perceperea persoanelor-formarea impresiilor
Post on 14-Apr-2018
271 Views
Preview:
TRANSCRIPT
-
7/30/2019 perceperea persoanelor-formarea impresiilor
1/59
1
Gr. 3
-
7/30/2019 perceperea persoanelor-formarea impresiilor
2/59
2
Privim pe cineva si imediat o anume
impresie despre caracterul acestuia apare de lasine
Aceasta capacitate de a intelege instantaneu
ceva din caracterul unei persoane, de a ne formao conceptie despre cineva ca despre o fiintaumana, un centru de viata si vointa care poseda
caracteristici particulare ce alcatuiesc oindividualitate aparte reprezinta premiza vietiisociale (Asch,1946)
-
7/30/2019 perceperea persoanelor-formarea impresiilor
3/59
3
Cercetarile de psihologie sociala au
demonstrat (si experienta cotidiana confirma) ca:Suntem capabili sa ne formam o impresie
cvasi-totala despre o persoana chiar si daca
ducem lipsa de informatiiDe cele mai multe ori nu depunem un efort
deosebit si constient pentru a ne forma o
impresie despre cinevaImpresiile despre cineva ,finetea si continutul
acestora sunt dictate de scopurile interactiunii
-
7/30/2019 perceperea persoanelor-formarea impresiilor
4/59
4
Exista doua modalitati de formare a
impresiilor despre ceilaltiImpresiile despre ceilalti se pot forma in
timpul perceperii si interactiunii directe =>
persoana perceputa se afla in campul nostruperceptiv (ex:-comunicarea fata in fata,convorbirea telefonica)
Impresiile se pot forma si indirect => candpersoana respectiva nu se afla in campul
nostru perceptiv
-
7/30/2019 perceperea persoanelor-formarea impresiilor
5/59
5
Ne formam impresii despre o alta persoana
pe seama:-unor documente
-unor produse ale activitatii sale
-sau discutam cu o persoana despre oalta persoana
Sensul pe care-l dau psihologii sociali
expresiei apercepe opersoana este apropiatde cel al expresiei a-si face o impresie despreea.
-
7/30/2019 perceperea persoanelor-formarea impresiilor
6/59
6
Rolul activ al observatorului
Unul dintre primele modele ale perceptie =>BRUNSWICK(1934)
A studiat in principal modul in care sunt
percepute obiectele neanimate.Conformmodelului, individul le percepe datoritareceptorilor senzoriali.
Obiectul perceput este mereu o reprezentarepartiala, dar nu neaparat deformata, a unuiobiect real.
-
7/30/2019 perceperea persoanelor-formarea impresiilor
7/59
7
EXPERIMENTUL LUI LEEPER (1935)
Leeper a folosit:- o imagine ambigua (in care putem vedea fie o
femeie tanara fie o femeie batrana)
- plecand de la imaginea ambigua a realizat alteledoua:
=>una reprezinta fara nicio ambiguitate o femeie
tanara
=>una reprezinta fara nicio ambiguitate o femeiebatrana
-
7/30/2019 perceperea persoanelor-formarea impresiilor
8/59
8
-
7/30/2019 perceperea persoanelor-formarea impresiilor
9/59
9
Experimentul se desfasoara in doua etape:-In prima faza: Subiectii privesc cele 2 imagini
clare:- jumate privesc imaginea femeii tinere
- jumate imaginea femeii batrane-Fiecare subiect descrie imaginea pe care a vazut-o.
-Apoi, toti subiectii privesc imaginea ambigua si
descriu ce au vazut
-
7/30/2019 perceperea persoanelor-formarea impresiilor
10/59
10
Rezultate: => toti subiectii care au privitinitial imaginea femeii batrane continuaus-o vada in imaginea ambigua
95%din subiecti care au privit initialimaginea
femeii tinere continuau s-o vada in imagineaambigua
Concluzia :Atat unii cat si ceilalti si-au
structurat activ obiectul perceptiei si chiar maimult aceasta structurare a urmat in sensulprimelor lor perceptii ,dovedind astfel unanumit grad de stabilitate.
