analiza geo-demografica a macro-judetului mures - harghita

7/23/2019 Analiza Geo-Demografica a Macro-judetului Mures - Harghita

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-geo-demografica-a-macro-judetului-mures-harghita 1/18

UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA”, IASI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE IȘ

GEOLOGIE

Analiza geo-deog!a"i#$ a a#!o-%&de &l&iț

'&!e - (a!g)i*aș

S*&den*+

An&l+ I

Fa#&l*a*ea+ Geografie şi Geologie

Se#ializa!ea+ Geografia turismului

G!&a+ GT 15

Di#ilina+ Geografia Populatiei

.!o"eo!+ ai*/ D!/ TUDORA Daniel

IA I, 0123Ș



I/ Dinai#a na*&!al$ a o&la4iei 5n a#!o-%&de4&l '&!e - (a!g)i*aș

I.1. Cartograma natalităţii



Natalitatea, ca element principal al dinamicii i structurii popula iei de ine valori ridicate n macro!ș ț ț

"ude ul #ure $ %arg&ita, după cum relevă cartograma distri'u iei natalită ii., n anul ())*.ț ș ț ț

Cea mai mare pondere o de in comunele cu valori ntre +!1), fiind reparti-ate n partea cuț

preponderen ă n partea nordică a macro!"ude ului. Comunele cu natalită i foarte mari ntre aproimativț ț ț

1+!1/ sunt foarte pu ine, n număr de + din care 0 apar innd "ude ului #ure , aici remarcndu!se2ț ț ț ș

3etca, 3atava, 3ărgata, 3ii oara, 4ărăgău etc.ș

rmătoarea pondere de natalitate ce domină la nivelul marco!"ude ului este repre-entată deț

comunele cu valori cuprinse ntre 1)!11, fiind locali-ate n partea vestică i estică a macro!"ude ului, cuș ț

preponderen ă n "ude ul #ure .ț ț ș

Cele mai reduse natalită i se ncadrea-ă ntre valorile 6!+ i se regăsesc doar la nivelul a +ț ș

comune din care * apar in "ude ului #ure , printre care amintim2 7il'or, 8r"iu, %odo a, 9npetru!de!ț ț ș ș

Cmpie etc. Iar comune cunatalită i ridicate se regăsesc la nivelul a 01 de comune ce de in valori cuprinseț ț

ntre 10!1+, fiind n număr de 1/ doar pe teritoriul "ude ului #ure .ț ș

: altă categorie nsemnată de comune, adică 6) din 155 sunt cele cu valori cuprinse ntre 11!10,fiind predominante ;(1< pe teritoriul "ude ului %arg&ita, mai eact n partea central!sudică.ț

=n general la nivelul ntregului teritoriu macro!"ude ean se poate o'serva o cre tere a natalită iiț ș ț

comunelor n gradient, odată ce ne ndreptăm din nordul macro!"ude ului spre sudul acestuia.ț

Natalitatea ridicată a acestui macro!"ude de 1),1, ce este mai mare dect media na ională /,(ț ț

se datorea-ă faptului că la nivelul macro!"ude ului se ntlnesc etnii precum romi * $ >,*?, mag&iari pesteț

>)?, etnii ce prin tradi ie se caracteri-ea-ă cu o natalitate ridicată i o sus inere necondi ionată a acesteia.ț ș ț ț

: altă eplica ie ar fi eisten a la nivel macro!"ude ean a unor confesiun precun2 romano!catoliciț ț ț

*)!*5?, reforma i ()!0)?, greco!catolici 0!6,/?, unitareni peste 6?, martorii lui Ie&ova 1!1,5?,țadventi ti de -iua a aptea preste 1,5?, confesiuni ce au sus inut i sus in de!a lungul timpului na terile peș ș ț ș ț ș

care le ncura"ea-ă.

