picătura de viaţă

PICĂTURA DE VIAŢĂ- REVISTA COLEGIULUI TEHNIC DE INDUSTRIE ALIMENTARĂ

„DUMITRU MOŢOC” -- BUCUREŞTI, STR. SPĂTARUL PREDA NR.15, SECTOR 5 -

- SERIE NOUĂ - - NUMĂRUL 1 (3)/2013 (IANUARIE – FEBRUARIE) -

ECHIPA DE REDACȚIE:RESPONSABIL NUMĂR: DR. NATAȘA-DELIA MAIER

REDACTOR-ȘEF ȘI COORDONATOR PROIECT EDITORIAL: DR. NATAȘA-DELIA MAIER

REDACTORI: prof.MARIA-MIRELLA POPESCU prof. CORNELIU ȘENCHEA prof. VALERIA ROȘCA prof. ANGELICA VIȘINESCU

EDITARE ȘI RESEARCH: prof. MARIA-MIRELLA POPESCUILUSTRARE GRAFICĂ: Mădălin Adrian Lungu(XF)

Ana Maria Nalbant (IX A)Mihai Tudorică (absolvent)Natașa-Delia Maier

MACHETARE: Liuba Grecea

Colaboratori: prof.psiholog Monica Pătlăgean, , prof.Marieta Dumitrașcu, prof.ing.Mire-la Gabi Bojoga, as.med.Anca Mihai, Mihai Tudorică (absolvent)

Colaboratori elevi: Ana Maria Nalbant (IX A), Octavia Ștefan (IX C), Georgiana Burcea (IX E), Bianca Dumitrache (IX E), Armando Boeru (IX E), Carlos Constan n Răuț (IX E), Rodica Scarlat (IX E), Ana Maria Cerviz (IX F), Robert Valen n Troacă (XB), Oana Cris na Costache (XD), Mădălina Miroiu (XD), Manuela Torbă (XD), Mădălin Adrian Lungu (X F), Andreea Portărelu (XF) Geafar Baniata (XIB), Alexandru Constan n (XIB), Corina Cris na Sima (XIB), Andreea Dinicu (XI B), Daniela Alexandra Iuhaș (XIB), Diana Rădan (XIB), Cris an Dan (XIIB), Sonia Mihai (XIIC), George Preda (X seral)Coordonare elevi: Maria Mirella Popescu (XIIC, XII D, X seral), Natașa-Delia Maier (IXC, D, E, XD,

XIB, XIIH), Valeria Roșca (IX A, X F), Dorina Șonca (XIIB), Marioara Tutuluș (IX B), Daniela Paizan (X B)

POVESTEA COPERȚII:Mâinile harnice și talentate ale lui Mihai Tudorică nu mai au, credem, nevoie

de nicio prezentare. În această lucrare grafi că realizată în tehnică mixtă se împletesc sub tlul „Sărutul” delicatețea trăsăturilor feminine și unghiurile surprinzătoare prin care alege să reprezinte masculinitatea. Neobișnuită ca imagis că, lucrarea ar putea reprezenta un omagiu adus îndrăgos tului de oriunde și oricând, un omagiu pe care, cu luna iubirii în gânduri, vi-l adreăm și vouă. Așadar, dragi moțoci, iubiți mult!

P.S. Așa cum v-am obișnuit, coperta IV e cadrul urărilor și al gândurilor noas-tre luminoase. De această dată, un gând vesel, de început de an, un gând căruia i-au mijit aripi primăvăra ce se joacă vesel cu hâr a. Autor? Ana Maria Cerviz, de la clasa a IX-a F.

Cuprins

Agenda Moțoc ...................................03

CU OCHII-N PATRU .............................04

VENI, VIDI, VICI! .................................05

„Şah-mat la HIV” ................................06

“Copilăria este somnul raţiunii“ 06

„UNIŢI ÎN CUGET ŞI SIMŢIRI”: ........08

GAZETA DE PERETE ............................09

PUNTEA PESTE GENERAŢII ................10

Când culorile îşi dau mâna: Ana Maria Nalbant, ........................11

Valentine’s Day: originile unei sărbători ................12

Cu “L” de la “Love”… ...........................12

Recenzii în oglindă ...........................14

Ştiaţi că? ................................................17

GENERAȚIA NOUĂ .............................18

She ............................................................19

Fairies .....................................................19

Făcut pentru ea ..................................19

Au fost şi-atunci, mai sunt şi-acum ................................20

Petale albe de trandafir ........................................20

Război în linişte ................................20

Un strop de dor… ..............................21

The Worst .............................................21

IN CORPORE SANO ............................22

Agenda medicală:În spatele frezei moderne ...............23

Colţul dulce şi pripit .......................24

Durerea de a spune ............................24

Sunteţi un om de acţiune sau un visător? ...................................25

Party fairy ............................................26

DESPRE ȘCOALĂ, CU DRAG ..............27

Povestea vorbei ... ..............................28

CU VOCABULARUL LA control ............................................28

Picătura de râs ...................................29

Taj Mahal, un simbol al dragostei .........................................29

Curiozităţi Geografice: vulcanul Paricutin ...........................30

2013 -

alungate din minte. 2013- in de noroc. 2013 - -

chestii important -

Par les

Acestea sunt

anul. Dar întrebarea pe care ne-

de an - nici

tul galaxiile sau acoperit cu

plin de miroaduce într-

N contea i eu

Raiul gândurilor noastre bune

asa a IX-a E

Se organizează prima simulare la nivel național a exame-nului de bacalaureat pentru anul 2013. Lunile ianuarie și februarie îți aduc posibilitatea de a-ți testa cunoș nțele de Limba și literatura română, respec v Matema că. Pro-ba de Limba și literatura română se susține în ziua de 30 ianuarie, iar cea de Matema că în ziua de 1 februarie. Noi îți urăm atenție, concentrare și... succes!

În lunile februarie-mar e te poți înscrie pentru o nouă ex-cursie școlară. Când? În aprilie. Unde? La Slănic Prahova. Ce putem garanta? Excursie de o zi, deplasare cu autoca-rul, vizitarea salinei și, bineînțeles, muuuuultă distracție. Pentru detalii referitoare la dată și costul excursiei, con-tactează-ți dirigintele!

Luna mar e va aduce o nouă ediție a cupei de fotbal a liceului. Bineînțeles, clasa a XII-a H, în calitate de organiza-tori, și catedra de Educație fi zică și sport vă așteaptă să vă înscrieți. Nu uitați regulile: minifotbal, miniechipe, minire-prize!

Nu uita să te înscrii din mp la Expo-Mărțișor! Dacă nu ș i ce este, încă, îți explicăm noi: în cap de primăvară, prin tradiție, sărbătorim ieșirea din ano mpul frigului prin ac- vități care să vorbească atât despre nevoia noastră de

primăvară, cât și despre specifi cul liceului. Îmbinând u lul cu plăcutul, Expo-Mărțișor este o expoziție alimentară a cărei temă se schimbă anual. Anul acesta, reinventăm sand-vișul: prospețimea la pachet! Poți par cipa atâta vreme cât ai o propunere de făcut, eș pregă t să îți argumentezi ale-gerile pentru umpluturi și decoruri (musai proaspete, pen-tru vitaminizare) și doreș să iei parte la degustare și dez-bateri. Înscrieri la doamna prof.Aura Ciobanu și prof. Mirela Bojoga. Nu uita să întrebi și despre Spring Day!

17-31 ianuarie: Fundația Calea Victoriei organizează o serie de trei ateliere sub forma unei incursiuni inedite, ce porneș-te de la An chitate și ajunge în secolul XX, pe tema cupluri-lor celebre. Cuplurile celebre își au tainele și legendele lor, aura de mister i-a tranformat în mituri dar, dincolo de ele, cândva, s-au afl at doar un bărbat și o femeie. Pe ei sunteți invitați să îi descoperiți cu ajutorul imaginilor și a scrierilor mpului.

ianuarie - 22 februarie 2013: Concurs de fotografi e „Învinge un Pro cu Sony Nex” Bucureș - www.provocareanex.sony.ro Compe ția îi provoacă pe fotografi i amatori să realizeze imagini mai bune chiar decât cele ale unui fotograf profe-sionist, iar NEX 5R este camera foto dedicată. Pasionații de fotografi e care se înscriu în compe ție pot câș ga un loc în atelierul de fotografi e de o zi, susținut de fotografi i profesi-oniș Dinu Lazăr și Bogdan Botofei, o excursie la Carnavalul de la Veneția și marele premiu: un kit foto Sony NEX-5R. Cei care urmăresc compe ția și votează portofoliile preferate au, la rândul lor, șansa de a câș ga, prin tragere la sorți, un aparat foto Sony NEX-5R.

8-14 februarie:Târg de Valen ne’s Day la Sala Dalles Bucu-reș . Din 8 februarie eș invitat la Sala Dalles să pătrunzi în universul parfumat cu esența dragostei, la cea de-a VIII ediție a Galeriei Cadourilor de Valen ne’s Day. Timp de șap-te zile, Sala Dalles devine locul de întâlnire al tuturor celor care își doresc ca se mentele și gândurile față de persoana iubită să-i fi e însoțite de un cadou personalizat, special dar

și roman c.Pentru că este un moment roman c, dulciuri-le sunt puse la loc de cinste: formele variate din ciocolată, marțipan, pastă fi nă de migdale sau turtă dulce negreșit vor fi pe placul Ei, iar aranjamentele fl orale din bomboane de ciocolată vor îndulci și mai mult gustul dragostei. Creațiile hand made ale ar ș lor plas ci, gravurile pe obiecte meta-lice, realizate în numai 5 minute, parfumurile, cosme cele bio sau produsele terapeu ce pot reprezenta de asemenea cadoul perfect al acestei zile. Pe lângă toate acestea, nu pu-teți rata premiile tombolelor zilnice. Intrarea este liberă.

13 februarie 2013: Inelul - istoria inedită a unei bijuterii Bu-cureș . Fundația Calea Victoriei organizează un eveniment despre istoria, semnifi cațiile și transformările pe care le-a suferit una dintre cele mai des întâlnite bijuterii din istorie, inelul. Manifestarea este găzduită de Grand Hotel Con nen-tal și este susținută de lectorul Monica Neațu.

Discret sau supradimensionat, epurat sau împodobit cu nenu-mărate pietre prețioase și simboluri, asociat, de-a lungul mpului, cu simbolurile puterii poli co-religioase (inelul-si-

giliu, inelul episcopal, inelul de înves re) sau a aparteneței la o anumită comunitate, privată sau ins tuționalizată (ine-lul de recunoaștere), această bijuterie, încărcată de semni-fi cații diverse, a dominat imaginarul și co dianul uman de mai bine de 6000 de ani. Tariful de par cipare este de 30 Ron, iar pentru studenți și pensionari de 25 Ron.

26 februarie – 3 mar e 2013: Târgul Mărțișorului 2013 Bu-cureș . Târgul Mărțișorului pregătește cea de-a V-a ediție găzduită de Palatul Copiilor. La cel mai cunoscut târg de măr-țișoare din Bucureș sunt scoase pe tarabe mărțișoare și ca-douri de dat la început de primăvară - căni, pahare, rame, magneți, felicitări, accesorii și multe altele. Totodată, în ca-drul Târgului cei prezenți au ocazia să par cipe la Atelierele de creație pentru copiii din Centrul Educațional Ascendent și cei din Centrul Domnița Bălașa. Program de vizitare - 10:00 și 21:00. Intrarea este liberă.

CU OCHII-N PATRUBineînțeles, așa cum v-ați obișnuit, și în aceste luni am “căscat ochii” pe la una, pe la alta… Iată câteva dintre cele mai interesante

sau importante evenimente ce au avut loc în luna ianuarie, respec ve februarie.De Bianca Dumitrache și Armando Boeru (clasa a IX-a E)

S- A ÎNTÂMPLAT ÎN… IANUARIE

• 26 ianuarie 1788 - Fondarea primei co-lonii engleze în New South Wales. Ziua Australiei.

• 26 ianuarie 1795 - A murit compozito-rul german Johann Christoph Friedrich Bach.

• 27 iauarie 1756 - S–a născut Wolfgang Amadeus Mozart, genial compozitor, pianist, violonist și dirijor austriac.

• 27 ianuarie 1829 - S-a născut Isaac Ro-berts, astronom britanic.

• 28 ianuarie 1949 - Înfi ințarea Consiliu-lui Internațional al Muzicii.

• 28 ianuarie 1979 - A murit scriitorul Barbu Theodorescu.

• 29 ianuarie1837 - A murit poetul rus Aleksandr Pușkin.

• 29 ianuarie 1954 - S-a născut Oprah Winfrey, celebră americană modera-toare de talk show.

• 30 ianuarie 1820 - Englezul Edward Bransfi eld a descoperit Antarc ca.

• 31 ianuarie 1797 - S-a născut compozi-torul austriac Franz Schubert („Simfo-nia neterminată”, lieduri).

15 ianuarie 1850 – s-a născut la Botoșani Mihai Eminescu. Cu siguranță, cel mai cu-noscut poet roman. Remarcabil debutul precoce, în 1866: În 12/24 ianuarie moare profesorul lui de Limba și literatura româ-nă, Aron Pumnul. Elevii scot o broșură, Lăcrămioarele învățăceilor gimnaziș , în care apare și poezia La mormântul lui Aron Pumnul, semnată M. Eminoviciu. Mai târ-ziu, Iosif Vulcan, editorul care i-a publicat Epigonii, îi schimbă numele în Eminescu.

Fapt pe care îl ș m cu toții. Mai puțin cunoscut poate este faptul că a scris și teatru, nu doar poezie și proză.

