stop to shop aprilie 2013

2 Stop to shop

Director general

Andreea Bqnicq

andreea.banica@unireashop.ro

Director Publicitate [i V~nz`ri

Ecaterina Utali

ecaterina.utali@unireashop.ro

021.30.30.364, 0722.101.756

Director Crea]ie

Cristian Scutelnicu

cristian.scutelnicu@unireashop.ro

021.30.30.367, 0724.242.742

Redactor {ef

Roxana Bichi[

Redactori:

Felicia Chirvq[oiu, Carmen Cristea,

Vladimir Popa, Anna B.

Valentin S., Dreamstime

Revista editat` de:

Tycoon Media Press

parte a grupului

Adresa redac]iei:

Unirea Shopping Center

Etaj 5, Sector 3, Pia]a Unirii nr. 1,

Bucure[ti

Fax: 021.30.30.236

Tiraj: 10.000 exemplare

Copyright: Este interzisq reproducerea oricqrui

material scris sau a oricqrei ilustra]ii din aceastq

publica]ie fqrq acordul prealabil scris al

Tycoon Media Press.

Nr. 127 - Aprilie 2013

10 INTERVIU

De vorb` cu Christian Sabbagh

22 FAshIoN ARchITEcTURE

Pierre Balmain, p`rintele lui “Jolie Madame”

25 GENTLEMEN’s AGREEMENT

by Adina Buzatu

42 FAshIoN sTYLE

by BSB, Danza Boutique & Cristallini

64 LEc}IA dE KEMPo

Spiritul de samurai \n cinematografie

72 sToRY oF...

Voltaire [i Emilie de Châtelet

”“

|n dressing-ul meu se reg`sesc toatetipurile de haine, de lacele sport, casual,p~n` la cele mai ele-gante ]inute,prefer~nd rochiile \ndetrimentul pan-talonilor.Andreea Mantea,

shopping f`r` cabina de prob`

4 Stop to shop

EditShop

Stteam de vorb cu o prieten care mi-a povestit o \ntmplare, pe care simtnevoia s v-o spun. Aflat la Paris, s-a oprit la o cafenea s \[i savurezebutura cu cofein fr de care nu ar putea demara \n vltoarea zilei. Citeaun ziar cnd, la o mas alturat, se a[eaz dou femei, mam [i fiic. {tieprea bine cum st treaba cu “neaten]ia civilizat” (n.r. adic, de[i nu ai cums nu auzi ce se vorbe[te exact \n urechile tale, \]i vezi de treab!), dar laun moment dat nu a mai putut s o pun \n aplicare. Cele dou se pregteaude o sesiune asidu de shopping. Mama \i explica tineri domni[oare planu lde btaie. Care erau magazinele \n care urmau s intre. Ce colec]ii aveau svad [i ce gen de ]inute trebuia s probeze. Ce i-a atras aten]ia prietenei meleau fost urmtoarele cuvinte ale mamei: “Vezi tu, draga mea, moda nu estedoar ceea ce citim noi \n reviste. Ele doar ne ajut s ne facem o idee. Acumai crescut [i trebuie s \n]elegi c [i moda este precum [coala. Teoria se\nva], dar depinde foarte mult de cum o pui \n practic, astfel \nct s aicertitudinea c mesaju l pe care \l percep ceilal]i despre tine este cel pe care\l dore[ti tu!”. {i mama, o doamn elegant [i foarte [ic, mai lua o gur dincafeaua aburind, \n timp ce fiica savura croissant-u l delicios [i \i sorbeafiecare cuvnt. “Una este s pui o rochie de zi cnd mergi cu prietenii \n ora[[i alta este o rochie cnd mergi la teatru. Evident, vom avea alt gen de rochiecu alt croial [i alt imprimeu. Nu chiar neagr, c e[ti tnr, dar nici s ar]ica un tablou al lui Picasso.”. Ce poate fi mai frumos dect un astfel de start pentru o sesiune de shop-ping? Personal, cred c nimic! A \nv]a de mic care este rolu l modei \n via]anoastr, cum trebuie cumprate ]inutele [i pentru ce gen de ocazii punemhainele \n pungile de cumprturi sunt lucruri esen]iale. Mi-a[ dori s triesccu senza]ia c [i tinerii no[tri au astfel de discu]ii cu prin]ii lor, iar dac nuau sfatu l meu ar fi ca mcar odat s apeleze la stili[ti pentru lec]ii de shop-ping…cu sau fr arom de cafea.

A voastr,

Roxana BichiRedactor {ef

Cafea cu aromãde shopping

Una este s` pui orochie de zi când

mergi cu prietenii \nora[ [i alta este orochie când mergila teatru. Evident,vom avea alt gende rochie cu alt`croial` [i alt im-

primeu. Nu chiarneagr`, c` e[ti

tân`r`, dar nici s`ar`]i ca un tablou al

lui Picasso.

Olympus Has Fallen

Regia: Antoine Fuqua

Cu: Gerard Butler,

Aaron Eckhart,

Morgan Freeman

Gen: Ac]iune,

Thriller

Premier` \nRom~nia:05.04.2013

Oblivion

Regia: Joseph Kosinski

Cu: Tom

Cruise, Mor-

gan Free-

man, Olga

Kurylenko,

Andrea Rise-

borough

Gen:Ac]iune,

Aventuri, SF

Premier` \n Rom~nia:12.04.2013

Jagten

Regia: Thomas Vinterberg

Cu: Alexan-

dra Rapa-

port, Mads

Mikkelsen

Gen: Dram`

Admission

Regia: Paul Weitz

Cu: Paul

Rudd, Tina

Gen: Comedie

Scary Movie 5

Regia: Malcolm D. Lee

Cu: Charlie

Sheen, Ashley

Tisdale, Lind-

say Lohan

Gen: Comedie,

Horror, Thriller

Mamaia

Regia: Jesús del Cerro

Cu: Stela

Popescu,

Valentin

Teodo-

M`d`lina

Gen:Comedie

Iron Man 3

Regia: Shane

Cu: Robert

Downey Jr.,

Guy Pearce,

Gwyneth Pal-

trow, Jon

Favreau, Don

Cheadle,

Ben Kingsley

Gen: Ac]iune, Aventuri, SF

Premier` \n Rom~nia:26.04.2013

The Incredible

Burt Wonderstone

Regia: Don

Scardino

Cu: Olivia Wilde,

Jim Carrey, Steve

Carell, Steve

Buscemi

Gen: Comedie

Câinele

japonez

Regia: Tudor

Jurgiu

Cu: Victor

Rebengiuc,

{erban Pavlu

Gen: Dram`

Premier` \nRom~nia: 29.04.2013

Premierele lunii aprilie

6 Stop to shop

8 Stop to shop

nEwS – agEnda lunii

inFoShop v+ aducE {tirilE mai aproapE

5/04ConCert trooPer & iriS

Trooper va pune în premier` înscen` conceptul „An Iron Tribute”,avându-i al`turi pe membriiforma]iei Iris. Spectacolul se anun]`a fi cea mai grandioas` produc]iesemnat` de Trooper, pân` acum.Concertul va însemna o întâlnireîntre dou` genera]ii: membrii„Na]ionalei de Rock a României” voravea rolul de invitat special înshowul celei mai apreciate forma]iirock a momentului: Trooper.Arenele Romane, Bucure[ti

8/04ConCert vi}a De vie

Vi]a de Vie va sus]ine un concertspecial cu ocazia lans`rii nouluialbum “Acustic”. Invita]ii specialiai serii sunt: R`zvan Suma, Alexan-drina, Florin Ochescu [i EugenCamischi. Albumul “Acustic”con]ine 13 piese. Teatrul Na]ional,Bucure[ti

21/04ConCert Corul maDriGal

Corul Na]ional de Camer` MADRIGAL aniverseaz` 50 de anide activitate, cu prilejul concertu-lui extraordinar cu tem` pascal`.Acesta se va desf`[ura subbagheta dirijorului Voicu Popescu[i va cuprinde lucr`ri din reperto-riul bizantin, clasic [i contemporanromânesc. Manifestareamarcheaz` începutul turneuluina]ional care va mai cuprindeurm`toarele ora[e: Piatra Neam],Bac`u, Suceava, Foc[ani, Bârlad [iIa[i. Ateneul Român, Bucure[ti

11/04ConCert vunK

VUNK va sus]ine un concert, promi -]~nd s` ofere fanilor o sear` de neui-tat. Hard Rock Café, Bucure[ti

26/04Gala Premiilor

StanD uP ComeDy

Celebrul comediant ventriloc JIMMY

TAMLEY ajunge în premier` în

Româ nia, în cadrul celei de a treia

edi]ii a Galei Premiilor Stand Up

Comedy. Jimmy este considerat cel

mai spectaculos [i mai tehnic artist

p`puşar ventriloc din Europa. Cea de

a treia edi]ie a Galei Premiilor Stand

Up Comedy va fi întregit` de presta -

]iile unora dintre cei mai îndr`gi]i co-

median]i din România: Badea, Costel,

Teo, Micutzu, Sorin [i Radu.

28/04ConCert Divna &Dan PuriC

Dou` nume de prestigiu, DIVNALJUBOJEVIC & DAN PURIC, se întâl-nesc pentru a celebra prin actul artis-tic cel mai mare eveniment alOrtodoxiei, Învierea lui Hristos, într-un eveniment de înalt` ]inut`, pro-gramat pentru Duminica Floriilor, laAteneul Român.

10 Stop to shop

|n zona tumultoas a jurnalismului ce implicun grad ridicat de risc, Christian Sabbagh a de -monstrat romnilor maibine de un deceniu c re-porterul de investiga]ieeste, \n felul su, un ca -valer al drept]ii, al cruicuraj asumat este o filo -sofie de via], o formde lupt. Despre via]a luica un film de ac ]iune s-au scris sute de ar ticole[i s-au purtat dez bateriaprinse. |n pos tura deprezentator al principalu-lui jurnal de {tiri de laKanal D, Christian Sabbagh a ales un stilper sonal [i cald de a pre -zenta [tirile. Este ca unprieten care poves te[tecelor dragi despre lumea\n care trim, avertizn -du-i de pericole [i \nche -indu-[i presta]ia jur na lis-tic \ntr-un mod original:„Ave]i grij de dumnea -voastr, o noapte li ni[ ti -t!” pentru c – pa ra fra-zarea lui – “Unde empatie nu e, nimic nu e!”

intErviu

Curaj {n linia {nt i a jurnalismului

christiansabbagh

E[ti un libanez n`scut laV`lenii de Munte. |n plin co-munism, ce a \nsemnat s`ai un tat` din ]ara mereu \nr`zboi [i mereu prezent` la[tiri externe \n telejurnaleleceau[iste?Christian Sabbagh: C~nd e[ti

copil, vezi lumea altfel. La aceavre me nu puteam s` fac deose-biri \ntre cele dou` ]`ri... |mi amin tesc doar c` magazinele dinBeirut erau frumos luminate, cureclame multicolore [i pline cu ju -c`rii. Eram captivat. La V`lenii deMunte, libr`ria din centrul ora [uluiar`ta mai degrab` ca o b`tr~ n`care fusese c~ndva co che t`, darcare nu mai era \n ton cu moda.P`rin]ii \mi aduceau me reu bom-boane, ma[inu]e din me tal, pungi\ntregi cu gum` de mes tecat, pecare le \mp`r]eam cu verii mei [iprietenii de joac`. Nu-mi opreamnimic, [tiind c` mie are cine s`-mi

aduc` \ns` lor, nu! Mi se spuneaLibanezu’, o pore c l` de care n-amsc`pat nici ast`zi.

Cum a fost copil`ria ta,\mp`r]it` \ntre frumoasazon` a Munteniei [i Beirutulsf~[iat de r`zboaie?C.S.: A[ putea spune c` am

avut, concomitent, dou` copil`rii:una frumoas`, lini[tit`, [i alta tu-multuoas`. De V`lenii de Muntem` leag` amintiri pl`cute, precumziua \n care am devenit pionier,co lindatul iarna, sc`ldatul la g~r -l`. Bine, mai erau [i momentetris te, ca de exemplu c~nd p`rin]ii

mei plecau \n Liban [i m` l`sau\n grija m`tu[ii mele. {tiam c` erao desp`r]ire temporar`, de doarc~ teva luni, dar pentru mine p` -rea o ve[nicie. {i aceste st`riaveam s` le tr`iesc p~n` \n clasaa patra, c~nd p`rin]ii au decis s`m` ia definitiv \n Liban. Era o pe-rioad` de acalmie total`, via]a sedesf`[ura normal, iar toate con-fesiunile religioase p`reau s` fiajuns la un consens. Nu a duratmult [i r`zboiul a re\nceput acolo.Astfel aveam s`-i cunosc ferocita -tea sub toate formele [i nu mi s-a \nt~mplat doar mie. To]i li ba -ne zii din genera]ia mea au tr`itaceast` nedorit` experien]`. Amdevenit f`r` voie martorii unui r`z -boi absurd [i ilogic. Am crescut cuspaim` \n suflet c` \n ur m` toareaclip` fiecare dintre noi poate fiurm`toarea victim`. Moar teap~ndea oriunde, fie c` te \ntorceaide la [coal`, c` mergeai la cum -p`r`turi sau te duceai duminica labiseric`. Am avut \ns` noroc...

