raport de cercetare al studiului transparenȚa ... · cetățenii s-a calculat indicele opiniei...
Post on 02-Jan-2020
16 Views
Preview:
TRANSCRIPT
RAPORT DE CERCETARE AL STUDIULUI TRANSPARENȚA ADMINISTRAȚIEI PUBLICE LOCALE ÎN REPUBLICA MOLDOVA
Inga Chistruga-Sînchevici, doctor în sociologie
10/25/18
CENTRUL NAȚIONAL DE ASISTENȚĂ ȘI INFORMARE
A ONG-URILOR DIN MOLDOVA CONTACT
1
CUPRINS:
1. ASPECTE METODOLOGICE
2. NIVELUL DE INFORMARE A MEMBRILOR COMUNITĂȚII PRIVIND
TRANSPARENȚA APL ÎN PROCESUL DE ACTIVITATE
3. NIVELUL DE PARTICIPARE A POPULAȚIEI LA DEZVOLTAREA
COMUNITARĂ
4. NIVELUL DE RESPECTARE DE CĂTRE AUTORITĂȚILE PUBLICE LOCALE A
PREVEDERILOR LEGALE PRIVIND ACCESUL LA INFORMAȚIE
5. PERCEPȚIILE AUTORITĂȚILOR PUBLICE LOCALE PRIVIND RESPECTAREA
PRINCIPIULUI TRANSPARENȚEI
2
1. ASPECTE METODOLOGICE
Scopul studiului a constat în analiza nivelului de participare a membrilor comunității și a a
societății civile la procesul decizional, a respectării de către autoritățile publice locale a cadrului legal
privind transparența în procesul decizional din cele 10 comunități implicate în proiectul „Sporirea
transparenței administrației publice locale în Republica Moldova prin implementarea politicilor
participative”.
În cadrul studiului au fost utilizate diverse metode, tehnici şi instrumente de cercetare
cantitative şi calitative:
Chestionarul – aplicat cetățenilor din cele 10 localități participante în cadrul proiectului. În
total au fost aplicate 1000 de chestionare, câte 100 în fiecare localitate. Grupul țintă l-au constituit
peroanele cu vârsta mai mare de 18 ani. Intervievatorilor li s-a oferit lista străzilor pe care urmau să
realizeze chestionarele în urma alegerii aleatorii a acestora. Pasul de realizare a interviurilor a fost de
peste două gospodării în a treia. În localitățile rurale, în care nu erau denumite străzile, aleatoriu au
fost selectate punctele de referință pentru începutul traseului. Gospodăriile au fost selectate după
același principiu de peste două, în a treia. Din gospodărie a fost selectat respondentul care a ajuns la
vârsta de 18 ani și care ultimul a sărbătorit ziua de naștere. Dacă această persoană a fost indisponibilă,
operatorul a întreprins 3 încercări de a contacta această gospodărie în diferite perioade ale zilei.
Durata de culegere a datelor – iulie 2018.
Din totalul respondenților 38,4% sunt bărbați și 61,6% femei. În funcție de variabila vârstă
24,4% sunt de 18-29 ani, 34,7% de 30-44 ani, 22,9% de 45-59 ani și 18% au mai mult de 60 de ani.
Eșantionul a cuprins și diferite categorii de populație după variabila ocupație. Astfel, 7,1% aveau
statutul de funcționat public, 3,9% - conducător/manager, 26,2% specialist, 12% - personal tehnic de
deservire, agricultor – 4,5%, auto-angajat (afacere proprie) – 5,5%, șomer – 8,7%, elev/student –
8,4%, pensionar/invalid – 13,6% și muncește peste hotare – 4,3%. De asemenea în cadrul eșantionului
se regăsesc diferite categorii de persoane după variabila nivel de studii – medii incomplete 6,9%,
medii – 25,9%, medii speciale – 24,5%, superioare incomplete 10,5%, superioare – 32,2%.
Chestionarul - aplicat reprezentanților APL din fiecare comunitate (primar, viceprimar,
secretar și consilieri locali), în total fiind aplicate la 78 de respondenți.
Discuţie de tip focus grup – a fost realizat 1 DFG cu reprezentanții societății civile.
3
2. NIVELUL DE INFORMARE A MEMBRILOR COMUNITĂȚII PRIVIND
TRANSPARENȚA APL ÎN PROCESUL DE ACTIVITATE
Într-o comunitate sănătoasă, cetăţenii participă la procesul de luare a deciziilor de interes
public, informându-se cu privire la problemele care îi afectează, solicitând autorităţilor să adopte
măsurile pe care ei le consideră de cuviinţă şi participă efectiv la punerea în practică a deciziilor luate1.
Una din formele de manifestare a a participării cetățenilor la dezvoltarea comunitară este informarea.
Parteneriatul dintre oameni şi administraţie depinde de modalitatea în care cetăţenii au acces
la informaţiile care le influenţează viaţa. Datele studiului relevă că cel mai frecvent populația discută
lucrurile din localitatea în care locuiesc cu membrii familiei, astfel, aproape jumătate dintre ei discută
deseori. Potrivit afirmațiilor respondenților, cu prietenii discută deseori lucrurile din localitatea lor în
proporție de 37,8%, cu colegii de la locul de muncă – 28,5%, cu vecinii în proporție de 24,8% și cu
reprezentanții administrației publice locale de numai 13% (Tabelul 1).
Tabelul 1. Persoanele cu care respondenții discută lucrurile din localitatea în care trăiesc
Cât de frecvent discutați lucrurile din localitatea dvs. cu Deseori Uneori Niciodată
1. Familia 48,3 41,7 10
2. Prietenii 37,8 52,4 9,8
3. Vecinii 24,8 47,5 27,7
4. Colegii de la locul de muncă 28,5 38,2 33,3
5. Reprezentanții administrației publice locale 13 36,2 50,8
Mai puțin de jumătate dintre respondenți din totalul eșantionului consideră că relația dintre
cetățeni și Primăria/Consiliul local al localității este foarte bună și bună (43,2%). Analizând în funcția
de localitate s-a constatat că cel mai pozitiv, relația dintre cetățeni și Primăria/Consiliul local este
apreciată în Copceac, Dubăsarii Vechi, Mereni și Glodeni, unde proporția variantelor de răspuns bună
și foarte bună depășește 50%. La celălalt pol opus se situează Chetrosu și Gura Bâcului cu mai puțin
de o treime.
1 http://www.sferapoliticii.ro/sfera/136/art07-murgescu.html
4
Figura 1. Relația dintre cetățeni și Primărie/Consiliul local (totalul variantelor de
răspuns bună și foarte bună)
La măsurarea nivelului de informare a populației în legătură cu inițiativele primăriei ce vizează
cetățenii s-a calculat Indicele Opiniei Dominante (IOPD). Acesta determină ponderea opiniilor
dominante în raport cu anumite fenomene, procese și este calculat după formula: (p-n)*(100-ne)/100,
unde: p – ponderea opiniilor pozitive, n – ponderea opiniilor negative, ne – ponderea opiniilor neutre.
Indicele variază pe o scară de la -100 până la +100. Cu cât indicele este mai aproape de 100, cu atât
opiniile/percepțiile/atitudinile sunt mai pozitive. IOPD a înregistrat cele mai favorabile valori în
Mereni (14,9), Dubăsarii Vechi (7,15), Glodeni (3,72) și Costești (1,92). Primele trei localități
(Dubăsarii Vechi, Mereni și Glodeni) se mențin și în ceea ce privește valoarea pozitivă a IOPD vizând
nivelul de încredere a populației în deciziile autorităților publice locale care interesează comunitatea
în ansamblul său.
La nivelul întregului eșantion valoarea IOPD privind nivelul de informare în legătură cu
inițiativele primăriei care privesc cetățenii este pozitivă (3,57), ia cea a nivelului de încredere în
deciziile autorităților publice locale este negativă (-3,53).