-
7/30/2019 perceperea persoanelor-formarea impresiilor
11/59
11
Diferente dintre perceperea persoanelor
si cea a obiectelor
Fiske si Taylor (1991) au realizat o lista cuprincipalele diferente:
o persoana este sensibila la opiniile celor din jur
o persoana reprezinta o sursa dinamica deinformatii
o persoana este in acelasi timp tinta perceptiilornoastre dar si un observator
o persoana este mai complexa decat un obiect
-
7/30/2019 perceperea persoanelor-formarea impresiilor
12/59
12
-
7/30/2019 perceperea persoanelor-formarea impresiilor
13/59
13
I. Unui grup de subiecti li s-a prezentat
initial, o lista ce cuprindea 3 trasaturi:INTELIGENT, MUNCITOR,IMPULSIVsi li s-a cerut sa-si formeze oopinie asupra persoanei care le poseda.
II. Acelorasi subiecti li s-a prezentat o altalist ace continea alte 3 trasaturi: CRITIC,INCAPATANAT, INVIDIOS si li s-a
cerut acelasi lucru.La sfarsit, subiectii au fost informati catoate cele 6 trasaturi apartin aceleiasipersonae.
-
7/30/2019 perceperea persoanelor-formarea impresiilor
14/59
14
REZULTATE:
Subiectii au intampinat dificultati in areconcilia cele 2 impresii formate initial cu
privire la 2 persoane diferite. Acestedificultati nu s-au inregistrat in cazulsubiectilor care au fost informati de le
inceput ca toate cele 6 trasaturi apartinaceleiasi persoane.
-
7/30/2019 perceperea persoanelor-formarea impresiilor
15/59
15
-
7/30/2019 perceperea persoanelor-formarea impresiilor
16/59
16
Acest experiment a analizat ipotezaconform careia "teoriile" pe care le formulam in
legatura cu celelalte persoane ne ghideazaperceptiile.
Subiectilor li s-a prezentat o lista cu 7
trasaturi ale unei persoane fictive dintre care 6raman neschimbate si una variaza in functie deconditiile experimentale. Ei trebuie sa isiexprime impresia cu privire la persoana
respectiva, apoi sunt rugati sa aleaga dintr-o altalista de perechi de trasaturi opuse pe aceleacare, caracterizeaza cel mai bine acea persoana.
-
7/30/2019 perceperea persoanelor-formarea impresiilor
17/59
17
Ordinea
de
prezentare
Conditia
1
Conditia
2
Conditia 3 Conditia 4
1 Inteligent Inteligent Inteligent Inteligent
2 Abil Abil Abil Abil
3 Muncitor Muncitor Muncitor Muncitor
4 Cald Rece Politicos Insensibil
5 Hotarat Hotarat Hotarat Hotarat
6 Practic Practic Practic Practic
7 Prudent Prudent Prudent Prudent
-
7/30/2019 perceperea persoanelor-formarea impresiilor
18/59
18
REZULTATE:
Cel putin 90% dintre subiectii din conditia 1au considerat persoana generoasa, fericita,
petrecareata, in timp ce foarte putini dintre ceidin conditia 2 o considera astfel. Diferenteledintre reactiile subiectilor din cele 2 conditiiexperimentale sunt mult mai mici in cazulcalificativului "de incredere.
-
7/30/2019 perceperea persoanelor-formarea impresiilor
19/59
19
Conditie experimentala
Exemple
de
trasaturi
propuse
Conditia
1
cald
Conditia 2
rece
Conditia 3
politicos
Conditia 4
insensibil
Generos 91 *83
8 56 2 58
Siret 65 40 25 30 20 50
Fericit 90 56 34 75 10 65
Petrecaret 94 77 17 87 31 56
De
incredere
94 5 99 95 5 100
-
7/30/2019 perceperea persoanelor-formarea impresiilor
20/59
20
Asch a vrut sa afle daca acest efect
este specific trasaturilor propriu-zise saumai curand conotatiei lor. Astfel se
demonstreaza ca efectul adjectivelor
introduce in conditiile 3 si 4 este maiputin important. Diferentele dintre
procentele obtinute in conditiile 3 si 4
sunt mai mici decat diferentele obtinutein conditiile 1 si 2. Procentele pentru
calificativul "de incredere" nu difera.
