ANALIZA DISCURSULUI POLITIC

Curs 5 Limbaj şi ideologie. Cazul „limbii de

lemn”. (15.12.2011)

I. Ideologie. Relaţia limbaj-gândireII. Limba de lemn

1. Accepţii2. Caracteristici generale3. Variaţie internă4. Intervenţie explicită asupra limbii5. Stilul limbii de lemn6. Lectura critică

- în sens restrâns sau lărgit - evaluare negativă sau neutră. • Utilizarea curentă: negativă, polemică (ideologia ca sistem articulat,

simplificator, impus prin propagandă şi/sau prin forţă)• - conceptul neutru şi descriptiv (ideologia ca ansamblu de idei, opinii, valori din

sfera politică; concepţie, viziune asupra realităţii sociale şi politice). • set de idei şi credinţe relativ stabile, împărtăşite de anumite grupuri sociale

(excluzându-se deci opiniile strict individuale), care acţionează în domeniul social şi politic şi au un caracter explicit, articulat (dar nu neapărat logic şi coerent).

În anumite momente istorice şi contexte politice, ideologia se consolidează şi se rigidizează, devenind în mod programatic obiect al propagandei şi al îndoctrinării.

„The concept of ideology is often used in the media and the social sciences, but it is notoriously vague. Its everyday usage is largerly negative, and typically refers to the rigid, misguided, or partisan ideas of others: we have the truth, and they have ideologies” T. A. van Dijk, “Politics, ideology and discourse”, în Keith Brown (ed.), Encyclopedia of Language and Linguistics, ed. a II-a, Oxford, Elsevier, 2005, p. 728.

I. Ideologie

Relaţia limbaj-gândire

ipoteza Sapir-Whorf (principiul relativităţii lingvistice)• limbajul influenţează gândirea • diferenţele de limbaj > diferenţe în gândire• prin influenţarea limbajului – influenţarea gândirii +

a comportamentului

• - gândirea – total dependentă de limbaj?• - e posibilă condiţionarea/modificarea gândirii prin

modificarea limbajului?

Edward Sapir (1884 – 1939), Benjamin Lee Whorf (1897-1941)

argumente contra:

• universaliile cognitive• traducerea• creativitatea

George Orwell (1903 – 1950)

Nineteen Eighty-Four (1949)• - Newspeak, Doublethink• Ministry of Truth (Minitrue),

thoughtcrime• Ministry of Peace (Minipax)• Ministry of Love (Miniluv)• - anexa: principiile de alcătuire a

“Nouvorbei” Politics and the English Language (1946)• - metafore clişeizate – cuvinte lungi –

cuvinte inutile – pasivul – jargon ştiinţific

N. Chomsky

• “problema orwelliană a limbajului” = cum putem şti atât de puţin când avem atâtea dovezi –

• metoda disputei aparente

II. Limba de lemn1. Conceptul, accepţii • - sensul restrâns, limitat istoric – limbajul oficial al

regimurilor totalitare comuniste din secolul XX• - sens intermediar: discurs totalitar• - sensul larg: termen de evaluare negativă a

discursului politic în genere.

Thom, Françoise, 2005 [1987], Limba de lemn, trad. rom., Bucureşti, Humanitas, 2005 (ed. I: 1993; ed. originală: La langue de bois, Paris, Juillard, 1987).Sasu, Aurel, 2008, Dicţionarul limbii române de lemn, Piteşti, Paralela 45.Teodorescu, Cristiana-Nicola, 2000, Patologia limbajului comunist totalitar, Craiova, Scrisul românesc.

2. Caracteristici

- raportarea la realitate: - fals, mincinos - autonom, ficţional, rupt de realitate:

ritualizare (limbaj de incantaţie, Thom 1987, woodoo language, Manoliu Manea 1993: 248),

golire de sens (limbaj monoton, repetitiv, clişeizat) ficţionalizare (limbaj autosuficient, Thom 1987;

limbaj opac, Teodorescu 2000: 187-188).

