sc siceram sa- raport la studiul de evaluare a...
Post on 29-Jun-2018
229 Views
Preview:
TRANSCRIPT
SC SICERAM SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
CUPRINS
1. INFORMATII GENERALE 2 1.1 Informatii despre titularul proiectului 2 1.2 Informatii despre autorul atestat al studiului de evaluare 2 1.3 Denumirea proiectului 3 1.4 Descrierea proiectului si a etapelor de acestuia ; durata etapei de 3 functionare 1.5 Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite 4 1.6 Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice 6 1.7 Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul, 8 generati de activitatea propusa 1.8 Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si 15 indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele 1.9 Informatii despre documentele/ reglementarile existente privind 16 1.10
planificarea/ amenajarea teritoriala in zona amplasamentului proiectului Informatii despre modalitatile propuse pentru conectare la infrastructura
17
existenta 2. PROCESE TEHNOLOGICE 17 2.1. Procese tehnologice de productie 17 2.2 Activitati conexe 27 2.3 Utilitati 28 2.4 Capacitati in unitati fizice 29 2.5 Activitati de dezafectare 32 3. DESEURI 33 4. IMPACTUL POTENTIAL 41 4.1 Prezentare generala a zonei 41 4.2 Apa 42 4.3 Aerul 45 4.4 Solul 58 4.5 Geologia subsolului 59 4.6 Biodiversitate 59 4.7 Peisajul 61 4.8 Mediul social si economic 62 4.9 Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural 63 5. ANALIZA ALTERNATIVELOR 63 6. MONITORIZAREA 65 7. SITUATII DE RISC 69 8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR 73 9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC 74 ANEXE
1/92
SC SICERAM SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
1. INFORMATII GENERALE
1.1. Informatii despre titularul proiectului
Societatea SICERAM SA s-a infiintat prin HG 1176/1990 si, in prezent, este
detinuta de un actionariat privat, care asigura managementul administrativ, tehnic si
financiar.
Titular proiect: S.C. SICERAM S.A.
Adresa : Sighisoara, str. Viilor nr. 125
Tel/fax: 0265772251/0265777317
Mail: office@siceram.ro
Web: www.siceram.ro
Profil de activitate- productia de caramida (cod CAEN 2332)
Numar inmatriculare: J26/561/1995
Persoana de contact (responsabil de mediu): ing. Florin Lazar
Director General: Sbarcea Florian
1.2. Informatii despre autorul atestat al studiului de evaluare
PFA Carmen Moldoveanu, evaluator acreditat de Ministerul Mediului si Dezvoltarii
Durabile pentru efectuare Rapoarte de evaluare a impactului asupra mediului (RIM),
Rapoarte de mediu (RM) si Bilant de Mediu (BM)- certificate anexat.
Date de contact:
Persoana de contact: Carmen Moldoveanu
Telefon: 0728289682
Fax:: 0368816233
Mail: carmen.moldoveanu@consultant.com
2/92
SC SICERAM SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
1.3. Denumirea proiectului;
ANALIZA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI PRODUS DE
INSTALAREA A DOUA CUPTOARE IN CADRUL UNITATII 2 SICERAM
SA PENTRU PRODUCERE CARAMIDA DIN ARGILA ARSA
1.4. Descrierea proiectului si a etapelor de acestuia
Durata etapei de functionare
In prezent, SC SICERAM SA isi desfasoara activitatea pe un amplasament cu
suprafata de 22602 mp in cadrul a 4 unitati de productie:
- Unitatea de productie U1- produce produse ceramice de zidarie (caramizi si
blocuri ceramice),
- Unitatea de productie U2- nu functioneaza din anul 2008- se intentioneaza
retehnologizarea acesteia prin instalarea a doua cuptoare pentru ardere caramida si
repornirea unitatii;
- Unitatea de productie U3- tigle ceramice si produse speciale pentru invelitori,
caramizi
- Unitatea de productie U4- amplasata pe str. Baratilor nr. 11- cuptorul din aceasta
unitate se va dezasambla si muta in locatia fabricii de pe strada Viilor.
Alaturi de aceste unitati, pe acelasi amplasament se afla:
- atelierul mecano-energetic, de intretinere si reparatii
- centrala termica
- pavilionul administrativ
Unitatea detine Autorizatia Integrata e Mediu nr. SB 109/15.02.2010 emisa de
ARPM Sibiu.
In cadrul unitatii U2, aflata in conservare din anul 2008, se intentioneaza instalarea
a doua cuptoare pentru producere caramida din argila arsa, dupa cum urmeaza:
3/92
SC SICERAM SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
- Cuptor Ficola, tip Vulcano, capacitate 40 mc, an fabricatie 1998 (cuptor care va fi
mutat din unitatea de productie U4),
- Cuptor Ficola Italia, tip Vulcano, capacitate 20 mc, an fabricatie 1993.
Cu aceste cuptoare se va produce caramida pentru pavat pardoseli si caramida
pentru constructii pentru care pe piata se inregistreaza o cerere in continua crestere.
Cuptoarele se vor amplasa in spatiul existent al unitatii nr. II, la nivelul pardoselii, in
paralel cu uscatorul de caramida existent.
Cuptorul adus din Italia, cu un volum de 20 mc, este demontat pe module si va fi
reasamblat pe structura de beton care se va executa in spatiul din unitatea U2.
Cuptorul de la unitatea U4 (str. Baratilor), cu volum de 40 mc, se va demonta tot
pe module (cuptorul este din structura metalica captusit cu samota, modulele sunt prinse
unele de altele prin suruburi cu piulite), se va transporta la noua locatie si se va
reasambla pe o structura de beton care se va executa pe amplasament.
Personalul:
- nr. personal angajat: 550
- nr. angajati rezidenti in zona Sighisoara: 550 persoane
Programul de lucru- permanent.
Perioada de executie si functionare propusa:
- inceperea lucrarilor- august 2011
- punerea in functiune a obiectivului- 1 septembrie 2011
- durata de viata- nelimitata, fiind determinata de cererea de piata.
1.5. Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite
Se vor produce produse din argila arsa.
4/92
SC SICERAM SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Caracteristici cuptoare care se vor monta in cadrul sectia U2:
Tip cuptor Capacitatea de productie (t/zi)
Densitatea materialului (kg/mc)
cuptorul de 40 mc 11 550 cuptorul de 20 mc 5 500 Total unitate U2 16
Capacitate de productie/fabrica:
Nr. crt. Unitate de productie Capacitate de productie (t/zi) 1. U1 850 2. U2 16 3. U3 140
4. U4 0 Total 1006
Informatii privind productia si necesarul resurselor utilizate
Tab. 1.1
Productia Resurse folosite in scopul asigurarii
productiei
Denumirea Cantitateaanuala
Denumirea Cantitatea anuala
Furnizor
Energie electrica
10200 MW Din retea ELECTRICA
Gaz metan 11232574 mc
Din retea E-ON Gaz Distributie
Apa 30.000 mc Din retea Argila 300.000
tone Exploatare
deschisa de SC SICERAM SA
Produse din argila arsa
265.600 tone
Motorina pentru utilaje
355.000 l Statii PECO
5/92
SC SICERAM SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Tab. 1.2.
Incadrarea proiectului de investitii in Directivele Europene (IPPC)
Directiva EUROPEAN
LegislatiA
Mod de incadrare conform legislatiei
Observatii privind incadrea /Justificare
1 Directiva 96/61/EC-
“IPPC” (privind
prevenirea, diminuarea
si controlul poluarii
mediului)
OTU 152/2005A
Anexa 1, punctul 3.5.
3.5. Instalaţii pentru fabricarea produselor ceramice prin ardere, în special a tiglelor, a caramizilor, a caramizilor refractare, a dalelor, a placilor de gresie sau de faianta:
a) cu o capacitate de producţie mai mare de 75 tone/zi; şi/sau
b) cu o capacitate a cuptorului mai mare de 4 mc şi cu o densitate stabilitã pentru fiecare cuptor mai mare de 300 kg/mc
Capacitate=
1006 t/zi
Capacitate cuptoare>4 mc
Densitate
cuptoare>300 kg/mc
1.6. Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice
utilizate la prepararea caramizilor in sectia U2
- Materia prima utilizata este argila minerala (Al2O3xSiO2yH2O). Argila este o
rocă sedimentară cu granulaţie fină (< 2 µm), alcătuită dintr-un amestec de silicaţi şi din
fragmente de cuarţ, mică etc. Este întrebuinţată în olărie, la lucrări de construcţie, în
sculptură, etc.
Argila care se utilizeaza in procesul de productie la SICERAM SA este exploatata
din zacamantul de argila Dealul Viilor Sighisoara, limitrof fabricii, si din cariera de argila
de la Bodoc, Covasna.
Compozitia chimica medie a argilelor utilizate, este:
Componentul chimic Argila galbena (%) Argila cenusie (%) P.C. 11,0 11,15 SiO2 54,81 53,95 Al2O3 13,94 14,85 Fe2O3 5,65 5,55 CaO 8,05 7,85 MgO 2,55 2,65 Na2O 0,97 1,01
6/92
SC SICERAM SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Principalii constituienti a acestor argile (silice, alumina si componenti carbonatici)
sunt in proportiile caracteristice unor argile usor fuzibile cu caracter marnos. Compozitia
granulometrica arata argile cu textura fina, indicate pentru fabricarea de produse
ceramice cu pereti subtiri si tigle.
- Nisip cuartos- utilizat pe masa de lucru pentru fasonarea manuala a caramizilor.
Aprovizionat de la o exploatare de nisip din localitatea Dumbraveni (20 km).
- Alt produs utilizat in procesul de productie este apa. Aceasta provine de la
reteaua de alimentare a orasului.
U2.
Nu se utilizeaza aditivi sau glazuri in procesul de productie al caramizilor din sectia - In laboratorul fabricii se fac numai incercari mecanice privind rezistenta
produselor.
Tab. 1.3
Informatii despre materiile prime si despre substantele sau preparatele
chimice
Clasificarea si etichetarea substantelor sau
a preparatelor chimice
Observatii Denumirea materiei prime, a substantei sau
preparatului chimic
Cantitatea anuala
Categorie
Periculozit ate
Materii prime Argila 300.0
00 t N - -
Nisip cuartos 480 t N - - Apa 30.00
0 mc N - -
Materiale auxiliare Rhodosil siliconate
51T 800 l P R35,
R52/53 Carbonat de bariu 40 t P R22
Se utilizeaza numai la fabricarea tiglelor in sectia U3
Ipsos (sulfat de calciu semihidratat)
240 t N - Numai in sectia U3 pentru
realizarea mulajelor de tigla
7/92
SC SICERAM SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Clasificarea si etichetarea substantelor sau
a preparatelor chimice
Observatii Denumirea materiei prime, a substantei sau
preparatului chimic
Cantitatea anuala
Categorie
Periculozit ate
Materii prime Silicon 20 t N - Se utilizeaza
in sectia U3 pentru reducerea
dimensiunii porilor tiglelor
Ambalaje folie, banda polipropilena si
paleti de lemn
400 t N - -
Ulei hidraulic H46, ulei de transmisie L150,
M40, M30, T90
15 t P R22 -
Motorina 354.4 79 l
P R10, R40, R 51/53, R 65, R
66
Pentru transport
N= nepericulos pentru mediu P= periculos pentru mediu R10- inflamabil R22- iritant, toxic prin inghitire R35- coroziv R40- posibile riscuri cu efecte ireversibile R52/53- nociv pentru mediul acvatic, poate cauza efecte nefaste pe termen lung
pentru mediul acvatic R 65, R66- nociv
1.7. Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul,
generati de activitatea propusa
Dat fiind specificul activitatii nu exista riscul contaminarii mediului cu germeni
patogeni sau aparitia vreunui impact de natura biologica.
Procesele si instalatiile pentru fabricarea caramizilor nu sunt procese care sa
degaje mirosuri.
8/92
SC SICERAM SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Emisiile de caldura
Desi instalatiile de obtinere a caramizilor si tiglelor ceramice cuprind si faza de
ardere la temperatura de 950-10200 C, emisiile de caldura nu depasesc limitele prevazute de legislatia muncii, deoarece:
- uscatoriile sunt izolate termic pentru a impiedica disiparea caldurii;
- tubulaturile de transport agent termic sunt izolate termic;
- cuptoarele de ardere au in structura peretilor straturi de termoizolatie, adecvate
ca grosime temperaturilor de procesare;
- imediat dupa ardere, produsele sunt racite avansat cu aer insulflat, aerul
preincalzit fiind recuperat pentru uscatorie, reducand consumul de gaz la aceasta.
Categorie aparte de poluanti fizici, o constituie zgomotul si vibratiile in
comunitatea umana.
Sursele de zgomot in faza de constructie si inchidere activitate- vor avea
caracteristici stationare si tranzitorii, fiind de asteptat ca vor fi asociate urmatoarelor
activitati :
Transportul materialelor si echipamentelor la obiectiv;
Activitati de constructii, respectiv demolare.
Aceste surse de zgomot este probabil sa depaseasca in timpul zilei nivelul maxim
admis, dar vor fi pe durata limitata- cca 2 luni. Montarea cuptoarelor se va face in spatiu
inchis, peretii din beton ecranand in mare masura zgomotul produs de montarea
acestora.
Sursele de impact prin zgomot si vibratii ascociate activitatilor de functionare din
cadrul proiectului sunt anticipate sa existe. Natura si numarul unor astfel de surse va
varia in diverse faze ale proiectului si vor include :
Utilizarea vehiculelor motorizate pentru transportul materialelor dinspre
amplasament catre beneficiari (variaza in functie de sezon: vara- cca 70 transporturi/zi;
iarna- cca 20 auto/zi).
Operarea utilajelor mobile si stationare din interiorul amplasamentului- fata de
situatia existenta pana in prezent, punerea in functiune a celor 2 cuptoare in cadrul
9/92
SC SICERAM SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
sectiei U2 va introduce surse de zgomot- ventilatoarele montate pe cuptoare (2
ventilatoare pentru aer de racire si 2 ventilatoare pentru aer de combustie). Sursele de
zgomot introduse le inlocuiesc de fapt pe cele existente din dotarea cuptorului care se va
demola si va fi inlocuit cu cele 2 cuptoare.
Receptorii potentiali ai zgomotului si vibratiilor vor include angajatii si populatia din
afara limitelor amplasamentului.
Distante pana la zonele locuite :
- La SV- Scoala Generala cu gradinita de copii, situata la cca 50 m de gardul
societatii,
- In S- in vecinatatea amplasamentului, pe partea opusa a strazii Viilor, exista
cateva locuinte particulare- cca 70 m.
Nivele de zgomot ale utilajelor care functioneaza in incinta obiectivului sunt :
- benzi transportoare din cauciuc- maxim 65 dB
- alimentator dozator cu banda- cca 60 dB
- valturile de macinare argila- maxim 65 dB
- malaxor- maxim 65 dB
- ventilatoare- cca 50 dB
Aceste nivele de zgomot, desi se situeaza in cadrul pragului admisibil prevazut prin
fabricatie si prin normele de functionare, introduc cumulat un zgomot de fond in incinte si
o sursa slaba de vibratii. In afara programului curent de intretinere/ reparatii/ verificare a
acestor echipamente, amplitudinea zgomotului si a vibratiilor nu poate fi redusa in incinte.
In schimb, acestea sunt deservite de un numar mic de personal si pe o perioada limitata
de timp (nu necesita prezenta umana continua) si astfel se reduce impactul asupra
factorului uman.
Alte surse de zgomot:
- camioane de mare tonaj pentru aprovizionare cu materii prime si transport
produse finite- intre 65-85 dB. Frecventa de transport variaza in functie de cerere: vara-
10/92
SC SICERAM SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
cca 70 transporturi/zi; iarna- cca 20 transporturi/zi. Strada Viilor este o strada de legatura
si catre alte obiective economice din zona, intens circulata.
- manipularea materialelor si produselor finite, ambalare, incarcare in utilajele de
transport.
Sursele de zgomot generatoare de disconfort pentru populatia din zona sunt,
preponderent, legate de activitatea de transport. Celelalte activitati industriale se
desfasoara in incinta tehnica, amplasata la distanta de cca 100-150 m de spatiul locuit, in
incinta inchisa, unde zgomotul este ecranat de peretii din beton sau fonoabsorbanti ai
halelor de productie.
Fata de situatia deja existenta pe amplasament, nivelul de zgomot nu va suferi
modificari semnificative, avand in vedere nivelul estimat al productiei:
- pana in anul 2008 cand a intrat in conservare, in sectia U2 capacitatea de
productie era de 70 t/zi
- dupa modificari, capacitatea de productie in sectia U2 va fi de 16 t/zi- ceea ce
inseamna o reducere a numarului necesar de transporturi.
Nu au fost reclamatii legate de nivelul de zgomot.
Reglementari din Romania privind zgomotul si vibratiile
STAS 10009-88 : Acustica urbana : Limite admisibile ale nivelului de
zgomot- acest standard se refera la limitele admisibile ale nivelului de zgomot in mediul
urban, diferentiate pe zone si dotari functionale, pe categorii tehnice de strazi. Astfel,
conform acestui standard, avem stabilite ca limite, pentru amplasamentul studiat,
urmatoarele valori :
Tab. 1.4
Spatiul considerat Observatii Nivel zgomot echivalent, Lech (dB)
Valoarea curbei de zgomot Cz, (dB)
Nivelul dezgomot de varf, L10 (dB)
Incinta industriala La limita zonelor functionale
65 60 -
Strada de categorie tehnica II, de legatura
Masurat labordura trotuarului
70 65 80
11/92
SC SICERAM SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Spatiul considerat Observatii Nivel zgomot echivalent, Lech (dB)
Valoarea curbei de zgomot Cz, (dB)
Nivelul dezgomot de varf, L10 (dB)
La limita zonelor functionale
90 85 - Parcaje auto
In interiorul zonelor functionale
90 85 -
La limita zonelor functionale
75 70 - Incinte de scoli, crese, gradinite, spatii de joaca pentru copii In interiorul
zonelor functionale
85 80 -
In cazul unor actiuni izolate caracterizate printr-un nivel ridicat de zgomot, acesta
poate suferi corectii in functie de durata sa (exprimata in procente fata de o perioada de
referinta de 8 h ziua sau 30 min. noaptea). Astfel, pentru o durata de max. 2 h/zi, nivelul
de zgomot admisibil pentru incinta industriala poate fi corectat cu 5 dB, astfel incat, pentru
2 h/zi se poate accepta un nivel de zgomot echivalent, la limita incintei industriale, de 70
dB.
Ordinul 536/1997 stabileste limitele maxim admisibile ale nivelelor de zgomot
(Leq) in locuinte. Limitele pentru orele de zi (06.00-22.00) sunt de 50 dB(A), masurate la
2 m de fatada cladirii ; pentru orele de noapte (22.00-06.00) limitele sunt stabilite la 40
dB(A) langa cladiri, la 2 m de fatada.
12/92
SC SICERAM SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Informatii despre poluarea fizica si biologica generata de activitate
Tab. 1.5.