8 ianuarie 1979 – la Călimăneș s-a năs-cut Adrian Mutu, unul dintre cei mai fai-moși fotbaliș români din zilele noastre. Și-a inceput cariera profesională jucând pentru FC Arges - Dacia Piteș , echipă la care a marcat 11 goluri in 41 de jocuri între 1996-1999. În 1999, el a fost vân-dut pentru 600.000 euro la Dinamo Bu-cures . Abilitățile lui fantas ce au ajutat Dinamo să câș ge Campionatul și Cupa României din acel an, devenind as el țin-ta transferurilor pentru foarte multe echipe europene. În prezent, legi mate la Ajaccio, în Franța.

• 1 februarie 1868 – s-a născut pictorul anemonelor, Ștefan Luchian.

• 2 februarie 1882 – a văzut lumina zilei marele scriitor irlandez James Augus- ne Aloysius Joyce, autor al romanu-

lui de referință “Ulise”• 2 februarie 1468 – moare părintele

parului, Johann Gutenberg.• 3 februarie 1809 – vede lumina zilei

compozitorul, dirijorului și pianistului german Felix Mendelssohn

• 4 februarie - Ziua Mondială a Luptei Împotriva Cancerului.

• 8 februarie 1828 – nașterea scrii-torului francez Jules Verne, creator al romanului ș ințifi c de an cipație („Călătorie spre centrul pământului”, „Copiii căpitanului Grant”, „Cinci săp-tămâni în balon”).

• 11 februarie 1847 – cu 165 de ani în urmă, se năștea Thomas Alva Edi-son, inventator american, posesorul a peste 1000 de patente (fonograful, telefonul cu bobină de inducție, becul electric).

• 12 februarie 1809 – nașterea lui Charles Robert Darwin, autorul teori-

ei despre evoluția speciilor de plante și animale prin selecție naturală (teo-ria evoluționistă).

• 24 februarie – Dragobete (bineîn-țeles, pentru cine nu ș e, de ci t și ar colul dedicate din secțiunea Ș ați că…?)

• 27 februarie 1937 – moartea fi ziolo-gului rus Ivan Petrovici Pavlov, unul dintre fondatorii psihologiei expe-rimentale – a descoperit refl exele condiționate; acesta a primit Premiul Nobel pentru Fiziologie-Medicină în anul 1904.

PERSONALITĂŢI ALE LUNII FEBRUARIE

S- A ÎNTÂMPLAT ÎN… FEBRUARIE

PERSONALITĂŢI ALE LUNII IANUARIE

28 februarie 1754 – cu 259 de ani în urmă se năștea Gheorghe Șincai, istoric, fi lolog, traducător, poet, reprezentant de seamă al Școlii Ardelene. Spirit iluminist, în adevăratul sens al cuvântului, a avut o contribuție fundamentală în acțiunea de răspândire a cultu-

rii în mediul rural din Transilvania (este cunoscut ca întemeietor de școli) și a elaborat, alături de Samuil Micu, prima grama că părită a limbii române: „Elementa linguae daco-romanae sive valachicae” (“Elemente ale limbii daco-romane sau valahice”, Viena, 1780).

28 februarie 1863 - nașterea medicului Gheor ghe Marinescu, fondator al școlii româneș de neurologie, academician ale că-rui merite au fost recunoscute de 36 de academii și societăți ș ințifi ce din întreaga lume. După nouă ani petrecuți la Paris, Marinescu revine, în 1897, la Bucureș . Realizează trei fi lme ce l-au propulsat din lumea ș ințifi că printre pionierii cinematogra-fi ei: „Tulburările mersului în hemiplegia organică” (1898), „Un caz de hemiplegie isterică vindecată prin suges e hipno că” (1899) și „Îmbolnă-virea mușchilor” (1901). În paralel, Gheorghe Marinescu a realizat sau suprave-gheat studii despre epilepsie, și epidemia de encefalită letargică. A folosit metode experimentale ca transplantul și culturile de țesut nervos, a contribuit la localizarea formațiunilor nervoase, a studiat fi ziologia și fi ziopatologia sistemului nervos, fi ind primul medic din lume care a folosit metoda encefalografi că și metoda refl exelor condiționate în studiul isteriei, a nevrozelor sau a epilepsiei. A izolat o boală a siste-mului nervos, cunoscută sub numele de sindromul „Marinescu-Sjoegren”.

„Şah-mat la HIV”

“Copilăria este somnul raţiunii“

„UNIŢI ÎN CUGET ŞI SIMŢIRI”

Vă aduceți aminte? În numărul trecut vă povesteam despre par ciparea colegiului nostru în cadrul proiectului „Realizarea obiec velor de dezvoltare a mileniului”. Printre ac vitățile cu care ne mândrim, în cadrul acestui proiect, în afara par cipărilor la diverse tabere internaționale, este și re-alizarea, sub egida „HIV-Sport” a unui scurt metraj cu scopul conș en zării pericolului pe care îl presupune infectarea cu

HIV și cu scopul sensibilizării elevilor față de soarta celor bol-navi. După cum deja v-am promis, iată și scenariul acestuia, poveste „spusă” de colegi de-ai voștri, la un „brainstorming pe apucate”. Nu uitați, aveți sub ochi un scenariu câș gător la faza națională!

De prof.Marieta Dumitrașcu

„Şah-mat la HIV” sau Povestea unui premiu naţional...

“Copilăria este somnul raţiunii“ Sau… despre poveştile

copiilor cuminţi

De Andreea Dinicu, clasa a XI-a B

Șah-mat la HIV! Scenariu fi lm

Mihai este un tânăr de 17 ani care iubește sportul. Cel mai mult însă, îi pla-ce compe ția, succesul. Prac că fotbal la un club spor v. Antrenorul îl aprecia-ză nu numai pentru joc, ci și pentru că este “cel ce leagă echipa”, deoarece co-legii țin la el.

La un control medical current, ana-lizele au arătat că este HIV- pozi v. Fami-lia hotărăște să nu spună la școală și mai ales să nu spună antrenorului, pentru ca Mihai să nu fi e marginalizat și exclus din echipa de fotbal. Mihai nu este de acord

și își anunță antrenorul. Vestea bulver-sează pe toată lumea: familie, prieteni, coechipieri, antrenor.

La cerința părinților și a coechipi-erilor, este scos din echipă. Mihai trece printr-o perioadă grea. Merge la stadion și își privește colegii din tribună. Nici nu îi vine să se apropie de ei, ca să nu le citească în ochi mila și teama. Boala l-a s gma zat. Cel mai mult îi lipsește com-pe ția.

La una din vizitele curente la spital, îl cunoaște pe Andrei, de 42 de ani, care este HIV pozi v. Se împrietenesc și An-drei îi propune să îl învețe șah - „spor-

tul minții” îi spune Andrei. Urmează o perioadă cu multe lecții. Șahul îi umple mpul acasă sau când merge la spital.

Andrei îl încurajează să par cipe la con-cursuri. Mihai este din ce în ce mai bun. Câș gă campionatul școlar de șah. Este din nou recunoscut pentru meritele sale spor ve. Este fericit.

În mpul unui program a cunos-cut copii HIV-pozi vi. Când îi privea, se vedea pe sine „înainte de Andrei” și s-a gîndit să le umple mpul și să le dez-volte mintea, s-a gândit să îi învețe șah. Acum are din nou prieteni. I s-a propus să facă un cerc de șah la școală.

Vorba de mai sus a spus-o Jean Jacques Rousseau. Şi nu am ales-o întâmplător, pentru că, la data de 7 Decembrie 2012, a avut loc concursul de lectură “Poveş le copiilor cuminţi”, în cursul căruia ne-am permis cu toţii să ne copilărim. Bineînţeles, am avut grijă să ne pregă m pentru asta din mp: şase săptămâni a durat “strigarea” pentru

rezumate, pezentate cât mai interesant: cu ajutorul pliantelor, al Power Pointului, al posterelor etc.

Prima prezentare a fost realizată şi prezentată de Georgiana Alecu şi Ştefania Vişan, ambele de la clasa a X-a E. Cu toate că subiectul nu a fost inedit (nuvela “Moara cu noroc”, de Ioan Slavici), interesantă a fost maniera de prezentare: book-trailer, adică un mic dar intrigant fi lm ce face reclamă textului. Următoarele trei prezentări s-au sprijinit, pe lângă rezumate, şi pe câteva diapozi ve în PowerPoint; cea dintâi a fost făcută de Geafar Baniata, de la clasa a XI-a B, care ne-a adus aminte de încântarea cu care, în alţi ani, îl răsfoiam pe Jules Verne. “20 De mii de leghe sub mări” a fost romanul ales, încântător prin faptul că e un clasic al literaturii de an cipaţie, dar şi prin faptul că are un ritm nara v alert, un subiect ce se pretează mai tuturor vârstelor şi o morală profund umană,

legată de prietenie. Cel de-al doilea set de diapozi ve a fost conceput de Corina Cris na Sima, din aceeaşi clasă, pentru o carte s u r p r i n ză t o a r e : “Sfârşitul lumii în alb şi negru”, de Theodore Roszak. De fapt, este vorba despre versiunea românească a foarte cunoscutului său roman, “Flicker”, o sub lă parodie la adresa celor care sunt prea des şi prea puternic atraşi în vârtejul de celuloid şi miracole al fi lmelor. Cel de-al treilea a fost creat de Andrada Neagu, de la clasa a XI-a

G, pentru a ilustra “Povestea lui Harap-Alb”, de Ion Creangă. Şi aici, prezentarea a fost foarte interesantă, dar subiectul ales nu prea generos: basmul îl ş am toţi, din păcate. Pe lângă acestea, s-au mai prezentat “Lorelai”, de Ionel Teodoreanu (Andreea Portărelu, clasa a X-a F), “Îndrăgos tă de un masai”, de Corinne Hofmann (Mihaela Feraru, clasa a XII-a C) şi “Zori de zi”, de Stephenie Meyer (Gabriela Bia, clasa a XII-a C).

Mediul în care s-a desfăşurat concursul a fost la fel de relaxat si reconfortant precum a tudinea pozi vă şi deschisă a concurenţilor şi organizatorilor (bineînţeles, cine altcineva decât doamnele noastre profesoare de “Limba şi literatura română”?!). Ne-am bucurat de atmofera Centrului de Documentare şi Informare şi, în pauza de jurizare, de ciocolata şi sucul organizatorilor. Le-am aplaudat pe câş gătoarele concursului “Povestea mea de dragoste”, care au fost premiate în acest cadru fes v şi am aşteptat cu nerăbdare imensă rezultatul deliberărilor prof.Corneliu Şenchea, prof.Valeria Roşca, prof.documentarist Angelica Vişinescu şi ale Mariei Gorgan, preşedinta Consiliului elevilor.

După îndelungi aşteptări, dar şi mai îndelungi discuţii şi schimburi de impresii, juriul a decis să ne dezvăluie deciziile luate: pentru început, locul al treilea, ocupat de Andreea Portărelu, mai apoi locul al doilea , câş gat de Gabriela Bia şi, nu în ul mul rând (ba, dimpotrivă, marea laureată!), Corina Sima.

După înmânarea premiilor (generoase combinaţii de cărţi, dvd-uri cu fi lme şi muzică) şi a diplomelor, după aplauze şi felicitări, profesorii şi concurenţii au zâmbit la camera de fotografi at înainte de a părăsi sala. Şi-am încălecat pe-o şa şi v-am spus povestea mea!

„UNIŢI ÎN CUGET ŞI SIMŢIRI”: OMAGIU ADUS ZILEI DE 24 IANUARIE 1859

De Robert Valen n Troacă (clasa a X-a B)

Unirea Principatelor, înfăptuită în anul 1859, se înscrie între marile evenimente ale istoriei românilor. În secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, cronicarii și, mai apoi, istoricii și fi lologii din Școala Ardeleană – Samuel Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior- se străduiesc să scoată în evidență la nitatea poporului și a limbii, dar și con nuitatea noastră pe pământul Daciei. Ideeea unității poporului nostru se conturează cu cea mai mare claritate în secolul al XIX- lea. Mihail Kogălniceanu agită ideea Unirii în mpul revoluției de la 1848 iar Nicolae Bălcescu spune că „ România există doar un orb nu o vede”.

În urma Tratatului încheiat între cele șapte Mari Puteri ale Europei la Paris din 1856, după Războiul Crimeeii, Ministrul de Externe al Franței, Contele Walewski pune în discuție Unirea Principatelor Române, asupra căreia Franța, Rusia, Prusia și Sardinia se pronunță favorabil, Anglia nu se pronunță, iar Imperiile Otoman și Habsburgic, împotrivă. Pentru că Marile Puteri nu ajung la un consens, hotărăsc să îi consulte pe români dacă doresc sau nu Unirea, prin adunările ad-hoc care au avut loc în anul 1857. Iar restul e deja istorie: prin dubla candidatură și dubla alegere, la 24 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza își leagă numele de „ziua cea mare a veacului”. În relatarea sa, ziarul „Steaua Dunării” arată entuziasmul care a cuprins Bucureș ul „poporul în delirul său frene c, credea că însuși Dumnezeu plânge de fericire văzând fericire sa ...poporul cu muzica, cu miliția cu făcliile aprinse jucând hora unirii pe la toate răspân ile” Manifestările de bucurie au avut loc atât în toate orașele muntene căt și la românii din Transilvania unde entuziasmul era imens.

Drumul străbătut de Domnitorul Cuza, pe 8 februarie 1859, în Bucureș , a fost un adevărat marș de triumf așa cum scria ziarul „Național” căci nimeni nu poate descrie acel

entuziasm.” Numai cei care au văzut zecile de mii de oameni, ferestrele garnisite de lume, s ndarde, decorațiile care împodobeau cesele, iluminația splendida, arcurile de triumf, strigătele de entuziasm și veselie puteau simți toată mărimea acestei sărbători.”