70
65
54
53
38
36
34
31
29
24
43.2
0 10 20 30 40 50 60 70 80
Copceac, UTA Găgăuzia
Dubăsarii Vechi, Criuleni
Mereni, Anenii Noi
Glodeni
Ștefan Vodă
Costești, Ialoveni
Drochia
Leova
Gura Bâcului, Anenii Noi
Chetrosu, Anenii Noi
Total
5
Figura 2. Nivelul de informare a populației în legătură cu inițiativele primăriei ce vizează
cetățenii și nivelul de încredere în deciziile autorităților publice locale
Unul din obiectivele studiului a fost de a analiza nivelul de informare a populației cu privire
la diverse drepturi cetățenești. La absolut toate cele cinci drepturi menționate (Tabelul 2) mai mult de
80% dintre respondenți au selectat variantele de răspuns precum că sigur sau că probabil au
următoarele drepturi: administrația publică locală este obligată să răspundă solicitărilor de informație
publică venite din partea cetățenilor (89,3%); cetățenii au dreptul să solicite de la primărie informații
despre orice decizie de interes public (87,4%); administrația publică locală este obligată să facă
publice informațiile despre timpul și ora când au loc ședințele publice (86,3%) și că cetățenii pot
trimite sugestii sau propuneri, privind elaborarea deciziilor publice (80,2%).
Tabelul 2. Nivelul de informare a respondenților cu privire la drepturile cetățenești
Sigur Probabil
da
Probabil
nu
Cu
siguranță
nu
Îmi vine
greu să
răspund
1. Dvs. în calitate de cetățean aveți
dreptul să participați/asistați la orice
ședință a consiliului local
52,3 28,9 6,9 4,1 7,8
-37.41
7.15
14.9
3.72
-16.25
1.92
-9.72
-11.82
-8.28
-7.65
3.57
-1.17
16
12
1.66
-13.02
-6.24
-5.4
-11.96
-2.88
-12.6
-3.53
-50
-40
-30
-20
-10
0
10
20
Copceac,
UTA
Găgăuzia
Dubăsarii
Vechi,
Criuleni
Mereni,
Anenii
Noi
Glodeni Ștefan
Vodă
Costești,
Ialoveni
Drochia Leova Gura
Bâcului,
Anenii
Noi
Chetrosu,
Anenii
Noi
Total
Nivelul de informare în legătură cu inițiativele primăriei care privesc cetățenii
Nivelul de încredere în deciziile autorităților locale
6
2. Administrația publică locală este
obligată să facă publice informațiile
despre timpul și ora când au loc
ședințele publice
59,1 27,2 5,9 2,8 5,0
3. Dvs. în calitate de cetățean aveți
dreptul să solicitați de la primărie
informații despre orice decizie de
interes public
56,9 30,5 5,0 3,3 4,3
4. Administrația publică locală este
obligată să răspundă solicitărilor de
informație publică venite din partea
cetățenilor
64,6 24,7 4,1 2,4 4,2
5. Dvs. puteți trimite sugestii sau
propuneri, privind elaborarea deciziile
publice
44,6 35,6 6,8 3,4 9,6
În conformitate cu opiniile respondenților APL îi informează întotdeauna despre proiectele de
decizie care urmează a fi discutate la Consiliul Local doar în 7,6% din situații, în 43,8% din cazuri
uneori sau foarte rar. În mai mult de o treime (34,7%) din situații populația nu este informată la acest
capitol, restul (13,9%) au subliniat că nu cunosc. De asemenea, un număr foarte redus din respondenți
(16,3%) au subliniat că reprezentanții Consiliului local îi invită să asiste la ședințele acestuia. Cele
mai frecvente modalități utilizate de înștiințare a populației sunt afișarea anunțurilor și avizelor în fața
primăriei (46,4%), repartizarea invitațiilor personale (27,4%) și publicarea anunțurilor în mass-media
(19,6%). Cel mai puțin se practică înștiințarea prin intermediul consilierilor (3,9%), restul au subliniat
că sunt informați prin alte practici (2,8%).
7
Figura 3. Opiniile respondenților privind unele acțiuni întreprinse de Consiliul local și
consilieri (doar ponderea răspunsurilor – da, în mod sistematic)
În mod sistematic, Consiliul Local face cel puțin un raport anula de activitate pe care îl prezintă
public comunității doar în 25,9% din cazuri, iar consilierii locali se întâlnesc periodic cu cetățenii doar
în 11,4% din situații. Analizând corelat răspunsurile în funcție de localitate s-a constat că lider la acest
aspect este satul Copceac cu 44 și respectiv 32%.
44
40
32
29
28
27
25.9
24
16
14
5
32
10
16
14
4
6
11.4
14.1
12
2
4
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50
Copceac, UTA Găgăuzia
Mereni, Anenii Noi
Drochia
Dubăsarii Vechi, Criuleni
Gura Bâcului, Anenii Noi
Ștefan Vodă
Total
Leova
Costești, Ialoveni
Glodeni
Chetrosu, Anenii Noi
Consilierii locali se întâlnesc periodic cu cetățenii
Consiliul local face cel puțin un raport anual de activitate, pe care îl prezintă public comunității
8
Figura 4. Posibilitatea de a consulta documentele de bază în activitatea administrației publice
locale (totalul răspunsurilor – da, permanent le consult și da, de câteva ori le-am văzut)
Rapoartele anuale de activitate a primăriei sunt documentele care cel la mai frecvent sunt
consultate de către cetățeni. Astfel, 19,5% din totalul respondenților au menționat că le consultă
permanent sau de câteva ori. Bugetul primăriei este consultat cu aceeași frecvență de către 17,7%,
planul strategic de 16,3% și raportul anual de transparență de numai 12,2%. În funcție de localitate s-
a constatat că cel mai frecvent, populația are posibilitatea de a consulta Planul strategic în localitățile
Gura Bâcului, Ștefan Vodă, Dubăsarii Vechi, Chetrosu și Mereni cu 38%, 30%, 23%, 22% și 21% a
totalului răspunsurilor - da, permanent le consult și da, de câteva ori le-am văzut. În privința celelalte
13
21
28
6
24
4
7
12
34
28
17.7
12
15
25
3
26
3
11
8
40
20
16.3
14
23
21
12
30
9
12
14
38
22
19.5
10
9
12.1
4
23
2
5
10
27.1
20
12.2
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45
Copceac, UTA Găgăuzia
Dubăsarii Vechi, Criuleni
Mereni, Anenii Noi
Glodeni
Ștefan Vodă
Costești, Ialoveni
Drochia
Leova
Gura Bâcului, Anenii Noi
Chetrosu, Anenii Noi
Total
Raportul anual de transparență Rapoartele anuale de activitate a primăriei Planul strategic Bugetul
9
documente (bugetul, planul strategic al localității raportul anual de transparență) satul Gura Bâcului
s-a evidențiat cu cele mai multe răspunsuri afirmative.
Sursele din care populația obține cele mai multe informații despre ceea ce se întâmplă în
administrația publică locală sunt – discuțiile cu familia, colegii de serviciu, vecinii - 47,3%, internetul
(rețelele de socializare) - 20,6%, panourile informative – 14,3%, televiziunea – 11,1%, presa scrisă –
4,2% și alte surse – 2,4%.