• „Ca rezultat al profundelor transformări

petrecute în anii de după eliberare, al victoriei orînduirii socialiste, al uriaşei activităţi politico-educative desfăşurate de partid, în ţara noastră s-au obţinut rezultate deosebit de importante în lărgirea orizontului cultural, în ridicarea nivelului politic şi ideologic, în formarea conştiinţei socialiste a celor ce muncesc. Aceasta se exprimă în faptul că întregul nostru popor, toţi oamenii muncii, fără deosebire de naţionalitate, înfăptuiesc neabătut politica internă şi externă a partidului, pe care o consideră drept propria lor politică, văzînd în ea garanţia bunăstării şi fericirii lor. Ţelul suprem al politicii partidului nostru a fost şi este creşterea bunăstării materiale şi spirituale a maselor, asigurarea condiţiilor pentru afirmarea plenară a personalităţii, făurirea omului nou, profund devotat socialismului şi comunismului. Activitatea politico-educativă constituie o parte componentă inseparabilă a operei de edificare a noii orînduiri sociale, o preocupare de seamă a partidului şi statului nostru” (Tezele din iulie, 1971)

• „11. — Se vor lua măsuri pentru o mai bună orientare a activităţii editoriale, pentru ca producţia de carte să răspundă în mai mare măsură cerinţelor educaţiei comuniste. Se va exercita un control mai riguros, pentru evitarea publicării unor lucrări literare care nu răspund cerinţelor activităţii politico-educative a partidului nostru, a cărţilor care promovează idei şi concepţii dăunătoare intereselor construcţiei socialiste.

• 12. — În orientarea repertoriilor instituţiilor de spectacole, teatru, operă, balet, estradă, se va pune accent pe promovarea creaţiei originale cu caracter militant, revoluţionar. Se va da, de asemenea, extensiune lucrărilor valoroase din creaţia artistică actuală a ţărilor socialiste; se va asigura o selecţie mai riguroasă a lucrărilor din repertoriul clasic şi contemporan internaţional.

• Se va acţiona mai perseverent pentru dezvoltarea creaţiei româneşti de operă, operetă şi balet cu teme izvorîte din lupta poporului nostru pentru socialism. Comitetele judeţene şi municipale de partid răspund de orientarea justă a repertoriilor instituţiilor artistice profesioniste de spectacole, precum şi ale caselor de cultură şi căminelor culturale.

• 13. — Se vor lua măsuri pentru mai buna echilibrare a filmelor programate în cinematografele noastre, limitîndu-se difuzarea filmelor poliţiste, de aventuri, interzicîndu-se filmele care cultivă violenţa şi vulgaritatea, care propagă modul de viaţă burghez.” (Tezele din iulie, 1971)

• - asocierea cu o constrângere exterioară - coerciţie

• - este persuasiv? este violent?• - “seducţia comodităţii”• - utilizarea socială - instrument de putere • - generalizarea folosirii

• “Cinstind memoria lui Mihai Eminescu, să facem totul pentru a asigura înfăptuirea neabătută a programului partidului de construcţie socialistă, pentru înflorirea continuă a artei şi culturii româneşti, pentru sporirea forţei sale educative, a mesajului său profund umanist, revoluţionar, să creăm şi să dăm poporului noi şi valoroase opere care să slujească progresului şi înălţării patriei, ridicării conştiinţei socialiste, dezvoltării înaltelor trăsături ale omului nou, înaintat, făuritor conştient al celei mai drepte şi umane societăţi, al visului de aur al omenirii – comunismul! “(“Mesajul tovarăşului Nicolae Ceauşescu [...] cu prilejul Simpozionului omagial «Mihai Eminescu»”, “România liberă”, 14.06.1989, 1)

3. Variaţie internă

• - variaţie în funcţie de diferitele contexte sociale

• - variaţie istorică

4. Intervenţia explicită asupra limbii• „ACTIV, s.n. 1. Colectiv într-o organizaţie politică sau într-o instituţie de stat,

format din elementele cele mai devotate şi cele mai ridicate din punct de vedere politic, cărora li se încredinţează o muncă de răspundere (...). Totalitatea persoanelor care, deşi nu fac parte din partidul clasei muncitoare, se identifică ideologic cu acesta şi îi sprijină munca, formînd elementul de legătură între el şi mase” (DLRLC, I);

