renaŞterea În literaturĂ

RENAŞTEREA ÎN LITERATURĂ

LITERATURA RENASCESTISTĂ

●Apariţia scrierilor în limbile naţionale a dus la dezvoltarea literaturii naţionale

REPREZENTANŢI AI LITERATURII UMANISTE

ITALIA

• Dante Alighieri (1265-1321)

-opere: DIVINA COMEDIE -

este una dintre cele mai importante capodopere ale literaturii universale

Italia• Francesco Petrarca (1304-1374) -opere: Cantonierul

Italia

• Giovanni Boccaccio (1313-1375)

-opere: DECAMERONUL- este o operă medievală alegorică, cunoscută pentru

povestile sale despre iubire, care apare sub toate aspectele sale, de la punctul de vedere erotic până la cel tragic

Italia

• Torquato Tasso (1544-1595) -opere: IERUSALIMUL ELIBERAT

FRANŢA

• Francois Rebelais Rabelais

-opere: GARGANTUA ŞI PANTAGRUEL

Franţa

• Pierre de Ronsard (1524-1585) -opere: SONETE PENTRU ELENA

SPANIA

• Miguel de Cervantes (1547-1616) -opere: DON QUIJOTE

Spania

• Lope de Vega (1562-1635)

-opere: -teatru

-sonete

ANGLIA

• William Shakespeare (1564-1616) -opere: TEATRU SONETE

FILOZOFIAMARSILIO FICINO (1433 – 1499)Operă principală:

TEOLOGIA PLATONICA

G. PICO DELLA MIRANDOLA

(1463 – 1494)Operă principală:

ORATIO DE DIGNITATIS HOMINIS

Filozofia

NICCOLO MACHIAVELLI(1469 – 1527)Operă principală:PRINCIPELE

TOMMASO CAMPANELLA

(1568 – 1639)

Operă principală:

CETATEA SOARELUI

THOMAS MORUS

(1478 – 1535)

Operă principală:

UTOPIA

•Umanismul critic şi erudit care s-a manifestat prin redeşteptarea interesului pentru cultura antică, pentru cercetarea manuscriselor, a operelor antichităţii, ceea ce a dat un impuls activităţii culturale din toate domeniile, prin credinţa în superioritatea gândirii şi raţiunii. Cel mai important reprezentant este Erasmus din Rotterdam – „prinţul umaniştilor”, „lumina lumii”; în cărţile sale critică abuzurile Bisericii, moravurile timpului său, nedreptatea, sărăcia poporului.

ERASMUS DIN ROTTERDAM (1469 – 1536)

Operă principală: ELOGIUL NEBUNIEI “… Deşi mă grăbesc, nu pot trece sub tăcere pe aceia care, măcar că

nu se deosebesc întru nimic de ultimul cârpaci, totuşi se mândresc grozav cu un titlu zadarnic de nobleţe; îşi arată în fiece colţ chipuri sculptate sau pictate de-ale strămoşilor lor, cu străbunele lor titluri. Ei înşişi nu prea se deosebesc de statuie mute, ba sunt chiar mai lipsiţi de duh decât chipurile acestea cu care se fălesc…”

Scrisul cronicăresc s-a născut dintr-o necesitate stringentă:

Prima intenţie a istoricilor – cronicari a fost să recupereze trecutul: „ca să nu să înece

a toate ţările anii trecuţi şi să nu să ştie ce s-au lucrat…” ( Gr. Ureche ); „ca să nu să

uite lucrurile şi cursul ţării…” ( Miron Costin ).

În viziunea umaniştilor noştri, un popor fără istorie, care îşi ignoră trecutul, nu va şti

să-şi construiască prezentul şi nici să-şi imagineze viitorul. Un astfel de popor nu are

conştiinţă, nici forţă vizionară, asemănându-se „fiarelor şi dobitoacelor celor mute şi

fără minte” ( Gr. Ureche ). Aşadar, istoria unui neam este purtătoarea unor valori

educative şi scrierea ei devine o responsabilitate integral asumată: „Eu voi da samă

de ale mele, câte scriu”( Miron Costin )

Literatura în spaţiul românesc

Reprezentaţii literaturii române• Nicolaus Olahus-a fost un umanist, istoriograf și om politic de origine

română care a activat în Regatul Ungariei, ocupând demnitatea de

arhiepiscop de Esztergom (în latină Strigonium), regent al Ungariei și apoi

guvernator al țării

• Johannes Honterus-a fost un învățat umanist sas, reformator religios al

sașilor din Transilvania, fondatorul gimnaziului săsesc din Brașov, din

curtea Bisericii Negre, actualul liceu Johannes Honterus

• Neagoe Basarab- („Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său,

Teodosie”);

• Constantin Cantacuzino – a redactat o „Istorie a Ţării Româneşti” şi a

alcătuit, în anul 1700, prima hartă acestui stat;

• Grigore Ureche-Unul din primele portrete din literatura română reprezintă

primul portret literar al atât de cunoscutului domnitor Ştefan cel Mare

realizat de cronicarul Grigore Ureche.Efigia lui Ştefan cel Mare, modelul

clasic, este realizat din linii simple, dovedind o incontestabilă artă de

portretist, de altfel istoria literară i-a reţinut o bună parte din portrete

drept model.

• Miron Costin-”Viaţa Lumii” este prima operă originală, un poem filozofic pe

tema fortuna labilis, scris cam în aceeaşi perioadă cu psalmii lui Dosoftei.

În Predoslovia voroavă la cititor prezintă scopul lucrării: de a arăta în

româneşte ce este stihul.Opera pune în circulaţie mai multe motive: timpul

trecător şi ireversibil, viaţa ca vis, amintirea, soarta nedreaptă. Unele

versuri au avut un ecou considerabil în literatura noastră veche, fiind

amintite în aproape toate compunerile lirice ale vremii.

• Ion Neculce-”O samă de cuvinte” este o operă care cuprinde 42 de legende

cu un conținut educativ și o narațiune simplă după cum spune și

Alexandru Piru în "Istoria literaturii române de la origini până la 1830:

„Ceea ce face farmecul legendelor lui Neculce este conținutul lor educativ

fără ostentație sau cumpănit anectodic, epicul cuminte, bătrânesc,

narațiunea simplă, populară.● Dimitrie Cantemir-a fost domn al Moldovei, autor, cărturar, compozitor,

enciclopedist, etnograf, geograf, filozof, istoric, lingvist, muzicolog, om politic și scriitor român (moldovean).

REALIZATORI:

• Baidoc Raul• Filip Mihaela• Şandor Cristina• Torma Georgeta• Varga Anamaria

Prof coordonator: Matiş Ramona Diana

Bibliografie:DIVINA COMEDIA-DANTE ALIGHIERI-ed.MINERVA/BUCURESTI 1982

DON QUIJOTE-MIGUEL DE CERVANTES- EDITURA PENTRU LITERATURADECAMERONUL-GIOVANNI BOCCACCIO-ed.PARALELA45OPERE-WILLIAM SHAKESPEARE-ed.UNIVERSwww.webromana.wordpress.comwww.wikipedia.rowww.google/imagini.ro