Figura 5. Proporția respondenților care au încercat să obțină informații direct de la
funcționarii publici din administrația publică locală
Din totalul respondenților mai puțin de jumătate (42,5%) au subliniat că au încercat să obțină
informații direct de la funcționarii publici. În localitățile Mereni și Gura Bâcului mai mult de jumătate
din respondenți au fost în această situație, 58 și respectiv 55%. Per total eșantion, mai mult de jumătate
din respondenți s-au declarat a fi foarte mulțumiți și mulțumiți de modul în care li s-a facilitat accesul
la informațiile de interes public dorit (58,9%). Participanții discuției focus-grup au subliniat că o mare
parte din oameni solicită informații doar de la primar, din considerentul că ceilalți specialiști
intenționat nu le-o oferă. ”Mulți oameni se adresează numai la primar pentru unele informații, cu
toate că unele informații le pot lua de la contabil, inginer cadastral. S-a format așa o gașcă că fără
el nu se dă nimic. Toți angajații primăriei sunt în supunere directă și nu dau informație la oameni,
decât dacă îi permite primarul. Așa practic se întâmplă la noi. Majoritatea oamenilor sunt timizi și
stau pe la cabinetele lor”. ”Transparența se rupe din cauza că funcționarii se subordonează doar
primarului. Informația nu se dă corect și respectiv nu poți lua decizia corect. Angajații au gândire de
58
55
49
43
42.5
42
42
42
41
32
21
0 10 20 30 40 50 60 70
Mereni, Anenii Noi
Gura Bâcului, Anenii Noi
Dubăsarii Vechi, Criuleni
Chetrosu, Anenii Noi
Total
Ștefan Vodă
Costești, Ialoveni
Leova
Glodeni
Drochia
Copceac, UTA Găgăuzia
10
supunere, că acesta e șeful și trebuie ascultat”. O altă problemă care survine în acest context se referă
la apartenența politică a autorităților. ”Politicul trebuie exclus. Unii consilieri sabotează din cauza că
au rămas de la fostul primar”.
Figura 6. Existența panourilor informative în altă parte decât la primărie
Mai mult de jumătate din totalul respondenților (52,4%) au subliniat că în localitatea lor sunt
panouri informative. Localitățile în care cel mai puțin se regăsesc panouri informative în altă parte
decât la primărie sunt Copceac și Glodeni cu 4% și respectiv 29%. În restul localităților mai mult de
jumătate din respondenți au declarat că au asemenea panouri. Foarte redusă este proporția
răspunsurilor la întrebarea dacă informația prezentată pe panourile informative este întotdeauna clară
și suficientă (27%).
Tabelul 3. Modalitățile de anunțare a ședințelor publice în prealabil
Ședințele publice ale APL
sunt anunțate în prealabil
Prin afișarea
anunțurilor la sediul
Primăriei
Prin afișarea
anunțurilor pe
situl primăriei
Prin afișarea
anunțurilor în mass
media
Total 51,8 42,9 25,3
Drochia 44 56 24
Glodeni 24 64 31
Dubăsarii Vechi, Criuleni 71 58,6 31,3
Mereni, Anenii Noi 62 26 30
Chetrosu, Anenii Noi 52 21 13
Costești, Ialoveni 64 66 46
Gura Bâcului, Anenii Noi 92 8 9
83
63.6
63.6
61.2
57
56
54
52.4
52
29
4
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
Gura Bâcului, Anenii Noi
Dubăsarii Vechi, Criuleni
Ștefan Vodă
Mereni, Anenii Noi
Leova
Chetrosu, Anenii Noi
Drochia
Total
Costești, Ialoveni
Glodeni
Copceac, UTA Găgăuzia
11
Leova 35 46 26
Ștefan Vodă 51 45 13
Copceac 23 39 30
Ședințele publice ale APL cel mai adesea sunt anunțate în prealabil prin afișarea anunțurilor
la sediul Primăriei, potrivit afirmațiilor a 51,8% din respondenți. Mai puțin de jumătate din
respondenți (42,9%) au menționat că această informație se plasează pe situl primăriei și numai un sfert
din respondenți (25,3%) au subliniat că ședințele publice se anunță în mass media. Afișarea
anunțurilor la Primărie se aplică preponderent în localitățile Gura Bâcului, Dubăsarii Vechi, Costești
și Mereni. Plasarea anunțurilor pe situl primăriei se practică îndeosebi în Costești, Glodeni și
Dubăsarii Vechi. Publicarea unor asemenea anunțuri în mass-media cel mai frecvent se înregistrează
în Costești, Dubăsarii Vechi și Glodeni. Ședințele administrației publice locale sunt anunțate
întotdeauna cu trei zile înainte în numai 18,8% din situații, uneori și foarte rar sunt anunțate în 33,5%.
Unii participanți discuția de focus grup au menționat că o modalitate eficientă de informare a
populației este editarea unor ziare, foi volante. ”Altfel este atunci când se plasează în ziar. Noi am
avut o problemă cu o gunoiște, am editat două pagini, voluntarii au dus la fiecare casă și e bine”.
Deși plasarea informației la TV este considerată una eficient, autoritățile nu își pot permite achitarea
serviciilor acestora. ”Televiziunile sunt foarte bune, dar majoritatea sunt private și au niște prețuri
colosale”.
La întrebarea dacă autoritățile administrației publice locale selectează și angajează cadrele în
serviciu pe bază de concurs și într-un mod transparent 41,3% au răspuns afirmativ. În cadrul ședinței
de focus grup, participanții acestuia de asemenea au menționat că acest proces este corect și
transparent. Mai mult decât atât, din cauza deficitului de personal, mai multe funcții în administrația
publică locală sunt vacante.
3. NIVELUL DE PARTICIPARE A POPULAȚIEI LA DEZVOLTAREA
COMUNITARĂ
În opinia celor mai mulți respondenți deciziile cu privire la dezvoltarea comunității sunt luate
de către consilierii locali - 44,9%, aceștia sunt urmați de către primar cu 41,3. 7,5% consideră că
oamenii de afaceri sunt cei care iau asemenea decizii, 3,9% cetățenii de rând 1,1% altcineva și 1,1%
consideră că nimeni nu ia deciziile.
12
Figura 7. Aprecierea măsurii în care respondenții consideră că pot influența procesul de
luare a deciziilor în localitate
Din totalul respondenților doar 36,9% au subliniat că pot influența procesul de luare a
deciziilor din localitatea în care trăiesc (totalul răspunsurilor în mare măsură și într-o oarecare
măsură). Cei mai mulți respondenți care consideră că pot influența procesul de luare a deciziilor în
localitate sunt din Costești, Mereni, Dubăsarii Vechi și Chetrosu.
Tabelul 4. Rolul cetățenilor în procesul de luare a deciziilor
Ședințele publice ale APL
sunt anunțate în prealabil
Mobilizarea
cetățenilor în
susținerea sau
împotriva anumitor
decizii
Vin cu
critici
constructive
în adresa
APL
Particip
activ la
ședințele
APL
Vin cu
inițiative
Nici
un
rol.
Total 13,2 14,4 6,5 20,4 45,5
Drochia 8 10 2 12 68
Glodeni 7 28 7 10 48
Dubăsarii Vechi, Criuleni 22 5 10 29 34
Mereni, Anenii Noi 10 32 12 32 14
Chetrosu, Anenii Noi 37 4 14 24 21
Costești, Ialoveni 10 16 4 18 52
Gura Bâcului, Anenii Noi 7 16 0 25 52
Leova 12 26 7 16 39
Ștefan Vodă 16 6 6 31 41
Copceac 3 1 3 7 86
52
48
44
44
38
37
36.9
36
34
22
14
0 10 20 30 40 50 60
Costești, Ialoveni
Mereni, Anenii Noi
Dubăsarii Vechi, Criuleni
Chetrosu, Anenii Noi
Leova
Glodeni
Total
Gura Bâcului, Anenii Noi
Ștefan Vodă
Drochia
Copceac, UTA Găgăuzia
13
Din totalul eșantionului, aproape jumătate din ei nu au nici un rol în procesul de luare a
deciziilor la nivel de dezvoltare comunitară. Totuși, una din acțiunile cel mai des întreprinse de către
respondenți este propunerea unor inițiative (20,4%). O proporție mai redusă din respondenți au
subliniat că vin cu critici constructive în adresa APL (14,4%) și mobilizează cetățenii în susținerea
sau împotriva anumitor decizii (13,2%). Un număr cu mult mai redus participă la ședințele APL
(6,5%). Cei mai activi cetățeni se găsesc în Mereni, Chetrosu, Dubăsarii Vechi, Leova și Ștefan Vodă.