• „AUTOCRITICĂ s.f. Metodă de bază în acţiunea de educare a membrilor partidului de tip nou şi a oamenilor muncii, constînd în privirea critică a propriei activităţi, în dezvăluirea şi recunoaşterea în mod deschis şi cinstit a propriilor lipsuri şi greşeli, în descoperirea cauzelor care le-au provocat şi a mijloacelor de lichidare a lor” (DLRLC, I).

• „dacă cuvîntul cîrciumă va ieşi în foarte scurtă vreme chiar din vocabularul activ, aceasta este o consecinţă a transformării structurii statului nostru” (Graur 1954: 30).

• „Iată de ce se constată că, în loc ca Dicţionarul să palpite de curentul vieţii noi, ne dă miros de tămâie, izmă şi fum de cădelniţă” (Săvulescu 1952: 11).

• Soldatul, anexă preţioasă a

statului burghez, educat în spiritul vătămător al naţionalismului, a tras în fraţii săi muncitori şi ţărani, a luat parte la războiul imperialist contra Uniunii so vietice. (...) Astăzi, în timp ce ostaşii Armatei R.P.R., urmînd exemplul glorioşilor ostaşi sovietici, se in struiesc temeinic pentru a impune pacea, soldaţii francezi sunt trimişi să înăbuşe mişcarea de eliberare naţiona lă din colonii. (CV, nr. 1, 1951).

“autocritica”• „Lingvistica pe care am făcut-o cu toţii până nu de mult a fost stăpânită de

cosmopolitism şi formalism, defectele organice ale lingvisticii burgheze de oricând şi oriunde” (Cuvânt înainte al redacţiei, în Studii şi cercetări lingvistice, I, 1950, fasc. 1, p. 5);

• „Lipsa mea principală era necunoaşterea materialismului dialectic şi a materialismului istoric, din cauza căreia foarte adesea am prezentat faptele într-o lumină falsă” (Graur 1955: 5).

• „Apariţia lucrării lui I.V. Stalin “Marxismul şi problemele lingvisticii”, din iunie-iulie 1950, a avut darul să împrăştie dintr-o dată ceaţa marrismului, care ne acoperea ochii” (Graur 1955: 5);

• „Apariţia genialei lucrări a lui I.V. Stalin, «Marxismul şi problemele lingvisticii» a dat naştere unui puternic avânt în toate domeniile ştiinţei, filosofiei, literaturii şi artei” (Orzea 1952: 187).

5. Stilul „limbii de lemn”în a doua jumătate a secolului al XX-lea: limbaj clişeizat , impus

şi în afara sferei politicii; simbol şi instrument al puterii caracter vag, abstract caracter impersonal absenţa deicticelor modalizatori de necesitate (trebuie) polarizare semantică exces de adjective calificative şi construcţii

superlative sintaxă greoaie (stil nominal) structuri binare (cvasi-sinonimice) ornamente stilistice – retorică de ceremonial

Ex.: adjective• amplu, deplin, epocal,

excepţional, genial, grandios, imens, intens, inestimabil, magistral, măreţ, neţărmurit, prodigios, strălucit, uriaş....

• bestial, criminal, periculos, terorist, tâlhăresc, banditesc, nelegiuit; veninos, putred, decăzut, murdar, hidos, cretin; neomenesc, sinistru, diabolic; reacţionar, fascist, legionar, şovin, imperialist...