Ce amintiri [i \nv`]`turi ]i-aur`mas de la tat`l t`u [i dinBeirut?C.S.: Tat`l meu era un idea -

list. M-a \nv`]at s` respect oa-menii, s` fiu un om cinstit \nvia]`, s` nu dau niciodat` \ntr-unom c`zut, la sensul figurat, evi-dent, s` m` \nv`] cu greut`]ile demic, pentru c` indiferent c~t demul]i bani ai avea, poate veni o zic~nd nu mai ai nimic. {i atuncitrebuie s` o iei de la cap`t. Acestlucru i s-a \nt~mplat chiar lui.Odat` cu izbucnirea r`zboiului, fa-milia noastr` a s`r`cit. Tata in-vestise to]i banii \ntr-un hotel

Am avut, conco -mitent, dou`

copi l`rii: una fru- moa s`, li ni[ tit`, [ialta tumultuoas`.

Stop to shop 11

intErviu

care, din 1977 p~n` \n 2002, afost ocupat de refugia]i. De fapt,a fost r~nd pe r~nd, ocupat depalestinieni, israelieni, sirieni [idiferite mili]ii [i bombardat sis-tematic. |n tot acest timp, a fost[i cartier general al acestor ar-mate [i fac]iuni militare.

De[i nu ai putut din cauzacet`]eniei, ]i-ai dorit s` deviipoli]ist. De ce?C.S.: Este un vis pe care mul]i

dintre noi l-au avut \n copil`rie: s`devii cavaler al drept`]ii, s`-i aperipe cei slabi [i c`rora li se face oinjusti]ie, s` fii b`iatul bun, aido -ma eroului care apare subit [i tescoate dintr-un impas. Dar via]ase pare c` avea alte planuri cumine. Chiar dac` sunt rom~n, \nochii unora r`m~n doar un arabcare dorea s` intre \ntr-o astfel destructur` pentru a ob]ine informa -]ii pe care, probabil, s` le ofereunei puteri str`ine. I-am \n]eles [inu am \nvinov`]it pe nimeni, pen-tru c` este dreptul fiec`rei ]`ri s`-[i ia m`suri suplimentare deprecau]ie.

Ai ales jurnalismul dindragoste pentru reportajelelui Geo Bogza. Ce alte mo dele jurnalistice te-aumai influen]at sau ]i-aust~rnit admira]ia?

C.S.: Sunt foarte mul]i... Pasi-unea mea pentru scrierile lui GeoBogza sau Brunea Fox se explic`prin simplul fapt c` aveam nevoiede c~teva modele profesionale \nvia]`. C`r]ile scrise de ei m-aufascinat \nc` din adolescen]`,pentru c` ambii reporteri f`ceauun decupaj al lumii \n care tr`im:s`r`cie, dezn`dejde, injusti]ie, so-cietate inegal`, boga]i/s`raci.

Ai o licen]` \n jurnalism [ifilosofie [i un master \nfilosofie. Cum ]i-a influen]atfilosofia alegerile \n profesiade jurnalist?C.S.: Cu to]ii ne d`m cu p`re -

rea, fie c` vorbim de politic` saude showbiz. Deci, avem convin-geri filosofice! Ra]ionamentul evalid, dar dincolo de acest lucrufilosofia te preg`te[te pentru olume moral`. C~nd vezi c` tr`ie[ti\ntr-o lume \n care unii au preamult [i al]ii deloc, \ncepi s`-]i pui\ntreb`ri [i s` cau]i expli ca]ii: veiconstata c` inegali ta tea social`va aduce \ntotdeauna cu sineconflicte. A[adar, dac` \ndrep]isocietatea, \ndrep]i [i oamenii. {icum po]i face acest lucru? Suntenorm de multe forme de lupt`...Eu am ales calea jurnalismului.

Ai debutat la Jurnalul Na]io -nal \n 1993, cu o anchet`despre o re]ea de trafican]ide cafea care p`gubiser`statul rom~n cu c~teva miliarde de lei. Ce senti-ment ]i-a oferit un aseme-nea \nceput \n for]`?C.S.: Am fost fascinat, mai

ales c` ancheta aceea a avut [i

urm`ri. A fost demontat` o\ntreag` re]ea de evazioni[ti. {i,din acel moment, am \nceput s`prind gustul pentru genul acestade anchete. M` sim]eam ca unmic detectiv care vrea s` fac`lumin` \ntr-un anume caz.

Dup` 6 ani de pres` scris`,]i-ai f`cut debutul \n televi -ziune \n calitate de cores -pondent de r`zboi \n fostaIugoslavie. Cu ce fel de peri-cole se confrunt` jurnalistulde r`zboi? Ce calit`]i tre-buie s` aib`?

intErviu

12 Stop to shop

Gloan]ele [iobuzele nu aleg,

chiar dac` pevesta ta scrie

PRESS.

Sunt enorm demulte forme de

lupt`... Eu am ales calea

jurnalismului.

intErviu

C.S.: Simplu: un corespon-dent de r`zboi trebuie s` [tie c`\n orice moment poate pl`ti cuvia]a cutezan]a sa de a transmitedintr-o zon` de conflict. Manu -alele corespondetului de r`zboisunt utile unui \ncep`tor, dar pefront sfaturile nu-]i asigur` supra -vie ]uirea. Gloan]ele [i obuzele nualeg, chiar dac` pe vesta ta scriePRESS. Moartea te p~nde[te lafiecare pas pe care-l faci. Trebuies` ai nervi de o]el, o st`p~nire desine fantastic`, ca s` po]i trans-mite dintr-o zon` curpins` dehaos. Eu zic c` dac` pui marepre] pe via]a ta [i mai e[ti [i ghi -nio nist de felul t`u, e mai bine s`-]i alegi o alt` meserie \n via]`.

Exist` vreo experien]` de pefront care te-a marcat?C.S.: Una din cele mai

cutremur`toare aminitiri o am dinIugoslavia. Mai exact, c~nd amvizitat concernul Zastava, la scurttimp dup` bombardarea lui. Secre zuse, ini]ial, c` acolo se fabri -c` armament. Numai c` \n mo-

mentul bombardamentului, pebenzile de produc]ie erau doar au-toturisme Yugo. Ce m-a marcat,nu a fost atacul aerian \n sine, cifaptul c` sub ruinele fumeg~ndeerau \ngropate pentru totdeaunadestinele a zeci de mii de familii.|n doar c~teva minute, locuitoriidin Kragujevac ajunseser` cer[e -tori \n propria ]ar`.

Timp de 10 ani ai prezentatla Prima TV emisiunea „112-Poli]ia \n ac]iune”, cu carete identificai \n mod fericitca profesionist. Ce riscuripresupune jurnalismul de in-vestiga]ie?C.S.: Jurnalismul de inves-

tiga]ie e ca [i o coresponde]` der`zboi. Tot pe teren minat \]i facidocumentarea. Singura diferen]aeste c` pe front [tii \n ce zon` sedau luptele. Aici, nu cuno[ti acto -rii. Pleci de la un fir [i ajungi la oplas` de p`ianjen care tot ]ese.

Care este cel mai interesantsau [ocant caz pe care l-ai\nt~lnit investig~nd al`turide Poli]ie?C.S.: Cred c` foarte multe

cazuri au fost interesante. M-a[opri la dou` momente cheie [i laoamenii care au f`cut istorie \nacele clipe. Primul se refer` launda de [oc provocat` \n Italia deuciderea Giovannei Reggiani dec`tre un rom~n pe nume Mailat,al doilea, la un caz de-o gravitate[i mai mare, consumat \n Olanda[i care a declan[at o campaniede imagine negativ` la adresanoas tr`. Aceste acte izolate aufost exploatate politic, devenind

in strumente de propagand`. Ni[ -te poli]i[ti absolut remarcabili aureu[it s` contracareze toate aces -te atacuri devenind astfel perso -naje cheie, \ntr-o ac]iune dean ver gur` extrem de util` [i

benefic` ]`rii noastre. |n 2007, \nEinhoven-Olanda, doi rom~ni [o -cau opinia public` prin cruzimeaatacurilor lor. Nu le era cunoscut`identitatea [i-n pofida tuturor efor-turilor, agresorii erau de neg`sit.Poli]i[tii olandezi m-au contactatprin intermediul ambasadei de laBucure[ti, cu rug`mintea de aprezenta cazul. Ceea ce am [if`cut. La scurt timp, autorii aveaus` fie prin[i, undeva \n apropiereaBra[ovului. |n aceea perioad`,rela]iile dintre Rom~nia [i Olan -

Stop to shop 13

da erau destul de tensionate, iardup` rezolvarea acestui caz, am-basadorul regatului ]`rilor de Josla Bucure[ti, Excelen]a Sa JaapWerner [i-a schimbat atitudinea.A \nceput s` aib` numai cuvintede laud` la adresa pro curorilor [ipoli]i[tilor rom~ni. Ce vreau s`spun este c` \ntr-un moment ten-sionat pentru Rom~ nia, c~]ivaspeciali[ti au reu[it s` schimbe,\ntr-o perioad` relativ scurt`, per-cep]ia despre rom~ni [i Rom~nia.Nu mai eram considera]i s`lbaticiidin Est. De data aceasta eram \nochii occidentalilor ni[te parteneride \ncredere!

|n prezent, e[ti jurnalistulprincipal la pupitrul [tirilorde la Kanal D. Ce te-a deter-minat s` alegi acest` form`de exprimare jurnalistic` [iacest post de televiziune?C.S.: Totul s-a \nt~mplat

printr-un accident hidraulic, cumar spune Henri Coand`. M` duse -sem pentru altceva la Kanal D.|mi doream s` realizez o emisiunede investiga]ii, iar conducerea mi-a propus s` fac o schimbare \nvia]`, mai exact s` prezint princi-palul jurnal de [tiri. A fost o mareprovocare pentru mine...

Ai un stil foarte personal dea prezenta [tirile, de parc`ai vorbi unor prieteni, nu

unui public larg [i nev`zut.Cum ]i-ai format acest stilunic?C.S.: Cu c~teva zeci de minu -

te \nainte de a intra \n direct,aveam sentimentul unui miel caree dus la t`iere. |mi sim]eam gurauscat`, parc` [i aerul din studiodevenise irespirabil. |mi era tea -m` c` nu o s` pot duce la bunsf~r [it jurnalul [i c` milioane deoameni vor r~de de mine. M-ama[ezat pe scaun, din regie mi sespunea \n casc` c` mai am 10,9, 8 secunde... {i a venit gong-ulfinal. Am spus pentru prima oar`bun` seara doamnelor [i dom-nilor [i, parc` din acel moment,am \nceput s` m` relaxez. Eu nuam luat nici cursuri de dic]ie [inici tehnici de actorie nu am \nv` -]at. Am avut un training de la spe-ciali[ti din Turcia pentru jurnalulde [tiri de la Kanal D care mi-auexplicat formatul [i cum s` in-te rac ]ionez cu publicul. Singuramea [ans` era s` fiu eu, a[acum sunt \n via]a de zi cu zi. C`am mai dat o b~lb`, c` mi-a maisunat telefonul \n direct [i c` am[i r`spuns... au fost lucruri pecare publicul nu le-a taxat. Pe oa-meni nu-i po]i min]i, ei sunt ceimai fini psihologi, cei mai buni ob-servatori! Parafraz~ndu-l pe MarinPreda, dac` empatie nu e, nimicnu e!

Ai un salut pe care telespec-tatorii \l cunosc ca pe unbrand de persoan`: „Ave]igrij` de dumneavoastr`, onoapte lini[tit`”. Care estepovestea sau semnifica]iaacestui salut?

C.S.: Eu \i v`d pe telespecta-tori ca pe membrii familiei mele,ca pe mama, sora, fratele [ibunicii mei. Eu nu vorbesc cuprompterul, ci cu oamenii.