Prin urmare, n urma anali-ei distri'u iei natalită ii la nivelul macro!"ude ului #ure $ %arg&itaț ț ț ș

constatăm faptul că ponderea natalită ii este peste media na ională ;/,(< cu aproimativ 1?, nsă cuț ț

toate aceste ar tre'ui să se implemente-e legi care să prevină scăderea natalită ii ci să o sus ină prinț ț

diferite mi"loace precum crearea de locuri de muncă ce să ofere un salariu ofertant, salariu ce ar contri'uila siguran a -ilei de mine i la acesul la serviciile saniare.ț ș



I.(. Cartograma mortalită iiț



Cartograma distri'u ei mortalită ii n macro!"ude ul #ure $ @l'a, n anul ())*, pre-intă nț ț ț ș

general o mortalitate medie ntre 1(!16, mai ales n "ude ul %arg&ita, "ude ce pre-intă o natalitate deț ț

!11 ce se află su' media na iona ă ce este de !11,> fa ă de "ude ul #ure a cărui mortalitate este deț ș ț ț ș

11, / , adică cu ),1 peste media na ională.ț

Comunele cu cele mai ridicate valori ale mortalită ii sunt locali-ate n "ude ul #ure , din + comuneț ț ș

5 se regăsesc n #ure , mai eact n partea estcă a "ude ului. @ceste comune cuprind valori ntre !(0 $ ;!ș ț

(>< fiind caracteri-ate printr!un proces de m'ătrnire a popula ei i de migra ie a popula iei tinere spreț ș ț ț

ora e sau alte -one cu oportuni ăti diverse spre un trai de vi ă mai 'un. @ici amintim2 8r"iu, 7ala, 7ic&i ,ș ț ț ș

C&ieru!de!Aos etc.

#ortaliatate destul de ridicată pre-intă i comnuele care nregistre-ă valori precum !1+ $ ;!(0<,ș

fiind n număr de 00 din care (6 pe teritoriul "ude ului #ure , fiind locali-ate aleatoriu. : altă categorieț ș

de comune ce cuprind valori desul de nsemnate la nivelul macro!"ude ului sunt cele cu valori cuprinseț

ntre !1) $ ;!1(< fiind locali-ate n partea cental!estcă i sud!vestică a macro!"ude ului i !16 $ ;!1+<ș ț ș

fiind locali-ate n partea vestică i nord!vestică a macro!"ude ului.ș ț

#a"oritatea comunelor cuprind valori ntre !1( $ ;!16<, la nivelul macro!"ude ului fiindțlocali-ate n partea sudică i nord!vestică, mai eact cu preponderen ă n "ude ul #ure . Iar cele mai miciș ț ț ș

valori ale mortalită ii se nregistrea-ă la nivelul a + comune din care 6 apar in "ude ului #ure . Cu valoriț ț ț ș

cuprinse ntre !+ $ ;!1)< se eviden ia-ă comune precum2 #iercurea!Ciuc, Aoseni, @pold, Bagăr etc.ț

Comuna 7alan din "ude ul %arg&ita nregistrea-ă cea mai scă-ută mortalitate ;!*,5< din totț

macro!"ude ul, acest lucru putnd fi eplicat prin ponderea mare a popula iei tinere din această comună, aț ț

cărei popula ie are locuri de muncă n regiunile apropiate i deci nu a fost nevoită să părăsească -ona ci săț ș

a"ute la de-voltarea ei i la posi'ilitatea de nlocuire a genera iilor n viitor.ș ț

Cartograma distri'u iei mortalită ii n macro!"ude ul #ure $ %arg&ita n anul ())*, se remarcă caț ț ț ș

un semnal de alarmp pentru sistemul politic care ar tre'ui să i!a măsuri de reducere a deceselor i deș

de-voltare a macro!"ude ului i ridicarea speran ei de via ă.ț ș ț ț



I.0. Cartograma 'ilan ului naturalț



7ilan ul natural ca diferen ă dintre natalitate i mortalitate n macro!"ude ul #ure $ @l'a, esteț ț ș ț ș

pre-ent mai mult su' deficit natural, cu valori cuprinse ntre ) $ ;!(,5<, fiind n număr de 6) iș

distri'uite n mod egal ntre cele două "ude e ale macro!"ude ului, cu preponderen ă n partea estică iț ț ț ș

vestică a acestuia.

8intr!un total de 155 de comune doar 05 de comune pre-intă un spor natural, din care (> decomune pre-intă valori cuprinse ntre )!6 i numai + comune pre-intă un spor natural pu in mai ridicat,ș ț

ntre 6!*, din care 5 se află pe teritoriul "ude ului #ure . Comune precum 9nmartin, Petelea pre-intă oț ș

natalitate ridicată, fie nregistrea-ă un număr mai redus de decese ca urmare a cre terii speran ei de via ă iș ț ț ș

a fapului că ponderea popula iei tinere este mai ridicată fa ă de ponderea popula iei vrstnice.ț ț ț

3alori mai reduse al 'ilan ului natural pre-intă i comunele cu valori cuprinse ntre !* $ ;!10<,ț ș

fiind locali-ate n partea central!nordică a macro!"ude ului, regiune care pre-intă natalită i destul de reduseț ț

i mortalită i ridicate, aceste comune fiind n număr de 01 din care (> se află n "ude ul #ure , mai eactș ț ț ș

n partea central estică a acestuia.