Ex.: "Telegramă":

Cu adîncă recunoştinţă şi vie gratitudine pentru contribuţia dumneavoastră hotărîtoare la elaborarea documentelor supuse în aceste zile dezbaterii Congresului, pentru întreaga activitate neobosită şi eroică pe care o desfăşuraţi la cîrma destinelor patriei şi partidului, în sprijinul cauzei socialismului şi comunismului, al păcii şi colaborării internaţionale, ne exprimăm încă o dată adeziunea neclintită faţă de hotărîrea cu privire la realegerea dumneavoastră de către forumul comunist în funcţia supremă de secretar general al partidului, opţiune politică fundamentală ce constituie garanţia fermă că, sub conducerea dumneavoastră înţeleaptă şi clarvăzătoare, patria noastră va înainta ferm pe drumul edificării orînduirii socialiste şi comuniste”

(Telegrama Comitetului Judeţean Alba, România Liberă 23.11.1989, 2)

Ex.: Convenţiile politeţii- stilul “omagial” -

• Facem legământ solemn că vom urma cu credinţă şi pilduitor devotament partidul, pe dumneavoastră, mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, pe dumneavoastră, mult stimată tovarăşă Elena Ceauşescu (RL, 17.10.1989).

• a) „Mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, Mult stimată tovarăşă Elena Ceauşescu“ (Cuvântul tovarăşului Ştefan Alba)

• b) „Mult stimate tovarăşe secretar general Nicolae Ceauşescu, Mult stimată şi iubită tovarăşă Elena Ceauşescu“ (Cuvântul tovarăşei Maria Flucsă) - Conferinţă Naţională a P.C.R. (RL, 17.12.1987):

Ex.: politică• [politică] 1. formă de organizare şi de

conducere a unei comunităţi umane, de asigurare a unei ordini interne etc. în scopul obţinerii dominaţiei unei clase asupra altora, al apărării intereselor economice ale clasei economiceşte dominante şi al garantării securităţii externe; sferă de activitate social-istorică ce cuprinde relaţiile, orientările şi manifestările care apar între clase, între grupuri sociale, între popoare etc. în legătură cu promovarea intereselor lor, în lupta pentru putere etc.; orientare, activitate, acţiune a unei clase, a unor grupuri sociale, a puterii de stat etc. în domeniul conducerii treburilor interne şi externe; ideologie care reflectă această orientare, activitate, acţiune (DEX 1975).

• [politique] 1. art et pratique du gouvernement des sociétés humaines. (Petit Robert 1991)

• [politics] 1. the activities associated with the governance of a country or area. (Concise Oxford 1999)

Ex.: Metafore• “înfruntând valurile uriaşe provocate de uragane şi

cutremure, trebuie să navigăm cu mare atenţie pentru a asigura înaintarea patriei noastre spre piscurile înalte ale societăţii comuniste”. (1982)

• “sudoarea a continuat să curgă – deopotrivă din braţele stoarse de efort, din mintea pusă la lucru. Sudoarea aceasta a urcat în recolte, a împins tractoare şi combine – a revenit în oameni, făcându-i mai înalţi, mai statuari, mai siguri pe ei şi pe destinul lor. Sudoarea aceasta i-a urcat pe piedestale de eroi” (RL, 30.08.1989, 2).

O viziune din interior

Dumitru Popescu, Am fost şi cioplitor de himere, Bucureşti, Expres, 1994

• „am început să completăm, să dezvoltăm, să precizăm ideile, să introducem idei noi” (p. 112);

• „în final, l-am luat în mână ca pe o bijuterie” (p. 112) ; • „raportul lui Ceauşescu cred că poate fi comparat cu un

capitol dintr-un roman captivant” (p. 122); • un ziarist al Scânteii „detona nişte bombe de-ţi tăia respiraţia”

(p. 138)• „gândirea lui mi-a dat mult de furcă până când am reuşit să o

pătrund, pentru că era încâlcită şi, mai ales, exprimată primitiv şi rigid” (p. 74);

• „excrescenţe ale stilului personal” (p. 154).

