,003
Lemn 80 0,492 0,060 0,427 0,002 0,001
Total
60
II.4. Echipamentele şi reactivele utilizate la prelevarea şi analiza probelor de biogaz
Conform datelor din literatură compoziţia medie a biogazului, provenit din depozite DMS,
este reflectată în tabelul II.4 [20-21]. Componenţii de bază ai biogazului sînt CH4, CO2, CO, H2, O2
şi N2 , care au fost cercetaţi, deoarece concentraţia celorlalţi componenţi nu depăşeşte 0,1 %.
Tabelul II.4
Concentraţia componenţilor biogazului, [20-21]
No Componenţii Diapazonul
concentraţiilor (după volum)
1. Metan 0 - 80 % 2. Bioxid de carbon 0 – 80% 3. Oxid de carbon 0 – 3% 4. Hidrogen 0 – 3% 5. Oxigen 0 – 21% 6. Azot 0 – 78% 7. Amoniac 0 -100 ppm 8. Etilenă 0 - 65 ppm 9. Etan 0 - 30 ppm 10. Aldehidă acetică 0 - 150 ppm 11. Acetonă 0 - 100 ppm 12. Alte hidrocarburi (în afară de cele aromatice) 0 - 50 ppm fiecare 13. Hidrogen sulfuros 0 - 100 ppm 14. Etil Mercaptan 0 - 120 ppm 15. Benzen 0 - 15 ppm 16. Toluen 0 - 15 ppm 17. Xilen 0 - 15 ppm 18. Etil Benzen 0 - 10 ppm 19. Vinil Clorit 0 - 100 ppm 20. Compuşi halogenaţi (inc. 1,1,- Diclor-etilenă, Metilene-chloride,
carbon Tetraclorid, Tricloretilenă, Etilenă, Freon) 0 - 100 ppm
21. Conţinutul umidităţii Saturată
Aşa cum în baza rezultatelor obţinute au fost stabiliţi coeficienţii naţionali de emisii a GES,
analiza biogazului a fost efectuată, în Laboratorul central al Inspectoratului Ecologic de Stat,
acreditat conform legislaţiei naţionale. Măsurările biogazului provenit din depozite DMS a
constatat în evaluarea raportului concentraţiilor componenţilor de bază CO2 şi CH4. Pentru cercetări
a fost utilizat cromatograful „GAZHROM”-3101, destinat pentru efectuarea expres-analizei a
produselor de ardere a diferitor tipuri de combustibil, inclusiv pentru analizele privind protecţia
mediului ambiant.
61
În afară de acesta s-au mai utilizat Gazoanalizatoarele portative „GIAM – 305”, destinat
pentru efectuarea expres analizei a concentraţiei hidrocarburilor în aerul atmosferic şi
„GAZOTEST” TU 4215-001-17763771-95, destinat efectuării expres analizei a emisiilor în aerul
atmosferic, în scopul protecţiei mediului ambiant.
Figura II.2. Gazoanalizatorul portativ „GIAM – 305” şi Cromatograful „GAZHROM-3101”
II.4.1. Gazoanalizatorul portativ „GIAM – 305”
La baza principiului funcţionării gazoanalizatorului stă metoda de absorbţie optică, care
constă în măsurarea energiei de absorbţie a iradierii razelor infraroşii de către amestecul de gaze
examinat. Gazoanalizatorul este compus din blocul optic, două amplificatoare, dispozitiv selectare-
păstrare, calculator special, scheme de indicare, sincronizare şi control al analizei. În procesul de
analiză, hidrocarburile trec prin camera de lucru, fiind supuse iradierii cu raze infraroşii, semnalele
recepţionate de fotoreceptoare sînt amplificate şi transformate prin dispozitivul selectare – păstrare
în intensitate de nivel permanent. Calculatorul special fixează concentraţia hidrocarburilor şi prin
intermediul schemelor de sincronizare şi control şi le indică pe tabloul gazoanalizatorului.
Aparatul a fost utilizat în condiţii climaterice de la -6 0C pînă la +31 0C, limita admisibilă a
erorii măsurărilor fiind de ±10%. Diapazonul concentraţiilor măsurate este 0 – 2500 mg/m3.
Gazoanalizatorul are două nivele de apreciere a concentraţiilor: nivelul de avertizare – 300 mg/m3-
semnal sonor cu o singura întrerupere, şi nivel accidental – 500-2500 mg/m3 – semnal sonor cu
dublă întrerupere.
62
II.4.2. Cromatograful „GAZHROM-3101”
Principul de funcţionare a cromatografului se bazează pe cromatografia de developare fără
încălzirea coloanelor. Aparatul funcţionează în baza schemei de două fluxuri cu conectare paralelă
şi consecutivă a coloanelor, umplute cu diferiţi sorbenţi. Mostra biogazului cercetat este introdusă
cu seringa în cromatograf, ulterior fiind captată de fluxul gazului purtător şi introdusă în coloană.
Componenţii biogazului se adsorb în mod diferit pe suprafaţă sorbetului şi respectiv diferă viteză
de mişcare a acestora prin coloană. Detectarea componenţilor analizaţi se efectuează în baza
aprecierii efectului termic a reacţiei de ardere– pentru componenţi combustibili, şi pentru
determinarea gazelor incombustibile – conform efectului conductibilităţii termice.
Analiza se efectuează cu utilizarea argonului – pentru componenţi incombustibili şi a
aerului – pentru componenţi combustibili, consumul gazelor purtătoare fiind de 80 cm3/min ± 2,5%.
Regimul de funcţionare a aparatului: condiţii de laborator, la t=15-25 0C.
II.4.3. Analizatorul „GAZOTEST” TU 4215-001-17763771-95
Aparatul poate fi utilizat la aprecierea concentraţiilor de O2 ~ 0- 21%, eroarea fiind de ±0,2-
0,4 %, CO2 , CO, SO2 şi NO avînd o eroare de ±10 %. De asemenea aparatul poate măsura
concentraţia NO2 , eroarea fiind de ±20 %.
Gazoanalizatorul a fost utilizat în condiţii climaterice de la +20 0C pînă la +31 0C.
Rezultatele analizei sînt indicate pe displeiul aparatului, inclusiv pot fi scoase la imprimantă.
II.4.4. Cuptorul microbiologic BINDER GmbH, Seria BD/FD (E2)
Cuptorul BINDER GmbH, Seria BD/FD (E2) este destinat pentru tratarea termică a
substanţelor nepericuloase în intervalul de temperatură de la 5C0 pînă la 105 0C. Temperatura de
tratare termică a deşeurilor trebuie să fie mai joasă decît temperatura de sublimare a materialelor
tratate.
Deşeurile (hîrtia şi cartonul, resturile alimentare, textilele, lemnul, etc. ) au fost supuse
tratării termice pînă ce greutatea acestora rămînea constantă.
63
II.4.5. Reactivele utilizate la analiza probelor de biogaz
Tabelul II.5
Reactivele utilizate la analiza probelor de biogaz
Nr. Denumirea reactivului Formula chimică Marcă
1. Gazul natural (98,208 %) CH4 Paşaport eliberat de laboratorul
„Chişinău Gaz”.
2. Bioxidul de carbon (99,9 %) CO2 Certificat de corespundere
conform GOST 8050-85.
3. Argon Ar GOST 10157 – 79, chimic pur
4. Sită moleculară CaX sau NaX CaX-TK-1251,
fracţii 0,25-0,5 mm.
5. Cărbune activ C AG-3, fracţii 0,5-0,8 mm.
6. Solvenţi organici pentru
spălarea coloanelor:
Eter etilic
Aceton
Hexan
(C2H5)2O
CH3COCH3
CH3(CH2)4CH3
FS 42-18883-82
GOST 2603-71
Chimic pur
II.4.6. Executarea sondelor de prelevare a probelor
În scopul colectării probelor de biogaz pe terenurile recultivate ale depozitelor de deşeuri
menajere au fost forate sonde de supraveghere. Lucrările de construcţie a sondelor au fost efectuate
de către specialiştii de la Institutul „Acva Proiect” în baza condiţiilor tehnice, cu utilizarea tehnicii
speciale de forare a sondelor. Ţevile de extracţie (Ø 89 mm) cu 8% perforaţii de 12 mm au fost
montate în sondele (Ø 130 mm), forate la o adîncime de 10 m, iar în calitate de filtru a fost utilizat
prundişul (Ø 7-10 mm) . Pe parcursul executării sondelor nu a fost depistată prezenţa filtratului în
limita adîncimii indicate mai sus. Pentru a limita emiterea biogazului din corpul depozitului,
64
sondele au fost etanşate cu bentonită şi astupate cu capace demontabile, iar terenurile din apropierea
sondelor (în raza de 3-5 m) au fost acoperite cu un strat de polietilenă, conform schemei executării
sondelor reflectată în fig.II.3.
Figura II.3. Proiectul sondei de prelevare a biogazului
II.5. Procedura de calculare a emisiilor de CH4
În capitolul I a fost descrisă situaţia curentă în domeniul administrării deşeurilor menajere
solide, inclusiv impactul acestora asupra schimbărilor climaterice, iar capitolul II prezintă metode
de estimare a gazelor cu efect de seră, provenite din depozite de deşeuri menajere solide. În acest
paragraf sînt menţionate activităţile întreprinse pentru îmbunătăţirea inventarului gazelor cu efect
de seră şi reducere a incertitudinilor, prin efectuarea cercetărilor în domeniul managementului
deşeurilor în scopul utilizării metodei T2 conform arborelui decizional (fig. II.1).
Aplicarea Ghidului IPCC Revăzut 1996 (IPCC Revăzut 1996) şi Ghidului IPCC GPG 2000
al bunelor practici şi managementul incertitudinilor în inventarul naţional de GES (IPCC GPG
65
2000) [41-42] solicită aprecierea coeficienţilor naţionali de emisii, necunoscuţi anterior (în cazul
utilizării IPCC 1995), şi anume:
• Estimarea ratei de generare a DMS / persoană / zi;
• Determinarea fracţiei DMS eliminate prin depozitare;
• Aprecierea Factorului de corecţie a metanului;
• Estimarea valorii Carbonului organic degradabil şi a fracţiei Carbonului organic degradabil;
• Aprecierea Fracţiei CH4 în biogazul format în corpul depozitelor de DMS.
Domeniul de cercetare pentru stabilirea acestor coeficienţi a inclus studii de fezabilitate,
analize chimice şi morfologice, calculele matematice şi concluzii descrise în capitolul III şi axate
pe următoarele activităţi:
• Examinarea formularelor statistice naţionale pentru evaluarea datelor de activitate disponibile
din domeniul gestionării deşeurilor şi extrapolarea unor noi în lipsa acestora.
• Efectuarea studiului de fezabilitate privind inventarierea şi caracteristica depozitelor de
DMS, selectarea depozitelor pentru efectuarea cercetărilor compoziţiei biogazului.
• Analiza compoziţiei morfologice şi estimarea compoziţie chimice a DMS înhumate la
depozite.
• Analiza compoziţiei biogazului generat în depozite de DMS.
• Deducerea coeficienţilor naţionali de emisie în baza rezultatelor obţinute.
66
CAPITOLUL III. PARTEA EXPERIMENTALĂ
III.1. Determinarea volumelor de DMS
Informaţia privind volumul deşeurilor eliminate la depozite de DMS în perioada anilor 1985
- 2002 a fost colectată din anuarele statistice, în bază formularului „Transport special auto”, iar
începînd cu anul 2003 din formularul nr. 2 – gc „Salubrizarea localităţilor urbane”, completate de
către serviciile de salubrizare a localităţilor din ţară. Merită de menţionat că în marea majoritate din
localităţile rurale nu se efectuează salubrizarea organizată a teritoriului şi deşeurile generate nu sînt
supuse evidenţei statistice, aşa cum sînt aruncate la întîmplare.
Utilizarea metodei T2 pentru estimarea emisiilor de CH4 necesită cunoaşterea datelor iniţiale
privind volumele de DMS înhumate, precum şi modalitatea de operare a depozitelor (administrate şi
neadministrate), deoarece în dependenţă de această divizare s-au aplicat diferiţi coeficienţi de
emisie. În acest context a fost necesară sinteza formularelor statistice existente şi prelucrarea datelor
prin divizarea volumelor totale de DMS (indicate în figura I.4) în deşeuri generate în or. Chişinău şi
în restul centrelor raionale din ţară. Informaţia privind transportarea DMS colectate din or.Chişinău
a fost solicitată de la întreprinderea municipală Regia „Autosalubritate”, rezultatele fiind incluse în
tabelul III.1 [12-16].
Analizînd datele constatăm că pe parcursul perioadei anilor 1985 – 2003, volumul deşeurilor
colectate şi transportate la depozitele din localităţile urbane au scăzut considerabil. Este bine
cunoscut faptul declinului economic odată cu destrămarea Uniunii Sovietice, care a condus spre
reducerea volumelor deşeurilor industriale, înhumate de rînd cu cele menajere. În mod special au
fost afectate localităţile rurale şi centrele raionale, fiind schimbat raportul privind generarea
deşeurilor în centrele raionale şi or. Chişinău. Dacă în 1985 circa 1/3 din deşeuri se produceau în
or. Chişinău, deja în anul 2000 mai mult de ½ din volumul total al deşeurilor sînt eliminate la
depozitul din s. Creţoaia, r. Anenii Noi. Alt argument de reducere a volumelor de deşeuri generate
ar putea fi şi modul iraţional de prelucrare a materiei prime în perioada economiei planificate şi prin
urmare generarea unor cantităţi enorme de deşeuri.
Totodată nu pot fi neglijate şi renumitele „приписки” în perioada menţionată, aşa cum
formularul statistic „Transport special auto” reflecta consumul de combustibil şi distanţa parcursă
de către autogunoiere, respectiv deseori erau mărite numărul curselor efectuate pentru transportarea
DMS la depozite, în scopul argumentării unui volum mai mare de combustibil utilizat.
67
Tabelul III.1 DMS eliminate la depozite de DMS, anii 1985-2005 (mii m3)
Anii DMS (centre raionale), mii m3 DMS (Chişinău), mii m3
1985 2908,30 963,30
1989 3353,90 1110,90
1990 3399,30 1126,00
1991 3444,70 1127,40
1992* 3593,80 879,40
1993 1568,90 869,30
1994 1471,20 830,00
1995 1373,50 833,10
1996 1399,70 806,90
1997 1305,80 822,90
1998 1306,20 815,80
1999 1211,40 780,50
2000 1144,60 734,20
2001 1101,90 691
2002 1148,4 741,00
2003 1143,5 752
2004 1200 773
2005 1268,5 785,5
*începînd cu anul 1992 informaţia nu include datele din regiunea Transnistriei
Deoarece tendinţele de generare a deşeurilor pe cap de locuitor sînt în creştere, începînd cu
anul 2004, se atestă o sporire a volumelor deşeurilor înhumate, concluziile fiind următoarele:
1. Necesită a fi aplicate tehnologii noi în administrarea deşeurilor menajere solide, în mod
prioritar în or. Chişinău, prin promovarea colectării separate a deşeurilor reciclabile.
2. Crearea serviciilor de salubrizare a localităţilor rurale şi elaborarea pîrgiilor legislative de
racordare a populaţiei la aceste servicii, în scopul reducerii volumelor de DMS abandonate
în locuri neautorizate.
68
III.2. Evaluarea caracteristicilor depozitelor de deşeuri menajere solide
Evaluarea depozitelor de DMS a fost efectuată cu scopul aprecierii datelor generale ale
depozitelor (anul punerii în operare, numărul populaţiei din localitate), a parametrilor depozitelor
(suprafaţa depozitului şi volumul mediu anual şi volumul total al deşeurilor acumulate), inclusiv
localizarea depozitului, prin intermediul anchetei colectate de la serviciile de salubrizare din ţară
conform tabelului III.2.
Tabelul III.2
Date generale privind caracteristica depozitelor de DMS
№
Den
umire
a lo
calităţ
ilor
Num
ărul
po
pulaţie
i,
mii
oam
eni
Înce
putu
l ex
ploa
tării
(a
nul)
Gro
sim
ea
stra
tulu
i deşe
urilo
r, m
Supr
afaţ
a gu
noiş
tii, h
a
Vol
umul
ac
umul
at,
DM
S, m
3
Vol
umul
DM
S
m3 , 2
003
Scur
tă
cara
cter
istică
a de
pozi
tulu
i
În urma reformei teritorial-administrative din anul 2003 teritoriul Republicii Moldova (cele
1679 de localităţi, inclusiv 60 de oraşe) este divizat în 32 de raioane, 5 municipii (Chişinău, Bălţi,
Bender, Tiraspol şi Comrat) şi Unitatea Teritorial-Administrativă Gagauzia (UTAG). Divizarea
localităţilor pe raioane nu este echivalentă, în raioanele Cahul, Hînceşti, Orhei, Soroca, Ungheni şi
UTAG locuiesc circa 100 – 160 mii locuitori, în Sîngerei, Străşeni, Ialoveni, Căuşeni, Drochia,
Edineţ – circa 80 –90 mii. De asemenea sînt raioane cu un număr de populaţie de circa 50 000 mii
- Cantemir, Cimişlia, Glodeni, Rezina, şi de tot mici Basarabeasca, Dubăsari, - 30 mii locuitori.
Evident că şi acest factor contribuie la dezvoltarea social economică a raioanelor şi la acumularea
fondurilor raionale, inclusiv pentru soluţionarea problemelor de mediu [19].
Servicii specializate de autosalubritare există în municipii, în toate centrele raionale, inclusiv
în orăşele mici din cadrul raioanelor. Preponderent deşeurile sînt colectate cu maşini de tip KO 413,
KO 415, KO 419, GAZ 53M, GAZ 53S, doar în or. Chişinău de rînd cu cele menţionate sînt
utilizate şi camioane de tip MAZ 500, Mercedes. Recent prin intermediul Programului USAID
„Reforma Administraţiei Publice Locale” au fost distribuite ciirca 25 de camioane de tip GAS 3309,
înzestrate cu echipament pentru încărcarea şi transportarea deşeurilor la depozite de DMS.
Actualmente se atestă o intenţie pozitivă de a crea servicii de colectare a deşeurilor şi în
unele localităţi rurale, cu toate că numărul persoanelor racordate la aceste servicii este îmcă mic.
APL este abilitat cu funcţia responsabilă în organizare a serviciilor de salubrizare a teritoriului, prin
69
urmare, este necesar a stabili taxe corespunzătoare, care să asigure finanţarea activităţilor de
salubrizare şi gestionare a deşeurilor.
Gestionarea deşeurilor este una din problemele dificile, complexe şi departe de a fi rezolvate
în Republica Moldova, conform restricţiilor şi standardelor internaţionale. Agravarea problematicii
deşeurilor, în special a deşeurilor menajere solide, este generata de modul defectuos în care sînt
soluţionate în prezent diferitele etape de procesare a deşeurilor. Strategiile şi politicile de gestionare
a DMS sînt implementate prin intermediul structurilor de eliminare a DMS. Aceste structuri redau
şi politica de mediu la nivel naţional. Cu cît e mai completă structura eliminării DMS, cu atît mai
deplin se realizează operaţiile de gestionare a deşeurilor bazate pe principiul dezvoltării durabile.
Situaţia actuală din domeniul gestionării în Republica Moldova, fiind similară altor ţări în
curs de dezvoltare, se află la prima etapă de dezvoltare şi include doar două elemente de bază :-
sursa de generare a DMS şi depozitul de DMS. Cea mai utilizată metodă de tratare a deşeurilor
menajere este depozitarea pe sol, care reprezintă o sursă importantă de poluare a solului şi apelor
subterane. În acest context, salubritatea localităţilor, managementul deşeurilor urbane, este un
obiectiv important al structurilor guvernamentale şi locale. Evacuarea deşeurilor la gunoişti rămîne
a fi o modalitate de bază în eliminarea deşeurilor [102-104].
Suprafaţa depozitelor de deşeuri menajere în localităţile urbane şi locale constituie circa
1300 ha, numărul lor fiind de aproximativ 1700. De menţionat că, conform datelor statistice
suprafaţa depozitelor de DMS constituie doar 155 ha, prin urmare cele circa 1000 de ha sînt ocupate
aşa-numitele gunoişti din localităţile rurale. Din acest număr nu corespund cerinţelor sanitare şi
ecologice 3/4 din depozite şi bineînţeles nu este cunoscut volumul deşeurilor menajere, acumulate
din momentul funcţionării acestora.
Anual, prin intermediul serviciilor de salubrizare din localităţile urbane se transportă la
depozite de DMS circa 1143-1266 mii m3 de deşeuri (anii 2003-2005). Evidenţa statistică a
volumelor deşeurilor acumulate în depozite nu se efectuează, există doar unele estimări vizuale, ale
inspectorilor ecologişti, care apreciază volumul total al DMS acumulate în depozite aproximativ la
circa 30-35 ml. tone.
În marea lor majoritate gunoiştile, prin modul în care sînt realizate şi exploatate, sînt departe
de respectarea exigenţelor de mediu. Fiind la etapa iniţială de dezvoltare a managementului
deşeurilor, eliminarea acestora se efectuează prioritar prin depunerea la gunoişti. Gunoiştile
existente nu sînt amenajate, nu au semne informative speciale, nu sînt îndiguite şi nu dispun de
sisteme de drenaj pentru evacuarea scurgerilor nocive. Nu se efectuează lucrări de înhumare a
deşeurilor, o parte din ele se depozitează în afara perimetrelor admise şi special amenajate.
70
Figura III.1. Depozitul de DMS din Ştefan Vodă
Rezultatele inventarierii gunoiştilor ne demonstrează că circa 3/4 din ele se află în
exploatare de circa 20-30 de ani, avînd un grad de utilizare 80-100%. Impactul deşeurilor asupra
mediului a crescut alarmant în ultimii ani, iar administrarea necorespunzătoare a acestora generează
contaminări ale solului şi ale pânzei apelor freatice, precum si emisii de CH4, CO2 şi gaze toxice, cu
efecte directe asupra sănătăţii populaţiei şi mediului [19, 44]. În majoritatea centrelor raionale
gunoiştile sînt supraîncărcate, grosimea stratului de deşeuri depozitate fiind de 7-8 m (Ungheni,
Cahul, Ocniţa, etc.) în unele ajungând la 10-15 m (Briceni, Bălţi, Ialoveni, etc.), 25-30 m
(s.Creţoaia, or.Orhei).
Figura III.2. Depozitul de DMS, Creţoaia, Anenii Noi
În baza informaţiei acumulate privind caracteristica depozitelor de deşeuri menajere solide
şi numărul populaţiei din localităţi a fost calculată norma de generare zilnică a deşeurilor pentru o
persoană. Rezultatele denotă un diapazon vast de generare zilnică a deşeurilor de la 0, 25 kg pentru
or. Nisporeni, or. Cimişlia pînă la 0, 8 - 1, 3 kg / zi pentru or. Bălţi şi respectiv or. Chişinău.
Această deviere se explică prin managementul deşeurilor practicat în localitatea indicată. Acolo
unde se efectuează colectarea zilnică şi evidenţă volumelor deşeurilor evacuate indicii sînt mai
mari. Rata minimă de generare a deşeurilor se explică prin absenţa unui sistem de colectare a
71
deşeurilor, prin urmare acestea nimeresc la gunoişti neautorizate şi respectiv nu au fost luate în
calcul. Necesită a fi menţionat şi faptul că toate depozitele nu sînt dotate cu cîntare, ce ar permite
înregistrarea greutăţii deşeurilor eliminate la depozit. Toate estimările, cu excepţia celor din or.
Chişinău, au fost efectuate în baza informaţiei primare colectate de la operatorii depozitelor şi
aprecierii masei deşeurilor reieşind din volumele camioanelor utilizate pentru transportarea
deşeurilor. Numai la Rampa de transbordare a deşeurilor în or. Chişinău sînt cîntărite doar
vehiculele cu capacitatea de 12 m3 ce colectează DMS din cartierele oraşului. Însă o mare parte de
deşeuri este colectată cu camioane de tip CAMAZ sau de tip similar de marcă germană cu volum de
30 m3, a căror greutate depăşeşte posibilitatea cîntarului.
Informaţia sintetizată privind caracteristica depozitelor de DMS este inclusă în tabelul din
Anexa 1, iar concluziile urmează mai jos:
1. Republica Moldova nu dispune de depozite construite şi operate conform cerinţelor de
protecţie a mediului, cu excepţia celui din s. Creţoaia, r. Anenii Noi, unde se efectuează
depozitarea în straturi a DMS cu utilizarea tehnicii de tasare şi acoperire cu straturi
intermediare de material izolator.
2. Depozitele de deşeuri din centrele raionale sînt neamenajate, iar majoritatea deşeurilor
generate în aceste localităţi sînt abandonate la întîmplare şi nu întotdeauna sînt eliminate la
depozite.
3. Construcţia, operarea şi recultivarea depozitelor de DMS conform exigenţilor de mediu
necesită investiţii financiare foarte mari, fiind imposibil asigurarea fiecărei localităţi cu
propriul depozit. Transpunerea Directivei 99/31/EC privind stocarea controlată a deşeurilor
va solicita abordarea unor soluţii noi în planificarea salubrizării teritoriului şi construcţia
depozitelor de DMS. Iniţial este rezonabil organizarea unui depozit centralizat pentru circa
100. 000 de locuitori sau ţinînd cont de organizarea teritorială a ţării, un depozit per raion.
Conform practicii internaţionale un depozit deserveşte circa 300.000 – 500.000 de locuitori,
ceea ce ar însemna, în cazul Republicii Moldova, funcţionarea a 8-12 depozite, amenajate şi
exploatate în conformitate cu cerinţele de protecţie a mediului.
4. Rata de generare zilnică a deşeurilor variază de la 0, 25 pentru or. Nisporeni, or. Cimişlia
pînă la 1,1 kg şi 1,3 kg pe zi pentru or. Bălţi şi or. Chişinău respectiv.
72
III.3. Caracteristica depozitelor de DMS selectate pentru analiza componenţilor biogazului
Caracteristicile depozitelor, descrise în paragraful precedent şi incluse în Anexa 1, au fost
utilizate pentru selectarea a trei depozite de deşeuri menajere solide şi industriale nepericuloase, la
care au fost efectuate analizele biogazului. Drept criterii pentru selectarea depozitelor au servit
următoarele:
• grosimea stratului de deşeuri înhumate > 10 m;
• depozit administrat de către Serviciul de salubrizare a localităţilor, inclusiv
disponibilitatea operatorilor de a colabora în cercetări;
• existenţa căilor de acces la depozit în condiţii acceptabile pe tot parcursul anului;
• depozit reprezentativ din punctul de vedere al numărului populaţiei deservite;
• amplasarea depozitului în raza de 50-150 km de la Chişinău.
După evaluarea depozitelor conform criteriilor menţionate au fost selectate cele din s.
Creţoaia (r. Anenii Noi), mun. Bălţi şi or. Străşeni
Depozitul de DMS din s. Creţoaia, r. Anenii Noi a fost selectat deoarece este unicul depozit
din ţară considerat amenajat şi exploatat conform proiectului de execuţie, deşeurile fiind înhumate
în straturi a cîte 2 m, acoperite cu straturi intermediare de izolare [44]. Un alt criteriu acceptabil
pentru selectare a fost grosimea stratului de DMS, care constituie circa 18 - 20 m în partea de jos a
depozitului (în apropierea barajului).
Depozitul se află la o distanţă de circa 35 km de la or. Chişinău în direcţia sud-est şi este
amplasat în partea de sus a unei văi, care se mărgineşte cu un baraj de o înălţime de circa 20 m.
Depozitul a fost construit conform Proiectului executat de către Institutul „Iprocom” şi pus în
operare începînd cu anul 1991. La depozit sînt eliminate deşeurile menajere solide generate de
către cei circa 750 000 de locuitori ai or. Chişinău şi deşeurile comerciale şi industriale
nepericuloase. La depozit anual sînt înhumate circa 600-800 mii m3 de deşeuri, volumul total de
deşeuri înhumate este de circa 20 mln.m3. Începînd cu anul 2004 prin decizia Primăriei mun.