Domnitorul a jurat să vegheze în mpul domniei la respectarea legilor „cu totul și peste tot și să nu caute decât binele și fericirea națiunii române”. Nu a precupețit nici oboseala nici primejdiile pentru a păstra marele act din ianuarie 1859. În octombrie 1863, este numit prim-ministru Mihail Kogălniceanu și pus în funcțiune Guvernul Kogălniceanu, care, în scurt mp adoptă reforme importante ale țării: Parlamentul devine bicameral; se naște „Legea Electorală” (votul era censitar, pe baza

averii deținute de votant, Legea mărește numărul alegătorilor, împărțiți în alegători direcți, pe de o parte, și în alegători primari, ce votau prin reprezentanți, unul la o sută de oameni), se adoptă legea rurală, prin care țăranii au fost eliberați, având de plă t proprietarilor o anumită sumă pentru răscumpărarea obligațiilor față de aceș a, și au fost împroprietăriți cu un lot de pământ. Suprafața lotului depindea în funcție de numărul vitelor pe care le deținea țăranul.

Imediat, încep a se crea în principalele centre ale țării ins tuții de cultură generală și ins tuții de învățământ mediu, urmând ca în anul următor, 1860, să se creeze primele ins tuții de învățământ superior. În acest an se înfi ințează, la Iași, Universitatea, Conservatorul de muzică. Proiectul de lege organică pentru instrucția publică în Principatele Unite, prevede obliga vitatea învățământului primar la sate și orașe. Reformele adoptate și conducerea autoritară au determina t realizarea unei Coaliții cunoscute sub numele de „Monstruoasa Coaliție”, care și-a propus ca obiec v înlăturarea domnitorului.La 11 februarie 1866, Al. Ioan Cuza, domnul Unirii, este obligat să abdice.

Domnia lui Cuza, pe bună dreptate, trebuie privită azi cu și mai multă considerație, căci el a fost un mare patriot și un deschizător de drumuri, făuritor al istoriei naționale. Al.I.Cuza a simbolizat „renașterea României” și „conș ința națională”. El era gata în orice moment să își sacrifi ce tronul, persoana sa, numai să-și apere țara de orice pericol: „Nu greșelile lui l-au răsturnat pe Cuza, ci faptele cele mari care sunt nepieritoare”.

PUNTEA PESTE GENERAŢII

Când culorile îşi dau mâna: Ana Maria Nalbant

Valentine’s Day: originile unei sărbători

Cu “L” de la “Love”…

Recenzii în oglindă

Ştiaţi că?

PUNTEA PESTE GENERAŢIIPortrait of a lady –

de vorbă cu ing. Alexandra NedelcuInvitata acestei luni este foarte bine cunoscută de toţi: atât de elevii care de multe ori s-au bucurat să fi e întâmpinaţi cu o glumă, cu un zâmbet cald sau cu câte o vorbă încurajatoare, cât şiu de colegii ei de cancelarie. Mereu cu zâmbetul pe buze, mereu op mist, mereu “la datorie”. Un om de la care avem de învăţat pentru fi ecare generaţie!

A consemnat Corina Cris na Sima, clasa a XI-a B

C.C.S: - Doamnă Alexandra Nedelcu, spuneţi-ne când aţi absolvit acest liceu!A.N.: - Eu am absolvit liceul în anul 1987, pe atunci se numea ,,Liceul Industrial Nr.15”, dar profi lul era acelaşi: liceu de industrie alimentară.C.C.S: - Diferenţele dintre scoala de pe vremea dumnevoastră şi scoala din prezent sunt în sens pozi v sau nega v? Sau şi/şi?

A.N.: - Diferenţele dintre şcoala de pe vremea aceea şi scoala din prezent sunt în sens pozi v şi nega v totodată. Şcoala de altădată presupunea mult mai multă muncă, mai mult respect şi mai mult interes. Astăzi profesorii nu mai sunt la fel de respectaţi şi apreciaţi pentru munca lor, în ciuda faptului că încearcă să se adapteze la condiţiile prezente, să se aproprie mai mult de elevi, să lucreze mai interac v pentru a le capta interesul şi a-i mo va să studieze. Un alt exemplu: acum 25 de ani nu aveam acces la atât de multe surse de informaţii ca în prezent şi obişnuiam ca, după orele de curs, să petrecem foarte mult mp în bibliotecă, studiind suplimentar. În schimb, copiii din ziua de azi nu mai merg la bibliotecă, petrec foarte mult mp distrându-se şi acordă foarte puţina importanţă studiului şi şcolii. Îmi amintesc cu nostalgie de anii de liceu, de uniforma pe care o purtam: sarafanul bleumarin lung până la genunchi sau de forte multe ori peste, când ieşeam în oraş, fetele care eram cazate în căminul şcolii trebuia să-l purtăm obligatoriu împreună cu matricola; de emoţiile examenelor şi bucuriile adolescenţei. Astăzi, nerii nu se mai implică serios în ac vitatea şcolară, având cu totul

alte preocupări. Este păcat că mentalitatea lor s-a schimbat foarte mult şi educaţia şi studiul nu mai sunt o prioritate pentru ei. C.C.S: - Aţi avut vreun profesor pe care l-aţi admirat in special, care v-a împins să fi ţi mai bună, şi, dacă da, aţi facut asta la rândul dumneavoastră?A.N.: - Da, am avut! Nu unul, ci mai mulţi profesori pe care i-am apreciat în mod deosebit. Cel mai mult am admirat-o pe doamna Pop, o femeie elegantă, caldă, un exemplu de dascăl şi de om. Ea a reprezentat un adevărat model pentru mine şi am încercat pe cât posibil ca, la rândul meu, să inspir elevii, să îi mo vez, să le ofer un exemplu atât pe plan şcolar, cât şi în viaţa de zi cu zi.C.C.S: - Dacă aţi putea da mpul înapoi, care ar fi un lucru pe care aţi dori să-l shimbaţi din mpul liceului?A.N.: - Cu siguranţă nu aş schimba nimic! Amin rile din liceu sunt cea mai preţioasă comoară. Am învăţat atâtea lucruri noi, am cunoscut oamenii extraordinari, am legat prietenii sincere şi am făcut primii paşi spre a realiza ceva în viaţă. În liceu am început să

înţelegem că trebuie să studiem pentru a a nge performanţa în orice domeniu, că fără muncă şi dedicaţie nu obţii nimic şi am avut alături profesori deosebiţi, care ne-au oferit sprijin şi înţelegere în orice moment.C.C.S: - Din câte ş u eu, dumneavoastră sunteţi o fi re care impune respect, o fi re calmă şi echilibrată. Cum aţi reuşit să ajungeţi la

această performanţă?A.N.: - Consider că în tot ceea ce faci în viaţă trebuie să păstrezi echilibrul, să vezi tot mpul partea bună a lucrurilor, să te bucuri de orice clipă. De aceea încerc să creez o admosferă cât mai plăcută în colec vul în care lucrez, să transmit o bună dispoziţie. Întotdeauna am fost o fi re calmă, rabdătoare, poate de aceea a fi profesor şi a explica copiilor este ac vitatea cea mai potrivită personalităţii mele. C.C.S.: - V-aţi imaginat vreodată că veţi ajunge în postura de profesor când eraţi încă în bancă, privind spre catedră? A.N.: - Nu mi-am imaginat niciodată că voi deveni profesor. Viaţa ne oferă permanent surprize. Aceasta a fost o surpriză plăcută

pentru mine, fi indcă am descoperit câtă plăcere şi dedicaţie am în munca mea, câte recompense sufl eteş poţi avea şi cât de mult te poţi apropia de elevii. A face ceea ce îţi place în viaţă este cheia succesului. Trebuie să dai tot ce este mai bun din ne, să înveţi în permanenţă lucruri noi, să iubeş oamenii de lângă ne şi să pui sufl et în tot ceea ce faci.C.C.S.: - Ce este ceea ce vreţi să transmiteţi celor care sunt în fi ecare zi în clasă, ascultându-vă?A.N.: - Sunt foarte apropriată de elevii mei. Relaţia dintre noi implică respect, înţelegere şi afecţiune. Atât în calitate de cadru didac c, cât şi ca om, mă stăduiesc să le ofer cele mai per nente informaţii, să le explic cât mai clar, să le prezint lecţiile într-o manieră cât mai concisă. C.C.S.: - Când vă gândiţi la generaţiile viitoare, ce vedeţi?A.N.: - Am încrederea că viitoarele generaţii vor fi mai conş ente de importanţa studiului, vor fi mai serioase şi mai muncitoare. Noi, profesorii încercăm pe cât posibil să le oferim o îndrumare şi un exemplu tuturor elevilor şi cred sincer că fi ecare are ceva extraordinar de oferit.C.C.S.: - Aveţi ceva să transmiteţi tuturor elevilor din Moţoc? A.N.: - Le doresc tuturor elevilor mei multe realizări şi împliniri, să reuşească să găsească un echilibru în tot ceea ce fac, să nu înceteze nicidată să fi e mo vaţi de dorinţa de a fi mai buni şi să lupte pentru toate dorinţele şi idealurile lor!C.C.S.: - Vă mulţumesc.

Când culorile îşi dau mâna:

Ana Maria Nalbant,Portretul unui grafician

Interviu consemnat de Octavia Ștefan (clasa a IX-a C)

Dacă îi priveș desenele pricepi imediat că nu e de glumit cu ea. Mânuiește pastelul cu aceeași ușurință cu care alții mânuiesc vorbele. Te întrebi de unde scoate culorile și, mai ales, de unde răbdarea de a migăli la nesfârșit asupra detaliilor. O cheamă Ana Maria, dar își semnează lucrările „Ada”. Ada, care în turcă, înseamnă emoție. Și, credeți-mă, exact asta răzbate din lucrările ei grafi ce. Să le numim desene e prea puțin. Deci, am stat de vorbă cu Ana Maria Nalbant, de la clasa a IX-a A, una dintre cele mai promițătoare „mâini”, din punct de vedere plas c, din liceul nostru:

O.Ș.: - De cât mp desenezi? Când ai în-ceput?A.M.N.: - Am început să desenez în școala generală, la vârsta de zece ani. O.Ș.: - De ce? În ce împrejurări?A.M.N.: - Cred că s-a întâmplat așa de-oarece mă uitam foarte mult la desene animate și eram foarte atentă, iar într-o zi, m-am gândit că aș putea să creez un desen propriu. Și mi-a reușit. Și am con -nuat să desenez.O.Ș.: - Despre ce îți place să „povesteș ” în culori?A.M.N.: - Îmi place să desenez orice. În general, îmi aleg subiectele în funcție de starea pe care o am. Dar, dacă te uiți la ce e prin portofoliul meu, vei ajunge la con-cluzia că mai degrabă îmi place să dese-nez animé-uri.O.Ș.: - Ș u că petreci mult mp cu dese-nele tale, că stai mult asupra unei lucrări în curs. Ce altceva îți mai ocupă mpul

liber?A.M.N.: - În mpul liber, îmi place să mă plimb cu prietenii, să mă distrez și să ascult muzică.O.Ș.: - Admiri vreun ar- st, în mod special?

A.M.N.: - Toți ar ș i sunt de apreciat, după păre-rea mea. Am să evit să îți dau un nume. Tocmai pentru că eu cred cu tă-rie că fi ecare, dar absolut fi ecare dintre ei este spe-cial, în felul lui. O.Ș.: - Am văzut că, în lu-crările tale, de multe ori pastelul, creionul, colajul, cărbunele sau grafi tul își dau mâna. AI vreo teh-

nică preferată? Vreun p de desen îți e mai drag?A.M.N.: - Uite, dacă tot mă întrebi, am să îți spun că unoeri nu am stat să mă gândesc la ce material aleg. Şi ca să fi u cins tă, uneori de-senez şi cu ce mai am la îndemână. Dar, dacă e să aleg o tehnică de lucru preferată, aceea ar fi umbrirea. Îmi plac jocurile de umbre. Şi da, cred, că asta ar fi tehnica “favorizată”, pentru că ador desenele în umbre.O.Ş.: - Ai vrea să faci carieră în desen?A.M.N.: - Dacă mă gândeam la asta, de mult mp eran deja la Liceul de Artă. Tocmai asta

e, că nu îmi doresc o carieră hai să zicem “ar s că”, deoarece eu desenez numai de plăcere. Oricum, nu lucrez pentru “faimă”.O.Ş.: - Te inspiră ceva, în mod special?A.M.N.: - Nu neapărat. Desenez în funcţie de stare. Sunt multe imagini care se ciocnesc îndărătul re nei. Uneori vezi infl uenţe din cărţile ci te, alteori din fi lmele văzute. În ul- ma vreme South Park. Dar nu neapărat în

sensul de a mă inspira. Mă inspiră culoarea, dacă e să aleg ceva.O.Ş.: - Ce îţi place să desenezi? Care îţi sunt subiectele predilecte?A.M.N.: - Nu prefer ceva anume. Cu ris-cul de a mă repeta, desenez în funcţie de stare. Se poate vedea asta în lucrări. Cam greu să găseş un cri-teriu tema c comun în ele.O.Ş.: - Un gând, un me-saj pentru cei din liceu?A.M.N: - Fiţi voi înşivă! Nu vă schimbaţi pentru nimic!

Valentine’s Day: originile unei sărbători sau legenda Sfântului Valentin, protectorul îndrăgostiţilor

de Raluca Teodora Palangă (clasa a IX-a D)

Dacă vă mai întrebaţi cumva de există sau nu o Zi universal a îndrăgos ţilor, ei bine, afl aţi că da şi, în cultura anglofonă se numeşte Valen ne’s Day. Devenită o sărbătoare universală, această zi, cunoscută în mai toată lumea, se celebrează la 14 februarie. Dar oare ş m de unde vine această sărbătoare? Haideţi sa afl ăm legenda Sfântului Valen n!