Poluare calculata produsa de activitate si masuri de eliminare/ educere
Pe zone rezidentiale, de recreere sau alte zone protejate cu luarea in considerare a poluarii de fond
Tipul poluarii
Sursa de poluare
Nr. surse de poluare
Poluare maxim admisa (limita maxim admisa pentru om si mediu)
Poluare de fond
Pe zona obiecti- vului
Pe zone de protectie/ restrictie aferente obiectivului conform legislatiei in vigoare
Fara masuri de eliminare/ reducere a poluarii
Cu implementarea masurilor de eliminare/ reducere a poluarii (**)
Masuri de eliminare/ reducere a poluarii
I. IN ETAPA DE FUNCTIONARE Functionare utilaje
Utilajele si activitatile din fabrica
65 dB (pt. mediu)
87 dB (pt. om)
50-60 dB(A)
60-85 dB 65 dB 65 dB 60 dB
Activitatea de extractie a argilei in cariera
Utilaje de extractie si transport
65 dB (pt. mediu)
87 dB (pt. om)
50-60 dB(A)
60-85 dB 65 dB 65 dB 60 dB
vezi paragraf urmator
II. IN ETAPA DE CONSTRUCTIE Masini grele
de transport materiale de constructie
2 transporturi agabaritice pe
perioada constructiei
(2 luni)
40-50 dB 60-70 dB 55 dB 55 dB 50 dB
Zgomot
Manipulare aterii prime si tilaje : ncarcare/ escarcare
La fiecare transport)
60 dB1
87 dB2 40-50 dB 60-70 dB 50 dB 50 dB 50 dB
vezi paragraf urmator
Vibratii Nu se cunoaste frecventa acestora. Miros Nu este cazul
Radiatie electromagnetica- Nu este cazul Radiatie ionizanta- Nu este cazul Poluare biologica- Nu este cazul 1- conform STAS 10009/88 2- conform Normelor Republicane de Protectie a Muncii/2002 aprobate cu Legea Protectiei Muncii nr. 319/2006
13/92
SC SICERAM SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Masuri potentiale de atenuare a depasirilor observate ale limitelor de zgomot
I. In faza de constructie
- Se va stabili frecventa livrarilor cu camioane de mare tonaj astfel incat sa se evite o
concentrare de impacturi asupra zonei,
- Se vor urmari si verifica permanent parametrii de functionare pentru instalatiile rutiere si
nerutiere, sub aspectul functionalitatii tobelor de esapament, pierderi de combustibil si
lubrefianti.
- Se va respecta programul de ungeri al utilajelor cu frecventa prevazuta in cartea tehnica
a instalatiilor,
- Evitarea functionarii “in gol” a utilajelor,
- Se vor respecta graficele de revizii tehnice specificate in cartile tehnice ale utilajelor
folosite,
II. In faza de exploatare
- Se vor respecta recomandarile din cartea tehnica a utilajelor privind graficele de revizii
si reparatii,
- In cazul semnalarii unor zgomote in functionare peste nivelul normal se vor lua imediat
masuri de identificare a cauzei si remediere a defectului,
- Plantarea, pe laturile invecinate cu gradinita, a unei perdele de arbori care sa constituie,
in timp, o bariera fonica pentru zgomotul generat.
- Monitorizarea zgomotului si implementarea actiunilor corective/ preventive acolo unde
este necesar ;
- Pastrarea inchisa a geamurilor si usilor in timpul lucrului
- Se vor evita operaţiile care pot mari nivelul de zgomot, in timpul nopţii, precum si orice
activitati in afara halelor
- Efectuarea, conform prevederilor din autorizatia IPPC, a unui studiu de zgomot o data la
3 ani prin care sa se stabilieasca evolutia nivelului de zgomot si masurile care se impun pentru
incadrarea in limitele impuse de reglementarile in vigoare.
Recomandari BAT
- capsularea utilajelor sau componentelor generatoare de zgomot
14/92
SC SICERAM SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
- utilizarea de ventilatoare silentioase cu turatie mica
- izolarea fonica a geamurilor si peretilor
- mentinerea unei bune mentenante a instalatiei
Concluzie:
Din apecierea nivelului de zgomot echivalent langa fabrica si propagarea acestuia pana
la zona cu locuinte, se poate aprecia ca aportul la nivelul de zgomot existent, la o distanta de
50 m de limita amplasamentului (zona cu locuinte) se va incadra in limitele admise.
1.8. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si
indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele
Elementele propuse de proiect sunt rezultatul unor evaluari efectuate de SC SICERAM
SA pentru a analiza alternativele si pentru a alege optiunea cea mai viabila si cu efecte
sociale, economice si de mediu durabile.
A. Categoria «alternativa zero »- este alternativa in care proiectul nu se va realiza. In
acest caz se va lucra in continuare in doua locatii (strada Viilor si str. Baratilor), locatia de pe
str. Baratilor lucrand la capacitate redusa (1,3 t/zi) ineficient d.p.v. economic.
B. Categoria « alternative pentru amplasarea obiectivului»:
Criteriile care au dus la realizarea acestor investitii au fost urmatoarele :
- Eficientizarea activitatii prin mutarea activitatii sectiei U4 de pe strada Baratilor pe
acelasi amplasament cu locatia principala a fabricii de caramida. Aceasta va duce la economii
importante legate de transport, utilizarea eficienta a energiei pe un singur amplasament si
gestionarea problemelor legate de productie dintr-o singura locatie ;
- Cererea de produse de caramida in continua crestere;
- Apropierea de sursa de materie prima (cariera de argila) si existenta utilitatilor
necesare efectuarii activitatilor.
15/92
SC SICERAM SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
1.9. Informatii despre documentele/ reglementarile existente privind planificarea/
amenajarea teritoriala in zona amplasamentului proiectului
Firma SICERAM SA isi desfasoara activitatea pe o suprafata aferenta unitatilor
tehnologice de fabricare a produselor ceramice si pe o alta pe care se suprapune zacamantul
de argila ce constituie sursa de materie prima. In proprietatea societatii se afla o suprafata de
94.381,46 mp. Pentru desfasurarea activitatii curente, firma a inchiriat de la Primaria
Municipiului Sighisoara, Mures, o suprafata de 139.999,0 mp.
Societatea este amplasata in intravilanul localitatii Sighisoara, UTR 46 conform PUG
Sighisoara.
Amplasamentul societatii dispune de facilitatile si utilitatile necesare efectuarii
activitatilor:
1. Pentru realizarea investitiei exista emis un Certificat de Urbanism nr. 152/2011
emis de catre Municipiul Sghisoara pentru « Retehnologizare linie tehnologica (atelier de
productie nr. 2).
2.Contract de furnizare a energiei electrice nr. 18/2010, incheiat cu SC Arelco
Distributie SRL ;
3. Contract de vanzare cumparare gaze naturale nr. 2/2009, incheiat cu Petrom Gas
SRL; 4. Contract de bransare/racordare si utilizare a serviciilor publice de alimentare
cu apa si canalizare nr. 42/2007, incheiat cu SC Compania AQUASERV SA ;
5. Contract de prestare a serviciului de salubrizare a localitatilor nr. 84/2008
incheiat cu SC Schuster Ecosal SRL.
Societatea are urmatoarele vecinatati:
- La V, NV si N- zona de pasune si padure pe versantii dealurilor, la poalele
acestora existand locuinte de tip rural;
- La E si NE- Dealul Viilor (cariera de argila) si pasuni, padure;
- La SV- incinta unei Scoli generale cu gradinita de copii, situata la cca 50 m de
gardul societatii;
16/92
SC SICERAM SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
- La S si SV- strada Viilor care asigura accesul in zona, linia CF de care dispune
societatea si mici unitati de productie apartinand zonei industriale Valea Viilor. Invecinat
societatii cu strada Viilor sunt case particulare.
Societatea nu este amplasata in zona protejata.
1.10. Informatii despre modalitatile propuse pentru conectare la infrastructura
existenta
Accesul la carosabil- se face pe strada Viilor care face legatura cu drumul european
E60 si calea ferata din zona. In incinta, drumurile de legatura cu unitatile tehnologice, zonele
de depozitare produse finite, aprovizionare, desfacere- sunt amenajate corespunzator
(asfaltete, rigole de scurgere a apei, suprafete de protectie).
Accesul la utilitati :
1. gaz metan- din conducta de distributie a DISTRICT GAZ SA ;
2. energie electrica- din reteaua de distributie a SC ELECTRICA SA ;
3. apa potabila- din retea oraseneasca ;
4. canalizare ape menajere- in retea oraseneasca.
2. PROCESE TEHNOLOGICE
2.1. Descrierea procesului de producţie
Pentru investiţia propusă s-a luat în considerare nevoia îmbunătăţirii si eficientizarii
fluxului de producţie.
Unitatile tehnologice productive, in prezent sunt:
- Unitatea de productie U1- produce produse ceramice de zidarie (caramizi si
blocuri ceramice);
17/92
SC SICERAM SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
- Unitatea de productie U2- se intentioneaza repornirea acesteia dupa o
perioada de oprire care dureaza din anul 2008- prin dotarea acesteia cu 2 cuptoare cu
capacitati de 40 mc si 20 mc;
- Unitatea de productie U3- produce tigle ceramice si produse speciale pentru
invelitori, caramizi.
Etape ale fluxului tehnologic:
1. extractie argila
2. depozitare argila
3. preparare argila
4. malaxare si extrudare
5. debitare produse crude
6. incarcare pe vagoneti a produselor crude si transportul la uscatorii
7. uscare caramizi, descarcare
8. sortare produse uscate
9. incarcare produse uscate pe vagoneti pentru ardere
10. ardere in cuptoare
11. descarcare, sortare, paletizare
12. depozitare, expeditie.
Activitati conexe fluxului tehnologic:
- atelierul mecano-energetic, de intretinere si reparatii
- atelierul auto
- atelier turnare forme de ipsos
- pavilion administrativ
1. Materia prima utilizata de societatea SICERAM SA este argila bruta extrasa din
zacamantul Dealul Viilor- Sighisoara si din cariera Bodoc, jud. Covasna. Argila este extrasa din
cariera dupa ce s-a executat decoperatare si inlaturarea stratului de steril. Extractia argilei se
face in trepte, cu ajutorul excavatorului, incepand cu partea superioara a carierei, spre baza
acesteia.
18/92
SC SICERAM SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
2. Cariera de argila fiind limitrofa perimetrului fabricii depozitarea materiei prime se
realizeaza in suprafata aferenta zonei de exploatare.
3. Argila extrasa se impinge cu buldozerul de pe trepte la halda de la baza
zacamantului in vederea macerarii (prelucrare naturala a argilei sub actiunea apei si a
intemperiilor intr-un interval de timp intre 6 luni-1 an). Pentru aceasta, la SICERAM sunt cateva
spatii destinate acestor operatiuni. Unul din aceste spatii este delimitat intr-o cladire separata
de unitatile de productie unde se afla un echipament specializat, numit Kollergang si care
permite maruntirea si amestecarea materiei prime. Argila macerata este incarcata in
autobasculante si transportata la sectiile de preparare ale celor trei unitati.
4. Dupa aceasta etapa, argila in amestec este transportata cu mijloace auto in primul
buncar in care se realizeaza malaxarea ei, amplasat intr-un corp de cladire individual, pentru a
fi utilizata de o parte din sectii la obtinerea diferitelor produse. Astfel, pentru toate sectiile cu
productie automatizata, argila nu se depoziteaza in incinta productiva, fiind adusa pe benzi
rulante dintr-un buncar de depozitare si prelucrata functie de categoria de produse ceramice
specifice: caramizi, placi ceramice sau tigle.
In acelasi mod se face si alimentarea cu materia argiloasa macinata provenita din
rebuturi nearse si reintrodusa in productie.
Procese tehnologice specifice
- Unitatea U1- obtinere termoblocuri
In cadrul unitatii U1 se fabrica urmatoarele tipuri de produse:
- termobloc T30
- termobloc T38
- termobloc T 25
- elemente de planseu TP16
- elemente de planseu TP20
De la concasorul cu valturi fine argila vine printr-un sistem de benzi si cade in cuva
malaxorului presei. Argila este omogenizata sub actiunea paletelor si contrapaletelor iar in a 2-
19/92
SC SICERAM SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului a parte a cuvei, impingerea argilei se face cu ajutorul snecurilor, argila trecand prin gratarele
cuvei in camera de vidare. Aici, cu ajutorul unei pompe de vid cu inel lichid, antrenata
independent, argila este dezaerata. Argila dezaerata este impinsa la filiera, care da forma si
dimensiuni produsului. Dupa iesirea din presa, calupul de argila este taiat de o sarma a unei
mase automate de taiat in 6 bucati. Produsele ceramice astfel taiate sunt incarcate cu ajutorul
instalatiei automate de incarcare, pe vagoneti de uscare si introduse in uscatorie.
Instalatia este alcatuita din:
- instalatie electronic digitala cu display, pentru vizualizarea grafica a
parametrilor de putere absorbita a celor doua motoare, a umiditatii si consumului de apa;
- cabluri electrice de alimentare a instalatiei electronice si a celei hidraulice;
- grupul hidraulic de reglare a apei;
- transformator ampermetric;
- indicator de cantitate pentru argila alimentata in malaxor;
- durometru digital- indica presiunea in capul presei
Tratamentul termic
Tratamentul termic al produselor ceramice consta intr-un proces de uscare si apoi de
ardere. Uscarea tremoblocurilor se face intr-o uscatorie tunel, asistata pe calculator.
Capacitate uscatorie= 132 vagoneti dispusi pe 4 linii+ 13 vagoneti la capatul de
introducere.
Capacitatea de incarcare a vagonetului difera in functie de produsul fasonat. Vagonetii
cu produse se deplaseaza prin uscatorie in contracurent cu agentul termic. Agentul termic
pentru uscarea produselor din uscatorie este recuperat printr-o tubulatura metalica de la
cuptorul-tunel, din zona de racire rapida. Cu ajutorul unui ventilator de 160.000 mc/h, aerul
cald este introdus in uscatorie la o temperatura cuprinsa intre 30-900 C, in functie de produsul
aflat in uscatorie.
Ciclul de uscare este de 24-27 ore, in functie de incarcatura uscatorului.
Vagonetii cu produse uscate sunt descarcati cu ajutorul unei instalatii de descarcare
automat si, printr-un sistem de benzi, aceste produse ajung la instalatia automata de incarcare
a produselor uscate pe vagonetii de ardere. Un muncitor indeparteaza produsele defecte de
20/92
SC SICERAM SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pe banda. Un piston hidraulic impinge vagonetul incarcat in afara razei de actiune a
automatului de incarcare, simultan fixand urmatorul vagonet pentru incarcare.
Trenul de vagoneti cu produse uscate este introdus intr-un preincalzitor de unde
produsele ies cu o umiditate de max. 3%. Agentul termic cu care este alimentat preincalzitorul
este asigurat de 4 ventilatoare care introduc aer din mediul ambiant pentru racirea rotilor
vagonetilor din cuptor si care este refulat de un ventilator la o temperatura de maxim 2000 C,
printr-o tubulatura, in partea de extragere a vagonetilor din preincalzitor. In caz de nevoie,
daca temperatura agentului este prea mica (mai mica de 500 C), se poate folosi si un
generator termic cu aer amplasat pe cuptor, in zona de intrare in cuptor. Pe preincalzitor, este
montat un cos cu tiraj natural. Vagonetii din preincalzitor sunt introdusi in cuptorul Piccini cu
ajutorul unei instalatii hidraulice. Toate operatiunle sunt programate si asistate de calculator.
Ciclul de ardere este de 28 ore, temperatura maxima de ardere este de 9800 C iar ca
minima la palier este de 9400 C, temperatura produselor evacuate din cuptor este de 300 C.
Cuptorul Piccini este echipat cu ventilatoare, tubulatura metalica pentru recuperara
aerului cald, pentru evacuarea gazelor, pentru alimentarea cu aer de combustie. Instalatia de
gaz metan alimenteaza 18 arzatoare x 24,8 mc/h laterale si 14 arzatoarex 6,2 mc/h,
pozitionate in bolta cuptorului, pentru o productie zilnica de 850 t produs.
Tablourile de comanda impreuna cu calculatorul sunt amplasate intr-o incapere unde
sunt supravegheate de un operator.
Vagonetii cu produsele arse sunt scosi din cuptor cu ajutorul instalatiei hidraulice, pe un
transportator care le transporta la linia de descarcare, unde sunt descarcati automat, sub
supravegherea unui operator.
Sortarea- ambalarea produselor
Produsele arse sunt sortate, paletizate, infoliate automat si transportate pe o banda
rulanta la locul de unde sunt preluati de un motostivuitor cu 3 furci si transportati in depozit.
Livrarea se face din depozit cu ajutorul mijloacelor de auto de transport.
- Unitatea U3- obtinere tigle si caramizi
Fasonara si uscarea tiglelor si caramizilor
21/92
SC SICERAM SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
In cadrul unitatii 3 se fabrica tigle tip Marsilia, Portugheza, Valahia, Bavaria, Francia,
baltica si produse speciale aferente tiglelor de camp. In procesul de fabricatie a tiglelor se
foloseste argila de Bodoc, extrasa din cariera proprie, adusa si depozitata in halda de macerare
din cadrul societatii. Fasonarea produselor la sectia 3 se face pe o linie de fabricatie pentru
tiglele de camp si alta pentru produsele speciale (subcoama, laterale, aerisitoare, olane,
coame). Pe linia de tigle de camp se pot fasona caramizi GV 240x115x88 mm.
Fasonarea tiglelor de camp se face prin presare pe o linie tehnologica Bongioanni, linia 1
de fasonare. Argila din siloz este transportata la valturile fine. Inaintea intrarii in valturile fine este
supusa actiunii unui electromagnet care indeparteaza impuritatile metalice care pot apare
accidental in argila. Argila din valturile fine este transportata de un transportator cu banda la
omogenizatorul PSV 1900 Morandi, unde are loc omogenizarea amestecului argila- apa.
Omogenizatorul este prevazut cu un sistem automat de reglare a umiditatii, in functie de
cantitatea de argila care vine pe banda. Din omogenizator, argila este dirijata la presa vacuum
24 MEV, prevazuta cu filiera dubla, unde se obtin galetele din pasta de argila. Forma si
dimensiunile galetelor difera in functie de tipul de tigla care se fasoneaza. Galetele sunt
transportate de un transportator cu banda, la una din cele doua prese de fasonare, presa 11PV,
prevazuta cu 6 cuiburi si presa CRONO prevazuta cu 12 cuiburi. In functie de tipul de tigla
fasonat, cele doua prese pot functiona simultan sau nu. Prin presare, surplusul de pasta se
indeparteaza si cade liber pe un sistem de benzi transportoare care il reintroduce in
omogenizator. Tiglele fasonate sunt asezate automat pe rame metalice si sunt depuse pe
vagonetii uscatorului si introduse in uscator.
Uscarea tiglelor si caramizilor
Uscarea produselor se face in doua uscatorii-tunel: una pentru tiglele de camp si alta
pentru produsele speciale..
Aerul cald necesar uscarii produselor provine partial din recuperare de la cuptor iar daca
temperatura aerului nu este suficienta se utilizeaza un generator de caldura pentru fiecare
uscatorie. Ciclul de uscare este de 24 ore si ajunge pana la 46 ore cand se face schimbare de
sortiment. Temperatura maxima de uscare la tigla este de 590 C si de 800 C la caramizi.
22/92
SC SICERAM SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Arderea tiglelor si caramizilor
Arderea produselor (tigle si caramizi) se face in cuptorul monostat de tip Piccini. Vagonetii
incarcati cu produse ceramice se introduc in preincalzitor unde se elimina umiditatea ramasa si
de aici sunt introduse in cuptorul Piccini cu un transbordor. Ciclul de ardere este de 43 ore si
temperatura de 9300 C pentru tigle si 9600 C pentru caramizi. Urmarirea procesului de ardere se
face automat, pe calculator. Cuptoarele sunt echipate cu ventilatoare contrapresiune, ventilator
recuperare aer cald, ventilator de racire, ventilator exhaustor, 2 ventilatoare aer de combuste,
termocuple pentru masurarea temperaturii.
Descarcarea, ambalare si depozitare
Descarcarea tiglelor de camp se face automatizat iar pentru produsele speciale si
caramizi se face manual. Produsele arse sunt descarcate, paletizate, etichetate si depozitate in
depozitul de produse inite, pe sortimente.
Livrarea se face cu mijloacele de transport ale clientului.
- Unitatea U2- obtinere caramizi pline si caramida pentru pavat pardoseli
Prepararea
La unitatea U2 se fasoneaza caramida plina si caramida pentru pavat pardoseli. Argila
adusa cu camionul din cariera este basculata in alimentatorul cutie, de unde, pe o banda
transportatoare trece printr-un Kollergang cu taler fix, unde are loc corectia de umiditate,
omogenizarea amestecului si o prima macinare a argilei. Argila cade prin orificiile gratarului de
Kollergang intr-un alimentator rotund cu farfurie si melc care alimenteaza o pereche de valturi
fine, dupa care cade in presa de calupi. Calupii sunt transportati de o banda transportatoare si
sunt depozitati in hala de fasonare.