8eficitul natural devine mai pronun at la nivelul a + comune din care * se găsesc n "ude ul #ure ,ț ț ș

fiind situate n partea estică i vestică a "ude ului i cuprin-nd valori ntre !10 $ ;!1/<. Cel mai ridicatș ț ș

deficit natural se află n "ude ul #ure la nivelul comunei 9uplac, fiind de aproimati 1/. @ceastăț ș

comună nregistrea-ă valori etrem de reduse ale natalită ii ;5< i totodată mortalitatea este foarteț ș

ridicată ;!(6<. @ceste valori se eplică prin nivelul de trai scă-ut, ponderea foarte mare a popula ieiț

vrstnice i sla'a de-voltare a sistenului sanitar.ș

Cartograma distri'u iei 'ilan ului natural n macro!"ude ul #ure $ %arg&ita, n anul ())* pre-intăț ț ț ș

un deficit natural de !1,0 ce este mai redus dect media na ională ;!(,*<, deficit ce este mai accentuatț

la nivelul "ude ului #ure ;!1,>< fa ă de "ude ul %arg&ita ;!),/<. @stfel această cartogramă pre-intă oț ș ț ț

situa ie nu tocmai plăcută a dinamici popula iei din această regiune.ț ț



I.6. Interpretare sintetică asupra dinamicii naturale a populaţiei n macro!"udeţul #ure ! %arg&itaș



ocali-at n partea centrală a ării, macro!"ude ul #ure $ %arg&ita se individuali-ea-ă prin indiciț ț ș

precum2 natalitatea, mortalitate, 'ilantul natural sau indicele de fertilitate, n anul ())*. @cest macro!"udeț

i!a creat o imagine de percep ie n urma anali-ei anali-ei acestor indicatori.ș ț

Prin urmare, natalitatea la nivelul macro!"ude ului se caracteri-ea-ă prin valori pu in peste mediaț ț

na ională, ponderea cea mai mare de comune de innd!o comunele cu valori cuprinse ntre +!1), doar +ț ț

comune din care * pe teritoriul "ude ului #ure de in valori mai reduse ale natalită ii ;6!+< i tot unț ș ț ț ș

număr de + comune din care 6 apar in "ude ului #ure repre-intă comunele cu cea mai ridicată natalitateț ț ș

;1+!1/<.

9!a constatat o strnsă legatură ntre inducele de fertilitate la nuvelul macro!"ude ului i natalitateț ș

astfel prin urmare, comunele care au un induce ridicat al fertilită ii au i o natalitate ridicată i invers.ț ș ș

9u'liniem faptul că popula ia comunelor care este implicată in activită ile din sectorul ter iar i secunadar ț ț ș ș

re-intă un spor natural ca urmare a faptului că pre-en a salariilor oferă o siguran ă i un nivel mai 'un deț ț ș

via ă, iar datori ă unui nivel de educa ie mai ridicat se produce o un oarecare ec&ili'ru ntre mortalitate iț ț ț ș

natalitate.

=n plus o altă legătură ce s!a constatat n urma o'serva iti cartogramelor este aceea că comunele cuțo natalitate ridicată i cu un indice de fertilitate la fel de mare se suprapun cu comunele ce! i desfă oarăș ș ț

principalele activită i n sectorul primar.ț

#ortalitatea este destul de ridicată n "ude ul #ure $ %arg&ita, fiind mai mică ;11,6< fa ă deț ș ț

media na ională, mai 'ine de "umătate dintre comune ;>1 din 155 de comune< de innd valori cuprinseț ț

ntre !1( $ ;!1+< ca urmare a traiului de via ă scă-ut i condi iilor sanitare precare. 8e asemenea.ț ș ț

Demarcăm că doar + comune repre-intă comunele cu cea mai ridicată mortalitate ;!(0 $ /!(><<, datoratăcel mai pro'a'il emigra iei de popula ie tnără i adultă catre alte regiuni mai favora'ile sau sla'eiț ț ș

de-voltări sanitareE i tot un numaă de + comune le repre-intă pe cele cu valorile cele mai scă-ute aleș

mortalita ii ; !+ $ ;!1)<< datorită unui trai mai ridicat, reducerii de decese la vrsta naintată i cre tereaț ș șsperan ei de via ă.ț ț