-
7/30/2019 perceperea persoanelor-formarea impresiilor
21/59
21
Informatia ca o persoana este
politicoasa sau insensibila nu schimbaimpresia generala despre acea persoana.Astfel, Asch a ajuns la concluzia ca
anumite trasaturi sunt mai centrale decataltele. In timp ce adjectivele cald si recejoaca un rol central in formarea
impresiilor, calificativele politicos siinsensibil au un rol periferic.
-
7/30/2019 perceperea persoanelor-formarea impresiilor
22/59
22
Asch introduce conditia-martor ce
corespunde unei situatii in care manipulareaexperimentala (VI) lipseste. In aceasta conditiese mentioneaza doar cele 6 trasaturi constanteale persoanei fictive.
Diferentele obtinute in conditia-martor sicele inregistrate in fiecare din conditiileexperimentale sunt mai ridicate pentru conditiile1 si 2 decat pentru conditiile 3 si 4. Ele suntmai mici in cazul trasaturii "de incredere".
-
7/30/2019 perceperea persoanelor-formarea impresiilor
23/59
23
Exemple de trasaturi propuse
Conditii Generos Rafinat Fericit Petrecaret De incredere
Martor 55 % 49 % 71% 69 % 96%
Nr. 1
cald
*(91 %)
**36
(65%)
16
(90 %)
19
(94 %)
25
(94 %)
2
Nr. 2
rece
(8%)47
(25 %)24
(34%)37
(17 %)52
(99 %)3
Nr. 3
politicos
(56 %)
1
(30 %)
19
(75 %)
4
(87 %)
18
(95 %)
1
Nr. 4
insensibil
(58 %)3
(50 %)1
(65 %)6
(56 %)13
(100 %)4
-
7/30/2019 perceperea persoanelor-formarea impresiilor
24/59
24
Prezentarea persoanei-tinta
Asa cum au aratat si experimentele lui Asch, studiulperceptiei implica : 1 subiect receptor +
1 persoana tinta
Prezentarea persoanei o putem face in diverse moduri:
ex: putem sa le prezentam subiectilor:
- o persoana reala
- o fotografie a persoanei in cauza- o inregistrare video
- sau ca si Asch o putem descrie
-
7/30/2019 perceperea persoanelor-formarea impresiilor
25/59
25
S-a incercat sa se stabileasca daca, atunci
cand descriem o persoana in mod spontan ,
ne referim mai degraba la trasaturile depersonalitate decat la alte elemente cum ar
fi:comportamentele, aspectul fizic etc.
-
7/30/2019 perceperea persoanelor-formarea impresiilor
26/59
26
Experimentul lui Park(1986)
-Persoanele participante sunt in acelasi timp:
-subiecti
-sipersoane tinta-Timp de cateva saptamani acestia asista la un
seminar, deci au posibilitatea de-a interactionaunii cu altii.
-Periodic,fiecaruia I se cere sa-si formulezeimpresii cu privire la ceilalti.
-
7/30/2019 perceperea persoanelor-formarea impresiilor
27/59
27
-Pornind de la analiza impresiilor, Park a realizato grila in care apar urmatoarele categorii:
trasaturi de personalitate
comportamente (actiuni)
atitudini, sentimente, credinte
caracteristici numite demografice,
sociale,familialecaracteristici fizice si biologice
-
7/30/2019 perceperea persoanelor-formarea impresiilor
28/59
28
Rezultate: 1 trasaturi de prsonalitate-cel mai
frecvent citate- 65%2 comportamentele- 23%
3 caracteristici fizice- 6%
4 atitudini si credinte- 3%5 caracteristici demografice- 3%
Rezultateleobtinute de Park arata ca pe masura ce
timpul trece si persoanele se cunosc maibine,frecventa evocarii trasaturilor depersonalitate creste.