Fasonarea caramizilor
Din depozitul de calupi se alimenteaza o presa vacuum tip Bongioanni O 350 mm in care
se fasoneaza caramida plina si platane ceramice. Semifabricatul este taiat la masa de taiat,
preluat de banda transportatoer pana la presele de fasonare a produselor. Produsele taiate
sunt incarcate pe vagoneti Keller si duse in camerele de uscare.
23/92
SC SICERAM SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Uscare si ardere caramizi
Uscarea caramizilor se face in uscatorii Keller. Ciclul de uscare este de 72 ore,
temperatura agentului de usare=1700 C. Uscarea se face cu aer cald recuperat din procesul de ardere.
Caramida plina extrudata se aseaza manual pe vagonetii de uscator si se introduce in
uscator. Dupa ciclul de uscare, caramida plina se descarca si apoi se incarca manual pe
vagoneti in cuptor si se introduce la ardere.
Caramida de pavat pardoseli se fasoneaza manual, se aseaza la uscat, dupa care se
incarca manual pe vagonetii din cuptor si introdusa la ardere.
Caracteristici cuptoare:
- cuptor Ficola, tip Vulcano, an fabricatie 1988, capacitate= 40 mc, temperatura de
lucru=11500 C, putere 4186 kWh (existent in sectia U4 de pe strada Baratilor). Dimeniuni: L=18 m, l= 5,2 m.
- cuptor Ficola Italia, tip Vulcano, an fabricatie 1993, capacitate= 20 mc, temperatura de
lucru=11500 C, putere 2850 kWh. Dimensiuni: L=15,7 m, l= 5,0 m.
Cuptoarele se vor amplasa in spatiul existent al U2, la nivelul pardoselii, in paralel cu
uscatorul de caramida existent.
Cuptorul adus din Italia (20 mc) este demontat pe module si se va remonta pe structura
de beton.
Cuptorul de 40 mc, adus de la U4, se va demonta e modul (este din structura metalica,
captsit cu samota, modulele sunt prinse unele de altele prin suruburi cu piulite. Se va transporta
la noua locatie si se va reasambla pe o structura de beton.
Cuptoarele care se vor monta in sectia U2 sunt de tip camera, captusite cu materiale de
termoizolatie moderne (tip fibre ceramice), cu functionare pe baza de curba de ardere
programata. Functioneaza pe cicluri de ardere care dureaza 48 ore. Intreg ansamblul cuptor
este import Italia.
Greutatea de produse arse intr-un ciclu de ardere:
- cuptorul de 40 mc= 22 tone/ 48 ore
- cuptorul de 20 mc= 10 tone/48 ore.
24/92
SC SICERAM SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Cuptoarele Piccini sunt echipate cu ventilatoare, tubulatura metalica pentru recuperarea
aerului cald, pentru evacuarea gazelor, pentru alimentarea cu aer de combustie.
Cuptorul de 40 mc este prevazut cu 6 cosuri de evacuare a emisiilor rezultate din
procesul de ardere iar cuptorul de 20 mc are 4 cosuri de evacuare, fiecare cos avand
dimensiunile:
- h= 6 m
- diametru= 0,148 m
Dupa ciclul de ardere caramida se aseaza pe paleti si se ambaleaza manual.
Alte modificari in sectie: schimbarea pozitiei malaxorului biax si a presei.
25/92
SC SICERAM SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Schema fluxului tehnologic unitatea 2
INTRARI PROCES IESIRI
ARGILA DEPOZITARE MATERIE PRIMA
pulberi
ENERGIE
TRANSPORT PE BENZI
Pulberi zgomot
APA, ENERGIE MACINARE, OMOGENIZARE
Pulberi zgomot
ARGILA, APA
CALDURA RECUPERATA DIN
PROCESUL DE ARDERE GAZ
Produse crude
GAZ METAN Produse uscate
PRESARE, MODELARE
USCARE
ARDERE
Deseuri mulaje, deseuri produse crude care
se reintroduc in proces
Produs uscat Vapori de apa
Emisii
Emisii Zgomot Caldura
Produse arse
Produse arse
SORTARE Produse finite Rebuturi (deseu)
AMBALAJE (folie PVC, paleti lemn)
AMBALARE Produse finite paletizate Deseuri ambalaje
Produse finite
ambalate COMBUStIBIL
TRANSPORT Noxe
26/92
SC SICERAM SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
2.2. Activitati conexe
Centrala termica- este montata in pavilionul administrativ si se utilizeaza la incalzirea
spatiilor pe perioada iernii. Centrala este de tip DTG 320-10S. Putere utila= 162/113 kW,
consum orar= 17,8-20,77 Nmc, 20,77-24,16 Nmc/h, presine= 6 bari, temp= 1100 C. Evacuarea
gazelor arse se face c tiraj natural, printr-un cos de dispersie cu diametrul= 0,3 m si h= 12 m.
Atelier mecano-energetic- este o constructie de caramida, tip hala industriala, cu un
singur nivel, cu acoperis realizat din placa de beton armat, hidroizolat. Are in dotare strunguri,
masini de gaurit, polizoare, ferastrau mecanic, aparate de sudura autogena. Tot in cadrul
atelierului functioneaza o forja manuala cu vatra fixa, cu gaz metan (arzator de 5 mc/h, cos de
evacuare fortata H=6 m si diametrul= 0,3 m) in care se realizeaza piesele de schimb necesare
utilajelor/ echipamentelor aflate in dotare si pe fluxul tehnologic. Forja manuala functioneaza in
regim discontinuu.
Atelier de tamplarie- este o constructie de caramida, tip hala industriala, cu acoperis
din placa de beton armat. In acest atelier se realizeaza fasonarea si debitarea lemnului pentru
necesitati interne (rame pentru fasonat padoseala, bete de fasonat, cozi de unelte, rame
pentru tigle). Are in dotare masina de slefuit, masina de rindeluit, strung pentru lemn, fierastrau
panglica, masina pentru indreptat, exhaustor pentru captarea prafului/ particulelor din lemn.
Atelierul auto- este o constructie din caramida, tip hala industriala, cu acoperis placa
de beton hidroizolata. In atelier se executa reparatii ale mijloacelor de transport proprii ale
societatii. Acesta are in dotare un polizor, o masina de gaurit, un redresor de pornire a
masinilor.
Parcul auto
Mijloace de transport aflate in dotare:
- Auto Peugeot Boxer, pe motorina, pentru aprovizionare
- Tractor U650
- motostivuitoare- 6 buc., pentru incarcare si manipulare produse finite/ semifinite
27/92
SC SICERAM SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
- motostivuitoare LINDE- 5 buc., pentru incarcare si manipulare produse finite/
semifinite,
- automacara 5 tone- 1 buc., pentru incarcare si manipulare produse finite/ semifinite,
- autoturism VOLVO Cx70
- autoturism VOLVO Cx60, 2 buc.
- autoturism BMW 320
- autoturism VOLVO S40
- auto PEUGEOT, pe motorina, pentru aprovizionare
Depozit de carburanti
Combustibilul auto (motorina) este depozitat intr-un rezervor metalic subteran, izolat
intr-o constructie betonata, prevazuta cu sistem de urmarire a scurgerilor. Accesul la cisterna
se face prin doua spatii de sectiune patrata, betonate, cu capac metalic. Capacitatea
rezervorului este de 20.000 l.
Rezervorul este deservit de o pompa de distributie de carburanti. Pompa de distributie
este montata intr-o cladire din zidarie cu acoperis pe sarpanta de lemn si invelitoare e tigla.
Butoaiele de tabla cu ulei hidraulic si alti lubrifianti folositi la utilajele tehnologice sunt
depozitate intr-un spatiu special amenajat, cu acces limitat, prevazut cu gard/ pereti din schelet
metalic si acoperit.
2.3. Utilitati
Alimentarea cu apă se face din retea de alimentare a municipiului Sighisoara, conform
contractului incheiat cu SC AQUASERV SA. Apa este utilizata in scop igienico-sanitar,
tehnologic si ca apa de racire (la pompele de vacuum).
Evacuarea apelor uzate se face in reteaua de canalizare oraseneasca.
Alimentarea cu gaz metan se realizeaza din conducta de distributie gaz metan.
Incălzirea se face cu centrala termice cu combustibil gazos.
Alimentarea cu energie electrică se face de la reţeaua de distributie a SC Electrica SA.
28/92
SC SICERAM SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
2.4. Capacitati in unitati fizice
Se preconizează o cantitate de 265000 de tone de produs finit/an, dintr-o cantitate de
materie primă de 300.000 tone de argilă/an.
Valoare estimativa investitie- 800.000 euro din care, pentru protectia mediului, cca
50.000 euro reprezentand conectarea la instalatia de recuperare a caldurii si care va fi utilizata
in procesul de uscare al produselor (tehnica BAT).
29/92
SC SICERAM SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Tab. 2.1
VALORILE LIMITA ale parametrilor relevanti (consum de apa si energie, poluanti in aer si apa, generarea deseurilor) atinsi prin tehnicile propuse si prin
cele mai bune tehnici disponibile
Valori limita Categorie Parametru Unitatea de masura Tehnici
alternative propuse de titular
Prin cele mai bune tehnici disponibile*
Conform celor mai bune practici de mediu**
Consum de energie
Energie electrica
GJ/ tona produs 0,14 0,08-0,22 productie caramida
0,23-0,41 productie tigla
Consum gaz Consum gazmetan
GJ/t produs 1,6 1,6-1,87 (caramizi) 1,97-2,93 (tigle)
Nu exista limite impuse privind consumul energetic
Consum materie prima (argila)
Argila Tona materie prima/ tona produs finit
1,13 1,2 BREF nu limiteaza consumul specific de argila; valoarea recomandata este 1200 kg/t caramida arsa
APA Poluanti in ap din procesul tehnologic
a Mg/l 0 (nu rezulta ape uzate tehnologic)
Nu este cazul -
Pulberi <20 1-20 - SOx <1 <500 - NOx <200 250 - HF <1 1-10 -
Emisii de poluanti in AER
HCl
mg/Nmc
<1 1-30 -
Deseuri generate
Rebuturi tehnologice
% 5% - -
30/92
SC SICERAM SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Valori limita Categorie Parametru Unitatea de masura Tehnici
alternative propuse de titular
Prin cele mai bune tehnici disponibile*
Conform celor mai bune practici de mediu**
Deseuri metalice
Kg deseu/tprodus
0,2 - -
Deseuri de ambalaje
Kg deseu/tprodus
0,2 - -
*- compararea si evaluarea viabilitatii acestora in concordanta, dupa caz, cu cele mai bune practici de mediu si cu cele mai bune tehnici disponibile in Uniunea Europeana ;
*- conform documentelor relevante privind cele mai bune tehnici disponibile si bazelor de date prvind prevenirea si controlul integrat al poluarii, ca de ex. bazele de date ale biroului IPPC de la Sevilla.
*- compararea cu cele mai bune practici de mediu si cu cele mai bune tehnici disponibile se face numai pentru proiectele unor activitati propuse, prevazute in anexa nr. 1 la Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii ;
**- conform recomandarilor Comisiei de la Helsinki (HELCOM) privind implementarea masurilor tehnologice pentru tipuri de activitati relevante.
31/92
SC SICERAM SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
BAT):
Tehnici aplicate de SC SICERAM SA pentru utilizarea eficienta a energiei (recomandari - Reutilizarea entalpiei gazelor arse si de racire pentru uscarea caramizilor crude,
- Reducerea pierderilor prin izolatii termice eficiente si controlul permanent al combustiei
printr-un sistem automat asistat de un microprocesor,
- Desfasurarea automatizata a fazelor procesului tehnologic, conducerea proceselor fiind
asistata de microprocesoare,
- Este urmarit consumul de combustibil cu indicarea consumurilor orare si cu insumarea
consumului de gaz natural in vederea urmaririi consumurilor specifice,
- Masuri optimizate de eficienta pentru instalatiile de ardere : preincalzirea aerului/
combustibilului, excesul de aer, etc,
- Controlul automat al circuitului de uscare,
- Controlul automat al umiditatii si temperaturii in uscator.
2.5. Activitati de dezafectare
Datorita faptului ca durata de functionare a obiectivului analizat este nedeterminata, nu s-au
programat lucrari de dezafectare.
Daca se pune problema finalizarii activitatii si schimbarii destinatiei terenului, apare
obligativitatea titularului de activitate de a analiza calitatea factorilor de mediu pe amplasament
pentru identificarea gradului de poluare a amplasamentului datorat in exclusivitate activitatii
propuse.
Lucrarile de dezafectare consta, in general, in efectuarea unor operatii de dezafectare intr-o
anumita ordine astfel incat actiunea sa se desfasoare in conditiile neafectarii mediului inconjurator
si in deplina siguranta pentru cei ce efectueaza aceste operatii.
Pentru acesta este necesara parcurgerea unor etape cum sunt:
a) Obtinerea unui permis de lucru (cu sau fara foc) pentru lucrarile cu volum mic si a unui
“Plan de actiune”, aprobat de conducatorul tehnic al societatii pentru lucrarile de desfiintare de
volum si durata mare.
b) Se delimiteaza zona in care se fac operatiile de dezafectare.
c) Se procedeaza la oprirea normala a instalatiei in conformitate cu instructiunile de operare,
pentru fiecare instalatie/utilaj in parte.
32/92
SC SICERAM SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
d) Se verifica intreruperea alimentarii utilajelor cu materiale si utilitati (energie elctrica, gaz
metan aer comprimat), dupa caz.
e) Se indeparteaza, daca este cazul, materialul de constructii contaminate cu uleiuri sau
scapari accidentale de substante chimice, aflat pe pardoseala atelierului.
f) Se golesc toate conductele de produse prin suflare cu aer sau azot, inertizare sau spalare,
dupa caz.
g) Se inspecteaza vizual efectuarea corecta a operatiilor prevazute.
h) Toate motoarele electrice, fiind scoase de sub tensiune, se demonteaza si se depoziteaza
intr-o magazie.
i) Utilajele dinamice, cum sunt pompele, compresoarele, suflantele, ventilatoarele,
reductoarele, oprite fiind, se golesc de uleiul de ungere folosit in recipienti metalici etichetati, dupa
tipul de ulei colectat.
j) Toate racordurile se blindeaza la limita instalatiei.
k) Se demonteaza partile componente ale utilajelor care pot fi refolosite, cum sunt motoarele
electrice, ventilatoare, reductoare, echipamente electrice si AMC. etc.
l) Se colecteaza separat caramida refractara si termoizolatoare de la cuptoarele de elaborare
cu inductie.
m) Se dezmembreaza confectiile metalice cum sunt platforme, scari, balustrade, elemente
de sustinere, etc, operatie realizata prin taiere cu flacara oxiacetilenica sau prin procedee electrice .
n) Culcarea la pamint a partilor componente mari, si apoi debitarea in bucati, in asa fel incit
sa poata fi depozitate si apoi incarcate in mijloace auto, in vederea evacuarii.
o) Se inlatura cosurile de ventilatie, jgheaburile, burlanele
p) Se sparge betonul
q) Cu flacara oxiacetilenica se taie armaturile din beton si constructiile metalice
r) Deseurile se colecteaza separat, in functie de categoria si codul deseului si se depoziteaza
controlat sau se transporta direct intr-un depozit amenajat.
Din activitatea de dezafectare nu vor rezulta materiale sau deseuri periculoase.
33/92
SC SICERAM SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
3. DESEURI
Obiectivele care trebuie sa stea la baza sistemului de gestionare a deseurilor sunt :
1. minimizarea generarii deseurilor ;
2. reutilizarea si reciclarea deseurilor rezultate ;
3. tratarea deseurilor cat mai aproape de sursa;
4. minimizarea nocivitatii deseurilor
Tipuri de deseuri rezultate din faza de montare/dezasamblare cuptoare:
- pietris, beton, tencuieli, etc
- diferite ambalaje din hartie, carton, plastic
- resturi metalice, capete de cabluri, conducte PVC
Deseurile rezultate din activitatea de constructie vor fi colectate separat si transportate de
catre executantul lucrarilor la unitati autorizate in colectare/ valorificare.
Categorii de deseuri rezultate din activitate:
- deseuri industriale de diferite tipuri
- deseuri birotica, menajere
Obligatii legale ale generatorului/ detinatorului de deseuri, mentionate in OTU 78/2000A
aprobata cu Legea 426/2001:
ART. 13.1
(1) In conformitate cu principiul "poluatorul plateste", costurile operatiilor de eliminare se
suporta de catre:
a) detinatorul de deseuri care incredinteaza deseurile unui colector sau unui operator
economic prevazut la art. 9.1; si/sau
b) detinatorul anterior al deseurilor sau producatorul produsului din care a rezultat deseul.
ART. 19
(1) Detinatorii/producatorii de deseuri au obligatia:
34/92
SC SICERAM SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
a) sa predea deseurile, pe baza de contract, unor colectori sau unor operatori care
desfasoara operatiuni cuprinse in anexa nr. II A ori nr. II B sau sa asigure valorificarea ori
eliminarea deseurilor prin mijloace proprii;
b) sa desemneze o persoana, din randul angajatilor proprii, care sa urmareasca si sa
asigure indeplinirea obligatiilor prevazute de lege in sarcina detinatorilor/producatorilor de deseuri;
d) sa prevada si sa realizeze masurile care trebuie sa fie luate dupa incheierea activitatilor
si inchiderea amplasamentelor;
e) sa nu amestece diferitele categorii de deseuri periculoase sau deseuri periculoase cu
deseuri nepericuloase;
f) sa separe deseurile, in vederea valorificarii sau eliminarii acestora.
(2) Producatorii de produse si cei care efectueaza activitati care genereaza deseuri sunt
obligati:
a) sa adopte, inca de la faza de conceptie si proiectare a unui produs, solutiile si
tehnologiile de eliminare sau de diminuare la minimum posibil a producerii deseurilor;
b) sa ia masurile necesare de reducere la minimum a cantitatilor de deseuri rezultate din
activitatile existente;
d) sa conceapa si sa proiecteze tehnologiile si activitatile specifice, astfel incat sa se
reduca la minimum posibil cantitatea de deseuri generata de aceste tehnologii;
e) sa ambaleze produsele in mod corespunzator, pentru a preveni deteriorarea si
transformarea acestora in deseuri;
f) sa valorifice subprodusele rezultate din procesele tehnologice in totalitate, daca este
posibil din punct de vedere tehnic si economic.
In baza acestor prevederi se propun urmatoarele metode de valorificare/ eliminare pentru
deseurile rezultate din activitatea SC SICERAM SA:
- deseurile tehnologice (rebuturi) sunt deseuri inerte, fara continut de substante
periculoase. Se pot utiliza la umplerea excavatiilor din cariera de argila sau se vor preda catre o
firma care produce zgura.
- deseuri rezultate din repararea/ intretinerea utilajelor :
35/92
SC SICERAM SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
1. materiale auxiliare si substantele folosite pentru absorbtia eventualelor
scurgeri de produse petroliere si ulei (carpe, lavete, materiale de protectie contaminate cu ulei,
nisip)- se colecteaza in recipienti speciali- se predau societatilor autorizate in preluarea acestora ;
2. uleiul hidraulic - se recupereaza si se preda societatilor autorizate ;
3. recipientii goliti de vaselina utilizata la ungerea angrenajelor, se colecteaza
separat si se predau firmelor furnizoare;
4. deseurile metalice se valorifica cu societati de tip REMAT
- ambalajele rezultate din plastic (folie PVC) si lemn (paleti)- se depoziteaza separat, pe
categorii, se valorifica cu agenti economici autorizati. Pentru ambalajele introduse pe piata se va
tine evidenta acestora in conformitate cu HG 621/2005 modificata cu HG 247/2011
- deseurile menajere si asimilabile cu cele menajere- se vor elimina prin intermediul
societatii de salubrizare din zona;
- namolul rezultat din curatarea canalizarii interioare- operatiunea se va executa cu
operatorul retelei de canalizare din zona si va fi predat societatii respective ;
- deseurile rezultate din activitatea de birou :
1. hartie- carton- se valorfica cu societati de tip REMAT
2. consumabile birotica (cartuse toner, xerox)- acestea se vor reumple sau se predau
societatilor autorizate in preluarea acestora;
3. echipamente electrice si electronice- se predau atelierelor care le pot reconditiona sau
agentilor economici autorizati in preluarea acestora, conform HG 448/2005.