8iferen a dintre natalitate i mortalirate define te 'ilantul natural al macro!"ude ului #ure $ ț ș ș ț ș

%arg&ita, 'ilan ce se caracteri-ea-ă printr!un deficit natural mai redus dect media na ională. a nivelulț ț

macro!"ude ului sporul natural este repre-entat de 05 de comune din care doar + relevă un spor pu in maiț ț

ridicat ;6!*<. #a"oritatea comunelor pre-intă un u or deficit natural cu valori cuprinse ntre ) $ ;!(,5<.ș

@lte categorii de comune valori cu destul de considera'ile ale 'ilan ului natural sunt cele cuprinse ntreț

!(,5 $ ;!*< ;numărnd 0/ de comune i din care (5 situate n "ude ul#ure < i valori ntre !* $ ;!10<ș ț ș ș

;01 de astfel de comune din care (0 pe teritoriul #ure ului<.ș

=n conclu-ie, n urma anali-ei indicatorilor demografici precum2 natalitatea, mortalitatea, 'ilantulnatural i indicele de fertilitate, macro!"ude ul #ure $ %unedoara nu relevă tocmai o imagine favora'ilă aș ț ș

dinamicii popula iei. @stfel, ar tre'ui să se i!a unele masuri prin care locurile de muncă n -onă sa fie maiț

numeroase, popula ia să ai'e acces u or la sericiile medicale, serviciile să fie mai numeroase ceea ceț ș

asigură un nivel de trai mai ridicat iar popula ia locală nu va mai fi nevoită să migre-e ci va rămne inț

-onă i va a"uta la de-voltarea acesteia. Cu alte cuvinte, ar tre'ui sa se ncura"e-e i să se sus ină acestiș ș ț

indicatori care au un rol important in de-voltarea macro!"ude ului.ț



II/ S*!&#*&!a e g!&e de 67!*e 8i e9e 5n

a#!o-%&de4&l '&!e - (a!g)i*aș

II.1. Piramida pe grupe de vrste şi see n macro!"udeţul #ure ! %arg&itaș

3 : ; 0 2 1 2 0 ; : 3

S*!&#*&!a o&la iei e g!&e de 67!*$ i e9e,ț ș

5n a#!o-%&de &l '&!e - (a!g)i*a, 011<ț ș

=$!>a iț Feei

?

V7!*a

Popula ia ce apar ine macro!"ude ului #ure $ %unedoara se află n fa-ele deț ț ț ș Fmaturi-are a popula iei, fa-ă n care popula ia adultă este dominantă, a a cun reiese din cadrul piramidei popula iei peț ț ș ț

structură de vrste i see a macro!"ude ului.ș ț

Hvolu ia cur'elor natalită ii i mortalită ii n ultima sută de ani determină structura popula iei peț ț ș ț ț

vrste i see. #odificările ce s!au adăugat n ultima perioadă se datorea-ă n general scăderii de natalitateș

i cre terii speran ei de via ă.ș ș ț ț

@ceastă piramidă a macro!"ude ului relevă faptul că popula ia dominantă este cea adultă, careț ț

nregistrea-ă un oarecare ec&ili'ru ntre see la această categorie de vrste datorită faptului că popula iaț

masculină este mai predispusă dect cea feminină la diverse conflicte, pro'leme i accidente, droguri,ș

alcool i tutun, ceea ce face ca mortalitatea masculină să fie mai ridicată i astfel să se producă unș ș

ec&ili'ru ntre see.

a categoria de vrstă tnără, seul masculin il domină pe cel feminin ceea ce este normal, pentrucă de o'icei se nasc mai mul i 'ăie i dect fete, fapt eviden iat de co&orta de vrste )!6 ani.ț ț ț



9eul feminin ncepe să!l domine pe ce masculin la categoria de vrstă naintată, ncepnd cuco&ortele de +)!>5 de ani, ca urmare a numărului mare de decese ale seului mascului n urma PrimuluiDă-'oi #ondial.

