ministerul educaŢiei Și cercetĂrii ȘtiinȚifice liceul
Post on 27-Oct-2021
20 Views
Preview:
TRANSCRIPT
MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE LICEUL “KŐRÖSI CSOMA SÁNDOR” COVASNA
RO-525200 Covasna Telefon, Fax Secretariat: 0267/340863 Str. Ştefan cel Mare nr.40 Telefon: Contabilitate: 0267/340583
Email:korosicss@yahoo.com; kiss@planet.ro
Plan de acţiune al şcolii
2013 – 2020
LICEUL
“KŐRÖSI CSOMA SÁNDOR”
COVASNA
Plan operaţional
2018 - 2019
Partea I.
SICITUR AD ASTRA
1. Context
1.1. Misiunea şcolii
Liceul “Kőrösi Csoma Sándor” Covasna se constituie într-o organizaţie
educaţională, complexă şi modernă care oferă oportunităţi de educaţie şi instruire
accesibilă, la standarde europene, în domenii cerute pe piaţa muncii, sprijinind în
acelaşi timp dezvoltarea carierei, sporirea calităţii vieţii şi prosperitatea economică.
Misiunea unităţii şcolare reprezintă raţiunea de a fi într-un anumit context
educaţional şi comunitar, ea derivă din nevoile de educaţie identificate la nivelul
societăţii şi al comunităţii, şi din viziunea comună a diferitelor grupuri de interes
reprezentate la nivelul şcolii, în legătură cu modul în care unitatea şcolară îşi
structurează oferta educaţională.
Misiunea Liceului „Körősi Csoma Sándor” din Covasna este de a realiza o educație formativă centrată pe elev, pentru toți copiii, indiferent de apartenența etnică, religioasă sau de nivelul lor intelectual, astfel încât să facă față cu succes unor forme superioare de școlarizare și unei societăți în continuă schimbare și transformare.
Covasna fiind un oraş mic, în care locuitorii dispun de resurse financiare reduse,
şcoala vine în întâmpinarea cerinţelor educaţionale ale tuturor copiilor şi tinerilor.
Prin oferta educaţională evităm dispersarea tinerilor în alte zone, astfel organizăm
după ciclul gimnazial clase teoretice şi tehnice.
Şcoala noastră are uşile deschise pentru cei care au nevoie de educaţie - copii,
tineri indiferent de etnie, religie.
Fiind şcoală reprezentativă încercăm să creăm un climat de bună înţelegere, un
model de convieţuire armonioasă în care cunoaşterea şi acceptarea să fie reciprocă.
Şcoala - ţinând cont de calitatea ei de comunitate, caută să satisfacă nevoia
fiecărui elev de a se simţi competent, legat de alţii şi totodată autonom, capabil să
decidă cu flexibilitatea supra propriei cariere, să facă faţă cu mobilitate spirituală
vieţii şi unui viitor provocator prin spiritul tehnic.
Suntem reuniţi într-un parteneriat – elevi, profesori, părinţi, agenţi economici,
comunitate – pentru a forma absolvenţi competenţi, autonomi, responsabili, în
măsură să decidă asupra propriei cariere şi să devină cetăţeni activi.
De asemenea şcoala oferă şanse egale tuturor elevilor pentru continuarea
învăţării de-a lungul vieţii.
1.2. Profilul prezent al şcolii
Liceul „Kőrösi Csoma Sándor” Covasna este situat în oraşul Covasna, la 33 km
de municipiul Sf. Gheorghe şi la 20 km faţă de Tg. Secuiesc, fiind singura unitate
şcolară postgimnazială din oraş şi zonă.
Baza materială a şcolii este formată din două corpuri de clădire cu 30 săli de
clasă, laboratoare, sală de sport, bibliotecă, ateliere şcolare, internat cu cantină,
fiecare corp de clădire dispunând de centrală termică proprie.
Modernizarea bazei materiale, dotarea laboratoarelor şi atelierelor de
pregătire practică este asigurată prin finanţare obţinută de şcoală în cadrul
proiectului Phare TVET.