Potrivit participanților la focus-grup la ședințele consiliului se prezintă doar persoanele interesate de
ordinea de zi. ”La consiliu vin persoane ale căror persoane se discută la consiliu. Acolo se mai discută
și alte probleme și așa le apare interesul de a mai veni”. În unele localități odată cu transmiterea
online a acestora s-a diminuat numărul participanților la ședințe. ”La noi la Costești din cauza că au
fost puse camere de vedere, acum mai puțini din cauza că stau acasă și se uită pe internet”.
Destul de redusă este proporția respondenților care au afirmat că au fost consultați vreodată de
către autoritățile locale în probleme de interes general – 28,8%. Aproape tot aceeași proporție de
respondenți au menționat că au răspuns vreodată unor inițiative ale autorităților publice de implicare
a cetățenilor în procesul decizional - 25,9%. Inițiativele la care au răspuns sunt – ședințe deschise
publicului (45,1%), sondaje de opinie (43,9%), mese rotunde cu cetățenii (20,9%), întâlniri (20,7%).
Tabelul 5. Frecvența participării respondenților la diferite acțiuni ce vizează problemele din
comunitate
Da, de
multe ori
Da, de
câteva ori
Niciodată NS/NR
1. Consultarea bugetului localității 4,3 12,2 80,2 3,3
2. Repartizarea bugetului localității 2,3 9,5 83,2 5
3. Atragerea investițiilor 3,2 9,1 83,3 4,4
4. Elaborarea planului strategic al comunității 3,7 10,1 82 4,2
5. Câștigarea de granturi pentru localitate 3,1 11,2 80,7 5,0
6. Elaborarea proiectelor comunitare 3,4 12,4 80 4,2
7. Adunări comunitare 6,5 35,2 54,8 3,5
8. Crearea condițiilor pentru business 2,6 6,2 84,6 6,6
Datele prezentate în tabelul 5 relevă că populația are un nivel redus de participare la diferite
acțiuni ce vizează problemele din comunitate. Modalitatea de participare cea mai frecventă este
adunările colective, 41,7% din respondenți se implică de mai multe ori sau de câteva ori în astfel de
activitate. În cazul celorlalte activități participarea este foarte redusă (mai puțin de 20%) - consultarea
bugetului localității, repartizarea bugetului localității, atragerea investițiilor, elaborarea planului
14
strategic al comunității, câștigarea de granturi pentru localitate, elaborarea proiectelor comunitare și
crearea condițiilor pentru business.
Tabelul 6. Implicarea cetățenilor în rezolvarea problemelor comunitare (totalul
răspunsurilor da, de multe ori și da, de câteva ori)
Ședințele publice ale APL
sunt anunțate în prealabil
Donaț
ii
băn
ești
Munci
Par
tici
par
e
la a
udie
ri
publi
ce
Info
rmar
ea
loca
lnic
ilor
Ela
bora
rea
pro
iect
elor
pen
tru
com
unit
ate
Iniț
iere
de
pet
iții
/scr
is
ori
cole
ctiv
e
Org
aniz
are
a de
audie
ri
publi
ce
Total 56,7 58,1 32,1 38,7 18,8 16,3 12,6
Drochia 26 26 30 24 18 12 8
Glodeni 15 48 28 26 9 26 10
Dubăsarii Vechi, Criuleni 78 61 51 48 31 11 15
Mereni, Anenii Noi 72 62 48 50 32 20 26
Chetrosu, Anenii Noi 89 84 16 50 3 8 8
Costești, Ialoveni 30 66 16 38 10 12 8
Gura Bâcului, Anenii Noi 61 72 33 46 29 13 9
Leova 74 52 35 43 29 20 11
Ștefan Vodă 60 66 46 45 21 17 23
Copceac 62 44 18 17 6 24 8
La un nivel foarte redus este și implicarea cetățenilor în rezolvarea problemelor comunitare.
Cel mai mult populația se implică prin prestarea de munci pentru comunitate (58,1%) și donații bănești
(56,7%). Puțin mai mult de o treime (38,7%) din respondenți se implică în informarea localnicilor cu
privire la anumite acțiuni sau evenimente. La audieri publice participă 32,1% din totalul populației.
Cu oferirea de donații bănești s-au evidențiat locuitorii din Chetrosu, Dubăsarii Vechi. Leova
și Mereni. Prestează munci pentru dezvoltarea comunitară cel mai mult cetățenii din Chetrosu, Gura
Bâcului, Costești și Ștefan Vodă. Participarea la audieri publice se înregistrează cel mai adesea în
Dubăsarii vechi, Mereni și Ștefan Vodă. În celelalte acțiuni – informarea localnicilor, elaborarea
proiectelor pentru comunitate, inițierea de petiții/scrisori colective și organizarea de audieri publice
predomină aceleași localități.
Principalele cauze invocate de respondenți pentru neimplicarea lor în rezolvarea problemelor
comunitare sunt – lipsa de timp (59,2%), lipsa de interes (12,3%), lipsa de bani (9,5%), frica de
certuri/conflicte (9,2%) și alte motive (9,8%). În cazul celor care au menționat alte motive cel mai
adesea au subliniat că nu se implică din cauza aflării peste hotare o mare parte din timp, adică a
migrației.
15
Din totalul populației investigate doar 14,3% au înaintat vreodată propuneri la APL privind
îmbunătățirea situației din localitate. Doar în 21% propunerile au fost discutate și implementate, în
36,7% au fost discutate, însă nu au fost implementate, în 3,9% nu au fost discutate, însă au fost
implementate și în restul situațiilor nu au fost nici discutate și nici implementate.
La întrebarea de ce nu au înaintat sugestii APL privind îmbunătățirea situației din localitate,
cei mai mulți au menționat lipsa încrederii în faptul că sugestiile vor fi luate în considerare (24,2%).
Un număr important a subliniat lipsa timpului – 19,4%. Nu știau despre faptul că pot înainta sugestii
în acest sens – 15,4% și aproape tot aceeași proporție au subliniat că nu se implică în acest proces
(14,7%). La 9,2% predomină convingerea cetățenilor că APL este responsabilă de toate în comunitate.
Pe de o parte 7,2% au declarat că nu înaintează sugestii fiindcă sunt foarte mulțumiți de APL, pe de
altă parte 5% au menționat că APL nu acceptă sugestii din partea cetățenilor ceea ce contribuie ca unii
din ei să se simtă neglijați și neluați în seamă.
Tabelul 7. Principalele impedimente în procesul de luare a deciziilor ce țin de comunitate
În
primul
rând
În al
doilea
rând
În al
treilea
rând
Indicele
sintetic
1. Nu am timp să mă implic 45,6 14,5 9,8 56,4
2. Nu sunt suficient de informat 18,7 30 12,2 47,3
3. Nimeni nu se interesează de opiniile mele 7 10,3 11,6 20,5
4. Nu am interes, am lucruri mai importante de
realizat
2,6 7 9 12,3
5. Deciziile trebuie să fie luate de persoane bine
instruite
17,1 24,2 28 49,2
6. Trebuie să am grijă de copii și gospodărie 2,4 6,5 14,2 14,3
7. Este suficient că soțul/soția participă 6,4 1,5 4,7 9,8
8. Nu-mi permite vârsta 2,4 3,3 4,8 7,2
9. Nu-mi permite sănătate 1,6 2,8 5,3 6,3
10. Alte motive 2,1 0,3 2,2
La determinarea principalelor impedimente ale cetățenilor în procesul de luare a deciziilor s-a
calculat indicele sintetic. Specificăm că la calcularea indicelui sintetic pentru fiecare impediment în
parte la totalul răspunsurilor de la prima alegere s-a dat ponderea 1, la răspunsurile de la a doua alegere
– ponderea 0,75 și la răspunsurile de la a treia alegere – ponderea 0,5. În conformitate cu aceste calcule
principalele impedimente invocate de respondenți sunt lipsa timpului, urmat de percepția că deciziile
trebuie să fie luate de persoane bine instruite și că nu sunt suficienți de informați. Aceleași motive și
16
în aceeași ordine ierarhică au fost menționate și în ceea ce privește impedimentele ce țin de implicarea
în procesul de dezvoltare comunitară (tabelul 8).