Chişinău, depozitul este transmis în concesiune companiei SRL „Biogazinter”, care intenţionează să
recupereze biogazul.
Cu toate că la prima vedere depozitul face impresii bune experţilor din străinătate,
administrarea acestuia lasă mult de dorit. Pînă în prezent nu este soluţionată problema colectării şi
tratării filtratului, din cauza căruia în anul 2000 a fost deteriorat digul din partea de jos a
depozitului, cauzînd contaminări terenurilor adiacente. Ulterior digul a fost restabilit şi întărit în
73
patru trepte, dar problema colectării şi tratării filtratului a rămas nesoluţionată. Pînă în prezent
filtratul acumulat în partea de jos a depozitului este transportat zilnic cu autocisterne în bazinele de
acumulare săpate în partea de sus a depozitului, în perioada anului 2005 circa 6 bazine erau deja
pline cu filtrat (fig. III.3).
Figura III.3. Colectarea apelor meteorice şi acumularea filtratului la depozitul din s.
Creţoaia
Odată cu restabilirea digului a fost recultivată partea de jos a depozitul, unde şi au fost
perforate 2 sonde (verticală şi orizontală) de prelevare a biogazului. Aceste sonde au fost montate în
cadrul studiului de fezabilitate, efectuat de Compania COWI [11]. Pentru prelevarea probelor a fost
utilizată doar sonda verticală, aşa cum cea orizontală este umplută cu filtrat [11, 26].
Depozitul de DMS din or. Bălţi este situat în partea sud a oraşului, la o distanţa de 5 km,
fiind al doilea în ţară după mărime şi deserveşte 130 000 de locuitori. Depozitul funcţionează din
anii 80 ai sec. XX, şi a fost construit fără respectarea cerinţelor privind protecţia mediului. La
depozit sînt eliminate deşeuri menajere, comerciale şi industriale, volumul cărora atinge conform
estimărilor circa 3, 8 mln. m3, anual fiind depozitate circa 120-140 mii m3. Deşeurile sînt depozitate
fără a fi acoperite cu straturi intermediare, grosimea stratului de DMS înhumate este de circa 15 m.
În partea de jos a depozitului s-a format un lac de acumulare a filtratului, despărţit printr-un dig de
un iaz, care se află în nemijlocita apropiere a depozitului de DMS. Incendiile şi arderea deşeurilor la
acest depozit este o practică permanentă, chiar şi pe timp de iarnă depozitul fumegă încontinuu
(fig.III.4). Operatorii explică frecvenţa incendiilor prin autoincendierea deşeurilor. Cu toate că
funcţionarea acestui depozit a fost suspendată de nenumărate ori, depozitul este în operare pînă în
prezent. Motivul principal pentru suspendarea activităţii depozitului este amplasarea acestuia în
apropierea unui lac, inclusiv la o distanţă de circa 500 m de la r. Ciulucului Mare, afluentul r.
Nistru. Din lipsa terenurilor disponibile în raza oraşului şi din motive financiare devine dificilă
selectarea unui loc pentru amplasarea noului depozit.
74
Figura III.4. Acumularea filtratului şi autoincendierea la depozitul de DMS din or. Bălţi
Depozitul de DMS din or. Străşeni a fost selectat pe motivul că este tipic pentru majoritatea
centrelor raionale, cu un număr de populaţie de circa 20 - 30 mii locuitori. De obicei aceste depozite
funcţionează de circa 20-40 ani, fără a deţine proiecte de execuţie şi sînt în gestiunea serviciilor de
salubrizare a localităţilor. Depozitul selectat este amplasat la sud de or. Străşeni la o distanţă de 2
km, fiind în exploatare de circa 20 ani, iar grosimea stratului de DMS este de 10 m. De regulă, la
depozitele din centrele raionale compactare şi îngrămădirea deşeurilor se efectuează ocazional, din
lipsa sau deteriorarea permanentă a tehnicii.
La toate cele trei depozite unde au fost executate sondele de supraveghere, operatorii şi-au
asumat responsabilitatea privind integritatea sondelor şi asigurarea accesului pentru prelevarea
probelor.
III.4. Analiza compoziţiei morfologice a DMS
Planificarea efectivă a managementului deşeurilor bineînţeles se axează pe compoziţia lor
morfologică. Analiza morfologică a deşeurilor este importantă în stabilirea operaţiunilor de
reciclare şi eliminare a deşeurilor generate. Cu toate că autorităţile administraţiei publice locale sînt
responsabile conform legislaţiei naţionale de efectuarea acestor studii în bază permanentă, analiză
morfologică a DMS în ţară se efectuează ocazional, de cele mai deseori prin intermediul ONG-lor.
Analiza compoziţiei morfologice a fost efectuată în două părţi. În prima parte s-au colectat datele
din diverse rapoarte, publicaţii de specialitate, literatură ştiinţifică, în statistica naţională lipseşte
asemenea informaţie [43, 110]. În monnografia «Математическое моделирование экологических
процессов», 1998 (И. К. Навал, Б. П. Рыбакин, В.Г. Чебан) se menţionează că în ţară lipsesc
date privind compoziţia morfologică a DMS, inclusiv fracţia uscată. Tabelul III.3 indică diverse
studii asupra compoziţiei morfologice efectuate pe parcursul de circa unui deceniu, în diferite
75
anotimpuri. Sursele bibliogarfice citate menţionează că deseori compoziţia morfologică a DMS,
este estimată visual.
Tabelul III.3. Compoziţia morfologică a DMS în perioada anilor 1986-2003
Nr. Categoria deşeurilor 1986 1993 1996 1999
august 2001 mai
2003 octombrie
1. Hîrtie, carton 26,5 25,0 15,0 4,8 5,8 6,2 2. Textile 5,5 5,0 2,9 0,6 1,9 1,3 3. Metale 2,0 3,0 1,9 0,9 2,2 2,1 4. Oase 0 0 0 0,5 0 0,6 5. Piele 2,0 3,0 2,0 1,0 0,6 0,7 6. Sticle 4,5 7,0 3,5 1,6 4,6 3,8 7. Lemn 5,5 3,0 2,1 1,0 0,8 1,1 8. Mase plastice 1,8 5,0 6,2 8,1 6,3 4,6 9. Resturi alimentare 37,5 35,0 45,6 53,5 44,9 56,5 10. Minerale 14,7 14,0 20,8 28,0 32,9 23,1
Începînd cu 1993 şi pînă 1999 nu au fost efectuate studii privind compoziţia morfologică a
DMS, iar fluxul deşeurilor generate în perioada menţionată a suferit schimbări esenţiale. În scopul
atenuării schimbărilor în compoziţia morfologică a DMS, s-a efectuat extrapolarea acestor date
pentru anul 1996. Analizînd structura morfologică a DMS constatăm ca majoritatea deşeurilor
(71-56 %) sînt de provenienţă organică, resturile alimentare şi hîrtia fiind de bază. Procesul de
descompunere a deşeurilor organice şi de eliminare a CH4 continuă pe parcursul a 10-30 ani: 50%
din deşeurile degradabile se descompun pe parcursul a 10 ani, iar restul 12,5% - pe parcursul a 30
de ani.
Partea a doua a studiului a constatat în efectuarea analizei compoziţiei morfologice a
deşeurilor pe parcursul unui an conform metodologiei descrise în Capitolul II. Actualmente nu
există un sistem de colectare separată a deşeurilor, bine administrat din punct de vedere a calităţii
fracţiilor recuperate şi protecţia sănătăţii persoanelor antrenate în selectarea deşeurilor. Fracţiile de
DMS reciclabile (aşa ca hîrtia, sticla, sticlele PET) sînt selectate din containere de către păturile
sociale vulnerabile, ulterior fiind furnizate punctelor de colectare a acestor deşeuri [19, 109].
Deoarece generarea biogazului depinde de fracţiile de deşeuri înhumate, s-a decis ca studiul
compoziţiei morfologice să fie efectuat la rampa de transbordare a deşeurilor municipale, amplasată
pe strada Uzinelor, or. Chişinău. Pe parcursul studiului au fost analizate deşeurile colectate de la
blocuri locative din sectoarele Botanica, Rîşcani şi Ciocana. Camionul cu deşeuri se cîntărea, apoi
se descărcă pe un teren adiacent rampei, în mediu erau selectate în jurul la 3 tone de DMS pentru
fiecare analiză (aproximativ 0,3 % din cantitatea totală generată zilnic în or. Chişinău). Concomitent
76
s-a stabilit că densitatea DMS colectate cu camioane de tip GAZ este 0,4 t/m3 (volumul camionului
12 m3). Selectarea fracţiilor se efectua manual, deşeurile rămase erau considerate resturi alimentare.
Fracţiile selectate erau cîntărite, greutatea deşeurilor alimentare se află prin diferenţa dintre
greutatea totală a DMS şi a fracţiilor selectate, conform metodei descrise în cap. II.
Figura III.5. Selectarea şi cîntărirea fracţiilor de DMS
Ulterior unele fracţii (resturile alimentare, hîrtia, lemnul, unele mase plastice, textile, etc.) au
fost supuse uscării (fig. III.6) prin tratare termică în cuptorul Binder, la o temperatură de 105 0C
pînă ce greutatea acestora rămînea constantă.
Figura III.6. Uscarea fracţiilor de DMS în cuptor Binder de tip BD/FD(E2)
Umiditatea deşeurilor a fost estimată la fiecare analiză morfologică a deşeurilor, rezultatele
fiind sintetizate în tabelul III.4.
Tabelul III.4 Umiditatea deşeurilor menajere solide, %
Deşeuri Umiditatea deşeurilor, % Umiditatea tipica * Deşeurile vegetale (frunze, crengi, ierburi) 14-71 65 Resturile alimentare 54-83 70 Hîrtie, mucava 4-22 5 Lemn, DSP 9-30 20 Textile 8-29 10 Polietilenă 9-33 2
* Conform ecuaţiei extinse Buswell.
77
Datele privind umiditatea deşeurilor au fost utilizate la calcularea compoziţiei morfologice a
deşeurilor menajere solide pentru fiecare anotimp, iar rezultatele obţinute denotă că:
1. Umiditatea deşeurilor analizate în mare măsură corespunde cu umiditatea tipică a deşeurilor
conform literaturii de specialitate [43, 88]. Totodată pentru unele deşeuri (textile, hîrtie,
lemn) umiditatea este mult mai mare decît valoare tipică, ceea ce se explică prin faptul că
aceste deşeuri sînt colectate de rînd cu resturile alimentare.
2. Umiditatea deşeurilor variază în funcţie de anotimp, pentru resturile alimentare şi vegetale
umiditatea este mai mare în perioada vară – toamnă, iar pentru textile, hîrtie, polietilenă,
lemn umiditatea depinde de condiţiile de colectare ale acestora. Cu toate că analizele au
fost efectuate în zilele fără precipitaţii, unele deşeuri erau umede din cauză că containerele
nu sînt acoperite.
Compoziţia morfologică a deşeurilor menajere solide este inclusă în tabelul III.5, inclusiv
media pe perioada anilor 2004 -2005, care a fost luată în consideraţie la estimarea valorii
carbonului organic degradabil de la depozitele de DMS.
Figura III.7 ilustrează cota deşeurilor biodegradabile în fluxul DMS, indicînd o diminuare de
la 71% în 1993 la 56 % în 2001, care se explică prin perioada de tranziţie prin care a trecut ţara. În
mod special se observă fluctuarea cotei deşeurilor de hîrtie de la 25% pînă la 7% în anii 1986-1993,
cînd aceste deşeuri erau evacuate la depozite de DMS. Actualmente volumul deşeurilor de hîrtie
este mai mare, dar acestea sînt recuperate din pubele pînă a fi transportate la depozite.
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%
100%
1986 1993 1996 1999 2001 2003 2005
AlteLemnPieleTextileHirtie, cartonResturi alimentare
Figura III.7. Cota deşeurilor biodegradabile în fluxul DMS
Cu toate că industria alimentară furnizează pe piaţă tot mai multe produse conservate,
congelate, volumul deşeurilor alimentare nu se reduce. Cota produselor alimentare autohtone în
fluxul semifabricatelor este mică pe motivul lipsei capacităţilor de prelucrare şi stocare a acestora.
78
Tabelul III.5.
Dinamica compoziţiei morfologice a DMS în perioada 2004-2005, Chişinău
Toamna Iarna Primăvara Vara Fracţii DMS
Deşeuri
09.11. 19.11 media 02.02 09.03 media 23.03 15.04 media 13.07 09.08 media
Media anuală
Hîrtie, carton
5,7 4,5 5,1 8,7 8,3 8,5 9,5 6,6 8,05 5,3 7,3 6,3 7,0
Sticlă
5,2 2,9 4,1 6,2 11 8,6 7,6 7,7 7,65 8,4 7,6 8 7,1
Mase plastice
10,8 8,6 9,7 11,5 15,4 13,4 13,4 10,5 11,95 11,1 16,2 13,65 12,1
Deşeuri reciclabile
Metale şi nemetale
3,9 2,2 3,1 4,0 3,7 3,9 2,7 5,4 4,05 5,0 6,2 5,65 4,0
Resturi alimentare
63,1 66,5 64,8 48,1 53,2 50,7 53,5 56,6 55,05 54,8 51,6 53,2 56,1
Frunze, iarbă şi crengi
1,4 3,7 2,5 1,0 0,8 0,9 1,2 0,9 1,05 3,7 1,0 2,35 1,7
Deşeuri organice
Textile
4,3 5,5 4,9 12,2 3,5 7,8 4,5 2,5 3,5 2,6 3,1 2,85 4,7
Lemn
1,8 1,6 1,7 1,3 1,4 1,4 0,6 2,4 1,5 2,1 2,6 2,35 1,8 Deşeuri de construcţie
Alte
2,2 3,6 2,9 6,4 1,6 4,0 6,5 6,3 6,4 5,5 3,3 4,4 4,4
Încălţăminte
1,6 0,9 1,2 0,6 1,1 0,8 0,4 1,1 0,75 1,5 1,1 1,3 1,1
Total
100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100
79
Prevalează importul conservelor atît din ţările din vecinătate cît şi din ţările dezvoltate. Aşa
cum produsele agricole autohtone sînt comercializate pe piaţă la preţuri relative mici, comparativ cu
cele semifabricate, majoritatea din populaţie procura fructe şi legume proaspete, prin ce se explică
şi nivelul sporit al resturilor alimentare pe parcursul anilor. Resturile alimentare constituie în
continuare o cotă importantă (56 %) în fluxul de DMS, ceea ce ar trebui să fie luat în consideraţie
de autorităţile publice locale, atunci cînd se propune promovarea incinerării deşeurilor.
Deoarece deşeurile stradale acumulate în or. Chişinău nu sînt eliminate la depozitul din
Creţoaia, fiind înhumate în locuri autorizate în apropierea oraşului, inclusiv cariera Purcel, cota
deşeurilor minerale este comparativ mică (4%) în comparaţie cu anii 1986-2003 (15-30%).
În scopul comparării compoziţiei morfologică a DMS generate în mun.Chişinău s-a decis
efectuarea studiului similar pentru or. Bălţi, iar rezultatele sînt prezentate în tabelul III. 6.
Tabelul III.6
Compoziţia morfologică a DMS în or. Bălţi şi Chişinău, anul 2005
Compoziţia morfologică a DMS generate în or. Bălţi este aproximativ aceiaşi ca şi cea a
deşeurilor din or. Chişinău, diferă doar cota deşeurilor de mase plastice, care este mai redusă (7, 5
%) în or. Bălţi (12,1 % - în or. Chişinău). Diferenţa poate fi explicată prin potenţialul redus de
cumpărare a populaţiei sau prin o cotă sporită a recuperării sticlelor din PET din containerele de
DMS.
Ulterior pentru calcularea emisiilor de CH4 se vor utiliza rezultatele compoziţiei morfologice a
deşeurilor menajere solide, efectuate în or. Chişinău (tab. III.5), deoarece au fost cercetate în
dinamică pe parcursul anului, iar în cazul or. Bălţi s-a efectuat o singură analiză.
Bălţi Chişinău, media Deşeu % %
Hîrtie, carton 7,9 7,0 Sticlă 7,3 7,1 Mase plastice 7,5 12,1
Deşeuri reciclabile
Metale şi nemetale 3,1 4,0 Resturi alimentare 58,1 56,1 Frunze, iarbă şi crengi 2,6 1,7
Deşeuri organice
Textile 4,6 4,7 Lemn 1,2 1,8 Deşeu de construcţie şi
demolare Alte 5,8 4,4 încălţăminte 1,9 1,1 Total 100 100
80
În baza rezultatelor obţinute se poate face următoarele concluzii şi recomandări:
1. Ţinînd cont de condiţiile geografice şi pedologice ale ţării, ramura agricola va fi de
bază şi pe viitor, respectiv se vor genera deşeuri de la prelucrarea şi consumarea
produselor agricole. Condiţiile date oferă posibilitate de a promova şi dezvolta
capacităţi de compostare a deşeurilor organice.
2. Conform analizei morfologice a DMS, ambalajelor le revine circa 1/3 -1/4 din
volumul total de DMS generate. În aceste condiţii, se recomandă organizarea
colectării separate a cel puţin 4 categorii de ambalaje: sticlă, sticle PET, cutii din Al,
alte ambalaje (HDPE (polietilenă de înaltă densitate), PVC (policlorură de vinil), PP
(polipropilenă) sau PS (polistiren)).
3. Cu toate că o parte din maculatură este colectată de către gunoieri din containere şi
furnizată punctelor de colectare, cantităţi importante de deşeuri reciclabile (hîrtie şi
carton) sînt eliminate la depozite de DMS. Totodată cantităţi mari de carton sînt
generate în centrele comerciale, care provin de la ambalarea mărfurilor.
4. În perioada de toamnă volumul DMS colectate zilnic se măreşte de la 2 400 m3 la
3300 m3, în mediu circa 1000 m3 de frunze sînt colectate zilnic pe parcursul a 2 luni.
Anual în or. Chişinău se generează circa 50 000 m3 de deşeuri fitosanitare, care sînt
depozitate de rînd cu deşeurile stradale în cariera Purcel.
5. De menţionat faptul că, de rînd cu DMS, în mun. Chişinău se generează un spectru
larg al deşeurilor industriale, mobilă uzată, aparate electronice şi electrocasnice, etc.
6. Prin urmare a celor menşionate mai-sus, se recomandă promovarea colectării separate
a următoarelor fracţii de deşeuri:
• Deşeuri compostabile (resturi alimentare, deşeuri fitosanitare etc.)
• Deşeuri reciclabile (sticlă, hîrtie, sticle PET, cutii Al)
• Deşeuri combustibile (lemn, ambalaje nereciclabile, textile, deşeuri industriale
etc.)
• Deşeuri inerte – care vor fi înhumate.
81
III.5. Estimarea compoziţiei chimice a DMS
Aprecierea compoziţiei chimice a deşeurilor solide se va estima cu utilizarea soft-lui în mod
automat, conform ecuaţiei extinse a lui Buswell la introducerea compoziţiei morfologice a DMS
pentru fiecare tip de DMS, descrise în paragraful II.3 [25].
Tabelul III.7
Compoziţia chimică a DMS (2005), calculate conform ecuaţiei Buswell
Compoziţia
Umed/
uscat % după greutate (uscat) Conţinutul (g/t deşeuri
umede) Compo nenta
% % C H O N S C H O N S Resturi alimentare
56,1 30 0,458 0,064 0,376 0,026 0,00
4 76.944 10.752 63.168 4.36
8 672
Hîrtie 4 94 0,425 0,060 0,440 0,003 0,00
2 15.980 2.256 16.544 113 75
Carton 3 95 0,440 0,059 0,446 0,003 0,00
2 12.540 1.682 12.711 86 57
Mase plastice 12 99 0,600 0,07
2 0,228 71.874 8.625 27.312
Textile 5 90 0,550 0,066 0,312 0,046 0,00
2 23.265 2.792 13.198 1.946 63
Cauciuc 100 0,780 0,100 0,020
Piele 1,1 80 0,600 0,080 0,116 0,100 0,00
4 5.280 704 1.021 880 35
Deşeuri de grădină
1,7 35 0,478 0,060 0,380 0,034 0,00
3 2.844 357 2.261 202 18
Lemn 1,8 80 0,492 0,060 0,427 0,002 0,00
1 7.085 864 6.149 29 14
Total 215.812
28.031
142.363
7.623 935
Tabelul III.7 indică calculul componenţilor de bază a DMS (C, H, O, N şi S) în baza
compoziţiei morfologice a deşeurilor eliminate la depozitul din Creţoaia (tabelul III.5) pe parcursul
perioadei 2004 - 2005. De asemenea au fost efectuate calculele compoziţiei chimice a DMS pe
parcursul anilor 1986 - 2005, conform ecuaţiei extinse Buswell, în baza compoziţiei morfologice a
DMS efectuate anterior, selectate din diverse surse bibliografice. Graficul din fig. III.8 reflectă
dinamica conţinutului C, H, O, N şi S în fluxul deşeurilor menajere solide generate în or. Chişinău.
82
0
50
100
150
200
250
1985 1987 1989 1991 1993 1995 1997 1999 2001 2003 2005
C
H
O
N
S
Figura III.8. Dinamica compoziţiei chimice a DMS pe parcursul anilor 1986 – 2005, kg/t DMS
Analiza dinamicii compoziţiei chimice a DMS pe parcursul a 20 de ani reflectă gradul de
dezvoltare a societăţii şi modul de consum al produselor şi bunurilor materiale. Prin urmare
constatăm că:
1. Se atestă o reducere semnificativă a C, H, O în perioada anilor 1993 -1999, ceea ce se
explică prin declinul economic al ţării în perioada indicată.
2. Începînd cu anul 2001 s-a înregistrat o înviorare a economiei naţionale şi, deoarece
generarea deşeurilor este direct proporţională cu creşterea economică, respectiv se
observă o sporire a compoziţiei chimice a DMS.
3. Ulterior, în paragraful III.6 este prezentată analiza compoziţiei biogazului generat în
corpul depozitelor de DMS, iar compoziţia chimică a deşeurilor înhumate
influenţează direct procesul de formare a biogazului.
III.6. Analiza componenţilor biogazului, provenit din depozitele de DMS
Componenţii de bază ai biogazului sînt CH4 şi CO2, prin urmare primul test de prezenţă a
CH4 în sonda de supraveghere a fost efectuat cu analizatorul portabil “GIAM–305”, gazul fiind
aspirat cu aspiratorul “AM-5”. Prezenţa CH4 a fost confirmată în toate cele trei sonde investigate:
depozitul de DMS din or. Bălţi, s. Creţoaia şi or. Străşeni. Este de notat faptul că, în cazul
depozitelor de la Bălţi şi Creţoaia, semnale sonore au fost înregistrate şi pe suprafaţa depozitelor.
Ulterior, la aspirarea biogazului în gazoanalizator concentraţia maximă de 2500 mg/m3 era atinsă în
10-15 secunde. Spre deosebire, la depozitul din or. Străşeni concentraţii similare (2500 mg/m3) se
înregistrau pe parcursul unui minut de aspirare. Rezultatele obţinute au confirmat prezenţa CH4 şi
au servit drept argument de cercetare ulterioară a compoziţiei biogazului, generat la depozitele de
DMS [107-108].
83
Ţinînd cont de condiţiile meteorologice ale republicii, investigaţiile au fost efectuate lunar,
pe parcursul unui an, în scopul aprecieri fluctuaţiilor sezoniere în producerea biogazului.
Suplimentar, au fost înregistraţi următorii parametri: condiţiile climaterice în ziua prelevării
probelor, inclusiv temperatura mediului ambiant şi temperatura biogazului în sondă, la diverse
adîncimi (1m, 5m şi 9m), respectiv fiind prelevate a cîte 3 probe din fiecare sondă. Rezultatele
investigaţiilor efectuate la depozitele din or. Bălţi, s. Creţoaia, or. Străşeni sînt incluse respectiv în
anexele 3-5 ale lucrării. În fig. III.9 – III.11 sînt prezentate cromatogramele analizelor biogazului
prelevat din cele trei sonde, analizîndu-se concentraţia CH4, CO2 şi O2.
Figura III.9. Compoziţia biogazului la depozitul DMS, or. Străşeni (21.06.05)
Concentraţia metanului în biogazul provenit din corpul depozitului de DMS din or. Străşeni
este cea mai mică (CH4: 20-40 %) în comparaţie cu celelalte două depozite din or. Bălţi şi
s.Creţoaia pe parcursul anului, ceea ce se explică prin volumul şi compoziţia deşeurilor depozitate şi
modul de exploatare a depozitului (neadministrat). În fig.III.9 este prezentată cota maximă a
concentraţiei CH4 de 43 %, înregistartă în perioada de vară, procesul de biodegradare fiind
influenţat de temperatura şi umiditatea ridicată în această perioadă. Concentraţiile CO2 înregistrate
cu analizatorul „GAZOTEST” TU 4215-001-17763771-95 sînt identice cu cele cromatografice.
În baza acestor rezultate constatăm că depozitul se află în stare semiactiva de generare a
biogazului, fiind la etapa de maturaţie, cînd procesele de biodegradare sînt slab pronunţate,
deoarece nutrienţii disponibili au fost deja consumaţi (fig. I.11 ).
84
Figura III.10. Compoziţia biogazului la depozitul DMS, or.Bălţi
Cercetările efectuate la depozitele de DMS din or. Bălţi (fig. III.10) şi s. Creţoaia (fig.
III.11), spre deosebire de cel din or. Străşeni, denotă că concentraţia CH4 este constantă (60-80 %)
pe parcursul anului, ceea ce confirmă că procesele de biodegradare din depozite se află la etapa
activă de generare a biogazului, cînd bacteriile metanogene metabolizează acizii organici şi
hidrogenul (produşi în etapele precedente) în CH4 şi CO2.
Figura III.11. Compoziţia biogazului la depozitul DMS, s. Creţoaia
S-a demonstrat că generarea biogazului în depozite de DMS depinde de mai mulţi factori,
inclusiv:
• volumul şi compoziţia morfologică a DMS depozitate: s. Creţoaia – circa 752.000 m3 anual,
or. Bălţi – 138 700 m3 şi or. Străşeni - 14 200 m3 (anexa 1 a lucrării).
85
• modul de operare a depozitelor: amenajat sau neamenajat (gradul de compactare a
deşeurilor). În depozitele amenajate deşeurile sînt compactate şi acoperite periodic cu strat
de material izolator, care creează condiţii anaerobe, favorabile dezvoltării bacteriilor
metanogene (fig. 1.11).
• grosimea stratului de DMS înhumate: s. Creţoaia – circa 20 -22 m, or. Bălţi – 15-16 m şi or.
Străşeni - 6-8 m (anexa 1 a lucrării), care de asemenea influenţează procesul de generare a
CH4 [37, 38].
Rezultatele analizelor efectuate denotă prezenţa sporită a CH4 în biogazul generat în
depozitele de DMS din or. Bălţi şi s. Creţoaia, ceea ce se explică prin volumul şi fluxul deşeurilor
înhumate. În orăşelul Străşeni predomină sectorul privat, respectiv resturile alimentare sînt utilizate
în calitate de hrană animalelor, prin urmare cota deşeurilor biodegradabile fiind redusă în favoarea
celor inerte. În cele din urmă este redusă şi concentraţia CH4 în biogazul generat în depozitul de
DMS din or. Străşeni. Tabelul III.8 înserează rezultatele analizelor efectuate, inclusiv componenţa
biogazului conform surselor bibliografice [32].