-
7/30/2019 perceperea persoanelor-formarea impresiilor
29/59
29
In formarea impresiilor, ne lasam de foarte
multe ori influentati de simtul comun, care poate fi
afectat de erori precum:
- Ordinea prezentarii informatiilor;- Relevanta informatiei pentru realizarea interactiunii;
- Valenta informatiei;
- Ordinea si valenta informatiei actionand simultan;
- Socializarea si experienta personala;
- Nevoia de coerenta.
Conteaza prima impresie pe care o creezi.
-
7/30/2019 perceperea persoanelor-formarea impresiilor
30/59
30
ASCH (1946)
Ofera subiectilor o lista cu 6 trasaturi de
personalitateV.I.ORDINEA PREZENTARII:
a.trasaturi pozitive, apoi negative;
b.trasaturi negative, apoi pozitive;Sarcina: realizarea unei descrieri narative a
persoanei
Rezultate: -conditia 1persoana descrisa estecompetenta si ambitioasa
-conditia 2persoana descrisa esteexploziva si neadaptata social
-
7/30/2019 perceperea persoanelor-formarea impresiilor
31/59
31
La sfarsit, li se ofera subiectilor perechi
de trasaturi opuse: generos - zgarcit,puternic - slab, iar ei trebuie sa aleaga dinfiecare pereche trasatura care se potriveste
persoanei descrise.
Conditia 1: subiectii aleg caracterisicile
pozitive;
Conditia 2: subiectii aleg caracteristici
negative;
-
7/30/2019 perceperea persoanelor-formarea impresiilor
32/59
32
EXPLICATIA LUI ASCH: formareaimpresiilor este un proces automat, care sedeclanseaza din clipa in care este perceput
primul bit de informatie despre persoana incauza, acea informatie primara influentandmai apoi perceperea informatiilor
succesive, conform principiilor gestaltului.
-
7/30/2019 perceperea persoanelor-formarea impresiilor
33/59
33
JONES, ROCK, GOETHALS, WARD
(1968)
- ordinea prezentarii influenteaza sijudecata despre abilitatea persoanei;
SARCINA: -parcurgerea unei liste cu 30de probleme de vocabular, din care 15 erau
corecte, 15 erau gresite;-evaluarea abilitatii
lingvistice a persoanei;
-
7/30/2019 perceperea persoanelor-formarea impresiilor
34/59
34
3 conditii experimentale:
1. primele 15 probleme10 raspunsuri corectedispuse aleator (feed-back pozitiv);
2. primele 15 probleme10 raspunsuri gresitedispuse aleator (feedback negativ);
3. raspunsurile corecte erau dispuseproportionat;
IPOTEZA INITIALA: subiectii vor fiinfluentati de rezultatele oferite in cea de-a douaparte a seriei, adica ultimele feedbackuri vordetermina evaluarea abilitatii.
-
7/30/2019 perceperea persoanelor-formarea impresiilor
35/59
35
REZULTATE: subiectii din conditia 1 auconsiderat ca persoanele au abilitati lingvistice
superioare comparativ cu cei din conditia a doua,considerati mai putini abili.
CONCLUZII:
formarea impresiilor este un proces on line, si lafel cum a spus Asch, incepe cu primul bit deinformatie disponibila
primele informatii atrag mai multa atentie decatcele subsecvente, iar alocarea de atentieinfluenteaza prelucrarea informatiei -> buncodaj mnezic al acesteia.
-
7/30/2019 perceperea persoanelor-formarea impresiilor
36/59
36
EFECTUL INFORMATIEI RECENTE
este o alta eroare care apare in formareaimpresiei;
EXPLICATII de natura:
procesuala: limitarea in resurse cognitive
(distragerea atentiei, oboseala);
motivationala: scopul interactiunii este de aimbunatatii performanta tintei (notareaelevilor);
-
7/30/2019 perceperea persoanelor-formarea impresiilor
37/59
37
Trasaturile de personalitate care au un impactmai mare asupra impresiei finale au fost definite cafiind trasaturi centrale iar trasaturile care au unimpact mai redus asupra impresiei finale sunttrasaturi periferice.