Ei bine, înainte de toate,

afl aţi că a fost, ca noi toţi, un om în carne şi oase, o personalitate a istoriei bisericeş şi nu un personaj fi cţional (cu toate că povestea binecuvântatei sale vieţi a devenit aproape fi cţiune!). De fapt, acesta era un episcop ce trăia în Roma secolului al III-lea, pe vremea împăratului Claudius al II-lea şi, ca toate feţele bisericeş ale acelei vremi, misiunea sa era una de catehizare, înainte de toate (adică de răspândire a învăţăturilor creş neş ). Cum a ajuns să fi e considerat “patronul” spiritual al îndrăgos ţilor, aceasta e o altă poveste…

Se spune că împăratul Claudiu era convins că soldaţii burlaci erau mai buni luptători decât cei însuraţi şi că bărbaţii nu vor să se înroleze în armată datorită logodnicelor şi soţiilor, de aceea a interzis căsătoriile. De aceea, episcopul Valen n a început să unească des nele multor cupluri, în secret, pentru ca aceş a să nu trăiască în păcat (contravenind morale creş ne şi desacralizând ideea de taină a cununiei).

Afl ând că i-a încălcat porunca, împăratul l-a condamnat la temniţă grea pe Sfântul Valen n. În închisoare, cu ajutorul

credinţei sale, Valen n i-a redat vederea fi icei oarbe a temnicerului său, fi ică de care s-a şi îndrăgos t. Claudius a încercat să-l convingă să renunţe la credinţa sa, însă episcopul a refuzat, pecetluindu-şi as el soarta: a fost decapitat în ziua de 14 februarie 270.

Înainte însă de a fi executat, el i-a scris un bileţel iubitei sale, pe care a semnat-o cu “de la al tău Valen n” –

“strămoş” al mesajelor (numite “valen ne”) pe care astăzi le schimbă între ei îndrăgos ţii, pentru a marca Valen ne’s Day.Valen ne’s Day nu are, de fapt, un sărbătorit. Dacă la origini avea o anumită însemnătate, astăzi este vorba doar de plăcerea unei zile de petrecere pentru îndrăgos ţi.În calendar, românii au mai mulţi mucenici ce poartă acest nume: Sfântul Ierarh Mucenic Valen n, prăznuit pe 30 iulie, Sfi nţii Mucenici Marcu, So rih şi Valen n – 24 octombrie, Sfânta Muceniţa Valen na – 10 februarie, Sfântul Mucenic Valen n – 16 februarie; Sfântul Mucenic Valen n – 24 aprilie, Sfântul Valen n Preotul – 06 iulie, Sfânta Muceniţa Valen na – 18 iulie.

Cu “L” de la “Love”… dosar tematic dedicat iubirii

Am îndrăznit să punem întrebarea “cea mai cea” dintre toate: cum sunteţi când iubiţi? Ne-au răspuns câţiva dintre cei mai curajoşi colgi ai noştri şi câţiva dintre laureaţii concursului “Povestea mea de dragoste”. Iată, mai jos, răspunsurile întrebării: “Cum e dragostea?”

Georgiana Burcea (clasa a IX-a E): …e Raiul, în imaginaţia mea

Raiul, pentru mine, înseamnă o lume unde totul este curat şi lumea mai bună. E ca atunci când eş îndrăgos t. Şi da, aşa e când iubeş : pluteş , pe-acolo, pe sus, pe unde nu vor mai fi probleme, unde nu mai avem de ce să ne facem griji pentru necesităţi şi pentru ziua de mâine. În “raiul” de îndrăgos tă al imaginaţiei mele, totul este făcut din dulciuri, note muzicale şi pluş. Norii sunt din spumă de vanilie, străzile sunt în culori de curcubeu, frunzele glazurate cu ciocolata, soarele este

înlocuit de o imensă, parfumată portocală, iar picăturile de ploaie au gust de căpşuni. Blocurile sunt formate din biscuiţi, băncile din gogoşi, iar gardurile sunt făcute din turtă dulce. Scările sunt asemenea clapelor de pian, atunci când urcăm, încep să ne fredoneze melodii. Cele mai suave tonuri pe care ţi le-ai putea închipui. Şi cu cât urcă mai sus tonul, cu atât e mai mare fericirea! Ghivecele cu fl ori sunt din marţipan şi vată de zahăr. În locul maşinilor, avem căruţe din

napolitane, trase de cai, de fl uturii viu coloraţi şi de buburuze vesele şi zumzăitoare. Şi a, da, am uitat: fl uturii erau din ca fea. Îngerii aveau hainele albe ca spuma laptelui, aripile lor erau din bezea, părul avea culoare dulce aurie şi curgător mătăsoasă a mierii, iar ochii lor sunt albaştri ca apa mării. În Raiul meu imaginar predomină culoarea alb, care semnifi că

puritatea şi credinţa oamenilor. Şi încrederea mea că există fericire! Şi că fi ecare trebuie să iubim. Aici nu există fur şaguri, războaie şi alte lucruri urâte. Singurul furt posibil e al inimii. Dar cum asta deja s-a întâmplat, nu e nimic de reclamat. Şi nici de recuperat!

Mădălina Miroiu (clasa a X-a D): …ca fi orii (de primă iubire)

Totul a început într-o seară de noiembrie, în anul 2009. Un prieten care îl cunoaşte pe Ionuţ şi căruia i-a cerut câteva id-uri de fete, I l-a dat şi pe al meu. Se pare că eu am fost norocoasa. Din acea seară, am început să vorbesc cu el, am făcut

cunoş nţă şi, într-un fi nal, am reuşit să facem şi schimb de numere. De câte ori vorbeam cu el la telefon, îmi tremura vocea şi aveam emoţii. Ne-am obişnuit unul cu celălalt şi, până la urmă, am ajuns să ne poves m cum ne simţeam la început. El îmi spunea că, de la prima convorbire, i-a plăcut vocea mea şi îi plăcea faptul că eram foarte feminină, o fată cu capul pe umeri şi cu picioarele pe pământ. Dar, după câteva luni de telefoane şi messenger, a venit şi momentul mult aşteptat al întâlnirii pentru care a trebuit să inventez o mică minciună ca s-o conving pe mama să mă lase să ies afară, deoarece era seară. I-am spus că vreau să mă întâlnesc cu prietenele şi, bineînţeles, mi-a cerut detalii despre cu cine ies şi a trebuit să îi numesc câteva fete. Dar mama, ca orice mamă, văzându-mă

vorbind la telefon mereu şi pierzând nopţile pe messenger, bănuia că mă voi vedea cu un băiat şi mi-a dat la dispoziţie jumătate de oră să mă întorc acasă. În momentul în care l-am văzut, simţeam că îmi fuge pământul de sub picioare şi emoţiile îmi copleşeau tot corpul. Ne-am plimbat şi am tot vorbit, iar el mi-a adus un mic cadou, pe Honey, un căţeluş de pluş roz care sta cu botul pe lăbuţe şi cu lăbuţele pe o inimioară. Şi cum puteam să intru în casă când aveam o pungă mare de cadou, din moment ce eu ,,cică” mă întâlnisem cu fetele? Mi-am făcut curaj şi am intrat în casa, unde, ca în fi lmele cu detec vi (mai lipsea doar o lanterna), mama, împreună cu surioara mea, mă aşteptau lângă uşă. Simţeam cum îmi ieşeau fl ăcări din obraji, când cele două au întrebat de unde am cadoul. Nu ş am ce să mai spun, dar în mp ce eu mă gândeam la ce răspuns să îi dau, ea mi-a spus că ş a unde şi cu cine mă întâlnesc, doar că voia să vadă dacă îi voi spune adevărul. Minţind-o, a fost pierderea mea, deoarece a zis că, dacă i-aş fi spus adevărul, m-ar fi lăsat mult mai mult pe-afară. Cu mpul, formând un cuplu, am început să petrecem sărbătorile împreună; părinţii noştri s-au cunoscut, iar dragostea pe care ne-o purtam creştea din ce în ce mai mult. As el am reuşit să păstrăm relaţia strânsă şi puternică, pe parcursul a trei ani frumoşi.

Manuela Torbă (clasa a X-a D): …Ca un pumn în stomac! (sau “cum ne-am cunoscut?”)

Povestea de dragoste “Manuela & Andrei” a început în 2011. Prima dată când l-am văzut a fost într-o sală de kickboxing unde mă înscrisesem. La început, a fost doar un schimb de priviri şi zâmbete. Apoi, fi ind colegi la sală, antrenorul îl punea să se bată cu mine, să mă înveţe cum să mă lupt... diverse, lucruri obişnuite din acest sport. Aveam id-ul de messenger al lui, vorbeam în fi ecare zi, ne spuneam părerile, visurile, până când a urmat un cantonament la mare. În acest cantonament şi eu, dar şi el aveam câte o relaţie cu altcineva. Aveam camerele una lângă alta la hotel şi treceam balconul foarte uşor, încât ne vizitam în fi ecare oră petrecută în hotel; nici la antrenamentul de pe plajă nu puteam sta fără să ne privim sau să ne aruncam câte un zâmbet. După terminarea cantonamentului, niciunul nu mai avea o altă relaţie, noi tot aşa de mult ne plăceam şi,

în cele din urmă, m-a întrebat dacă aş vrea să fi u prietena lui. Eu eram puţin ruşinoasă şi nu i-am răspuns din prima, dar, în ziua următoare, m-am dus la el şi l-am strâns în braţe şi ne-am sărutat. Între noi era ceva inexplicabil... o atracţie superbă… atunci când îţi bate inima foarte foarte tare şi simţi că ţi se înmoaie picioarele când îţi zâmbeşte... cel mai frumos a fost că şi el simţea la fel ca mine. Am învăţat multe de la el... şi acum, chiar dacă nu mai suntem împreună..., atracţia dintre noi a rămas!

Oana Cris na Costache: …Ca atunci când prietenii rănesc

Totul a început pe data de 14 aprilie 2012, când vorbeam pe messenger cu Valen n, un bun prieten al meu. Din vorbă în vorbă, m-a întrebat dacă am prieten şi i-am spus că nu am. Atunci, mi-a spus că un prieten al lui mă place. I-am spus că mi-ar face plăcere să-l

cunosc, şi mi-a dat numărul de telefon al lui Bobo. Am vorbit cu el prin mesaje, pe messenger. Mi s-a părut un băiat drăguţ, cu o aură misterioasă. Vorbea foarte frumos, dar era şi foarte deschis în a-mi poves pe scurt viaţa lui. Să nu uităm că în acea seară trebuia să mergem la biserică pentru a lua lumină. Din întâmplare, am mers amândoi la aceeaşi biserică. El era cu fratele şi cu câţiva dintre prietenii lui, iar eu eram cu cea mai bună prietenă, cu verişoara mea şi cu câţiva dintre foş i colegi din generală. În faţa bisericii ne-am văzut pentru prima

dată. A fost ceva magic, când în ochi ne-am privit. Parcă eram hipno zaţi şi nu mai auzeam şi nu mai vedeam nimic… ca şi când am fi fost doar noi doi pe o insulă pus e. După ce am luat lumină, m-a condus până acasă, la bloc… dar, când să intrăm s-a întrerupt curentul. Atunci m-a luat în braţe şi mi-a dat primul sărut… era atât de roman c, cu întunericul acela şi doar cele două lumânări ce ardeau cu o fl acara puternica, la fel ca inimile noastre. A doua zi, adică de Paşte, am ieşit cu el afară, ne-am plimbat prin parc, şi simţeam că încep să mă îndrăgostesc de el. Sen mentul era reciproc. În acea seară am vorbit cu el la telefon şi mi-a spus că vrea să îmi cunoască părinţii, pentru a ş cu cine sunt şi să nu îşi facă griji. Următoarea zi, a venit la mine. Le-a făcut o impresie bună părinţilor mei, deoarece este o fi re deschisă şi nu îi place falsitatea. Din acea zi, relaţia a mers din ce în ce mai bine, până când a venit şi ziua lui Bobo de naştere… A fost o petrecere cu prietenii lui, cu mine… dar, două zile mai târziu, ceva era nelalocul lui… adică,

începeam să ne certăm din orice, nu ne mai răspundeam la telefon, încercam să ne ocolim, ca şi când nici nu ne-am cunoaşte. Se pare că, până la urmă, invidia prietenilor a reuşit să distrugă o frumoasă poveste de dragoste. Ne-am împăcat o perioadă, apoi ne-am despărţit defi ni v. De atunci au urmat vremuri neplăcute pentru amândoi, deoarece ne vedeam zilnic şi nu ne mai puteam spune “Ce faci, bebe?”… e ca acel moment când creierul îţi spune “ Uită-l, nu merită să suferi din cauza aşa-zişilor prieteni!”, iar inima îţi spune “Du-te la el şi spune-i cât de mult îl iubeş ”… atunci se dădea o mare luptă între creier şi inimă. Dar din toate astea am rămas amândoi cu amin rile plăcute şi cu un bun prieten. Chiar dacă şi acum mai sunt mici scântei între noi, nu sunt sufi ciente pentru a aprinde iar “ focul iubirii”. Acum eu şi Bobo suntem buni prieteni şi amândoi putem spune “Je ne regre e rien”. Şi mereu vom simţi acele mici scântei, deoarece prima dragoste nu se uită niciodată!

„20.000 de leghe sub mări”:clasicul își dă mâna cu aventura

De Geafar Baniata, clasa a XI-a B

Aproape simetrică în scriere (24 de capitol partea I, 23 – a doua), cartea pe care o aduc azi în discuţie dă viaţă unuia dintre personajele emblema ce ale literaturii de aventuri: căpitanul Nemo (alături de care îi regăsim pe îndrăgiţii Pierre Aronnax şi Ned Land). Roman de aventură, roman de fi cţiune, roman vizionar, “20000 de leghe sub mări” nu conteneşte să-şi uimească ci torii nici măcar azi, vorbind din plin despre actualitatea lui Jules Verne.