In tabelul 3.1 prezentam o caracterizare a deseurilor rezultate din activitatea societatii.
In tabelul 3.2 prezentam un plan privind conditiile care se impun a fi respectate pentru
gestionarea deseurilor specifice societatii, privind conditiile de depozitare temporara care trebuie
realizate si conditiile de valorificare.
36/92
SC SICERAM SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Pentru depozitarea deseurilor rezultate din activitate, societatea dispune de spatii de
depozitare amenajate, interne si externe, delimitate si etichetate.
Din activitatea societatii nu vor genera tipuri de deseuri care sa nu poata fi valorificate/
eliminate in conditii de siguranta, cu societati autorizate.
La predarea deseurilor catre societatea contractanta se vor intocmi documentele impuse
prin prevederile HG 1061/2008 privind transportul deseurilor periculoase si nepericuloase pe
teritoriul Romaniei.
Se va tine evidenta deseurilor conform HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si
pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase.
37/92
SC SICERAM SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Tab. 3.1 MANAGEMENTUL DESEURILOR
Managementul deseurilor- cantitatea pevazuta a fi generate (t/an)
Denumirea deseului
Cantitatea prevazuta a fi generate
tone/ an
Starea fizica solid-S, lichid-L, semisolid-
SS)
Codul deseului*)
Codul privind principala
proprietate periculoasa **)
Codul clasificarii
statistice ***) valorificata eliminata Ramasa in stoc
Deseuri generate in faza de montare/dezasamblare cuptoare Amestecuri
de beton, caramizi, tigle,
pamant
10 S 17 01 07 - - - 10 -
Lemn 2 S 17 02 01 - - 2 - - Resturi
metalice 5 S 17 04 07 - - 5 - -
Capete de cabluri
1 S 17 04 11 - - 1 - -
Ambalaje 100 S 15 01 06 - - 100 - - Deseuri generate in faza de functionare a obiectivului
Deseuri tehnologice (rebuturi)
1500 S 10 12 08 - - - 1500 -
Deseuri metalice in activitati de mentenanta
55 S 12 01 06 - - 55 - -
Acumulatori uzati
0,2 S 16 06 01* H3,H5 - - 0,2 -
Anvelope uzate
3 S 16 01 03 - - - 3 -
Ulei hidraulic uzat
2 L 13 02 08* H3 - - 2 -
Ambalaj de material plastic
40 S 15 01 02 - - 40 - -
Ambalaje din lemn (paleti)
11 S 15 01 03 - - 11 - -
Deseu menajer
60 S 20 03 01 - - - 60 -
Namol din 0,1 SS 20 03 - - - 0,1 -
38/92
SC SICERAM SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Managementul deseurilor- cantitatea pevazuta a fi generate (t/an)
Denumirea deseului
Cantitatea prevazuta a fi generate
tone/ an
Starea fizica solid-S, lichid-L, semisolid-
SS)
Codul deseului*)
Codul privind principala
proprietate periculoasa **)
Codul clasificarii
statistice ***) valorificata eliminata Ramasa in stoc
canalizare 06 Deseu de
hartie- carton 40 S 15 01
01 - - 40 - -
Cartuse toner
0,005 S 16 02 15*
H14 - 0,005 - -
Echipamente electrice si electronice
casate
0,06 S 20 01 36
- - 0,06 - -
*)- in conformitate cu lista cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase prevazuta in anexa nr. 2 la HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase;
**)- Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea 426/2001 ;
***)- la data aparitiei legislatiei care reglementeaza clasificarea statistica
Tab. 3.2 CONDITII DE DEPOZITARE, VALORIFICARE SI ELIMINARE PENTRU DESEURI
TIP DESEU CONDITII DE DEPOZITARE TEMPORARA CONDITII DE ELIMINARE/ VALORIFICARE Deseuri generate in faza de constructie a obiectivului
Amestecuri de beton, caramizi, tigle, pamant
Se depoziteaza intr-o locatie clar identificata, pe terenul de constructie, delimitata prin benzi
Se transporta in locul indicat de Primaria Sighisoara
Resturi de cabluri Se depoziteaza selectiv, in recipienti metalici sau din plastic
Contract de valorificare cu societate autorizata
Ambalaje plastic Se depoziteaza selectiv in recipienti sau in spatii special prevazute si delimitate
Se valorifica prin firma autorizata
Deseuri metalice Se depoziteaza selectiv in recipienti sau in spatii special prevazute pentru aceste deseuri
Se valorifica prin firma autorizata
Deseuri de lemn Se depoziteaza selectiv, in spatiu prevazut pentru deseuri de lemn
Se valorifica intern firma autorizata
39/92
SC SICERAM SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
TIP DESEU CONDITII DE DEPOZITARE TEMPORARA CONDITII DE ELIMINARE/ VALORIFICARE Deseuri generate in faza de functionare a obiectivului
Deseuri tehnologice (rebuturi)
Se depoziteaza intr-o locatie clar identificata, pe delimitata prin benzi
Se utilizeaza ca material de umplutura sau ca materie prima pentru fabricare zgura
Deseuri metalice in activitati de mentenanta
Se depoziteaza selectiv in recipienti sau in spatii special prevazute pentru aceste deseuri
Se valorifica prin firma autorizata
Acumulatori uzati Se depoziteaza selectiv in recipienti sau in spatii special prevazute pentru aceste deseuri
Se valorifica prin firma autorizata
Anvelope uzate Se depoziteaza selectiv in recipienti sau in spatii special prevazute pentru aceste deseuri
Se valorifica prin firma autorizata
Ulei hidraulic Se colecteaza in recipienti metalic si se depoziteaza in spatiu protejat de intemperii
Se predau catre eliminare/ incinerare societatilor autorizate
Ambalaj de material plastic Se depoziteaza selectiv Se predau pentru valorificare Ambalaje din lemn (paleti) Se depoziteaza selectiv Se predau pentru valorificare
Deseu menajer Se depoziteaza in europubele inchiriate de societatea de salubritate
Cu societatea de salubritate din zona, pe baza de contract
Namol din canalizare Este preluat direct de societatea de salubritate Cu societatea de salubritate din zona, pe baza de contract
Deseu de hartie- carton Se depoziteaza selectiv Se valorifica cu societate autorizata Cartuse toner Sunt preluate de societatea care asigura service-ul echipamentelor
Echipamente electrice si electronice casate
Se depoziteaza in magazii protejate de intemperii Se predau pe baza de contract firmelor autorizate
40/92
SC SICERAM SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
4. IMPACTUL POTENTIAL
Acest capitol al EIM se axeaza pe identificarea normelor specifice de impact asupra
mediului care pot fi asociate proiectului ca si pe actiunile specifice si initiativele pe care societatea
SICERAM SA le va intreprinde pentru a se asigura ca sunt minimizate formele de impact potential
negativ asupra mediului.
Sectiunile narative ofera o descriere si o evaluare a formelor de impact potential.
Prezentarea formelor de impact potential corespunde nivelului de detaliu indicat de legislatia
romana in domeniu, si anume :
- Ordinul 863/2002- privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor
procedurii- cadru de evaluare a impactului asupra mediului;
- Ordin 135/2010- pentru aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra
mediului pentru proiecte publice sau private;
- Ord. nr. 445/2009- privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a impactului asupra
mediului pentru anumite proiecte publice sau private ;
- Indrumarul emis de ARPM Sibiu pentru definirea domeniului luand in considerare
propunerile Colectivului de Analiza Tehnica.
Sectiunile urmatoare prezinta o evaluare a formelor de impact in care se discuta :
- Conditii de referinta;
- Surse potentiale de poluare (daca e cazul) pentru fiecare faza a proiectului;
- Identificarea impactului in fiecare faza a proiectului ;
- Masuri de ameliorare.
4.1. Prezentare generala a zonei
Perimetrul pe care se desfasoara activitatea este amplasat in partea de NE a municipiului
Sighisoara, la marginea orasului (str. Viilor nr. 123), in zona de legatura dintre lunca Tarnavei Mari
si Dealul Viilor, la o altitudine de 360 m.
Zona nu are regim special de protectie.
41/92
SC SICERAM SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
4.2. APA
4.2.1. Conditii hidrogeologice ale amplasamentului
Terenul pe care este asezata fabrica are pantele generale cu cadere spre sud, cu
acumularea apelor de precipatii in paraul Cloasterf ce margineste la vest perimetrul fabricii si
carierei, cu deversare in raul Tarnava Mare. Raul Tarnava, aflat la 500 m de limita de sud a
terenului fabricii, are un curs meandrat in aceasta zona.
In perioadele de inundatii sezoniere nu au aparut procese adiacente cu influenta asupra
stabilitatii terenului fabricii.
Forajele efectuate nu au indicat existenta in cadrul formatiunilor argiloase a unui acvifer
subteran activ. Primul nivel freatic se afla in lunca Tarnavei Mari la 1,0-1,5 m. Acumularile de apa
subterana sunt in relatie directa cu apele din raul Tarnava Mare dar fara nici o incidenta cu situatia
din zona fabricii sau acumularile temporare de apa de precipitatie de suprafata din aceasta zona.
4.2.2. Alimentarea cu apă
Alimentarea cu apa a societatii se realizeaza din reteaua de apa potabila a municipiului
Sighisoara.
Pentru alimentarea si evacuarea apelor uzate exista urmatoarele acte de reglementare:
- Autorizatie de gospodarire ape nr. 274/2009, emisa de Directia Apelor Mures,
- Contract de bransare/racordare si utilizare a serviciilor publice de almentare cu apa si
canalizare nr. 42/2007, incheiat cu SC AQUA AERV SA Sighisoara.
Apa din retea este utilizata in scop:
- igienico-sanitar
- tehnologic
- ca apa de racire
- pentru stingerea incendiilor (rezerva intangibila PSI, V=200 mc)
- rezerva de apa in instalatii de inmagazinare (2 rezervoare cu V= 2x 200 mc)
Societatea dispune si de o sursa subterana de alimentare cu apa (put forat) dar care este
in conservare.
Necesarul total de apa: Nzimed= 223,1 mc/zi
42/92
SC SICERAM SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Cerinta de apa: zilnic mediu= 79,1 mc/zi
Volume de apa autorizate: Tabel 4. 1.
Debit (mc/zi) Sursa de apa
Mod de utilizare maxim mediu Minim
- igienico-sanitar 26,4 13,6 11,0 Retea -tehnologic (inglobat in produsul finit) 132,0 65,5 52,4
TOTAL 158,4 79,1 63,4
Norme de apa pentru produsele din fabricatie: 0,16 mc apa/t material prelucrat.
La nivelul anului 2010, consumul specific de apa a fost de 0,11 mc apa/tona produs.
Prin retehnologizarea sectiei U2 estimam un consum mediu de apa de 30.000 mc/an, sub
cantitatea de 47520 mc/an autorizata.
Consumul de apa pentru nevoi sanitare nu se va modifica.
In consecinta, rezulta ca, prin retehnologizarea sectiei U2 nu se vor produce modificari
referitoare la necesarul si cerinta de apa fata de cantitatile deja aprobate.
Se realizeaza recircularea apelor in sistemul de agent termic de la centrala termica
(Vrecirculat= 144 mc/zi) si la pompele de vacuum (apa de racire lagare), volumul recirculat fiind
nesemnificativ si negenerand ape uzate.
Managementul apelor uzate
Surse de generare ape uzate :
a) ape uzate menajere- provin din grupurile sanitare (toalete, vestiare, dusuri, chiuvete,
etc) sunt evacuate in reteaua de canalizare oraseneasca.
b) ape pluviale- sunt colectate prin reteaua de canalizare pluviala si evacuate in paraul
Cloasterf prin doua guri de evacuare, dupa trecerea prealabila prin cate un desnisipator. Apele
pluviale colectate de pe latura vestica a atelierului mecano-energetic sunt conduse catre o rigola
acoperita cu gratar metalic, dupa care sunt evacuata in canal deschis care descarca apele in
paraul Cloasterf sau se infiltreaza in sol.
Nu rezulta ape uzate tehnologic.
43/92
SC SICERAM SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Volume de apa uzata menajera evacuate: tab. 4.2.
Volum total evacuat Zilnic (mc)
Receptor
Maxim Mediu Minim Anual (mii mc)
Retea canalizare
23,8 12,2 10,0 3,1
Apele deversate la canalizare vor respecta indicatorii chimici impusi normativul NTPA 002
(normativ privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor si
direct in statiile de epurare) aprobat cu HG 188/2002, modificata si completata cu HG 352/2002:
tab. 4.3
nr. crt. Indicator de calitate apa uzata menajera
Valori admise (mg/l) Valori masurate(2.05.2011)1
1. pH 6,5-8,5 7,66 2. MTS 350,0 23,4 3. CCOCr 500,0 <30 4. CBO5 300,0 5 5. NH4 30,0 4,66
Apele pluviale evacuate in paraul Cloasterf vor respecta indicatorii chimici impusi
normativul NTPA 001 aprobat cu HG 188/2002, modificata si completata cu HG 352/2002:
tab. 4.4
nr. crt. Indicator de calitate apa uzata menajera
Valori admise (mg/l) Valori masurate(2.05.2011)2
1. Suspensii totale 60,0 444 2. Produse petroliere 5,0 0,742
Prognozarea impactului
Avand in vedere : conditiile de aprovizionare cu apa potabila, sistemul de canalizare,
numarul de personal aferent activitatii activitatii, rezultatele monitorizarilor efectuate, nu se poate
vorbi de un impact produs asupra folosintei de apa si a calitatii apei receptorului dupa descarcarea
apelor uzate, comparativ cu valorile limita prevazute de legislatia romana in vigoare.
1 Raport de incercari nr. 111391/10.05.2011 efectuat de catre SC WESSLING SRL Tg. Mures 2 Raport de incercari nr. 111392/10.05.2011 efectuat de catre SC WESSLING SRL Tg. Mures
44/92
SC SICERAM SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Prin retehnologizarea sectiei U2 nu se vor modifica cantitatile si nici calitatea apei uzate
evacuate in sistemul de canalizare si cel pluvial.
Masuri de prevenire/diminuare a impactului
1. Se va respecta zona de protectie sanitara in jurul putului forat de apa, existent in
curtea societatii.
2. Se vor intretine constructiile si instalatiile de utilizare si canalizare a apelor in conditii
tehnice corespunzatoare in scopul minimizarii pierderilor de apa si a infestarii solului sau a stratului
de apa freatica.
4.3. AERUL
Clima
Clima este de tip continental moderat, specifica regiunilor de deal.
Teritoriul acestei regiuni se află situat în provincia climatică boreală cu temperatura celei
mai calde luni între 18-220C, cu ierni reci şi cu mai mult de patru luni pe an temperatura medie
peste 100C, cu indicele de ariditate cuprins între 30 – 38 .
În zonele depresionare apar frecvent inversiunile de temperatură. Iarna, aerul rece
stagnează pe fundul depresiunilor, unde formează un strat în care temperatura scade frecvent la
minus 20-250C, spre deosebire de zonele mai înalte din jur unde temperatura este cu câteva
grade mai ridicată . În jurul primăverii şi a toamnei, acest fenomen atrage producerea ceţii şi
apariţia încheţului timpuriu de toamnă sau a celui târziu de primăvară.
Adancimea de inghet este de 0,9 m.
Regimul pluviometric apare cu o scădere a precipitaţiilor de la nord-est spre sud-vest,
sub influenţa directă a treptelor de relief. Astfel, pe culmile cele mai înalte cad anual peste 700
mm precipitaţii, iar în restul teritoriului acestea depăşesc cu puţin 600 mm anual. Se apreciează
că aceste cantitaţi satisfac cerinţele de apă unor specii lemnoase de bază din regiune (fag,
gorun).
Cantitatea de apă din precipitaţii este mai mare decât cea pierdută prin evapotranspiraţie,
aşa cum rezultă din Geografia României – 1983.
45/92
SC SICERAM SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Regimul eolian este caracterizat de o circulaţie generală a aerului, la nivelul culmilor, din
direcţia nord-vest şi nord-est. Frecvenţa medie a vânturilor are o valoare maximă pe direcţia NV
(42%), urmează direcţia NE (22%) şi SV (18%). Perioadele de calm atmosferic sunt minime (60
zile). Viteza medie a vântului este de 4,6 m/ s pe direcţia NV şi 4,2 m /s pe direcţia NE, între
aceste valori extreme se înscriu vitezele pe celelalte direcţii. Din datele înscrise pe hărţile
climatologice rezultă că în zona s-au semnalat şi zile în care vântul a bătut cu viteze de 1-15 m/s
şi uneori chiar şi mai mari.
Calitatea aerului in zona, identificarea surselor de poluare fixe si mobile, receptorii
sensibili la poluare
a) In timpul realizarii obiectivului
Noxele rezultate in aceasta faza consta in pulberi si gaze arse rezultate de la utilajele si
masinile utilizate la transportul cuptoarelor care se vor aduce in locatia de pe strada Viilor.
Principalii poluanti din gazele de ardere in motoarele autovehiculelor sunt oxizii de carbon, oxizii
de sulf, hidrocarburi nearse, precum si aerosoli.
Drumul de acces la obiectiv este prin zone locuite si va constitui, pentru o perioada scurta
de timp (cca 2 saptamani) o sursa de disconfort pentru locuitorii din zona.
Pentru reducerea/ limitarea impactului generat de aprovizionarea cu materiale si activitatile
de pe amplasament propunem urmatoarele masuri:
- Se va stabili frecventa livrarilor cu camioane de mare tonaj astfel incat sa se evite o
concentrare de impacturi asupra zonei,
- Evitarea functionarii “in gol” a utilajelor,
- Impunerea de limite de viteza pe drumurile de acces prin localitati,
Se estimeaza ca, in timpul constructiei obiectivului, impactul produs asupra aerului va fi
nesemnficativ.
b) In timpul exploatarii obiectivului
Emisiile provenite de la functionarea fabricii sunt :
46/92
SC SICERAM SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
1. emisii dirijate- specifice procesului de productie. Compusii gazosi rezultati din procesul
de ardere si uscare sunt rezultati din materia prima si din caracteristicile combustibilului utilizat.
2. emisii fugitive- specifice activitatii de dinaintea prepararii argilei, cat si unor operatii din
timpul producerii caramizilor. La emisiile fugitive de praf se incadreaza particulele cu dimensiuni
cuprinse intre 0,1- 300 µm.
1. Emisii dirijate
Emisiile dirijate sunt colectate si evacuate in atmosfera controlat prin cosuri. Emisiile in aer
la cosurile tehnologice sunt considerate: particule de praf si emisii gazoase specifice procesului
de ardere a argilei- SOx, NOx, CO, CO2, VOC, HCl, HF.
Concentratii de SOx
Concentratii de SOx (in principal SO2) in emisiile de gaz sunt datorate, in principal materiei
prime care poate contine sulf sub forma de pirita (FeS2), gips sau alti sulfati si compusi organici
sulfurati. Materia prima de la SICERAM SA nu contine decat urme de pirita, gips sau alti sulfati.
Combustibilul gazos nu contine sulf. Se observa si din analizele efectuate ca gazele evacuate la
cos au continut foarte redus de SOx, fiind mult sub limitele impuse de de autorizatie.
Concentratii de NOx
NOx este produs in principal din fixarea nitrogenului si oxigenului din aerul de combustie.
Reactia este favorizata de temperaturile inalte (in special peste 1200 grade) si de excesul de
oxigen.
La SICERAM SA temperaturile in incinta cuptoarelor sunt de max. 11500 C si se observa si
din analizele efectuate ca NOx este evacuat in cantitati reduse.
Concentratii de CO si CO2
CO provine din arderea materiei organice, in special in conditii cu putin oxigen.
CaCO3= CaO+CO2
C+CO2= 2CO
De regula, ultima reactie este redusa neexistand masa carbunoasa inglobata in masa
ceramica (titularul nu introduce in argila adaosuri combustibile ca: rumegus, carbuni inferiori, etc).