-
7/30/2019 perceperea persoanelor-formarea impresiilor
38/59
38
Astfel, Kelley (1950) a realizat un experiment peniste studenti care au optat pentru cursul de psihologie.
Acestia au fost anuntati de catre experimentator ca,datorita absentei pe moment a profesorului titular ei vorface orele cu un "profesor oaspete"(in realitate,complicele experimentatorului). Studentilor li s-a maispus ca in final vor fi rugati sa evalueze profesorul incauza (motivul invocat: departamentul este interesat deevaluarea cadrelor didactice)
Participantii au primit informatii despre "noulprofesor" si niste pliante cu trasaturile pe care le-autilizat Asch in experimental sau, prezentate ca fiindevaluari ale colegilor cu care profesorul lucrase anterior.
-
7/30/2019 perceperea persoanelor-formarea impresiilor
39/59
39
In una din conditii, fostii colegi apreciau ca noul
profesor este "afectuos" iar in cealalta conditieexperimentala, acelasi profesor era vazut ca fiind "maicurand distant"
Confruntati cu lista de trasaturi opuse, s-a observat
o diferenta semnificativa in evaluarea profesorului infunctie de variatia VI (s-au obtinut aceleasi rezultate casi in cazul experimentului lui Asch). Persoanele care auaflat ca profesorul este o persoana afectuoasa au
participat la discutiile din timpul orelor in proportie de56% fata de cei carora li s-a spus ca profesorul estedistant care au participat la discutii in proportie de32%.
-
7/30/2019 perceperea persoanelor-formarea impresiilor
40/59
40
Care ar fi motivele generice care determina
centralitatea trasaturilor?Rosenberg, Nelson si Vivekananthan (1968)
au analizat corelatiile existente intre 60 deperechi de trasaturi, ajungand la concluzia caexista 2 axe relevante pentru evaluareapersoanei: axa dezirabilitatii sociale (cu poliievaluativi prietenos/bun socialostil/rau social)
si axa dezirabilitatii intelectuale (competent/bunintelectualincompetent/rau intelectual).
-
7/30/2019 perceperea persoanelor-formarea impresiilor
41/59
41
Distant/ Rece
Nesociabil
Lipsit de umor
Nepopular
Nefericit
RAU SOCIAL
BUN SOCIAL
RAU INTELECTUAL
BUN INTELECTUAL
Lipsit de
imaginatie
Impulsiv
Iresponsabil
Non - inteligentProst
Naiv
Simtul umorului
Popular
SociabilDe treaba
Afectuos / Cald
savant
desteptInteligent
Imaginativ
-
7/30/2019 perceperea persoanelor-formarea impresiilor
42/59
42
O atare organizare a trasaturilor se explica prinimpactul a doua motive esentiale importante pentru
organizarea interactiunilor sociale:- nevoia de a prezice daca o persoana va fi prietenoasa
sau ostila in comunicarea cu noi si
- nevoia de a cunoaste daca persoana este sau nu
competenta.Este important de remarcat ca exista o corelatie
intre cele doua axe si diferitele tipuri de atractieinterpersonala. Astfel, dezirabilitatea sociala este un bun
predictor pentru gradul in care ne face placere sainteractionam cu o persoana, in timp ce competentaintelectuala este corelata cu masura in care respectam oanume persoana.