Recomand această carte nu doar pentru că este uimitoare, ci și pentru că se citește, prac c, de la sine. Paginile vor se vor răsfoi într-un ritm plăcut susținut chiar și pentru persoanele care nu sunt prea dornice de ci t. Cred că romanul poate fi un bun început spre “realizarea” unei noi biblioteci “imaginare”, iar pentru mine a devenit, cu siguranță, un reper al unei hărți sufl eteș a lumii. Carte clasică de aventuri, arhicunoscută, arhiecranizată, con nuă să fi e o atracție, indiferent de vârsta ci torului. Și pentru că veni vorba de multele ei ecranizări, despre una aș vrea să vorbesc și eu: adaptarea cinematografi că a acestui roman a fost primul fi lm S.F. produs de “Walt Disney Produc on” şi totodată singurul fi lm de science fi c on produs de marele Walt Disney însuşi. Acesta fost, de asemenea, primul lung metraj produs de casa de fi lm sus menţionată, pentru a fi distribuit de “Buena Vista

„Litera stacojie”:O poveste despre păcat, sacrifi ciu și ispășire

de prof.Corneliu Șenchea

Romanul Litera Stacojie, aparținând prozatorului Nathaniel Hawthorne, unul dintre clasicii literaturii americane a secolului al XIX-lea, are, dincolo de s lul nu foarte facil propriu unei lecturi de agrement, toate ingredientele unei narațiuni cap vante, care te ține cu sufl etul la gură de la primele pagini, până la deznodământul imprevizibil menit a-i dezamăgi pe fanii fi nalurilor cu happy-end. Doar regizorul Roland Joff é a încercat, într-o ecranizare și o adaptare liberă a cărții, să-i mulțumească și pe aceș a din urmă. Dar să revenim la capodopera scriitorului american, romanul care, publicat în anul 1850, i-a adus celebritatea mondială autorului său. Acțiunea cărții se desfășoară în a doua jumătate a secolului al XVII-lea. Asemeni altor scrieri ulterioare acesteia, Litera Stacojie se înscrie ca tema că în seria de opere dedicate lumii puritane engleze din nerele colonii din America de Nord. Cum puritanii reprezentau

aripa cea mai radicală a protestanților englezi adepți (așa cum o arată și numele lor) ai unui s l de viață „pur”, axat pe valorile familiei, ale muncii cins te și ale respectului legii după care se conduce întreaga comunitate, era de așteptat ca, în cazul în care un membru al comunității ar fi încălcat aceste reguli de conviețuire, să suporte consecințele actului său. Acesta este și cazul nerei Hester Prynne, trimisă de soțul ei singură în orașul

Recenzii în oglindăCARTEA BATE FILMUL?

Distribu on”. Pelicula a devenit cea mai cunoscută adaptare a romanului omonim a lui Jules Verne, de mare impact asupra ci torilor, capodoperă ce a prins viaţă şi în imagini în ecranizarea din 1954. Producţia cinematografi că a lui Rod Hardy impresionează, efectele vizuale ale peliculei încântând cinefi lii, generaţie după generaţie.

Prin tehnici cinematografi ce remarcabile pentru perioada producţiei, Walt Disney ne invită să cunoaştem o lume imaginară, o lume care ne va fascina indiferent de vârstă. În această ecranizare a lui Rod Hardy, căpitanul Nemo este interpretat de James Mason, actor ce reuşeşte să pătrundă rolul complexului personaj principal. Este de respectat faptul că ecranizarea în discuţie nu se abate de la fi rul nara v al operei literare. Rolul profesorului Pierre Aronnax este interpretat de Paul Lukas. Alături de acesta întâlnim mari actori ai mpului (Kirk Douglas, Peter Lorre).

Pentru mine, următoarea scena este una de referinţă: căpitanul Nemo scufundă submarinul cu cei trei naufragiaţi pe punte. Când constată că aceş a sunt încă în viaţă, el ordonă echipajului să fi e aduşi înapoi pe submarin, spunând: “am afl at ce am vrut să ş u!”, şi anume că Aronnax a fost sincer, fi ind dispus să moară alături de tovarăşii sai, mai degrabă decât să îi abandoneze. Acesta este momentul în care se creează o prietenie specială între căpitanul submarinului şi profesor, jocul celor doi actori evidenţiind elementele pe care le aveau în comun, elemente subliniate cu multă măiestrie literară de marele Jules Verne. Efectele speciale cinematografi ce sunt remarcabile pentru anii ’50, iar jocul actorilor, ţinutele lor completează un tablou subacva c inimaginabil în care căpitanul Nemo îi conduce pe cei trei. Filmul în discuţie a primit recenzii pozi ve din partea cri cilor de fi m ai perioadei, fi ind al doilea cel mai vizionat pe scara încasărior din acei ani, câş gând opt milioane dolari.

Putem afi rma că nemărginita imaginaţie a lui Jules Verne a devenit puntea prin care suntem “transportaţi” în alte lumi, lumi bazate pe ideile vizionare ale marelui scriitor, iar cinematografi a îi aduce as el, cu fi ecare adaptare, un omagiu.

Poate că noi, nerii secolului XXI, avem la îndemână zi de zi progresele tehnologiei ultra-moderne, uitând să redescoperim valorile clasicului, ce va rămâne permanent reperului tuturor realizărilor.

Salem din colonia Massachuse s, pentru a-i testa, în mijlocul singurătății, a unui mediu străin dar încărcat de ispite, puterea credinței și a fi delității conjugale. Dar Hester nu a putut să reziste încercării și a căzut în păcatul adulterului, legându-și viața de cea a tânărului reverend Arthur Dimmesdale. Fructul acestei iubiri vinovate a fost micuța și drăgălașa Pearl, pe care Hester, de îndată ce o naște, o recunoaște drept copilul ei și o apără împotriva tuturor... a pastorilor puritani, a membrilor comunității, a glacialului Bellingham, guvernatorul coloniei, un soldat aspru care tronează în reședința sa ca un adevărat șef militar, înconjurat de os litatea Pieilor Roșii.

Această societate rigidă o condamnă să poarte pe piept o literă (A, de la adulteră) stacojie, simbol al păcatului, o condamnă la închisoare, o marginalizează și o arată cu degetul. Hester o înfruntă cu acel curaj propriu omului conș ent că judecătorii sunt întotdeauna mai vinovați decât cei judecați. Curajul femeii nu este însă împărtășit de iubitul ei, reverendul Dimmesdale. Sen mentul copleșitor al rușinii îl împiedică să-și mărturisească păcatul, așa cum iubirea nerei pentru el și pentru copilul lor îi dă puterea să reziste presiunilor și să refuze a-și trăda bărbatul iubit. Tensiunea romanului este amplifi cată de prezența în imediata lor apropiere a soțului urgisitei Hester, care, sub masca sau iden tatea falsă a medicului Roger Chillingworth, apropiat sau prieten nesincer al lui Dimmesdale, pândește clipa răzbunării. Nu va mai avea mp să-și ducă la îndeplinire această amânată vendetă. În cadrul procesiunii publice care conduce pe Hester la eșafod, pentru a-și primi pedeapsa, Arthur o salvează de la o moarte infamantă sub ștreangul spânzurătorii, mărturisindu-și păcatul și dându-și sufl etul după confesiunea publică, ceea ce îi prilejuiește soțului înșelat remarca amară: „Mi-ai scăpat din mână!” Finalul fi lmului lui Joff é (în care strălucesc staruri ca Demi Moore, Gary Oldman și Robert Duval) este un bun exemplu al felului în care o carte clasică și grea poate fi popularizată cu gust fără a lăsa comercialul să câș ge în defavoarea mesajului esențial al operei scrise.

Liceeanul de ieri/azi: Ștefan Bănică Jr., în concert

de Diana Rădan, clasa a XI-a B

Este idolul mai multor generaţii. Cu siguranţă, dacă le întrebăm pe unele dintre mămicile noastre, vom constata că au suspinat pe melodiile lui. Că au urmărit cu sufl etul la gură seria Liceenilor. Pe care şi noi, bineînţeles, am văzut-o. Şi noi, la fel, îi fredonăm refrenele. Recunoaşteţi? Spune-mi, doamne, ce să fac... Fiecare îi cunoaştem melodiile, mai puţini îi ş m concertele. Etern trubadur îndrăgos t, Ştefan Bănică

Jr. este recunoscut şi pentru faptul că, în fi ecare an, cu o mare consecvenţă, organizează concerte la Sala Palatului. Şi în acest an, cu ocazia sărbătorilor de iarnă, ar stul a “pus la cale” o serie de trei nopţi de concert, sub numele “O noapte de Crăciun”, adresate fanilor lui din toată ţara. De ceva ani încoace această “reuniune”, în care se regăsesc şi melodiile lui cele mai îndrăgite, şi cântecele

nou-nouţe (de cele mai multe ori, de pe albume “proaspăt” lansate sau în prag de lansare), dar şi colinduri sau cântece din repertoriul internaţional al sărbătorilor de iarnă, a devenit un fel de tradiţie atât pentru el, cât şi pentru fanii lui. Am par cipat şi eu, pentru prima dată în viaţa mea, la un as el de concert al lui Bănică, mai exact, la primul, din 14 decembrie, şi pot spune că am rămas plăcut impresionată de spectacolul oferit. Cred că mi s-a oferit distracţie de calitate, într-un mod “profesionist”, la un standard rar pentru manifestările de gen din sălile româneş de spectacole. Am fost surprinsă, plăcut, să văd că în sală nu era nici măcar un loc liber. Chiar ar stul a spus că, pentru el, este foarte important că are fani din toate categoriile de vârstă. Lucru pe care l-am putut constata cu ochiul liber! Cântăreţul a avut şi câţiva invitaţi foarte interesanţi: Paula Seling, Pacha Man şi, nu în ul mul rând, doamna Sofi a Vicoveanca; cu aceş a a cântat în duet, spre deliciul fanilor. Pot să spun că a fost un concert foarte reuşit şi că, de acum, în fi ecare an voi par cipa cu mare drag. Vă recomand cu multă căldură acest grozav concert, organizat anual, în prag de sărbători, de Ştefan Bănică. Iar până atunci, ascultaţi-i albumele!

Unde muzica întâlnește poezia: Nicu Alifan s

de prof.Maria Mirella Popescu

Într-o vreme dominată de felurite muzici, care mai de care încercând să sa sfacă felurite gusturi, Nicu Alifan s n-a trădat niciodată s lul care l-a consacrat: fericita întâlnire dintre muzica fi nă si poezia de caliate.

El însuşi fi re de poet, dăruit de ursitoare şi cu darul poves rii, a fost iubit şi admirat înainte de 1989, iar acum, mulţimea de neri sosiţi la fi ecare concert îi confi rmă valoarea. Şi chiar dacă, pentru moment, nu îl asociezi niciunei clipe în care ai ascultat muzică, nu uita că el este cel care a înveşmântat în hainele cântecului frumoasele creaţii ale lui Nichita Stănescu, într-un album omonim. Îţi reamintesc doar câteva pe care e posibil să le fi ascultat: Ploaie în luna lui marte, Emoţie de toamnă, De dragoste, Ce bine că eş …

Deşi a trecut binişor de 50 de ani, se simte cât se poate de bine,după cum se poate … auzi din muzica lui, ori din ceea ce spune:

“Trecerea mpului nu mă deranjează cu nimic, ba chiar îmi dă încredere că mă maturizez, în nişte mpuri în care se pare că trebuie să fi m mai maturi ca niciodată. Eu sunt genul de om op mist, care se bucură de fi ecare zi care-i bate în fereastră. Atâta mp cât deschizi ochii dimineaţa şi ai cui să dai bineţe, ai şi po ă de viaţă, ai curaj să faci toate lucrurile care-ţi trec prin cap. Mie mi se pare viaţa un dar, un lucru cu adevărat extraordinar, trebuie s-o trăieş cu po ă, fără să ocoleş nicio împrejurare care te poate alimenta cu o stare bună, cu o bucurie, cu o clipă de sa sfacţie. În fi nal, toate

vin de la sine şi trebuie să te bucuri de tot ceea ce-ţi dă Dumnezeu.”

Dar ce vorbeşte mai bine despre un cântăreţ în afară de muzica lui?

Nu contează ce album alegi să asculţi, vei suspina oricum pe ritmuri pline de roman sm şi de melancolie: Piaţa Romană nr 9, Decembrie, Nichita, Neuitatele femei, Simphonicu, Cântece de şemineu.

Ştiaţi că?Azi este ușor de pus un semn al egalității între comemorarea Sf.Valen n și Ziua Îndrăgos-

ților. Am plecat în căutare de poveș prin lume, ca să vedem dacă, într-adevăr, 14 februarie este ziua universal a îndrăgos ților. Descoperirile au fost frumoase, surprinzătoare chiar: iată ce înseamnă 14 februarie, în diferite țări din lume și când își sărbătoresc diferite culture, de fapt, îndrăgos ții.

1. 14 februarie în Slovenia: De Ziua Îndrăgos ţilor, slovenii muncesc câmpul. Considerat unul dintre sfi nţii primăverii în Slovenia, Sf. Valen n ajută la creşterea plantelor şi fl orilor. 14 februarie este ziua în care natura începe să se trezească la viaţă. Ziua în care slovenii celebrează dragostea, este de fapt, 12 mar e de Sf. Grigore.

2. 14 februarie în Japonia şi Coreea: Pe 14 Februarie este o tradiţie ca femeia japoneză să îi ofere bărbatului un dar din ciocolată. Multe dintre darurile din ciocolată sunt realizate chiar de cele care le oferă. Japonezii mai sărbătoresc şi reciproca acestei zile, pe 14 Mar e White Day, când vine rândul bărbaţilor să ofere cadouri femeilor. Dacă un bărbat care a primit ciocolata de la o femeie nu “înapoiază” cadoul este înţeles gestul ca un semn de superioritate, iar dacă darul oferit de bărbat este egal ca valoare cu cel primit înseamnă sfârşitul relaţiei. Mai mult, în Coreea, de 14 Aprilie – Black Day, cei care nu au primit nimic în sărbătorile din 14 Februarie sau 14 Mar e merg la restaurant şi consumă tăiţei şi-şi deplâng soarta crudă de a nu avea pe cineva alături.