:'srvnd piramida macro!"ude eană deducem faptul că co&orta de 0/!0/ de ani indică o natalitateț

mai redusă ca urmare a adoptării decretului din 1/** prin care se inter-iceau avorturile. Ca urmare aacceptării i adaptării popula iei stă martoră co&orta de vrste 0)!06 de ani ce indică cea mai mareș ț

natalitate. =n anii următori, natalitatea ncă n nregistrea-ă valori destul de ridicate dar spre anii 1/>)!1//) natalitatea ncepe să se reducă iar după 1//), odată cu căderea sistemului comunist aceasta se pră'u e te 'rusc după cum se poate o'serva la nicelul co&ortelor cu vrste cuprinse ntre 5!/ i )!6 ani.ș ș ș

@ceastă piramidă se ncadrea-ă n tipul piramidelor neregulate, fiind ntr!un proces deFmaturi-are spre Fm'ătrnire, fapt redat de reducerea treptată a natalită ii ce define te m'ătrnirea laț ș

'a-ă n paralel cu cre terea popula iei 'ătrne ca urmare a scăderii considera'ile a numărului de decese.ș ț

II.(. Tipuri de piramide pe grupe de vrste n macro!"udeţul #ure ! %arg&itaș

II.(.a. Piramida structurii popula iei pe grupe de vrstă i see, n comuna 8r"iu din "ude ul %arg&ita, nț ș ț

anul ())*

< : 0 1 0 : <

S*!&#*&!a o&la iei e g!&e de 67!-*$ i -e9e, 5n #o&na D7!%i& din %&de &l (a!g)i*a, 011<ț ș ț

=$!>a iț Feei

%

Vârsta



@nali-nd piramida structurii popula iei pe grupe de vrstă i see a comunei 8r"iu din "ude ulț ș ț

%unedoara, constatăm ca aceasta pre-intă unele particularită i ce o diferen ia-ă de piramida macro!ț ț

"ude ului.ț

@stfel, o primă deose'ire ntre piramida comunei 8r"iu i cea a macro!"ude ului se eviden ia-ă laș ț ț

grupa de vrstă tănără n care aici domină seul feminin i nu cel masculin, ceea ce este anormal pentru căș

de regulă numărul de na teri la 'ăie i este mai mare dect cel de feti e, ceea ce se remarcă n dreptulș ț ț

co&ortei de )!6 ani. : altă anormalitate o indică co&orta de vrste 5!/ anu unde domină 'ăie ii de i deț ș

o'icei seul feminin domină pentru că este mai re-istent dect cel masculin la anumite 'oli.

a categoria de vrstă nu mai o'servăm o egalitate ntre see ca la nivelul macro!"ude ului, ci oț

u oară dominare a seului masculin, n ciuda faptului că 'ăr'a ii sunt mult mai dispu i la vicii precumș ț ș

alcoolul, tutunul, drogurile, pericole de muncă i accidente, nregidtrnd mai multe decese.ș

Grupa de vrstă adultă se caracteri-ea-ă ca i n ca-ul piramidei macro!"ude ului printr!o dominareș ț

a seului feminin, ca urmare a numărului mare de decese a seului masculin ce s!a nregistrat n timpulPrimului Dă-'oi #ondial.

@semănare ce se impune ntre aceste două piramide, cea a comunei i cea a macro!"ude ului, esteș ț

că la nivelul co&ortei de 0/!0/ de ani indică o natalitate mai redusă ca urmare a adoptării decretului din1/** prin care se inter-iceau avorturile. Ca urmare a acceptării i adaptării popula iei stă martoră co&ortaș ț

de vrste 0)!06 de ani ce indică cea mai mare natalitate. =n anii următori, natalitatea ncă n nregistrea-ăvalori destul de ridicate dar spre anii 1/>)!1//) natalitatea ncepe să se reducă iar după 1//), odată cucăderea sistemului comunist aceasta se pră'u e te 'rusc după cum se poate o'serva la nicelul co&ortelor ș ș

cu vrste cuprinse ntre 5!/ i )!6 ani.ș

Piramida comunei 8r"iu are aspect de m'ătrnire dar doar la vrful piramidei ca urmare acre terii popula iri nvărstă, nu i la 'a-ă unde natalitatea ncă se men ine ridicată.ș ț ș ț



II.(.'. Piramida structurii popula iei pe grupe de vrstă i see, n comuna unca de Aos din "ude ulț ș ț