Tabelul III.8 Compoziţia biogazului la depozitele de DMS în RM în comparaţie cu datele din alte ţări, %
Gaze
Ţări dezvoltate
, %
Ţări în curs de
dezvoltare, %
Chisinau /
ADPM*,
%
Balti ,
%
Straseni , %
Compoziţia medie a
biogazului în depozitele
din RM, %
CH4 40 – 60 33 - 88 60-70/ 63-65 75 - 85 23 - 43 53 - 66
CO2 40 – 60 35 - 89 15-18 / 32-34 14 - 19 20 - 22 16 - 20
N2 2.4 - 5.0 87 7-19 11 - 38 38 - 69 18 - 42
O2 0.16 20.9 1-8 / 0,5-1 0.5 - 16
0.5 - 19
0.7 - 14
* Pe motivul neînţelegerii între Primăria mun. Chişinău şi Agenţia Daneză pentru Protecţia
Mediului a fost stopat testul de pompare a biogazului, efectuat de către Compania COWI în cadrul
Proiectului „Studiul de fezabilitate la poligonul de DMS”, iar rezultatele din tabelul III.8 sînt
obţinute pe altă cale.
86
-10
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
23 09 04 17 11 04 15 12 04 27 01 05 22 02 05 22 03 05 25 05 05 21 06 05 29 07 05
%
CH4, 1m CH4, 5m CH4, 9m CO2, 1m CO2, 5mCO2, 9m O2, 1m O2, 5m O2, 9m
Figura III.12. Dinamica emisiilor de biogaz de la depozitul de DMS din Bălţi, %
Pe parcursul cercetărilor emisiile biogazului se generau încontinuu, concentraţia CH4 variind
între 45-80% în dependenţă de nivelul prelevării probei. Pentru proba prelevată la adîncimea de 5-9
m, concentraţia CH4 este puţin influenţată de fluctuaţiile sezoniere a temperaturii, iar în cazul
prelevării probei de la adîncimea de un 1m, se atestă o reducere a concentraţiei CH4 în sondă în
perioada rece a anului.
Suplimentar, concentraţia CO2 a fost măsurată cu analizatorul „GAZOTEST” TU 4215-001-
17763771-95. Iniţial, proba de biogaz din 22.03.05, prelevată la depozit, a fost cercetată în condiţii
de laborator.
87
0
2
4
6
8
10
12
14
22 03 05 21 06 05 21 06 05 14 07 05
%
CO2 Gazotest, 1m CO2 Gazotest, 5m CO2 Gazotest, 9mCO2 Gazhrom, 1m CO2 Gazhrom, 5m CO2 Gazhrom, 9mO2 Gazotest, 1m O2 Gazotest, 5m O2 Gazotest, 9mO2 Gazhrom, 1m O2 Gazhrom, 5m O2 Gazhrom, 9m
Figura III.13. Emisii de O2 şi CO2, măsurate cromatografic şi prin expres analiză, or. Bălţi
Rezultatele indică concentraţii de O2 cuprinse între 0, 5-0, 4 %, iar conţinutul de CO2 se
menţine constant (11, 6 %) pentru toate nivelurile de prelevare a probelor. Probele ulterioare
(21.06.05 şi 14.07.05) au fost examinate direct la sondă, rezultatele fiind deferite de cele
precedente. În primul rînd concentraţia O2 varia semnificativ de la adîncimea de 1m la cea de 9m
(6, 8-5, 4 %), cea a CO2 de asemenea diferă de la 8, 0 % la 8, 7 %. Acestea rezultate denotă că
probele prelevate suportă unele schimbări şi anume: o parte din O2 este transformată în CO2, astfel
concentraţia celui din urmă fiind mai sporită. Totodată, rezultatele aprecierii concentraţiei CO2
obţinute prin analiza cromatografică sînt similare şi comparabile cu cele obţinute prin expres -
analiza direct la sondă.
88
Figura III.14. Rezultatele măsurărilor biogazului la depozitul de DMS din or. Bălţi,
efectuate cu analizatorul „GAZOTEST”
Rezultatele cercetărilor efectuate la depozitul de DMS din s. Creţoaia denotă un nivel înalt şi
permanent al concentraţiilor de CH4 în biogazul generat (fig. III.15). Cu toate că sonda verticală a
depozitului este practic inundată cu filtrat pînă la nivelul de 5 m adîncime, depozitul este activ pe
parcursul anului, indiferent de condiţiile climaterice. Această activitate se datorează faptului că
grosimea stratului de DMS înhumate în zona cercetată este de circa 20 m.
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
17 09 04 15 11 04 27 01 05 15 03 05 07 04 05 15 06 05 15 07 05 22 08 05
%
CH4, 1m CH4, 5m CO2, 1m CO2, 5m O2, 1m O2, 5m
Figura III.15. Dinamica emisiilor de biogaz de la depozitul de DMS din s. Creţoaia
89
Nivelul concentraţiei CH4 este mai redus în comparaţie cu cel de la depozitul din or. Bălţi,
ceea ce poate fi explicat prin modalitatea de exploatare a depozitului. În cazul celui de la Bălţi,
deşeurile au fost compactate, fără a fi acoperite cu straturi intermediare de material inert, pe cînd
înhumarea DMS la depozitul de la Creţoaia se efectuează în straturi, a cîte 2 m, apoi se acoperă
material izolator. În consecinţă, stratul intermediar reduce din capacitatea depozitului de a genera
biogaz. Sursele bibliografice explică acest proces [1], cea ce a şi fost demonstrat experimental.
Suplimentar analizelor cromatografice, concentraţia CO2 şi O2 a fost măsurată prin
intermediul analizatorului „GASOTEST” ТU 4215-001-17763771-95. Rezultatele analizelor
efectuate la data de 15.07.05 direct la depozitul din s. Creţoaia în comparaţie cu analiza
cromatografică este redată în diagrama din fig. III.16.
02468
10
%
15 07 05/ 1m
15 07 05/ 5m
CO2 Gasotest
O2 Gasotest
CO2 GasotestCO2 GashromO2 GasotestO2 Gashrom
Figura III.16. Emisiile O2 şi CO2, determinate cromatografic şi prin analiza expres, s. Creţoaia
Aceste rezultate confirmă veridicitatea rezultatelor obţinute prin analiză cromatografică.
Diapazonul diferenţelor este de ± 10 %, ceea ce se încadrează în limitele erorilor admisibile ale
echipamentului utilizat.
Depozitul de DMS din or. Străşeni a fost al treilea depozit selectat pentru cercetarea
compoziţiei biogazului generat. Ca şi în cazul depozitelor precedente, analiza compoziţiei
biogazului a fost efectuată cromatografic, efectuîndu-se iniţial analiza expres cu analizatorul
portabil “GIAM–305”. Deoarece analizele biogazului au fost iniţiate pentru prima dată la depozitul
din or. Străşeni, prelevarea probelor de biogaz s-a efectuat săptămînal. Deoarece rezultatele au fost
relativ constante s-a decis de a efectua analiza compoziţiei biogazului odată pe lună.
90
-5
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
50
09 0904
14 0904
16 0904
21 0904
23 0904
30 1104
25 0105
05 0405
17 0505
21 0605
15 0705
30 0905
%
CH4, 1m CH4, 5m CH4, 9m CO2, 1m CO2, 5mCO2, 9m O2, 1m O2, 5m O2, 9m
Figura III.17. Dinamica emisiilor de biogaz de la depozitul de DMS din or. Străşeni
În scopul verificării veridicităţii rezultatelor obţinute prin analiza cromatografică,
suplimentar s-a utilizat analizatorul „GASOTEST” ТU 4215-001-17763771-95. Au fost efectuate
două măsurări ale concentraţiilor O2 şi CO2 la depozitul din Străşeni, iar rezultatele sînt reflectate în
fig. III.18.
02468
1012141618
21 06 05 /1m
21 06 05 /5m
21 06 05 /9m 15 07 05 /1m
15 07 05 /5m 15 07 05 /9m
%
CO2 Gasotest CO2 Gashrom O2 Gasotest O2 Gashrom
Figura III.18. Emisiile de O2 şi CO2, măsurate cromatografic şi prin expres analiză, or. Străşeni
91
Măsurările şi cercetările compoziţiei biogazului la depozitele menţionate demonstrează că
adîncimea depozitului şi grosimea stratului de DMS influenţează semnificativ formarea biogazului.
În straturile superioare (pînă la 1m) ale depozitelor procesul de biodegradare a deşeurilor este
influenţat de prezenţa O2, degradarea fiind aerobă sau în tranziţie la cea anaerobă. Deja la o
adîncime de circa 5 - 8 m procesele devin anaerobe şi rezultatele denotă că concentraţia CH4 în
biogaz atinge cote de circa 70% [107-110].
Comitetul Internaţional pentru Schimbarea Climei a Convenţiei-cadru a Organizaţiei
Naţiunilor Unite privind Schimbarea Climei recomandă utilizarea valorii 0, 5 pentru fracţia CH4 în
biogazul generat la depozite de DMS, concomitent Ghidul IPCC GPG 2000 al bunelor practici şi
managementul incertitudinilor în inventarul naţional de GES menţionează că această valoare poate
varia între 0, 4 şi 0, 6 în dependenţă de mai mulţi factor, ce influenţează procesul de degradare a
DMS, inclusiv compoziţia morfologică a DMS. În baza cercetărilor efectuate reiese următoarele
concluzii:
1. Compoziţia biogazului generat la depozite de DMS rămîne constantă pe parcursul anului,
avînd doar mici devieri în perioada rece a anului [55].
2. Concentraţia CH4 depinde în mare măsură de volumul deşeurilor depozitate, grosimea stratului
de DMS şi modalitatea de operare a depozitului. Concentraţia CH4 în depozite neamenajate
(Străşeni) este relativ joasă, de circa 20-40 %, ceea ce denotă că depozitul se află în etapa de
maturaţie, cînd concentraţia biogazului este în descreştere, deoarece au fost deja consumate
substanţele nutritive. În depozitele amenajate (s. Creţoaia şi or. Bălţi) concentraţia CH4 atinge
cota de 70%, ceea ce se explică prin conţinutul sporit al deşeurilor biodegradabile şi respectiv
a substanţelor nutritive necesare bacteriilor metanogene. Depozitele date se află în etapă de
fermentare activă a CH4 pe parcursul anului, inclusiv cea rece.
3. Conform unor surse bibliografice [78] se presupunea, că asupra generării biogazului
influenţează modalitatea de operare a depozitelor şi separarea straturilor de DMS prin straturi
intermediare de material inert, afectează generarea CH4, ceea ce a fost demonstrat prin
compararea rezultatelor obţinute la depozitul din or. Bălţi şi s. Creţoaia, r. Anenii Noi.
4. S-a propus completarea metodologiei IPCC cu coeficienţii naţionali de emisie: Valoarea DOC
- calculat în bază compoziţiei morfologice a DMS în Republica Moldova şi Fracţia CH4 egală
cu 0, 6 obţinută în baza investigaţiilor efectuate. Aceşti factori de emisie pot fi utilizaţi şi de
alte ţări din ECE cu condiţii de viaţă şi standarde economice similare.
92
5. Rezultatele obţinute permit estimarea teoretică a emisiilor potenţiale generate de la depozitele
de DMS din ţară, care va fi prezentată în capitolul următor, inclusiv va fi apreciată
argumentarea economică privind recuperarea CH4 de la unele depozite de DMS, în scopul
aplicării Mecanismului de Dezvoltare non Poluantă, conform Protocolului de la Kyoto.
93
CAPITOLUL IV. DETERMINAREA DATELOR DE ACTIVITATE ŞI A
COEFICIENŢILOR DE EMISIE NAŢIONALI
IV.1. Determinarea datelor de activitate
Cercetările din domeniul administrării deşeurilor în Republica Moldova, studiile chimice şi
morfologice privind caracteristica depozitelor de DMS efectuate pe parcursul anilor 2004-2005 şi
descrise în capitolele precedente au contribuit la elaborarea factorilor naţionali de emisii
necunoscuţi anterior. Aceste cercetări au fost executate în contextul respectării obligaţiunilor ţării
faţă prevederile asumate prin aderarea Republicii Moldova la Convenţia-cadru a Organizaţiei
Naţiunilor Unite privind Schimbarea Climei
În acest context urmează a documenta datele de activitate şi coeficienţii naţionali stabiliţi
pentru estimarea emisiilor de CH4 provenite din depozitele de DMS, cu aplicarea metodei IPCC
Revăzut 1996 şi implementarea Ghidului bunelor practici IPCC 2000. Descrierea metodei utilizate
este specificată anterior în capitolul II, iar capitolul prezent va documenta rezultatele cercetărilor
efectuate pentru stabilirea datelor de activitate şi a coeficienţilor naţionali.
IV.1.1. MSWT – cantitatea totală de DMS generate
Situaţia actuală din domeniul gestionării deşeurilor în Republica Moldova, fiind similară
altor ţări în curs de dezvoltare, se află la prima etapă de dezvoltare şi include doar două elemente
de bază :- sursa de generare a DMS (activităţile economice, populaţia, etc.) şi eliminare finală
(depozite de DMS). Cantitatea totală de DMS generată (Gg/an) poate fi calculată în baza numărului
de populaţie şi ratei de generare zilnică a DMS. Însă rezultatele privind caracteristica depozitelor
de deşeuri menajere solide (anexa 1) denotă un diapazon vast de generare zilnică a deşeurilor de la
0, 25 pentru or. Nisporeni, or. Cimişlia pînă la 0,8 şi 1,3 kg/zi/presoană pentru or. Bălţi şi or.
Chişinău respectiv. Deoarece aceste date sunt incerte, am utilizat datele statistice privind
transportarea deşeurilor la depozite de DMS, colectate prin intermediul serviciilor de salubrizare din
oraşe şi orăşele [12-16].
IV.1.2. MSWF –fracţia de DMS eliminate la depozite
Aşa cum pentru calculul emisiilor de CH4 sînt necesare datele privind cantitatea deşeurilor
eliminate prin depozitare[12-16], volumul deşeurilor prezentate în tabelul III.1 a fost transformat
în cantitate, folosind coeficientul 0, 4, iar rezultatele sînt incluse în tabelul IV.1.
94
Tabelul IV.1
Cantitatea de deşeuri eliminate la depozite de DMS, mii tone
Anii DMS Chişinău, mii tone DMS centre raionale, mii tone
1985 385,30 778,02
1986 404,90 837,61
1987 414,87 817,32
1988 424,66 857,50
1989 444,36 897,20
1990 450,40 909,32
1991 450,96 926,92
1992* 351,76 995,76
1993 347,72 279,84
1994 332,00 256,48
1995 333,24 216,16
1996 322,76 237,12
1997 329,16 193,16
1998 326,32 196,16
1999 312,20 172,36
2000 293,68 164,16
2001 276,40 164,36
2002 296,40 162,96
2003 300,8 156,6
2004 309,2 170,8
2005 314,2 193,2
În lipsa informaţiei privind volumul de DMS transportate la depozite în anii 1986-1988,
aceste date au fost calculate prin interpolare. Pînă în perioada anilor 80-90 ai secolului XX
95
deşeurile menajere şi de producţie erau transportate la gunoişti neamenajate, unde nu se efectua
compactarea şi acoperirea deşeurilor cu straturi intermediare de material inert. Începînd cu anul
1992 a fost dat în exploatare depozitul de DMS din s. Creţoaia, Anenii Noi, unde sînt înhumate
deşeurile de producţie şi menajere generate în or. Chişinău. Diagrama din figura IV.1 reprezintă
eliminarea DMS în depozite amenajate şi neamenajate pe parcursul anilor 1985-2005. Ulterior
această divizare va fi utilizată la aprecierea valorii Factorului de corecţie a metanului.
0
200
400
600
800
1000
1200
1400
1600
1985
1986
1987
1988
1989
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
mii
tone
DMS în depozite amenajate, mii toneDMS în depozite neamenajate, mii tone
Figura IV.1. Cantitatea de DMS eliminate la depozite amenajate şi neamenajate
IV.2. Determinarea coeficienţilor naţionali de emisie
IV.2.1. Factorul de corecţie a metanului (MCF)
Aşa cum valoarea factorului de corecţie a metanului depinde de caracteristica depozitelor de
DMS a fost efectuat un studiu de fezabilitate privind modalitatea de construcţie, exploatare şi
recultivare a acestora. Depozitele de DMS neamenajate şi cele puţin adînci (< 5m) au un potenţial
redus de generare a metanului, aşa cum cea mai mare fracţie de DMS se descompun în condiţii
aerobe.
Rezultatele studiului de fezabilitate privind caracteristica depozitelor de DMS (anexa 1),
denotă că în 69 % din localităţile urbane deşeurile sînt înhumate la depozitele de DMS, unde stratul
de deşeuri este mai mare de cît 5 m, iar în 31 % din localităţile urbane stratul de deşeuri în depozite
este mai mic de 5 m. Calculul este efectuat în baza numărului de populaţie din localităţile urbane,
unde funcţionează servicii de salubrizare, cu excepţia or. Chişinău, pentru care Factorul de corecţie
a metanului se evaluează separat.
96
69%
31%
Depozite >5m
Depozite <5m
Figura IV.2. Divizarea depozitelor după grosimea stratului de DMS înhumate
Deoarece informaţia privind construcţia şi operarea depozitelor de DMS în dinamică pe
parcursul anilor 1985-2005 nu este inclusă în formularele statistice, iar rezultatele reflectă
caracteristica depozitelor de DMS doar pentru anul 2005, s-a decis asupra clasificării tuturor
depozitelor din localităţile urbane ale ţării drept necategorizate (conform IPCC GPG 2000), cu
excepţia celui din s. Creţoaia, r. Anenii Noi. Cu toate că ţărilor în curs de dezvoltare le este
recomandat [41] să utilizeze valoare 0, 4 pentru depozite necategorizate, aşa cum utilizarea valorii
0, 6 poate conduce la supraestimarea emisiilor de CH4, am considerat raţional totuşi utilizarea
coeficientului 0, 6 pentru Factorul de corecţie a metanului pentru depozitele neamenajate de DMS
din Republica Moldova, aşa cum circa 2/3 din depozite au grosimea stratului de DMS mai mare de
cît 5m [111].
La estimarea emisiilor de CH4 provenite de la depozitului din s.Creţoaia se va utiliza
valoarea Factorul de corecţie a metanului egală cu 1, considerând depozitul administrat.
Tabelul IV.2
Clasificarea depozitelor DMS şi valoarea Factorului de corecţie a metanului
Clasificarea depozitelor DMS Factorul de
corecţie a CH4
Depozite de DMS
Administrate 1, 0 s. Creţoaia, r. Anenii Noi,
începînd cu anul 1992
Neadministrate–adînci (> 5m) 0, 8 -
Neadministrate–puţin adînci (< 5m) 0, 4 -
Depozite necategorizate 0, 6 Centrele raionale, or. Bălţi
Reflectarea grafică a dinamicii Factorului de corecţie a metanului (FCM) în dependenţă de
caracteristica depozitelor de DMS este prezentată în diagrama de mai jos. În perioada anilor 1985-
1991 deşeurile de producţie şi menajere au fost eliminate la depozite neamenajate şi respectiv s-a
97
utilizat valoarea FCM = 0, 6. Odată cu punerea în exploatare a depozitul de DMS din s. Creţoaia, r.
Anenii Noi se aplică două valori pentru FCM (1 - pentru depozit amenajat şi 0, 6 - pentru cele
necategorizate). Ponderea eliminării DMS la depozitul din Creţoaia, r. Anenii Noi a crescut în anul
1993 şi este relativ constantă pe parcursul anilor 1995 - 2005. Diferenţa de circa 30 % a raportului
1 : 0.6 între FCM dintre anii 1992 şi 1993 se explică prin faptul că începînd cu anul 1993, statistica
naţională nu conţine informaţii din Transnistria şi prin urmare s-a schimbat raportul de generare a
deşeurilor spre creşterea cotei celor din or. Chişinău.
0%
20%
40%
60%
80%
100%
1985
1986
1987
1988
1989
1990
1991
1992
*19
9319
9419
9519
9619
9719
9819
9920
0020
0120
0220
0320
0420
05
FCM =1 FCM=0,6
Figura IV.3. Caracteristica depozitelor de DMS, dinamica Factorului de corecţia a metanului
IV.2.2. Carbonul Organic Degradabil (DOC)
Valoarea DOC a fost calculată conform IPCC GPG 2000 în baza valorii fracţiilor de deşeuri
de carton, textile, deşeuri de grădină, parcuri şi alte deşeuri degradabile ne alimentare, deşeuri
alimentare şi deşeuri de lemn (tab.III.5). Compoziţia morfologică a DMS depinde de gradul de
dezvoltare a societăţii şi modul de consum al produselor şi bunurilor materiale, fiind în permanenţă
modificare în dependenţă de nivelul de dezvoltare a managementului deşeurilor. Ghidul IPCC GPG
2000 al bunelor practici şi managementul incertitudinilor în inventarul naţional de GES recomandă
evaluarea permanentă a compoziţiei morfologice în măsura posibilităţilor părţilor la CONUSC.
Diagrama din fig. IV.4 ilustrează cota deşeurilor biodegradabile în fluxul DMS, indicînd o
diminuare de la 71 % în 1993 la 56 % în 2001 şi ulterior o creştere pînă la 72 % în 2005.
98
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%
100%
1986 1993 1996 1999 2001 2003 2005
Resturi alimentare Hirtie, carton Textile Piele Lemn Alte
Figura IV.4. Dinamica deşeurilor biodegradabile în fluxul DMS
În baza compoziţiilor morfologice a DMS (tab. III.3 şi III.5) a fost calculate valorile DOC
pentru perioada anilor 1986 - 2005. Sursele bibliografice nu conţin informaţie privind fracţia
deşeurilor de grădină, parcuri sau alte deşeuri degradabile nealimentare depuse la depozite.
Concomitent în practica actuală de gestionare a DMS, deşeurile de grădină de cele mai deseori nu
sînt colectate şi prin urmare nu sînt eliminate la depozite de DMS. În mun. Chişinău deşeurile
fitosanitare colectate din parcuri, grădini publice sînt evacuate în locuri special destinate depozitării
acestor deşeuri, inclusiv în cariera Purcel. Din aceste considerente, la estimarea valorii DOC
conform relaţiei II.3 (cap. II) s-a omis produsul (0, 17•B) dintre fracţia deşeurilor de grădină şi
coeficientul 0, 17, fiind utilizată următoarea ecuaţie:
DOC = ( 0.4 • A ) + ( 0.15 • C ) + ( 0.3 • D ) (IV.1)
unde: A - fracţia de deşeuri de hîrtie şi textile
C - fracţia de deşeuri alimentare
D - fracţia de deşeuri de lemn şi paie
Tabelul IV.3 Valoare DOC, calculată în baza GPG IPCC 2000
Anii Fracţii degradabile (A/C/D) DOC 1986 0,320/0,375/0,029 0,1930 1993 0,300/0,350/0,030 0,1815 1996 0,179/0,456/0,021* 0,1463 1999 0,054/0,535/0,010 0,1049 2001 0,077/0,449/0,008 0,1006 2003 0,075/0,565/0,011 0,1181 2005 0,117/0,561/0,035 0,1415
* - Datele pentru anul 1996 a fost calculate prin interpolare, în baza datelor anilor 1993 şi 1999
99
IV.2.3. Fracţia DOC disimilat (DOCF)
DOCF este fracţia de carbon organic degradabil care ulterior degradează sau este convertită
în biogaz şi reflectă faptul că o parte de carbon nu degradează sau degradează foarte încet cînd este
eliminat în depozite de DMS. Se presupune că fracţia DOCF depinde de temperatura în zona
anaerobă a depozitului conform relaţiei: 0.014T + 0.28 (Tabasaran, 1981) [42]. Metoda IPCC 1996
Revăzut recomandă utilizarea valorii 0,77 pentru DOCF, estimată în baza ecuaţiei menţionate,
asumînd că temperatura în zona anaerobă a corpului depozitului este constantă pe parcursul anului
şi constituie 35 0C. Rezultatele experimentale indicate în anexele 3-5 denotă că temperatura în
corpul depozitelor variază între 19,1 - 23, 3 0C (tab. IV.4), deoarece nivelul filtratului în corpul
depozitului de la Creţoaia este foarte înalt (la 3-5 m adîncime), acesta împiedică derularea
proceselor anaerobe, iar temperatura este mai scăzută în comparaţie cu depozitul din or.Bălţi.
Tabelul IV.4
Temperatura în corpul depozitelor de DMS şi valoarea DOCF
Bălţi (5-9 m) Creţoaia (1-5 m) Străşeni (5-9 m) Media RM
Temperatura medie, 0C 23,3 19,1 19,8 20,7
DOCF 0,6 0,55 0,56 0,57
Totodată Ghidul bunelor practici IPCC 2000 stipulează că doar 50-60 % din DOC
degradează şi este convertit în biogaz. Prin urmare utilizarea valorii DOCF = 0, 77 va conduce la
supraestimarea emisiilor de metan şi este recomandabilă utilizarea valorii DOCF = 0, 55 [42], ceea
ce este confirmată şi prin rezultatele obţinute (tab. IV.4).
Altă modalitate de estimare a coeficienţilor DOC şi DOCF a fost propusă de către experţii
din Georgia în cadrul proiectului regional RER/01/G31. Noua abordare se bazează pe rezultatele
experienţelor de laborator privind conţinutul carbonului în stare umedă şi uscată, efectuate de către
Dr. Moron Barlaz [25], investigaţiile lui I.Chandler şi Van Soest [5] şi unele rezultate obţinute de
“MSW Learning Tool”, Universitatea din Florida [92]. Aplicarea acestei metode necesită
cunoaşterea compoziţiei morfologice a DMS, modalitatea de calcul fiind descrisă în capitolul II.
Tabelul IV.5 Valorile DOC şi DOCF, calculate în baza compoziţiei morfologice a DMS
1986 1993 1996 1999 2001 2003 2005 DOCF 0,518 0,525 0,562 0,630 0,613 0,621 0,585 DOC 0,216 0,199 0,155 0,104 0,100 0,116 0,146
100
Ulterior în estimarea emisiilor de CH4 au fost utilizaţi coeficienţii DOC şi DOCF calculaţi în
baza compoziţiei morfologice pentru anii 1985-2005, deoarece utilizarea datelor în dinamică
reflectă adecvat tendinţa emisiilor, iar rezultatele experimentale pentru anul 2005 DOCF = 0, 57,
fiind comparabile cu cele de calcul DOCF = 0, 585.
IV.2.4. Fracţia CH4 în biogaz (F)
Comitetul Internaţional pentru Schimbarea Climei a Convenţiei - Cadru a ONU privind
Schimbarea Climei recomandă utilizarea valorii 0,5 pentru fracţia CH4 în biogazul generat la
depozite de DMS, concomitent Ghidul Bunelor Practici şi Managementul Incertitudinilor în
Inventarul Naţional al Emisiilor GES menţionează că această valoare poate varia între 0,4 şi 0,6 în
dependenţă de mai mulţi factori ce influenţează procesul de degradare a DMS, inclusiv compoziţia
morfologică a DMS [3,19]. Rezultatele măsurărilor naţionale incluse în tabelul III.7 au demonstrat
că concentraţia CH4 şi CO2 în biogazul generat de la depozitele de DMS variază între 53-66 %
(CH4) şi 16-20 % (CO2) [107, 108, 110, 111].
Concomitent compoziţia biogazului a fost calculată în baza ecuaţiei extinse Buswell, prin
utilizarea datelor privind compoziţia morfologică a DMS eliminate prin depozitare, în baza cărora
au fost estimaţi coeficienţii DOC şi DOCF. Dinamica compoziţiei biogazului pasibil emis la
depozitul din Creţoaia, Anenii Noi, calculat în baza ecuaţiei extinse Buswell este relativ constantă,
iar raportul CH4 şi CO2 constituie 55 : 45.
0%
10%
20%
30%
40%
50%60%
70%
80%
90%
100%
1986 1993 1996 1999 2001 2003 2005
C --> CO2C --> CH4
Figura IV.5. Compoziţia biogazului, calculată în baza ecuaţiei extinse Buswell
Comparînd rezultatele cercetărilor compoziţiei biogazului (tab. III.8) şi a calculelor
efectuate (fig.IV.5) constatăm că în Republica Moldova raportul dintre CH4 şi CO2 este de 60:40,
respectiv fracţia CH4 în biogaz F = 0,6.