47/92
SC SICERAM SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Din analizele efectuate in anul 2010 au reiesit depasiri, ale concentratiei de CO fata de
limitele impuse prin autorizatie (200 mg/Nmc), in sectia U1, sensibil mai mari decat rezultatele
analizelor pentru acelasi indicator efectuate in 2009:
Faza de proces Punct de masura/ cod sursa
Măsurători An 2009
(mg/ Nmc) martie
Măsurători An 2010
[mg/ Nmc] octombrie
Limită la emisie, conform
autorizaţiei IPPC
Cuptor tunel Piccinini S1
147.6
419
200
Preincalzitor(uscatorul final de caramizi) S2
2.66
315
200
Ardere ,uscare U1
Uscator tune pt caramzi/ S3
2
8,33
200
O posibila cauza este legata de partea tehnica a reglarii procesului de ardere- efectuat
incomplet.
Cloruri si compusi
Majoritatea argilelor contin anumite concentratii de cloride, de obicei derivate din sursele
marine de formare. Datorita descompunerii sarurilor minerale care contin cloride la temperaturi de
peste 8500 C se formeaza HCl.
In argila utilizata de SICERAM SA cloridele sunt in cantitati foarte reduse, aspect relevat si
de rezultatele analizelor efectuate pentru acest indicator, mult sub limita impusa de autorizatia
IPPC (<1 mg/Nmc).
Fluoride
Aproape toate materiile prime contin cantitati de fluoride. HF apare in principal din
descompunerea fluorosilicatilor prezenti in materialul argilos. In acest context, apa prezenta in
atmosfera de ardere are un rol important in mecanismul de formare al HF :
Mineral-F+H2O= mineral-OH+HF (1)
2HF+CaO=CaF2+H2O (2)
CaF2+H2O=2HF+CaO (3)
Reactia (2) apare la temperaturi relativ joase, in sectiunea de preardere a cuptorului.
Aceasta explica de ce prezenta CaCO3/ CaO poate duce la o reducere importanta a emisiilor de
HF. Reactia (3) apare la temperaturi inalte (>9000 C) daca concentratia de apa este foarte mare.
48/92
SC SICERAM SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
In argila utilizata de SICERAM SA fluoridele sunt in cantitati foarte reduse iar apa nu este
utilizata in cantitati mari ceea ce face ca acest indicator sa fie mult sub limita impusa de
autorizatia IPPC (<1 mg/Nmc).
In cadrul unitatii U2 care se retehnologizeaza, sursele de emisii la cosuri vor fi:
- Uscatoria nr. 1 (cod sursa S7)- existent
- Cuptorul camera tip Vulcano de 40 mc care se aduce din strada Baratilor de la
sectia U4 (cod sursa S14),
- Cuptorul camera tip Vulcano de 20 mc care se aduce din Italia (cod sursa S4)- care
va inlocui cuptorul tip Hoffman care se va demola.
Uscatoriile vor functiona cu agent cald constituit din amestec de aer cald recuperat de la
cuptor si gaze arse rezultate din arderea cu exces de aer a gazului natural.
Avand in vedere ca are loc o mutare a surselor e emisie de pe strada Baratilor pe str. Viilor
si inlocuirea cuptorului existent in sectia U2 cu cuptorul tip Ficola de 20 mc, nu apar surse
suplimentare de emisie fata de cele deja autorizate. Sursele autorizate: S5- uscator nr. 4 si S6-
uscator pentru caramizi ceramice din sectia U2, nu vor mai fi puse in functiune. Avand in vedere
capacitatea mai redusa de lucru care va fi in sectia U2 (16 t/zi fata de 70 t/zi autorizat) este
suficient un singur uscator (S7).
Cuptoarele care se vor monta in sectia U2 sunt de tip camera, captusite cu materiale de
termoizolatie moderne (tip fibre ceramice), cu functionare pe baza de curba de ardere
programata. Intreg ansamblul cuptor este import Italia.
In celelalte sectii raman aceleasi surse de emisie existente si autorizate.
49/92
SC SICERAM SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Instalatii pentru evacuarea, retinerea si dispersia polantilor in mediu Tab. 4.5
Caracteristici fizice ale surselor Faza de proces
Utilaj/ timp de lucru anual (ore/an)
Cod sursa
Poluant Instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersie
Inaltime (m)
Diametrul cosului de dispersie (m)
Temperatura (0 C)
Debit volumic (mc/s)
Cuptor tunel Piccinini 7920 ore
S1 Pulberi CO, CO2 NOx SO2 F (HF) Cloruri (HCl)
Cos de dispersie cu tiraj fortat
9 1,4/1,4 125 6,164
Preuscator (uscatorul final de caramizi)/ 7920 ore
S2 Pulberi CO, CO2 NOx SO2 F (HF) Cloruri (HCl)
Cos de dispersie cu tiraj fortat
9 1 52 2,578
U1- tratarea termica a produselor ceramice
Uscator tunel pentru caramizi/ 7920 ore
S3 Pulberi CO, CO2 NOx SO2 F (HF) Cloruri (HCl)
Cos de dispersie cu tiraj fortat
9 1,4 36 21,945
Cuptor Vulcano, 40 mc/ 7920 ore
S14 Pulberi CO, CO2 NOx SO2 F (HF) Cloruri (HCl)
Cos de dispersie cu tiraj fortat
6 0,148 140 0,307 U2 Productie
caramizi pline si caramida pentru pavat pardoseli
Cuptor Vulcano, 20 mc/ 7920 ore
S4 Pulberi CO, CO2 NOx SO2 F (HF)
Cos de dispersie cu tiraj fortat
6 0,148 140 1,7
50/92
SC SICERAM SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Caracteristici fizice ale surselor Utilaj/ timp de lucru anual (ore/an)
Cod sursa
Poluant Instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersie
Inaltime (m)
Diametrul cosului de dispersie (m)
Temperatura (0 C)
Debit volumic (mc/s)
Cloruri (HCl)
Faza de proces
Uscator nr. 1/ 6000 ore
S7 Pulberi CO, CO2 NOx SO2 F (HF) Cloruri (HCl)
Cos de dispersie cu tiraj fortat
8 0,4/0,6 48 9,057
Cuptor tunel Piccinini pentru ardere caramizi+tigle ceramice presate/ 7920 ore
S8 Pulberi CO, CO2 NOx SO2 F (HF) Cloruri (HCl)
Cos de dispersie cu tiraj fortat
12 1,4/0,8 140 3,988
Preuscator produse speciale si caramizi ceramice presate/ 7920 ore
S9 Pulberi CO, CO2 NOx SO2 F (HF) Cloruri (HCl)
Cos de dispersie cu tiraj fortat
12 0,57 22 5,038
Preuscator pentru tigle ceramice presate/ 7920 ore
S10 Pulberi CO, CO2 NOx SO2 F (HF) Cloruri (HCl)
Cos de dispersie cu tiraj fortat
12 0,8 34 6,177
Uscator pentru tigle ceramice presate/ 7920 ore
S11 Pulberi CO, CO2 NOx SO2 F (HF) Cloruri (HCl)
Cos de dispersie cu tiraj fortat
12 1 34 8,187
U3- tratarea termica a produselor ceramice
Uscator produse speciale si
S12 Pulberi CO, CO2
Cos de dispersie cu tiraj
12 0,8 34 4,388
51/92
SC SICERAM SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Caracteristici fizice ale surselor Utilaj/ timp de lucru anual (ore/an)
Cod sursa
Poluant Instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersie
Inaltime (m)
Diametrul cosului de dispersie (m)
Temperatura (0 C)
Debit volumic (mc/s)
Faza de proces
caramizi ceramice/ 7920 ore
NOx SO2 F (HF) Cloruri (HCl)
fortat
Producere energie termica
Centrala termica/4000 ore
S13 CO, CO2 NOx SO2
Cos de dispersie cu tiraj normal
12 0,3 40 0,416
Atelier mecano- energetic de intretinere si reparatii
Cuptor pentru forja/ 104 ore
S15 Pulberi CO, CO2 NOx SO2
Cos de dispersie cu tiraj natural
6 0,7 20 0,1
52/92
SC SICERAM SA- Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Tabel 4.6.
Surse staţionare dirijate- rezultatele monitorizarilor efectuate
53/92
SC SICERAM SA - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Măsurători (mg/ Nmc) Fază de proces
Punct de măsură/cod
sursă
Parametru anterioare
3 2009 2010 Limită la
emisie, conform autorizaţiei IPPC
Pulberi - 30.92 11,7 20 CO - 147.6 419 200 SOx(SO2) - <1 7 500 NOx(NO2) - 34.33 155 250 HF - <0.1 0,264 5
Cuptor tunel Piccinini S1 HCl - 0.67 <0,21 30
Pulberi - 36.9 13,1 20 CO - 2.66 315 200 NOX(NO2) - <1 20 250 SOX(SO2) - 1 20 500 HF - <1 <0,21 5
Preincalzitor (uscatorul final de
caramizi) S2 HCl - 0.74 <0,21 30 Pulberi - 39.55 27,8 20 CO - 2 8,33 200 NOX(NO2) - 1 8,(4) 250
SOX(SO2) - <1 <1 500 HF - <1 0,264 5
Ardere, uscare U1
Uscator tunel pentru caramizi S3
HCl - 0.53 <0,21 30 Pulberi - * 16,8 20
CO - * 1 200 NOX(NO2) - * 41 250 SOX(SO2) - * - 500
HF - * 0,21 5
Cuptor Vulcano, 40 mc (Baratilor) S14 HCl - * 0,297 30 Cuptor Vulcano, 20 mc. S4
Nu avem date, se vor estima in tabelul 4.7
Pulberi 0 * * 20 CO 90 * * 200
NOX(NO2)
74 *
*
250
SOX(SO2)
0 *
*
500
HF - * * 5
Ardere, uscare U2
Uscator nr.1/ S7
HCl - * * 30
Pulberi 2.1 50 CO 65 100
Atelier mecanic
Cuptorul
pentru forja S15
NOX(NO 5.7
Nu a functionat
500
54
SC SICERAM SA - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Pulber 30.23 10,4 20 CO 148.3
3
84,6 200
NOX(NO2) 13 38(14) 250 SOX(SO2) <1 2 500
HF <1 <0,21 5
Cuptor tunel Piccinini pentru ardere
caramizi si tigle
ceramice presate S8
HCl 25.73 0,425 30
Pulberi 36.47 18,9 20 CO 80 60 200 NOX(NO
<1
<1 250
SOX(SO <1
<1
500
HF <0.1 <0,21 5
Preuscator produse
speciale si caramizi ceramice
presate S9 HCl <0.2 0,52 30 Pulberi 36.47 23,1 20 CO 80 1 200 NOX(NO
<1
- 250
SOX(SO2) <1 <1 500 HF <0.2 <0,21 5
Preuscator pentru tigle ceramice presate S10 HCl <0.1 0,69 30
Pulberi 31.53 8,61 20 CO 80 1 200 NOX(NO2) <1 <1 250 SOX(SO2) <1 <1 500 HF <0.1 <0,21 5
Ucator pentru tigle ceramice presate S11
HCl 0.55 <0,21 30
Pulberi 44.48 5,58 20 CO 45 1 200 NOX(NO2) 7.5 1 250 SOX(SO2) <1 <1 500 HF <0.1 <0,21 5
Ardere,uscare Ardere, uscare U3
Uscatorie produse speciale si caramizi ceramice S12 HCl
0.34
- 30
Pav Administrativ
Centrala
termica S13
CO NOx SOx
20 40.12<0.3
20 40,12 <0,3
100 350 35
55
SC SICERAM SA - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Estimarea nivelului de poluanti pentru sursa S4 (cuptorul Vulcano din sectia U2) :
tab. 4.7
Denumirea sursei
Poluant Factor de emisie1)
(g/GJ)
Debit masic (g/h)
Debit gaze/aer impurificat (Nmc/h)
Concentraţia în emisie (mg/Nmc)3
Limita la emisie = recomandare BAT (mg/Nmc)
pulberi 0,5 5,15 6239 0,8 20 mg/Nmc (medie zilnica)
NOx 70 721 6239 115 250 mg/Nmc (medie zilnica)
SOx 0,5 5,15 6239 0,8 500 mg/Nmc (medie zilnica)
Evacuare gaze de ardere de la cuptor
CO 25 257 6239 41 200 mg/Nmc
1- conform Corinair 2009
Pentru HF si HCl nu avem factori de emisie in Corinair 2009 dar avand in vedere
rezultatele celorlalte determinari estimam ca nu exista riscul atingerii sau depasirii valorilor
limita pentru acesti poluanti.
Cantitatile de poluanti estimate a fi evacuate anual din procesul de productie caramizi pe
platforma SC SICERAM SA:
tab. 4.8 Nr. crt. Tip poluant Cantitate evacuata anual (to/an)
1. Pulberi 30,69 2. CO 160 3.. SO2 4,2 4. NOx 55,4 5. HF 0,38 6. HCl 0,4
2. Surse de emisii fugitive
Procesarea argilei duce inevitabil la formarea de pulberi.
Activitati generatoare de emisii fugitive:
- Activitatile de macinare, amestecare, transport pe benzi.
- Manevrare materie prima si eroziunea vantului in zona de depozitare. Cantitatea de
emisii rezultata din operatiile de manevrare depinde de volumul agregatelor care sunt
depozitate. Emisiile depind, de asemenea, de o serie de parametri specifici conditiilor de
depozitare cum ar fi continutul in umezeala; 56
SC SICERAM SA - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
- Posibile defectiuni ale garniturilor de etansare ale valturilor de macinare.
Pentru reducerea acestor emisii societatea dispune de un aspirator de prag de mare
putere, mobil, cu rol de colectare a pulberilor in suspensie sau de pe podeaua din incintele de
lucru.
3. Surse mobile
Nu se modifica emisiile in aer datorate surselor mobile.
Concluzii:
Avand in vedere urmatoarele:
- faptul ca nu apar surse noi de poluare a aerului fata de cele deja autorizate
- se elimina 2 dintre acestea (S5 si S6)
- productia care se va realiza nu va fi mai mare decat cea deja autorizata prin
Autorizatia IPPC nr. SB 109/2010,
- depasirea, in unele cazuri, a concentratiei de CO si pulberi poate fi cauzata de un
control insuficient al proportiei de oxigen intrat in procesul de ardere,
consideram ca din punctul de vedere al emisiilor in aer, autorizatia IPPC poate fi emisa cu
conditia respectarii urmatoarelor masuri:
Activitati si masuri de reducere propuse:
Sursa de emisii
Poluanti Masuri
Emisii dirijate- cuptor de ardere
Pulberi, CO, NOx, SOx, HF, HCl
- Urmarirea permanenta a parametrilor de ardere si asigurarea unei arderi complete. - Monitorizarea/ masurarea periodica a emisiilor si
impunerea de actiuni corective/ preventive daca este cazul. - Intretinerea cosurilor de dispersie emisii. - Controlul permanent al proportiei de oxigen in procesul
de ardere pentru eficientizarea combustiei si reducerea CO la cos. Arzatoarele montate pe cuptoare au posibilitatea de reglare a cantitatii de aer intrat in combustie. Reglajele se fac de regula la repornirea cuptoarelor dupa un ciclu de functionare. - In cazul in care se va constata si la urmatoarele analize
57
SC SICERAM SA - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Sursa de emisii
Poluanti Masuri
efectuate depasirea concentratiilor de pulberi la emisie se va analiza oportunitatea montarii unui sistem de retinere pulberi la emisie.
Emisii fugitive provenite de la diversele faze de pregatire a materiilor prime din fluxul de fabricare
Pulberi totale - Etansarea utilajelor -Eliminarea tuturor posibilitatilor de imprastiere a materiilor prime si materialelor pulverulente pe sol, cai deacces, platforme si eliminarea posibilitatilor de antrenare a pulberilor de catre vant - Mentinerea permanenta a starii de curatenie in hala de productie si in incinta societatii.
Emisii de la masini sau utilaje
Pulberi, CO,NOx, hidrocarburi
- Pentru reducerea cantitatii de noxe evacuate se va urmari ca autovehiculele si utilajele sa-si mentina parametrii inscrisi in cartea tehnica, prin efectuarea la timp a reviziilor tehnice si a reparatiilor - Stropirea cailor de circulatie in perioadele secetoase - Evitarea functionarii “in gol” a utilajelor - Impunerea de limite de viteza pe drumurile de accesprin localitati (max. 30 km/ora). - Parasirea incintei amplasamentului numai a mijloacelorde transport curate; - Stropirea in permanenta, in perioadele secetoase, a suprafetelor interioare pe care circula autovehiculele saupietoni.
4.4. SOLUL
In zona predomina solurile sivestre brune, iar pe versantii dezvoltati pe marne se
intalnesc pseudorendzine, iar pe terasele raurilor sau format diferite tipuri de cernoziomuri sau
soluri brune cernozinomice. In luncile raurilor sunt caracteristice diferitele tipuri de soluri de
lunca.
Predomina marnele, argilele si nisipurile a caror depundere creeaza aspecte de relief
specific fiecareia din aceste roci sau alternantelor de marne si nisipuri.
In timpul lucrarilor de constructie solul nu va fi afectat (lucrarile se executa in spatiu inchis
si protejat).
In timpul functionarii:
58
SC SICERAM SA - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Tehnologiile utilizate sunt concepute pentru obtinerea, in cea mai mare parte, de
reziduuri valorificabile. Produsele arse, chiar rebut, fie depozitate pe platforme betonate, fie
nebetonate, nu contin si deci nu transfera poluanti in sol, ape de suprafata si/sau subterane.
Posibile surse de poluare a solului:
- scurgeri accidentale de ulei si combustibil de la autovehiculele parcate in curte;
- depozitari necorespunzatoare de deseuri.
- pulberi provenite de la emisiile de pe platforma obiectivului,
Suprafata necesara defasurarii activitatii este protejata, in cea mai mare parte, prin
betonare si pietruire sau cu strat de argila impermeabil.
Concluzii:
Retehnologizarea sectiei U2 nu introduce surse majore de poluare a solului. Riscul de
poluare a solului provine numai din poluari accidentale care se pot remedia imediat.
4.5. GEOLOGIA
Terenul aferent activitatilor desfasurate are in fundament formatiuni Neogene
corespunzatoare Podisului Transilva, cu formatiuni argiloase atribuite pachetului de varsta
Pliocena care corespunde Pannonianului.
Geologia este pusa in evidenta de deschiderile practicate de exploatare si face parte din
zona cunoscuta sub denumirea de “Colinele Transilvaniei”. In regiune sunt dezvoltate depozite
Pliocene constituite in general din complexe nisipoase si grezoase. Pe vai apar, din loc in loc,
argilele marnoase ale Pontianului.
Concluzii
Obiectivul analizat nu produce modificari in structura geologica a zonei.
Nici pe amplasament si nici in apropierea sa nu exista obiective geologice valoroase
protejate.
4.6. BIODIVERSITATE
Vegetatia specifica a arealului de referinta este cea a padurilor de stejar (Quercus
robur), de gorun (Quercus petrae) si fag (fagus sylvatica) alaturandu-se specii tipice pajistilor si
59
SC SICERAM SA - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului diverse categorii de arbusti si ierburi mezo-xerofile. In zonele de lunca, aflate la o distanta de
600-1000 m de locatia fabricii se intalnesc salcii (Salix sp.), plopi (Populus sp.), anin (Alnus sp.)
si fanete de lunca, rachite, catina, etc.
Fauna zonei este reprezentata de cerb, caprioare, mistret, jder, veverita, soparla, ulii, rate
salbatice, vrabii, ciori, turturele, gaite, etc.
Impactul pe care il poate produce functionarea fabricii asupra florei si faunei
- afectarea florei si faunei specifice zonei prin depunerea poluantilor pe sol si modificarea
habitatului,
- modificarea microclimatului si a componentei faunei limitrofe,
- conform studiilor de specialitate poluantii care apar in ghidurile de calitate a aerului
recomandate de Organizatia Uniunii Internationale de Cercetare a Padurilor (IUFRO) pentru
vegetatie, responsabili de efecte negative sunt SO2, NO2 si ozonul.
Bioxidul de sulf
- In functie de cantitatea de SO2 pe unitatea de timp la care este expusa planta pot apare
efecte biochimice si fiziologice ca : degradarea clorofilei, reducerea fotosintezei, schimbari in
activitatea enzimatica, schimbari in metabolismul proteinelor si bilantul lipidelor. Aceste efecte se
traduc prin necroze, cresterea sensibilitatii la agenti patogeni si conditii climatice excesive,
reducerea cresterii plantelor.