%arg&ita, n anul ())*

3 : ; 0 2 1 2 0 ; : 3

S*!&#*&!a o&la iei e g!&e de 67!*$ i e9e, 5n #o&naț ș

L&n#a de @o din %&de &l (a!g)i*a,011<ț

=$!>a iț Feei

%

Vârsta

Piramida comunei unca de Aos din "ude ul %arg&ita se caracteri-ea-ă printr!o formă deț

Fclopotspecifică -onelor n curs de -evvoltare i cu o natalitate ridicată.ș

: primă diferen ă ntre piramida macro!"ude ului i piramida comunei unca de Aos se remarcă laț ț ș

categoria de vrstă tnără ce nregistrea-ă o natalitate mai ridicată dect in ca-ul macro!"ude ului i n careț ș

seel feminin domină n dreptul co&orte de )!6 ani ceea ce nu este normal pentru că de o'icei na terile deș

se masculin sunt mai numeroase dect cele de se feminin. 8e-ec&ili'rul se remarcă i la nivelulș

co&ortei următoare de 5!/ ani unde desi 'ăie ii sunt mai sensi'ili dect fetele domină seul masculin.ț

Popula ia adultă i tnăra de ine cele mai mar propor ii n ca-ul acestei piramide, iar la grupa deț ș ț ț

vrstă adultă domină seul masculin n pofida predispunerii seului la diferite accidente, pericole profesionale sau vicii precum alcoolul, drogurile sau tutunul.

@tt la nivelul piramidei comunei unca deAos ct i la nivelul piramidei macro!"ude ului, co&orta de 0/!ș ț

0/ de ani indică o natalitate mai redusă ca urmare a adoptării decretului din 1/** prin care se inter-iceauavorturile. Ca urmare a acceptării i adaptării popula iei stă martoră co&orta de vrste 0)!06 de ani ceș ț

indică cea mai mare natalitate. =n anii următori, natalitatea ncă n nregistrea-ă valori destul de ridicatedar spre anii 1/>)!1//) natalitatea ncepe să se reducă iar după 1//), odată cu căderea sistemuluicomunist aceasta se pră'u e te 'rusc după cum se poate o'serva la nicelul co&ortelor cu vrste cuprinseș ș

ntre 5!/ i )!6 ani.ș



Popula ia vrsnică se caracteri-ea-ă ca i n ca-ul piramidei macro!"ude ului prin dominareaț ș ț

seului feminin ncepnd cu co&ortele de vrstă +5!>5 de ani. @cest de-ec&ili'ru se datora-ă faptului că nPrimul Dă-oi #ondial 'ăr'a ii au nregistrat opondere considera'ilă de decese.ț

@spectul piramidei comunei unca de Aos fiind de F ntinerire datorită procentului de natalitate

ncă ridicat spre Fmaturi-are ca urmare a cre terii popula iei adulte care alături de popula ia tnără de ineș ț ț țcele mai mari valori.

II.(.c. Piramida structurii popula iei pe grupe de vrstă i see, n comuna Bagăr din "ude ul #ure , n anulț ș ț ș

())*

A < : 0 1 0 : <

S*!&#*&!a o&la iei e g!&e de 67!-*$ i -e9e, 5n #o&na Zag$! din %&de &l '&!e , 011<ț ș ț ș

=$!>a iț Feei

%

V7!-*a

Piramida comunei Bagăr din "ude ul #ure se comportă diferit fa ă de cea a macro!"ude ului prinț ș ț ț

faptul că popula ia tnără adultă i cea adultă de ine cel mai mare procenta". =n plus, la categoria de vrstăț ș ț

adultă spre deose'ire de piramida macro!"ude ului unde se nregistra o egalitate ntre see, la nivelulț

comunei Bagăr seul masculin l domină pe cel feminin cel mai pro'a'il datorită imigra iei de popula ieț ț

de se masculin ca urmare a cererii locurilor de muncă i n pofida faptului ca la acestă categorie deș

vrstă, seul masculin este predispus alcoolului, tutunului, drogurilor sau diferitelor pericole i accidenteș

de mună sau a conflictelor de orice gen.

i n ca-ul acestei piramide ca i n ca-ul piramidei macro!"ude ului natalitatea cea mai ridicatăȘ ș ț

este indicată de co&ortele de vrstă 0)!06 de ani fiind precedate de co&ortele de vrste de 05!0/ de ani ce



indică o natalitate scă-ută ca urmare a adoptării decretului ce inter-icea avorturile, decret ce a favori-atnatalitate pe timpul perioadei comuniste dar care s!a redus odată cu pră'u irea sistemului politic.ș