Ai trecut de multe ori la unpas pe l~ng` moarte. Cesentimente ai tr`it, ca om [ica jurnalist, \n acele mo-mente?C.S.: Dar de c~te ori nu am

trecut pe l~ng` moarte \n Liban.{i culmea, de fiecare dat` eram\nso]it de Louise. Ultima dat`, se\nt~mpla \n 2005. O rochie cum -

intErviu

14 Stop to shop

Eu \i v`d pe tele-spectatori ca pemembrii familiei

Cu to]ii suntemdatori o moarte.

p` rat` de so]ia mea ne-a salvatvia]a. C~t timp a probat rochia [ia c`utat c~teva accesorii, la nici600 de metri de locul \n care neaflam, a explodat o ma[in` cap-can`. Premierul libanului RaficHarriri [i alte 25 de persoaneaveau s` moar` \n acel atentat.Cu siguran]` c`, dac` Louise nuar fi cump`rat acea rochie, ast`zinu mai eram vii. Dac` iube[ti via -]a [i o pre]uie[ti, vei sta departede necazuri. Dar cu to]ii suntemdatori o moarte. Cum e mai bine?S` mori la[ sau demn? Eu aleg adoua variant` [i, sincer, niciodat`nu am pus pre] pe via]` mai multdec~t trebuie.

Faptul c` e[ti membru ono -rific al Corpului de poli]i[ti [ic` ai colaborat din plin cuPoli]ia la prinderea infracto-rilor compenseaz`

ne\mplinirea visului dincopil`rie de a fi poli]ist?C.S.: |nseamn` foarte mult

pentru mine. M` onoreaz`! Amscrisoarea tuturor acelor poli]i[ticare m-au considerat un camaradde-al lor. Vorbim de elita poli]iei,la créme de la créme, cum spunfrancezii. Compenseaz` enorm. Oapreciere e foarte important` \nvia]a unui om, mai ales a unuiacare [i-a dorit s` poarte uniformade poli]ist.

Ai afirmat de mai multe oric` infractorii nu te sperie [iai dovedit-o cu prisosin]`.Cum ]i-ai [lefuit aceast`pre]ioas` tr`s`tur` de caracter numit` curaj?C.S.: Sunt de principiul c`

r`ului nu-i po]i r`spunde dec~tdac` e[ti fa]` \n fa]` cu el. E im-portant s`-l prive[ti \n ochi [i s`la[i frica deoparte. V` rog s`\n]ele ge]i, nu sunt dependent deadre nalin` [i nici incon[tient.|ntot deauna m` g~ndesc la fa-milia, la via]a mea, dar totodat`am con[tiin]`. Ca atare, iau atitu-

dine aleg~nd ca modalitate de ex-primare metode jurnalistice. Pen-tru un jurnalist, important nu esteatacul la persoan`, ci verbul „aspune”. Esen]ial este modul cumspui [i cum determini o reac]ieimediat`.

Ce rela]ii ai cu copiii t`i?Care este mo[tenirea spiri-tual` pe care vrei s` le-otransmi]i?C.S.: P`i c~nd sunt cu ei, dau

\n mintea lor. Ne juc`m de-a doc-torul [i pacientul, de-a c`lu]ul, de-a v-a]i ascunselea. |ncerc s`-i\nv`] limba arab`, pentru c` e im-portant` pentru viitorul lor. |nfond, Libanul este cea de-a doualor patrie. Trebuie s` cunoasc` is-toria ]`rii, tradi]iile, pentru c` vorsau nu, \i leag` multe de acea]ar`. |n primul r~nd, originea.

Ce planuri de viitor ai ca jur-nalist?C.S.: Nu-mi fac planuri, pentru

c`, de cele mai multe ori, atuncic~nd mi-am propus ceva, nu s-arealizat. |mi doresc s` practicaceast` meserie p~n` voi ie[i lapensie. {i aici nu m` refer doar laTV pentru c` pe sticl` nu po]ir`m~ne toat` via]a. Vine o vremec~nd trebuie s` cedezi locul cuivacu mult mai t~n`r [i mai caris-matic dec~t tine…

Felicia Chirv`[oiu

intErviu

Stop to shop 15

|mi doresc s`practic aceast`

meserie pân` voiie[i la pensie.

16 Stop to shop

EvEnimEnt

Celebru l brand br itanic, Burberry [i-a prezenta t \n Kensigton Ga rdensdin Hyde Pa rk, Londra, colec]ia Prorsum toamn –ia rn 2013. Temacolec]iei a fostTrench Kisses, ia rleit-motivu l im-pr imeu l cu inimi.Text: Carmen Cristea

Foto: Burberry

From london...with love!

trench Kisses din colec\ia toamn` – iarn`

Burberry Prorsum 2013

Christopher Bailey,chief creative officer Burberry, a

avut-o ca “muz`” peChristine Keeler, unmodel brita nic celebru[i controversat al ani -lor ’60. Scopul lui afost s` creeze o co -

lec ]ie stilat`, dar, \nace la[i timp, amu zan -

t`. “Am avut ideea de amixa latura sexy cu cea clasic` abrand-ului Burberry, de aceea amc`utat ]es`turi care s` exprimeacest lucru”, a declarat Bailey.

Astfel, gabardina din bumbac(material patentat de Burberry) [ica[mirul str`lucitor au fost juxta-puse cauciucului transparent,

EvEnimEnt

Stop to shop 17

Foto: Maurits Sillem

18 Stop to shop

EvEnimEnt

pielii peliculizate [i celei din pi -ton, \n timp ce imprimeurile ani-mal [i inimile au predominat \naceast` colec]ie. Pe l~ng` cla-sicele trenci-uri, reinterpretate \nmultiple feluri, au fost prezentatefuste [i rochii conice, pantalonitrei-sferturi [i topuri scoic`, \ntr-opalet` generoas` de nuan]e debej, grena, auriu, negru [i alb.

Dintre accesorii, s-au evi-den]iat ochelarii cu rame animalprint, curelele aurii, gean ta TheCrush [i platformele Kitten.

cara delevingne [i Karlie Kloss

Modelele, printre care s-auaflat Cara Delevingne [i KarlieKloss, au purtat pentru primaoar` lac de unghii Burberry, \ntr-o nuan]` de grena [i au fost ma -

chiate cu produse de frumuse]eale celebrului brand britanic. Eleau defilat pe muzica soli[tilorMisty Miller, Paloma Faith [iTom Odell (artist BurberryAcoustic), care [i-a lansat cuaceast` ocazie single-ul dedebut, “Hold Me”. “A fost su-perb! Este prima oar` c~nd amdefilat pentru Burberry. Este un

brand britanic iconic. M-am sim -]it onorat` s` particip la acestshow”, a declarat top-modelulKarlie Kloss.

Invita]i de renume

|n primul r~nd s-au aflat AnnaWintour, redactor-[ef al Vogue

Stop to shop 19

EvEnimEnt

USA, actri]ele Freida Pinto, KateBeckinsale, Melanie Laurent,Olivia Palermo, top modelulRosie Huntington-Whiteley, Prin -]ul Albert de Monaco, precum [isoli[tii Tinie Tempah [i Rita Ora.

“Christopher Bailey g~nde[tecele mai interesante prezent`ride mod`, fapt ce a schimbatcomplet peisajul s`pt`m~niimodei de la Londra [i a trans-format-o \ntr-un punct de atrac]iepentru redactorii de mod`,stili[ti sau celebrit`]i. Cred c`Londra \i datoreaz` mul]umiri!”,a declarat Anna Wintour.

“|mi amintesc c~t de fericit`am fost c~nd am primit primulmeu trenci Burberry. Aveamnou` ani. De[i a trecut cevatimp de atunci, Burberry ar`mas un brand foarte actual [imodern, iar acest lucru i se da-

toreaz` lui Christopher”, a spusKate Beckinsale.

“Este cel mai puternic brandbritanic, este o experien]` extra-ordinar` s` iau parte la acestshow”, a declarat Rita Ora, \ntimp ce Freida Pinto s-a ar`tatentuziasmat` de faptul c` nouacolec]ie p`streaz` piesele [icroiala clasic`, dar aduce ele-mente moderne, precum accen-tele metalice.

Platforma BeautyBooth [i serviciul Runway Made to

Burberry a lansat platformaBeauty Booth, prin care mode leleau \mp`rt`[it fanilor imagini dinculise, realizate \n timp real. Totodat`, celebrul brand britanica dus la un alt nivel personali za -rea produselor care se realiza,p~n` \n momentul de fa]` \n ma -gazinul din Regent Street.

Astfel, show-ul a marcat de-butul serviciului Runway Made toOrder, prin care clien]ii \[i pot co-manda on-line haine [i accesoriide pe catwalk, realizate la co-man d`, personalizate cu pl` cu]egravate, care vor fi livrate \nnou` s`p t`m~ni de la lansareacomenzii.

Peste 1,6 milioane de utili za -tori Twitter au urm`rit ima gini dintim pul show-ului, po s tate de \n su[iChristopher Bailey, iar Insta gram,Pinterest, Facebook, You tu be,Google+ sau platfor me le de so-cializare din China, Sina Weibo,Douban, Youku au postat \n timpreal fotografii sau con]inut video.Fo

Filmele - muzic` \n imaginide multe ori. Sunt rela -xante, comice, horror, ro-

man tice, etc. Favoritele mele suntco mediile romantice. De[i unelefilme sunt etichetate ca fiind“comedii” sau “comedii roman-tice” nu sunt chiar ceea ce par, ca“Easy A” (P`c`toasa) sau “LOL”.Aceste filme date ca exemplu suntdespre via]a unor adoles cen]i. Eule-a[ numi “Lifestyle” sau ceva degenul. Dar, s` v` spun ce m` in-spir` la unele filme, mai ales aces-tea. “Easy A” este un film cuEmma Stone, care o interpreteaz`pe Olive Penderghast. Totul \ncepecu o minciun` care se afl` \n toat`[coala, iar ea tr`ie[te situa]ia“Scarlet Letter”. Nu o s` v` spunde ce. A[ strica suspansul. Ideeaeste c` \mi plac filmele de genulacesta, mai ales c` esteprim`var`, filmele cu soare. Iar \n“LOL”, \n care joaca Miley Cyrus,interpret~nd-o pe Lola Williams,este prins` \ntre prietenie [idragoste cu Kyle, pe parcurs av~ndloc o serie de \nt~m pl`ri. Poate v`reg`si]i \n acest film.

Sunt [i unele filme pe care le-a[ putea vedea oric~nd [i nu m-a[s`tura, ca “Something Bo rro wed”.Este vorba despre dou` prietene,Darcy (Kate Hudson) [i Rachel(Ginifer Goodwin) pe care le leag`o prietenie str~n s` de mul]i ani,dar totul se stric` c~nd Rachel se\ndr` gos te[te de logodnicul luiDarcy, Dex, fostul ei coleg de laFacultatea de Drept. Dac` v` in-tereseaz`, pute]i s` citi]i [i cartea,scris` de Emily Giffin. Sunt ni[tefilme foarte bune, pline de in-spira]ie pentru adolescen]i.

eCranizat~insPira|ie

20 Stop to shop

tEEnagE hEartS

{i pentru c` [coala ne d` temes` prezent`m diferite situa ]ii,cl`diri, ]`ri etc., exist` docu-mentarele. Cred c` \n]elegi maibine dac` [i vezi, nu numai s`cite[ti. La documentare vreau s`vorbesc despre ultima mea ob-sesie, “Paradise Lost”. Sunt treido cumentare, produse de HBO,despre Damien Echols, JasonBaldwin [i Jessie Misskelley. Ei aufost acuza]i de moartea a treicopii. Acesta este, probabil, celmai controversat caz din justi]iaamerican`. |n fine, au fost elibera]idin \nchisoare dup` 18 ani [i 78de zile, pu[i s` cedeze prin “Alfordplea”, adic` pentru a fi elibera]i tre-buia s` spun` c` au fost vinova]i,chiar dac` nu au fost. Esteadev`rat c` filmele sunt adeseafic]iuni, dar asta nu \nseamn` c`nu pot deveni realitate. Dureaz` 2ore, dar, din nou, asta nu \nseam -n` c` nu pot c~[tiga eternitatea.

Marea b`talie este, desigur,filme versus c`r]i. Sincer, \n cazulanumitor filme avem egalitate,fiind ecranizarea c`r]ilor. Ca atare,este o situa]ie de win-win. Dar, artrebui s` \nceteze acest “r`zboi”.Mie \mi plac ambele [i e clar c`majoritatea adolescen]ilor prefer`filmele.

|ns` [i c`r]ile sunt bune. Ele \]idezvolt` un anumit fel de g~ndire.Te fac mai \n]elept, mai “citit” saudoar greu de \n]e les pentru al]ii.Oamenii de[ tep]i au carte sau,dac` nu au, clar le trebuie. CaDamien Echols: a citit c`r]i \n\nchisoare [i acum toate vorbelelui parc` sunt la fel de \n]elepteprecum c`r]iile. Mai mult, a scrisdou` c`r]i, cea mai popular` fiind

“Life after Death”. {i pentru ceicare prefer` tehnologia au ap`rut,desigur, aplica]ii de citit c`r]i on-line [i car]i audio. A[a este maiu[or [i la [coal` ca s` studiezic`r]i, s` le \n]elegi mai bineauzindu-le.