În ceea ce priveşte resursele umane se poate spune că încadrarea actuală a
şcolii este foarte bună, fiind formată din profesori, ingineri şi maiştrii instructori
calificaţi. Structura personalului şcolii este:
Cadre didactice:
Evidenţa numerică a cadrelor didactice din centrul financiar Liceul. „Korosi
Csoma Sandor” Covasna la inceputul anului şcolar 2014-2015, atestă existenţa unui
număr de 80 cadre didactice.
Personal didactic auxiliar: 14
Personal administrativ: 23
Profilul şcolii, oferta educaţională s-a diversificat an de an şi s-a adecvat
opţiunilor elevilor şi părinţilor, cerinţelor agenţilor economici şi pieţii muncii.
Formele de învăţământ în anul şcolar 2014-2015 sunt clasele I-IV secţie română şi
maghiară cu un număr de 365 elevi, gimnaziu (clasele V-VIII) secţie română şi
maghiară cu un număr de 339 elevi, liceu teoretic şi liceu tehnologic secţie română şi
maghiară cu un număr de 575 elevi.
În şcoala noastră, învăţământul profesional şi tehnic se desfăşoară prin:
Liceu tehnologic - ruta directă de profesionalizare:
- tehnician designer mobilă şi amenajări interioare
- tehnician în prelucrarea lemnului
- tehnician în turism
- tehnician în construcţii şi lucrări publice
Școală profesională de 2 ani
- construcții- dulgher-tâmplar parchetar
- Prelucrarea lemnului- fabricarea produselor din lemn
Școală profesională de 3 ani
- - construcții- dulgher-tâmplar parchetar
- Prelucrarea lemnului- fabricarea produselor din lemn
1.3 Analiza rezultatelor anului şcolar anterior
Anul şcolar 2014/2015 a presupus din partea cadrelor didactice o intensă
activitate ca urmare a multitudinii problemelor şi acţiunilor derulate în şcoală,
având drept scop creşterea calităţii actului educaţional şi asigurării condiţiilor
optime pentru dezvoltarea individuală adecvată a fiecărui elev. Prin eforturi
susţinute şcoala noastră a devenit o structură flexibilă, deschisă permanent
cerinţelor elevilor, părinţilor, respectiv comunităţii.
În acest context, analiza stării învăţământului din Liceul K. Cs. Sandor- Covasna, se
raportează la indicatorii de evaluare ai calităţii şi ai eficienţei sistemului prin care se
măsoară competenţele individuale ale elevilor. Aceşti indicatori conferă
obiectivitate analizei diagnostice, permiţând în acelaşi timp evidenţierea
disfuncţiilor manifestate în activitatea instructiv educativă de la nivelul şcolii.
Echipa managerială a şcolii a promovat principii ce susţin continua îmbunătăţire a
activităţii didactice :
Obiectivele prioritare sunt:
Creşterea calităţii actului educaţional;
Dezvoltarea personală a elevilor din perspectiva învăţării permanente;
Asigurarea pregătirii resurselor umane prin învăţământul preuniversitar şi prin
învăţarea permanentă;
Dezvoltarea coeziunii sociale şi creşterea participării cetăţenilor la programele de
dezvoltare economică şi socială a comunităţii sociale
Politicile M.E.C.S. se vor centra pe următoarele priorităţi strategice:
Realizarea echităţii în educaţie ;
Asigurarea educaţiei de bază pentru toţi cetăţenii; formarea competenţelor-
cheie;
Fundamentarea actului educaţional pe baza nevoilor de dezvoltare personală
şi profesională a elevilor;
Creşterea calităţii proceselor de predare – învăţare, a serviciilor educaţionale;
Asigurarea complementarităţii educaţiei formale, nonformale şi informale;
învăţarea permanentă ca dimensiune majoră a politicii educaţionale;
Deschiderea sistemului educaţional şi de formare profesională către societate,
către mediul social, economic şi cultural;
Priorităţile strategice se realizează prin programe şi proiecte educaţionale:
Programul „Asigurarea educaţiei de bază pentru toţi cetăţenii; formarea
competenţelor-cheie”.