Doar 19,7% din totalul respondenților au participat la vreo dezbatere publică organizată de
Primărie.
Tabelul 8. Principalele impedimente în procesul de dezvoltare comunitară
În
primul
rând
În al
doilea
rând
În al
treilea
rând
Indicele
sintetic
1. Nu am timp să mă implic 45,6 13,5 11 61,2
2. Nu sunt suficient de informat 18,2 32,2 9,5 47
3. Nimeni nu se interesează de opiniile mele 6,5 9,5 13,5 20,3
4. Nu am interes, am lucruri mai importante de
realizat
3,4 8,8 7,3 13,6
5. Deciziile trebuie să fie luate de persoane bine
instruite
16,3 23,9 31,6 50
6. Trebuie să am grijă de copii și gospodărie 2,3 5,7 13,5 13,2
7. Este suficient că soțul/soția participă 0,6 0,4 4,8 3,3
8. Nu-mi permite vârsta 1,9 2,9 3,9 5,9
9. Nu-mi permite sănătate 1,7 2,8 4,7 6,1
10. Alte motive 3,4 0,1 0,2 3,5
4. NIVELUL DE RESPECTARE DE CĂTRE AUTORITĂȚILE PUBLICE LOCALE
A PREVEDERILOR LEGALE PRIVIND ACCESUL LA INFORMAȚIE
Doar în 20,1% din situații, APL organizează în comunitate seminare despre sistemul de lucru
al APL și posibilitățile cetățenilor de participare la viața publică. Din totalul celor care au menționat
că la ei în localitate se organizează seminare despre sistemul de lucru al APL și posibilitățile
cetățenilor de participare la viața publică numai 27,3% (106 persoane) au menționat că participă la
ele. Mai mult de jumătate (58,3%) au subliniat că nu au participat la asemenea seminare din cauza că
nu au știut despre asemenea eveniment, un sfert din ei din lipsă de timp, pentru 11,4% asemenea
seminare nu prezintă interes și restul au invocat alte motive.
17
Figura 8. Nivelul de informare a respondenților cu unele activități întreprinse de către
APL
Aproape două treimi din respondenți (76,2%) cunosc despre desfășurarea ședințelor
Consiliului local. Puțin mai mult de jumătate dintre ei (53,4%) sunt la curent cu organizarea dărilor
de seamă publice ale primarului. În jurul la o treime din respondenți cunosc despre organizarea
audierilor publice, despre întâlnirile consultative la locul de trai și despre organizarea dezbaterilor
publice. Foarte redus este nivelul de participare a cetățenilor la diverse activități întreprinse de către
APL, unde fiecare doar al patrulea respondent a declarat ca participă la ședințele consiliului local, la
prezentarea dărilor de seamă publice ale primarului și la întâlnirile consultative la locul de trai, iar
aproape fiecare al treilea la dezbateri și audieri publice. Unii participanți la focus-grup au subliniat că
deși în localitatea lor se organizează consultații publice, modul de desfășurarea a acestora lasă de dorit.
83
90
56
72
77.8
65 64
90
8381
76.277
70
35
50
39
17
64
46
57
79
53.4
33
41 4044
40
7
44
56
26
58
38.9
28
23
29
52
31
4
32
50
15
52
31.6
13
37
2226
2123
32
54
19
74
32.1
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
Gura
Bâcului,
Anenii
Noi
Dubăsarii
Vechi,
Criuleni
Ștefan
Vodă
Mereni,
Anenii
Noi
Leova Chetrosu,
Anenii
Noi
Drochia Costești,
Ialoveni
Glodeni Copceac,
UTA
Găgăuzia
Total
Ședințele Consiliului Local Organizarea dărilor de seamă publice ale primarului
Audierile publice Dezbaterile publice
Întâlnirile consultative la locul de trai
18
”La noi la Costești la crearea unui parc s-a consultat populația, ce copaci să se sădească, cât de
mare să fie”. ”Consultații publice la noi s-au organizat dar sunt haotice, nu este o formulă după
care să fie organizate, după niște practici corecte”. ”Câteodată se întâmplă așa că populația se
consultă, dar oricum vine cineva și spune că eu sunt șeful și trebuie de făcut așa”.
O parte din participanții discuției focus grup au menționat că în scopul luării de către APL a
unei decizii bine fundamentate mai rar se aplică metoda sondajelor și solicitarea opiniei experților.
”Se fac sondaje, dar mai rar. De exemplu au fost întrebați locuitorii unei mahala care sunt cele mai
stringente probleme și au hotărât că e vorba de drumuri”. ”Opinia experților nu prea se cere fiindcă
nu pre sunt experți”.
Figura 9. Nivelul de participare a respondenților la unele activități întreprinse de către
APL
Motivele invocate de cei care nu participă la asemenea activități sunt în mare parte aceleași
invocate și în situațiile prezentate mai sus – lipsa de timp (38,1%), necunoașterea despre faptul că
18
23
2728
22
1312
26
12
16
19.7
46
41
18
24
1416 16
6
1615
21.2
17
2826 26
22
6
16
6
1514
17.6
14
1920
32.7
19
5
8
12
9 9
14.7
87
29
2018
1210
34
14
27
18.9
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
50
Gura
Bâcului,
Anenii Noi
Dubăsarii
Vechi,
Criuleni
Ștefan
Vodă
Mereni,
Anenii Noi
Leova Chetrosu,
Anenii Noi
Drochia Costești,
Ialoveni
Glodeni Copceac,
UTA
Găgăuzia
Total
Ședințele Consiliului Local Organizarea dărilor de seamă publice ale primarului
Audierile publice Dezbaterile publice
Întâlnirile consultative la locul de trai
19
asemenea activități sunt publice (32,5%), nu au fost invitați la asemenea acțiuni (20,1%), accesul la
aceste ședințe este permis doar funcționarilor publici (3,8%) și alte motive (5,5%). În rezultat oamenii
neparticipând la aceste acțiuni nu sunt la curent cu conceperea și implementarea a diferitor programe
și strategii de dezvoltare locală. De asemenea neparticipând, ei sunt mai puțin înclinați să susțină
deciziile autorităților publice locale.
Unii participanți ai discuțiilor de focus grup consideră că este necesar ca populația să fie
implicată intens în dezbateri publice până la luarea deciziilor în cadrul ședințelor Consiliului. ”La
consiliu deja deciziile sunt luate, acolo doar se formalizează. Omul vine la consiliu și este pus în fața
faptului împlinit. Ceea ce se propune la consiliu se spune că se va discuta la următorul consiliu. Dar
dacă nu se notează aceasta. Nu se mai discută. Ei trebuie să scrie cerere în scris și să o înregistreze.
Ei sunt o gașcă (cei de la consiliu) care au niște practici foarte comode”.
Este necesar să remarcăm faptul că mai puțin de jumătate (46,4%) din respondenți cunosc
despre faptul că la ei în localitate activează ONG-uri. Întrebându-i despre rolul ONG-urilor din
comunitate, 22,2 au menționat că acestea mobilizează cetățenii în susținerea sau împotriva anumitor
decizii; 18,5% vin cu inițiative; 9,7% vin cu critici constructive în adresa APL; 6,5% participă direct
la luarea deciziilor deoarece persoanele active din ONG fac parte din APL și 5,1% participă activ la
ședințele APL. Este alarmant faptul că din totalul respondenților 37,9% nu cunosc despre rolul
acestora.