101
Tabelul IV.6 conţine factorii naţionali de emisii obţinuţi în baza cercetărilor efectuate, cum
ar fi MCF (Factorul de corecţie a metanului), DOC (Carbonul organic degradabil), DOCF (fracţia
Carbonului organic degradabil) şi F (fracţia CH4 în biogazul generat la depozite de DMS).
Tabelul IV.6 Compararea coeficienţilor IPCC şi naţionali de estimare a CH4 din depozite DMS
Parametri IPCC „utilizat în mod implicit” / GPG Coeficienţii naţionali MCF 1, 0; 0, 8; 0, 6; 0, 4. Depozite administrate = 1, 0,
Depozite neadministrate = 0, 6 DOC 0,17 0, 216-0, 146 (1986-2005) DOCF 0, 77 (IPCC ), 0, 5-0, 6 ( GPG) 0, 525-0, 585 (1986-2005 F 0, 5 0, 6
IV.3. Estimarea emisiilor de CH4 provenite din depozite de DMS
Primul inventar (anii 1990 -1998) al emisiilor de GES, provenite din depozite de DMS a fost
calculat prin metoda IPCC 1995 T1 utilizată în mod implicit. Aşa cum nu erau cunoscut volumul
deşeurilor generate şi fracţia deşeurilor eliminate la depozite de DMS, emisiile de CH4 au fost
estimate în baza numărului populaţiei urbane şi ratei de generare a deşeurilor, recomandată de
metoda IPCC 1995. Pentru anii 1990-1991 s-au utilizat valorile tipice utilizate în mod implicit
pentru URSS, iar pentru anii 1992 -1998 valorile tipice utilizate în mod implicit pentru ţările în
curs de dezvoltare. Tabelul IV.7 inserează valorile utilizate pentru estimarea emisiilor de CH4.
Tabelul IV.7
Coeficienţii IPCC 1995 utilizaţi în mod implicit la estimarea emisiilor de CH4
Parametri Coeficienţii utilizaţi Rata de generare DMS 219 kg/per/an (1990-1991), 182 kg/per/an (1992-1998) Fracţia DMS eliminată la depozite 0, 85 (1990-1991), 0, 8 (1992-1998) DOC 0, 175 (1990-1991), 0, 15 (1992-1998) DOCF 0, 77 F 0, 5
Emisiile de CH4 s-au diminuat pe parcursul anilor 1990-1998 de la 34, 60 la 22, 28 Gg. Declinul
economic în perioada menţionată a contribuit esenţial la reducerea volumelor de deşeuri generate,
iar diminuarea bruscă a emisiilor cu 33, 6 % în anul 1992 faţă de anul 1991 se explică prin utilizarea
unor coeficienţi de emisii mai mici, inclusiv rata de generare a DMS, specifici ţărilor în curs de
dezvoltare.
102
Tabelul IV.8
Emisii de CH4, calculate conform metodei IPCC 1995 utilizată în mod implicit, Gg
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998
Emisii de CH4, Gg 34,60 34,68 23,01 22,56 22,93 22,79 22,47 22,37 22,28
Recalcularea emisiilor de CH4 pentru perioada 1990-1998 şi calcularea pentru anii 1999-
2005 a fost efectuată în baza Ghidului IPCC Revăzut 1996 pentru inventarele naţionale GES (IPCC
Revăzut 1996), complimentat de Ghidul IPCC GPG 2000 al bunelor practici şi managementul
incertitudinilor în inventarul naţional de GES (IPCC GPG 2000). Estimarea emisiilor de CH4 a fost
efectuată prin utilizarea ambelor metode: metoda utilizată în mod implicit (T1) şi metoda de
descompunere de ordinul întîi (T2), cu aplicarea coeficienţilor naţionali de emisie. Pentru
optimizarea calculului a fost utilizat modelul INRAS, care permite efectuarea calculelor în mod
electronic, fiind elaborat de experţii din Elveţia şi prezentat în cadrul proiectului regional
RER/01/G31.
Tabelul IV.9 Emisii CH4 provenite din depozite de DMS,
calculate prin metoda utilizată în mod implicit (T1) pentru anii 1990-2005, Gg Depozite
DMS administrate
Depozite de DMS
neadministrate
Emisii totale CH4
Devieri anuale în
comparaţie cu 1990, %
Devieri inter-anuale, %
1990 31,25 48,84 80,09 0 0 1991 32,29 49,78 82,07 2,47 2,47 1992 31,49 53,48 84,97 6,09 3,53 1993 29,06 14,03 43,09 -46,20 -49,29 1994 27,75 12,86 40,61 -49,29 -5,76 1995 27,85 10,84 38,69 -51,69 -4,73 1996 22,49 9,91 32,4 -59,55 -16,26 1997 22,94 8,08 31,02 -61,27 -4,26 1998 22,74 8,2 31,55 -60,61 1,71 1999 16,36 5,42 21,61 -73,02 -31,51 2000 15,39 5,16 20,39 -74,54 -5,65 2001 13,55 4,84 18,6 -76,78 -8,78 2002 14,54 4,79 20,18 -74,80 8,49 2003 17,33 5,41 22,74 -71,61 12,69 2004 17,82 5,91 23,73 -70,37 4,35 2005 21,47 7,92 29,39 -63,30 23,85
1990 -2005, %
-31,30 -83,78 -63,30
103
În cazul utilizării metodei IPCC Revăzut 1996 T1, se observă mari devieri inter-anule,
caracteristice tendinţelor de emisii CH4, calculate conform metodei în mod implicit. Se pronunţă
trei devieri ale emisiilor de CH4 mai accentuate: prima diminuare inter-anuală de circa 49 % se
observă în anul 1993, cea de a două de circa 16 % în anul 1996 şi a treia cu circa 31 % în anul
1999. Reducerea dramatică a emisiilor în anul 1993 se explică prin diminuarea cantităţilor de DMS
depuse în depozite, inclusiv prin separarea Transnistriei şi lipsa datelor statistice. Cea de a două şi a
treia diminuare este argumentată de faptul că a scăzut fracţia deşeurilor de hîrtie eliminate prin
depozitare de la 25% în anul 1992 pînă la 4,8% în anul 1999 (respectiv s-a diminuat şi valoarea
coeficientului DOC).
Tabelul IV.10
Emisii CH4 provenite din depozite de DMS,
calculate prin metoda de descompunere de ordinul întîi (T2) pentru anii 1990-2005, Gg
Depozite DMS
administrate
Depozite de DMS
neadministrate
Emisii totale CH4
Devieri anuale în
comparaţie cu 1990, %
Devieri inter-anuale, %
1990 17,25 26,13 43,38 0 0 1991 19,20 29,20 48,40 11,57 11,57 1992 20,80 32,35 53,15 22,52 9,81 1993 22,12 30,35 52,47 20,95 -1,28 1994 22,85 28,08 50,93 17,40 -2,94 1995 23,50 25,84 49,34 13,74 -3,12 1996 24,81 25,36 50,17 15,65 1,68 1997 24,56 23,12 47,68 9,91 -4,96 1998 24,33 21,18 45,51 4,91 -4,55 1999 25,86 21,37 47,23 8,88 3,78 2000 24,50 19,26 43,76 0,88 -7,35 2001 22,50 16,94 39,44 -9,08 -9,87 2002 21,47 15,36 36,83 -15,10 -6,62 2003 21,18 14,25 35,43 -18,33 -3,80 2004 20,74 13,16 33,90 -21,85 -4,32 2005 19,80 11,82 31,62 -27,11 -6,73
1990 -2005, %
14,78 -54,76 -27,11
Emisiile CH4 provenite de depozite de DMS, calculate conform metodei IPCC Revăzut 1996
T2 sînt în creştere în perioada anilor 1990 - 1992, iar odată cu declinul economic caracteristic
perioadei de tranziţie şi cu separarea Transnistriei sînt în descreştere şi emisiile de GES. Devierile
inter-anuale ale emisiilor de CH4 sînt mai slab pronunţate în comparaţie cu emisiile calculate
104
conform metodei IPCC Revăzut 1996 T1. Cele mai mari devieri de circa 11% în creştere se observă
în anul 1991 şi în descreştere de circa 10 % în 2001.
Compararea celor două metode IPCC utilizate pentru estimarea emisiilor de CH4
demonstrează că utilizarea metodei IPCC Revăzut 1996 T2 contribuie la obţinerea unei tendinţe mai
lente a emisiilor, evitînd fluctuaţiile observate în cazul utilizării metodei T1. Profilul emisiilor de
CH4 (calculate prin metoda T2) este dependent de timp şi reflectă adecvat procesul de degradare a
deşeurilor organice, care este influenţat de volumul şi compoziţia morfologică şi chimică a
deşeurilor biodegradabile înhumate. Aplicarea metodei IPCC Revăzut 1996 T2 a contribuit la
dublarea emisiilor de CH4 provenite din depozite de DMS, în comparare cu cele estimate în cadrul
Primei Comunicării Naţionale, ceea ce se explică prin utilizarea datelor de activitate şi factorilor de
emisie naţionali.
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Gg
IPCC 1995, T1 IPCC 1996, T1 IPCC 1996, T2
Figura IV.6. Dinamica emisiilor de CH4, calculate prin diverse metode, Gg Reprezentarea grafică a emisiilor de CH4, calculate prin aplicarea metodelor IPCC,
prezentată în figura IV.6 confirmă corectitudinea selectării metodei T2 pentru estimarea emisiilor
GES, provenite din depozite de DMS.
Inventarul Naţional al Emisiilor de GES a fost recalculat pentru perioada anilor 1990 –
2002, iar cota emisiilor de CH4 provenite din depozite de DMS este în creştere de la 3 pînă la 8 %,
în timp ce emisiile totale s-au redus de circa 4 ori de la 41 594, 9 la 9 450, 5 Gg CO2 echivalent.
105
IV.4 Prognozarea emisiilor de CH4 şi propunerea scenariilor de reducere a emisilor GES
În prezent este dificil de a prognoza progresul sau regresul calităţii mediului în Republica
Moldova deoarece domeniul protecţiei mediului ambiant nu are o strategie de dezvoltare, care ar
conţine scopuri concrete şi obiective posibile de a fi evaluate conform indicatorilor de mediu. Nu
face excepţie de la cele menţionate şi domeniul gestionării deşeurilor, inclusiv a celor menajere. Cu
toate că a fost aprobat (în anul 2000) Programul Naţional de Valorificare a Deşeurilor, acesta nu
conţine prognoze prezentate în cifre, privind creşterea volumelor de DMS, obiective definite privind
introducerea unor activităţi de colectare separată şi valorificare a fracţiilor recuperabile sau
promovarea unor noi metode de eliminare a DMS.
Scenariile posibile de dezvoltare a domeniului menţionat sînt determinate în baza
rezultatelor cercetărilor şi analizelor efectuate, ţinînd cont de indicii macro-economici indicaţi în
strategiile existente de dezvoltare a unor sectoare (industrie, agricultură etc. ), şi anume:
• Analiza datelor statistice, evaluarea şi prognozarea tendinţelor de generare a DMS;
• Analiza situaţiei din domeniul prelucrării deşeurilor şi determinarea tendinţelor de
dezvoltare a acestor capacităţi, inclusiv dinamica volumelor prelucrate;
• Promovarea şi dezvoltarea metodelor noi de eliminare a DMS prin incinerare sau
compostare;
• Recuperarea biogazului de la depozitul de DMS din s. Creţoaia, r. Anenii Noi.
Scenariile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din depozitele de DMS
sînt propuse pentru termen scurt (pînă în anul 2010) şi termen mediu (pînă în anul 2020). În baza
analizei detalor statistice pentru or. Chişinău constatăm o sporire anuală de 3 % a volumului de
DMS transportate la depozit, iar în centrele raionale se atestă o creştere mai mare de circa 10 %.
Această tendinţă de creştere a volumului de DMS eliminate la depozite de DMS în centrele raionale
se explică prin faptul, că a fost îmbunătăţită activitatea serviciilor de salubrizare a localităţilor.
Actualmente se acordă o atenţie sporită vis-a-vis de crearea capacităţilor de depozitare a
DMS în centrele raionale. Conform diferitor strategii naţionale [37-39] această tendinţă se va
menţine şi în următorii ani 2006-2010, iar ulterior pentru anii 2010-2020 se presupune că va
continuă creşterea cu 5 % a volumului de DMS eliminate prin depozitare pentru ambele categorii de
localităţi. Prognoza dinamicii acumulării şi transportării deşeurilor la depozite de DMS în Chişinău
şi centrele raionale este prezentată în fig IV.7.
106
0
200
400
600
800
1000
1200
1400
1600
1985
1987
1989
1991
1993
1995
1997
1999
2001
2003
2005
2007
2009
2011
2013
2015
2017
2019
mii
tone
DMS (Chisinau), mii tone DMS (centrele raionale), mii tone
Figura IV.7. Cantitatea de DMS eliminate în Republica Moldova
La elaborarea prognozelor emisiilor de GES provenite din depozite de DMS am stabilit trei
scenarii:
1. Scenariu I (Linia de baza a emisiilor GES): estimarea emisiilor conform cantităţilor de DMS
eliminate la depozite (fig.IV.7), în lipsa măsurilor de diminiuare a cantităţilor de deşeuri
înhumate şi a acţiunilor de atenuare a emisiilor.
2. Scenariu II : Diminuarea cantităţii de DMS eliminate la depozitele din ţară prin recuperarea
hîrtiei şi cartonului din fluxul de DMS şi estimarea emisiilor GES.
3. Scenariu III: Diminuarea cantităţii de deşeuri înhumate prin promovarea şi implementarea
incinerării DMS în or. Chişinău.
4. Scenariu IV: Atenuarea emisiilor de CH4 prin montarea sistemului de recuperare a biogazului
provenit de la depozitul din Creţoaia, r. Anenii Noi.
Emisiile de CH4 au fost estimate conform soft-lui electronic, cu utilizarea coeficienţilor
naţionali de emisie determinaţi în capitolul IV, iar rezultatele sînt prezentate în figura IV.8.
Calculele denotă că scenariile III (introducerea incinerării DMS în or.Chişinău) şi IV
(recuperarea biogazului de la depozitul din Creţoaia, r.Anenii Noi) contribuie esenţial la reducerea
emisiilor gazelor cu efect de seră (42 % şi 27 % respectiv), iar recuperarea unei cote de 30 % de
deşeuri din hîrtiei şi a cartonului asigură doar o reducere de 2 % a emisiilor GES.
107
0
10
20
30
40
50
60
70
1990
1992
1994
1996
1998
2000
2002
2004
2006
2008
2010
2012
2014
2016
2018
2020
CH4 (scenariu I) CH4 (scenariu II) CH4 (scenariu III)CH4 (scenariu IV) CH4 (scenarii I-IV)
Figura IV.8. Prognoza emisiilor de CH4 conform scenariilor I-IV, Gg
Implementarea tuturor scenariilor ar permite diminuarea emisiilor GES cu 71 % faţă de
scenariul de bază. În paragraful IV.5 se va examina modalităţile de utilizare a biogazului
recuperat.
IV.5 Propuneri privind aplicarea rezultatelor obţinute
Odată cu intrarea în vigoare a Protocolului de la Kyoto, în anul 2008 se va dezvolta şi piaţa
cotelor emisiilor de gazelor cu efect de seră [42, 49]. Participanţii de bază pe piaţa cotelor vor fi
ţările şi companiile, emisiile cărora sînt mari, dar vor fi atraşi în această piaţă ecologică şi
companiile mai mici. Astfel, se vor stimula implementarea tehnologiilor cu consum redus de
energie, implementarea tehnologiilor durabile în agricultură, silvicultură, dezvoltarea surselor de
combustibil alternativ. Cu toate că Republica Moldova nu este atît de atractivă în contextul vînzării
cotelor de emisii, există totuşi posibilităţi de implicare în Mecanismul Dezvoltării Non poluante,
promovat de Protocolul de la Kyoto [31, 95, 121].
Depozitele de DMS sînt obiecte pasibile de a fi propuse pentru implementarea
Mecanismului Dezvoltării Non poluante prin recuperarea biogazului [46]. Transferul de tehnologii
este posibil în cazul unui mediu capabil de recepţiona şi utiliza efectiv tehnologia propusă,
concomitent este extrem de important estimarea corectă a cantităţilor potenţiale de emisii de GES.
În prezent depozitarea DMS este unica metodă utilizată pentru eliminarea deşeurilor şi nici
un depozit de DMS nu este înzestrat cu echipament pentru recuperarea biogazului. Atît la nivel
108
naţional, cît şi cel local nu există strategii de management al deşeurilor, care ar prevedea reducerea
volumului de deşeuri eliminate la depozite de DMS. Elaborarea şi implementarea noilor metode de
administrare a deşeurilor necesită timp şi resurse financiare mari, chiar şi în cazul presupunerii celor
mai favorabile condiţii, va fi necesar de cel puţin 10 ani pentru implementarea tehnologiilor noi de
prelucrare a DMS, care ar contribui la reducerea cantităţii deşeurilor înhumate.
Conform rezultatelor obţinute constatăm, că cota emisiilor de CH4 generată de către
depozitele administrate este în creştere de la 40 % pînă la 60 % în perioada anilor 1990 - 2004.
Deoarece doar depozitul de DMS din s. Creţoaia, r. Anenii Noi este considerat drept depozit
administrat, prin urmare circa 60 % din emisiile de CH4 provin de la acest depozit.
Figura IV.9. Divizarea cotelor de emisii de CH4 pentru depozite administrate şi neadministrate
La nivel naţional potenţialul de recuperare a biogazului este mic, iar depozitul din
s. Creţoaia, r. Anenii Noi ar putea fi privit drept o perspectivă reuşită a unui proiect demonstrativ şi
încuraja construcţia unor depozite de DMS centralizate pentru mai multe centre raionale cu
aplicarea tehnologiei de recuperare a biogazului [19, 60].
În prezent suprafaţa depozitului din partea barajului este deja parţial recultivată şi poate fi
utilizată pentru recuperarea biogazului. În perspectivă, completarea depozitului se efectuează spre
partea superioară a depozitului şi respectiv se va mări suprafaţa recultivată, care va fi pasibilă
pentru extinderea sistemului de recuperare a biogazului. Odată cu mărirea suprafeţei recultivate va
creşte şi volumul potenţial de biogaz recuperat şi se va diminua impactul CH4 asupra schimbărilor
climaterice. În partea de jos a depozitului a fost depus un volum considerabil de DMS, stratul de
deşeuri fiind de circa 20 -25 m.
0%
20%
40%
60%
80%
100%
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
Depozite administrate Depozite neadministrate
109
Metanul are un impact de 21 de ori mai mare asupra efectului de seră, decît bioxidul de
carbon, iar reducerea acestui impact poate fi realizat prin captarea şi utilizarea CH4 în calitate de
sursă alternativă de combustibil [45, 46]. Transformarea metanului în substanţe mai puţin
dăunătoare este o acţiune de reducere a impactului cauzat de depozitele de DMS. Reacţia chimică
de arderea a biogazului este:
CH4 + 2O2 → CO2 ↑ + 2 H2O (IV.2)
Reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră, exprimat în kg/zi CO2 echivalent este calculată
prin relaţia IV.3
R= 21 • ρs • C • V (IV.3) unde,
R - reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră, kg / zi CO2
ρs - densitatea metanului, kg / m3
C - concentraţia medie a CH4 în biogaz, %
V - volumul total de biogaz captat, m3.
Reducerea reală a gazelor cu efect de seră este calculată prin produsul dintre valoarea
obţinută (R) şi randamentul echipamentului utilizat pentru arderea biogazului exprimat în %.
Diminuarea impactului cauzat mediului de emisiile de CH4, eliminate din depozite de DMS se
realizează prin următoarele modalităţi:
• Extragerea biogazului şi arderea lui directă în torţe;
• Extragerea biogazului şi utilizarea lui în scopul asigurării independenţei electrice şi termice
a depozitului;
• Extragerea biogazului şi convertirea lui în energie termică şi electrică în motoare cu ardere
internă sau motoare cu turbină;
• Extragerea biogazului şi utilizarea drept sursă de combustibil pentru transport sau pomparea
acestuia direct în reţeaua de gaze naturale.
IV.4.1. Extragerea biogazului şi arderea lui directă în torţe
Arderea biogazului în torţe este practicată în faza iniţială de exploatare a depozitelor, cînd
volumul de DMS depozitate este mic şi se produc cantităţi neînsemnate de biogaz, fiind ineficientă
producerea energiei termice sau electrice. În scopul reducerii impactului asupra mediului biogazul
este ars în torţe, iar sistemul de extragere a biogazului constă din următoarele componente:
110
• sonde de extragere a gazului cu supape de reglare şi unităţi de conectare pentru
monitorizarea compoziţiei biogazului,
• reţeaua de transportare a biogazului de la punctele de colectare spre staţia de pompare,
măsurare şi ardere a biogazului;
• fîntîni de condensare, pentru asigurarea unei cantităţi acceptabile de umiditate pentru
arderea biogazului,
• staţia de pompare şi mărire a presiunii, măsurare şi ardere a biogazului;
• torţa de ardere a biogazului cu o temperatură de circa 1200 0C pentru a se conforma
standardelor UE privind emisiile de eşapament.
IV.4.2. Extragerea biogazului şi utilizarea lui în scopul asigurării independenţei electrice şi
termice a depozitului
Utilizarea biogazului pentru necesităţi proprii ale depozitului este argumentată în cazul
producerii unor cantităţi mici de biogaz sau atunci cînd costul investiţiilor sînt mai mari decît preţul
la energie pe piaţa internă. Sistemul de extragere a biogazului şi utilizare a acestuia în scopul
asigurării necesităţilor proprii ale depozitului în energie termică şi electrică este similar cu cel
menţionat anterior, fiind suplimentat cu motor pentru producerea energiei electrice şi termice.
Această opţiune de obicei este utilizată în fază iniţială de exploatare a depozitelor sau pe suprafeţele
recultivate.
IV.4.3. Extragerea biogazului şi convertirea lui în energie termică şi electrică în motoare cu
ardere internă sau motoare cu turbină
Producerea energiei electrice şi termice cu distribuirea acesteia prin intermediul reţelelor
electrice existente este de asemenea o opţiune de utilizare a biogazului şi reducere a impactului
cauzat mediului. Pentru recuperarea biogazului este utilizat sistemul descris în p. IV.4.1 inclusiv:
• motor cu ardere internă sau motor cu turbină,
• generator de energie electrică,
• echipament de conectare la reţeaua electrică,
• dispozitiv de reglare a căldurii şi conectare la sistemul de termoficare.
Torţa de ardere a biogazului va fi utilizată doar în cazul excesului de biogaz, care nu va fi
posibil de utilizat pentru producerea energiei electrice.
111
IV.4.4. Extragerea biogazului şi utilizarea lui ca sursă de combustibil pentru transport sau pomparea acestuia direct în reţeaua de gaze naturale
De asemenea biogazul este utilizat în calitate de combustibil alternativ pentru alimentarea
automobilelor. Ca şi în cazurile precedente biogazul este extras prin intermediul reţelelor de sonde,
ulterior este ajustat la standardul pentru combustibil auto. Aşa numitele „green busses” – „autobuze
verzi” circulă în ţările industrializate. Altă modalitate de utilizare a biogazului recuperat, după o
ajustare prealabilă la standardul gazelor naturale, este pomparea acestuia în reţeaua de asigurare cu
gaze naturale.
Selectarea metodei optime de reducere a impactului cauzat mediului de emisiile generate de
depozitele de DMS depinde de mai mulţi factori, inclusiv de cantitatea deşeurilor înhumate şi
respectiv volumul biogazului generat, mărimea investiţiilor necesare pentru recuperarea biogazului
şi costul energiei produse, termenii de recuperare a investiţiilor.
IV.4.5. Recuperarea biogazului de la depozitul de DMS din s. Creţoaia
Aceşti factori au fost luaţi în consideraţie la elaborarea studiului de fezabilitate pentru
„Captarea şi arderea Gazului de deşeuri de la poligonul de deşeuri din Chişinău, Moldova”,
elaborat de către compania COWI. Ţinînd cont de preţurile existente la energia electrică şi
investiţiile necesare, implementarea acestui proiect devine fezabilă, doar în cazul aplicării
Mecanismul Dezvoltării Non poluante de susţinere financiară, conform Protocolului de la Kyoto.
Deoarece depozitul de DMS din s.Creţoaia a fost transmis în concesiune companiei Biogaz
Inter Limited, actualmente a fost prezentat spre examinare Comisiei Naţionale pentru
implementarea şi realizarea prevederilor Convenţiei – cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite cu
privire la schimbarea climei, precum şi a mecanismelor şi prevederilor Protocolului de la Kyoto
proiectul „Recuperarea biogazului şi producerea energiei la poligonul de deşeuri din s. Creţoaia,
r. Anenii Noi, Republica Moldova”. Scopul proiectului constă în montarea sistemului de recuperare
a biogazului şi producerea energiei termice. Pentru calcularea emisiilor de biogaz s-au folosit trei
scenarii de dezvoltare a proiectului: conservativ (eficienţa colectării 50 %, factorul de conversie a
volumului de DMS în cantitate egal cu 30 %), mediu (factorul de conversie a volumului DMS în
cantitate este egal cu 50 %) şi optimist (eficienţa compactării deşeurilor este similară depozitelor
moderne şi este egală cu 70 %). În document sînt prezentate emisiile calculate în baza abordării
conservative. Iniţial se preconizează extragerea a 50 % de biogaz, iar ulterior după închiderea
depozitului (2015) eficienţă extragerii va atinge 70 %. Pe viitor se preconizează colaborarea cu
beneficiarul proiectului în scopul utilizării rezultatelor obţinute în cadrul cercetărilor efectuate.
112
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
1. Rezultatele cercetărilor şi investigaţiile bibliografice au demonstrat că formarea biogazului
este condiţionată de compoziţia morfologică şi chimică a DMS, iar conţinutul deşeurilor
organic degradabile joacă un rol decisiv în generarea biogazului.
2. Studiul procesului de descompunere a DMS în condiţii de laborator, ne-a permis să
confirmăm desfăşurarea etapelor de descompunere a deşeurilor biodegradabile.
3. S-a stabilit că compoziţia biogazului generat la depozitele de deşeuri rămîne constantă pe
parcursul anului (60-80 % - CH4), în depozitele cu capacitate de circa 150. 000 m3 DMS/an,
ceea ce se explică prin conţinutul sporit al deşeurilor biodegradabile şi respectiv a substanţelor
nutritive necesare bacteriilor metanogene.
4. Cercetările compoziţiei biogazului au scos în evidenţă faptul că excesul de filtrat în depozitul
de DMS din s. Creţoaia are un impact negativ asupra formării biogazului, care se manifestă
prin diminuarea concentraţiei metanului.
5. Utilizarea sistemelor reale pentru cercetarea chimismului procesului de descompunere a
deşeurilor biodegradabile a permis să apreciem valorile coeficienţilor naţionali de emisie:
carbonului organic degradabil, a fracţiei carbonului organic degradabil disimilat şi a fracţiei
CH4 în biogaz.
6. Emisiile de CH4, estimate în baza metodei T2 (IPCC 1996 Revăzut) cu utilizarea
coeficienţilor naţionali şi a datelor istorice, reflectă o tendinţă a emisiilor GES relevantă
procesului de descompunere anaerobă a DMS, iar utilizarea metodei T1, conduce la dublarea
emisiilor de CH4 pentru anul de baza 1990.
7. În baza investigaţiilor efectuate s-a propus completarea metodologiei IPCC 2006 cu
coeficienţii naţionali de emisie obţinuţi: DOC = 0, 216 – 0, 146, DOCF = 0, 518 – 0, 585 şi
Fracţia CH4 = 0, 6. Aceşti factori de emisie pot fi utilizaţi şi de alte ţări din ECE cu condiţii de
viaţă şi standarde economice similare.
8. Ţinînd cont de condiţiile geografice şi economice ale ţării, în cazul cînd agricultura va fi de
bază şi în viitor, respectiv se vor genera deşeuri de la prelucrarea şi consumarea produselor
agricole. Condiţiile date impun necesitatea de a promova şi dezvolta capacităţi de compostare
a deşeurilor organice şi utilizarea lor în scopuri energetice, ceea ce ar contribui la diminuarea
emisiilor GES.