1. Proiectul „Asigurarea educaţiei de bază prin educaţie formală şi nonformală”
2. Proiectul „Formarea competenţelor – cheie ale cetăţeniei democratice”
3. Proiectul „Extinderea învăţării informatizate.”
Programul „Fundamentarea ofertei educaţionale pe baza nevoilor de dezvoltare
personală a elevilor din perspectiva dezvoltării durabile şi asigurării coeziunii economice
şi sociale ”
1. Proiectul „Fundamentarea planului de şcolarizare şi restructurarea reţelei
şcolare”.
2. Proiectul „Modernizarea învăţământului profesional şi tehnic”
Elevilor de la Liceul „Kőrösi Csoma Sándor” - Covasna le sunt formate competenţe
de bază (abilităţi de comunicare, scriere, calcul matematic), competenţe de operare pe
calculator, de învăţare a limbilor străine (engleză, franceză, germană), le sunt formate
competenţele – cheie ale cetăţeniei democratice şi motivaţia pentru participarea la
viaţa social – politică, competenţe de dezvoltare a unor stiluri eficiente de „a învăţa
cum să înveţi”, de a „învăţa pentru a şti să faci ” şi „a învăţa permanent”.
Descentralizarea administrativă rămâne, în mare măsură, un concept teoretic.
Constatăm totuşi, implicarea comunităţii locale (Primărie, Consiliu local) în
problematica resurselor financiare. Subliniem şi faptul că ne bucurăm de independenţă
deplină, comunitatea locală sprijinindu-ne iniţiativele manageriale. Reprezentanţii
Primăriei se manifestă ca parteneri eficace.
Printre reuşitele anului şcolar 2014-2015 se remarcă:
Munca profesorilor de la mai multe catedre se evidenţiază prin reuşita elevilor
la Evaluare naţională, examen de bacalaureat, examene de certificare a
competenţelor profesionale la nivelul claselor a XII-a liceu tehnologic, ruta
directă de profesionalizare cât şi rută progresivă de profesionalizare.
Evaluare Naţională, clasele a VIII a din anul şcolar 2014/2015, s-a
desfăşurat conform normelor metodologice.
La sfârșitul anului şcolar 2014-2015 s-au înscris 48 de elevi din clasa a VIII-a
pentru sustinerea examenului de Evaluare Natională.
1) Promovaţi după media generală (45 elevi) – 93,75
Nepromovaţi după media generală (3 elevi) – 6,25
2) Promovaţi (dacă au trecut la toate disciplinele) -36 elevi -75
Nepromovaţi (dacă luăm în considerare cel puţin o disciplină la care au
picat) - 12 elevi - 25
Eşalonarea notelor
Lb. română Lb. maghiară Matematică Media generală
Nr. elevi
Procente Nr. elevi
Procente Nr. elevi
Procente Nr. elevi
Procente
1-1,99 1 2,08 - 0 - 0 - 0
2-2,99 - 0 - 0 1 2,08 - 0
3-3,99 2
- 0 - 0 - 0
4-4,99 7
- 0 4 8,32 3 6,25
5-5,99 11 22,91 2 4,16 10 20 4 8,32
6-6,99 8 16,66 5
12 25 20 41,66
7-7,99 13
7 14,58 12 25 9 18,75
8-8,99 6 12,48 24 50 5 10,41 8 16,66
9-9,99 - 0 10 20,83% 3 6,25 3 6,25
10 - 0 - 0 1 2,08% - 0
Analiză comparativă cu rezultatele din anul școlar precedent
Disciplina Anul școlar 2013- 2014 Anul scolar 2014-2015
Lb. și lit. română 72,88% 79,16%
Lb. și lit. maghiară 93,18% 100%
Matematică 74,54% 89,58%
Promovați după media
gen.
80% 93,75%
Putem constata că în acest an școlar am obținut rezultate remarcabile la
evaluarea națională dacă comparăm cu rezultatele pe țară, respectiv pe
județ, procentul de promovare fiind 93,75% iar 83,7% pe județ (județul
Covasna se află între primii 10 județe).