Dar cum r`m~ne cu filmelevechi? Da, [tiu, plictisitoare [i \nalb-negru. Sincer, au [i ele propiamagie [i, compar~nd un film vechicu unul nou, po]i vedea diferen]eimense: cum se cuplau oamenii,ce f`ceau, unde mergeau, ce pro -ble me aveau fa]` de zilele noastre.Este dovada cea mai u[oar` pen-tru a vedea c~t de mult s-au schim-bat oamenii [i c~t de diferite suntgenera]iile. Nu este un lucru r`u \nochii mei. Toat` lumea se maischim b`, se modernizeaz`. Sigurc` exist` [i r`u [i bine \n orice. Dartrebuie s` ne obi[nuim cuschimb`rile [i s` transform`mtotul \n bine. {i nu ezita]i s` citi]i ocarte crez~nd c` va fi ecrani zat`,a[a doar \]i pierzi timpul.

Voi \ncheia vorbind desprefilme, subiectul cu care, de altfel,am \nceput. }i s-a \nt~mplat vreo-dat` s` vezi un film [i s` sim]i c`vezi este exact situa]ia pe care otr`ie[ti, tu av~nd o dilem` cum aiputea s` treci peste? P`i, tot tim-pul te po]i baza pe filme, pentruc` toate au un a[a-zis “happyending”, chiar [i “Titanic” sau“Schimbul”, de[i nu cred c` cine -va trece prin situa]ii asem` n` toa -re cu Titanicul.

{i, cum ziceam, filmele suntrelaxante. Te adun` cu prieteniisau familia sau \n cazul meu sin-gur`, pentru c` p~n` [i c~inelemeu fuge de la mine din camer`

cough “forever alone” cough. Demulte ori, m` g~ndesc c~t`r`bdare am s` m` uit. C~nd pun fil-mul \n DVD Player [i m` uit, pur [isimplu timpul trece repede [i \l maiv`d de dou` ori. Cel mai mult \miplace s` vi zio nez filme la pr~nz [idup`-amiaza, \n week-end-uri. Darchiar [i dup` [coal`. Doar c` \miplace s` m` uit la filmele mele fa-vorite c~nd afar` mai exist` o raz`de soare. S` citesc c`r]i afar` estefrumos, \ns` ur`sc insectele [i tottimpul sunt stresat` de ele. |nc`nu e vremea lor dar e frig, deci cums-ar spune… “You can’t plea seeveryone”.

Oamenii care chiar [tiu ce fac[i m` inspir` sunt regizorii [i sce-nari[tii. Ei pun totul \n practic`, nudoar actorii care, de obicei, joac`genial. {i dac` tot am vorbit des -pre filme, s` nu uit`m de seriale.Ele sunt un fel de filme, dar maiscurte [i mai multe.

Ceea ce m` deranjeaz` laacest gen este atunci c~nd,trec~nd de la un episod la altul, nuse mai face leg`tura \ntre ele. V`dasta rar, de exemplu la serialulmeu favorit “Girls” de pe HBO, re-gizat [i scris de Leda Dunham,care este [i protagonist \n serial.Este vorba despre Hannah,Marnie, Jessa [i Shoshanna, patrufete din New York, care au o via]`oarecum dificil`. |n concluzie,filmele suntmirifice. Ceamai inspirat`conc l u z i e ,nu?

Anna B.

tEEnagE hEartS

Stop to shop 21

FaShion architEcturE

Pierre s-a n`scut \n St. Jeande Maurienne, Savoie, Fran]a, \n1914. Familia lui de]inea o afa -cere cu draperii v~ndute en-gros.Mama lui, Fraçoise, lucrase la unboutique manageriat de suro rileei. T`tal lui Balmain murise c~ndel avea doar 7 ani, iar cele maifrumoase amintiri din timpulcopil`riei erau acelea legate demagazinul \n care mama [i m`tu -[ile lui creau rochii. El se juca cumaterialele [i \[i f`cea visuri s`devin` creator de mod`.

Visul devenit realitate

Balmain a studiat arhitecturala “Ecole des Beaux Arts” dinParis, dar nu a terminat [coala. |[ipetrecea timpul liber desen~ndrochii. Decide ca o parte dintrecrea]ii s` le duc` spre vizualizarelui Robert Piguet. Acesta \i [i cum -

p`r` trei modele. Impulsionat deacest succes, t~n`rul ajunge laMo lyneux care \i promite s` \iacor de o perioad` de prob`.Odat` acceptat de marele creatoral vremii, Pierre \[i abandoneaz`studiile \n arhitectur`. |ntre anii1934 - 1939, lucreaz` pentruMolyneux.

|n 1936 a fost chemat \narmat`, iar la finele stagiului, \n1939, se al`tur` lui Lucien Le-long, lucr~nd \mpreun` pe toat`perioada ocupa]iei Parisului dec`tre nem]i.

|n 1945 \[i deschide propriaCas` de mod`, pe Rue Francois1er. Creeaz` fuste lungi \n form`de clopot [i cu talii \nguste. |[iatrage imediat clientel`, doam-nele fiind bucuroase s` des co -pere o nou` imagine pe care el opropunea femeilor. |n num`rul din15 octombrie 1945 al Vogue sescrie: “Pierre Balmain – o Cas`

R`mâi la principiile de baz` ale

modei [i vei fi\ntotdeauna \n

armonie cu celemai noi trend-urif`r` a le c`dea

prad`.Pierre Balmain

Pierre Balmain

P~RINTElE lUI “JOlIE MADAME”

22 Stop to shop

nou` \n acest sezon – a fostsenza]ia prezent`rilor de mod` dela Paris Couture. De[i colec]iilesale sunt pline de idei, nu exist`nicio urm` de “bazar”, ci doarhaine frumoase pe care chiar \]idore[ti s` le por]i. “Fermec`tor”[i “Dragu]” au fost adjectivele celmai des auzite \n timpul pre -zent`rii...”. Femeia lui Balmain adep`[it momentul r`zboiului cudestul` serenitate [i [arm,f`c~ndu-[i reve nirea c`tre opu -len]` prin haine decorate.

Talentul s`u de designer con-sta \n abilitatea de a crea costu -me simple, adaptate, dar [i ro chiide sear` somptuoase, f`r` \ns`a pierde linia supl`, elegant`.

Anii lui Balmain

|n anii 1950, Balmain a luatparte al`turi de Dior la popu-larizarea “New Look”. |n 1951 [i-a deschis filiale \n State, v~nz~ndhaine ready-to-wear. Succesul s`uamerican i se atribuie faptului c`a fost capabil s` traduc` modafrancez` \n haine pe stilul fe-meilor americane, la o scar` lar -g`, dar f`r` a compromite stilul.

Balmain a creat [i multe co -lec ]ii sport tot pentru pia]a ready-to-wear. Tot \n perioada anilor ’50el a popularizat hainele de zi, dar[i pe cele pentru sear`, cre~ndun trend pentru rochiile purtatesub jachete. Jachetele lui eraut`ite larg, pentru a oferi volum \npar tea din spate, iar adeseaaveau pe jum`tate [i o centur`.De vine trend-setter cu capele cre-ate. Autoarea american` GertrudeStein, prieten` apropiat` a lui Bal-

main, salut` apari]ia “New FrenchStyle”. Imaginea unei femei active- care nu sufer` represalii, este\mbr`cat` f`r` cusur, elegant` [iare o atingere evident` de inde-penden]` \n \ns`[i natura ei - aprins \n acea vreme [i a fost de -numit` “Jolie Madame” - icon alanilor 1950. |n vremea \n careNew Look-ul, influen]at deJacques Fath, Christian Dior [iPierre Balmain, era criticat \n Eu-ropa, dar prindea aripi \n SUA [ichiar avea s` influen]eze “Ameri-can Look” al lui Claire McCardell,Belmain \nregistra succes pe am-bele continente. {i asta datorit`elegan]ei sale simple [i a con-struc]iilor impecabile.

Anii 1960 au marcat ore\nnoire pentru Pierre Balmain. Ela folosit textile sculpturale pentrucrea]ii care puteau s` suportestructur` pur` [i contraste alet`ieturii [i stilului. Vogue scria c`“fustele eve niment” erau spe-cialitatea lui Balmain; ele erauadesea com ple tate cu motivebrodate precum frunze sau cire -[e. Silueta \mbr`cat` de o fust`plin` a fost parte a noului luxpostbelic. Crea]iile lui eraumereu construite cu mare aten -]ie. Detaliile sem n`turii sale in-cludeau draperii sau cape pentruumeri, precum [i cape din blan`,man [oane sau ornamente.

designer de filme [iteatru

Adi]ional, crea]iile lui PierreBalmain [i-au g`sit mare c`utarela Hollywood. |ntre 1951 [i 1972,el a creat costume pentru 16filme, \n care au jucat [i staruriprecum Vivien Leigh [i Mae West.Elegan]a conceptelor sale a f`cutca Pierre s` fie solicitat de vedete[i pentru apari]iile din afara ecra -nului. De asemenea, urmare a co-labor`rii cu cetatea american` afilmului, designer-ul a \nceput s`lucreze [i pentru produc]iile cine-matografiei franceze, un exemplucelebru fiind "God CreatedWoman", film de debut al luiBrigitte Bardot.

Teatrele de pe Broadway auapelat de asemenea la el, astfelc` Balmain a creat costumelepentru Sophia Loren \n “The Mil-lionaires” (1952) [i pentruJosephine Baker \n 1964.

Stop to shop 23

FaShion architEcturE

Pierre Balmain a realizatgarderobe personale pentru nu-meroase staruri interna]ionaleprintre care Brigitte Bardot, Mar-lene Dietrich [i Katherine Hep-burn. Mai mult, Majestatea Sa,Regina Sirikit a Tailandei l-a alesca designer personal.

Design-urile lui Balmain con-stau cel mai des \n fuste subform` de clopot, talii imperiale [isiluete clepsidr`, care pun emfa -z` pe [oldurile femeii, pe parteadin spate [i pe bust. Crea]iile luise focuseaz` pe mi nimalism [ifrumuse]ea f`r` v~rst`, clar unavantaj dob~ndit din perioada co-labor`rii cu Lucien Lelong, dar [icu Christian Dior.

Istoricul Farid Chenoune [i“Berg Fashion Library” \i con-sider` pe Balmain, Dior [iJacques Fath ca fiind “practican]iisupremi ai genera]iei New Look.”.

Sub \ndrumarea lui Pierre Bal-main au lucrat c~]iva designericare aveau s` devin` faimo[i pecont propriu: Gerard Pipart, Jean-Baptiste Caumont, John Cava -nagh [i Karl Lagerfeld.

|n 1964 Pierre Balmain [i-ascris autobiografia, denumita "MyYears and Seasons".

A murit la Paris \n 1982.

Mo[tenirea

Dup` dispari]ia lui, tor]a a tre-cut \n m~inile lui Erik Mortensen– asistentul s`u personal \nc` din1951, dar [i cel mai apropiat co-laborator. Acesta a avut grij` s`men]in` tradi]iile Casei, dar a [idezvoltat stilurile [i crea]iile. C~ndErik Mortensen a p`r`sit CasaBalmain \n 1990, a fost \nlocuitde t~n`rul Herve-Pierre, care afost designer din 1990 p~n` \n1993 at~t pentru departamentulde Haute Couture, c~t [i pentrucel de ready-to-wear.

|n 1993, Oscar de la Renta apreluat partea de design a Bal-main. El a prezentat colec]ii pen-tru Balmain aproape 10 ani, cu unmare succes. Ultima colec]iesemnata de Oscar a fost \n iulie2002. “Criticii sunt de acord, \nmare parte, c` de la Renta este

cel care a reu[it nu doar s` revi-talizeze compania, dar s` [i resta -u reze vechea reputa]ie a Caseipentru elegan]`.”, scrie JohnMajor.

|n decembrie 2001, LaurentMercier a preluat partea de ready-to-wear a Casei. |n noiembrie2002 este desemnat [i ArtisticDirector al diviziei Balmain HauteCouture. Din august 2003, este\nlocuit de Christophe Lebourg.