9. În contextul dezvoltării durabile a ţării se recomandă:
a. dotarea depozitelor de DMS din s. Creţoaia, r. Anenii Noi şi or. Bălţi cu sistem de
recuperare a biogazului.
113
b. închiderea şi recultivarea depozitelor neamenajate de DMS existente.
c. construcţia unor noi depozite (8-12 pentru toată ţara) conform Directivei 99/31/EC
privind stocarea controlată a deşeurilor şi dotarea acestora cu sisteme de recuperare a
CH4.
d. adoptarea normativului de generare a deşeurilor egal cu 1 kg/zi/persoană pentru
centrele raionale şi 1,3 kg/zi/persoană pentru mun. Chişinău şi Bălţi.
114
ADNOTARE
la teza T. Ţugui „Analiza şi evaluarea gazelor cu efect de seră, provenite din depozitele de deşeuri menajere”
Teza cuprinde analiza situaţiei în domeniul gestionării managementului deşeurilor, vizînd
cadrul legal, instituţional şi normativ, inclusiv practica internaţională din domeniul menţionat. În
lucrare este reflectat chimismul proceselor de biodegradare a DMS în depozite, inclusiv impactul
acestora asupra fenomenelor globale de schimbare a climei. În mod deosebit sînt elucidate rezultatele
analizei caracteristicilor depozitelor de deşeuri menajere, inclusiv modalitatea de operare a acestora şi
analiza volumului deşeurilor acumulate în scopul aprecierii factorului de corecţie a metanului. Au fost
aplicate metode fizico-chimice de cercetare a compoziţiei morfologice a deşeurilor menajere solide în
oraşele Chişinău şi Bălţi. S-a cercetat dinamica compoziţiei biogazului generat pe parcursul unui an în
depozitele de DMS din s.Creţoaia (r. Anenii Noi), or. Bălţi şi or. Străşeni. Utilizarea sistemelor reale
pentru cercetarea chimismului procesului de descompunere a deşeurilor biodegradabile a permis să
apreciem valorile carbonului organic degradabil, a fracţie carbonului organic degradabil şi a fracţiei
CH4 în biogaz necunoscute anterior.
Rezultatele obţinute au contribuit la stabilirea coeficienţilor naţionali de emisie, care ulterior
au fost utilizaţi în estimarea emisiilor gazelor cu efect de seră provenite din depozite de DMS şi
întocmirea cadastrului naţional al emisiilor GES. De asemenea s-a propus completarea metodologiei
IPCC 2006 (Intergovernmental Panel for Climate Change) cu coeficienţii naţionali de emisie şi anume:
valoarea Carbonului organic degradabil (DOC=0, 216 – 0, 146), fracţia Carbonului organic degradabil
disimilat (DOCF = 0, 518 – 0, 585) şi Fracţia CH4 în biogaz (F=0, 6). Aceşti factori de emisie pot fi
utilizaţi şi de alte ţări ex-URSS şi din ECE cu condiţii de viaţă şi standarde economice similare.
Ţinînd cont de rezultatele cercetărilor efectuate în domeniul adminstrării deşeurilor şi de
necesitatea stringentă de a reduce impactul cauzat mediului de gestionarea neadecavată a DMS se
recomandă închiderea şi recultivarea depozite de DMS existente în centrelele raionale şi construcţia
unor noi ( pînă la 8-12 depozite), conform Directivei 99/31/EC privind stocarea controlată a deşeurilor.
Cuvinte cheie: deşeuri menajere solide, depozite de deşeuri, managementul deşeurilor, biogaz, emisii
de CH4.
115
SUMMARY
on the thesis by T. Ţugui “Analysis and assessment of Greenhouse Gas Emissions from Solid Waste Disposal Sites”
The thesis includes the assessment of the waste management and refers to the national legal,
institutional and normative frame, including international practice in this field. In the thesis is
presented chemical process of biodegradable waste decomposition and their impacts on the global
phenomena on climate change. Detailed analysis of feasibility study on landfills inventory, as well as
landfill’s management and data of accumulated volume had been performed in order to establish
methane correction factor. Physicochemical methods have been applied for morphological analysis of
municipal solid waste composition in Chisinau and Balti.
The thesis presents experimental data on dynamics of the process of biogas generation at 3
landfills: s. Cretoaia, c. Balti and c. Straseni during one year. Chemical decomposition of
biodegradable waste have been investigated on the real system which allow to establish value of
degradable organic carbon , fraction of dissimilated degradable organic carbon and fraction of CH4 in
the biogas. Based on these results national coefficient have been established, which have been used
for the estimation of CH4 emissions from Solid Waste Disposal Sites.
The obtained results also offer the opportunity to improve the IPCC 2006 (Intergovernmental
Panel for Climate Change) methodologies and Emission Factors and update the IPCC EFs for CH4
emissions from landfills for the Republic of Moldova, by using following value: degradable organic
carbon (DOC=0,216–0,146), fraction of dissimilated degradable organic carbon (DOCF = 0,518–
0,585) and fraction of CH4 in the biogas F=0, 6. These EFs could be used by the ex-URSS and CEE
countries with similar economical and geographical condition as Moldova has.
Taking into consideration obtained results during feasibility study of waste management in the
country and necessity to reduce environmental impacts, caused by inadequate waste management it is
recommended to close and recultivated existed landfill in rayonal center and build new (8-12
landfills),according to the requirements of Directive 99/31/EC on landfills.
Key words: municipal solid waste, landill, waste management, biogas, CH4 emissions.
116
АННОТАЦИЯ к диссертации Т. Цугуй «Анализ и оценка эмиссии парниковых газов от полигонов
бытовых отходов»
Диссертационная работа посвящена оценке состояния управления отходами, отражая
законодательную, ведомственную и нормативную базу, в том числе международный опыт в
данной области. В работе представлены результаты исследования химического и
морфологического анализа твердых бытовых отходов (ТБО) на протяжении 2005 года. Работа
содержит описание механизма химическо-биологического разложения бытовых отходов и их
влияние на глобальное изменение климата. Был проведен детальный анализ состояния свалок
для ТБО с целью определения фактора коррекции метана, а также для выбора полигонов в
качестве реальных систем для исследования состава биогаза.
В работе изложены экспериментальные данные по динамики процессов образования
биогаза в теле свалки отходов на примере трех полигонов: с. Крецоая, г. Бэлць и г. Стрэшень в
течение одного года. Изучена роль влияния на процесс образования биогаза следующих
факторов: количество и состав отходов, климатические условия, а также методы захоронения
отходов. На основе полученных данных были определены значения национальных
коэффициентов эмиссии: органически разлагаемый углерод, фактическая доля органически
разлагаемого углерода и доля метана в биогазе. Данные коэффициенты были использованы для
оценки эмиссии метана от полигонов твердых бытовых отходов.
Также было предложено включение полученных коэффициентов в методологию
МГИК 2006 (Межправительственная Группа по Изменению Климата), для сектора «отходы» со
следующими значениями: органически разлагаемый углерод (DOC=0,216–0,146), фактическая
доля органически разлагаемого углерода (DOCF = 0,518–0,585) и доля метана в биогазе (F=0, 6).
Эти коэффициенты могут быть использованы и другими странами ЦВЕ и СНГ со схожими с
Молдовой климатическими и экономическими условиями.
Учитывая полученные результаты наших исследований, и беря во внимание
необходимость уменьшить отрицательное воздействие отходов на окружающею среду,
рекомендуется закрыть существующие неуправляемые свалки и построить новые полигоны (до
8-12 ед.), согласно требованиям Директивы 99/31/EC о санитарных полигонов для отходов.
Ключевые слова: твердые бытовые отходы, управления отходами, свалки ТБО, биогаз,
эмиссии метана.
117
Bibliografie: 1. Australian Government. Department of the Environment and Heritage, Methane Capture and
Use - Waste Management Workbook, Methane Capture and Use, Organic solid waste
management and energy recovery. 1997, p. 1-16.
2. Bengtsson Lars et al. Waste management and recovery. Landfilling. Report nr.3206, William
Hogland LTH, Lund, 1996. p.129-151.
3. Bingemer H.G., Crutzen P.J. The production of methane from solid waste. Journal of
Goephysical Research, 92 (D2), 1987, p.2181-2187.
4. Birkeland Knut H. Collection and utilization of landfill gas in the Nordic countries. Nordic
Council of Ministers/Environment, TemaNord 2003: 561, Copenhagen, 2003, 45, p. 9-42.
5. Bilitewski B. & all. Waste Managemnet. Springer-Verlag Berlin, Germany, 1997, p.299-307.
6. Bold Oc. V., Mărărcineanu G. A. Managementul deşeurilor solide şi industriale. Bucureşti,
2003, p.61-105.
7. Capcelea Ar., Cojocaru M. Evaluarea de mediu, Chişinău, 2005, p.14-16.
8. Cascadia Consulting Groups Inc. Waste Composition Study South Hilo Landfill. County of
Hawai, Seattle, 2001, p. 3-11.
9. Cibotaru V., Angelescu A. Gestionarea deşeurilor urbane. Economia, 1/2004, p. 78-83.
10. Comisia Economică pentru Eropa a ONU. Studiu de Performanţă în domeniul protecţiei
mediului. New York şi Geneva, 2005, p.19.
11. Cooperarea Daneză în domeniul mediului în Europa de Est. Captarea şi arderea Gazului de
deşeuri de la poligonul de deşeuri din Chişinău, Moldova. 2003, p.43.
12. Departmentul Statistic al Republicii Moldova. Anuarul Staistic al Republicii Moldova anul
1991 . Chisinau: Tipografia C.P.C., 1992, p. 406.
13. Departmentul Statistic al Republicii Moldova. Anuarul Staistic al Republicii Moldova anul
1993. Chisinau: “Statistica”, 1994, p. 448.
14. Departmentul Statistic al Republicii Moldova. Anuarul Staistic al Republicii Moldova anul
1994 . Chisinau: Combinatul poligrafic, 1995, p. 420.
15. Departmentul Analize Statistice şi Sociologice al Republicii Moldova. Anuarul Staistic al
Republicii Moldova anul 1999. Chisinau: Statistica, 2001, p. 526.
16. Departmentul Statisticii şi Sociologiei al Republicii Moldova. Anuarul Staistic al Republicii
Moldova anul 2003. Chisinau: Statistica, 2003, p. 704.
17. Doorn M. and Barlaz M.A. Estimate of Global Methane Emissions from Landfills and Open
Dumps. US EPA Ofiice of Research and Development , 1995.
18. Duca Gh., Scurlatov Yu., Misiti Au., Macoveanu M., Suprăţeanu M. Chimia Ecologică.
Chisinau, 2003, p. 128-133.
118
1199.. Duca Gh., Ţugui T. Managementul deşeurilor, Chisinau, Tipografia „Ştiinţă”, 2006, 248 p.
20. Environment Agency. Guidance on the Management of Landfill Gas Flares. Bristol, 2002,
157-160.
21. Environment Agency. Guidance for Monitoring Enclosed Landfill Gas Flares. Bristol, 2002,
p.3-8.
22. Environmental Protection Agency. Municipal Waste Composition. National Waste Database,
Fact sheet Series 2001, Ireland, 2001, p.11.
23. European Union Concil directive 1999/31/EC on the landfill of waste, 1999.
www.eupope.eu.int
24. EU-Moldova Action Plan, UE-MD 1101/05, DGE VI.
25. Eleazer William E, William S. Odle, Yu-Shen Wang, and Morton A. Barlaz.
Biodegradability of Municipal Solid Waste Components in Laboratory-Scale Landfills.
Environmetal Scioence and Technology, vol.31, nr.3, 1997, p.911-917.
26. GasCon. Pompare test. Poligonul de deşeuri din Chişinău. 2003, p.13.
27. Гарин В. М., Соколов Г. Н. Обращеине с опасными отходами. Москва «Проспект»,
2006, стр. 107-121, 170-177.
28. Global Biochemical Cycles. Sources of Methane – Landfill. Vol.17, no.2, 2003.
29. Goldthorpe S. New Zealand Climate Change Policy for Landfill. Waste Awareness – the
official journal of the Waste Management Institute of New Yealand, June 2002.
30. Government of Canada Action Plan „Landfill Gas Capture and Combustion Quantificartion
Protocol”, 2000, p. 1-8.
31. Гурвич В. И., Ливфшиц А. Б. Перспективы добычи и утилизации свалочного газа в
России.2-й Международный конгресс по управлению отходами «Вэйсттэк 2001», 5-8
юние 2001, с.148-149.
32. Ham R.K., Barlaz M.A. Measurement and Prediction of Landfull Gas Quality and Quantity,
ISWA Symposium on Precess, Technology and Enviromental Impact of Sanitary Landfills,
Cagliari, Sardinia, Italy, 20 - 23 October 1987, p.VIII, p. 1-24.
33. Iceland Environmental and Food Agency. Landfill Gas Formation in Iceland, Reykjavik.
2003, p. 5-24.
34. IEA GHG „Abatement of Methane Emissions”, IEA Greenhouse Gas R&D Programme,
Cheltenham, 1999.
35. Inovative Grant Project Report. An Advanced Waste Composition Model. Pinellas County,
Florida, 2000, p.16-56.
36. Institutul de Politici Publice. Strategia Europeană a Republicii Moldova, cap. 8 Cooperarea
transfrontalieră în domeniul mediului, energeticii şi transporturilor, 2006, 424-449.
119
37. Institutul Naţional de Ecologie. Starea Mediului în Republica Moldova în anul 2002,
Chişinău, 2003, p.86-88.
38. Institutul Naţional de Ecologie. Starea Mediului în Republica Moldova în anul 2003,
Chişinău, 2004, p.83-88.
39. Institutul Naţional de Ecologie. Starea Mediului în Republica Moldova în anul 2004,
Chişinău, 2005, p.88-95.
40. Intergovernmetal Panel on Climate Change (IPCC) Revised 1996 IPCC Guidelines for
National Greenhouse Gas Inventories. vol. 1-3, Intergovernmental Panel on Climate Change,
1997, p.6.1-6.13.
41. Intergovernmetal Panel on Climate Change (IPCC) Good Practice Guidance and
Uncertainty Management in National Greenhouse Gas Inventories, Chapter 5, 2000, p. 5.1-
5.32.
42. Intergovernmetal Panel on Climate Change. IPCC’s “Climate change:2001” assessment
report and current activities under UN Framework Convention on Climate Chnge. Third
Assessment Report, Vol. 3.
43. Iftodi M., Tugui, T. Garaba, V. ABC-ul deseurilor, Chisinau, 2000, p. 12 44. Iftodi M., Ţugui T. Impactul deşeurilor. Mediul Ambiant, nr.1, februarie 2003, p. 9-16.
45. J. Randall Freed, William Driscoll, ICF Consulting Group, Washington DC, and Eugene Lee
and Clare Linsaz, US Environmetal Protection Agency. Greenhouse Gas Emission Factors
for Management of Selected in Municipal Solid Waste. The R 99 Congress “Recovery,
Recycling, Reintegration”, February 1999, p.34-45.
46. Jacobsen S.T. Chemical Reactions and Air Change During Decomposition of Organics
Matters, Resources Conservation and Recycling, Vol. 6, 1992, p. 259-266.
47. Kiely Gerard. Environmetal Ehgineering. McGraw –Hill International Editions, 2004, p.623-
680.
48. Knut H. Birkeland, Nordic Council of Ministers/Environment. Collection and utilisation of
landfill gas in the Nordic countries. TemaNord,: Copenhagen 561, 2003, p. 9-42.
49. Kurian Jseph, R. Nagendran, Chart Chiemchaisri, C. Visvanathan. Energy from sustainable
landfills.
50. Lamport Christopher. Waste managemnet in Austria. GHG mitigation effects of the landfill
regulation. Workshop on best Practices in policies and Measures, 11-13 April 2000,
Copenhagen.
51. Levelton B.H. &Associates. Inventory of Methane Emissions from Landfills in Canada.
1991, p.24-36.
52. Legislaţia ecologică a Republicii Moldova (selecţie), Chişinăau 1997, p.60-93.
120
53. Legislaţia ecologică a Republicii Moldova (1996-1998), Chişinăau 1999, p. 30-227.
54. Maciel F.J., Juca J.F.T. Gases munitoring methodlogy applied in Muribeca Solid Waste
Landfill, Brasil, 2001, p.2-5.
55. Maurice C., Lagerkvist A. Seasonal influences of landfill gas emissions. Sardinia 97 6th
International Landfill Symposium, 2-6 October 1997, Cagliari, Italy, vol.1, p. 635-646.
56. Mattsson Cecilia. Waste Management and Producer Responsability in Sweden, Report no.
2003:5, Goteburg, Sweden, 2003, p.13-43.
57. Ministerul Mediului al Republicii Moldova. Expertiza ecologică. Chişinău, 1999, 695 p.
58. Ministerul Mediului şi Amenajării Teritoriului / PNUD Moldova. Prima Cominicare
Naţională a Republicii Moldova, Transmisă către CONUSC Conferinţa Părţilor COP-6 la
13 noiembrie 2000, 74 p.
59. Ministerul Ecologiei şi Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului, Legislaţia ecologică a
Republicii Moldova 1999-2000, Chişinău, 2001, 335 p.
60. Ministerul Mediului şi Amenajării Teritoriului, Ordinul nr.67 din 02.05.01pentru aprobarea
„Schemei tehnologice tipice a depozitelor de deşeuri menajere solide: 3-5 mii; 10-15 mii; 20-
30 mii locuitori”, Institutul de Proiectări de Stat ’’IPROCOM’’, 2001, 68 p.
61. Minnesota Office of Environmental Assistance. “Waste as a Resource”- Solid Waste Policy
Report, 2002, 57 p.
6622.. National Inventory Report of Finland, 2001,wwwwww..uunnffcccccc..iinntt
63. National Inventory Report of Austria, 2003, wwwwww..uunnffcccccc..iinntt
64. National Inventory Reports of Italy, 2003, 2004, wwwwww..uunnffcccccc..iinntt
65. National Inventory Reports of France, 2003, 2004, wwwwww..uunnffcccccc..iinntt
66. National Inventory Report of Poland, 2003, wwwwww..uunnffcccccc..iinntt
67. National Inventory Reports of Portugal, 2003, 2005, wwwwww..uunnffcccccc..iinntt
68. National Inventory Report of USA, 2003, wwwwww..uunnffcccccc..iinntt
69. National Inventory Report of Iceland, 2004, wwwwww..uunnffcccccc..iinntt
70. National Inventory Report of Lithuania, 2004, wwwwww..uunnffcccccc..iinntt
71. National Inventory Report of New Zeeland, 2004, wwwwww..uunnffcccccc..iinntt
72. National Inventory Report of Sweeden, 2004, wwwwww..uunnffcccccc..iinntt
73. National Inventory Report of Ukraina, 2005, wwwwww..uunnffcccccc..iinntt
74. National Inventory Report of Croatia, 2005, wwwwww..uunnffcccccc..iinntt
75. National Inventory Report of Japan, 2005, wwwwww..uunnffcccccc..iinntt
76. National Inventory Report of Netherlands, 2005, wwwwww..uunnffcccccc..iinntt
77. National Inventory Report of Romania, 2005, wwwwww..uunnffcccccc..iinntt
121
78. Навал И.К., Рыбакин Б.П., Чеван В.Г. «Математическое моделирование экологических
просессов», Кишинэу, «Еврика», 1998, стр. 15-95.
79. Ontario Waste Diversion Organisation. Waste Composition Study 2000, City of
Peterborough, 2000, 12 p.
80. Ontario Waste Diversion Organisation. Waste Composition Study 2000/2001, City of
Toronto, 2001, 13 p.
81. Oonk H., Boom T. Landfill gas formation, recovery and emissions. THO–report R95-203,
TNO, Appeldoorn, The Nitherlands, 1995, p.2-8.
82. Oros V. Waste Management. Envoronmental Engineering and Management Journal, June
2005, vol.4, no.2, p.149-151.
83. Păunescu I., Atudorei A. Gestiunea deşeurilor urbane. Bucureşti, 2002 p.41-97.
84. Philip K. Barton and James W. Atwater. Greenhouse Gas Emissions from Solid Waste
Management processes. SWANA’s 15th Annual Pacific Northwest Regional – Solid Waste
Symposium, 2000, p.1-5.
85. Programul Naţional de Valorificare a Deşeurilor de producere şi menajere, HG nr.606 din
28.06.2000. Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 8 iulie 2000, nr.78-80, pII, art. 698.
86. Proiectul Phare Ro 0006.18.02 , Politica de mediu, 2003, p.10-14.
87. R.W.Beck. Northeast Region MSW Composition, U.S., 2003, p. 6.1-6.3.
88. Рабочие материалы учебных курсов. «Проектирование и эксплуатация полигонов для
захоронения твердых отходов в странах с переходной экономикой», 4-6 июня 2001,
Москва, Россия, с. 157-165.
89. Sandu F, Ioniţă Gh., Dreptul mediului, Bucureşti, 2003, p. 42-47.
90. Schimbarea Climei, Cercetări, studii, soluţii. Culegere de lucrări. Chişinau, 2000, p.142-146.
91. Stanley E. Manahan. Environmetal Chemistry. 8th Edition, 2004, p. 547-548.
92. State University System of Florida. Methodology for Conducting Composition Study for
Discarded Solid Waste, 1996, p. 31-43.
93. Susan A. Thorneloe,Keith A. Weitz, and Jenna Jambeck. Moving from Solid Waste Disposal
to Materials Management in the United States. Waste Managemnet and Landfill Symposium,
3-7 October 2005, Cagliari, Italy, p.1-9.
94. Sweco International. Feasability Study for Gas Extraction and Rehabilitation of Bourj
Hammoud Landfill. Project no.1150340. Envirotech Ltd, Stockholm, 2000, p. 39-43.
95. Tabasaran O. „Gas Production from landfill”. In Household Waste Managemnet in Europe,
Economics and Techniques. Bridgewater and Lidgren K., New York, USA, 1981, p.159-175.
96. Tарасова Н. Р., Кузнецов В.А., Сметанников Ю.В., Малков А.В., Додонов А.А. Задачи
и вопросы по химии окружающей среды. Москва «Мир», 2002, стр. 64-108.
122
97. Tchobanoglous G., Theisen H. and Vigil S. Integrated Solid Waste Management.
Engineering Principles and Management Issues. McGraw Hill, New York, 1993, 56 p.
98. The European environment. Municipal waste generation. State and outlook 2005, p.316-323.
99. The portal of European Union Law http://europa.eu.int/eur-lex/en/index.html
100. The National Statistics Offices. House Waste Composition Survey., Maltese Islands, April
2002, 6 p.
101. The Seattle Solid Waste Utility. Waste Cpomposition Study: Purpose and Methodology,
1999, p.12-16.
102. Ţugui T. Managementul deşeurilor menajere în Republica Moldova. Mediul ambiant, nr.3,
14 iunie 2004, p. 16-22.
103. Ţugui T. Managementul deşeurilor menajere solide: probleme şi soluţii. Conferinţa
internaţionlă „Managementul integral al resurselor naturale din bazinul transfrontalier al
fluviului Nistriu” , Chişinău, Moldova, 16-17 septembrie 2004, p.357-361.
110044.. Ţugui T. Managementul deşeurilor menajere solide in Republica Moldova. The 3rd
International Conference “Ecological Chemistry”, May 20-21 2005, Chisinau, Moldova.
Abstracts, p.364-365.
110055.. Ţugui T. Elemente strategice în planificarea managementului deşeurilor menajere solide
conform directivelor UE. The 3rd International Conference “Ecological Chemistry”,
May 20-21 2005, Chisinau, Moldova. Book of Proceedings, p.591-597.
106. Ţugui T. “Landfill biogas – measurements and opportunities for green fuel in the Republic
of Moldova”. International Conference “Chemical Education: Responsible Stewardship, 29
October-1 November 2005, D. Mendeleyev University of Chemical Technology of Russia,
p.73.
107.ŢUGUI Tatiana. Эммииссссииии CCHH44 оотт ппооллииггоонноовв ттввееррддыыхх ббыыттооввыыхх ооттххооддоовв вв PPеессппууббллииккее
MMооллддоовваа.. Международная Конференция «Проблемы сбора, переработки и утилизации
отходов», Odesa, Ukraina, 5-6 aprilie 2004, p.468-473.
108.Ţugui T., Duca Gh., Taranu M., Copacinschi Gh., Dragutan I. Landfill gas emissions
measurements in the Republic of Moldova. The 3rd International Conference “Ecological
Chemistry”, May 20-21 2005, Chisinau, Moldova. Abstracts, p.365-366.
109.Ţugui T., Duca Gh., Ţăranu M., Mîrza V., Drăguţan I. Municipal solid waste composition
study. The Bulletin of the Academy of Sciences of Moldova, Series "Biological, Chemical
and Agricultural Sciences". Chişinău, nr. 4, 2004, p. 114-119.
110.Tugui T., Duca Gh., Taranu M., Copacinschi Gh., Dragutan I. Assessment of Landfill Gas
Generation. The International Conference “Hazards Mitigation”, October 6-7 2005,
Chisinau, Moldova. Abstracts and Communications, p.219-225.
123
111.Ţugui T., Duca Gh., Ţăranu M. Development of National Emisssion Factors for Solid Waste
Disposal on Land Greenhouse Gas Source Category of the National Inventory in the
Republic of Moldova. Chemistry Journal of Moldova, Chişinău, nr.1, 2006, p. 61-67.
112.United Nations Environment Programme and the Climate Change Secretariat. Climate
change. Chatelaine, Switzerland, 2001, p.1-3.
113.United Nations. United Nations Framework Convention on Climate Change. Bonn,
Germany, 2005, p. 5-23.
114.United Nations. Kyoto Protocol to the United Nations Framework Convention on Climate
Change. Bonn, Germany, 2005, p. 15-17.
115.U.S. Environmetal Protection Agency. Landfill Methane Recovery. Climate Change
Technologies, Washington, 2000, p. 23-30.
116.U.S. Environmetal Protection Agency. Air Emissions form Municipal Solid Waste Landfills
– Backgroud information / or Proposed Standards ND Guidelines, North Carolina, 1991.
117.U.S. Environmetal Protection Agency. EPA’s Landfill Gas Emission Model and Users
Manual, version 2.01, North Carolina, 1998.
118.U.S. Environmental Protection Agency. Charaterisation of Municipal Solid Waste in the
United State: 1996 Update, 1997.
119.United Nations. United Nations Framework Convention on Climate Change. Greenhouse
Inventory Database, annual updates, Convention Secretatriat, Bonn, Germany, 2005, 126p.
120.Зайцев С. Е., Ливфшиц А. Б. Санитарный полигон – базовый элемент современной
цепочки удалeния отходов. 2-й Международный конгресс по управлению отходами
«Вэйсттэк 2001», 5-8 июня 2001, с.151-152.
121. Юфит С.С. Яды вокруг нас, Москва «Класик стиль», 2002, стр. 225-254.
124
Lista abrivierilor utilizate în lucrare APL - autoritatea publică locală CE - Comunitatea Europeană CED - Clasificatorul European al Deşeurilor CONUSC - Convenţia - cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind Schimbarea Climei CDM – Clean Development Mecanism (Mecanismul de Dezvoltare nonpoluantă) DMS - Deşeuri Menajere Solide (MSW – municipal solid waste) DOC - Degradable Organic Carbon (Carbonului organic degradabil) DOCF - fraction of Degradable Organic Carbon dissimilated (fracţia Carbonului organic degradabil disimilat) GES - Gaze cu Efect de Seră FCM – Factorul de Corecţie a Metanului IPCC - Intergovernmental Panel on Climate Change MERN- Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale ONU - Organizaţia Naţiunilor Unite OECD - Organizaţia Economică pentru Cooperare şi Dezvoltare ONG - Organizaţie Non Guvernamentală PAM - Plan de Acţiuni pentru Mediu PNUD - Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Electronice POP - Poluanţi Organici Persistenţi PET - Poli Etilen Tereftalat PK - Protocolul de la Kyoto US – United States
125
ANEXE
Anexa 1: Date generale privind depozitele de deşeuri în Republica Moldova
№ Denumirea localităţilor
Numărul populaţiei, mii
oameni
Începutul exploatării
(anul)
Grosimea stratului
deşeurilor
Suprafaţa gunoiştii
Volumul acumulat, DMS, m3
Volumul DMS m3
2003
Scurtă caracteristică a obiectului
1 2 3 4 6 7 8 10 9
1 or.Briceni 9,6 1970 6,0-8,0 3,5 143185 2206 este amplasată la 100 m de la r.Lopatnic, necisită să fie închisă şi recultivată.