Realizarea planului de şcolarizare: Pentru anul şcolar 2015 – 2016, am propus la nivelul specializărilor clasei a IX
a , următoarele profile/ specializări:
profilul real – ştiinţele naturii – secţia română
- ştiinţele naturii – bilingv germana- secţia maghiară
profil uman – filologie – intensiv limba engleză secţia maghiară,
profil servicii – turism şi alimentaţie publică – secţia maghiară
școală profesională - Construcţii, instalaţii şi lucrări publice- limba
română
- Prelucrarea lemnului – secţia maghiară
profil tehnic-fabricarea produselor din lemn- secția maghiară
După cum se observă şi din analiza mediei de admitere pe tranşe de note, nu
am putut realiza dintre clasele propuse – clasa de fabricarea produselor din lemn ,
înscriindu-se doar 5 elevi.
Am realizat 6 clase de a IX – cu un total de 167 elevi .
La secţia română am propus două clase, care s-au realizat în proporţie de
100%, în timp ce la secţia maghiară din cele 5 propuse, s-au realizat 4.
comparaţie - procentul de realizare al planului de
şcolarizare
86,34%85,71%
judeţ
K.Cs.S
De altfel din analiza datelor la nivel judeţean, observăm că la Liceul „Korosi
Csoma Sandor” numărul mediu de elevi pe clasă mai mare atât la filiera teoretică,
cât şi la cea tehnologică comparativ cu numărul mediu de elevi/ clasă la nivel
judeţean – vezi cele două grafice.
numărul de elevi/clasă - filiera teoretică
27,14
28,66
judeţ
K.Cs.S
Bacalaureat 2015 sesiunea iunie – iulie
Pentru susținerea Examenului de Bacalaureat la sfârșitul anului școlar 2014 – 2015 s
– au înscris 95 de elevi din care 58 au susținut cu succes examenul în sesiunea iunie-
iulie, având procentul de promovare 61,7%. Din promoția recentă s-au înscris 80 de
elevi din care 52 au promovat, având procentul de promovare de 65,82%.
În sesiunea din toamnă, din seria 2014-2015 au promovat 8 absolvenți astfel liceul
nostru are un procent de promovare 72,61% (nu am luat în considerare serile
anterioare).
Analiza comparativă cu rezultatele la nivel județean
Unitatea de învățământ
Procent de promovare
(sesiunea iunie – iulie)
Colegiul Național ”Mihai Viteazul” Sf. Gheorghe 91,41%
Liceul Teoretic ”Székely Mikó” Sf. Gheorghe 89,34%
Liceul Teoretic ”Mikes Kelemen” Sf. Gheorghe 86,55%
Liceul Teoretic „Mircea Eliade” Intorsura Buzăului 82,17%
Liceul Teologic reformat Tg. Secuiesc 66,13%
Liceul de Arte „Plugor Sándor” Sf. Gheorghe 66,07%
Liceul Teoretic ”Nagy Mózes” Tg. Secuiesc 65,99%
Liceul Pedagogic „Bod Péter” Tg. Secuiesc 65,26%
Liceul „Kőrösi Csoma Sándor” Covasna 61,70%
Liceul Tehnologic „Baróti Szabó Dávid” Baraolt 58,88%
Procent de promovare pe județ: 66,41 %. Dintre cele 18 licee din județ suntem pe locul 9, anul trecut eram pe locul 5 cu procent de promovare 66,97%.