Categoria de vrstă naintată se caracteri-ea-ă ca i in ca-ul piramidei macro!"ude ului prinș ț

ponderea mare a popula iei de se feminin, popula ia de se masculin nregistrnd ponderi reduse datorităț ț

perderilor de vie i omene ti cau-ate de Primul Dă-'oi #ondial. Ce este ciudat este dominarea seuluiț ș

masculin n dreptul co&ortei de vrste *5!*/ de ani cel mai pro'a'il ca urmare a căsătoriilor nc&eiate n

număr mare după ntoarcerea solda ilor din ră-'oi i cre terea procenta"ului de nop ialită ii.ț ș ș ț ț

II.0. Interpretarea sintetică a structurii popula iei pe grupe de vrste şi see n macro!"ude ul #ureț ț ș

$ %arg&ita

9itua ia macro!"ude ului #ure $ %unedoara este pre-entată prin intermediul piramidei ceț ț ș

structurea-ă popula ia regiunii pe grupe de vrste i see. @ceastă piramidă are un aspect general deț ș

Fmaturi-are spre m'ătrnire, procesul de m'ătrnire fiind evident i se manifestă att la 'a-aș piramidei ca urmare a reducerii natalită ii, ct i la vrf datorită scăderii continuii a mortalită ii la grupaț ș ț

vrsnică i a cre terii speran ei de via ă. Pe lngă acest proces de m'ătrnire este pre-ent i un decala"ș ș ț ț ș

ntre cele două see2 feminin i masculin. 9eul masculin este dominat de cel feminin la grupa de vrstăș

naintată, unde ponderea popula iei a"unge să fie du'lată sau c&iar triplă fa ă de cea masculină.ț ț

9itua ia piramidei macro!"ude uli #ure $ %unedoara nu este ntlnită n aceea i manieră la toateț ț ș ș

cele 155 de comune ale macro!"ude ului, ci diferă de la o comună la alta. @stfel, n comunele 8r"iu iț ș

unca de Aos la categoria de vrstă tnără domină seul feminin n detrimentul seului masculin ceea ceeste anormal pentru că na terile de 'ăie i nregistrea-ă un număr mai mare dect cel de feti e, dar laș ț ț

nivelul comnunei Bagăr ca i n ca-ul macro!"ude ului la nivelul co&ortei de vrste de )!6 ani dominăș țseul masculin.

9pre deose'ire de piramida macro!"ude uli ce la categoria de vrstă adultă nregistrea-ă unț

ec&ili'ru ntre see, datorat numarului mai mare de decese la seel masculin ca o consecin ă a faptului căț

'ăr'a ii sunt mai dispu i la accidente, pericole de muncă, alcool, tutun sau droguri, la nivelul celor treiț ș

comune se o'servă o dominare a seului masculin n ciuda predispunerii acestuia, fapt eplicat prin primaimigrarii de popula ie adultă de se masculuin ca urmare a cererii locurilor de muncă.ț

9pre deose'ire de piramida macro!"ude ului i de cele ale comunelor unca de Aos i Bagăr,ț ș ș

comuna 8r"iu nregistrea-ă o pondre mai mare a popula iei vrstnice n dreptul co&ortelor de vrste deț

+)!+/ de ani, ca urmare a căsătoriilor nc&eiate n număr mare după ntoarcerea solda ilor din ră-'oi.ț

=n altă ordine de idei, structura popula iei pe grupe de vrstă i see varia-ă de la o comună la alta,ț ș

eviden indu!se prin caracteristici particulare, dar ntr!un final se a"unge la o imagine unică a structuriiț

popula iei, adică la piramida structurii popula iei pe grupe de vrstă i see a macro!"ude ului #ure !ț ț ș ț ș

%arg&ita.