-
7/30/2019 perceperea persoanelor-formarea impresiilor
43/59
43
EFECTUL INFORMATIILOR NEUTRE,NEGATIVE SI EXTREME
EFECTUL INFORMATIEI NEUTRElipsainformatiilor precise despe ceilalti;
EFECTUL INFORMATIEI NEGATIVEoinformatie negativa minora duce la exacerbarea
importantei informatiei si la o distorsiune a perceptiei;impresiile negative sunt mai greu de schimbat;Cauze:
- sunt neobisnuite si distinctive => atrag atentia;
- sugereaza indirect un potential pericol;EFECTUL INFORMATIEI EXTREMEo
trasatura mai pronuntata are un impact mai mare decatuna moderat manifesta;
-
7/30/2019 perceperea persoanelor-formarea impresiilor
44/59
44
IMPACTUL SIMULTAN AL ORDINII:
EFECTUL DE HALO SAU EROAREAEVALUATIVA
Formarea impresiilor = evaluare;
Valenta informatiei anterioare determina odistorsiune a informatiilor subsecvente in sensulevaluarii initiale:
HALO - pozitiv (ne confruntam mai intai
cu informatii pozitive);- negativ (ne confruntam mai intai
cu informatii negative);
-
7/30/2019 perceperea persoanelor-formarea impresiilor
45/59
45
ASPECTUL FIZIC (capabil sa inducaun efect de halo);
-atunci cand ne place de cineva sunteminclinati sa-i atribuim si alte caracteristici
favorabile, astfel tindem sa credem ca ceea
ce este frumos se presupune ca este si bun;
-
7/30/2019 perceperea persoanelor-formarea impresiilor
46/59
46
DION, BERSCHEID, WALSTER
SARCINA: subiectii evalueaza atractivitatea fizicaa unor necunoscuti, apeland la fotografii cu acestia:
12 persoane atractive;
12 scor mediu la atractivitate;
12 persoane nonatractive;
Subiectii (studenti) primesc un set compus din 3fotografii (cate una din fiecare categorie) si sunt rugatisa evalueze persoanele cu ajutorul unui chestionar cu 27de trasaturi de personalitate. De asemenea, ei trebuiausa estimeze daca persoanele au succes in cariera si suntfericiti in viata personala.
-
7/30/2019 perceperea persoanelor-formarea impresiilor
47/59
47
REZULTATE:
Persoanele cu un fizic atractiv sunt perceputeca avand sanse mai mari de a se casatori, de a fifericite, de a avea un serviciu mai prestigios, etc.
Verificarea corelatiilor dintre atractivitate sisuccesul profesional/ fericirea au demonstrat caimpresiile pe care si le creeaza oamenii sunt totaleronate.
Oamenii considera, de asemenea, persoaneleatractive mai sociabile, mai afectuoase, maiinteligente;
-
7/30/2019 perceperea persoanelor-formarea impresiilor
48/59
48
LANDY si SIGALL au demonstrat haloul
pozitiv printr-un experiment in care subiectilor lise cereau sa evalueze eseurile unor persoanenecunoscute, la care erau atasate fotografiile lor.Astfel, persoanele atractive au avut un eseu multmai bine apreciat decat persoanele non atractive;
BENASSI (1982) a demonstrat ca
atractivitatea fizica influenteaza pozitiv evaluareaabilitatii in baza datelor despre performanta;
-
7/30/2019 perceperea persoanelor-formarea impresiilor
49/59
49
SIGALL si OSTROVE (1975) au
demonstrat efectul si la jurati, care auacuzat o femeie atractiva la mai putini ani
de inchisoare cand a savarsit un furt, insaefectul a fost inversat in cazul in are
victima a comis infractiunea de inselaciune
(considerandu-se ca o femeie atractivapoate face mult mai bine acest lucru).