Figura 10. Proporția respondenților care cunosc că în localitatea lor activează ONG-uri
72
65
62
59
53
51
46.4
32
25
25
20
0 10 20 30 40 50 60 70 80
Costești, Ialoveni
Dubăsarii Vechi, Criuleni
Mereni, Anenii Noi
Ștefan Vodă
Chetrosu, Anenii Noi
Leova
Total
Drochia
Gura Bâcului, Anenii Noi
Glodeni
Copceac, UTA Găgăuzia
20
Absolut toate problemele prezentate respondenților sunt considerate a fi necesare a fi
rezolvate de către APL: drumuri și poduri 56%; canalizare (34,7%); terenuri de joacă pentru
copii/terenuri sportive (25,2%); sisteme de colectare și evacuare a gunoiului (16,2%); iluminare
stradală (13,2%); problema criminalității (10,5%); edificii de sănătate (9,3%); școli, grădinițe,
instituții extrașcolare (9,3%); sisteme de apă (8%); centre comunitare/case de cultură (7,7%); mediul
ambiant (7%); sisteme de gaz (1,4%).
Principalele recomandări propuse de cetățeni pentru a stimula implicarea cetățenilor în
procesul decizional și soluționarea problemelor comunitare sunt următoarele – amplificarea
comunicării directe cu cetățenii, luarea a în considerare a opiniilor cetățenilor, promovarea proiectelor
și acțiunilor întreprinse de APL în mass-media, organizarea dezbaterilor publice, informarea
populației despre dreptul la participare în procesul decizional, prezentarea publică a dărilor de seamă
de activitate, manifestarea receptivității în lucrul cu cetățenii de către autorități, creșterea nivelului de
încredere a populației în autorități, sporirea spiritului civic etc.
Figura 11. Interesul respondenților de a participa la dezbateri publice în care primăria
consultă cetățenii în vederea luării unor decizii ce privesc interesul comunității
Este remarcabil faptul că 83,5% din respondenți manifestă interes pentru a participa la
dezbateri publice în care primăria consultă cetățenii în vederea luării unor decizii ce privesc interesul
comunității.
95
91
91
90
85
85
83.5
83
80
78
57
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
Chetrosu, Anenii Noi
Ștefan Vodă
Gura Bâcului, Anenii Noi
Drochia
Dubăsarii Vechi, Criuleni
Leova
Total
Glodeni
Costești, Ialoveni
Mereni, Anenii Noi
Copceac, UTA Găgăuzia
21
5. PERCEPȚIILE AUTORITĂȚILOR PUBLICE LOCALE PRIVIND
RESPECTAREA PRINCIPIULUI TRANSPARENȚEI
La întrebarea ce înțelegeți prin termenul de transparență, răspunsurile respondenților au fost
următoarele: oglindă; fără secrete; claritate; accesibilitate; informație detaliată; informație pe înțelesul
tuturor; informație simplu de accesat, aproape de oameni, consultarea tuturor deciziilor cu oamenii,
informare permanentă, informare corectă, activitate publică participativă. În opinia unor respondenți
transparența mai semnifică situația când deciziile și acțiunile APL sunt accesibile pentru orice cetățean
și când populația este informată despre tot ce se întâmplă în comunitate.
În opinia majorității reprezentanților APL cetățenii pot participa în procesul de luare a
deciziilor la nivel de comunitate (98,7%). Modalitățile prin care populația poate participa la acest
proces sunt – depunerea petițiilor/cererilor către APL (24,4%); participarea la ședințele APL (23,1%);
prin poziții exprimate în cadrul adunărilor generale ale cetățenilor (20,5%); prin opțiunea de vor
exprimată în cadrul alegerilor (16,7%); prin intermediul ONG-urilor (9%) și prin relații speciale cu
funcționarii APL (6,4%). În cadrul discuției de focus grup unii participanți au menționat că ”după
validarea alegerilor populația nu prea are mari pârghii pentru a acționa”.
Tabelul 9. Cele mai dese căi de informare a cetățenilor utilizate de către primărie privind
procesul decizional
Deloc
utilizată
Utilizată Foarte
utilizată
1. Plasarea anunțurilor în fața primăriei 6,4 66,7 26,9
2. Audiențele cetățenilor 7,7 47,4 44,9
3. Participarea la ședințele consiliului 6,4 78,2 15,4
4. Organizarea de dări de seamă publice 10,3 85,9 3,8
5. Plasarea în presa locală 34,6 55,1 10,3
6. Plasarea anunțurilor în locurile publice 23,1 56,4 20,5
7. Organizarea dezbaterilor publice 35,9 60,3 3,8
8. Informarea prin intermediul consilierilor locali
sau a altor actori sociali din comunitate
12,8 73,1 14,1
În opinia autorităților publice locale intervievate cele mai frecvente căi de informare a
cetățenilor pe care le aplică sunt - plasarea anunțurilor în fața primăriei, participarea la ședințele
consiliului, audiențele cetățenilor, organizarea de dări de seamă publice și informarea prin intermediul
consilierilor locali sau a altor actori sociali din comunitate. Aproape un sfert din autoritățile publice
intervievate au recunoscut că niciodată nu plasează anunțuri în locurile publice, iar puțin mai mult de
o treime din ei nu plasează informații în presa locală și nu organizează dezbateri publice. Cu toate
22
acestea ponderea celor care consideră că aceste metode sunt bune și eficiente este mai mare (Tabelul
10).
Tabelul 10. Cele mai bune căi de informare a cetățenilor utilizate de către primărie
privind procesul decizional
Deloc
utilizată
Utilizată Foarte
utilizată
1. Plasarea anunțurilor în fața primăriei 5,1 73,1 21,8
2. Audiențele cetățenilor 2,6 47,4 50
3. Participarea la ședințele consiliului 5,1 61,5 33,3
4. Organizarea de dări de seamă publice 7,7 62,8 29,5
5. Plasarea în presa locală 10,3 62,8 26,9
6. Plasarea anunțurilor în locurile publice 5,2 57,1 37,1
7. Organizarea dezbaterilor publice 15,4 55,1 29,5
8. Informarea prin intermediul consilierilor locali
sau a altor actori sociali din comunitate
5,1 64,1 30,8
În conformitate cu datele studiului doar o treime din autoritățile publice locale au menționat
că întotdeauna informează cetățenii despre proiectele de decizie care urmează a fi discutate la
Consiliu. Marea majoritatea informează uneori sau foarte rar (60,2%) și restul niciodată.
Reprezentanții Consiliului local invită cetățenii să asiste la ședințele sale în 87,2% din cazuri. Cel mai
adesea populația este invitată prin intermediul invitațiilor personale (31%). Un sfert din ei (25,4%)
respondenți au declarat că publică anunțuri în mass-media, 22,5% afișează anunțuri și avize în fața
primăriei, 18,5% înștiințează prin intermediul consilierilor și restul aplică alte metode precum rețelele
de socializare. Unul dintre respondenți cu statutul de consilier a menționat că ”intenționat se anunță
în așa fel informația ca să ajungă cât mai puțin la oameni”.
Tabelul 11. Unele opinii ale autorităților publice locale privind procesul de transparență (I)
Da, în mod
sistematic
Da, dar nu
întotdeauna
Nu NS/N
R
1. Consiliul local face cel puțin un raport anual de
activitate, pe care îl prezintă public comunității
16,7 41 30,8 11,5
2. Consilierii locali se întâlnesc periodic cu
cetățenii
12,8 56,4 20,5 10,3
3. Primăria din localitate face raport anual asupra
transparenței și accesului la informații de interes
public
33,3 25,6 26,9 14,1
4. Primăria face cel puțin un raport anual de
activitate, pe care îl prezintă public comunității
51,3 29,5 7,7 11,5
23
Datele din tabelul 11 relevă că o serie de elemente ce țin de procesul de transparență al
autorităților publice locale nu se respectă. Astfel, doar în jumătate din situații primăria face sistematic
cel puțin un raport anual de activitate, pe care îl prezintă public comunității. Doar o treime din primării,
în mod sistematic fac raport anual asupra transparenței și accesului la informații de interes public.
Destul de redus este numărul cazurilor când consilierii locali se întâlnesc periodic cu cetățenii (12,8%)
și când Consiliul local face cel puțin un raport anual de activitate, pe care îl prezintă public comunității
(16,7%). În cadrul discuției de focus grup de asemenea s-a menționat că populația este insuficient
informată din cauza neimplicării consilierilor locali. ”Consilierii chiar dacă au zona lor de oameni cu
care trebuie să lucreze ei nu o fac. Se duc numai la ședințe și votează fie pro sau contra”. Mai mult
decât atât au fost prezentate unele situații când consilierii au votat pentru unele decizii total
nefavorabile pentru populație. ”Cetățeanul de rând nu prea se poate implica în procesul decizional.