Numele Pierre Balmain esteasociat [i \n prezent cu un con-cept unic al elegan]ei, al clienteleicu s~nge regal [i din r~ndurilestarurilor de film, o marc` a mo -dei recunoscut` la nivel mondial.

Ast`zi, Casa Balmain areloca]ii \n capitale din \ntreagalume, de la Paris la Tokyo. Sediulcentral r`m~ne \n Fran]a, dar aucreat [i e-store [i v~nd [i prin Bar-neys [i Nordstrom \n State.

Divizia de ready to wear, fon-dat` \n 1970, a avut un impactgradual pe pia]`, iar \n prezent arerezultate foarte bune, cu peste220 de licen]e la nivel mondial.

De[i recunoscut pentru crea -]iile din mod`, el a dat na[tere [iunor parfumuri luxoase, de maresucces, acestea fiind parte dinca sa Balmain [i ast`zi. Chiardac` rochiile sale sunt conside -rate extrem de formale [i conser-vatoare \n compara]ie custan dardele actuale, ele r`m~nf`r` v~rst`. Crea]iile sale inconice[i influen]ele lui pot fi observate\n fiecare sezon de bal [i nunti.

Astfel, numele Pierre Balmain[i mo[ternirea sa continu` s`tr`iasc`.

Roxana Bichi[

24 Stop to shop

Stop to shop 25

gEntlEmEn’S agrEEmEnt

Adina Buzatu:

“Indiferent de com-bina]ia cromatic` pecare o preferi, dungiler`mân \n vog` [i \nsezonul cald.”

Magazinele TRENDSby Adina Buzatuwww.adinabuzatu.ro

26 Stop to shop

Adina Buzatu:

Culorile vibrante vorda personalitate ]inutelor din acestsezon.”

Stop to shop 27

Adina Buzatu:

“{i \n acest sezon sepoart` sacourilescurte [i cambrate.”

28 Stop to shop

Adina Buzatu:

“|n aceast` prim`var`se poart` c`m`[ilecu guler \ngust [iascu]it.”

Stop to shop 29

Adina Buzatu:

“Integreaz` papionul\n ]inute casual. Tres Chic!”

30 Stop to shop Pentru mai multe detalii, v` rug`m s` accesa]i www.melimelo.ro.

nEwS From...

Agraf`meli melo14,99 RON

e[arfameli melo89,99 RON

Portofelmeli melo59,99 RON

inelmeli melo39,99 RON

Geant`meli melo109,99 RONBr`]ar`

meli melo69,99 RON

Cerceimeli melo19,99 RON

Coliermeli melo59,99 RON

32 Stop to shop

SpEcial

Regal de costume [i bijuterii

“suleyman magnificul – sub domnia iubirii”O produc]ie care a cuceritlumea. Un serial filmat 6zile pe sptmn, timp de12 ore pe zi. Costul unuiepisod ajunge, \n medie, la600.000 de euro. Un proiectpregtit cu un an [ijumtate \nainte. Produc -to rii, scenari[tii, designeriiconsilia]i constant de is-torici, fie c a fost vorba dedecoruri, scenariu sau deconcepe rea costumelor. A[as-ar putea rezuma “Suley-man Magnificul – Sub dom-nia iubirii”, serial difuzat deKanal D \n fiecare luni [imar]i, de la ora 20.00.

SpEcial

Costume impresio -nante [i bijuterii devaloare

Succesul unui film istoric de-pinde, \n primul r~nd, de costume[i decoruri. Dac` scenariul nueste sus]inut [i de veridicitateavizual` a cadrelor, reu[ita nupoate fi o certitudine. Nu multesunt produc]iile care aleg s`creeze de la zero garderoba (cos-tume [i bijuterii). Produc]ia luiTimur Savci, cu scenariul sem natde Meral Okay, av~nd ca regizoripe Yagmur Taylan, Durul Taylan,director artistic pe Nilufer Giritli-oglu [i designer costume pe Ser-dar Basbug, a ales s` uimeasc`.Costumele, bijuteriile [i decorurilesunt 100% create pentru serial.

Materialele din care au fostconfec]ionate costumele [i de co -rurile au fost special create pen-tru serial, nu au fost achi zi]io natesau aduse dup` ce au fostfolosite la alte film`ri. Costumelelui Suleyman [i ale celorlalte per-sonaje au fost ]esute de zeci decroitorese [i sunt inspirate dinminiaturile secolului al XVI-lea [idin costumele p`strate \ntrezidurile palatului Topkapi. M`ta -sea [i catifeaua sunt materialelefolosite cel mai mult la rea lizareavestimenta]iei specta culoa se pur-tate de personajele serialului.

“La \nceput, am crezut c` nuputem face asta, c` e mult preacomplicat, aproape irealizabil. Afost greu, pentru c`, din p`cate,nu g`seam documente scrise cudescrierea costumelor. Am fostnevoi]i s` cercet`m miniaturile [icostumele expuse \n Topkapi.M`tasea [i catifeaua au fost

folosite din plin pentru aceast`produc]ie.”, a povestit SerdarBasbug, designerul costumelor.

Halit Ergenc, actorul care \l in-terpreteaz` pe sultanul Suley-man, este cople[it de frumuse]ea[i grandoarea podoabelor [i re-cunoa[te c` acest lucru l-a ajutatfoarte mult s` \[i asimileze [i mairepede partitura actoriceasc`.“Sunt multe scene \n care purtambijuterii de sute de mii de euro penoi. C~nd port turbanul, cos-tumele, bijuteriile, m` simt foarteaproape de secolul acela [i desultanul Suleyman.”, a declaratactorul.

“Costumele, bijuteriile suntspectaculoase, au fost createspecial pentru acest serial. C~ndm` \mbrac [i \mi pun bijuteriile,m` cuprinde \ntotdeauna un sen-timent aparte, m` apropii [i maiu[or de Hurrem, personajul pe

Costumele lui Suleyman [i alecelorlalte personajeau fost ]esute dezeci de croitorese [isunt inspirate dinminiaturile secoluluial XVI-lea [i din cos-tumele p`strate \ntrezidurile palatuluiTopkapi.

34 Stop to shop

SpEcial

care \l interpretez. Toate m`t` su -rile acelea incredibile, culorile,po doa bele \mi dau sentimentulc` tr` iesc cu adev`rat \n haremulsul tanului.”, a spus MeryemUzerli.

Au fost create decoruri [i cos-tume \n conformitate cu docu-men te din secolul al XVI-lea,mi ni a turile acelei perioade aju -t~ndu-i pe designeri s` recl`deas -c` \n detaliu o lume de multapus`.

Detaliile care alc`tuiau via]aoamenilor la curtea sultanului Su-leyman au fost o provocare uria[`pentru realizatorii serialului. “Une -ori, noi descopeream cum se faceun accesoriu, o pies` de mobiliersau arm`, din cauza lipsei docu-mentelor. {aua, hamurile, de exem plu, sunt lucruri care trebuiarealizate manual, pentru a daveridicitate produc]iei. |n Istanbulmai exist` o singur` persoan`

care face a[a ceva, un b`tr~n.”, apovestit Nilufer Giritlioglu, directorartistic al serialului.

La frumuse]ea costumelor seadaug` [i interioarele palatului \ncare tr`iesc Sultanul [i femeiledin haremul s`u. De fapt, \ntregserialul este filmat \ntr-un decorcare imit` la scara 1:1 PalatulSultanilor din Istanbul (Topkapi),o adev`rat` bijuterie architectu -ral` \n care au locuit, de-a lungultimpului, sultanii [i haremurile lor.

Din trecut \n prezentLa Istanbul, [i nu numai,

doamnele [i domni[oarele au\nceput s` caute \n magazine [ichiar s` \[i confec]ioneze rochii [ibijuterii de inspira]ie otoman`.Toate acestea [i gra]ie talentului[i d`ruirii cu care designerii seri-alului au reu[it s` reconstituiestraiele secolului al XVI-lea [i bi-juteriile pe care le purtau at~t fe-

Au fost createdecoruri [i costume\n conformitate cudocumente din secolul al XVI-lea,miniaturile acelei perioade ajutându-ipe designeri s`recl`deasc` \n de-taliu o lume de multapus`.

Stop to shop 35

SpEcial

meile, c~t [i b`rba]ii de la curteacelebrului sultan Suleyman, rea-duc~ndu-le astfel \n actualitate.

Curiozitatea oamenilor \nceea ce prive[te istoria ImperiuluiOtoman a crescut vertiginos dup`vizionarea acestui serial. Cuceri]ide povestea frumoasei Hurrem [ia lui Suleyman, fanii serialului s-au \ntors la c`r]ile de istorie [i \nmuzee, pentru a afla mai multedespre eroii lor prefera]i. |n Tur-cia, spre exemplu, v~nz`rile c`r -]ilor despre via]a lui SuleymanMagnificul au crescut cu 100%,conform cifre lor oferite de edituri.Vizitele tu ri[ tilor la Palatul Sul-tanilor din Istanbul s-au \nte]it [iele, demonstr~nd \nc` o dat` pu -terea de seduc]ie a serialului “Su-leyman Magnificul – Sub domniaiubirii”.

Creatorii de mod` [i de biju-terii au \nceput s` se inspire dincostumele [i accesoriile purtatede frumoasele din haremul sul-tanului. Colec]ii \ntregi de podoa -be au ca surs` bijuteriile purtate\n film de actori. Comercian]ii turciau intuit poten]ialul afacerii desucces dup` isteria creat` de se-rial. Astfel, au ap`rut pe internetcolec]ii de bijuterii inspirate dinserial.

“Suleyman magnificul – Subdomnia iubirii”

Serialul, cu titlul original„Muhtesem Yuzyil”, este cea maiambi]ioas` produc]ie de televi -ziune din Turcia realizat` p~n` \nprezent, care a \nregistrat \nc`din prma zi de la lansare un suc-ces fenomenal \n cele peste 40

de ]`ri \n care se difuzeaz` p~n`\n prezent. Turcia, Fran]a, Serbia,Bulgaria, Rusia, Slovacia, Libia,]`rile din Orientul Mijlociu suntdoar c~te va dintre ]`rile \n careratingurile \nregistrate de serialul„Suleyman Magnificul – Subdom nia iubirii” au fost cople[i- toare. Iar succesul serialului s-areflectat nu numai \n succesulsta]iei care l-a difuzat, dar [i \nmoda sau cultura culinar` aacelei ]`ri.

Serialul este o c`l`torie \n Ori-entul secolului al XVI-lea, c~nd laconducerea Imperiului Otomanvine sultanul Suleyman Magni-ficul, cel care prin puterea armatelor sale va amenin]a cre [ti -n tatea [i face din ImperiulOtoman o superputere a lumii.Po ve[tile din haremul sultanuluiSuleyman Magnificul, intrigile po -litice ale vremii, elemente de cul-tur` [i de civiliza]ie ale perioadeiotomane alc`tuiesc un tablou viu[i foarte bine articulat din punctde vedere scenaristic [i regizoral.Istoriile personale, precum cea asclavei care va deveni so]ia lui Su-leyman, sau cea a lui Ibrahim,marele vizir al sultanului, sunt pro -iectate \n contextul luptelor pen-tru putere de la Curte [i a celorpentru suprema]ia geopolitic`.

Decoruri [i costume specta-culoase, muzica (cu rol extrem deimportant \n economia serialului),personaje memorabile [i frag-mentele de istorie, toate acesteaalc`tuiesc o produc]ie-fenomencare a cucerit at~t publicul ama-tor de secrete de alcov, c~t [i pecel \mp`timit al dramelor istorice.

Roxana Bichi[

36 Stop to shop

Comozi, trendy[i perfec]i \n

outfit-u l zi lnic.Jean[ii nu

vor ie[inicioda tdin mod.

|i po]iasora ta cuun tr icou

sau \ipo]i

sti lizaor i asocia

cu un sacou.De-a lungu l

ani lor, acest ele-ment vestimenta r[i-a a tras adep]i,c hia r fani. De la

copii pn laadu l]i, to]i avem\n ga rderob cel

pu]in o pereche dejean[i. Casele de

mod au avutmereu gr ij ca

trend-ur i le anuales nu ocoleasc

jean[ii, astfel c eisunt mereu la mod.

FaShion nEwS

lA HOllyWOOD

JEAN{IIse poart`

Stop to shop 37

Se poart` \n Cetatea Filmu-lui, se poart` oriunde…Cunoscuta actri]` Jessica

Alba a fost fotografiat` \mpreun`cu so]ul ei, Cash Warren, [ifeti]a Haven Garner Warren, pestr`zile din L.A., purt~nd jean[i7For All Mankind. Jessica Alba[i-a pus \n valoare silueta per-fect` printr-un model skinny, \ntimp ce Cash a optat pentru opereche clasic` de jeansi, cu as-pect relaxat.