2 or.Lipcani 6,3 2000 1,5-2,0 1,0 13700 1380 nu este amenajată
3 or.Edineţ 18,7 1954 6,0 3,6 888420 20000 necesită a fi închisă, se află în nemijlocita apropiere de case
4 or.Cupcini 8,4 1977 5,0 2,0 110600 5000
5 or.Ocniţa 9,4 1989 4,0-6,0 2,0 82320 4840 este recultivată, se construieşte depozit nou
6 or.Frunză 1,8 1995 1,5-2,0 2,5 13120 1200 deşeurile sînt depozitate în tranşee, adîncimea 2m -3 tranşee
7 or.Otaci 7,3 1960 3,0-4,0 2,6 219060 4300 depozitul este recultivat, este proiect pentru depozit nou (2003)
8 or.Donduşeni 10,6 1989 4,0 3 81088 5 500 se exploatează fără respectarea tehnologiei de depozitare
9 or.Soroca 39,0 1981 5,0-6,0 4,0 687384 28 400 necesită recultivare 10 or.Floreşti 15,5 1954 8,0-10,0 1,5 135 000 5 800
11 or.Marculeşti 2,1 1964 6,0-10,0 0,5 37638 - este utilizată cariera din argilă pe malul r.Răut
12 or.Ghindeşti 1,8 2000 2,0-3,0 2,0 28908 - se utilizează drept depozit de DMS platformele înămolite ale instalaţiilor de epurare
13 or.Şoldăneşti 9,4 1983 1,5-2,0 1,5 140800 6500
14 or.Rezina 13,9 1954 9,0-10,0 3,2 412080 9 200 drept gunoişte este utilizată fosta carieră de nisip
15 or.Orhei 37,2 1953 30,0 8,0 1672788 29770 depozitul urmează a fi închis, este necesar alocarea noului teren
126
16 or.Teleneşti 8,6 1994 3,0-4,0 3,0 80267 7360 este amenajat parţial
17 or.Sîngerei 14,7 1954 8,0 3,0 434520 8800 necesită a fi închis şi alocat teren nou 19 or.Făleşti 15,5 1992 1,5-2,0 7,8 199550 15000 are capacitate pentru a fi utilizat pentru tot raionul 20 or.Rîşcani 13,7 1966 2,0-2,5 3,0 353730 10000 necesită reconstrucţie 21 or.Costeşti 2,5 1977 5,0 0,6 25508 800 22 or.Glodeni 12,3 1960 3,0-3,5 7,0 378405 8 520 23 or.Ungheni 40,2 1994 6,00 4,5 221144 19 900 necesită amenajare
24 or.Corneşti 2,8 1993 1,5-2,00 0,6 10116 850 necesită amenajare şi extindere
25 or.Călăraşi 17,0 1964 10 2,4 401800 9 600
26 or.Nisporeni 16,2 1993 1,5-2,0 2,0 137664 12500 se utilizează cariera de argilă amplasată lîngă construcţii, necesită alocarea unui teren nou
27 or.Străşeni 20,3 1988 6,0-8,0 2,5 229500 14200 este utilizată la 40%, proiectul recultivării şi amenajării este executat în 2003, ob.7185 cu cofinanţare din FEN
28 or.Criuleni 8,7 1984 2-2,5 2,0 131250 6100 amplasată lîngă pădure, nu este amenajată
30 or.Hînceşti 18,5 1986 6,0 2 186200 10200 gunoiştea veche în regiunea pădurii este închisă, este alocat teren 5 ha, în partea de sud-vest a localităţii, 800 m
31 or.Ialoveni 18,4 1988 10,0-14,0 2,5 318750 25000 gunoiştea este amplasată în mina de piatră, 500m de la spaţiul locativ, necesită să fie închisă şi recultivată,
32 or.Leova 11,5 1979 10-12 1,5 438750 18000 gunoiştea este în rîpă
33 or.Cimişlia 16,0 1971 1,5-2,0 2,7 307530 9500 gunoiştea nu este amenajată
34 or.Cantemir (s.Cania) 6,6 1974 4,0-5,0 2,0 83886 2 930 oraşul se foloseşte de gunoiştea s.Cania (rîpă nelegitimă)
35 or.Cahul 41,2 1989 8,0 3 416000 29500 gunoiştea este închisă, reculitivată, proiect nou pentru poligonul deşeurilor menajere solide
1978 3 1,6 251640 9000 gunoiştea se umple haotic 36 or.Taraclia 15,5
1995 3,0 1,0 27.000 - 37 or. Basarabeasca 13,1 1997 1,5-2,0 3 7 800 1 150 nu este amenajată 38 or.Căuşeni 20,3 1988 3,0 8,0 272000 19600
127
39 or.Ştefan Vodă 9,2 1964 6 2 220500 5200
40 mun.Comrat 29,7 1983 5,0-6,0 6,0 440000 19800 necesită amenajare şi extindere
41 or.Ciadîr-Lunga 23,4 1987 5,0-6,0 3,0 185616 10200 necesită reconstrucţie, este executat proiectul
42 or.Vulcăneşti 15,2 1994 1,5-2 2,5 96470 8610 este necesară construcţia poligonului
43 mun.Chişinău (Creţoaia) 713,4 1991 20,00-
22,0 20,0 10329100
752000 este efectuată conform proiectului "IPROCOM"
44 or.Vadul lui Vodă 12,0 1996 7,0-8,5 10,0 50139 5300 executată conform proiectului "IPROCOM"
45 mun.Bălţi 146,7 1977 15,0-16,0 25,0 3888640 138700 gunoiştea este amplasatăîn rîpă, o parte este amenajată, necesită recultivare
46 or.Drochia1 34,6 1998 1,5-2,0 3,0 84.000 14600 1-se umple stihiinic, se măreşte platforma gunoiştii
47 or.Drochia2 34,6 1997 4,0-5,0 1 60.000 7200 2-excavaţia este efectuată de serviciilul de salubrizare fără proiect
Total DMS acumulate în localităţile unde funcţionează serviciile de salubrizare 24790766
128
Anexa 2: Estimarea compoziţiei chimice a DMS şi a compoziţiei biogazului, conform ecuaţiei extinse Buswell, anii 1986-2005 Anul 1986
Composition Dry/wet Percent by weight (dry basis) Content (g/t wet waste) Component % % C H O N S C H O N S
Food wastes 37,50 30 0,458 0,064 0,376 0,026 0,004 51.525 7.200 42.300 2.925 450 Paper 26,50 94 0,425 0,060 0,440 0,003 0,002 105.868 14.946 109.604 747 498 Cardboard 95 0,440 0,059 0,446 0,003 0,002 Plastics 1,80 99 0,600 0,072 0,228 10.692 1.283 4.063 Textiles 5,50 90 0,550 0,066 0,312 0,046 0,002 27.225 3.267 15.444 2.277 74 Rubber 100 0,780 0,100 0,020 Leather 2,00 80 0,600 0,080 0,116 0,100 0,004 9.600 1.280 1.856 1.600 64 Yard wastes 35 0,478 0,060 0,380 0,034 0,003 Wood 5,50 80 0,492 0,060 0,427 0,002 0,001 21.648 2.640 18.788 88 44 Total 226.558 30.616 192.055 7.637 1.130 Molar mass (g/mole) 12,011 1,008 15,9994 14,0067 32,060 Total moles 18.863 30.376 12.004 545 35
Test (balance)
C 18.863 0,0 CH4 production per Mg wet
waste C --> CH4 10.014,38 53,1 %
H 41.762,5 0,0 kg m3 C --> CO2 8.848,63 46,9 % O 17.697,3 0,0 160,66 225,07 C total 18.863,00 100,0 %
129
Anul 1993
Composition Dry/wet Percent by weight (dry basis) Content (g/t wet waste) Component % % C H O N S C H O N S
Food wastes 35,00 30 0,458 0,064 0,376 0,026 0,004 48.090 6.720 39.480 2.730 420 Paper 25,00 94 0,425 0,060 0,440 0,003 0,002 99.875 14.100 103.400 705 470 Cardboard 95 0,440 0,059 0,446 0,003 0,002 Plastics 5,00 99 0,600 0,072 0,228 29.700 3.564 11.286 Textiles 5,00 90 0,550 0,066 0,312 0,046 0,002 24.750 2.970 14.040 2.070 68 Rubber 100 0,780 0,100 0,020 Leather 3,00 80 0,600 0,080 0,116 0,100 0,004 14.400 1.920 2.784 2.400 96 Yard wastes 35 0,478 0,060 0,380 0,034 0,003 Wood 3,00 80 0,492 0,060 0,427 0,002 0,001 11.808 1.440 10.248 48 24 Total 228.623 30.714 181.238 7.953 1.078 Molar mass (g/mole) 12,011 1,008 15,9994 14,0067 32,060 Total moles 19.034 30.473 11.328 568 34
Test (balance)
C 19.034 0,0 CH4 production per Mg wet
waste C --> CH4 10.272,63 54,0 %
H 42.862,5 0,0 kg m3 C --> CO2 8.761,38 46,0 % O 17.522,8 0,0 164,80 230,88 C total 19.034,00 100,0 %
130
Anul 1996
Composition Dry/wet Percent by weight (dry basis) Content (g/t wet waste) Component % % C H O N S C H O N S
Food wastes 45,60 30 0,458 0,064 0,376 0,026 0,004 62.654 8.755 51.437 3.557 547 Paper 15,00 94 0,425 0,060 0,440 0,003 0,002 59.925 8.460 62.040 423 282 Cardboard 95 0,440 0,059 0,446 0,003 0,002 Plastics 6,20 99 0,600 0,072 0,228 36.828 4.419 13.995 Textiles 2,90 90 0,550 0,066 0,312 0,046 0,002 14.355 1.723 8.143 1.201 39 Rubber 100 0,780 0,100 0,020 Leather 2,00 80 0,600 0,080 0,116 0,100 0,004 9.600 1.280 1.856 1.600 64 Yard wastes 35 0,478 0,060 0,380 0,034 0,003 Wood 2,10 80 0,492 0,060 0,427 0,002 0,001 8.266 1.008 7.174 34 17 Total 191.628 25.645 144.644 6.814 949 Molar mass (g/mole) 12,011 1,008 15,9994 14,0067 32,060 Total moles 15.954 25.444 9.041 486 30
Test (balance)
C 15.954 0,0 CH4 production per Mg wet
waste C --> CH4 8.707,50 54,6 %
H 36.348,0 0,0 kg m3 C --> CO2 7.246,50 45,4 % O 14.493,0 0,0 139,69 195,70 C total 15.954,00 100,0 %
131
Anul 1999
Composition Dry/wet Percent by weight (dry basis) Content (g/t wet waste) Component % % C H O N S C H O N S
Food wastes 53,50 30 0,458 0,064 0,376 0,026 0,004 73.509 10.272 60.348 4.173 642 Paper 4,80 94 0,425 0,060 0,440 0,003 0,002 19.176 2.707 19.853 135 90 Cardboard 95 0,440 0,059 0,446 0,003 0,002 Plastics 8,10 99 0,600 0,072 0,228 48.114 5.774 18.283 Textiles 0,60 90 0,550 0,066 0,312 0,046 0,002 2.970 356 1.685 248 8 Rubber 100 0,780 0,100 0,020 Leather 1,00 80 0,600 0,080 0,116 0,100 0,004 4.800 640 928 800 32 Yard wastes 35 0,478 0,060 0,380 0,034 0,003 Wood 1,00 80 0,492 0,060 0,427 0,002 0,001 3.936 480 3.416 16 8 Total 152.505 20.229 104.513 5.373 780 Molar mass (g/mole) 12,011 1,008 15,9994 14,0067 32,060 Total moles 12.697 20.071 6.532 384 24
Test (balance)
C 12.697 0,0 CH4 production per Mg wet
waste C --> CH4 7.074,38 55,7 %
H 29.497,5 0,0 kg m3 C --> CO2 5.622,63 44,3 % O 11.245,3 0,0 113,49 159,00 C total 12.697,00 100,0 %
132
Anul 2001
Composition Dry/wet Percent by weight (dry basis) Content (g/t wet waste) Component % % C H O N S C H O N S
Food wastes 44,90 30 0,458 0,064 0,376 0,026 0,004 61.693 8.621 50.647 3.502 539 Paper 5,80 94 0,425 0,060 0,440 0,003 0,002 23.171 3.271 23.989 164 109 Cardboard 95 0,440 0,059 0,446 0,003 0,002 Plastics 6,30 99 0,600 0,072 0,228 37.422 4.491 14.220 Textiles 1,90 90 0,550 0,066 0,312 0,046 0,002 9.405 1.129 5.335 787 26 Rubber 100 0,780 0,100 0,020 Leather 0,60 80 0,600 0,080 0,116 0,100 0,004 2.880 384 557 480 19 Yard wastes 35 0,478 0,060 0,380 0,034 0,003 Wood 0,80 80 0,492 0,060 0,427 0,002 0,001 3.149 384 2.733 13 6 Total 137.719 18.279 97.481 4.945 699 Molar mass (g/mole) 12,011 1,008 15,9994 14,0067 32,060 Total moles 11.466 18.136 6.093 353 22
Test (balance)
C 11.466 0,0 CH4 production per Mg wet
waste C --> CH4 6.338,88 55,3 %
H 26.458,5 0,0 kg m3 C --> CO2 5.127,13 44,7 % O 10.254,3 0,0 101,69 142,47 C total 11.466,00 100,0 %
133
Anul 2003
Composition Dry/wet Percent by weight (dry basis) Content (g/t wet waste) Component % % C H O N S C H O N S
Food wastes 56,50 30 0,458 0,064 0,376 0,026 0,004 77.631 10.848 63.732 4.407 678 Paper 6,20 94 0,425 0,060 0,440 0,003 0,002 24.769 3.497 25.643 175 117 Cardboard 95 0,440 0,059 0,446 0,003 0,002 Plastics 4,60 99 0,600 0,072 0,228 27.324 3.279 10.383 Textiles 1,30 90 0,550 0,066 0,312 0,046 0,002 6.435 772 3.650 538 18 Rubber 100 0,780 0,100 0,020 Leather 0,70 80 0,600 0,080 0,116 0,100 0,004 3.360 448 650 560 22 Yard wastes 35 0,478 0,060 0,380 0,034 0,003 Wood 1,10 80 0,492 0,060 0,427 0,002 0,001 4.330 528 3.758 18 9 Total 143.849 19.372 107.816 5.698 843 Molar mass (g/mole) 12,011 1,008 15,9994 14,0067 32,060 Total moles 11.976 19.220 6.739 407 26
Test (balance)
C 11.976 0,0 CH4 production per Mg wet
waste C --> CH4 6.546,63 54,7 %
H 27.459,5 0,0 kg m3 C --> CO2 5.429,38 45,3 % O 10.858,8 0,0 105,02 147,13 C total 11.976,00 100,0 %
134
Anul 2005
Composition Dry/wet Percent by weight (dry basis) Content (g/t wet waste) Component % % C H O N S C H O N S
Food wastes 56,10 30 0,458 0,064 0,376 0,026 0,004 77.081 10.771 63.281 4.376 673 Paper 7,00 94 0,425 0,060 0,440 0,003 0,002 27.965 3.948 28.952 197 132 Cardboard 95 0,440 0,059 0,446 0,003 0,002 Plastics 12,10 99 0,600 0,072 0,228 71.874 8.625 27.312 Textiles 4,70 90 0,550 0,066 0,312 0,046 0,002 23.265 2.792 13.198 1.946 63 Rubber 100 0,780 0,100 0,020 Leather 1,10 80 0,600 0,080 0,116 0,100 0,004 5.280 704 1.021 880 35 Yard wastes 1,70 35 0,478 0,060 0,380 0,034 0,003 2.844 357 2.261 202 18 Wood 1,80 80 0,492 0,060 0,427 0,002 0,001 7.085 864 6.149 29 14 Total 215.394 28.061 142.173 7.630 936 Molar mass (g/mole) 12,011 1,008 15,9994 14,0067 32,060 Total moles 17.933 27.841 8.886 545 29
Test (balance)
C 17.933 0,0 CH4 production per Mg wet
waste C --> CH4 10.013,50 55,8 %
H 41.747,0 0,0 kg m3 C --> CO2 7.919,50 44,2 % O 15.839,0 0,0 160,64 225,05 C total 17.933,00 100,0 %
135
Anexa 3 : Rezultatele analizei biogazului generat la depozitul de DMS din or. Bălţi
* Prima măsurare a fost efectuatăîndată după perforarea sondei.
23.09.2004* 17.11.2004 15.12.05 Nr. % după volum h=1m h=5m h=1m h=5m h=9m h=1m h=5m h=9m
1 Metan (CH4) 5 25 82.9 85.1 82.9 66.2 79.8 81.9 2 Bioxid de carbon (CO2) 3.0 13.9 16.6 5.1 7.4 9.3 3 Nitrogen (N2) 35,7 16,8 11,1 4 Oxygen (O2) 1.5 1.0 0.5 1 0.9 0.8 5 Temperaturaîn sonde oC 14 25 10 24 27 8 20 25 6 Temperatura medilui oC 14 10 -6 7 Însorit /înnorat ploaie soare înnourat 8 Vînt vînt vînt
27.01.2005 22.02.05 22.03.05 Nr. % by volume h=1m h=5m h=9m h=1m h=5m h=9m h=1m h=5m h=9m
1 Metan (CH4) 62.9 78.6 83.4 56.2 75.8 81.4 74.5 78.6 79.5 2 Bioxid de carbon (CO2) 3.7 7.3 8.6 5.1 6.2 8.1 6,1 8,6 8,1 3 Nitrogen (N2) 37,7 17,2 10,2 18,5 12,6 9,1 4 Oxygen (O2) 1.4 1.0 0.5 1 0.8 0.7 0.5 0.4 0.4 5 Temperaturaîn sonde oC 8 18 24 10 18 25 10 20 25 6 Temperatura medilui oC -4 4 6 7 Însorit /înnorat soare înnourat înnourat 8 Vînt vînt vînt
25.05.05 21.06.05 29.07.05 Nr. % by volume h=1m h=5m h=9m h=1m h=5m h=9m h=1m h=5m h=9m
1 Metan (CH4) 45,8 62,1 72,0 50,3 65,5 78,0 62,2
65,5 70,9
2 Bioxid de carbon (CO2) 5,7 6,3 6,8 7,9 8,9 9,4 12,0 12,5 13,0 3 Nitrogen (N2) 38,1 22,5 11,8 27,0 20,0 7,5 17,0 16,7 7,8 4 Oxygen (O2) 9,3 9,1 8,3 9,9 7,7 6,6 7,3 5,5 4,5 5 Temperaturaîn sonde oC 24 22 28 24,9 25,0 25,2 20 21 22 6 Temperatura medilui oC 31 29 24 7 Însorit /înnorat soare soare soare 8 Vînt vînt vînt
136
Anexa 4: Rezultatele analizei biogazului generat la depozitul de DMS din s. Creţoaia
17.09.2004 15.11.2004 27.01.05 15.03.05
Nr. % by volume Sondă verticală, 5m
Sondă vertical
ă, 1m
Sondă orizontală, 1m
Sondă verticală, 1m 5m
Sondă verticală, 1m 5m
1 Metan (CH4) 70 80 10 67.6 76.3 82.4 79.2 2 Bioxid de carbon
(CO2) 15 17,5 1,1 7.1 9.8 9.3 11.4
3 Nitrogen (N2) 8 19 15.5 6.3 7.6 4 Oxygen (O2) 2 1 1 6.3 3.5 2 1.8 5 Temperaturaîn
sonde oC 25 10 10 5 20 15 18
6 Temperatura medilui oC
20 10 0 10
7 Însorit /înnorat soare înorat înourat soare 8 Vînt vînt vînt
07.04.05 15.06.05 15.07 22.08
Nr. % by volume Sondă verticală, 1m 5m
Sondă verticală, 1m 5m
Sondă verticală, 1m 5m
Sondă verticală, 1m 5m
1 Metan (CH4) 73,6 76,0 64,4 73,2 69,0 75,4 65,0 74,8 2 Bioxid de carbon
(CO2) 4,8 6,3 5,6 8,3 5,9 8,0 6,7 9,6
3 Nitrogen (N2) 15,3 10,1 18,0 7,6 17,8 12,3 4 Oxygen (O2) 8,3 7,6 8,7 7,2 8,3 7.6 5 Temperaturaîn
sonde oC 10 10 25 24 18 17 16 15
6 Temperatura medilui oC
18 27 28 25
7 Însorit /înnorat soare soare soare înourat 8 Vînt vînt
137
Anexa 5: Rezultatele analizei biogazului generat la depozitul de DMS din or. Străşeni
09.09.2004 14.09.2004 16.09.2004 Nr. % by volume h=1m h=5m h=9m h=1m h=5m h=9m h=1m h=5m h=9m
1 Metan (CH4) 0.0 20.2 23.2 3.0 20.3 23.1 5.0 20.1 23.1 2 Bioxid de carbon (CO2) 3.7 22.3 24.3 3.8 21.1 22.3 3.3 20.1 22.0 3 Nitrogen (N2) 75.3 52.9 49.5 72.2 55.1 51.5 70.7 56.8 51.9 4 Oxygen (O2) 19.0 2.1 0.5 19.0 1.0 0.5 19.0 0.5 1.5 5 Temperaturaîn sonde oC 16.0 19.8 19.4 24.0 20.8 20.6 28.0 22.0 20.5 6 Temperatura medilui oC 16 24 28 7 Însorit /înnorat înorat soare soare 8 Vînt vînt
21.09.2004 23.09.2004 30.11.2004 Nr. % by volume h=1m h=5m h=9m h=1m h=5m h=9m h=1m h=5m h=9m
1 Metan (CH4) 3.5 20.1 22.3 6.4 20.2 24 3.5 19.0 21.1 2 Bioxid de carbon (CO2) 4.0 19.7 20.3 3.5 20.1 20.4 4.9 15.0 22.0 3 Nitrogen (N2) 72.2 55.1 54.4 70.0 54.2 52.6 70.5 58.7 53.9 4 Oxygen (O2) 18.3 0.8 0.5 18.1 2.1 0.5 18.5 2.0 0.5 5 Temperaturaîn sonde oC 27.0 20.9 20.5 24.0 21.3 20.9 5.0 11.0 17.0 6 Temperatura medilui oC 27 24 5 7 Însorit /înnorat soare soare cloudy 8 Vînt vînt vînt vînt
25.01.05 05.04.05 17.05.05 Nr. % după volum h=1m h=5m h=9m h=1m h=5m h=9m h=1m h=5m h=9m
1 Metan (CH4) 0 0 1.52 5,6 14,0 25,2 7,6 25,0 38,0 2 Bioxid de carbon (CO2) 0 1.5 8.0 2,8 3,1 3,7 2,1 3,3 3,8 3 Nitrogen (N2) 78.0 77.05 72.08 73 64 55,4 72,1 54,0 41,0 4 Oxygen (O2) 20.9 18.0 17.5 17,3 17,1 16,6 17,2 16,8 15,6 5 Oxid de carbon (CO) 0 0 0.03 6 Temperaturaîn sonde oC 5 15 18 11 15 20 22 23 20 7 Temperatura medilui oC -1 15 20 8 Însorit /înnorat soare soare soare 9 Vînt vînt vînt vînt
21.06.05 15.07.05 30.09.05 Nr. % după volum h=1m h=5m h=9m h=1m h=5m h=9m h=1m h=5m h=9m
1 Metan (CH4) 10,0 24,0 43,0 16,0 25,0 40,0 27,3 30 41,1 2 Bioxid de carbon (CO2) 2,3 3,4 3,7 3,9 6,3 8,6 4,5 8,3 10 3 Nitrogen (N2) 70,0 57,0 38,0 67,0 52,0 34,0 53 41 52 4 Oxygen (O2) 16,0 13,2 11,8 16,0 8,6 6,4 14 6,5 5,2 5 Oxid de carbon (CO) 6 Temperaturaîn sonde oC 21 23 27 17 19 24 21 18 17 7 Temperatura medilui oC 27 28 26 8 Însorit /înnorat soare soare soare 9 Vînt vînt vînt
138
Anexa 6: Estimarea emisiilor de CH4 de la deşeurile generate în or. Chişinău, în baza metodei IPCC Revăzut 1996, T1
L0: Methane generation potential
CH4 generated in… MSW(t) MSWF MCF DOC DOCF F 16/12 CH4 generated R(t) OX
CH4 emitted L0