Analiza notelor pe discipline obligatorii (scris)
Promoția 2014-2015
Eşalonarea notelor
Lb. română Lb. maghiară Matematică Istorie
Nr. elevi
Procente
Nr. elevi
Procente
Nr. elevi
Procente
Nr. elevi
Procente
Sub 5 16+1 20,25% 1(nep) 1,75% 20+1 34,8% - 0%
5-5,99 15 23,81% 9 16,07% 7 17,1% 3 16,67%
6-6,99 11 17,46% 18 32,14% 5 12% 9 50%
7-7,99 11 17,46% 10 17,86% 10 24,4% 3 16,67%
8-8,99 19 30,16% 10 17,86% 9 22% 1 5,56%
9-9,99 7 11,11% 8 14,29% 9 22% 2 11,11%
10 - 0 1 1,75 1 2,44% - 0
Analiza notelor pe discipline la alegere
Promoția 2014-2015
Eşalonarea notelor
Biologie Chimie Fizică Geografie
Nr. elevi
Procente
Nr. elevi
Procente
Nr. elevi
Procente
Nr. elevi
Procente
Sub 5 - 0% 5 38,46% - 0% 1+1(np) 6,56%
5-5,99 - 0% 3 37,5% - 0% 4 13,79%
6-6,99 6 20% 3 37,5% - 0% 5 17,24%
7-7,99 4 13,33% 2 25% 1 16,6% 11 37,93%
8-8,99 6 20% - 0% - 0% 9 31,03%
9-9,99 13 43,33% - 0% 5 83,3% - 0%
10 1 3,33% - 0% - 0% - 0%
Analiza comparativă cu rezultatele pe clase
(după sesiunea din toamnă)
Clasa
Înscriși Reușiți
Procent de
promovare
2014 2015 2014 2015 2014 2015
a XII-a A 26 18+1 26 17+1 100% 94,73%
a XII-a B 28 26 27+1 19 + 4 100% 88,46%
a XII-a C 26 18+2 16 + 1 15 65,38% 83,33%
a XII-a D 9 12 1(toam) 2+3 11,22% 41,66%
a XII-a E 4 5 0 0 0% 0%
A XII-a F - 1(toam) - 0 - 0%
Urmărind graficul de mai sus, putem constata că seria actuală a avut un procentaj mai bun decât seria anterioară, și totuși global seria anterioară a avut un procentaj mai bun, deci candidații rămași din seriile precedente au contribuit semnificativ la scăderea procentajului. În următorul an școlar trebuie să acordăm o atenție deosebită pregătirii claselor terminale cu profil tehnic, ca să aibă și ei rezultate remarcabile la examenul de bacalaureat.
Situaţia privind examenele pe nivel de studiu în domeniul tehnologic:
atestat - nivel 4 – cls XII E – 11 elevi, tehnician în construcţii şi lucrări
publice
atestat nivel 4 – clasa XII F – tehnician în prelucrarea lemnului – 11 elevi
atestat nivel 4 tehnician în turism-25 elevi
atestat nivel 3 – clasa XIF-scoală profesională de 2 ani – tâmplar
universal 15 elevi
Şcoala noastră a continuat în programul Phare TVET, implementarea
proceselor de asigurarea calităţii şi analiza eficienţei parteneriatelor dintre
şcoli şi întreprinderi. În procesul de autoevaluare a performanţei organizaţiei
s-au remarcat următoarele :
Implementarea proceselor de asigurarea calităţii pe toate nivelele
(gimnaziu, liceu teoretic, liceu tehnilogic şi școală profesională)
Profesionalismul cadrelor didactice şi extinderea metodelor moderne
de predare învăţare
Noile ateliere de prelucrarea lemnului şi construcţii unde elevii execută
lucrări complexe pentru diverşi clienţi
Frecvenţa bună a elevilor la cursuri
Introducerea unei noi perpective asupra muncii, bazate pe competenţe
care se formează în colaborare cu agenţii econmici care au fost
mulţumiţi de strădania elevilor de a-şi forma competenţele cerute de ei
în timpul practicii comasate
Prin munca psihologului şcolar, a consilierului educativ, a diriginţilor s-
au făcut progrese însemnate în procesul de autocunoaştere al elevilor
în depistarea stilurilor de învăţare pentru rezultate mai bune la
învăţătură
Echipa profesorilor din şcoala noastră lucrează şi pentru obţinerea
performanţei la diferite discipline. Astfel în anul anterior 85 de elevi au obţinut
premii şi menţiuni la olimpiadele şcolare faza judeţeană, iar 7 elevi ne-au
reprezentat la faza naţională a diferitelor specialităţi ale olimpiadelor.