III/ S*!&#*&!a o#&a4ional$ a o&la4iei

5n a#!o-%&de4&l '&!e - (a!g)i*aș

III.1. 8iagramă ternară a dispunerii populatiei ocupate pe cele trei sectoare ale economiei şi

cratograma asociată acesteia

Cartograma populatiei ocupate pe cele trei sectoare ale economiei



III.(. Interpretarea analitică a cartogramei repartitiei populatiei ocupate pe cele trei sectoare ale

economiei

Cartograma popula iei ocupate pe cele trei sectoare ale economiei n macro!"ude ul #ure $ ț ț ș

%unedoara repre-intă imaginea de ansam'lu a acestui macro!"ude , la nivelul anului ())*.ț

9ectorul primar este 'ine repre-entat n cadrul macro!"ude ului #ure $ %unedoara, 5) de comuneț ș

din 155 i desfă oară principalele activită i n agricultură ;porum', cartofi, sfeclă de -a&ăr<, viticulturăș ș ț

;Bagăr, 7ăgaciu, Trnăveni<, pomicultură ;@pold, Deg&in, 7ato , Neaua, imone ti, upeni< i cre tereaș Ș ș ș ș

animalelor. Aude ul #ure de innd 06 din 5) de comune cu principale activită i n sectorul primar.ț ș ț ț



9ectorul secundar este mai sla' repre-entat dect sectorul primar, doar (0 de comune din care 16apar in "ude ului #ure se remarcă prin activitate industrială, "ude ce se remarcă printr!o pondere maiț ț ș ț

mare a industriei fa ă de "ude ul %arg&ita. Principalele activită i industriale se desfă oară n2 industriaț ț ț ș

etractivă ; ga- metan $ #iercurea Nira"uluiE 9ngeorgiu de Pădure, 8eleni, Cristur 9ec, incai etcEȘ

minereuri de feer $ uetaE minereuri cuprifere $ 7ălanE sare $ Praid, :cna #ure <, industria energieiș

electrice ;centrale solare $ ă-area, Glodeni, Cipău, Trnăveni<, industria siderurgică $ 3lă&i a, industriaț

constructoare de ma ini, electronică i electote&nică ;ma ini i ec&ipament industrial $ #iercurea!Ciuc<,ș ș ș ș

industria c&imică ; produse din cauciuc i anvelope $ udu E produse clorosodice $ :cna #ure ,ș ș ș

TărnăveniE ngră ăminte c&imice $ Tg.#ure <, industria prelucrării lemnului ;com'inate de prelucrare aș ș

lemnului $ Toli a, Gălău a , Deg&inE c&erestea $ Topli a, placa"e i furnire $ Topli a i Deg&inE mo'ilă $ ț ș ț ț ș ț ș

Tg.#ure E instrumentre mu-icale $ Deg&in<, industria u oară ;stofe $ G&eorg&eni, :dor&eiu 9ecuiesc,ș ș

9ig&i oara, Tg. #ure E confec ii $ G&eorg&eni, Tg.#ure E pielărie $ Tg.#ure E ncăl ăminte $ Deg&in< iș ș ț ș ș ț ș

industria alimentară ; prelucrarea cărnii $ Tg. #ure i Deg&in, 9ig&i oaraE lapte i produse lactate $ Tg.ș ș ș ș

#ure i 9iig&i oara, -a&ăr $ udu i Tg. #ure E vin i 'ere $ 9ig&i oara<.ș ș ș ș ș ș ș ș

9ectorul ter iar este cel mai sla' repre-entat n compara ie cu celelalte sectoare economice, findț ț

doar + comune ce se remarcă, din care 5 se află pe teritoriul "ude ului %arg&ita. @cest lucru se datorea-ăț

faptului că macro!"ude ul este sla' de-voltat, serviciile fiind predominante n regiunile 'ine de-voltate.ț

#a"oritatea comunelor, adică +5 din 155 pre-intă la nivelul lor toate cele trei ramuri industrialentr!o propor ie oarecum egală, 0+ astfel de comune fiind caracteristice "ude ului #ure . 4aptul ca laț ț ș

nivelul acestor comune se regăsesc toate cele trei sectoare ale economiei ntr!o m'inare perfectă este ocaracteristică a tărilor centrali-at planificate.

@ adar, n urma anali-ei cartogramedi distri'u iei popula iei ocupate pe cele trei secoare aleș ț ț

economiei o'servăm o dominare la nivelul macro!"ude ului a comunelor ce m'ină perfect cele trei ramuriț

ale economiei, apoi urmea-ă sectorul primar urmat de cel secundar i n final sectorul ter iar cu cea maiș ț

mică pondere. Ponderea scă-ută a sectorului ter iar se datorea-ă faptului că Domnia a facut parte dinț

fostele state comuniste, state ce nu au acordat importan ă acestui sector, dar n ultima perioadă de timpț

acest sector, ncetul cu ncetul prinde avnt i se de-voltă.ș

analiza geo-demografica a macro-judetului mures - harghita

Documents