1985 385,30 1 0,80 0,216 0,518 0,6 1,33 27,5907 0 0 27,5907 0,0716 1986 404,90 1 0,80 0,216 0,518 0,6 1,33 28,9942 0 0 28,9942 0,0716 1987 414,87 1 0,80 0,216 0,518 0,6 1,33 29,7081 0 0 29,7081 0,0716 1988 424,66 1 0,80 0,216 0,518 0,6 1,33 30,4092 0 0 30,4092 0,0716 1989 444,36 1 0,80 0,216 0,518 0,6 1,33 31,8199 0 0 31,8199 0,0716 1990 450,40 1 0,80 0,216 0,518 0,6 1,33 32,2524 0 0 32,2524 0,0716 1991 450,96 1 0,80 0,216 0,518 0,6 1,33 32,2925 0 0 32,2925 0,0716 1992 351,76 1 1,00 0,216 0,518 0,6 1,33 31,4862 0 0 31,4862 0,0895 1993 347,72 1 1,00 0,199 0,525 0,6 1,33 29,0624 0 0 29,0624 0,0836 1994 332,00 1 1,00 0,199 0,525 0,6 1,33 27,7486 0 0 27,7486 0,0836 1995 333,24 1 1,00 0,199 0,525 0,6 1,33 27,8522 0 0 27,8522 0,0836 1996 322,76 1 1,00 0,155 0,562 0,6 1,33 22,4925 0 0 22,4925 0,0697 1997 329,16 1 1,00 0,155 0,562 0,6 1,33 22,9385 0 0 22,9385 0,0697 1998 326,32 1 1,00 0,155 0,562 0,6 1,33 22,7406 0 0 22,7406 0,0697 1999 312,20 1 1,00 0,104 0,630 0,6 1,33 16,3643 0 0 16,3643 0,0524 2000 293,68 1 1,00 0,104 0,630 0,6 1,33 15,3935 0 0 15,3935 0,0524 2001 276,40 1 1,00 0,100 0,613 0,6 1,33 13,5547 0 0 13,5547 0,0490 2002 296,40 1 1,00 0,100 0,613 0,6 1,33 14,5355 0 0 14,5355 0,0490 2003 300,80 1 1,00 0,116 0,621 0,6 1,33 17,3347 0 0 17,3347 0,0576 2004 309,20 1 1,00 0,116 0,621 0,6 1,33 17,8188 0 0 17,8188 0,0576
139
Anexa 7: Estimarea emisiilor de CH4 de la deşeurile generate în or. Chişinău, în baza metodei IPCC Revăzut 1996, T2
L0(x): Methane generation potential CH4 generated in… x A k MSW(x) MSWF(x) MCF(x) DOC(x) DOCF F 16/12 exp-k(t-x)
CH4 generated R(t) OX
CH4 emitted
1985 1985 0,934 0,139 385,30 1,0 0,8 0,216 0,518 0,6 1,33 1,00 3,5805 0 0 3,5805 1,0
1986 1985 0,934 0,139 385,30 1,0 0,8 0,216 0,518 0,6 1,333 0,87 3,1158 1986 1986 0,934 0,139 404,90 1,0 0,8 0,216 0,518 0,6 1,333 1,00 3,7626 total 6,8785 0 0 6,8785
1987 1985 0,934 0,139 385,30 1,0 0,8 0,216 0,518 0,6 1,33 0,76 2,7115 1987 1986 0,934 0,139 404,90 1,0 0,8 0,216 0,518 0,6 1,33 0,87 3,2744 1987 1987 0,934 0,139 414,87 1,0 0,8 0,216 0,518 0,6 1,33 1,00 3,8553 total 9,8411 0 0 9,8411
1988 1985 0,934 0,139 385,30 1,0 0,8 0,216 0,518 0,6 1,33 0,66 2,3596 1988 1986 0,934 0,139 404,90 1,0 0,8 0,216 0,518 0,6 1,33 0,76 2,8494 1988 1987 0,934 0,139 414,87 1,0 0,8 0,216 0,518 0,6 1,33 0,87 3,3550 1988 1988 0,934 0,139 424,66 1,0 0,8 0,216 0,518 0,6 1,33 1,00 3,9463 total 12,5103 0 0 12,5103
1989 1985 0,934 0,139 385,30 1,0 0,8 0,216 0,518 0,6 1,33 0,57 2,0534 1989 1986 0,934 0,139 404,90 1,0 0,8 0,216 0,518 0,6 1,33 0,66 2,4797 1989 1987 0,934 0,139 414,87 1,0 0,8 0,216 0,518 0,6 1,33 0,76 2,9196 1989 1988 0,934 0,139 424,66 1,0 0,8 0,216 0,518 0,6 1,33 0,87 3,4341 1989 1989 0,934 0,139 444,36 1,0 0,8 0,216 0,518 0,6 1,33 1,00 4,1293 total 15,0161 0 0 15,0161
140
1990 1985 0,934 0,139 385,30 1,0 0,8 0,216 0,518 0,6 1,33 0,50 1,7869 1990 1986 0,934 0,139 404,90 1,0 0,8 0,216 0,518 0,6 1,33 0,57 2,1579 1990 1987 0,934 0,139 414,87 1,0 0,8 0,216 0,518 0,6 1,33 0,66 2,5407 1990 1988 0,934 0,139 424,66 1,0 0,8 0,216 0,518 0,6 1,33 0,76 2,9885 1990 1989 0,934 0,139 444,36 1,0 0,8 0,216 0,518 0,6 1,33 0,87 3,5935 1990 1990 0,934 0,139 450,40 1,0 0,8 0,216 0,518 0,6 1,33 1,00 4,1855 total 17,2529 0 0 17,2529
1991 1985 0,934 0,139 385,30 1 0,8 0,216 0,518 0,6 1,33 0,43 1,5550 1991 1986 0,934 0,139 404,90 1 0,8 0,216 0,518 0,6 1,33 0,50 1,8778 1991 1987 0,934 0,139 414,87 1 0,8 0,216 0,518 0,6 1,33 0,57 2,2110 1991 1988 0,934 0,139 424,66 1 0,8 0,216 0,518 0,6 1,33 0,66 2,6007 1991 1989 0,934 0,139 444,36 1 0,8 0,216 0,518 0,6 1,33 0,76 3,1271 1991 1990 0,934 0,139 450,40 1 0,8 0,216 0,518 0,6 1,33 0,87 3,6423 1991 1991 0,934 0,139 450,96 1 0,8 0,216 0,518 0,6 1,33 1,00 4,1907 total 19,2046 0 0 19,2046
1992 1985 0,934 0,139 385,30 1 0,8 0,216 0,518 0,6 1,33 0,38 1,3532 1992 1986 0,934 0,139 404,90 1 0,8 0,216 0,518 0,6 1,33 0,43 1,6341 1992 1987 0,934 0,139 414,87 1 0,8 0,216 0,518 0,6 1,33 0,50 1,9241 1992 1988 0,934 0,139 424,66 1 0,8 0,216 0,518 0,6 1,33 0,57 2,2632 1992 1989 0,934 0,139 444,36 1 0,8 0,216 0,518 0,6 1,33 0,66 2,7213 1992 1990 0,934 0,139 450,40 1 0,8 0,216 0,518 0,6 1,33 0,76 3,1696 1992 1991 0,934 0,139 450,96 1 0,8 0,216 0,518 0,6 1,33 0,87 3,6468 1992 1992 0,934 0,139 351,76 1 1 0,216 0,518 0,6 1,33 1,00 4,0860 total 20,7984 0 0 20,7984
141
1993 1985 0,934 0,139 385,30 1 0,8 0,216 0,525 0,6 1,33 0,33 1,1935 1993 1986 0,934 0,139 404,90 1 0,8 0,216 0,525 0,6 1,33 0,38 1,4413 1993 1987 0,934 0,139 414,87 1 0,8 0,216 0,525 0,6 1,33 0,43 1,6970 1993 1988 0,934 0,139 424,66 1 0,8 0,216 0,525 0,6 1,33 0,50 1,9961 1993 1989 0,934 0,139 444,36 1 0,8 0,216 0,525 0,6 1,33 0,57 2,4002 1993 1990 0,934 0,139 450,40 1 0,8 0,216 0,525 0,6 1,33 0,66 2,7956 1993 1991 0,934 0,139 450,96 1 0,8 0,216 0,525 0,6 1,33 0,76 3,2165 1993 1992 0,934 0,139 351,76 1 1 0,216 0,525 0,6 1,33 0,87 3,6038 1993 1993 0,934 0,139 347,72 1 1 0,199 0,525 0,6 1,33 1,00 3,7715 total 22,1155 0 0 22,1155
1994 1985 0,934 0,139 385,30 1 0,8 0,216 0,525 0,6 1,33 0,29 1,0387 1994 1986 0,934 0,139 404,90 1 0,8 0,216 0,525 0,6 1,33 0,33 1,2543 1994 1987 0,934 0,139 414,87 1 0,8 0,216 0,525 0,6 1,33 0,38 1,4768 1994 1988 0,934 0,139 424,66 1 0,8 0,216 0,525 0,6 1,33 0,43 1,7371 1994 1989 0,934 0,139 444,36 1 0,8 0,216 0,525 0,6 1,33 0,50 2,0887 1994 1990 0,934 0,139 450,40 1 0,8 0,216 0,525 0,6 1,33 0,57 2,4328 1994 1991 0,934 0,139 450,96 1 0,8 0,216 0,525 0,6 1,33 0,66 2,7991 1994 1992 0,934 0,139 351,76 1 1 0,216 0,525 0,6 1,33 0,76 3,1361 1994 1993 0,934 0,139 347,72 1 1 0,199 0,525 0,6 1,33 0,87 3,2821 1994 1994 0,934 0,139 332,00 1 1 0,199 0,525 0,6 1,33 1,00 3,6010 total 22,8465 0 0 22,8465
1995 1985 0,934 0,139 385,30 1 0,8 0,216 0,525 0,6 1,33 0,25 0,9039 1995 1986 0,934 0,139 404,90 1 0,8 0,216 0,525 0,6 1,33 0,29 1,0915 1995 1987 0,934 0,139 414,87 1 0,8 0,216 0,525 0,6 1,33 0,33 1,2851 1995 1988 0,934 0,139 424,66 1 0,8 0,216 0,525 0,6 1,33 0,38 1,5116 1995 1989 0,934 0,139 444,36 1 0,8 0,216 0,525 0,6 1,33 0,43 1,8176 1995 1990 0,934 0,139 450,40 1 0,8 0,216 0,525 0,6 1,33 0,50 2,1171 1995 1991 0,934 0,139 450,96 1 0,8 0,216 0,525 0,6 1,33 0,57 2,4358 1995 1992 0,934 0,139 351,76 1 1 0,216 0,525 0,6 1,33 0,66 2,7292 1995 1993 0,934 0,139 347,72 1 1 0,199 0,525 0,6 1,33 0,76 2,8561 1995 1994 0,934 0,139 332,00 1 1 0,199 0,525 0,6 1,33 0,87 3,1337 1995 1995 0,934 0,139 333,24 1 1 0,199 0,525 0,6 1,33 1,00 3,6144
142
total 23,4961 0 0 23,4961
1996 1985 0,934 0,139 385,30 1 0,8 0,216 0,562 0,6 1,33 0,22 0,8420 1996 1986 0,934 0,139 404,90 1 0,8 0,216 0,562 0,6 1,33 0,25 1,0168 1996 1987 0,934 0,139 414,87 1 0,8 0,216 0,562 0,6 1,33 0,29 1,1972 1996 1988 0,934 0,139 424,66 1 0,8 0,216 0,562 0,6 1,33 0,33 1,4082 1996 1989 0,934 0,139 444,36 1 0,8 0,216 0,562 0,6 1,33 0,38 1,6932 1996 1990 0,934 0,139 450,40 1 0,8 0,216 0,562 0,6 1,33 0,43 1,9722 1996 1991 0,934 0,139 450,96 1 0,8 0,216 0,562 0,6 1,33 0,50 2,2691 1996 1992 0,934 0,139 351,76 1 1 0,216 0,562 0,6 1,33 0,57 2,5424 1996 1993 0,934 0,139 347,72 1 1 0,199 0,562 0,6 1,33 0,66 2,6607 1996 1994 0,934 0,139 332,00 1 1 0,199 0,562 0,6 1,33 0,76 2,9192 1996 1995 0,934 0,139 333,24 1 1 0,199 0,562 0,6 1,33 0,87 3,3671 1996 1996 0,934 0,139 322,76 1 1 0,155 0,562 0,6 1,33 1,00 2,9189 total 24,8069 0 0 24,8069
1997 1985 0,934 0,139 385,30 1 0,8 0,216 0,562 0,6 1,33 0,19 0,7327 1997 1986 0,934 0,139 404,90 1 0,8 0,216 0,562 0,6 1,33 0,22 0,8848 1997 1987 0,934 0,139 414,87 1 0,8 0,216 0,562 0,6 1,33 0,25 1,0418 1997 1988 0,934 0,139 424,66 1 0,8 0,216 0,562 0,6 1,33 0,29 1,2254 1997 1989 0,934 0,139 444,36 1 0,8 0,216 0,562 0,6 1,33 0,33 1,4735 1997 1990 0,934 0,139 450,40 1 0,8 0,216 0,562 0,6 1,33 0,38 1,7163 1997 1991 0,934 0,139 450,96 1 0,8 0,216 0,562 0,6 1,33 0,43 1,9746 1997 1992 0,934 0,139 351,76 1 1 0,216 0,562 0,6 1,33 0,50 2,2124 1997 1993 0,934 0,139 347,72 1 1 0,199 0,562 0,6 1,33 0,57 2,3154 1997 1994 0,934 0,139 332,00 1 1 0,199 0,562 0,6 1,33 0,66 2,5404 1997 1995 0,934 0,139 333,24 1 1 0,199 0,562 0,6 1,33 0,76 2,9301 1997 1996 0,934 0,139 322,76 1 1 0,155 0,562 0,6 1,33 0,87 2,5401 1997 1997 0,934 0,139 329,16 1 1 0,155 0,562 0,6 1,33 1,00 2,9768 total 24,5644 0 0 24,5644
143
1998 1985 0,934 0,139 385,30 1 0,8 0,216 0,562 0,6 1,33 0,16 0,6376 1998 1986 0,934 0,139 404,90 1 0,8 0,216 0,562 0,6 1,33 0,19 0,7700 1998 1987 0,934 0,139 414,87 1 0,8 0,216 0,562 0,6 1,33 0,22 0,9066 1998 1988 0,934 0,139 424,66 1 0,8 0,216 0,562 0,6 1,33 0,25 1,0664 1998 1989 0,934 0,139 444,36 1 0,8 0,216 0,562 0,6 1,33 0,29 1,2823 1998 1990 0,934 0,139 450,40 1 0,8 0,216 0,562 0,6 1,33 0,33 1,4935 1998 1991 0,934 0,139 450,96 1 0,8 0,216 0,562 0,6 1,33 0,38 1,7184 1998 1992 0,934 0,139 351,76 1 1 0,216 0,562 0,6 1,33 0,43 1,9253 1998 1993 0,934 0,139 347,72 1 1 0,199 0,562 0,6 1,33 0,50 2,0149 1998 1994 0,934 0,139 332,00 1 1 0,199 0,562 0,6 1,33 0,57 2,2107 1998 1995 0,934 0,139 333,24 1 1 0,199 0,562 0,6 1,33 0,66 2,5499 1998 1996 0,934 0,139 322,76 1 1 0,155 0,562 0,6 1,33 0,76 2,2105 1998 1997 0,934 0,139 329,16 1 1 0,155 0,562 0,6 1,33 0,87 2,5905 1998 1998 0,934 0,139 326,32 1 1 0,155 0,562 0,6 1,33 1,00 2,9511 total 24,3277 0 0 24,3277
1999 1985 0,934 0,139 385,30 1 0,8 0,216 0,630 0,6 1,33 0,14 0,6220 1999 1986 0,934 0,139 404,90 1 0,8 0,216 0,630 0,6 1,33 0,16 0,7512 1999 1987 0,934 0,139 414,87 1 0,8 0,216 0,630 0,6 1,33 0,19 0,8844 1999 1988 0,934 0,139 424,66 1 0,8 0,216 0,630 0,6 1,33 0,22 1,0403 1999 1989 0,934 0,139 444,36 1 0,8 0,216 0,630 0,6 1,33 0,25 1,2509 1999 1990 0,934 0,139 450,40 1 0,8 0,216 0,630 0,6 1,33 0,29 1,4570 1999 1991 0,934 0,139 450,96 1 0,8 0,216 0,630 0,6 1,33 0,33 1,6763 1999 1992 0,934 0,139 351,76 1 1 0,216 0,630 0,6 1,33 0,38 1,8782 1999 1993 0,934 0,139 347,72 1 1 0,199 0,630 0,6 1,33 0,43 1,9656 1999 1994 0,934 0,139 332,00 1 1 0,199 0,630 0,6 1,33 0,50 2,1566 1999 1995 0,934 0,139 333,24 1 1 0,199 0,630 0,6 1,33 0,57 2,4874 1999 1996 0,934 0,139 322,76 1 1 0,155 0,630 0,6 1,33 0,66 2,1564 1999 1997 0,934 0,139 329,16 1 1 0,155 0,630 0,6 1,33 0,76 2,5271 1999 1998 0,934 0,139 326,32 1 1 0,155 0,630 0,6 1,33 0,87 2,8789 1999 1999 0,934 0,139 312,20 1 1 0,104 0,630 0,6 1,33 1,00 2,1236 total 25,8559 0 0 25,8559
144
2000 1985 0,934 0,139 385,30 1 0,8 0,216 0,630 0,6 1,33 0,12 0,5413 2000 1986 0,934 0,139 404,90 1 0,8 0,216 0,630 0,6 1,33 0,14 0,6537 2000 1987 0,934 0,139 414,87 1 0,8 0,216 0,630 0,6 1,33 0,16 0,7697 2000 1988 0,934 0,139 424,66 1 0,8 0,216 0,630 0,6 1,33 0,19 0,9053 2000 1989 0,934 0,139 444,36 1 0,8 0,216 0,630 0,6 1,33 0,22 1,0886 2000 1990 0,934 0,139 450,40 1 0,8 0,216 0,630 0,6 1,33 0,25 1,2679 2000 1991 0,934 0,139 450,96 1 0,8 0,216 0,630 0,6 1,33 0,29 1,4588 2000 1992 0,934 0,139 351,76 1 1 0,216 0,630 0,6 1,33 0,33 1,6345 2000 1993 0,934 0,139 347,72 1 1 0,199 0,630 0,6 1,33 0,38 1,7105 2000 1994 0,934 0,139 332,00 1 1 0,199 0,630 0,6 1,33 0,43 1,8767 2000 1995 0,934 0,139 333,24 1 1 0,199 0,630 0,6 1,33 0,50 2,1646 2000 1996 0,934 0,139 322,76 1 1 0,155 0,630 0,6 1,33 0,57 1,8765 2000 1997 0,934 0,139 329,16 1 1 0,155 0,630 0,6 1,33 0,66 2,1991 2000 1998 0,934 0,139 326,32 1 1 0,155 0,630 0,6 1,33 0,76 2,5053 2000 1999 0,934 0,139 312,20 1 1 0,104 0,630 0,6 1,33 0,87 1,8480 2000 2000 0,934 0,139 293,68 1 1 0,104 0,630 0,6 1,33 1,00 1,9976 total 24,4981 0 0 24,4981
145
2001 1985 0,934 0,139 385,30 1 0,8 0,216 0,613 0,6 1,33 0,11 0,4584 2001 1986 0,934 0,139 404,90 1 0,8 0,216 0,613 0,6 1,33 0,12 0,5535 2001 1987 0,934 0,139 414,87 1 0,8 0,216 0,613 0,6 1,33 0,14 0,6517 2001 1988 0,934 0,139 424,66 1 0,8 0,216 0,613 0,6 1,33 0,16 0,7666 2001 1989 0,934 0,139 444,36 1 0,8 0,216 0,613 0,6 1,33 0,19 0,9217 2001 1990 0,934 0,139 450,40 1 0,8 0,216 0,613 0,6 1,33 0,22 1,0736 2001 1991 0,934 0,139 450,96 1 0,8 0,216 0,613 0,6 1,33 0,25 1,2352 2001 1992 0,934 0,139 351,76 1 1 0,216 0,613 0,6 1,33 0,29 1,3840 2001 1993 0,934 0,139 347,72 1 1 0,199 0,613 0,6 1,33 0,33 1,4484 2001 1994 0,934 0,139 332,00 1 1 0,199 0,613 0,6 1,33 0,38 1,5891 2001 1995 0,934 0,139 333,24 1 1 0,199 0,613 0,6 1,33 0,43 1,8329 2001 1996 0,934 0,139 322,76 1 1 0,155 0,613 0,6 1,33 0,50 1,5889 2001 1997 0,934 0,139 329,16 1 1 0,155 0,613 0,6 1,33 0,57 1,8621 2001 1998 0,934 0,139 326,32 1 1 0,155 0,613 0,6 1,33 0,66 2,1213 2001 1999 0,934 0,139 312,20 1 1 0,104 0,613 0,6 1,33 0,76 1,5648 2001 2000 0,934 0,139 293,68 1 1 0,104 0,613 0,6 1,33 0,87 1,6915 2001 2001 0,934 0,139 276,40 1 1 0,100 0,613 0,6 1,33 1,00 1,7590 total 22,5027 0 0 22,5027
146
2002 1985 0,934 0,139 385,30 1 0,8 0,216 0,613 0,6 1,33 0,09 0,3989 2002 1986 0,934 0,139 404,90 1 0,8 0,216 0,613 0,6 1,33 0,11 0,4817 2002 1987 0,934 0,139 414,87 1 0,8 0,216 0,613 0,6 1,33 0,12 0,5671 2002 1988 0,934 0,139 424,66 1 0,8 0,216 0,613 0,6 1,33 0,14 0,6671 2002 1989 0,934 0,139 444,36 1 0,8 0,216 0,613 0,6 1,33 0,16 0,8021 2002 1990 0,934 0,139 450,40 1 0,8 0,216 0,613 0,6 1,33 0,19 0,9343 2002 1991 0,934 0,139 450,96 1 0,8 0,216 0,613 0,6 1,33 0,22 1,0749 2002 1992 0,934 0,139 351,76 1 1 0,216 0,613 0,6 1,33 0,25 1,2044 2002 1993 0,934 0,139 347,72 1 1 0,199 0,613 0,6 1,33 0,29 1,2604 2002 1994 0,934 0,139 332,00 1 1 0,199 0,613 0,6 1,33 0,33 1,3829 2002 1995 0,934 0,139 333,24 1 1 0,199 0,613 0,6 1,33 0,38 1,5950 2002 1996 0,934 0,139 322,76 1 1 0,155 0,613 0,6 1,33 0,43 1,3827 2002 1997 0,934 0,139 329,16 1 1 0,155 0,613 0,6 1,33 0,50 1,6204 2002 1998 0,934 0,139 326,32 1 1 0,155 0,613 0,6 1,33 0,57 1,8460 2002 1999 0,934 0,139 312,20 1 1 0,104 0,613 0,6 1,33 0,66 1,3617 2002 2000 0,934 0,139 293,68 1 1 0,104 0,613 0,6 1,33 0,76 1,4720 2002 2001 0,934 0,139 276,40 1 1 0,100 0,613 0,6 1,33 0,87 1,5307 2002 2002 0,934 0,139 296,40 1 1 0,100 0,613 0,6 1,33 1,00 1,8863 total 21,4688 0 0 21,4688
147
2003 1985 0,934 0,139 385,30 1 0,8 0,216 0,621 0,6 1,33 0,08 0,3516 2003 1986 0,934 0,139 404,90 1 0,8 0,216 0,621 0,6 1,33 0,09 0,4246 2003 1987 0,934 0,139 414,87 1 0,8 0,216 0,621 0,6 1,33 0,11 0,5000 2003 1988 0,934 0,139 424,66 1 0,8 0,216 0,621 0,6 1,33 0,12 0,5881 2003 1989 0,934 0,139 444,36 1 0,8 0,216 0,621 0,6 1,33 0,14 0,7071 2003 1990 0,934 0,139 450,40 1 0,8 0,216 0,621 0,6 1,33 0,16 0,8236 2003 1991 0,934 0,139 450,96 1 0,8 0,216 0,621 0,6 1,33 0,19 0,9476 2003 1992 0,934 0,139 351,76 1 1 0,216 0,621 0,6 1,33 0,22 1,0618 2003 1993 0,934 0,139 347,72 1 1 0,199 0,621 0,6 1,33 0,25 1,1112 2003 1994 0,934 0,139 332,00 1 1 0,199 0,621 0,6 1,33 0,29 1,2191 2003 1995 0,934 0,139 333,24 1 1 0,199 0,621 0,6 1,33 0,33 1,4062 2003 1996 0,934 0,139 322,76 1 1 0,155 0,621 0,6 1,33 0,38 1,2190 2003 1997 0,934 0,139 329,16 1 1 0,155 0,621 0,6 1,33 0,43 1,4286 2003 1998 0,934 0,139 326,32 1 1 0,155 0,621 0,6 1,33 0,50 1,6274 2003 1999 0,934 0,139 312,20 1 1 0,104 0,621 0,6 1,33 0,57 1,2005 2003 2000 0,934 0,139 293,68 1 1 0,104 0,621 0,6 1,33 0,66 1,2977 2003 2001 0,934 0,139 276,40 1 1 0,100 0,621 0,6 1,33 0,76 1,3495 2003 2002 0,934 0,139 296,40 1 1 0,100 0,621 0,6 1,33 0,87 1,6629 2003 2003 0,934 0,139 300,80 1 1 0,116 0,621 0,6 1,33 1,00 2,2496 total 21,1761 0 0 21,1761
148
2004 1985 0,934 0,139 385,30 1 0,8 0,216 0,621 0,6 1,33 0,07 0,3060 2004 1986 0,934 0,139 404,90 1 0,8 0,216 0,621 0,6 1,33 0,08 0,3695 2004 1987 0,934 0,139 414,87 1 0,8 0,216 0,621 0,6 1,33 0,09 0,4351 2004 1988 0,934 0,139 424,66 1 0,8 0,216 0,621 0,6 1,33 0,11 0,5118 2004 1989 0,934 0,139 444,36 1 0,8 0,216 0,621 0,6 1,33 0,12 0,6154 2004 1990 0,934 0,139 450,40 1 0,8 0,216 0,621 0,6 1,33 0,14 0,7167 2004 1991 0,934 0,139 450,96 1 0,8 0,216 0,621 0,6 1,33 0,16 0,8247 2004 1992 0,934 0,139 351,76 1 1 0,216 0,621 0,6 1,33 0,19 0,9240 2004 1993 0,934 0,139 347,72 1 1 0,199 0,621 0,6 1,33 0,22 0,9670 2004 1994 0,934 0,139 332,00 1 1 0,199 0,621 0,6 1,33 0,25 1,0609 2004 1995 0,934 0,139 333,24 1 1 0,199 0,621 0,6 1,33 0,29 1,2237 2004 1996 0,934 0,139 322,76 1 1 0,155 0,621 0,6 1,33 0,33 1,0608 2004 1997 0,934 0,139 329,16 1 1 0,155 0,621 0,6 1,33 0,38 1,2432 2004 1998 0,934 0,139 326,32 1 1 0,155 0,621 0,6 1,33 0,43 1,4162 2004 1999 0,934 0,139 312,20 1 1 0,104 0,621 0,6 1,33 0,50 1,0447 2004 2000 0,934 0,139 293,68 1 1 0,104 0,621 0,6 1,33 0,57 1,1293 2004 2001 0,934 0,139 276,40 1 1 0,100 0,621 0,6 1,33 0,66 1,1744 2004 2002 0,934 0,139 296,40 1 1 0,100 0,621 0,6 1,33 0,76 1,4471 2004 2003 0,934 0,139 300,80 1 1 0,116 0,621 0,6 1,33 0,87 1,9576 2004 2004 0,934 0,139 309,20 1 1 0,116 0,621 0,6 1,33 1,00 2,3124 total 20,7404 0 0 20,7404
149
Anexa Estimarea emisiilor de CH4 de la depozitele de DMS neadministrate, în baza metodei IPCC Revăzut 1996, T1
L0: Methane generation potential CH4 generated in… MSW(t) MSWF MCF DOC DOCF F 16/12
CH4 generated R(t) OX
CH4 emitted L0