3. Îndrăgos ţi de 25 ianuarie, în Ţara Galilor: St. Dwywen este sfântul îndrăgos ţilor, iar în această zi se oferă cadou o lingură, ca simbol al dragostei. Welsh Valen ne’s Day are loc în fi ecare an pe 25 ianuarie, când este sărbătorit Sfântul care are o poveste tragică de amor ce i-a inspirat pe locuitori, generaţii de-a rândul, să facă schimburi de cadouri. Printre cele mai interesante cadouri de St. Dwynwen’s Day este lingura. Este denumită lingura dragostei, iar obiceiul este păstrat din secolul al XVII-lea, când bărbatul trebuia să cioplească o lingură dintr-o singură bucată de lemn pe care să o decoreze cu simboluri ale dragostei şi pe care să o ofere unei domniţe dragi.

4. Valen ne’s Day în Marea Britanie: În ajunul sărbătorii, britanicele obişnuiau să pună patru frunze de dafi n la pernă şi să mănânce ouă cu sare. Doar aşa îşi puteau visa alesul. De asemenea, femeile mai obişnuiau să scrie numele pretendenţilor pe hâr i pe care să le bage apoi în mingi de argilă şi să le arunce în apă. Ce hâr e se ridica prima la suprafaţă, aceea era a ursitului.

5. Valen ne’s Day=Ziua Prieteniei, în Finlanda=Ziua tuturor inimilor, în Suedia: Acesta este un prilej pentru reuniri între prieteni, când se trimit şi se primesc felicitări şi cadouri simbolice. De Ziua Prieteniei mulţi s-au obişnuit să îi dea o însemnătate şi mai mare: se logodesc sau se căsătoresc.

6. Un 13 cu noroc, în China: Ziua Îndrăgos ţilor este sărbătorită de chinezi în a şaptea zi din a şaptea lună a anului, cunoscută şi Qi Xi Jie (sau Noaptea celor Şapte, Fes valul de Dublu Şapte, Fes valul Celor Şapte Surori, sau Fes valul Fiicelor), denumită Ziua Îndrăgos ţilor şi pică, în 2013, pe 13 August. Ei celebrează această zi vizitând temple şi rugându-se pentru dragoste, fericire şi căsătorie.

7. Valen ne’s Day în Franţa: În trecut, francezii sărbătoreau această zi ca pe o “loterie a dragostei”. Femeile şi bărbaţii, cei singuri, trebuiau să strige către cel care urma să-i devină pereche, în faşa casei acestuia. Cei care erau respinşi de potenţialul partener reveneau a doua zi, în acelaşi lor, şi ardeau fotografi ile cu cel care nu l-a dorit. Obiceiul a fost interzis între mp.

8. Valen ne’s Day în Danemarca: Danezii fac trei lucruri în această zi: schimbă felicitări, se trimit fl ori presate şi bărbaţii trimit consoartelor versuri. Ea, la rândul ei, dacă recunoaşte autorul – fi e că se semnează sau îl ghiceşte pur şi simplu, îi oferă în dar un ou vopsit la Sărbătoarea Paş lor.

9. Valen ne’s Day în Italia: Fetele nemăritate se trezesc dis-de-dimineaţă şi se duc la fereastră unde asteaptă ca bărbaţii să treacă. Tradiţia spune că primul bărbat pe care îl vede, sau pe cineva care seamănă cu el, îi va fi soţ în decursul anului. Pe lângă această tradiţie, italienii obişnuiesc să-şi ofere daruri de Sf. Valen n – de la ciocolată la ieşiri la restaurant etc.

10. Februarie de carnaval, în Brazilia: Dia dos Namorados este celebrată pe 12 iunie din două mo ve: odată că pe 13 iunie este Ziua Sf. Anthony, iar luna februarie este ocupată cu Carnavalul de la Rio.

11. Valen ne’s Day în Vietnam: Cuplurile din Vietnam obişnuiesc ca de Ziua Îndrăgos ţilor să poarte acelaşi s l ves mentar şi aceleaşi culori.

12. Valen ne’s Day în SUA: Sărbătoarea dragostei este celebrată de americani ca pretu ndeni. Cu această ocazie se trimit cadouri, se oferă fl ori sau orice alt lucru ce simbolizează dragostea. Trimisul felicitărilor se păstrează de foarte multă vreme. În mpul Războiului Civil American acestea conţineau chiar şi poezii sau cântece patrio ce ori poli ce. Astăzi, ele transmit doar dragostea şi respectul pentru persoana dragă.

13. Şi Valen ne’s Day şi Dragobete, în România: Românii au adoptat şi această sărbătoare, printre multe altele. Pe 24 februarie se sărbătoreşte, cu adevărat, ziua dragostei, – Dragobetele. În folclorul românesc, el se pare că a fost fi ul Babei Dochia. Ca şi în restul lumii, românii îşi arată şi mai mult în acestă zi dragostea, se logodesc sau căsătoresc, îşi fac cadouri şi multe surprize şi petrec alături de cei dragi.

Fairies

Făcut pentru ea

Au fost şi-atunci, mai sunt şi-acum

Petale albe de trandafir

Război în linişte

Un strop de dor...

The worst

SheDe Mihai Tudorică (absolvent al colegiului)

Mihai Tudorică: Inner depths

FairiesDe Mihai Tudorică (absolvent al colegiului)

Făcut pentru eaDe Alexandru Constan n (clasa a XI-a B)

She has the silence deep in her breasts embraced,She wears a perfume of a truly vicious taste,She has the wisdom in her empathic eyes,She knows the truth to all unspoken lies.

She says she’d sell her angel for a dream,She says that she is not who she might seem,She says that she has lost her self-esteem,She says that she will not give up her dream.

She off ers traitors her lap to feel like home,She masters violence as if she fears no one,She makes your anger turn into quiet tears,She makes you laugh about in mate fears.

She hears the voices that tell me what to do,She looks into our eyes, but only smiles at you.She knows the warmth, she feels is not for long. She stopped to feel, that’s why I end this thought.

The night absorbs reality,And releases fantasy,It ckles my vanity,And hits me endlessly. The abyss of illusion reveals a fairy land,I am in confusion, for I`ve got out of hand.The fairies of the forest, surround me, beset me,Fear is their delight, they will try to take me.

The red moon salutes me, the wind whispers a word.The wicked witches embrace me, showing me their world.I have gained the wisdom, I have honoured the spell,I have conquered the Heaven, I have beaten the Hell.

And I become fi re, and I become air,As I am ge ng higher and higher ,The enemies drown in despair.

Anunţ pentru nerele fete: sunt singur, sunt bun şi nu am regrete!Am părul şaten şi ochii albaştri; mă cheamă Alex şi sunt bun de senzaţii!Aştept o fată, să mă iubească şi dacă nu vine, înseamnă că-i proastăDar dacă vine voi înţelege degrabă că ea e a mea şi n-o să mă piardă.

Acuma e mpul să trecem la eaȘi-am să vă explic cum o voi vrea:Nu-s multe de zis, dar tot spun ceva, căci strofa ce vine e doar pentru ea.

Manierată şi fi nă, dar cu puţin mister,cu părul brun şi un zâmbet superb;Inteligentă şi blândă, cu caracter,mai mult de atâta n-am cum să-i cer!Sub cerul albastru vreau s-o întâlnesc,să mă iubească şi s-o iubesc.Defecte? desigur că va avea;n-o vreau perfectă, o vreau doar a mea.

Mădălin Adrian Lungu: Însemnări din jurnalul unei inimi

Au fost şi-atunci, maisunt şi-acum

De Cris an Dan (clasa a XII-a B)

Noaptea vine, e pus e,Și la geam e numai scrum,Căci a fost o veselieLa crâșma de peste drum.

Soarele s-a s ns de ceasuriȘi lumini nu sunt pe drum,Flăcăii sunt pe imașuri,Au fost atunci, mai sunt și-acum.

La est o lună plină, albă,La nord de casă un alun,La stânga mesei e o halbă,A fost atunci, mai e și-acum.

Și strada aceea pus e,Și-acel întunecat de drumSunt pline-acum de veselie,Au fost atunci, mai sunt și-acum.

Și acel zâmbet de pe față,Frumusețea de păunDe la o gingașă fată,A fost atunci, mai e și-acum.

Petale albe de trandafir

De Cris an Dan (clasa a XII-a B)

Fulgerele cum se-ntrerup pe cerul întunecat,Ca petalele albe de trandafi r: când se deschide una, se deschide și a doua – Lăsând pe fi r razele delicate de soareAșteptând dimineața să vină, când pe pătura uscat-apare roua.

Ca doi copii ce trec prin lume, a ngându-i capătul,Ca sâmburii de plante mi ce: când cade unul, cade și-al doilea – Se vor găsi aceș copii prin lume?Sau el va rămâne singur, așteptând-o pe ea?

Ca așchiile despărțite ce nu se mai unesc,Ca ochii ce plâng amar: când plânge unul, plânge și-al doilea – Vărsând pe cerul roșu lacrimi de iubire;El a suferit singurătatea, când a fost despărțit de ea.

Ca apa ce naște valuri amare,Ca niște petale albe de trandafi r: când păcătuiește una, și

cealaltă are păcate – Așa se întrerup și fulgerele și copiii.Când voi fi în sfârșit în câmpul tău vizual, dragostea noastră devineEternitate.

Război în linişte

De George Preda (clasa a X-a seral)

eram genul de copil ce avea în genă talent nelimitat pentru literatură.generând prin texte căldură , minte de geniu şi inimă purăsufl et de înger degerând ca în Antarc ca în corp ,de parcă aş fi fost propria mea captură!totul degenerând de la prima loviturăbunătatea dispărându-mi rapid , fără măsură.e o linie extrem de subţire între rău sau bunam luat-o pe un drum extern, curios din fi redar multe le-am dus la extrem , acum nu-i binenu mi se pare nimic roz , în fi ne!uitându-mă în trecut realizez că totul e pe dos.şi mă intreb “GxG(G ori G) oare cine e?”cred că e strălucirea îngerului ce era odatădar acum şi lumina aceasta pâlpâieîn întunericul abundent ce şi-a făcut loc în sufl et

Ana Maria Nalbant: Inocentul

încet încercând să mă-ntunece şi-n cugetşi atunci ca orice colos o să cad de la înălţimeîn păcat. cu sufl etul neîmpăcat, pătat de prea multe fapte releneavând putere să mă ridic, voi arunca cu blesteme.voi vrea iertare dar nu voi cere din cer, nu ţine!

încercând să nu sfârşesc sfâşiat de păreri de rău,înecând sen mente în lacrimi şi alcool, într-un con nuu ocol, am devenit propriul meu călăuîntr-o nebunie curată, am creat o eternitate înconjuratăde bare şi fi are de oţel, de fi are care abia aşteptausă sap, să scap şi să mă lepăd de Dumnezeu.să poată sa iasă la lumină şi să atacesă se ex ndă în corp ca şi celulele canceroase să mă faca să uit de pace, să devin un pshihopatcare va începe să atace,pe oricine va încerca să-i în nda o mână de ajutor.să devin un neş iutor interlocutor al lui Luciferdeşi sper că am fost destul de ager faţă de el ,şi am găsit un ser şi o calenumai trebuie să traiesc în mister şi legat în zaleam început să văd iubire, îngeri şi petalelumină, bucurie şi raze de la soareacum numai disper, sunt fermcând spun că: prevăd un viitor prosperîn ul ma cale de refugiu, mă referla muzică!

Un strop de dor…

De Sonia Mihai (clasa a XII-a C)

Amară lacrimă amară,Ce mi-ai curs pe faţă,Sufl etul mi-e trist şi rătăcit…Până şi umbra mea a fugit...

Totul este trist în jurul meu…Ma uit împrejurul meu

Si imi vine să înjur mereu:Iubirea pură nu mai există,Amară lacrimă amară,Ce mi-ai căzut în poalăSclipind ca un diamant,Mereu, mereu, derutant…

Sufl etul meu a luptat, am spus,Cu fi ecare tandru gând.Dar dragostea m-a răpus…M-a băgat în pământ…

Îmi vine să plâng, dar şi să râd;Tristetea m-a doborât şi ea la pământPrecum un pumn…Dar zâmbesc, oricat de dureros ar fi …Pentru că visele-mi sunt încă vii.

The worstDe Mihai Tudorică (absolvent al colegiului)

The worst pain is the one that’s never shown,The worst tear is the one that’s never known.The worst thing thing that can happen is to die inside,The worst thing you can feel is nothing, but pride.

The worst shit you can eat is to admit that you love someone, when you don’t,The worst thing you can do is to promise that you’ll do something, when you won’t.The worst smile you can show is the one that never comes from the inside,The worst fear you can bear is the one you’ll never be able to hide.

The worst thought you may have is to kill the loved one,The worst inten on you might have is to do many, but do none.The worst state of mind that you can indulge in is the one that tears you apart,The worst memory is the one you never forgot.

Agenda medicală: În spatele frezei moderne

Colţul dulce şi pripit

Durerea de a spune

Sunteţi un om de acţiune sau un visător?