Proiecte culturale derulate prin intermediul Asociaţiei „Pro Csoma Sandor” - Egyesulet
În cursul anului 2015 asociaţia a primit spijin financiar din partea Consiliului
Local pentru următoarele programe culturale, respectiv sportive (15 proiecte
culturale şi 6 proiecte sportive):
Nr.crt. Titlul proiectului Nivel Suma
acordată
(RON)
1. Concursul de limba
maternă/matematică
judeţean 800
2. Tradiţii populare local 1000
3. Concursul judeţean
interdisciplinar al
elevilor de clasa a IV-a
judeţean 400
4. Festivalul francofoniei judeţean 700
5. Revista şcolară Krix-Krax local 500
6. Zilele şcolii – „Arc peste
timp”
judeţean 2000
7. Promovarea talentelor
artistice
local 800
8. Festival de teatru
judeţean „Juventus”
judeţean 1000
9. Realizarea unui
spectacol de teatru şi
promovarea valorilor
pplicat proprii
internaţional 4200
10. Cerc de lectură „O carte,
vă rog !”
local 200
11. Revista şcolară
„Condeiul”
local 300
12. Concursul de chimie
„Magda Petrovanu”
interjudeţean 400
13. Revista şcolară Fikarc local 400
14. Ziua mondială de
protecţie a mediului – 5
iunie
local 300
15. Zilele latinităţii „Nec
plus ultra”
judeţean 500
16. Proiect educaţional
interjudeţean „Cine
suntem?”
interjudeţean 500
17. Valenţe practic
aplicative ale
activităţilor istorico-
geografice
interjudeţean 500
18. Parteneriat între Liceul
Kőrösi Csoma Sándor şi
Asociaţia de Tineret
Windhagen-Germania
internaţional 2000
19. Seminar despre iubire,
bun simţ şi sexualitate
local 500
20. Proiect cultural-educativ
„Covasna, te iubesc!”
local 1000
21. Participare la Concursul
internaţional de
povestire „Meseszüret”,
Csenger, Ungaria
internaţional 2000
22. Tabără de înot şi odihnă judeţean 2000
activă pentru elevii
premiaţi – loc. Pădureni
23. Dezvoltarea şi trezirea
sentimentelor de
prietenie cu alte
popoare
internaţional 1500
24. Turneu internaţional de
fotbal, Ungaria
internaţional 2200
25. Miniolimpiada, Papa,
Ungaria
internaţional 2000
26. Pregătirea copiilor şi a
juniorilor pt.
Campionatele
Internationale ale
Ungariei
internaţional 2000
Total: 29700
– ACTIVITĂŢILE EXTRAŞCOLARE
♦ Balul bobocilor - noiembrie
Lets do it Romania - septembrie
♦ Maturandus - decembrie
♦ Săptăm. Educaţiei globale - noiembrie
♦ Zilele şcolii organizate împreună cu Consiliul Elevilor - aprilie
♦ Concursurile pe teme geografice – mai
Săptămâna „Şcoala altfel” - aprilie
♦ 5 iunie ziua mondială a mediului – iunie
♦ Concursuri sportive judeţene – conform calendarului activităţilor
sportive
♦ Olimpiade judeţene şi naţionale- conform calendarului olimpiadelor
judeţene/naţionale
♦ Excursii – mai ales în week-end
♦ Tabere – pe parcursul vacanţei de vară
Editarea revistei şcolii – Krix-Krax- limba maghiară, Condeiul – limba
română – lunar
Spectacolele oferite de echipa de teatru a şcolii – Diakszinpad
Turneele muzicale ale corului şcolii – Thiszta – Sziv
Derularea activităţilor prin intermediul Cercului de chitară, sau a
Cercului de film, care funcţionează în şcoala noastră – săptămânal
1.4. Priorităţi naţionale
În contextul continuării reformei învăţământului preuniversitar din România se
vor avea în vedere următoarele obiective prioritare:
Creşterea calităţii actului educaţional, ca bază a realizării societăţii
cunoaşterii în România
Asigurarea pregătirii resurselor umane prin învăţământul
preuniversitar şi prin învăţarea permanentă
Dezvoltarea personală a elevilor din perspectiva învăţării permanente
Dezvoltarea coeziunii sociale şi creşterea participării cetăţenilor la
programele de dezvoltarea economică socială a comunităţilor