6. Lectura critică• - “să dezvoltăm tot mai puternic spiritul de sacrificiu” x 4 (CN 1987)• - “Murmurul azi şi orişicînd / E plânset în zadar” (CN 1987)• - “pînă in 1990, ţara noastră trebuie să depăşească stadul de ţară

socialistă în curs de dezvoltare şi să treacă la un stadiu nou, superior – cel de ţară socialistă mediu dezvoltată” (CN 1987)

• - “din punct de vedere social, România, prin realizarea principiilor socialiste de proprietate, de repartiţie, de etică şi echitate, se află cu mult înaintea celor mai dezvoltate ţări capitaliste” (CN 1987)

• - “Statele Unite ale Americii (...) au ajuns – după declaraţiile oficiale – într-o situaţie economică gravă, cu o rămânere în urmă a dezvoltării, însăşi a tehnicii” (CN 1987)

• - “Nu-i nici un secret, ne spune unul dintre ei. Începem treaba dimineaţa, imediat ce se poate intra în lanuri, şi o încheiem seara târziu. Combinele se reglează permanent, iar descărcarea recoltei se face din mers fără să se piardă vremea” (După seceriş..., 1989)

• - “numai şi numai socialismul a asigurat deplina independenţa, bunăstarea şi fericirea” (RL 16.09.1989, Vizită la Iaşi)

• - “iată de ce subliniez – şi trebuie să subliniem continuu – că numai şi numai în condiţiile socialismului, sub conducerea gloriosului nostru partid comunist, am putut să realizăm această dezvoltare” (RL 16.09.1989, Vizită la Iaşi)

• - “Aceasta este numai şi numai datorită marii proprietăţi socialiste” (RL 16.09.1989, Vizită la Iaşi)

• Vagul, aproximarea

aluzie precisă, insinuare, ameninţare

“s-a petrecut o seamă de fapte, s-a dezvăluit o seamă de lucruri” (Şedinţa 1952: 103) Mihaela Cristea (ed.), Reconstituiri necesare. Şedinţa din 27 iunie 1952 a Uniunilor de Creaţie din România, Bucureşti, Polirom, 2005.

Eufemismul > reproş, acuzaţie

“Există şi în domeniul nostru o anumită rămânere în urmă” (Şedinţa 1952: 103)

“avem încă serioase rămâneri în urmă” (CN 1987)“existenţa unor lipsuri din diferite sectoare” (CN 1987)“serioase lipsuri şi rămîneri în urmă” (CN 1987)“o serie de stări de lucruri negative” (CN 1987)“nerealizările înregistrate” (CN 1987)

“... excepţie făcând doar cooperativa agricolă de producţie Negru Vodă care a declanşat secerişul cu întârziere justificând că lanurile nu ar fi coapte, ceea ce nu corespunde întru totul adevărului” (După seceriş..., 1989)

Nicolae Ceauşescu, Raport... , Conferinţa Naţională a P.C.R., în România liberă, 15.12.1987Ion Popovici, După seceriş, cu toate forţele, la semănatul culturilor duble!, în România liberă, 19.06.1989

Impersonalitatea > ameninţare• “se impun măsuri hotărâte pentru lichidarea grabnică a stărilor de lucruri

negative”• “toate acestea impun ca o necesitate lichidarea cu desăvârşire a lipsurilor,

a stărilor negative ce s-au manifestat în cursul acestui an”• “trebuie să fie luate toate măsurile pentru lichidarea tendinţelor anarhice,

care se mai manifestă în diferite sectoare, de a se cheltui mijloacele materiale şi financiare pentru construcţii de birouri, de alte spaţii, de hale”

• “este necesar să fie luate măsuri hotărâte”• “se impun măsuri ferme”• “de aceea sânt necesare măsuri hotărâte”• “sânt necesare măsuri ferme”• “trebuie să stabilească măsuri şi orientări clare, ferme, în spirit

revoluţionar”• “aplicarea cu fermitate”

(CN 1987)

Aserţiuni polemice – reafirmarea dogmei

• “Mie mi se pare însă că, câteodată, unii – chiar şi unii scriitori, sau unii literaţi – se supraapreciază pe ei înşişi, locul pe care-l ocupă în societate. Vedeţi dumneavoastră, până la urmă, dezvoltarea conştiinţei umane n-a început cu scriitorul. Progresul conştiinţei umane nu se datorează scriitorului; este, totuşi, un adevăr de care va trebui să ţinem seama”

(Stenograma 1971, p. 163)

• “cred că nu a fost întâlnire pe care am avut-o, în care să nu spun cu toată tăria că nu putem admite în literatura românească o altă concepţie decât concepţia materialist-dialectică, filozofia materialist-dialectică despre lume şi despre societate. Asta este problema care se pune, tovarăşi!”