-
7/30/2019 perceperea persoanelor-formarea impresiilor
50/59
50
Impactul socializarii si experientei personale
Sistemul constructelor personale
Indivizii elaboreaza modalitati ideosincratice
de caracterizare a persoanelor pornind de la experienta
personala
Kelly (1955) le.a definit constructe personale.Aceste constructe personale nu sunt modelate dupa
principiul opozitiei antonimice ci pleaca de la o experienta
personala :Constructele personale reprezinta:
rezultatul experentei perceperii realitatii sociale
grile de interpretare a acestuia
-
7/30/2019 perceperea persoanelor-formarea impresiilor
51/59
51
Constructele personale reprezinta:
rezultatul experentei perceperii realitatii sociale
grile de interpretare a acestuia
Constructele PERSONALE : se formeaza intimp ca o forma de adaptare a perceptiei
individualesunt rezistente la schimbare
-
7/30/2019 perceperea persoanelor-formarea impresiilor
52/59
52
Impactul nevoii de ceoerenta : teorii implicite
despre personalite
oamenii dezvolta teorii implicite asupra personalitatii saufilosofii asupra naturii umane
asociatiile dintre trasaturile de personalitate sunt ghidatede principul coerentei evaluative siprincipulcoerentei descriptive
nevoiea de cooerenta- motiv primordial care determinanatura coerenta a teoriilor de personalitate
incoenrenta duce la disconfort interior la disonantacognitiva si dezechilibru cognitiv
-
7/30/2019 perceperea persoanelor-formarea impresiilor
53/59
53
Asch si Zukier(1984)
-au realizat un experiment pentru a pune inevidenta paleta de strategii la care apeleazaoamneii pentru a rezolva inconsistentele
informatiei-au folosit un set de perechi de trasaturi despre oanumita persoana.....unele erau opuse evaluativ
sau descriptiv....ex. bine dispus-depresivgeneros-argumentativ
-
7/30/2019 perceperea persoanelor-formarea impresiilor
54/59
54
A rezultat un set de sase strategii de cociliere a
informatiilor contradictorii:segregarea
impactul adancuriolor
raportul cauza efectraport mijloc scop
sursa comuna
interpolarea
Experimentul demonstreaza capacitatea remarcabilade FORMARE a unor impresii unitare coerente sibogate in detalii
-
7/30/2019 perceperea persoanelor-formarea impresiilor
55/59
55
Formarea motivata a immpresiilor: utilizarea
stereotipurilor si informatia individuala informarea impresiilor
Fiske si Neuberg(1990) au propus un model caredistinge un continuum pe care pot fi localizate
procesele de formare a impresiilor....porneste de laimpresii care au la baza doar categorii si impresii bazatepe informatii individuale
De asemenea motivatia este un element important
..un ingredient necesarIn cazul lor cresterea motivatiei conduce clar la
folosirea informatiei individuale in formarea impresiei
-
7/30/2019 perceperea persoanelor-formarea impresiilor
56/59
56
Subiecti : 28 barbati
28 femei
Procedura: fiecarui sub i s-a spus ca trebuie :
-fie sa cooperze-fie sa intre in competitie cu alt subiect
Sarcina: estimarea punctelor luminoase de
pe ecranul calculatorului
-
7/30/2019 perceperea persoanelor-formarea impresiilor
57/59
57
Experimentatorul le-a spus la jumatate din sub ca
oamenii cu caracteristici feminine au performante maibune, la cealalta jumatate le-a spus ca oamneii cucaracteristici masculine au performante mai bune.
Li s-a cerut o scurta autodescrieere care va fi data la
schimb partenerului sau competitorului iar dupa ce subprimeu descrierea li se dadeau niste sarcini care sa leabata atentia spunandu-si apoi sa-si reaminteasca libercat mai multe treasaturi ale persoanei descrise.
Subiectii si-au reamintit corect iar informatiilereamintite au fost clasificate feminine sau msasculine.
-
7/30/2019 perceperea persoanelor-formarea impresiilor
58/59
58
Modelul procesarii duale propus debrewer(1988)
Relatiile dintre procesarea ascendenta sidescendenta
In acest model cele doua procesari sunt vazute cafunctionand separat
Implicarea eu-lui este factorul critic care determinafolosirea unui tip sau a celuilalt de procesare
Daca observatorul este implicat personal atuncicand interactioneaza cu alta persoana: impresia va fi
obiectiva si va avea la baza comportamente observate inmod real...impresia va fi complexa si stocata inmemorie sub forma vizuala si verbala spre deosebirecand eu.ul nu este implicat direct (procesaredescendenta).
-
7/30/2019 perceperea persoanelor-formarea impresiilor
59/59
Persoana este foarte importanta ptobservator
Un alt model propus este acel a lui Fiske siTaylor(1991) aici procesare ascendenta sidescendenta nu este vazuta separat ci esteplasata pe un continuum.
Factorul critic este motivatia
Pentru a trece de la o prelucrare simpla ainformatiilor(cea descendenta) la una maicomplexa(cea ascendenta) oamenii trebuie sa fiesuficient de motivati pentru a consuma timp siefort cognitiv.
top related