Mai mult, alte nume mari au\n garderoba lor ace[ti jean[i.Eva Mendes, Sofia Vergara, Jes-sica Biel sau surorile Kardashianpoart` modelele “Jagger”, “Co-lette”, “Roxanne” sau “Kate”ale brand-ului 7For All Mankind.

|nfiin]at \n anul2000 \n Los Angeles,California, brand-ul7For All Mankind se eviden]iaz` prin aspectul vin-tage, creat prin tocirea sauuzarea denimului, f`r` a face\ns` rabat de la calitatea mate-rialelor folosite, aten]ia acor-dat` croielilor sau detaliilor.

Jean[ii 7For All Mankindsunt comercializa]i \n peste 80de magazine din \ntreaga lume,printre care se afl` celebreleNeiman Marcus, Bloomingda -le’s, Saks Fith Avenue, Macy’s,Harrods, Harvey Nichols, Ga-leriile Lafayette. Brand-ul esteprezent [i \n Rom~nia.

Vladimir Popa

FaShion nEwS

38 Stop to shop

FaShion nEwS

Cara Delevingne,noua imagine abrand-ului

Colec]ia DKNY SS 2013 com-bin` piesele urbane cu denim,print-urile eclectice cu materialelevaporoase. Accesoriile hi-tech re-flect` spiritul actual al brand-ului.Astfel, intr-un instantaneu, mode -lul Cara Delevingne se joac` cusmart-phone-ul, \ntr-o alt` imaginepoart` rucsac, [apc` [i c`[ti pen-tru a asculta muzic` sau con-verseaz` pe laptop.

DKnYde la vampir la [nger

’s S

Stop to shop 39

FaShion nEwS

De la actri]a-vampirla top modelul-an-gelic

Cara Delevingne este ima-ginea noii campanii a brand-uluiDKNY, \nlocuind-o pe actri]a Ash-ley Greene, devenit` fai moas`datorit` seriei de filme “Twi-light”. Ingenua Cara, un topmodel \n v~rst` de 20 de ani, afost fotografiat` de Patrick De-marchelier pe str`zile New York-ului.

Spontane [i pline de ener -gie, instantaneele o surprind peCara la o plimbare prin Manhat-tan, purt~nd at~t piese sporty \nnuan]e tari, c~t [i haine ele-gante [i sofisticate, \ntr-un joccromatic de alb [i negru.

|n ultimii doi ani, top mode lulde origine britanic`, Cara Dele -vingne, a cunoscut un succesfulminant. Dup` ce a debutat \nshow-ul Victoria’s Se crets, \nnoiembrie 2012, [i a pozat pen-tru campania de Prim`var`-Var`2013, Burberry Prorsum, Cara[i-a c~[tigat pe drept titlul deModel al Anului, la British Fash-

ion Awards. |n plus, ea a ap`rutpe coperta edi]iei brita-ni ce a revistei Vogue,a intrat \n lumea fil-mului, printr-un rol secundar \n “AnnaKarennina”, iar la NewYork Fashion Week a defi-lat \n 13 show-uri, printrecare Marc Jacobs [i Oscar dela Renta. Cara a fost lansat`\n lumea modei de c`tre SarahDoukas, cea care a descoperit-o pe Kate Moss \ntr-un aeroport,pe vremea c~nd avea 14 ani.Sarah a remarcat-o pe Cara \ntimp ce participa la un show demod`, \n cadrul [colii private Be-dals ale c`rei cursuri le urma.

De altfel, modelul provinedintr-un mediu privilegiat: estenepoata lui Sir Jocelyn Stevens,fondatorul sta]iei Radio Carolin,[i a copil`rit \n suburbia \nst`rit`a Londrei, Belgravia, av~ndleg`turi cu lumea modei \nc` demic`. Mama Carei este "per-sonal shopper", iar sora, Poppy,este la r~ndul s`u model.

Vladimir Popa

’s S

FaShion StylE

Top-ul asimetricturquoise cu iriza]ii va

alc`tui, al`turi de opereche de pantaloni

lejeri de m`tase, unoutfit confortabil [i ex-

trem de actual. Adaug`accesorii masive, aurii,

pentru un plus de glam.

40 Stop to shop

FaShion StylE

Pentru sear`, culoarea[i textura vor prima \nfa]a croielii. Po]i alegerochii cu o t`ietur`simpl`, dar care s` seremarce printr-o culoarecu personalitate [i prinaccesorii \ndr`zne]e,a[a cum este aceast`combina]ie de turquoisecu auriu.

Colec]ia BSBPrim`var`-Var` 2013

Stop to shop 41

FaShion StylE

42 Stop to shop

Dou` ]inute carete vor salva cusiguran]` atuncicând vrei s`ar`]i impecabil labirou [i s` nu fiinevoit` s` teschimbi dac`trebuie s` mergiseara la uneveniment. Pantalonii 7/8r`mân \ntendin]e [i \nacest sezon [ivor alungisilueta, dac`sunt purta]i custiletto.

Pentru cele care aleg s` poarte rochii, acestea

trebuie s` fie \ntotdea una cu accent pe talie.

Nuan]ele “minty” nu pot lipsi din

garderob` \n aceast` prim`var`.

FaShion StylE

44 Stop to shop

Bustiera, care af`cut furori vara

trecut`, poater`mâne \n dula-

pul t`u [i va faceo pereche foarte

bun` cu opereche de

pantaloni 7/8.Rochia lung`,

vaporoas` poatefi purtat` cu o

pereche de san-dale flats pentru

zi sau cu plat-forme, \n func]iede efectul dorit.

Colec]ia BSBPrim`var`-Var`

Inspirate dinmoda anilor ‘60,imprimeurile alb-negru dau unplus de elegan]`oric`rei ]inute.

FaShion StylE

Stop to shop 45

De[i o combina]ie destulde \ndr`z nea]`, supra-punerea dintre o bluz`de dantel` [i o rochie cuiriza]ii aurii va avea unefect spectaculos seara.

Rochia asimetric` din voal [i dantel`, cu talia marcat` nu are nevoie de mai mult

decât de un colier supradi-mensionat pentru a te trans-

forma \n apari]ia serii.

46 Stop to shop

FaShion StylE

O ]inut` monocrom`pe care ]i-o reco-

man d`m dac` vreiun look fresh [i con-

fortabil. Albul [i nuan -]ele de bej sunt o

alegere sigur` \n fie -care var` [i te asi -

gur`m c` nu vor ie[iniciodat` din tendin -]e. Dac` totu[i \]i do -

re[ti un accent deculoare, alege cu

\ncredere o e[arf`supradimensionat`

care, pe lâng` efectulestetic, \]i va ]ine de

cald \n serile mair`coroase.

American vintage(Danza Boutique)

Stop to shop 47

FaShion StylE

Suprapunerile nu maisunt o noutate pentru ni-meni. Un maiou alb debumbac, o bluz` tricotat`[i pe deasupra o geac`de piele vor deveni ]inutata preferat` \n noulsezon. Fermoarul lateraleste un element des\ntâlnit \n aceast`prim`var`.

MIlA BRANT (Danza Boutique)

48 Stop to shop

FaShion StylE

Din ce \n ce mai\ntâlnit \n colec]ii,stilul urban cu accente rock sepotrive[te oric`reifashioniste carepune pre] pe confort [i este [i extrem de simplu decreat: bocanci, opereche de pantaloni scur]i,bluz` de in [i versatila geac` depiele tip biker.

NUE19.04.(Danza Boutique)

Stop to shop 49

FaShion StylE

Rochia-c`ma[`este un model cla-sic reinterpretat \n

acest sezon, \nnuan]e pastelate. Ea

\]i va oferi un looklejer dar elegant, iar

\n zilele deprim`var` se

potrive[te perfectcu cizmele createspecial pentru se-zonul cald [i cu o

geant` supradimen-sionat`.

HUMANOID(Danza Boutique)

50 Stop to shop

FaShion StylE

Fusta de piele, opies` deja clasic` \n

garderoba femeilorde câteva sezoane,

cap`t` acum cu-loarea cald` a

caramelului. Facepereche foarte bun`

al`turi de o bluz`din m`tase

monocrom`, iaral`turi de botinelewestern creaz` o

]inut` potrivit` atâtpentru office, cât [ipentru timpul liber.

HUMANOID (Danza Boutique)

52 Stop to shop

FaShion StylE

linia siren`, precum [inuan]a de aqua-marintransform` aceast`rochie de sear` \ntr-unmodel care eman`feminitate. Jerse-ul\nnobilat de paieteleaplicate pe zona bustu-lui se va mula atr`g`torpe formele corpului t`u,iar decolteul spectacu-los va da o not` sexyapari]iei tale!

Cristallini limited Editionwww.cristallini.ro

Stop to shop 53

FaShion StylE

Alege o rochie dinm`tase natural`pentru o apari]ie delicat` [i rafinat`.Acest model esteideal pentru covorulro[u. |n plus, \nacest an se poart`nuan]ele puterniceale pietrelorpre]ioase, precumalbastrul safir!

54 Stop to shop

FaShion StylE

Jerse-ul poate fi foarteelegant \n combina]iecu paietele [i tul-ul.Rochia \ntr-o nuan]`deschis` de galben-mu[tar arat` rafinat \ncombina]ie cu sandaleaurii cu barete sub]irisau cu pantofi cu toc,\ntr-o nuan]` de verdemarin.

Cristallini limited Editionwww.cristallini.ro Fo

Stop to shop 55

FaShion StylE

Combina]ia din m`tasesatinat` [i voal nu aar`tat niciodat` maiseduc`tor! Aceast`rochie fermec`toare,\ntr-o nuan]` delicat`de roz pudrat, este ele-gant` [i feminin`! Te vascoate din impas la opetrecere pe malulm`rii sau la un eveni-ment de gal`.

56 Stop to shop

FaShion StylE

Inspirat` din modeleleanilor ’50, acest` rochiecu corset [i volan \njurul taliei va avantaja osiluet` \n form` declepsidr`. Nuan]a dealbastru intens va pune\n valoare deopotriv`doamnele cu piele deschis` [i p`r blond,cât [i pe cele [atenecu pielea m`slinie.

Stop to shop 57

BEauty Shop

URBAN WEllNESSGel de du[ pentru wellnesscu portocale [i ghimbir (200 ml)

lAVERACrema BIO matifiant`

cu g`lbenele [i ghimbirpentru ten normal/mixt

(30 ml)

lAVERAGel de du[ BIOrevitali zant cuportocale [ic`tin`

lAVERAMasca BIO matifi-ant` cu g`lbenele[i ghimbir pentruten normal/mixt

SPARITUAllac de unghii vegan,nuan]a Solaris (15 ml)

URBAN WEllNESS

Crem` de corp pentru wellness

cu portocale [i ghimbir (200 ml)

B&B Collection

[i Kendra

B&B Collection

[i Kendra

B&B Collection

[i Kendra

B&B Collection

[i Kendra

B&B Collection

[i Kendra

B&B Collection

[i Kendra

B&B Collection

[i Kendra

58 Stop to shop

BEauty Shop

Yves Rocher

18,9lei

Yves Rocher

HOMME FRAICHEURGel [ampon pentru p`r[i corp Aloe Vera(Flacon 200 ml)

HOMME FRAICHEURGel revigorant pentrucur`]area tenului(Tub 100 ml)

HOMME FRAICHEURBalsam revigorant

dup` ras (Flacon 100 ml)

HOMME FRAICHEURCrem` hidratant` revi -

gorant` pentru b`rba]i (Tub 50 ml)

HOMME SENSITIVE

Crem` hidratant` 3

în 1 pentru tenul

sensibil (Tub 50 ml)

HOMMESENSITIVESpum` deras pentrutenul sensibil(Aerosol 200 ml)

HOMME SENSITIVEDeodorant roll-ondelicat pentru pieleasensibil` (Flacon-bil` 50 ml)

Yves Rocher

FRAICHEUR

Gel revigorant

pentru b`rbierit

(Aerosol 150 ml)

Stop to shop 59

BEauty Shop

Yves Rocher12,9lei

Yves Rocher

12,9lei

Yves Rocher

SOIN VEGETAl CAPIllAIREMasc` nutri-reparatoare (Cutie 150 ml)

SOIN VEGETAlCAPIllAIRESpray protectorpentru p`rul vopsit(Flacon spray 150 ml)

SOIN VEGETAlCAPIllAIRE

Ulei reparatorpentru p`rul

uscat (Flacon 150 ml)

SOIN VEGETAl CAPIllAIREBalsam reparator pentru vâr-furi uscate (Tub 50 ml)