(Stenograma 1971, p. 167)

• “România, poporul român s-a

dezvoltat în condiţiuni grele iar cei ce nu au mers în pas cu poporul, cu lupta de eliberare naţională şi socială, n-au putut fi consideraţi decât aşa cum au fost, de fapt, ca trădători – şi trataţi ca atare. Citiţi şi această istorie a României! Credeţi că astăzi noi putem fi mai indulgenţi decât strămoşii noştri? Putem să fim, într-adevăr, mai îngăduitori decât strămoşii noştri, în numele aşa-zisei libertăţi de creaţie?”

(Stenograma 1971, p. 169)

• “toată presa este de partid, nu există presă fără de partid în România, aşa cum nu există literatură fără de partid; trebuie să fie clar, tovarăşi, că atunci când vorbim de rolul conducător al partidului, înscris în Constituţie, înseamnă că rolul acesta de conducător cuprinde toate sferele activităţii, inclusiv presa”

(Stenograma 1971, p. 173)

Stenograma întâlnirii tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu activul Uniunii Scriitorilor, în Liviu Maliţa (ed.), Ceauşescu –critic literar, Bucureşti, Vremea, 2007.

• - “este greu să se asigure progresul prin aşa-zisul

socialism de piaţ㔕 - “atitudine fermă împotriva propagandei de peste

hotare”• - “atitudine mai fermă faţa de propaganda de peste

hotare, care, în numele aşa-ziselor drepturi ale omului...”

• - “a întăririi (...) ordinei şi disciplinei”• - “asigurării conducerii unitare”• - “creşterea rolului planului naţional unic”

(CN 1997)

Metadiscurs - interzicerea explicită a interpretărilor deviante

• “Nu există alt sentiment decât acela de a condamna cu putere acţiunea deviatoare a lui Luca şi a tov. Ana Pauker şi Teohari Georgescu” (Şedinţa 1952: 106)

• “mi se pare că tov. Jar a vorbit despre un conflict între Vasile Luca şi tov. Gheorghiu-Dej. Or, acesta nu este un fel de a pune problema. Aici nu este vorba de niciun fel de luptăpersonală. Aici este vorba de linia partidului reprezentată de tov. Gheorghiu-Dej şi este vorba de linia deviatoare reprezentată de Vasile Luca” (Şedinţa 1952: 107)

• “Nu vreau să jignesc pe nimeni aici, nici pe scriitori, şi cu atât mai puţin literatura, dar discuţiile au fost destul de limitate, înguste” (Stenograma 1971, p. 161)

• “Se pare că nu sânt înţelese câteva lucruri elementare...” (Stenograma 1971, p. 164)

Delaţiune

• “Ne-a surprins faptul că nici unul dintre aceşti delegaţi nu au remarcat că o serie de autocamioane şi remorci sosesc la baza de recepţie fără prelate existând astfel riscul să se risipească produse pe traseu sau să se degradeze recolta din cauza intemperiilor aşa cum s-a întâmplat în ziua raidului nostru. Iată numerele câtorva camioane care transportau orz fără prelate pe o ploaie torenţială: 21 CT 1118; 31 CT 5459; 21 CT 1101; 23 BC 2367”

(După seceriş..., 1989)

după 1989:• urme ale “limbii de lemn”:

inerţii şi reacţii parodice;• “explozie lingvistică”:

încălcare a limitelor dintre registre, pătrundere a limbajului familiar-argotic în discursul public;

• regăsirea unor stiluri discursive anterioare (antebelice): liberal, naţionalist etc.;

• puternice interferenţe cu limbajul publicistic şi publicitar actual.