1985 778,02 1 0,60 0,216 0,518 0,6 1,33 41,7845 0 0 41,7845 0,0537 1986 817,32 1 0,60 0,216 0,518 0,6 1,33 43,8952 0 0 43,8952 0,0537 1987 837,61 1 0,60 0,216 0,518 0,6 1,33 44,9849 0 0 44,9849 0,0537 1988 857,50 1 0,60 0,216 0,518 0,6 1,33 46,0531 0 0 46,0531 0,0537 1989 897,20 1 0,60 0,216 0,518 0,6 1,33 48,1852 0 0 48,1852 0,0537 1990 909,32 1 0,60 0,216 0,518 0,6 1,33 48,8362 0 0 48,8362 0,0537 1991 926,92 1 0,60 0,216 0,518 0,6 1,33 49,7814 0 0 49,7814 0,0537 1992 995,76 1 0,60 0,216 0,518 0,6 1,33 53,4785 0 0 53,4785 0,0537 1993 279,84 1 0,60 0,199 0,525 0,6 1,33 14,0334 0 0 14,0334 0,0501 1994 256,48 1 0,60 0,199 0,525 0,6 1,33 12,8620 0 0 12,8620 0,0501 1995 216,16 1 0,60 0,199 0,525 0,6 1,33 10,8400 0 0 10,8400 0,0501 1996 237,12 1 0,60 0,155 0,562 0,6 1,33 9,9147 0 0 9,9147 0,0418 1997 193,16 1 0,60 0,155 0,562 0,6 1,33 8,0766 0 0 8,0766 0,0418 1998 196,16 1 0,60 0,155 0,562 0,6 1,33 8,2020 0 0 8,2020 0,0418 1999 172,36 1 0,60 0,104 0,630 0,6 1,33 5,4207 0 0 5,4207 0,0314 2000 164,16 1 0,60 0,104 0,630 0,6 1,33 5,1628 0 0 5,1628 0,0314 2001 164,36 1 0,60 0,100 0,613 0,6 1,33 4,8361 0 0 4,8361 0,0294 2002 162,96 1 0,60 0,100 0,613 0,6 1,33 4,7949 0 0 4,7949 0,0294 2003 156,60 1 0,60 0,116 0,621 0,6 1,33 5,4148 0 0 5,4148 0,0346 2004 170,80 1 0,60 0,116 0,621 0,6 1,33 5,9058 0 0 5,9058 0,0346
150
Anexa Estimarea emisiilor de CH4 de la depozitele de DMS neadministrate, în baza metodei IPCC Revăzut 1996, T2
L0(x): Methane generation potential CH4 generat In anul x A k MSW(x)
MSWF(x)
MCF(x)
DOC(x) DOCF F 16/12 exp-k(t-x)
CH4 generated R(t) OX
CH4 emitted
1985198
5 0,93
4 0,13
9 778,02 1 0,6 0,216 0,518 0,6 1,33 1,00 5,4225 0 0 5,4225
1986198
5 0,93
4 0,13
9 778,02 1 0,6 0,216 0,518 0,6 1,333 0,87 4,7188
1986198
6 0,93
4 0,13
9 817,32 1 0,6 0,216 0,518 0,6 1,333 1,00 5,6964 total 10,4151 0 0 10,4151
1987198
5 0,93
4 0,13
9 778,02 1 0,6 0,216 0,518 0,6 1,33 0,76 4,1064
1987198
6 0,93
4 0,13
9 817,32 1 0,6 0,216 0,518 0,6 1,33 0,87 4,9571
1987198
7 0,93
4 0,13
9 837,61 1 0,6 0,216 0,518 0,6 1,33 1,00 5,8378 total 14,9013 0 0 14,9013
1988198
5 0,93
4 0,13
9 778,02 1 0,6 0,216 0,518 0,6 1,33 0,66 3,5735
1988198
6 0,93
4 0,13
9 817,32 1 0,6 0,216 0,518 0,6 1,33 0,76 4,3138
1988198
7 0,93
4 0,13
9 837,61 1 0,6 0,216 0,518 0,6 1,33 0,87 5,0802
1988198
8 0,93
4 0,13
9 857,50 1 0,6 0,216 0,518 0,6 1,33 1,00 5,9764 total 18,9440 0 0 18,9440
1989 198 0,93 0,13 778,02 1 0,6 0,216 0,518 0,6 1,33 0,57 3,1098
151
5 4 9
1989198
6 0,93
4 0,13
9 817,32 1 0,6 0,216 0,518 0,6 1,33 0,66 3,7540
1989198
7 0,93
4 0,13
9 837,61 1 0,6 0,216 0,518 0,6 1,33 0,76 4,4209
1989198
8 0,93
4 0,13
9 857,50 1 0,6 0,216 0,518 0,6 1,33 0,87 5,2008
1989198
9 0,93
4 0,13
9 897,20 1 0,6 0,216 0,518 0,6 1,33 1,00 6,2531 total 22,7387 0 0 22,7387
1990198
5 0,93
4 0,13
9 778,02 1 0,6 0,216 0,518 0,6 1,33 0,50 2,7062
1990198
6 0,93
4 0,13
9 817,32 1 0,6 0,216 0,518 0,6 1,33 0,57 3,2669
1990198
7 0,93
4 0,13
9 837,61 1 0,6 0,216 0,518 0,6 1,33 0,66 3,8472
1990198
8 0,93
4 0,13
9 857,50 1 0,6 0,216 0,518 0,6 1,33 0,76 4,5259
1990198
9 0,93
4 0,13
9 897,20 1 0,6 0,216 0,518 0,6 1,33 0,87 5,4416
1990199
0 0,93
4 0,13
9 909,32 1 0,6 0,216 0,518 0,6 1,33 1,00 6,3376 total 26,1254 0 0 26,1254
1991198
5 0,93
4 0,13
9 778,02 1 0,6 0,216 0,518 0,6 1,33 0,43 2,3550
1991198
6 0,93
4 0,13
9 817,32 1 0,6 0,216 0,518 0,6 1,33 0,50 2,8429
1991198
7 0,93
4 0,13
9 837,61 1 0,6 0,216 0,518 0,6 1,33 0,57 3,3480
1991198
8 0,93
4 0,13
9 857,50 1 0,6 0,216 0,518 0,6 1,33 0,66 3,9386
1991198
9 0,93
4 0,13
9 897,20 1 0,6 0,216 0,518 0,6 1,33 0,76 4,7354 1991 199 0,93 0,13 909,32 1 0,6 0,216 0,518 0,6 1,33 0,87 5,5151
152
0 4 9
1991199
1 0,93
4 0,13
9 926,92 1 0,6 0,216 0,518 0,6 1,33 1,00 6,4602 total 29,1953 0 0 29,1953
1992198
5 0,93
4 0,13
9 778,02 1 0,6 0,216 0,518 0,6 1,33 0,38 2,0494
1992198
6 0,93
4 0,13
9 817,32 1 0,6 0,216 0,518 0,6 1,33 0,43 2,4740
1992198
7 0,93
4 0,13
9 837,61 1 0,6 0,216 0,518 0,6 1,33 0,50 2,9135
1992198
8 0,93
4 0,13
9 857,50 1 0,6 0,216 0,518 0,6 1,33 0,57 3,4275
1992198
9 0,93
4 0,13
9 897,20 1 0,6 0,216 0,518 0,6 1,33 0,66 4,1209
1992199
0 0,93
4 0,13
9 909,32 1 0,6 0,216 0,518 0,6 1,33 0,76 4,7994
1992199
1 0,93
4 0,13
9 926,92 1 0,6 0,216 0,518 0,6 1,33 0,87 5,6219
1992199
2 0,93
4 0,13
9 995,76 1 0,6 0,216 0,518 0,6 1,33 1,00 6,9400 total 32,3466 0 0 32,3466
1993198
5 0,93
4 0,13
9 778,02 1 0,6 0,216 0,525 0,6 1,33 0,33 1,8076
1993198
6 0,93
4 0,13
9 817,32 1 0,6 0,216 0,525 0,6 1,33 0,38 2,1820
1993198
7 0,93
4 0,13
9 837,61 1 0,6 0,216 0,525 0,6 1,33 0,43 2,5697
153
1993198
8 0,93
4 0,13
9 857,50 1 0,6 0,216 0,525 0,6 1,33 0,50 3,0230
1993198
9 0,93
4 0,13
9 897,20 1 0,6 0,216 0,525 0,6 1,33 0,57 3,6346
1993199
0 0,93
4 0,13
9 909,32 1 0,6 0,216 0,525 0,6 1,33 0,66 4,2330
1993199
1 0,93
4 0,13
9 926,92 1 0,6 0,216 0,525 0,6 1,33 0,76 4,9584
1993199
2 0,93
4 0,13
9 995,76 1 0,6 0,216 0,525 0,6 1,33 0,87 6,1210
1993199
3 0,93
4 0,13
9 279,84 1 0,6 0,199 0,525 0,6 1,33 1,00 1,8211 total 30,3504 0 0 30,3504
1994198
5 0,93
4 0,13
9 778,02 1 0,6 0,216 0,525 0,6 1,33 0,29 1,5730
1994198
6 0,93
4 0,13
9 817,32 1 0,6 0,216 0,525 0,6 1,33 0,33 1,8989
1994198
7 0,93
4 0,13
9 837,61 1 0,6 0,216 0,525 0,6 1,33 0,38 2,2362
1994198
8 0,93
4 0,13
9 857,50 1 0,6 0,216 0,525 0,6 1,33 0,43 2,6307
1994198
9 0,93
4 0,13
9 897,20 1 0,6 0,216 0,525 0,6 1,33 0,50 3,1629
1994199
0 0,93
4 0,13
9 909,32 1 0,6 0,216 0,525 0,6 1,33 0,57 3,6837
1994199
1 0,93
4 0,13
9 926,92 1 0,6 0,216 0,525 0,6 1,33 0,66 4,3150
1994199
2 0,93
4 0,13
9 995,76 1 0,6 0,216 0,525 0,6 1,33 0,76 5,3267
1994199
3 0,93
4 0,13
9 279,84 1 0,6 0,199 0,525 0,6 1,33 0,87 1,5848
1994199
4 0,93
4 0,13
9 256,48 1 0,6 0,199 0,525 0,6 1,33 1,00 1,6691 total 28,0809 0 0 28,0809
1995198
5 0,93
4 0,13
9 778,02 1 0,6 0,216 0,525 0,6 1,33 0,25 1,3689 1995 198 0,93 0,13 817,32 1 0,6 0,216 0,525 0,6 1,33 0,29 1,6524
154
6 4 9
1995198
7 0,93
4 0,13
9 837,61 1 0,6 0,216 0,525 0,6 1,33 0,33 1,9460
1995198
8 0,93
4 0,13
9 857,50 1 0,6 0,216 0,525 0,6 1,33 0,38 2,2893
1995198
9 0,93
4 0,13
9 897,20 1 0,6 0,216 0,525 0,6 1,33 0,43 2,7525
1995199
0 0,93
4 0,13
9 909,32 1 0,6 0,216 0,525 0,6 1,33 0,50 3,2057
1995199
1 0,93
4 0,13
9 926,92 1 0,6 0,216 0,525 0,6 1,33 0,57 3,7550
1995199
2 0,93
4 0,13
9 995,76 1 0,6 0,216 0,525 0,6 1,33 0,66 4,6354
1995199
3 0,93
4 0,13
9 279,84 1 0,6 0,199 0,525 0,6 1,33 0,76 1,3791
1995199
4 0,93
4 0,13
9 256,48 1 0,6 0,199 0,525 0,6 1,33 0,87 1,4525
1995199
5 0,93
4 0,13
9 216,16 1 0,6 0,199 0,525 0,6 1,33 1,00 1,4067 total 25,8435 0 0 25,8435
1996198
5 0,93
4 0,13
9 778,02 1 0,6 0,216 0,562 0,6 1,33 0,22 1,2752
1996198
6 0,93
4 0,13
9 817,32 1 0,6 0,216 0,562 0,6 1,33 0,25 1,5393
1996198
7 0,93
4 0,13
9 837,61 1 0,6 0,216 0,562 0,6 1,33 0,29 1,8128
1996198
8 0,93
4 0,13
9 857,50 1 0,6 0,216 0,562 0,6 1,33 0,33 2,1326
1996198
9 0,93
4 0,13
9 897,20 1 0,6 0,216 0,562 0,6 1,33 0,38 2,5641
1996199
0 0,93
4 0,13
9 909,32 1 0,6 0,216 0,562 0,6 1,33 0,43 2,9863
1996199
1 0,93
4 0,13
9 926,92 1 0,6 0,216 0,562 0,6 1,33 0,50 3,4980
1996199
2 0,93
4 0,13
9 995,76 1 0,6 0,216 0,562 0,6 1,33 0,57 4,3182
1996199
3 0,93
4 0,13
9 279,84 1 0,6 0,199 0,562 0,6 1,33 0,66 1,2848
155
1996199
4 0,93
4 0,13
9 256,48 1 0,6 0,199 0,562 0,6 1,33 0,76 1,3531
1996199
5 0,93
4 0,13
9 216,16 1 0,6 0,199 0,562 0,6 1,33 0,87 1,3104
1996199
6 0,93
4 0,13
9 237,12 1 0,6 0,155 0,562 0,6 1,33 1,00 1,2866 total 25,3614 0 0 25,3614
1997198
5 0,93
4 0,13
9 778,02 1 0,6 0,216 0,562 0,6 1,33 0,19 1,1097
1997198
6 0,93
4 0,13
9 817,32 1 0,6 0,216 0,562 0,6 1,33 0,22 1,3396
1997198
7 0,93
4 0,13
9 837,61 1 0,6 0,216 0,562 0,6 1,33 0,25 1,5776
1997198
8 0,93
4 0,13
9 857,50 1 0,6 0,216 0,562 0,6 1,33 0,29 1,8559
1997198
9 0,93
4 0,13
9 897,20 1 0,6 0,216 0,562 0,6 1,33 0,33 2,2313
1997199
0 0,93
4 0,13
9 909,32 1 0,6 0,216 0,562 0,6 1,33 0,38 2,5987
1997199
1 0,93
4 0,13
9 926,92 1 0,6 0,216 0,562 0,6 1,33 0,43 3,0441
1997199
2 0,93
4 0,13
9 995,76 1 0,6 0,216 0,562 0,6 1,33 0,50 3,7578
1997199
3 0,93
4 0,13
9 279,84 1 0,6 0,199 0,562 0,6 1,33 0,57 1,1180
1997199
4 0,93
4 0,13
9 256,48 1 0,6 0,199 0,562 0,6 1,33 0,66 1,1775
1997199
5 0,93
4 0,13
9 216,16 1 0,6 0,199 0,562 0,6 1,33 0,76 1,1404
1997199
6 0,93
4 0,13
9 237,12 1 0,6 0,155 0,562 0,6 1,33 0,87 1,1197
1997199
7 0,93
4 0,13
9 193,16 1 0,6 0,155 0,562 0,6 1,33 1,00 1,0481 total 23,1183 0 0 23,1183
156
1998198
5 0,93
4 0,13
9 778,02 1 0,6 0,216 0,562 0,6 1,33 0,16 0,9657
1998198
6 0,93
4 0,13
9 817,32 1 0,6 0,216 0,562 0,6 1,33 0,19 1,1657
1998198
7 0,93
4 0,13
9 837,61 1 0,6 0,216 0,562 0,6 1,33 0,22 1,3728
1998198
8 0,93
4 0,13
9 857,50 1 0,6 0,216 0,562 0,6 1,33 0,25 1,6150
1998198
9 0,93
4 0,13
9 897,20 1 0,6 0,216 0,562 0,6 1,33 0,29 1,9418
1998199
0 0,93
4 0,13
9 909,32 1 0,6 0,216 0,562 0,6 1,33 0,33 2,2615
1998199
1 0,93
4 0,13
9 926,92 1 0,6 0,216 0,562 0,6 1,33 0,38 2,6490
1998199
2 0,93
4 0,13
9 995,76 1 0,6 0,216 0,562 0,6 1,33 0,43 3,2701
1998199
3 0,93
4 0,13
9 279,84 1 0,6 0,199 0,562 0,6 1,33 0,50 0,9729
1998199
4 0,93
4 0,13
9 256,48 1 0,6 0,199 0,562 0,6 1,33 0,57 1,0247
1998199
5 0,93
4 0,13
9 216,16 1 0,6 0,199 0,562 0,6 1,33 0,66 0,9924
1998199
6 0,93
4 0,13
9 237,12 1 0,6 0,155 0,562 0,6 1,33 0,76 0,9744
1998199
7 0,93
4 0,13
9 193,16 1 0,6 0,155 0,562 0,6 1,33 0,87 0,9121
1998199
8 0,93
4 0,13
9 196,16 1 0,6 0,155 0,562 0,6 1,33 1,00 1,0644 total 21,1826 0 0 21,1826
1999198
5 0,93
4 0,13
9 778,02 1 0,6 0,216 0,630 0,6 1,33 0,14 0,9420
1999198
6 0,93
4 0,13
9 817,32 1 0,6 0,216 0,630 0,6 1,33 0,16 1,1372
1999198
7 0,93
4 0,13
9 837,61 1 0,6 0,216 0,630 0,6 1,33 0,19 1,3392
1999198
8 0,93
4 0,13
9 857,50 1 0,6 0,216 0,630 0,6 1,33 0,22 1,5755
157
1999198
9 0,93
4 0,13
9 897,20 1 0,6 0,216 0,630 0,6 1,33 0,25 1,8942
1999199
0 0,93
4 0,13
9 909,32 1 0,6 0,216 0,630 0,6 1,33 0,29 2,2061
1999199
1 0,93
4 0,13
9 926,92 1 0,6 0,216 0,630 0,6 1,33 0,33 2,5842
1999199
2 0,93
4 0,13
9 995,76 1 0,6 0,216 0,630 0,6 1,33 0,38 3,1901
1999199
3 0,93
4 0,13
9 279,84 1 0,6 0,199 0,630 0,6 1,33 0,43 0,9491
1999199
4 0,93
4 0,13
9 256,48 1 0,6 0,199 0,630 0,6 1,33 0,50 0,9996
1999199
5 0,93
4 0,13
9 216,16 1 0,6 0,199 0,630 0,6 1,33 0,57 0,9681
1999199
6 0,93
4 0,13
9 237,12 1 0,6 0,155 0,630 0,6 1,33 0,66 0,9505
1999199
7 0,93
4 0,13
9 193,16 1 0,6 0,155 0,630 0,6 1,33 0,76 0,8898
1999199
8 0,93
4 0,13
9 196,16 1 0,6 0,155 0,630 0,6 1,33 0,87 1,0383
1999199
9 0,93
4 0,13
9 172,36 1 0,6 0,104 0,630 0,6 1,33 1,00 0,7034 total 21,3675 0 0 21,3675
2000198
5 0,93
4 0,13
9 778,02 1 0,6 0,216 0,630 0,6 1,33 0,12 0,8198
2000198
6 0,93
4 0,13
9 817,32 1 0,6 0,216 0,630 0,6 1,33 0,14 0,9896
2000198
7 0,93
4 0,13
9 837,61 1 0,6 0,216 0,630 0,6 1,33 0,16 1,1654
2000198
8 0,93
4 0,13
9 857,50 1 0,6 0,216 0,630 0,6 1,33 0,19 1,3710
2000198
9 0,93
4 0,13
9 897,20 1 0,6 0,216 0,630 0,6 1,33 0,22 1,6484
2000199
0 0,93
4 0,13
9 909,32 1 0,6 0,216 0,630 0,6 1,33 0,25 1,9198 2000 199 0,93 0,13 926,92 1 0,6 0,216 0,630 0,6 1,33 0,29 2,2488
158
1 4 9
2000199
2 0,93
4 0,13
9 995,76 1 0,6 0,216 0,630 0,6 1,33 0,33 2,7761
2000199
3 0,93
4 0,13
9 279,84 1 0,6 0,199 0,630 0,6 1,33 0,38 0,8260
2000199
4 0,93
4 0,13
9 256,48 1 0,6 0,199 0,630 0,6 1,33 0,43 0,8699
2000199
5 0,93
4 0,13
9 216,16 1 0,6 0,199 0,630 0,6 1,33 0,50 0,8425
2000199
6 0,93
4 0,13
9 237,12 1 0,6 0,155 0,630 0,6 1,33 0,57 0,8272
2000199
7 0,93
4 0,13
9 193,16 1 0,6 0,155 0,630 0,6 1,33 0,66 0,7743
2000199
8 0,93
4 0,13
9 196,16 1 0,6 0,155 0,630 0,6 1,33 0,76 0,9036
2000199
9 0,93
4 0,13
9 172,36 1 0,6 0,104 0,630 0,6 1,33 0,87 0,6122
2000200
0 0,93
4 0,13
9 164,16 1 0,6 0,104 0,630 0,6 1,33 1,00 0,6700 total 19,2646 0 0 19,2646
159
2001198
5 0,93
4 0,13
9 778,02 1 0,6 0,216 0,613 0,6 1,33 0,11 0,6942
2001198
6 0,93
4 0,13
9 817,32 1 0,6 0,216 0,613 0,6 1,33 0,12 0,8380
2001198
7 0,93
4 0,13
9 837,61 1 0,6 0,216 0,613 0,6 1,33 0,14 0,9868
2001198
8 0,93
4 0,13
9 857,50 1 0,6 0,216 0,613 0,6 1,33 0,16 1,1609
2001198
9 0,93
4 0,13
9 897,20 1 0,6 0,216 0,613 0,6 1,33 0,19 1,3958
2001199
0 0,93
4 0,13
9 909,32 1 0,6 0,216 0,613 0,6 1,33 0,22 1,6256
2001199
1 0,93
4 0,13
9 926,92 1 0,6 0,216 0,613 0,6 1,33 0,25 1,9042
2001199
2 0,93
4 0,13
9 995,76 1 0,6 0,216 0,613 0,6 1,33 0,29 2,3507
2001199
3 0,93
4 0,13
9 279,84 1 0,6 0,199 0,613 0,6 1,33 0,33 0,6994
2001199
4 0,93
4 0,13
9 256,48 1 0,6 0,199 0,613 0,6 1,33 0,38 0,7366
2001199
5 0,93
4 0,13
9 216,16 1 0,6 0,199 0,613 0,6 1,33 0,43 0,7134
2001199
6 0,93
4 0,13
9 237,12 1 0,6 0,155 0,613 0,6 1,33 0,50 0,7004
2001199
7 0,93
4 0,13
9 193,16 1 0,6 0,155 0,613 0,6 1,33 0,57 0,6556
2001199
8 0,93
4 0,13
9 196,16 1 0,6 0,155 0,613 0,6 1,33 0,66 0,7651
2001199
9 0,93
4 0,13
9 172,36 1 0,6 0,104 0,613 0,6 1,33 0,76 0,5183
2001200
0 0,93
4 0,13
9 164,16 1 0,6 0,104 0,613 0,6 1,33 0,87 0,5673
2001200
1 0,93
4 0,13
9 164,36 1 0,6 0,100 0,613 0,6 1,33 1,00 0,6276 total 16,9398 0 0 16,9398
160
2002198
5 0,93
4 0,13
9 778,02 1 0,6 0,216 0,613 0,6 1,33 0,09 0,6041
2002198
6 0,93
4 0,13
9 817,32 1 0,6 0,216 0,613 0,6 1,33 0,11 0,7292
2002198
7 0,93
4 0,13
9 837,61 1 0,6 0,216 0,613 0,6 1,33 0,12 0,8588
2002198
8 0,93
4 0,13
9 857,50 1 0,6 0,216 0,613 0,6 1,33 0,14 1,0103
2002198
9 0,93
4 0,13
9 897,20 1 0,6 0,216 0,613 0,6 1,33 0,16 1,2147
2002199
0 0,93
4 0,13
9 909,32 1 0,6 0,216 0,613 0,6 1,33 0,19 1,4147
2002199
1 0,93
4 0,13
9 926,92 1 0,6 0,216 0,613 0,6 1,33 0,22 1,6571
2002199
2 0,93
4 0,13
9 995,76 1 0,6 0,216 0,613 0,6 1,33 0,25 2,0456
2002199
3 0,93
4 0,13
9 279,84 1 0,6 0,199 0,613 0,6 1,33 0,29 0,6086
2002199
4 0,93
4 0,13
9 256,48 1 0,6 0,199 0,613 0,6 1,33 0,33 0,6410
2002199
5 0,93
4 0,13
9 216,16 1 0,6 0,199 0,613 0,6 1,33 0,38 0,6208
2002199
6 0,93
4 0,13
9 237,12 1 0,6 0,155 0,613 0,6 1,33 0,43 0,6095
161
2002199
7 0,93
4 0,13
9 193,16 1 0,6 0,155 0,613 0,6 1,33 0,50 0,5706
2002199
8 0,93
4 0,13
9 196,16 1 0,6 0,155 0,613 0,6 1,33 0,57 0,6658
2002199
9 0,93
4 0,13
9 172,36 1 0,6 0,104 0,613 0,6 1,33 0,66 0,4511
2002200
0 0,93
4 0,13
9 164,16 1 0,6 0,104 0,613 0,6 1,33 0,76 0,4937
2002200
1 0,93
4 0,13
9 164,36 1 0,6 0,100 0,613 0,6 1,33 0,87 0,5461
2002200
2 0,93
4 0,13
9 162,96 1 0,6 0,100 0,613 0,6 1,33 1,00 0,6222 total 15,3638 0 0 15,3638
2003198
5 0,93
4 0,13
9 778,02 1 0,6 0,216 0,621 0,6 1,33 0,08 0,5325
2003198
6 0,93
4 0,13
9 817,32 1 0,6 0,216 0,621 0,6 1,33 0,09 0,6429
2003198
7 0,93
4 0,13
9 837,61 1 0,6 0,216 0,621 0,6 1,33 0,11 0,7571
2003198
8 0,93
4 0,13
9 857,50 1 0,6 0,216 0,621 0,6 1,33 0,12 0,8906
162
2003198
9 0,93
4 0,13
9 897,20 1 0,6 0,216 0,621 0,6 1,33 0,14 1,0708
2003199
0 0,93
4 0,13
9 909,32 1 0,6 0,216 0,621 0,6 1,33 0,16 1,2471
2003199
1 0,93
4 0,13
9 926,92 1 0,6 0,216 0,621 0,6 1,33 0,19 1,4609
2003199
2 0,93
4 0,13
9 995,76 1 0,6 0,216 0,621 0,6 1,33 0,22 1,8034
2003199
3 0,93
4 0,13
9 279,84 1 0,6 0,199 0,621 0,6 1,33 0,25 0,5365
2003199
4 0,93
4 0,13
9 256,48 1 0,6 0,199 0,621 0,6 1,33 0,29 0,5651
2003199
5 0,93
4 0,13
9 216,16 1 0,6 0,199 0,621 0,6 1,33 0,33 0,5473
2003199
6 0,93
4 0,13
9 237,12 1 0,6 0,155 0,621 0,6 1,33 0,38 0,5373
2003199
7 0,93
4 0,13
9 193,16 1 0,6 0,155 0,621 0,6 1,33 0,43 0,5030
2003199
8 0,93
4 0,13
9 196,16 1 0,6 0,155 0,621 0,6 1,33 0,50 0,5870
2003199
9 0,93
4 0,13
9 172,36 1 0,6 0,104 0,621 0,6 1,33 0,57 0,3977
2003200
0 0,93
4 0,13
9 164,16 1 0,6 0,104 0,621 0,6 1,33 0,66 0,4352
2003200
1 0,93
4 0,13
9 164,36 1 0,6 0,100 0,621 0,6 1,33 0,76 0,4815
2003200
2 0,93
4 0,13
9 162,96 1 0,6 0,100 0,621 0,6 1,33 0,87 0,5486
2003200
3 0,93
4 0,13
9 156,60 1 0,6 0,116 0,621 0,6 1,33 1,00 0,7027 total 14,2471 0 0 14,2471
163
2004198
5 0,93
4 0,13
9 778,02 1 0,6 0,216 0,621 0,6 1,33 0,07 0,4634
2004198
6 0,93
4 0,13
9 817,32 1 0,6 0,216 0,621 0,6 1,33 0,08 0,5594
2004198
7 0,93
4 0,13
9 837,61 1 0,6 0,216 0,621 0,6 1,33 0,09 0,6588
2004198
8 0,93
4 0,13
9 857,50 1 0,6 0,216 0,621 0,6 1,33 0,11 0,7751
2004198
9 0,93
4 0,13
9 897,20 1 0,6 0,216 0,621 0,6 1,33 0,12 0,9319
2004199
0 0,93
4 0,13
9 909,32 1 0,6 0,216 0,621 0,6 1,33 0,14 1,0853
2004199
1 0,93
4 0,13
9 926,92 1 0,6 0,216 0,621 0,6 1,33 0,16 1,2713
2004199
2 0,93
4 0,13
9 995,76 1 0,6 0,216 0,621 0,6 1,33 0,19 1,5693
2004199
3 0,93
4 0,13
9 279,84 1 0,6 0,199 0,621 0,6 1,33 0,22 0,4669
2004199
4 0,93
4 0,13
9 256,48 1 0,6 0,199 0,621 0,6 1,33 0,25 0,4918
2004199
5 0,93
4 0,13
9 216,16 1 0,6 0,199 0,621 0,6 1,33 0,29 0,4763
2004199
6 0,93
4 0,13
9 237,12 1 0,6 0,155 0,621 0,6 1,33 0,33 0,4676
2004199
7 0,93
4 0,13
9 193,16 1 0,6 0,155 0,621 0,6 1,33 0,38 0,4377
2004199
8 0,93
4 0,13
9 196,16 1 0,6 0,155 0,621 0,6 1,33 0,43 0,5108
2004199
9 0,93
4 0,13
9 172,36 1 0,6 0,104 0,621 0,6 1,33 0,50 0,3461
2004200
0 0,93
4 0,13
9 164,16 1 0,6 0,104 0,621 0,6 1,33 0,57 0,3787
164
2004200
1 0,93
4 0,13
9 164,36 1 0,6 0,100 0,621 0,6 1,33 0,66 0,4190
2004200
2 0,93
4 0,13
9 162,96 1 0,6 0,100 0,621 0,6 1,33 0,76 0,4774
2004200
3 0,93
4 0,13
9 156,60 1 0,6 0,116 0,621 0,6 1,33 0,87 0,6115
2004200
4 0,93
4 0,13
9 170,80 1 0,6 0,116 0,621 0,6 1,33 1,00 0,7664 total 13,1647 0 0 13,1647