Yves Rocher

60 Stop to shop

lEc}ia dE kEmpo

Eroi de legend, carac-tere putenice, for] [icuraj fr limite, pove[tiextraordinare – iatre]eta cinematograficdeja consacrat a fil -melor de ac]iune ce facdeliciu l spectatorilor depretutindeni [i de oricevrst \nc de la \nce -puturile cinemato grafiei.Prin ochii unui lupttorprofesionist, precumpre[edintele Federa]ieiRomne de Kempo, lu-crurile se vd pu]indiferit. Este ochiul \n ]e -lept al cunosctorului…ora de

KemPospiritul de samurai în cinematografie

lEc}ia dE kEmpo

Eroi pozitivi, mentori [i cli[ee cinematografice

|n primul r~nd, protagonistulfil melor de lupt` are \ntotdeaunaun set de tr`s`turi care intr` obli -gatoriu \n fi[a postului: curaj, echi -libru, autocontrol [i foarte multfair-play. „De multe ori, protago-nistul poate s`-[i ucid` adversa -rul, dar nu o face, de[i adver sarular fi f`cut-o \n locul lui, dar tocmaiaceasta este frumuse]ea erouluiprincipal, este un erou din toatepunctele de vedere, c`ci are \ntot-deauna caracter, educa]ie, fair-play. |n cele mai multe filme deac]iune, eroul pozitiv are un men-tor. Este cam acela[i calapod ci -nematografic \n care ei \[i g`sescun mentor, apoi pleac`, fac gre -[eli, dar mentorul lor \i aduce peli nia de plutire. Cu toate acestea,mentorul nu este condi]ia esen -]ial` \n via]a real`. Este frumosdin punct de vedere al ac]iunii ci -nematografice s` aib` un mentor,este deja un cli[eu. Se \nt~mpl`

\n via]` s` nu po]i s` beneficiezide a[a ceva [i atunci educa]ia ]i-o faci singur. Acesta a fost [icazul meu, dar m` bucur foartemult c` fii mei v`d \n mine unmentor. Zilele acestea fiul meude 16 ani \[i face un tatuaj cumine ca erou principal, iar ceimici, Yani [i Timon, abia a[teapt`s` poat` face [i ei la fel…”,spune sensei Amatto Zaharia.

Filme cu spirit desamurai

Exist` multe filme ce vor s`reflecte esen]a codului moral alr`zboinicului, \ns` pu]ine reu [escaceast` performan]`. „Filmul «Ul-timul samurai» cu Ken Watanabe[i Tom Cruise repre zint` excelen -]a din punctul de vedere al spi ri -tu lui de samurai. Acest film re- flec t` foarte bine psiholgia [icom portamentul occidental, re -pre zen tate de Tom Cruise, com-parativ cu filosofia samuraiului,reprezentat de Ken Watanabe.Fiecare, \n lumea sa, este un gen-tleman. Tom Cruise are calit`]i(nedesco perite \nc`) de samurai.Cei doi stau mult timp \mpreun`[i \[i dau seama c` \mp`rt`[escacelea[i valori, iar din acest motivajung s` fie prieteni. A[a se\nt~mpl` [i \n via]`, oamenii cuvalori [i calit`]i similare se adun`mai devreme sau mai t~rziu, in-diferent de mediul din care provin.

Stop to shop 61

Eric Lee, Amatto Zaharia, Jeff Speakman, Benny "The Jet" Urauidez

Un alt film \n acela[i spiriteste Gladiatorul cu RussellCrowe, care red` foarte binespiritul r`zboinicului – gladiatorde aceast` dat` – dus p~n` lasacrificiu, pentru c` adev`ra]iisamurai, adev`ra]ii r`zboinicimerg p~n` la la cap`t [i nu seabat niciodat` de la principiilecare i-au c`l`uzit. Acesta estenumitorul comun al r`zboinicului,fie c` este antic sau modern, ori-ental sau occidental”, este dep`rere Amatto Zaharia.

Legende [i actorilupt`tori

Cinematografia a creat incon -testabil modele [i eroi aproapeincredibili [i de multe ori chiar [iinvincibili, ca \n cazul faimosuluiChuck Norris.

„Chuck Norris este o legen -d` vie, un maes tru foarte res -pectat \n lumea artelor mar ]ialede peste ocean. Am cunoscut [i

al]i actori de ac]iune de la Holly-wood, adev`ra]i mae[tri ailuptei. Jeff Speakman este celcare a \nceput promovareaKempo-ului \n filmele hollywoo -diene de ac]iune. |n 1991 ajucat \n filmul Arm` perfect`, \ncare arat` ni[te tehnici de lupt`fenomenale, dup` care a maijucat \n 10-15 filme de ac]iune.Benny "The Jet" Urquidez, un altactor-lupt`tor \n filme de ac]iu -ne, nu a fost \nvins timp depeste 25 de ani \n activitatea deprofesionist, a fost un fenomenal sportului de lupt`. Eu nu pot

lEc}ia dE kEmpo

62 Stop to shop

Jeff Speakman [i Amatto Zaharia

Eric Lee [i Amatto Zaharia

Benny "The Jet" Urauidez [i Amatto Zaharia

s` spun de c~t c` pentru mineeste o mare onoare c` acestelegende vii ale domeniului mar -]ial m` consider` prietenul lor.Nu este un mit, po]i fi invincibil,\ns` doar cu o con di]ie: s` [tiic~nd s` te retragi. Numai carac-terele extrordinare [tiu c~nd s`se retrag`. Cei care mai au omic` doz` de sl`biciune da-torat` unui orgoliu imens, au im-presia c` sunt invincibili [i suntfor]a]i s` se retrag` \nvin[i”,spune sensei Amatto Zaharia.

S` creezi scenele de lupt`din filmele de ac]iune este oadev`rat` art` la care pu]ini sepricep cu adev`rat. De aceea,exist` \n istoria cinematografieifilme cu scene de lupt` memo-rabile, super-coregrafiate [i acro -batice, asezonate cu un talentregizoral perfect sincronizat.

„Pu]ini [tiu c` multe filme deac]iune de la Hollywood \l au peBenny "The Jet" Urquidez ca [icoregraf al scenelor de lupt`. Eleste \n spatele scenelor de lupt`de la Omul de fier, Omul p`ian-jen [i Batman. Printre elevii luise nu m`r` actori din filme desucces precum Don The DragonWilson, Dolph Lundgren, JohnCusack, Nicholas Cage. Suntono rat c` Benny "The Jet"Urquidez este unul dintre profe-sorii mei, acesta venind \nRom~nia de mai multe ori la in-vita]ia mea. Nu se poate face unfilm de lupt` f`r` coregrafia pro-fesioni[tilor din domeniu. Chiar[i filmele cu Jackie Chan. Cine leprive[te ca pe ni[te filme decomedie, pentru c` el este unpersonaj senza]ional, ar trebui

s` [tie c` scenele de lupt` dinaceste filme sunt de o dificultatefantastic`. S` execu]i acele teh -nici cu z~mbetul pe buze, cum oface el, este extraordinar”, ex-plic` sensei Amatto Zaharia.

Puterea exempluluicinematografic umple

s`lile de lupt`

Dincolo de valoarea lor cine-matografic`, filmele de lupt` au[i un important dar [i un incon-testabil rol publicitar. „Avantajulmajor adus de cinematografie

este c` filmele de ac]iune pro-moveaz` foarte mult fenomenulsportului [i artelor mar]iale, cre -a z` o motiva]ie \n r~ndul pu blicu-lui. Aceast` promovare esteesen ]ial` [i binevenit`, iar dinacest motiv s`lile de arte mar -]iale [i de lupte sunt pline. Suntlocuri unde copiii vin f`r` s` fieobliga]i de cineva, nu se duce ni-meni dup` ei, iar aceasta pentruc`, mai mult dec~t oricine, copiii

au nevoie de eroi cu care s` seidentifice. {i este bine ca ace[tiidoli s` fie un exemplu pozitiv,c`ci se \nt~mpl` s` fie atra[i [ide modele negative mediatizateintens de televiziuni [i ziare. Oa-menii au \n general nevoie demodele cu care s` se identificela un moment dat, iar \n filmelede ac]iune, \n marea lor majori-tate, cel bun \l \nvinge pe celr`u”, spune pre[edintele Federa]iei Rom~ne de Kempo.

|ns` fimele cu prea mult`tehnologie post-produc]ie d`u-nea z` adesea celor ce se

viseaz` lupt`tori supereroi, se -t~nd un orizont mult prea \nalt.

„Filmele cu efecte specialede lupt`, precum Casa s`biilorzbur`toare sau Matrix aduc maribeneficii de ima gine, dar [i pre -judicii, pen tru c` oamenii ajungs` crea d` c` vor putea s`mearg` pe spice de gr~u sau s`zboa re…”, \ncheie \n ton u[orironic maestrul Amatto Zaharia.

Felicia Chirv`[oiu

lEc}ia dE kEmpo

Stop to shop 63

Amatto Zaharia, Benny "The Jet" Urauidez, Jeff Speakman

Andreea Manteaeste o prezen]`feminin`\ncânt`toare [i,totodat`, glam-our, care debor-deaz` desenzualitate [i deo elegan]`uluitoare n`scut`din simplitate,prin ]inutele vesti-mentare pe carele adopt`. Eaprezint`, al`turide M`d`linIonescu, emisi-unea “WOWbiz”,de luni pân` joi,de la ora 22.15,la Kanal D. StopTo Shop a invitat-o pe vedetaKanal D s`dezv`luie careeste rela]ia ei cumoda [i dac`shopping-ul areun efect WOW \nvia]a sa.

64 Stop to shop

shoPPing F~r~ CaBina De ProB~

AndreeaMantea

magazin dE SuFlEt

Stop to shop 65

concurSS

!TRENDSby Adina Buzatu [i Revista STOPTO SHOP te invit`la concurs!

Sun` la num`rul de tele-fon 021.30.30.364, \ntreorele 10.00 – 11.00, \ndata de 29 aprilie 2013,r`spunde corect la \ntre-bare [i po]i câ[tiga printragere la sor]i unul dincele 5 parfumuriTRENDS by ADINABUZATU!

Unde prezint`Christian Sabbagh [tirile?

Premiile sunt oferite de:

Cu sprijinul:

Concursul va continua [i \n numerele urm`toareale Stop to Shop!

outfit [i starea de spirit

“|n primul r~nd, vreau s` v`spun c` sunt o persoan` care nurespect` trend-urile «fashion-iste», dar asta nu \nseamn` c`nu sunt \n pas cu moda. Dim-potriv`! M` declar adepta lu-crurilor unicat, simple, decalitate, purt~nd hainele \nfunc]ie de starea pe care o amsau de evenimentul la careasist, etc. Pot spune c` nu amun stil vestimentar anume. |miadaptez vestimenta]ia \n func]iede cum m` simt. De exemplu,dac` afar` plou` [i este frig, iareu \mi doresc s` port sandale [ifust`, a[a m` \mbrac. Niciodat`nu probez hainele \nainte s` lecump`r! |mi dau seama dintr-oprivire dac` mi se potrivesc. ”.

“Niciodat` nuprobezhainele\nainte s` lecump`r! |midau seamadintr-o priviredac` mi sepotrivesc.”

66 Stop to shop

magazin dE SuFlEt

“Pot spunec` nu am un

stil vesti-mentar

anume. |miadaptez

vestimenta-]ia \n func]iede cum m`

simt.”

Rochia, feminitatea

absolut`

|n dressing-ul meu sereg`sesc toate tipurile dehaine, de la cele sport, casual,p~n` la cele mai elegante]inute, prefer~nd rochiile \n detri-mentul pantalonilor. {i asta pen-tru c` nimic nu mi se pare maifeminin dec~t o rochie. Nu exist`lucru care s` pun` \n valoaremai bine corpul unei femei dec~to face rochia.

|n ceea ce prive[te brand-uri -le, mizez pe designerii locali, pre-cum Patricia Peppe (Italia),

consider~nd c` raportul cali-tate pre] este echilibrat: lu-cruri unicat, accesibile, decalitate la un pre] rezona -bil, dar nu exclud nici m`r -

cile precum Zara, H&M.

Pasiune pentru pantofi [i gen]i

Sl`biciunea mea ves-timentar` este reprezen-tat` de pantofi [i gen]i,consider~nd c` diferen -]a de pre] enorm` pen-tru un anumit articolasociat unui brand

este dat` dec a l i t a t e aprodusului.N ic iodat`nu am dat

[i nu voi da foar -te mul]i bani pehaine.

|n schimb,atunci c~nd vine vorba

de pantofi sau de gen]i, num` uit la bani. |n dressing-ul meureg`se[ti c~teva sute de perechide pantofi, [i scumpi (precumChristian Louboutin) dar [i ieftini.

|n ceea ce prive[te «shop-ping trip-urile», am fost fascinat`de faimosul Rodeo Drive, din LosAngeles, av~nd ocazia s` cutre -ier firmele de renume din dome-niul articolelor de lux. Capi talashopping-ului nu exist` pentrumine. M` adaptez imediat laora[ul \n care m` aflu.”