- Uniunea Internationala a Organizatiei pentru Cercetarea Padurilor (UIOCP) recomanda
urmatoarele concentratii ca valori- ghid pentru protectia plantelor:
1. valoare medie anuala= 125 g/mc pentru a se mentine productia si 50 g/mc pentru
a se mentine intreaga productie si a proteja mediul;
2. medie pe 30 de minute= 150 mg/mc si, respectiv, 75 mg/mc pentru cele doua
situatii de mai sus (se admite depasirea acestor valori cu o frecventa anuala de maxim 2,5%);
3. Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda limita de 30 mg/mc ca medie anuala.
Oxizii de azot
60
SC SICERAM SA - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
- Pana la anumite concentratii oxizii de azot au efect benefic asupra plantelor, contribuind la
cresterea acestora. Totusi s-a constatat ca in aceste cazuri creste sensibilitatea la atacul insectelor si la
conditiile de mediu (de exemplu la geruri).
- Peste pragurile toxice, oxizii de azot au actiune fitotoxica foarte clara.
- Marimea daunelor suferite de plante este functie de concentratia poluantului, timpul de expunere,
varsta plantei, factorii edafici, lumina si umezeala. Simptomele se clasifica in „vizibile” si „invizibile”. Cele
invizibile constau in reducerea fotosintezei si a transpiratiei. Cele vizibile apar numai la concentratii mari si
constau in cloroze si necroze.
- Ca valoare - ghid de protectie la actiunea NO2 se recomanda 95 g/mc pe interval de 4 ore.
Oxizii de azot in combinatie cu alti poluanti
- Studiile au pus in evidenta efectul sinergetic al dioxidului de azot si al dioxidului de sulf, precum si
al acestor doua gaze cu ozonul.
- Pe baza acestor studii se recomanda ca valoare anuala - ghid de protectie pentru NO2 - 30 g/mc,
in prezenta unor nivele maxime de 30 g/mc pentru SO2 si de 60 g/mc pentru O3.
Concluzie:
Din analiza valorilor poluantilor si a zonei de influenta generate de functionarea obiectivului
(cap. 4.3) rezulta ca nivelul concentratiei se va situa sub CMA propusa de OMS pentru protectia
plantelor. Nu au fost observate, la nivelul vegetatiei din zona, modificari de aspect care sa poata
sa fi fost cauzate de o poluare peste limite cu noxele rezultate din activitatea societatii.
Desfasurarea activitatii pe amplasament nu va produce modificari privind biodiversitatea in
zona.
4.7. PEISAJUL
Societatea SICERAM SA este amplasata in partea de NE a municipiului Sighisoara, la
periferia orasului. Cele mai apropiate constructii de amplasamentul societatii sunt Scoala
generala si Gradinita aflate la limita de SV a incintei societatii si grupul de locuinte rurala situate
la cca 70 m de amplasament.
Pe amplasament nu exista suprafete declarate ca avand valoare peisagistica deosebita,
nu se afla obiective de patrimoniu cultural, arheologic sau monumente istorice.
61
SC SICERAM SA - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Firma isi desfasoara activitatea pe o suprafata aferenta unitatilor tehnologice de abricare
a produselor ceramice si pe o alta care se suprapune peste zacamantul de argila ce constituie
sursa de materii prime. In proprietatea societatii se afla o suprafata de 94.381,46 mp si pentru
desfasurarea activitatii firma a inchiriat de la Primaria municipiului Sighisoara inca o suprafata
de 139.999 mp.
Nu vor avea loc modificari in structura terenurilor din cadrul societatii pentru realizarea
investitiei: nu se vor construi cladiri noi sau alte anexe.
Utilizarea terenului pe amplasamentul ales Tabel 4.9.
Suprafaţa (ha)
Utilizarea terenului
Înainte de punerea în aplicare a
proiectului
După punerea în aplicare a proiectului
Recultivată
În agricultură - teren arabil - grădini - păşuni
- - -
Păduri - - - Drumuri - - - Zone construite (curţi, suprafaţă
onstruită)
23,44 23,44 -
Ape - - - Alte terenuri: - vegetaţie
lantată - zone umede - teren deteriorat - teren nefolosit
- - -
Total 23,44 23,44 -
Concluzie:
Activitatea desfasurata pe amplasament nu duce la modificarea structurii peisajului,
putand fi inclusa in categoria activitatilor traditionale din zona..
4.8. MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC
Atelierele de produse ceramice din cadrul SC SICERAM SA reprezinta o importanta
sursa de locuri de munca si venituri pentru populatia locala. Pe langa crearea de locuri de
62
SC SICERAM SA - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului munca pe timp indelungat, societatea a dus de asemenea si la crearea unei infrastructuri locale
(rutiere si feroviare) mai deasa decat cea initiala.
Avand in vedere caracterul local al activitatii desfasurate, proiectul nu va produce
modificari asupra caracteristicilor populatiei, investitiilor din zona, preturi ale terenurilor,
activitatilor economice si conditiilor de viata din zona.
Nu au fost inregistrate reclamatii privind functionarea societatii.
Executia proiectului va influenta pozitiv conditiile de viata ale locuitorilor zonei prin
cresterea nivelului economic si crearea de locuri de munca.
4.9. CONDITII CULTURALE SI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL
Fabrica de caramida SICERAM SA face parte din patrimoniul cultural al Sighisoarei,
existand si functionand in aceasta locatie din anul 1907. In anu 1906, fratii Letz au obtinut
autorizatia nr. 2658/1906 pentru realizarea de produse ceramice cu un cuptor tip Hoffman.
In anul 1948 se realizeaza nationalizarea unitatii de productie si din 1960 se extinde
capacitatea de productie.
Concluzie: proiectul nu afecteaza prin activitatea sa conditiile culturale si etnice,
patrimoniul cultural.
5. ANALIZA ALTERNATIVELOR
In conformitate cu cerintele din Ord. 863/2002 in acest capitol se prezinta evaluarea
optiunii “zero” respectiv aceea corespunzatoare eventualitatii ca proiectul nu s-ar realiza,
precum si evaluarea principalelor tipuri de optiuni alternative identificate pentru proiectul
analizat, si anume :
- termenele si durata proiectata pentru functionarea obiectivului ;
- amplasarea fabricii de caramizi pe amplasamentul propus.
Elementele propuse de proiect sunt rezultatul unor evaluari efectuate de SC SICERAM
SA pentru a analiza alternativele si pentru a alege optiunea cea mai viabila si cu efecte sociale,
economice si de mediu durabile.
63
SC SICERAM SA - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
A. Categoria « alternativa zero »
Aceasta alternativa este prezentata ca element de referinta fata de care se compara
celelalte alternative pentru diferite elemente ale proiectului. Potrivit acestei alternative, proiectul
nu s-ar realiza sub nici o forma. In acest caz se va lucra in continuare in doua locatii (strada
Viilor si str. Baratilor), locatia de pe str. Baratilor lucrand la capacitate redusa (1,3 t/zi) ineficient
d.p.v. economic.
Principalele forme de potential impact negativ asociate adoptarii alternativei « zero » sunt
urmatoarele :
Pierderea unor oportunitati de locuri de munca la nivel local
Ineficienta economica
B. Categoria « alternative pentru amplasarea obiectivului»:
Criteriile de stabilire a amplasamentului au fost urmatoarele :
- Eficientizarea activitatii prin mutarea activitatii sectiei U4 de pe strada Baratilor pe
acelasi amplasament cu locatia principala a fabricii de caramida. Aceasta va duce la economii
importante legate de transport, utilizarea eficienta a energiei pe un singur amplasament si
gestionarea problemelor legate de productie dintr-o singura locatie ;
- Cererea de produse de caramida in continua crestere;
- Apropierea de sursa de materie prima (cariera de argila) si existenta utilitatilor necesare
efectuarii activitatilor.
O comparatie a formelor de impact asupra mediului corespunzator alternativei « zero » cu
cele ale optiunii de realizare a proiectului este prezentata in tabelul urmator :
Impactul alternativei « zero » comparativ cu optiunea selectata
Tab. 5.1.
Optiuni Aspecte de
mediu Nici o actiune Realizarea proiectului Comentarii
Cantitatea si calitatea apei
Nu afecteaza Vor rezulta cantitati de ape uzate menajere dar care vor putea fi epurate
Proiectul realizat nu aduce modificari privind cantitatea si calitatea apei de pe amplasament
Calitatea aerului
Un aer de buna calitate
Calitatea aerului in zona nu va fi afectata avand in vedere ca nu se introduc noi surse de poluare fata
Sursele de poluare pot fi controlate si mentinute in limitele admisibile.
64
SC SICERAM SA - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Optiuni Aspecte de
mediu Nici o actiune Realizarea proiectului Comentarii
de cele deja autorizate. Zgomote si vibratii
Zona afectata de zgomot datorat traficului auto si activitate deja existenta
Aparitia unei surse de zgomot in zona dar care, prin luarea masurilor propuse, se poate mentine in limite admisbile.
Proiectul introduce surse noi de zgomot si vibratii dar care pot fi controlate.
Sol Nu afecteaza Nu se schimba categoria de folosinta a terenului pe suprafata aferenta obiectivului
Proiectul realizat nu aduce modificari privind calitatea solului pe amplasament.
Biodiversitate Nu afecteaza Nu afecteaza Proiectul realizat nu aduce modificari privind biodiversitatea zonei
Peisaj Nu afecteaza Peisajul in zona nu se va modifica.
-
Aspecte socio- economice
Nu afecteaza Cresterea numarului de locuri de munca.
Proiectul aduce avantaje socio- economice.
Patrimonial cultural
Nu afecteaza Nu afecteaza Proiectul realizat nu aduce modificari privind patrimoniul cultural
Impact ransfrontiera
Nu este cazul Nu este cazul
6. MONITORIZAREA
In conformitate cu Ordinul 863/2002 in acest capitol este prezentat un plan pentru
monitorizarea mediului in cadrul acestui proiect.
Cerintele de ordin general ale programului de monitorizare al mediului sunt documentate
prin « Planul de monitorizare a mediului ». Acest plan este un instrument de management
destinat sa ajute societatea SICERAM SA sa mentina la zi cunosterea tuturor cerintelor de
monitorizare si raportare specifice, aplicabile pentru fiecare faza sau etapa de activitate a
proiectului. Planul de monitorizare va fi sistematic si periodic comparat cu cerintele legale si din
reglementarile aplicabile din domeniul mediului.
Planul de monitorizare ofera o lista detaliata a cerintelor minimale privind monitorizarea
fizica, chimica si biologica a tuturor elementelor relevante ale mediului, a problemelor comunitatii
si sanatatea si securitatea angajatilor.
65
SC SICERAM SA - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Pentru fiecare camp al bazei de date astfel stabilit, Planul de monitorizare identifica
urmatoarele informatii :
Zona din exploatare monitorizata ;
Sursa documentata a cerintei de monitorizare ;
Formularea pe scurt a cerintei de monitorizare ;
Frecventa actiunii de monitorizare necesare .
Monitorizarea in faza constructiei obiectivului
Activitatile de monitorizare in perioada constructiei includ inspectiile pe santier, colectarea
si analizarea datelor de monitorizare asociate.
Inspectiile, analizele si monitorizarea sunt necesare in scopul asigurarii :
- Ca tehnicile si managementul lucrarilor de construire se desfasoara in conformitate
cu solutiile din proiect, ca factorii de mediu sunt protejati minimizandu-se impacturile, ca
sanatatea populatiei si proprietatile nu sunt afectate;
- Ca sunt respectate in totalitate masurile impuse prin reglementarile in vigoare, prin
acordurile, avizele, autorizatiile si orice alte aprobari ale practicilor in constructie ;
- Ca cele mai potrivite si eficiente masuri de diminuare a impacturilor sunt
cunoscute, implementate si functioneaza corect.
Monitorizarea- faza de dezafectare a obiectivului
Monitorizarea mediului va continua pana cand sursele vor fi dezafectate si cat timp va fi
necesar sa fie rezolvate formele de impact potential ale activitatilor de dezafectare. Aceste
activitati vor consta in :
- Demontarea si indepartarea structurilor si echipamentelor;
- Indepartarea rezervoarelor supraterane depozitate;
- Indepartarea echipamentelor grele si piese de schimb sau anvelope neutilizate;
- Separarea si reciclarea sau depozitarea finala a deseurilor;
- Indepartarea liniei electrice de tensiune si a transformatorului in functie de
necesitatile de folosinta viitoare pentru obiectiv .
In faza de dezafectare vor continua inspectiile de mediu si datele obtinute din
monitorizarea mediului vor fi colectate si analizate pentru a :
66
SC SICERAM SA - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
- Identifica orice schimbare sau potential impact asupra mediului si/sau
comunitatilor invecinate, rezultat al activitatii de dezafectare ;
- Indica actiuni corective sau preventive adecvate de evitare sau atenuare a
potentialului impact negativ asupra mediului si social ;
- Asigura conformarea continua cu cerintele legale si de reglementare curent
aplicabile, autorizatiile, licentele, etc.
Comun pentru toate fazele de functionare ale proiectului este Programul de
monitorizare a deseurilor
Cunoasterea compozitiei si carateristicilor deseurilor generate este o cerinta implicita a
legislatiei in domeniu. Deseurile supuse acestei prevederi sunt :
- Deseurile periculoase generate pe amplasament ;
- Deseurile inerte si nepericuloase
Prevederi privind raportarea si pastrarea inregistrarilor de catre generatorul deseurilor
Coordonatorul gestiunii deseurilor raspunde de pastrarea inregistrarilor legate de intreaga
administratie a deseurilor. Aceasta presupune si evidenta tuturor documentelor de expeditie si
facturilor emise de contractorii serviciilor de deseuri pentru toate deseurile transportate in afara
amplasamentului, cu adresa finala si destinatia deseurilor clar identificate.
Trebuie pastrate evidentele tuturor tipurilor si cantitatilor de deseuri generate si lunar,
completate registrele din Evidenta administrarii deseurilor (sursa : Anexa 1 la HG 856/2002,
Administrarea deseurilor).
Inregistrari separate si rapoarte periodice catre autoritatile competente vor fi pastrate
pentru uleiurile uzate- in baza cerintelor HG 235/2007, Gestionarea uleiurilor uzate).
67
SC SICERAM SA - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
PLAN DE MONITORIZARE A MEDIULUI IN FAZA DE EXPLOATARE A PROIECTULUI Componenta
de mediu Amplasament Parametri Metode si cerinta de
monitorizare Frecventa de executie a monitorizarii
I. Monitorizare tehnologica Sol Intreg amplasamentul
fabricii Scurgeri de substante
Depozitari deseuri Inspectii vizuale pentru
identificare scurgeri, depozitari necorespunzatoare de deseuri
Zilnic
Stabilitate Constructii, versant limitrof
Stabilitate Inspectii vizuale pentru identificare fisuri, semne de
avarie
Semestrial sau in functie de rezultatele inspectiilor
anterioare Apa Verificarea integritatii
retelei de alimentare apa si canalizare
Pierderi de apa, infiltrari de ape uzate in sol
Inspectii vizuale, verificare consumuri, debite
Lunar
II. Monitorizare factori de mediu In incinta
obiectivului Concentratii de pulberi,
NOx, SOx in aer, particule toxice
Dispozitive de esantionare a aerului si a prafului/ Ord.
104/2011
Anual Calitatea aerului
Instalatii de ardere (cuptor, uscatoare, centrala termica)
Concentratii de pulberi, NOx, SOx, CO, HF, HCl
Dispozitive de esantionare a aerului si a prafului/ Ord.
462/1993
Conform autorizatie IPPC
Nivel de zgomot
La limita obiectivului Nivel de zgomot Metoda- cf. STAS 6161/3-82/ legea 536/1997 in baza
STAS 10009/88
Anual, in perioada maxima de activitate
Apa uzata menajera- Din ultimul camin de
canalizare
Cerere biochimica de oxigen, cerere chimica de oxigen,
solide in suspensie, amoniu
NTPA 002/2005 aprobat cu HG 188/2002, modificat si completat de HG 352/2005
APA
Apa pluviala Suspensii totale, produse petroliere
NTPA 001/2005 aprobat cu HG 188/2002, modificat si completat de HG 352/2005
Conform auterizatie de gospodarire ape
Deseuri Intreg amplasamentul
obiectivului
Cantitati de deseuri generate, eliminate, valorificate, stocate
HG 856/2002, OTU 78/ 2000 aprobata cu. Legea 426/2001
HG 1159/2003
Lunar
ENERGIE Instalatia electrica de alimentare
Cantitate de curent consumata Zilnic
Consum gaz Instalatia de gaz
Cantitatea de gaz consumata Zilnic
68
SC SICERAM SA - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
7. SITUATII DE RISC
Evaluarea si managementul riscului (EMR) reprezinta un instrument de control pentru
angajarea oricarui proiect major. In cadrul evaluarii impactului asupra mediului (EIM) sunt cautate
raspunsuri la intrebari, precum :
Poate functiona in conditii de siguranta, fara riscul de accident major sau efecte asupra
sanatatii pe termen lung?
Mediul inconjurator din zona aferenta local va putea face fata deseurilor si eventualei
poluari suplimentare ce ar putea aparea ca urmare a executarii proiectului?
Va intra amplasarea proiectului in conflict cu destinatia terenului din imprejurimi sau va
exclude dezvoltari ulterioare in zona ?
Ce resurse umane va necesita sau va inlocui si ce efecte sociale poate avea asupra
comunitatii ?
Ce pagube accidentale poate provoca ecosistemelor ?
Definitii
Urmatoarele definitii sunt preluate din Directiva UE SEVESO II (96/82/EC):
Hazard- proprietatea intrinseca a substantelor periculoase sau a unei situatii fizice cu
potential de alterare a sanatatii umane sau a medilui.
Risc- probabilitatea unui efect specific asociat hazardurilor care apare intr-o anumita
perioada de timp sau in anomite conditii care conduc la un incident/ accident tehnologic.
Nu exista un sistem absolut sigur in care sa nu existe nici un pericol de accident.
Intotdeauna exista un risc rezidual.
7.1. RISCURI NATURALE
Riscul seismic
Pe cea mai mare parte a teritoriului arcului carpatic, nivelul de seisimicitate este moderat,
aparand cutremure de adancime mica, cu magnitudini maxime de 6-6,5 grade Richter. Localitatea
Sighisoara se incadreaza in zona seismica « D » . Avand in vedere aceste date, constructia
realizata a fost proiectata sa reziste la un cutremure de pana la 8,5 grade Richter.
70
SC SICERAM SA - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Riscul fenomenelor meteorologice
Precipitatii extraordinare- nu constituie un factor de risc in acest proiect
Inundatiile- nu constituie un factor de risc in acest proiect
Orajele- numarul de zile cu oraje (fulgere, trasnete) specific regiunilor montane inferioare
este de 35-40 zile pe an, putandu-se inregistra si pana la 80 oraje pe an. Pe cladirile sau
instalatiile care domina spatiile inconjuratoare se recomanda montarea de aparatura specifica de
captare si transfer a energiei eliberate de eventuala producere a unor trasnete.
Incendiile
Riscul generat de un potential incendiu (din cauze naturale sau antropice) este scazut si va
fi gestionat in consecinta, conform legislatiei romanesti in vigoare.
Alunecari de teren- pe amplasament, solul nu prezinta semne de instabilitate. Se
recomanda monitorizarea versantilor carierei.
7.2. POLUARI ACCIDENTALE
Emisii de noxe in aer peste limitele normale- in cazul semnalarii unui asemenea aspect
se vor opri de urgenta toate instalatiile de ardere si se va face o revizie generala a acestora
urmata de reparatiile identificate ca necesare. La repornirea instalatiei se vor face monitorizari de
emisii pentru urmarirea incadrarii acestora in limitele admise.
7.3. RISCURI TEHNOLOGICE
Avarierea utilajelor care lucreaza sub presiune- datorata utilizarii incorecte. Acest gen
de avarii produce rani persoanelor aflate in zona de avarie sau poate genera incendii locale.