Iată în urmă ce ceva timp la câteva zeci de hectare de pământ li s-a schimbat destinația și acum acolo
activează o carieră care nici nu este înregistrată. De asemenea a fost vândut un conac istoric care ar
fi putut fi reabilitat și să devină cartea de vizită a localității. Acestea sunt câteva acțiuni votate de
către consilieri fără dezbatere publică”.
În pofida acestor probleme, participanții discuției focus grup au menționat că se observă deja
o activizare sporită a cetățenilor în ceea ce privește participarea în procesul decizional. ”Avem cazuri
că populația a scos de pe agenda unele punct, de exemplu strategia de dezvoltare a societății”.
Proiectele de acte normative ce urmează a fi dezbătute la Primărie sau consiliu local în 41,1%
se afișează la sediul primăriei, în 46,6% pe site, în 6,8% în mass media și restul situațiilor (5,5%) nu
se afișează. Acestea sunt difuzate întotdeauna cu cel puțin 30 zile înainte de supunerea spre adoptare
doar în 12,8% din cazuri. Uneori sau foarte rar le afișează în 47,5% din situații și în restul cazurilor
niciodată. Proiectele de acte normative de interes pentru anumite grupuri sunt comunicate direct
acestora în 73% din cazuri.
Ședințele publice sunt anunțate în prealabil în 55% din cazuri prin afișarea anunțurilor la sediul
Primăriei, 71,8% prin afișarea anunțurilor pe situl primăriei și 37,2% prin afișarea anunțurilor în mass
media. 64,1% au declarat că întotdeauna acestea sunt anunțate cu 3 zile înainte, 30,8% uneori sau
foarte rar și restul niciodată.
Proiectul de buget local este public și poate fi consultat de orice doritor în 88,5% din situații.
Procedura de adoptare a bugetului local a presupus organizarea dezbaterilor publice în 21,4%,
participarea oricărui doritor – 35,7%, anunțul despre organizarea dezbaterilor a fost făcut public cu
24
cel puțin 3 zile înainte de dezbatere – 15,7%, anunțul de organizare a dezbaterii a fost făcut public
prin mijloacele disponibile la acel moment – 12,9% și alte metode – 14,3%. Programul achizițiilor
publice este prezent în cadrul bugetului ca anexă a acestuia în 46,2% din situații. În procesul de
stabilire a necesităților comunității au fost implicați mai mulți cetățeni prin organizarea unor dezbateri
publice în 64,1%. Raportul de execuție bugetară a primăriei este public și a fost prezentat public în
70,1% din situații. În cadrul focusului grup, respondenții au subliniat o serie de probleme la acest
capitol. ”Licitațiile publice nu sunt transparente, nici acordarea de terenuri și nici formarea prețurilor
la tarife”.
În localitate sunt organizate seminare, training-uri despre posibilitățile de participare a
cetățenilor la viața publică a comunei în 71,8% din cazuri.
În opinia autorităților publice locale cea mai mare abatere a autorităților administrației publice
locale de la cerințele legale privind transparența în procesul decizional constă în faptul că proiectele
de decizii nu sunt întotdeauna supuse consultărilor publice – 37,7%. În 28,6% APL nu utilizează toate
modalitățile prevăzute de lege de informare a cetățenilor. 20,8% nu elaborează şi aprobă reguli interne
de informare, consultare şi participare în procesul de elaborare şi adoptare a deciziilor, 10,4% omit
informarea despre inițierea elaborării unei decizii. Restul (2,6%) au invocat alte motive.
În concepția majorității respondenților, politica de promovare profesională și dezvoltare a
resurselor umane în autoritățile administrației publice locale are la bază principiul selectării și
angajării cadrelor în serviciu pe baza de concurs și într-un mod transparent – 67,9%. Mai mult decât
unii participanți la focus-grup au menționat că APL se confruntă cu deficit de cadre. ”Nu avem pe cine
angaja, nici contabil nu este”. ”Pentru anumite funcții se caută persoana și apoi se anunță
concursul”.
Cauzele principale care duc la neimplementarea de către autoritățile administrației publice
locale a legislației ce se referă la transparența în procesul decizional sunt – lipsa resursele/mijloacele
financiare, tehnice, umane pentru implementarea cerințelor legale (52%); normele legii privind
transparența în procesul decizional nu sunt cunoscute de toți reprezentanții APL (32%); mecanismul
de implementare a legii este ineficient (13,3%) și alte cauze (2,7%), precum lipsa unei persoane care
să se preocupe de acest aspect.
25
Tabelul 12. Unele opinii ale autorităților publice locale privind procesul de transparență (II)
Întotdeauna Uneori Nu sunt
informați
1. Cetățenii din comunitate sunt informați despre proiectele de
decizie ce urmează a fi discutate la Consiliul local
24,4 61,5 14,1
2. Cetățenii din comunitate sunt invitați de către reprezentanții
Consiliului local la ședințele sale
32,1 62,8 5,1
3. Anunță locuitorii comunității cu un interval între 3-7 zile
înainte de discuțiile programate în cadrul Consiliului
34,6 47,4 17,9
4. Întâlnirile consilierilor locali cu cetățenii au loc în mod
sistematic
11,5 66,7 21,8
5. Raportul anual de activitate al Consiliului Local este
prezentat public în mod sistematic
23,1 39,7 37,2
6. Raportul anual de activitate al Consiliului Local este
prezentat o dată pe an în cadrul sărbătorilor organizate în
localitate
21,8 44,9 33,3
7. Funcționarii publici se asigură că la prezentare sunt prezenți
majoritatea locuitorilor
16,7 48,7 34,6
Datele din tabelul 12, încă o dată confirmă carențele în ceea ce privește asigurarea
transparenței în procesul de activitate al APL. Astfel doar în 11,5% din cazuri întotdeauna consilierii
au întâlniri sistematice cu cetățenii; în 16,7% funcționarii publici se asigură că la prezentare sunt
prezenți majoritatea locuitorilor; 21,8% raportul anual de activitate al Consiliului Local este prezentat
o dată pe an în cadrul sărbătorilor organizate în localitate; în 23,1% raportul anual de activitate al
Consiliului Local este prezentat public în mod sistematic; 24,4% în Cetățenii din comunitate sunt
informați despre proiectele de decizie ce urmează a fi discutate la Consiliul local; în 32,1% cetățenii
din comunitate sunt invitați de către reprezentanții Consiliului local la ședințele sale și în 34,6%
locuitorii comunității sunt anunțați cu un interval între 3-7 zile înainte de discuțiile programate în
cadrul Consiliului. Potrivit opiniilor respondenților discuției focus-grup procesul de transparență în
activitatea APL nu se respectă din cauza instruirii insuficiente a autorităților în acest sens. Deja se
întreprind măsuri concrete în acest sens și apar unele schimbări. ”Mulți primari nu cunosc cum să
respectă principiul transparenței din cauza că ei nu s-au născut primari și nu cunosc cum să-l
respecte. Despre transparență recent s-a început a discuta. Să fii primar e foarte greu. Înainte nu era
transparentă, eu de la grădiniță cu ani nu știam câți bani aveam, acum nimeni nu ia un leu. Când
rămân bani, primarul singur ne zice să-i cheltuim să nu-i pierdem”. ”În acest sens ar fi bine să fie
continuitate, nu pleacă un primar pregătit și vine altul nepregătit. Să meargă după pași ca într-un
sistem”.
26
Este apreciabil faptul că 89,7% au subliniat că solicită recomandări din partea cetățenilor din
localitatea în diferite probleme de interes general. Cu toate acestea foarte mult și destul de mult se ține
cont de recomandările cetățenilor în 76,8% din cazuri, în restul nu prea mult sau chiar deloc.