Roxana Bichi[

“|n dressing-ulmeu reg`se[ti

câteva sute deperechi depantofi, [i

scumpi (precum Christian

louboutin) dar [i

ieftini.”Stop to shop 67

magazin dE SuFlEt

“|n ceea ce prive[te«shopping trip-u ri -le», am fost fasci-nat` de faimosulRodeo Drive, dinlos Angeles.”

Atât Voltaire, cât [iEmilie aveau dorin]a

de a descoperiadev`rul [i de a

scrie despre tr`irilelor. Viseau s` aib`un impact asupraomenirii. leg`tura

sentimental` era cuatât mai puternic`

datorit` muncii\mp`rt`[ite, a ]elurilor

[i aspira]iilor co-mune.

68 Stop to shop

Story oF...

Povestea lor a [ocat CurteaRegelui Soare. Nu le-a p`sat denimeni [i de nimic. Au fost pre-destina]i [i au \n]eles acest lucru.Au r`mas \n istorie, iar iubirea [imunca realizat` \mpreun` vord`inui mult timp.

cultul studiului

N`scut` \n decembrie 1706\ntr-o familie \nst`rit`, Emilie afost \ncurajat` s` studieze chiarde tat`l ei. Louis Nicolas le Ton-nelier de Breteuil era SecretarPrincipal [i Ambasador Prim alRegelui Louis XIV. Datorit` aces-tor pozi]ii, avea acces la to]i mariig~nditori de la Curte, astfel c` i-aadus [i lui Emilie. Ea l-a cunsocutpe Fontenelle, secretarul Acade-mie de Sciences, \ncep~nd s`

studieze astronomia de la v~rstade 10 ani. I-a avut profesori [i peunii dintre cei mai mari matemati-cieni ai vremii: Maupertuis [i Ale -xis Clairaut. Ea primea educa ]ie lacel mai \nalt nivel, spre dispera -rea mamei care nu dorea dec~ts` o vad` m`ritat`. Pe de alt`parte, tat`l \i aranja lec]ii de c`l` -rie, de latin`, italian`, greac` [igerman`. C~nd familia sa a trecutprintr-o perioad` mai grea finan-ciar, Emilie [i-a folosit aptitudinilematematice [i a c~[tigat la jocu -rile de noroc. Cu banii, \ns`, nu [i-a luat dec~t c`r]i.

Prima dat` c~nd Emilie l-acunoscut pe Voltaire era chiar \ncasa p`rinteasc`. Avea 12 ani, iarel 25. P`rin]ii ei invitau aproape\n fiecare sear` mai mult de 20de persoane din \nalta societate

Voltaire

Emilie[i

de Châtelet

parizian`. T~n`rul Voltaire era unvizitator frecvent. Voltaire scriadespre copil`ria lui Emilie c`t~n`ra avea 17 servan]i gata s` oscarpine dac` avea o m~nc`rime.Fata era obi[nuit` cu luxul. Totconform lui Voltaire, “ea vroiacam tot ceea ce vedea, iar ve -derea \i era plin` de dorin]`.”.

La 18 ani se m`rit` cu mar -chizul Florent-Claude du Chastel-let (\nsu[i Voltaire le f`cusecu n[otin]`), un general dintr-ofamilie aristocrat`. Acesta i-a pro -mis c` nu se va opune studiilorsale, astfel c` fata a \nchis ochiila toate infidelit`]ile lui.

Dup` na[terea copiilor, ea seplictisea de moarte. Decide s` semute la Paris, unde credea c` vag`si calea de a-[i aprofundastudiile. So]ul s`u nu s-a opus,g~ndind c` oricum va fi bine s`aib` un reprezentant \n Capital`.

La scurt timp, Emilie devineamanta Ducelui de Richelieu,str`-str`-nepotul Cardinalului Ri -che lieu. Ducele era un om puter-nic, bogat [i extrem de frumos,invidiat de to]i b`rba]ii [i dorit detoate femeile. |ns` Emilie era oprad` total diferit`. El s-a \ndr` -gostit de ea tocmai pentru c`aveau ce s` vorbeasc`, iar eaadora s` converseze cu el.Povestea lor nu a durat mult, c`ciducele nu putea s` fie fidel. Fi-nalul rela]iei nu i-a transformat \nstr`ini, ci au r`mas amici.

Era momentul ca Emilie s`caute pe cineva care s` o satis-fac` nu doar ca b`rbat, ci [i in -telectual. Aici intr` \n scen`Voltaire.

o sear` la oper`

Dup` 10 ani de la mariaj, \nvia]a lui Emilie reapareVoltaire. Drumurile li s-au\ncru ci[at \ntr-o sear`, laoper`. Sc~nteia s-a aprins. |n1733, Vol taire avea 39 deani [i era un scriitor de suc-ces, poet [i om de afa ceri. Eaavea 28 de ani [i tr`ia via]aunei femei din \nalta soci-etate parizian`. Din primaclip` au sim]it atrac]ia puter-nic` unul fa]` de cel`lalt.

Au devenit aman]i la scurttimp dup` ce s-au re\nt~lnit.Erau at~t de implica]i \n pasi-unea lor, \nc~t au \nc`lcattoate regulile sociale. Elg`sise \n sf~r[it o femeiecare \i era egal` intelectual,iar ea un b`rbat care \i res -pecta mintea.

Emilie i-a scris lui Richelieu,prieten cu Voltaire: “De ce nu mi-ai spus c` domnul Voltaire esteun model masculin de perfec ]iu -ne?”. Voltaire a scris unui amicdespre Emilie: “Totul la ea estenobil, \nf`]i[area, gusturile, dis-cursurile, stilul \n care scrie, po-lite]ea… conversa]ia ei estepl`cut` [i interesant`.”.

Aveau multe s` \[i spun` –era o \nt~lnire a dou` min]i. Emi-lie avea o educa]ie [tiin]ific` chiarmai bun` dec~t Voltaire.

Obi[nuiau s` mearg` laoper`, s` ia cina \mpreun` la ceimai respectabili oameni [i ap` -reau la bra] \n camera de audi -en]e a regelui. Aceast` expu nerea iubirii lor era considerat` nea -decvat` [i toat` societatea pari -zian` era [ocat` de modul \n carecei doi ignorau regulile de con-duit`. Dar lor nu le p`sa. Regulileerau pentru restul. Ei erau\ndr`gosti]i.

chateau de cirey

|n mai 1734, Voltaire [i Emilieiau parte la nunta Ducelui deRichelieu. La c~teva zile dup` ce -remonie, Voltaire prime[te unmesaj de la unul dintre birourileministeriale ale regelui. Se scriac` autorul “English Letters” arface bine s` “dispar`”. Era unme saj din partea unui prietencare \l avertiza c` poli]ia \l caut`.Un mandat fusese emis pe nume -le lui Voltaire. Dou` luni s-a as-cuns la grani]a francez`. |ntre cere, s-a oprit [i la Chateau deCirey, o veche proprietate a so]u -lui lui Emilie, [i [i-a dat seama

Story oF...

Stop to shop 69

Story oF...

c` are mare nevoie de repara]ii. Poate p`rea straniu c` cei doi

au pus la cale un plan de a tr`i laChateau de Cirey, iar so]ul lui Em-ilie a fost de acord. |ns`, s-aajuns la o situa]ie de compromis.Voltaire i-a \mprumutat marchizu-lui 40.000 de franci f`r` mari pre-ten]ii de dob~nd`, pentrureno vare. Marchizul avea \n acestmod o cas` la ]ar` unde putea s`v~neze, iar Voltaire pl`tea pentrucheltuielile extravagante ale luiEmilie. Era un aranjament care \iconvenea so]ului. Mai mult,Voltaire dorise \ntotdeauna ocas` la ]ar` unde s` poat` scrie.

Renovarea castelului a \nce -put \n august iar cei doi l-au trans-format \ntr-o cas` extrem deconfortabil`. |ntruc~t el era un omfoarte bogat, cei doi nu-[i doreaualtceva dec~t lux total.

Cei care \i cuno[teau erau in-teresa]i de iubirea lor. Madamede Graffigny, o invitat` la Chateaude Cirey timp de 3 luni, a scris pri-etenilor ei c` Emilie de]inea multebijuterii care, \n mod cert, eraucadou de la Voltaire [i c` cei doivorbeau \n englez` ori de c~te oriaveau o ceart`. Tot ea mai scriac` vizitatorii aveau parte de com-panie doar seara.

Cei doi \ndr`gosti]i lucrau \ntimpul zilei, adesea trimi]~ndu-[ibilete [i uneori \nt~lnindu-se pen-tru a discuta despre munca lor. In-vita]ii trebuia s` stea \n camerelelor, s` citeasc` sau s` \[i ocupetimpul cum doresc. Ca atare,pu]ini erau aceia care \n]elegeauuniversul intelectual \n care iubi]iitr`iau.

At~t Voltaire, c~t [i Emilie

aveau dorin]a de a descoperi ade -v`rul [i de a scrie despre tr`irilelor. Viseau s` aib` un impactasupra omenirii. Leg`tura senti-mental` era cu at~t mai puternic`datorit` muncii \mp`rt` [i te, a]elurilor [i aspira]iilor comune.

Cei doi au creat \mpreun` obibliotec` cu 21.000 de c`r]i,ceea ce la 1700 era echivalentuluneia universitare. |[i petreceautimpul citind, analiz~nd, discu -

t~nd munca multor scriitori. C`era vorba despre Dumnezeu, des -pre fericire, egalitate, pasiune,teoriile lui Newton, r`zboaie saudezvoltarea societ`]ii, cei doipuneau mare pasiune [i dezb` -teau \n detaliu \n \ncercarea de adepartaja adev`rul.

|n introducerea lucr`rii “Ele-ments of the Philosophy of New-ton”, publicat` \n 1737, Voltairem`rturise[te c` a colaborat cuEmilie \n scrierea c`r]ii.

Cei doi se sus]ineau reciproc

[i luptau \n atingerea scopurilor.De[i ceilal]i nu \n]elegeau acestaspect al vie]ii lor, tocmai datorit`lui iubirea lor era at~t de puter-nic`. Erau dou` jum`t`]i perfecteale aceluia[i \ntreg.

Voltaire \i scria unui prieten,dup` moartea lui Emilie: “Nu mi-am pierdut iubita, ci jum`tate dinmine \nsumi, un suflet pentrucare se pare c` fusese creat su-fletul meu.”.

|n timpul celor 15 ani derela]ie, Emilie a p`strat toat`coresponden]a pe care a primit-ode la iubitul ei. A adunat scrisorile\n opt c`r]i cu coper]i din pielero[ie. Din p`cate, aceast` cores -ponden]` a disp`rut la scurt timpdup` decesul ei.

|nceputul sfâr[itului

Dup` mul]i ani, Voltaire are orela]ie cu nepoata sa, MarieLouise Denis. Emilie decide s` ser`zbune lu~ndu-[i un amant, peSaint-Lambert. Iar ca urmare, la43 de ani, afl` c` este \ns`rci-nat`. Dup` na[tere, are o infec]ie[i moare brusc c~teva zile mait~rziu. Voltaire este devastat. |ntimp ce cobora sc`rile, p`r`sindpatul mor]ii iubitei sale, \l \nt~l -ne[te pe Saint-Lambert [i \lblestea m`. Amantul, furios, seduce [i distruge toate scrisoriledintre Voltaire [i Emillie.

Luni dup` moartea ei, servan-tul lui Voltaire l-a g`sit r`scolindapartamentul din Paris, strig~nddup` iubita sa. La scurt timp,pleac` la Berlin. A murit \n 1778.

Roxana Bichi[

70 Stop to shop

stop to shop aprilie 2013

Documents

galileo one stop shop

one stop concrete shop

one stop shop

one stop shop pdf

stop shop ohrid

stop to shop ianuarie 2012

stop to shop martie 2013

amul one stop shop

stop to shop septembrie 2012

stop to shop februarie 2014

stop to shop iulie 2012

stop to shop iunie 2012

one stop shop presentation 11_04_2011

kompani - one stop shop

stop to shop septembrie 2011

using gis to create a -stop-shop” data...

stop shop magazine verão 2013

stop to shop, mai 2013

one stop shop guide

first stop shop