Party fairy

Agenda medicală:

În spatele frezei moderneȘ m cu toții cât de mult contează pentru imaginea noastră coafura. O tunsoare potrivită, o culoare frumoasă de păr, cea

mai la modă tăietură asimetrică sau cum să îl coafăm sun eterne subiecte de discuții în pauze. Nu doar pentru fete... Băieții au câș gat rapid teren în acest domeniu: de multe ori tunsorile lor sunt mai sofi s cate și mai interesante vizual decât ale fetelor. În spatele frumuseții rămâne doar o singură întrebare: cum facem să îl păstrăm sănătos? Și vopsit, și frumos? Cu acest gând în minte ne-am adresat doamnei asistent medical Anca Mihai:

A.D.I.: Mai toată lumea, de câte ori suntem văzute (sau văzuți, în cazul băieților) cu o nouă culoare de păr, ne ceartă. Este chiar atât de rău că îl vopsim?A.M.: Pentru păr nu este bine, în niciun caz. Dar nici nu te poate opri nimeni. Este alegerea ta, în cele din urmă. Deci, cred că, de vreme ce nimeni nu te poate împiedica să îl colorezi, ceea ce pot să fac este să te îndemn să îl îngrijeș cu mult mai multă atenție decât pe un păr obișnuit. Există, vă amintesc tuturor, și opțiuni naturale pentru vopsire, mă refer la colorarea pe bază de plante, numai că sunt teribil de incomode. Și în niciun caz colorarea nu durează doar zece minute. Puteți alege mai degrabă nuanțatoare și vopsele fără

amoniac, care sunt un pic mai puțin nocive.A.D.I.: Multe dintre fete, e adevărat, apelăm și la mijloacele cosme cii pentru a ne înfrumuseța părul. Mai ales în ce privește culoarea lui. Cum facem să se mențină mai mult mp culoarea?A.M.: Folosește o gamă de șampon și balsam special special concepute pentru părul vopsit. Iar pentru pentru părul „natural” există game de șampoane speciale care intensifi că

nuanța lui sau îi dau refl exe. Vopsitul nu este întotdeauna cea mai sănătoasă, chiar dacă este cea maifrumoasă soluție.A.D.I.: Apa rece „calmează părul”? Așa cum am auzit pe la coafor? A.M.: Evident, o apă prea fi erbinte nu va face decât să irite scalpul. Totuși, nu recomand nici apa mai rece, deoarece vă poate paște o meningită.

A.D.I.: Cât de des trebuie să îți tunzi părul?A.M.: Îl tunzi când doreș , dacă ți se pare ție ars sau că are o anumită problemă. A.D.I.: Tăierea frecventă a vârfurilor s mulează creșterea părului? A.M.: Din păcate, nu s muleaza creșterea părului. Ceea ce spun coafezele este doar pentru a vă s mula să vă tundeți mai des. Oricum, părul crește cam cu un

cen metru pe lună. Deci, doisprezece într-un an.A.D.I.: Este adevărat că nu e bine să îți periezi părul foarte des? A.M.: Nu, nu este adevărat! Dimpotrivă, e bine să îl periezi chiar foarte des. De mai multe ori pe zi, pentru că scalpul este ajutat să respire. A.D.I.: Este adevărat că îți cad 100 de fi re pe zi, indiferent ce faci? Că nu depinde nici de alimentație și nici de cum îl îngrijeș ? A.M.: Da, așa este. În mod normal, o persoană pierde aproxima v 50-100 de fi re de păr pe zi. Pentru că și părul se înnoiește. Foliculii au și ei un ciclu al lor. Deci, nu trebuie să ne îngrijorăm pentru fi rele rămase pe o perie. Doar dacă se pierd mult mai multe fi re ar trebui să ne adresăm medicului.A.D.I.: Vă mulțumim pentru sfaturi. Cred că am mai făcut puțină lumină printre „miturile” despre îngrijirea părului. Vom reveni asupra subiectului altădată, ca să discutăm și despre importanța alimentației în îngrijirea lui.

A consemnat, spre „iluminarea” noastră, a tutuor,Alexandra Daniela Iuhaș,clasa a XI-a B.

Colţul dulce şi pripit În parfumurile bucătăriei calde

Nou an, noi gânduri, noi zile de împărtăşit cu colegii, cu prietenii, cu gaşca. O nouă reţetă cu care să te joci în colţul dulce şi pripit. Ca de obicei, uşoară, bună pentru începătoare. Cu ingrediente uşor de găsit prin casă şi... deloc pretenţioasă. În schimb, foarrrte gustoasă! Deci, sufl ecă-ţi mânecile şi apucă-te de treabă! Aromele din dulap, câteva ouă de prin frigider, un pic de făină şi de unt, un borcan de gem pot face minuni în mâinile cui ş e!

De prof. Maria Mirella Popescu

PRĂJITURA CU GEM ȘI COCĂ RASĂ

Pentru aluat :-150 g unt-250 g zahăr-2 plicuri de zahăr vanilat-3 gălbenuşuri-un vârf de cuţit sare-un praf de copt-esenţă de rom-făină cât cuprinde pentru un aluat tăricel

Pentru cremă:-3 albuşuri-20-50 g zahăr-50-100 g nuci măcinate/zdrobite -esenţă de rom- ~200g gem de prune sau din care vă place(4 linguri mari)

Se freacă untul cu zahărul şi vanilia. Se adaugă gălbenuşurile, praful de copt dizolvat în puţin lapte, romul şi treptat făina, până se obţine un aluat tare. Se frământă bine şi se separă un sfert (la care se mai adaugă un pic de făină, să fi e şi mai tare) şi se ţine la rece (10 min în congelator). Din restul de aluat se în nde o foaie în tavă care se unge cu gem, se adaugă albuşurile bătute spumă cu zahărul şi nuca. Peste toate, se rade (prin partea mare a răzătoarei) aluatul de la rece, repar zându-l uniform pe toată suprafaţa prăjiturii. Se coace la foc potrivit şi se taie caldă.

Pare modestă după cum o arată numele? Nu e deloc aşa, e pur şi simplu delicioasă!

Durerea de a spune

Colţul PersonalSincerIn m

Suntem în plin an şcolar şi mi-am propus să scriu despre cum putem să facem ca relaţiile noastre personale, colegiale, să se desfăşoare într-o atmosferă plăcută, paşnică, armonioasă.

De multe ori, plimbându-mă pe holurile şcolii, trec printre colegi de-ai voştri care ţipă, agresează verbal, înjură. Sigur, din simpa e, în niciun caz cu răutate!

Dar mă întreb: de dialog or fi auzit vreodată dragii noştri copii?

Comunicarea este primul factor care produce, care determină o atmosferă calmă, plăcută nu numai între adulţi, ci şi între adolescenţi. A ţipa, a striga, a înjura sunt moduri de transmitere a unor mesaje neadecvate, specifi ce acelora care nu cunosc, nu pot sau le e teamă să spună, să

ceară, să exprime, o nevoie, un gând, un sen ment. A spune ceea ce simţi, ceea ce gândeş , într-o manieră non-agresivă este atributul maturităţii şi al încrederii în propria noastră persoană. Mulţi dintre noi nu ş m să ne exprimăm punctul de vedere. EU cred, Eu am nevoie, Eu simt. Dar ş m să spunem “eş prost”, “eş tâmpit”, “du-te...” ori să învinovăţim pe

altcineva deoarece ne este teamă să ne asumăm responsabilitatea faptelor noastre.

Mă refer strict la limbajul elevilor, nu discut despre comunicarea adult/profesor-copil/elev.

Aş putea să dau un exemplu minor, în care o elevă este îmbrăcată cu ceva mai puţin adecvat. I se spune: “Fă, ce urât îţi stă, sau eş grasă, îţi stă

De profesor psiholog Monica Pătlăgean

naşpa. I s-ar putea transmite acelaşi lucru şi aşa: “Eu aş fi imbrăcat asta şi asta, poate ar fi fost bine dacă ţi-ai fi luat un pulover mai larg, o fustă mai... etc. Eu aş fi pus pe pleoape o altă culoare, mi-aş fi dat cu puţin negru etc”. Este un mod aser v în care exprimi ce părare ai tu, ce ai fi făcut tu fără a agresa şi fără a părea că impui părerea ta celuilalt. Mai mult de atât, este un mod de a te afi rma, prin faptul că iţi spui părerea

“eu cred, eu aş fi făcut aşa...”, fără a jigni şi fără a-l agresa pe interlocutorul tău.

Vă propun să exersa cu colegii voştri şi o să vedeţi că modul de a relaţiona cu ceilalţi se va schimba în mp. În bine, evident .

Mult succes!

Sunteţi un om de acţiune sau un visător?

Propus de Monica Pătlăgean, profesor psiholog

Ca întotdeauna în februarie, mulți vă vor spune că sunteți îndrăgos ți, că sunteți prea visători. Haideți să găsim împreună adevărul. Chiar așa: vă place mai mult să vorbiți și să visați în legătură cu un lucru sau să-l faceți? Pentru a afl a acest lucru, răspundeți la următoarele întrebări, încercuind varianta de răspuns care vi se potrivește.

1. Vă place să fi ți ocupat ? .................................................................................................................... da nu2. Vă simțiți enervat de trafi cul aglomerat și lent ? ............................................................................. da nu3. Manifestați tendința de a vă muta des de la o slujbă/ocupație la alta ? .......................................... da nu4. Vă simțiți mizerabil când stați degeaba ? .......................................................................................... da nu5. Vă place să urmăriți cu privirea ? ...................................................................................................... da nu6. Folosiți mai bine scările decât să așteptați li ul ? ............................................................................. da nu7. Vi s-a reproșat că faceți unele lucruri prea repede ? ........................................................................ da nu8. Vă sculați devreme chiar și în zilele de odihnă ? ............................................................................... da nu9. Vă entuziasmați în legătură cu noile proiecte ? ................................................................................ da nu10. Vă place să organizați pe alții ? ......................................................................................................... da nu11. Vă place mai mult să acționați decât să planifi cați ? ......................................................................... da nu12. Pierdeți mult mp meditând și visând cu ochii deschiși ? ................................................................ da nu13. V-ați gândit vreodată de unde venim cu toții și de ce ? .................................................................... da nu14. Vă place să descifrați cuvinte încrucișate ? ....................................................................................... da nu15. Vă place să vizitați muzee și galerii de artă ? .................................................................................... da nu16. Vă place să stați de vorbă ? ............................................................................................................... da nu17. În mod obișnuit urcați scările câte două odată ? .............................................................................. da nu18. Vi se pare că faceți mai multe lucruri decât persoanele pe care le cunoașteți ? ............................ da nu19. Preferați vacanțele ac ve, solicitante celor relaxante, cu mult mp liber ? ..................................... da nu20. Vă plic siți repede dacă nu aveți nimic de făcut ? ............................................................................ da nu

Răspuns:Cotarea și interpretarea rezultatelor :

Întrebare răspuns punctaj răspuns punctaj Întrebare răspuns punctaj răspuns punctaj1 da 1 nu 0 11 da 1 nu 02 da 1 nu 0 12 da 0 nu 13 da 1 nu 0 13 da 0 nu 14 da 1 nu 0 14 da 0 nu 15 da 1 nu 0 15 da 0 nu 16 da 1 nu 0 16 da 0 nu 17 da 1 nu 0 17 da 1 nu 08 da 1 nu 0 18 da 1 nu 09 da 1 nu 0 19 da 1 nu 0

10 da 1 nu 0 20 da 1 nu 0

Dacă scorul este între 12 și 20 puncte: sunteți mai mult un om de acțiune decât un gânditor, preferați să faceți lucrurile decât să gândiți asupra lor, vă place să fi ți ac v și aveți cât mai multe de făcut.

Dacă scorul este între 6și 11 puncte: în egală măsură vă place să fi ți ocupat, dar nu vă deranjează să consumați mp gândind asupra lucrurilor, vă puteți adapta destul de uțor la o gamă largă de circumstanțe.

Dacă scorul este de 5puncte sau mai puțin: sunteți sigur un gânditor, preferați să vă ocupați de o carte sau numai de gândurile dvs., decât să vă repeziți să faceți unele lucruri.

Party fairy De Corina Cris na Sima, clasa a XI-a B

O noapte în club, cu colegii tăi preferați, cu muzica ta îndrăgită, care iți mângâie sau iți sparge mpanul... și cu o bautură răcoritoare, ce va face din seara ta una de neuitat. Dar până ce noaptea aceea va veni, chinul pe care trebuie să îl înduri pentru ținuta perfectă nu se va diminua, ci dimpotrivă, se va înrăutați cu fi ecare încercare ce te aduce mai aproape de termenul limită. Deoarece nu este vorba numai de ținută in sine, ci de factorii care ar putea -o transforma dintr-o experiență unică, într-o experiență dureroasă sau, doamne ferește, umilitoare.

În primul și primul rând, exact sub ochi, avem ceea ce este cel mai important din întreaga ținută, adică...rochia! Exact ce te aduce sub ochii tuturor în discotecă. Fie în sens bun,

stârnind admirație, fi e în sensul rău al cuvântului, stârnind comentarii ironice și răutăți, îndoieli privitoare la gusturile tale în materie și la capacitatea ta de a alege.

Top 5 tendințe pentru rochiile de petrecere/bal din acest an sunt: p balerină, asimetrică, prințesă, fl orală, și în ‘purple’. Hai să discutăm rând pe rând opțiunile pe care le ai pentru party-urile cu adevărat senzaționale.

Dacă vrei să dansezi liber, rochia de p balerină (tutu-ul, 1) este cea mai potrivită, având în vedere că este rela v scurtă (cu o lungime ce ajunge numai până la genunchi), elegantă și dulce. Este și foarte delicată, ajutându-te să inspiri impresia de prezență „roman că”.

Rochia asimetrică (2) este pentru ne în cazul în care ai niște picioare de invidiat, căci fusta este scurtă și spatele alungit, ceea ce îi dă un aspect formal. Formal, formal, dar cu picioarele scoase

în evidență! Musai, căci al el vei părea scundă și bondoacă! Picioare lungi și tocuri înalte deci la această rochie!

Pentru aproape orice siluetă, elegante dar șic, rochiile p prințesă (3) sunt de mult mp preferatele multor femei. Cand nu po alegi o culoare, pui mai multe; roman ce și amuzante, rochiile fl orale te pun în evidență și eș mai colorată decât restul, garantat!

Pentru prințesele care au depășit obsesia rozului, aleg rochiile „purple” (purpurii, 4), care sunt la modă în acest an, indiferent de formă, fi ind îndrăznețe și nu la fel de drama ce precum cele roșii (cu adevărat pasionale).