Consideră utilă participarea cetățenilor la luarea deciziilor administrative și în procesul de
elaborare a proiectelor de legi la nivel local – 84,6%. Cauzele implicării scăzute a cetățenilor și altor
părți interesate în procesul decizional sunt: cetățenii comunităților locale nu cunosc dreptul lor la
informare, consultare, participare în procesul de elaborare și adoptare a deciziilor locale (29,9%);
lipsește un proces de comunicare continuă și eficient între APL și cetățeni (27,3%); lipsește încrederea
în APL (15,6%); cetățenii nu consideră că merită să se implice în procesul decizional (23,4%) și
indiferența (3,9%). Unii respondenți au specificat că cetățenii se implică doar atunci ”când le sunt
afectate interesele personale”.
În opinia autorităților publice locale intervievate ONG-urile au un rol esențial în procesul de
luare a deciziilor, prin faptul că mobilizează cetățenii în susținerea sau împotriva anumitor decizii
(25,7%); vin cu critici constructive în adresa APL (10%); participă direct la luarea deciziilor deoarece
persoanele active din ONG fac parte din APL (15,7%), participă activ la ședințele APL (14,3%), vin
cu inițiative (31,4%) și nu cunosc despre rolul lor – 2,9%. Primăria ajută ONG-urile în desfășurarea
activității acestora prin acordarea ajutorului financiar (în limita posibilităților) – 28,4%, oferirea
consultațiilor și a informației necesare – 34,3%, susținerea din punct de vedere organizatoric și logistic
– 37,3%. Relația de colaborare dintre APL și ONG-ul/urile locale este apreciată în 65,3% din cazuri
drept una foarte bună și bună, în 20% - așa și așa și în restul nesatisfăcătoare.
În cadrul discuției de focus grup unii participanți au recunoscut că în localitățile pe care le
reprezintă nu întotdeauna există colaborarea cu dintre APL și ONG. ”ONG colaborează în funcție de
cine este la primărie. Primarii spun de ONG că spală bani. Un ONG a vrut să deschidă un centru
pentru copii, primăria i-a spus că nu trebuie. I-a trimis și procuratura peste ei, iată exemplu de
conlucrare”. ”ONG la noi nu conlucrează, asta-i gândirea, că cum apare un grup de oameni mai
isteți, apare ideea că aceștia vor să ne ia locul”. ”La noi apelează la primărie numai un ONG de la
biserică pentru ale da listele la familiile vulnerabile și a le da careva donații”. ”Foarte des activează
separat. Avem încă gândirea sovietică”.
27
Tabelul 13. Repartizarea răspunsurilor la întrebarea ce trebuie să facă APL pentru a
implica ONG-urile în soluționarea problemelor
În primul
rând
În al
doilea
rând
În al
treilea
rând
Indicele
sintetic
1. Să fie cât mai transparentă 55,1 6,6 10,5 65,3
2. Încurajarea participării la ședințele APL 9 23,7 10,5 31,9
3. Încurajarea creării și dezvoltării ONG-urilor 16,7 23,7 13,2 41
4. Solicitarea opiniei pentru deciziile mai
importante
7,7 19,7 14,5 29,6
5. Organizarea discuțiilor/dezbaterilor publice 7,7 18,4 22,4 32,7
6. Informarea mai activă despre deciziile
adoptate
3,8 7,9 28,9 24,1
Tabelul 14. Repartizarea răspunsurilor la întrebarea ce trebuie să facă APL pentru a
implica cetățenii în soluționarea problemelor
În primul
rând
În al
doilea
rând
În al
treilea
rând
Indicele
sintetic
1. Să fie cât mai transparentă 55,8 3,9 14,5 65,9
2. Încurajarea participării la ședințele APL 10,4 34,2 6,6 39,3
3. Încurajarea creării și dezvoltării ONG-urilor 7,8 13,2 11,8 23,6
4. Solicitarea opiniei pentru deciziile mai
importante
7,8 19,7 19,7 32,3
5. Organizarea discuțiilor/dezbaterilor publice 6,5 21,1 15,8 30,2
6. Informarea mai activă despre deciziile
adoptate
11,7 7,9 31,6 33,4
Atât pentru a stimula implicarea ONG-urilor, cât și a cetățenilor, este necesar ca APL să fie
transparentă. În discuția de focus grup s-a specificat că până la inițierea proiectului ”Sporirea
transparenței administrației publice locale prin implementarea politicilor participative” considerau că
aceasta se asigură. ”Până a se forma aceste grupuri de inițiativă o parte din cetățeni credeau că
primăria este transparentă, după ce au cum au aflat cum ar trebui să fie transparența și-au dat seama
că nu mai suntem atât de transparenți”.
Sugestiile oferite de respondenți pentru sporirea transparenței de care ar trebui să dea dovadă
APL sunt – angajarea unei persoane speciale în domeniul respectiv care ar asigura transparența și
accesul permanent la informație a cetățenilor; organizarea dărilor de seamă săptămânal în formă online
și cu posibilitatea de a da întrebări și oferi răspunsuri; dezvoltarea parteneriatului dintre APL și
28
societatea civilă; elaborarea unui mecanism de sancționare în cazul în care nu se asigură transparența;
difuzarea online a ședințelor Consiliului local, invitarea populației la ședințe; crearea unui regulament
intern de informare a cetățenilor; elaborarea unui mecanism clar de comunicare dintre APL și cetățeni.
Concluziile studiului
Interesul cetățenilor pentru implicarea în viața publică și administrativă a comunităților locale
este scăzut. Aceasta denotă că populația nu cunoaște despre importanța participării în activitățile și
deciziile administrației publice locale. În acest sens este necesară sensibilizarea populației în sensul
că implicarea cetățenilor în viața publică și administrativă a comunităților locale conferă calitate
actului de administrare.
Pe de altă parte nici autoritățile publice locale nu stimulează participarea cetățenilor, cu toate
că implicarea acestora îmbunătățește performanța și imaginea instituțiilor democratice.
Populația are un nivel redus de participare la diferite acțiuni ce vizează problemele din
comunitate - consultarea bugetului localității, repartizarea bugetului localității, atragerea investițiilor,
elaborarea planului strategic al comunității, câștigarea de granturi pentru localitate, elaborarea
proiectelor comunitare și crearea condițiilor pentru business.
Administrația publică locală este obligată să emită informații către cetățeni privind activitatea
sa, pentru ca aceștia să poată înțelege corect direcțiile prioritare de dezvoltare. Cu toate acestea, într-
o proporție însemnată informația prezentată pe panourile informative nu este întotdeauna clară și
suficientă ceea ce necesită consolidarea competențelor autorităților publice locale în prezentarea
acestora.
Potrivit opiniilor respondenților în frecvente situații propunerile înaintate APL privind
îmbunătățirea situației din localitate nu sunt nici discutate și nici implementate.
Predomină convingerea cetățenilor că APL este responsabilă de toate în comunitate
Mai puțin de jumătate din respondenți cunosc despre faptul că la ei în localitate activează
ONG-uri.
Rezultatele studiului denotă necesitatea accentuării transparenței procedurale a autorităților
publice locale și o mai bună informare a cetățenilor îndeosebi prin intermediul dezbaterilor publice.
În rezultat acțiunile administrației ar corespunde în mai mare măsură nevoilor și dorințelor cetățenilor.
29
Cetăţenii ar trebui informaţi cu privire la modalitatea prin care se formează bugetul local,
devenind astfel conştienţi de greutăţile şi oportunităţile financiare existente. Reprezentanţii
administraţiei trebuie să acorde o importanţă reală modului în care furnizează informaţii publicului
despre operaţiunile şi planurile ei.
Studiu elaborat în cadrul proiectului
„Sporirea transparenţei administraţiei publice locale în Republica Moldova prin
implementarea politicilor participative”
realizat de Centrul CONTACT cu suportul financiar al Fondului pentru Democație
al Națiunilor Unite (UNDEF)
top related