Avarii ale sistemului de alimentare si distributie a curentului electric- constand in
scurtcircuite si/sau supraincalziri urmate de aprinderea izolatiei conductorilor sau chiar a
transformatorului de putere. Sunt evenimente cu probabilitate medie, proiectarea si realizarea
sistemului fiind realizate in baza standardelor de siguranta impuse de reglementarile in domeniu.
Sunt dotate cu sisteme automate de siguranta si control care asigura scoaterea de sub tensiune
71
SC SICERAM SA - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului (partial sau total) imediat ce se produce o dereglare a parametrilor normali de functionare a
sistemului.
Defecte structurale – cedarea fundatiei- modalitatea de realizare a fundatiei asigura o
foarte buna stabilitate, facand extrem de putin probabila o avarie datorata unei cedari a fundatiei
sau a unei defectiuni structurale. Structura terenului in zona de fundare a fost cercetat prin studiu
geotehnic detaliat.
Accidente de munca- accidentele de munca produse in cadrul lucrarilor de intretinere si
reparatii sau de interventie au o probabilitate medie, datorita organizarii acestor lucrari, a instruirii
permanente si a dotarii cu mijloace de protectie individuala si cu unelte si dispozitive de lucru
adecvate si de calitate. Accidentele de munca produse in cadrul lucrarilor de intretinere si reparatii
sau de interventie speciala pot produce ranirea unuia sau mai multor muncitori si pot fi
considerate ca evenimente cu consecinte minore.
Fisuri aparute in conducta de alimentare cu gaz metan- probabilitate redusa de a se
intampla. Se poate detecta prin mirosul caracteristic emanat. Risc asociat- incendii, explozii.
Functionarea necorespunzatoare a arzatoroarelor (neasigurarea unei arderi
complete)- ceea ce poate duce la acumularea de gaz metan in uscator- eveniment semnalat cu
operativitate in camera de comanda complet automatizata in care are loc si controlul arderii.
Eveniment cu probabilitate de aparitie redusa si observabil in timp scurt pentru a se putea
remedia.
Masuri de prevenire si protectie:
1. Pentru prevenirea potentialelor accidente se vor instala placute avertizoare in
locurile expuse pericolelor ;
2. Se va intocmi un plan de masuri tehnico- organizatorice de prevenire si stingere a
incendiilor cu responsabilitati ;
3. Fabrica va fi prevazuta cu echipamente de protectie pentru stingerea incendiilor,
conform prevederilor legale ;
72
SC SICERAM SA - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
4. In timpul lucrului, personalul de deservire trebuie sa poarte echipament de
protectie pus la dispozitie de conducerea statiei. Periodic se fac instructaje pentru utilizarea
corecta a acestuia ;
5. In zona fabricii se va organiza un punct sanitar cu inventar minim legal. Se vor face
instructaje periodice pentru acordarea primului ajutor in caz de electrocutare, arsuri, loviri, etc.
RISCURI POSIBIL GENERATE DE PROIECT SI STRATEGII DE MINIMIZARE A ACESTORA
Eveniment/ etapa Receptorii
riscului Strategii de minimizare/ prevenire
Etapa de constructie Nu exista scenarii de accidente majore Etapa de exploatare
Erori operationale in procesul tehnologic
Angajati Monitorizare automata, detectie automata si sisteme de avertizare, intretinere regulata si calibrarea sistemelor automate de control.
Avarierea utilajelor Angajati Verificarea presiunii Avarii ale sistemului de alimentare cu energie electrica
Angajati Actioneaza protectiile. Se va interveni numai cu personal autorizat
Accidente in munca Angajati Instructaje periodice, dotarea personalului cu echipament de protectia muncii
Defecte structurale ale constructiei
Angajati Vecini
Verificarea periodica a starii fundatiei
Fisuri aparute in conducta de gaz metan
Angajati Vecini
Verificarea periodica. Semnalarea oricarei scurgeri la dispeceratul EON- GAZ.
Functionarea necorespunzatoare a arzatoarelor
Angajati Vecini
Verificarea sistemului si urmarirea prin intermediul camerei de comanda
Explozii in sistemul de alimentare cu gaz metan
Angajati - avertizari sonore ale sistemului de detectie - indicarea pe ecranul monitorului a defectelor in retea
Poluarea aerului (evacuarea de noxe peste limite)
Angajati Vecini
- oprirea instalatiilor de ardere; - revizia instalatiilor/ reparatii; - monitorizarea emisiilor.
Orpirea sistemului de evacuare gaze arse in atmosfera (defectarea ventilatorului de gaze arse)
Angajati - este semnalizat automat in camera de comanda - presiunea la cuptor creste si va fi vizualizata imediat de operator.
73
SC SICERAM SA - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Pentru prevenirea accidentelor in instalatii societatea dispune de:
- plan de management al accidentelor pentru instalatii tehnologice (uscatoare si cuptoare),
- planuri de prevenire si interventie in caz de situatie de urgenta
- planuri de evacuare in caz de incendiu
- evaluarea riscurilor pe locuri de munca cu masurile de prevenire si protectie
corespunzatoare.
Pe perioada de desfasurare a activitatii din ultimele decenii nu au fost inregistrate accidente
cu efect asupra mediului. Managementul aplicat proceselor productie, programul de intretinere/
revizie/ instruirea personalului/ masurile de securitatea muncii au permis evitarea acestora si
diminuarea considerabila a factorilor de risc asociati.
La unitatile productive din cadrul SC SICERAM SA pot aparea situatii de risc in cazul
nerespectarii normelor specifice de protectie a muncii dar accidentele sau avariile rezultate nu ar
implica un impact major asupra sanatatii populatiei sau mediului inconjurator, ci numai in plan
strict punctula, in incinta societatii.
In conditii normale, riscul producerii unor accidente sau avarii importante este extrem de
redus datorita echipamentelor performante cu care sunt dotate instalatiie de ardere montate pe
uscatoarele si cuptoarele pentru produse ceramice.
8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR
Nu au fost intampinate dificultati in timpul efectuarii studiului.
Nu exista incertitudini majore privind potentialele efecte asupra mediului produse de
functionarea fabricii de caramida pe amplasamentul analizat.
74
SC SICERAM SA - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
CAPITOLUL 9 : REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC
1. INFORMATII GENERALE
In prezent, SC SICERAM SA , Sighisoara, isi desfasoara activitatea pe un amplasament cu
suprafata de 22602 mp in cadrul a 4 unitati de productie. In cadrul unitatii U2, aflata in conservare
din anul 2008, societatea intentioneaza sa-si eficientizeze fluxul de producţie prin instalarea, in
locul cuptorului Hoffman, a altor doua cuptoare de tip Vulcano, productie Italia, pentru producere
caramida din argila arsa.
Dat fiind incadrarea activitatii beneficiarului in prevederile OTU 152/2005A (pct. 3.5-
Instalaţii pentru fabricarea produselor ceramice prin ardere, în special a tiglelor, a caramizilor, a
caramizilor refractare, a dalelor, a placilor de gresie sau de faianta cu o capacitate a cuptorului
mai mare de 4 mc şi cu o densitate stabilitã pentru fiecare cuptor mai mare de 300 kg/mc) s-a
impus de catre Agentia Regionala de Protectie a Mediului Sibiu efectuarea unui Raport de
Evaluare a Impactului asupra mediului (RIM) pentru « Analiza impactului asupra mediului produs
de instalarea a doua cuptoare in cadrul unitatii 2 SICERAM SA pentru producere caramida din
argila arsa» in zona municipiului Sighisoara, jud. Mures.
Evaluarea Impactului asupra Mediului (EIM) este o metoda prin care o actiune propusa
este analizata din perspectiva sociala, economica si de mediu. Aceasta va permite tuturor celor
interesati sa inteleaga, sa comenteze si sa participe la procesul decizional. RIM a fost elaborat in
conformitate cu legislatia nationala si presupune :
analiza efectelor posibile ale proiectului propus asupra mediului si populatiei ;
stabilirea masurilor de prevenire si/sau diminuare a impactului ;
prezentarea acestor efecte si masuri intr-un raport ;
consultarea publicului asupra proiectului si raportului ;
luarea in considerare, atunci cand se ia decizia finala, a raportului si a observatiilor
primite de la public ;
informarea publicului asupra deciziei finale.
75
SC SICERAM SA - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Pentru a facilita accesul la informatiile cuprinse in aceste documente, a fost elaborat
rezumatul fara caracter tehnic, cerut de reglementarile in vigoare, care are ca scop sa descrie
activitatea si posibilele consecinte asupra mediului generate de aceasta, evitandu-se utilizarea
termenilor tehnici si a explicatiilor stiintifice, etc.
1.1. Structura rezumatului
Acest rezumat, fara caracter tehnic, este divizat in patru componente, dupa cum se
observa in tabelul urmator :
Componenta Continut 1.Cadrul general al EIM EIM
Introducere Cadrul natural specific Prezentarea generala a proiectului Enumerarea altor avize, acorduri obtinute ; Metodologii utilizate in EIM
2.Descrierea proiectului Procese tehnologice, instalatii, echipamente/ tilitati, si practici pe faze de exploatare a proiectului : onstructie, operare, inchidere.
3.Impactul asupra mediului si masuri de prevenire si/sau diminuare
impactului
Impactul proiectului asupra mediului Consultarea publicului Modul in care impactul poate fi controlat si
estionat 4. Concluzii majore rezultate
in EIM Concluzii
1.2. Societatea beneficiara a proiectului este firma S.C. SICERAM SA. Sediul principal al
firmei este in Sighisoara, strada Viilor nr. 125, jud. Mures si are ca profil principal de activitate-
productia de caramida.
1.3. Societatea executanta a prezentului studiu de impact este PFA Carmen Moldoveanu,
evaluator acreditat de Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile. SRL ;
1.4. Lista avizelor/ acordurilor/ autorizatiilor in baza carora functioneaza societatea :
- Autorizatia integrata de mediu nr. SB 109/2010, emisa de ARPM Sibiu
- Autorizatia de gospodarire a apelor nr. 274/2009, emisa de Directia apelor Mures,
- Contract de furnizare a energiei electrice nr. 18/2010, incheiat cu SC Arelco Distributie
76
SC SICERAM SA - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului SRL;
- Contract de vanzare cumparare gaze naturale nr. 2/2009, incheiat cu Petrom Gas - Contract de bransare/racordare si utilizare a serviciilor publice de alimentare cu
apa si canalizare nr. 42/2007, incheiat cu SC Compania AQUASERV SA ;
- Contract de prestare a serviciului de salubrizare a localitatilor nr. 84/2008 incheiat
cu SC Schuster Ecosal SRL
Pentru realizarea investitiei, societatea a obtinut Certificatul de Urbanism nr. 152/2011 emis
de catre Municipiul Sghisoara pentru « Retehnologizare linie tehnologica (atelier de productie nr.
2).
1.5. Metodologii utilizate in EIM
Metodologiile de evaluare a impactului asupra mediului care utilizate de catre elaboratorii
studiului au fost :
- observare directa a amplasamentului si a conditiilor de operare ;
- culegerea de date de la beneficiar, firmele producatoare de echipamente, substante si
materiale utilizate, analiza si interpretarea lor ;
- modelari ale dispersiei poluantilor ;
- analiza locatiei propuse pentru proiect din punct de vedere al amplasamentului ;
- analiza legislatiei in domeniu.
Nu exista incertitudini semnificative cu privire la proiect si efectele sale asupra mediului.
1.6. Prezentarea generala a proiectului
1. 6.1. Prezentare generala a zonei
Perimetrul pe care se desfasoara activitatea este amplasat in partea de NE a municipiului
Sighisoara, la marginea orasului (str. Viilor nr. 123), in zona de legatura dintre lunca Tarnavei Mari
si Dealul Viilor, la o altitudine de 360 m.
Terenul pe care este asezata fabrica are pantele generale cu cadere spre sud, cu
acumularea apelor de precipatii in paraul Cloasterf ce margineste la vest perimetrul fabricii si
carierei, cu deversare in raul Tarnava Mare aflat la 500 m de limita de sud a terenului fabricii.
Clima este de tip continental moderat, specifica regiunilor de deal.
77
SC SICERAM SA - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
In zona nu sunt zone sau arii protejate.
Vecinatati:
- La V, NV si N- zona de pasune si padure pe versantii dealurilor, la poalele acestora
existand locuinte de tip rural;
- La E si NE- Dealul Viilor (cariera de argila) si pasuni, padure;
- La SV- incinta unei Scoli generale cu gradinita de copii, situata la cca 50 m de gardul
societatii;
La S si SV- strada Viilor care asigura accesul in zona, linia CF de care dispune societatea
si mici unitati de productie apartinand zonei industriale Valea Viilor. Invecinat societatii cu strada
Viilor sunt case particulare.
Accesul la carosabil- se face pe strada Viilor care face legatura cu drumul european E60
si calea ferata din zona. In incinta, drumurile de legatura cu unitatile tehnologice, zonele de
depozitare produse finite, aprovizionare, desfacere- sunt amenajate corespunzator (asfaltete,
rigole de scurgere a apei, suprafete de protectie).
1.6.2. Prezentare generala a investitiei
In prezent, SC SICERAM SA isi desfasoara activitatea pe un amplasament cu suprafata de
22602 mp in cadrul a 4 unitati de productie:
- Unitatea de productie U1- produce produse ceramice de zidarie (caramizi si blocuri
ceramice),
- Unitatea de productie U2- nu functioneaza din anul 2008- se intentioneaza
retehnologizarea acesteia prin instalarea a doua cuptoare pentru ardere caramida si repornirea
unitatii;
- Unitatea de productie U3- tigle ceramice si produse speciale pentru invelitori, caramizi
- Unitatea de productie U4- amplasata pe str. Baratilor nr. 11- nu functioneaza din anul
2008- cuptorul din aceasta unitate se va dezasambla si muta in locatia fabricii de pe strada Viilor.
Alaturi de aceste unitati, pe acelasi amplasament se afla:
- atelierul mecano-energetic, de intretinere si reparatii
- centrala termica
78
SC SICERAM SA - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
- pavilionul administrativ
In cadrul unitatii U2, aflata in conservare din anul 2008, se intentioneaza instalarea a doua
cuptoare pentru producere caramida din argila arsa, dupa cum urmeaza:
- Cuptor Ficola, tip Vulcano, capacitate 40 mc, an fabricatie 1998 (cuptor care va fi mutat
din unitatea de productie U4),
- Cuptor Ficola Italia, tip Vulcano, capacitate 20 mc, an fabricatie 1993.
Cu aceste cuptoare se va produce caramida pentru pavat pardoseli si caramida pentru
constructii pentru care pe piata se inregistreaza o cerere in continua crestere.
Cuptoarele se vor amplasa in spatiul existent al unitatii nr. II, la nivelul pardoselii, in paralel
cu uscatorul de caramida existent.
Cuptorul adus din Italia, cu un volum de 20 mc, este demontat pe module si va fi
reasamblat pe structura de beton care se va executa in spatiul din unitatea U2.
Cuptorul de la unitatea U4 (str. Baratilor), cu volum de 40 mc, se va demonta tot pe module
(cuptorul este din structura metalica captusit cu samota, modulele sunt prinse unele de altele prin
suruburi cu piulite), se va transporta la noua locatie si se va reasambla pe o structura de beton
care se va executa pe amplasament.
Personalul:
- nr. personal angajat: 550
- nr. angajati rezidenti in zona Sighisoara: 550 persoane
Programul de lucru- permanent.
Perioada de executie si functionare propusa:
- inceperea lucrarilor- august 2011
- punerea in functiune a obiectivului- 1 septembrie 2011
- durata de viata- nelimitata, fiind determinata de cererea de piata.
Capacitate de productie/fabrica dupa realizarea investitiei:
79
SC SICERAM SA - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Nr. crt. Unitate de productie Capacitate de productie (t/zi) 1. U1 850 2. U2 16 3. U3 140 4. U4 0
Total 1006
Accesul la utilitati :
5. gaz metan- din conducta de distributie a DISTRICT GAZ SA ;
6. energie electrica- din reteaua de distributie a SC ELECTRICA SA ;
7. apa potabila- din retea oraseneasca ;
8. canalizare ape menajere- in retea oraseneasca.
Valoare estimativa investitie- 800.000 euro din care, pentru protectia mediului, cca
50.000 euro reprezentand conectarea la instalatia de recuperare a caldurii si care va fi utilizata in
procesul de uscare al produselor (tehnica BAT).
2. DESCRIEREA PROIECTULUI
2.1. Scurta prezentare a procesului tehnologic
Etape ale fluxului tehnologic:
13. extractie argila
14. depozitare argila
15. preparare argila
16. malaxare si extrudare
17. debitare produse crude
18. incarcare pe vagoneti a produselor crude si transportul la uscatorii
19. uscare caramizi, descarcare
20. sortare produse uscate
21. incarcare produse uscate pe vagoneti pentru ardere
22. ardere in cuptoare
23. descarcare, sortare, paletizare
24. depozitare, expeditie.
80
SC SICERAM SA - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Activitati conexe fluxului tehnologic:
- atelierul mecano-energetic, de intretinere si reparatii
- atelierul auto
- atelier turnare forme de ipsos
- pavilion administrativ
Materia prima utilizata de societatea SICERAM SA este argila bruta extrasa din zacamantul
Dealul Viilor- Sighisoara si din cariera Bodoc, jud. Covasna. Cariera de argila fiind limitrofa
perimetrului fabricii depozitarea materiei prime se realizeaza in suprafata aferenta zonei de
exploatare. Argila extrasa se impinge cu buldozerul de pe trepte la halda de la baza zacamantului
in vederea macerarii (prelucrare naturala a argilei sub actiunea apei si a intemperiilor intr-un
interval de timp intre 6 luni-1 an). Argila macerata este incarcata in autobasculante si transportata
la sectiile de preparare ale celor trei unitati. Dupa aceasta etapa, argila in amestec este
transportata cu mijloace auto in primul buncar in care se realizeaza malaxarea ei, amplasat intr-un
corp de cladire individual, pentru a fi utilizata de o parte din sectii la obtinerea diferitelor produse.
Procese tehnologice specifice
- Unitatea U1- obtinere termoblocuri
De la concasorul cu valturi fine argila vine printr-un sistem de benzi si cade in cuva
malaxorului presei. Argila este omogenizata sub actiunea paletelor si contrapaletelor iar in a 2-a
parte a cuvei argila trece prin gratarele cuvei in camera de vidare. Aici, cu ajutorul unei pompe de
vid cu inel lichid, antrenata independent, argila este dezaerata. Argila dezaerata este impinsa la
filiera, care da forma si dimensiuni produsului. Produsele ceramice sunt incarcate cu ajutorul
instalatiei automate de incarcare, pe vagoneti de uscare si introduse in uscatorie.
Tratamentul termic
Tratamentul termic al produselor ceramice consta intr-un proces de uscare si apoi de
ardere. Uscarea tremoblocurilor se face intr-o uscatorie tunel, asistata pe calculator.
Agentul termic pentru uscarea produselor din uscatorie este recuperat printr-o tubulatura
metalica de la cuptorul-tunel, din zona de racire rapida.
Vagonetii cu produse uscate sunt descarcati cu ajutorul unei instalatii de descarcare
automat si, printr-un sistem de benzi, aceste produse ajung la instalatia automata de incarcare a
81
SC SICERAM SA - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului produselor uscate pe vagonetii de ardere. Trenul de vagoneti cu produse uscate este introdus intr-
un preincalzitor apoi sunt introdusi in cuptorul Piccini. Toate operatiunle sunt programate si
asistate de calculator.
Tablourile de comanda impreuna cu calculatorul sunt amplasate intr-o incapere unde sunt
supravegheate de un operator.
Vagonetii cu produsele arse sunt scosi din cuptor cu ajutorul instalatiei hidraulice, pe un
transportator care le transporta la linia de descarcare, unde sunt descarcati automat, sub
supravegherea unui operator.
Sortarea- ambalarea produselor
Produsele arse sunt sortate, paletizate, infoliate automat si transportate pe o banda rulanta
la locul de unde sunt preluati de un motostivuitor cu 3 furci si transportati in depozit. Livrarea se
face din depozit cu ajutorul mijloacelor de auto de transport.