Sfatul meu în materie de rochii este simplu: nu alb. Deși este o alegere bună pentru fetele slabe, deoarece le pune

în evidență calitățile și detaliile fi zice nu prea defi nite, albul se murdărește imediat! Nici măcar nu te poți așeza, iar spre sfârșitul nopții, vei uita de acest lucru. E posibil ca nici măcar să nu ajungi cu ea intactă pănă la des nație, ca să nu mai vorbim de faptul că, deși eș atentă la băutura ta, ceilalți s-ar putea să nu fi e. Apoi, să fi m serioși, nu vrei să-ți verifi ci rochia de pete din 5 în 5 minute. Nu așa vei dori să-ți aminteș de o petrecere colosală. Altceva? Nu prea lungă, o să calci pe ea sau altcineva o va face și te vei încurca în ea. Nu prea scurtă, deoarece

nu vrei să tragi de ea tot mpul. Vrei să dansezi, nu?! Nu prea strâmtă: nu vrei să te sufoci și, în plus, cum vei dansa în ea? Deci: rochia perfectă vine în culoarea ta favorită și numai dacă e perfect confortabilă și nu îți dă bătăi de cap. În rest? Dansează, dansează, dansează!

1 2 3 4

Povestea vorbei ...

cu vocabularul la control

Picătura de râs

Taj Mahal, un simbol al dragostei

Curiozităţi Geografice: vulcanul Paricutin

Povestea vorbei ...De prof. Maria Mirella Popescu

Lectura poeziilor lui Arghezi este mereu un prilej de încântare și, în același mp, o bună ocazie de a ne îmbogăți vocabularul ori de a scoate la lumină cuvinte atât de frumoase din limba română, pe care avem supărătoarea tendință de a le da uitării.

1. Plăvan - A: cocoș bătrân; B: bou; C: gâscan.2. Hlamidă – A: haină populară; B: man e albă sau roșie; C: pantaloni de trening, în

vechime.3. Brumar - A: decembrie; B: octombrie; C: noiembrie.4. Schivnic – A: slăbănog, nepu ncios; B: primi v, needucat; C: pustnic, sihastru.5. Alăută – A: violă; B: cobză; C: vioară.6. Lavandă – A: parfum extras dintr-o plantă; B: cremă de ghete; C: spumă de mare.7. Aguridă – A: portocală; B: lămâie; C: strugure.8. Crisalidă – A: bijuterie cu strasuri; B: nimfă a fl uturelui; C: vas de cristal roșu. 9. Brocart – A: țesătură de mătase; B: voal brodat; C: stofă groasă și aspră.10. Zăbavă – A: infl uență nefastă; B: lentoare, lene; C: neîncredere.

Alege una dintre cele trei variante de răspuns , apoi uită-te să vezi (pag. 30) dacă ai răspuns corect.

BONUS: CU VOCABULARUL … LA CONTROL!

1. Giol – can tatea de piese necesară unui jucător, pentru a câș ga la:

a. Șahb. Arșicec. Domino

2. Dup – cuvânt care imită:a. Mersul apăsatb. Ritmul de dubstepc. Sufl atul în trombon

3. Pal -a. lipsit de elocvențăb. palidc. material de construcție s clos, folo-sit la izolarea balcoanelor

4. Scud – veche monedă dina. Africab. Antarc cac. Europa

5. Flax – material organic eliminat în producția de:

a. medicamente biob. preparate din carnec. sucuri de legume

6. Fler – a. conversație ușoarăb. simț de orientare rapidăc. instrument de sufl at cu clape

7. Jir – fructul:a.pinuluib. faguluic. stejarului

8. Glaf – element de construcție din al-cătuirea:

a. acoperișuluib. hornuluic. ferestrei

9. Gir –a. ansamblu de suneteb. act de garanțiec. boală de ochi

10. Flec – a. pe c aplicat pe tocul încăl-țămintei

b. lucru de nimicc. bășicuță pe piele

11. Flan – prăjitură cu:a. zahăr arsb. cremă și fructec. morcovi

Alege una dintre cele trei variante de răspuns , apoi uită-te să vezi (pag. 31) dacă ai răspuns corect.

E încă iarnă, dar eș cu gândul la vacanța de primăvară, copleșit de astenie… Fiindcă ș m că nu ai chef de nimic, am ales o listă de cuvinte mici, mi tele…, miiiiici de tot: monosilabice!

Picătura de râs... sau, al el spus, haideți să facem haz de necazul evaluărilor din primul semestru, cu noi mostre din inepuizabilul umor

involuntar de care dau dovadă unii dintre colegii noștri (garantăm calitatea și statutul incontestabil de „perlă a coroanei”):

• Categoria demimondene:- „Modern mai este (romanul Patul lui Procust, de C.Petrescu – n.r.) și prins lul de îmbrăcăminte pe care le purtau personajele îmbrăcate mereu la patru ace.- Codul ne prezintă cum cele două persoane, bine ins tuționalizate prin roluri, au un dialog formal.

• Categoria „gura păcătosului adevăr grăiește”:- Construcția personajului este foarte reușită, deoarece sunt niște personaje cu capul pe umeri și responsabile, cu excepția Emiliei Răchitaru, care era mai iresponsabilă și umbla prin toate așternuturile bărbaților.

• Categoria „avem cultură, avem valoare”:- Connect-R a ci t sute de cărți și sute de discționare Română-Engleză ca să ajungă unde este astăzi.- El (Smiley – n.r.) se rezumă la înfățișare și la caracter: este slab și are un minunat păr șaten.

• Categoria „trivia”:prefață este:

a. în general, caracterizată prin mai multe feluri de a fi , de a se comporta și, de aceea, tot mpu’, cei din jurul tău au impresia că ai mai multe fețe:

b. a doua față a unui om;c. caracterizarea sufl etească a unui om

Taj Mahal, un simbol al dragosteiDe Andreea Portărelu (clasa a X-a F)

Înainte de a fi patrimoniu mondial şi un monument de arhitectură, Taj Mahal este, după părerea poetului englez Edwin Arnold, dragostea unui împărat incrustată în piatră. Edifi ciul funerar, celebru în India şi în toată lumea, a fost construit de împăratul Shah Jahan, în secolul al XVII-lea, în memoria soţiei lui, Mumtaz Mahal, de a cărui moarte a fost devastat. Moartea acestei a doua soţii a şahului, după naşterea celui de-al paisprezecelea copil, a însemnat pentru el nu numai pierderea celei mai frumoase şi inteligente partenere, dar şi a unui sfetnic de neînlocuit.

Amplasat intr-un peisaj minunat, pe malul râului Yamuna din Agra, este unul dintre cele mai vizitate obiec ve turis ce ale Asiei. Vizitatorii sunt uimiţi de strălucirea ansamblului, de culorile lui schimbătoare, roz la răsăritul Soarelui şi gălbui la Asfi nţit. Acest

simbol al dragostei a fost proiectat de arhitectul Iranian Ustad Isa; construcţia a început în anul 1631 şi a durat 22 de ani. Au

muncit din greu peste 20.000 de oameni, materialele aduse din întreaga Indie fi ind trasportate de 1.000 de elefanţi. Realizare de geniu, Taj Mahal, ridicat pentru a fi mormântul celei mai iubite femei, a devenit, după alţi 35 de ani, şi locul de odihnă al şahului. În aceeaşi cameră mortuară a sculpturii fl orale, alături de sicriul incrustat cu pietre preţioase al împărătesei, au fost depuse rămăşiţele creatorului moral al monumentului.

Chiar dacă mpul a trecut, frumuseţea palatului funerar a ramas neş rbită.

Dacă ceva îl ameninţă atacându-i frumuseţea şi farmecul, nu este trecerea mpului, ci poluarea.

RĂSPUNSURI pentru rubrica „Povestea vorbei” de la pagina 281. Plăvan (B)– bou; folosit ca adjec v, se referă la culoarea alb-gălbuie sau alb-cenușie a

unor boi/vaci.2. Hlamidă (B) – man e făcută dintr-o bucată dreptunghiulară de stofă albă sau roșie, prinsă

cu agrafă pe umăr, purtată de vechii greci și romani în călătorii, la fes vități etc; man e împărătească sau arhierească la bizan ni.

3. Brumar (C ) – luna noiembrie.4. Schivnic (C ) – pustnic, sihastru.5. Alăută (B) – instrument muzical asemănător cu cobza. 6. Lavandă (A) – levănțică, parfum extras din levănțică.7. Aguridă (C ) – strugure înainte de coacere, cu gust foarte acru, cu care se acresc ciorbele

în unele regiuni ale țării.8. Crisalidă (B) – nimfă a lepidopterelor (fl uturilor), ale căror tegumente au refl exe metalice. 9. Brocart (A) – țesătură de mătase de calitate superioară, înfl orată sau ornamentată cu fi re

de aur sau de argint.10. Zăbavă (B) – întârziere, înce neală, tărăgăneală, zăbovire. Expresia un bob de zăbavă

înseamnă un pic de răbdare, imediat, numaidecât, îndată; răgaz, odihnă.

Curiozităţi Geografice: vulcanul ParicutinDe prof.Adriana Călugăru

Astăzi vă prezentăm unul dintre cele mai interesante “personaje” ale atlaselor de curiozități geografi ce. Se numește Paricu n și este, într-adevăr, o ciudățenie de vulcan. Iar ciudățenia începe cu însăși “nașterea” lui, care i-a provocat pe mulți să îi dedice lucrări cât se poate de serioase, de specialita-

te. Pur și simplu mai este numit și “vulcanul care s-a născut într-un lan de po-rumb”, pentru că exact așa a apărut, din senin. În 1943 a devenit ac v, apărând deci într-un lan de porumb, din Mexic, și obligând un sat întreg să se mute în altă parte.

În 24 de ore, fi sura originară s-a transformat într-o prăpas e lată de 25

de metri, care, ulterior, s-a deschis și mai mult. Și asta nu e puțin lucru, dacă avem în vedere faptul că a apărut pe un loc care, înainte, a fost perfect plat. Într-un banal lan de porumb. La puțină vreme după aceasta, prăpas a s-a trans-format într-un deal înalt cât un bloc de

zece etaje. Incredibil, nu?! Vulcanul a „lucrat” aproape zece ani, remarcându-se tocmai prin faptul că a avut cea mai spectaculoasă “apariție” și cea mai rapi-dă dezvoltare.

Într-o singură zi s-a transformat într-un adevărat monstru, ridicându-se deasupra pământului cu 6 metri. Într-o săptămână, a format un con de 150 de metri, iar după zece săptămâni, conul s-a dublat. După un an, vulcanul măsura 450 de metri în înălțime. În numai 2 ani s-a lățit cu 16 kilometri. În primele luni, a „scuipat” în jur de două miliarde de metri cubi de cenușă și lavă, eliberând zilnic circa 100.000 tone de lavă. Paricu- n, acum inac v, face parte dintr-o linie

vulcanică lungă de 900 de kilometri și lată de 130 de kilometri, numită Centura vulcanică transmexicană.

RĂSPUNSURI pentru „Cu vocabularul la control” de la pagina 28:1 – b. can tatea de arșice (oase) pe care trebuie să o pună la un loc fi ecare par cipant al

jocului2 - a. cuvânt care imită mersul apăsat, tropăitul încălțămintei, zgomotul înfundat produs de

o izbitură, căzătură etc.3 – b. palid (despre oameni sau despre fața lor); care au o culoare ștearsă (despre obiecte sau

fi ințe); fără strălucire, lipsit de intensitate (despre lumină)4 – c. monedă veche de argint sau de aur care a circulat în unele țări din Europa apuseană 5 – b. țesut conjunc v elas c (tendoane, car laje etc.) care se elimină din carne la prepararea

produselor de carmangerie6 – b. simț de orientare rapidă într-o împrejurare sau într-o situație difi cilă; perspicacitate7 – b. fructul fagului, alcătuit dintr-o cupă ruginie ghimpoasă, care conține două-trei semințe,

folosit ca hrană pentru porci8 – c. element de construcție folosit la căptușirea părții inferioare a golului unei ferestre9 – b. mijloc, act prin care cineva garantează pentru acțiunile, cinstea, aranjamentele cuiva10 – a. pe c care se aplică pe tocul încălțămintei11 – b. prăjitură cu cremă și fructe (vezi ilustrația aferentă)

Din numărul următor:What a Spring Day! (Ecouri vesele, aromate, minunate de la una dintre cele mai așteptate și

interesante expoziții din colegiul nostrum. Bineînțeles, dosar special “Colțul dulce și pripit”!)

Au înnebunit salcâmii! (gânduri de început de primăvară. Tradiții și nouăți. Trend în materie de mărțișoare – reportaj fotografi c în atelierul CDI)

Despre școală… al el: ecouri ale ac vităților extrașcolare din săptămâna 1-5 aprilie

Liber la fi cțiune (proză scurtă și eseis că made in Moțoc)

Atenție, pe locuri, fi ți gata, desprimăvărare! (sfaturi din agenda medical, pas le de lifestyle și trucuri cu… ținută spor vă, menite să vă redea energia)

picătura de viaţă

Documents

modul s ănătos de viaţă

În altă viaţă

medii de viaţă şi relaţii de hrănire

stil de viaŢĂ sĂnĂtos

viaţă după viaţă

olimpiada “lectura ca abilitate de viaţă”

eurolife erb asigurĂri de viaŢĂ ... -...

aventurile lui pic- picătura de ploaie

asigurarea de viaŢĂ În confruntarea cu criza economicĂ...

ciclului de viaţă al proiectelor

619. vino la apa de viaţă

elisabeth kubler- lecŢii de viaŢĂ

o zi din viaŢĂ, ultima zi de grĂdiniŢĂ

educaŢia pentru formarea deprinderilor de viaŢĂ

metode de extindere a duratei de viaţă a bateriei

2. primim continuu viaţă de la el

globe manualul mentorilor anexa 2 mini-jocuri · (topirea -...

modul sănătos de viaţă - igienagenerala.usmf.md...

stil de viaţă sănătos

691. stăm lângă apa de viaţă