- Unitatea U3- obtinere tigle si caramizi
Fasonara si uscarea tiglelor si caramizilor
In cadrul unitatii 3 se fabrica tigle tip Marsilia, Portugheza, Valahia, Bavaria, Francia, baltica
si produse speciale. In procesul de fabricatie a tiglelor se foloseste argila de Bodoc, extrasa din
cariera proprie, adusa si depozitata in halda de macerare din cadrul societatii. Argila din siloz este
transportata la valturile fine. Apoi, argila este transportata de un transportator cu banda la
omogenizator, unde are loc omogenizarea amestecului argila- apa. Omogenizatorul este prevazut
cu un sistem automat de reglare a umiditatii, in functie de cantitatea de argila care vine pe banda.
Din omogenizator, argila este dirijata la presa vacuum unde se obtin galete din pasta de argila.
Forma si dimensiunile galetelor difera in functie de tipul de tigla care se fasoneaza. Galetele sunt
transportate de un transportator cu banda, la una din cele doua prese de fasonare. Prin presare,
surplusul de pasta se indeparteaza si cade liber pe un sistem de benzi transportoare care il
reintroduce in omogenizator. Tiglele fasonate sunt asezate automat pe rame metalice si sunt
depuse pe vagonetii uscatorului si introduse in uscator.
Uscarea tiglelor si caramizilor
82
SC SICERAM SA - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Uscarea produselor se face in doua uscatorii-tunel: una pentru tiglele de camp si alta pentru
produsele speciale..
Aerul cald necesar uscarii produselor provine partial din recuperare de la cuptor iar daca
temperatura aerului nu este suficienta se utilizeaza un generator de caldura pentru fiecare
uscatorie.
Arderea tiglelor si caramizilor
Arderea produselor (tigle si caramizi) se face in cuptorul monostat de tip Piccini. Vagonetii
incarcati cu produse ceramice se introduc in preincalzitor unde se elimina umiditatea ramasa si de
aici sunt introduse in cuptorul Piccini cu un transbordor. Ciclul de ardere este de 43 ore si
temperatura de 9300 C pentru tigle si 9600 C pentru caramizi. Urmarirea procesului de ardere se
face automat, pe calculator.
Descarcarea, ambalare si depozitare
Descarcarea tiglelor de camp se face automatizat iar pentru produsele speciale si caramizi
se face manual. Produsele arse sunt descarcate, paletizate, etichetate si depozitate in depozitul de
produse inite, pe sortimente.
Livrarea se face cu mijloacele de transport ale clientului.
- Unitatea U2- obtinere caramizi pline si caramida pentru pavat pardoseli
Prepararea
La unitatea U2 se fasoneaza caramida plina si caramida pentru pavat pardoseli. Argila adusa
cu camionul din cariera este basculata in alimentatorul cutie, de unde, pe o banda transportatoare
trece printr-un Kollergang cu taler fix, unde are loc corectia de umiditate, omogenizarea amestecului
si o prima macinare a argilei. Argila cade prin orificiile gratarului de Kollergang intr-un alimentator
rotund cu farfurie si melc care alimenteaza o pereche de valturi fine, dupa care cade in presa de
calupi. Calupii sunt transportati de o banda transportatoare si sunt depozitati in hala de fasonare.
Fasonarea caramizilor
Din depozitul de calupi se alimenteaza o presa vacuum tip Bongioanni O 350 mm in care se
fasoneaza caramida plina si platane ceramice. Semifabricatul este taiat la masa de taiat, preluat de
83
SC SICERAM SA - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului banda transportatoer pana la presele de fasonare a produselor. Produsele taiate sunt incarcate pe
vagoneti Keller si duse in camerele de uscare.
Uscare si ardere caramizi
Uscarea caramizilor se face in uscatorie Keller. Ciclul de uscare este de 72 ore, temperatura
agentului de usare=1700 C. Uscarea se face cu aer cald recuperat din procesul de ardere.
Caramida plina extrudata se aseaza manual pe vagonetii de uscator si se introduce in
uscator. Dupa ciclul de uscare, caramida plina se descarca si apoi se incarca manual pe vagoneti in
cuptor si se introduce la ardere.
Caramida de pavat pardoseli se fasoneaza manual, se aseaza la uscat, dupa care se incarca
manual pe vagonetii din cuptor si introdusa la ardere.
Caracteristici cuptoare:
- cuptor Ficola, tip Vulcano, an fabricatie 1988, capacitate= 40 mc, temperatura de
lucru=11500 C, putere 4186 kWh (existent in sectia U4 de pe strada Baratilor). Dimeniuni: L=18 m, l= 5,2 m.
- cuptor Ficola Italia, tip Vulcano, an fabricatie 1993, capacitate= 20 mc, temperatura
de lucru=11500 C, putere 2850 kWh. Dimensiuni: L=15,7 m, l= 5,0 m.
Cuptoarele se vor amplasa in spatiul existent al U2, la nivelul pardoselii, in paralel cu
uscatorul de caramida existent.
Cuptorul adus din Italia (20 mc) este demontat pe module si se va remonta pe structura de
beton. Cuptorul de 40 mc, adus de la U4, se va demonta e modul (este din structura metalica,
captsit cu samota, modulele sunt prinse unele de altele prin suruburi cu piulite. Se va transporta la
noua locatie si se va reasambla pe o structura de beton.
Cuptoarele care se vor monta in sectia U2 sunt de tip camera, captusite cu materiale de
termoizolatie moderne (tip fibre ceramice), cu functionare pe baza de curba de ardere programata.
Functioneaza pe cicluri de ardere care dureaza 48 ore. Intreg ansamblul cuptor este import Italia.
Greutatea de produse arse intr-un ciclu de ardere:
- cuptorul de 40 mc= 22 tone/ 48 ore
- cuptorul de 20 mc= 10 tone/48 ore.
84
SC SICERAM SA - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Cuptoarele Piccini sunt echipate cu ventilatoare, tubulatura metalica pentru recuperarea
aerului cald, pentru evacuarea gazelor, pentru alimentarea cu aer de combustie.
Dupa ciclul de ardere caramida se aseaza pe paleti si se ambaleaza manual.
2.2. Utilitati
Alimentarea cu apă se face din retea de alimentare a municipiului Sighisoara, conform
contractului incheiat cu SC AQUASERV SA. Apa este utilizata in scop igienico-sanitar, tehnologic si
ca apa de racire (la pompele de vacuum).
Evacuarea apelor uzate se face in reteaua de canalizare oraseneasca.
Alimentarea cu gaz metan se realizeaza din conducta de distributie gaz metan.
Incălzirea se face cu centrala termice cu combustibil gazos.
Alimentarea cu energie electrică se face de la reţeaua de distributie a SC Electrica SA
3.IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI SI MASURI PROPUSE DE PREVENIRE/ DIMINUARE
Functionarea fabricii de caramida SICERAM SA in zona Sighisoara, are efecte sociale,
economice si asupra mediului, dintre care unele vor fi benefice, iar altele negative. Efectele
potential estimate asupra mediului vor privi insa doar zona unde se opereaza. Aceste efecte sunt
prezentate in acest rezumat impreuna cu masurile de prevenire si/sau diminuare a lor.
3.1. Impactul potential asupra apei
Proiectul in cauza nu va avea impact asupra apei in nici una din fazele de operare
(constructie, exploatare, inchidere).
Apa se utilizeaza pentru umectarea argilei, in cantitati reduse. Apa utilizata in proces este
preluata din reteaua de alimentare municipala. Nu rezulta ape uzate din procesul tehnologic.
Apa mai este utilizata pentru scopuri menajere de catre personalul care deserveste
instalatia.
Apele uzate menajere sunt evacuate in reteaua de canalizare municipiala.
Prin retehnologizarea sectiei U2 nu se vor modifica cantitatile si nici calitatea apei uzate
evacuate in sistemul de canalizare si cel pluvial.
85
SC SICERAM SA - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Masuri de prevenire/diminuare a impactului asupra apei
Se vor intretine constructiile si instalatiile de utilizare si canalizare a apelor in conditii
tehnice corespunzatoare in scopul minimizarii pierderilor de apa si a infestarii solului sau a
stratului de apa freatica.
3. 2. Impactul potential asupra solului
Proiectul nu va avea impact asupra solului in nici una din fazele de operare (constructie,
exploatare, inchidere). Intreaga suprafata aferenta activitatii de functionare este protejata prin
betonare, pietruire sau izolare cu strat de argila ceea ce reduce riscul contaminarii mediului de
substantele scapate accidental in timpul manipularii.
Retehnologizarea sectiei U2 nu introduce surse majore de poluare a solului. Riscul de
poluare a solului provine numai din poluari accidentale care se pot remedia imediat.
3. 3. Impactul potential asupra aerului
3.3.1. In timpul realizarii obiectivului
Noxele rezultate in aceasta faza consta in pulberi si gaze arse rezultate de la utilajele si
masinile utilizate la transportul cuptoarelor care se vor aduce in locatia de pe strada Viilor.
Drumul de acces la obiectiv este prin zone locuite si va constitui, pentru o perioada scurta
de timp (cca 2 saptamani) o sursa de disconfort pentru locuitorii din zona.
Pentru reducerea/ limitarea impactului generat de aprovizionarea cu materiale si activitatile
de pe amplasament propunem urmatoarele masuri:
- Se va stabili frecventa livrarilor cu camioane de mare tonaj astfel incat sa se evite o
concentrare de impacturi asupra zonei,
- Evitarea functionarii “in gol” a utilajelor,
- Impunerea de limite de viteza pe drumurile de acces prin localitati,
Se estimeaza ca, in timpul constructiei obiectivului, impactul produs asupra aerului va fi
nesemnficativ.
3.3.2. In timpul exploatarii obiectivului
86
SC SICERAM SA - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Procesarea argilei duce inevitabil la formarea de pulberi si poluanti specifici.
Surse:
- Emisii de pulberi din activitatile de macinare, amestecare, transport pe benzi,
manevrare materie prima si eroziunea vantului in zona de depozitare. O parte din activitati:
macinare, incarcare, transport pe benzi, se desfasoara in exterior.
- Emisii de pulberi, gaze arse (NOx, SOx, CO, HF, HCl) rezultate din procesul de ardere
care sunt colectate si evacuate in atmosfera controlat prin cosuri.
- Emisii de pulberi si gaze arse (NOx, SOx, CO), rezultate de la masinile sau utilajele
folosite pentru transportul sau manipularea materialelor in interiorul intreprinderii.
Din analiza conditiilor de evacuare a poluantilor au rezultat urmatoarele concluzii:
Avand in vedere urmatoarele:
- faptul ca nu apar surse noi de poluare a aerului fata de cele deja autorizate
- se elimina 2 dintre acestea (S5 si S6)
- productia care se va realiza nu va fi mai mare decat cea deja autorizata prin
Autorizatia IPPC nr. SB 109/2010,
- depasirea, in unele cazuri, a concentratiei de CO si pulberi poate fi cauzata de un
control insuficient al proportiei de oxigen intrat in procesul de ardere,
consideram ca din punctul de vedere al emisiilor in aer, autorizatia IPPC poate fi emisa cu
conditia respectarii urmatoarelor masuri:
Activitati si masuri de reducere propuse:
Sursa de emisii
Poluanti Masuri
Emisii dirijate- cuptor de ardere
Pulberi, CO, NOx, SOx, HF, HCl
- Urmarirea permanenta a parametrilor de ardere si asigurarea unei arderi complete. - Monitorizarea/ masurarea periodica a emisiilor si
impunerea de actiuni corective/ preventive daca este cazul. - Intretinerea cosurilor de dispersie emisii. - Controlul permanent al proportiei de oxigen in procesul
de ardere pentru eficientizarea combustiei si reducerea CO la cos. Arzatoarele montate pe cuptoare au posibilitatea de reglare a cantitatii de aer intrat in combustie. Reglajele se fac de regula la repornirea cuptoarelor dupa un ciclu de functionare. - In cazul in care se va constata si la urmatoarele analize
efectuate depasirea concentratiilor de pulberi la emisie se
87
SC SICERAM SA - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Sursa de emisii
Poluanti Masuri
va analiza oportunitatea montarii unui sistem de retinere pulberi la emisie.
Emisii fugitive provenite de la diversele faze de pregatire a materiilor prime din fluxul de fabricare
Pulberi totale - Etansarea utilajelor -Eliminarea tuturor posibilitatilor de imprastiere a
materiilor prime si materialelor pulverulente pe sol, cai de acces, platforme si eliminarea posibilitatilor de antrenare a pulberilor de catre vant - Mentinerea permanenta a starii de curatenie in hala de
productie si in incinta societatii.
Emisii de la masini sau utilaje
Pulberi, CO, NOx, hidrocarburi
- Pentru reducerea cantitatii de noxe evacuate se va urmari ca autovehiculele si utilajele sa-si mentina parametrii inscrisi in cartea tehnica, prin efectuarea la timp a reviziilor tehnice si a reparatiilor - Stropirea cailor de circulatie in perioadele secetoase - Evitarea functionarii “in gol” a utilajelor - Impunerea de limite de viteza pe drumurile de acces
prin localitati (max. 30 km/ora). - Parasirea incintei amplasamentului numai a mijloacelor
de transport curate; - Stropirea in permanenta, in perioadele secetoase, a
suprafetelor interioare pe care circula autovehiculele sau pietoni.
3. 4. Zgomotul si vibratiile
Sursele de zgomot in faza de constructie si inchidere activitate- vor avea caracteristici
stationare si tranzitorii, fiind de asteptat ca vor fi asociate urmatoarelor activitati :
Transportul materialelor si echipamentelor la obiectiv;
Activitati de constructii, respectiv demolare.
Aceste surse de zgomot este probabil sa depaseasca in timpul zilei nivelul maxim admis,
dar vor fi pe durata limitata- cca 2 luni. Montarea cuptoarelor se va face in spatiu inchis, peretii din
beton ecranand in mare masura zgomotul produs de montarea acestora.
Sursele de impact prin zgomot si vibratii ascociate activitatilor de functionare din cadrul
proiectului sunt anticipate sa existe. Natura si numarul unor astfel de surse va varia in diverse faze
ale proiectului si vor include :
88
SC SICERAM SA - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
Utilizarea vehiculelor motorizate pentru transportul materialelor dinspre amplasament
catre beneficiari (variaza in functie de sezon: vara- cca 70 transporturi/zi; iarna- cca 20 auto/zi).
Operarea utilajelor mobile si stationare din interiorul amplasamentului- fata de situatia
existenta pana in prezent, punerea in functiune a celor 2 cuptoare in cadrul sectiei U2 va
introduce surse de zgomot- ventilatoarele montate pe cuptoare (2 ventilatoare pentru aer de racire
si 2 ventilatoare pentru aer de combustie). Sursele de zgomot introduse le inlocuiesc de fapt pe
cele existente din dotarea cuptorului care se va demola si va fi inlocuit cu cele 2 cuptoare.
Receptorii potentiali ai zgomotului si vibratiilor vor include angajatii si populatia din afara
limitelor amplasamentului.
Distante pana la zonele locuite :
- La SV- Scoala Generala cu gradinita de copii, situata la cca 50 m de gardul societatii,
- In S- in vecinatatea amplasamentului, pe partea opusa a strazii Viilor, exista cateva
locuinte particulare- cca 70 m.
Recomandari pentru incadrarea in nivelul de zgomot admis :
I. In faza de constructie
- Se va stabili frecventa livrarilor cu camioane de mare tonaj astfel incat sa se evite o
concentrare de impacturi asupra zonei,
- Se vor urmari si verifica permanent parametrii de functionare pentru instalatiile rutiere si
nerutiere, sub aspectul functionalitatii tobelor de esapament, pierderi de combustibil si lubrefianti.
- Se va respecta programul de ungeri al utilajelor cu frecventa prevazuta in cartea tehnica a
instalatiilor,
- Evitarea functionarii “in gol” a utilajelor,
- Se vor respecta graficele de revizii tehnice specificate in cartile tehnice ale utilajelor folosite,
II. In faza de exploatare
- Se vor respecta recomandarile din cartea tehnica a utilajelor privind graficele de revizii si
reparatii,
- In cazul semnalarii unor zgomote in functionare peste nivelul normal se vor lua imediat
masuri de identificare a cauzei si remediere a defectului,
89
SC SICERAM SA - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
- Plantarea, pe laturile invecinate cu gradinita, a unei perdele de arbori care sa constituie, in
timp, o bariera fonica pentru zgomotul generat.
- Monitorizarea zgomotului si implementarea actiunilor corective/ preventive acolo unde este
necesar ;
- Pastrarea inchisa a geamurilor si usilor in timpul lucrului
- Se vor evita operaţiile care pot mari nivelul de zgomot, in timpul nopţii, precum si orice
activitati in afara halelor
- Efectuarea, conform prevederilor din autorizatia IPPC, a unui studiu de zgomot o data la 3
ani prin care sa se stabilieasca evolutia nivelului de zgomot si masurile care se impun pentru
incadrarea in limitele impuse de reglementarile in vigoare.
Recomandari BAT
- capsularea utilajelor sau componentelor generatoare de zgomot
- utilizarea de ventilatoare silentioase cu turatie mica
- izolarea fonica a geamurilor si peretilor
- mentinerea unei bune mentenante a instalatiei
Concluzie:
Din apecierea nivelului de zgomot echivalent langa fabrica si propagarea acestuia pana la
zona cu locuinte, se poate aprecia ca aportul la nivelul de zgomot existent, la o distanta de 50 m
de limita amplasamentului (zona cu locuinte) se va incadra in limitele admise.
3. 5. Deseuri- deseurile care vor rezulta in cursul procesului de productie dar si in
perioadele de constructie si dezafectare nu vor reprezenta o problema de mediu din punct de
vedere al gestionarii. Nu vor rezulta cantitati mari iar pentru toate tipurile de deseuri rezultate
(predominante fiind deseurile tehnologice- rebuturi, ambalaje si cele provenite de la intretinerea
utilajelor din dotare) exista solutii privind eliminarea/ valorificarea lor prin intermediul agentilor
autorizati.
90
SC SICERAM SA - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
3. 6. Biodiversitate
Nu au fost observate, la nivelul vegetatiei din zona, modificari de aspect care sa poata sa fi
fost cauzate de o poluare peste limite cu noxele rezultate din activitatea societatii.
Desfasurarea activitatii pe amplasament nu va produce modificari privind biodiversitatea in
zona. Obiectivul nu este amplasat in zona protejata, cu flora sau fauna locala supusa unor conditii
speciale de protectie.
3.7. Peisajul
Pe amplasament nu exista suprafete declarate cu valoare peisagistica deosebita, nu se afla
obiective de patrimoniu cultural, arheologic sau monumente istorice.
Activitatea desfasurata pe amplasament nu duce la modificarea structurii peisajului, putand
fi inclusa in categoria activitatilor traditionale.
3.8. Prognoza asupra calitatii vietii- realizarea obiectivului propus nu modifica calitatea
vietii in zona.
3.9. Modul in care proiectul poate fi gestionat si controlat
Pentru verificarea modului in care functionarea proiectului este posibil sa afecteze mediul s-
a stabilit, prin prezentul studiu, un program de monitorizare care va da beneficiarului, in orice
moment, o situatie clara a problemelor generate de activitatea sa si de necesitatea implementarii
unor actiuni corective/ preventive.
3.10. Au fost, deasemenea, analizate si riscurile posibile sa apara asupra mediului . Din
analiza probabilitatii de producere a acestora si a efectului pe care l-ar putea genera, nu s-au
identificat riscuri cu consecinte majore asupra mediului iar evenimentele identificate cu potential
de risc au o probabilitate minora de a se produce, dat fiind sistemele de operare si detectie cu
care se lucreaza in cadrul fabricii.
91
SC SICERAM SA - Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului
4. CONCLUZII
Avand in vedere aspectele enuntate mai sus, dar si pe cele descriptive care sunt parte
componenta a continutului Raportului de mediu, consideram ca se poate emite Acordul de Mediu
pentru instalarea a doua cuptoare in cadrul unitatii 2 SICERAM SA pentru producere caramida din
argila arsa, in zona municipiului Sighisoara, jud. Mures, in conditiile in care sunt luate masuri
corespunzatoare de protectie a factorilor de mediu stabilite prin prezentul Raport.
92
top related