Politicile Ministerului Educaţiei şi Cercetării se vor centra pe următoarele
priorităţi strategice:
Realizarea echităţii în educaţie
Asigurarea educaţiei de bază pentru toţi cetăţenii
formarea competenţelor - cheie
Creşterea calităţii proceselor de predare - învăţare, precum şi a
serviciilor educaţionale
Fundamentarea actului educaţional pe baza nevoilor de dezvoltare
personală şi profesională a elevilor, din perspectiva dezvoltării durabile
şi a asigurării coeziunii economice şi sociale
Deschiderea sistemului educaţional şi de formare profesională către
societate, către mediul social, economic şi cultural
Asigurarea complementarităţii educaţiei formale, nonformale şi
informale; învăţarea permanentă ca dimensiune majoră a politicii
educaţionale
Pentru implementarea acestor priorităţi, strategia prevede un set de programe
şi proiecte.
Proiectul de Modernizare a Învăţământului Profesional şi Tehnic urmăreşte:
Restructurarea subsistemului de IPT având în vedere noile finalităţi ale
formării profesionale iniţiale în contextul dezvoltării regionale, a
asigurării coeziunii economice şi sociale, din perspectiva noii paradigme
a învăţării continue.
Adaptarea planificării educaţionale la nevoile de dezvoltare durabilă,
integrată, economică şi socială, la nivel judeţean, regional, precum şi la
nevoile de dezvoltare personală şi profesională a elevilor.
Proiectarea şi elaborarea metodologiilor de examinare, evaluare şi
certificare a competenţelor profesionale dobândite.
Întărirea mecanismelor de asigurare a calităţii procesului de pregătire
profesională prin IPT, în vederea creşterii şanselor de integrare socio -
profesională şi a dezvoltării capacităţilor de învăţare permanentă.
Dezvoltarea şi consolidarea culturii organizaţionale a unităţilor de
învăţământ din perspectiva parteneriatului social şi a spiritului
antreprenorial
Asigurarea transparenţei formării profesionale iniţiale.
Conform documenetului „Priorităţi pe termen scurt şi mediu pentru
învăţământul preuniversitar” principalele domenii pe care se axează reforma
învăţământului profesional şi tehnic, în şcoala românească sunt următoarele:
implementarea învăţării centrate pe elev;
eficientizarea parteneriatului cu agenţii sociali economici;
dezvoltarea curriculumului la comanda angajatorului;
dezvoltarea de standarde ale pregătirii profesionale;
formarea continua a personalului didactic;
asigurarea calităţii învăţământului preuniversitar;
orientarea profesională şi consilierea elevilor;
dezvoltarea sistemului informaţional;
modernizarea bazei materiale a învăţământului;
optimizarea managementului educaţional;
şanse egale pentru obţinerea unei calificări;
utilizarea ITC-ului în predare;
facilitarea participării la formarea profesională a elevilor cu nevoi
speciale;
dezvoltarea învăţământului în zonele dezavantajate;
formarea continuă a adulţilor;
dezvoltarea de materiale pentru formarea diferenţiată.
1.5. Obiective şi priorităţi regionale şi locale
Liceul “Kőrösi Csoma Sándor” se află situat în oraşul Covasna, judeţul Covasna
din Regiunea 7 Centru, Zona XI de restructurare. Acest proces de restructurare a
afectat zone importante, fapt care a generat şi va genera în continuare creşterea
şomajului.
Pe fondul potenţialului de dezvoltare pe care îl are regiunea 7 Centru şi în
conformitate cu strategia de dezvoltare a judeţului Covasna, se desprinde nevoia
diversificării activităţilor economice în mediul rural, ceea ce presupune implicarea
şcolii noastre în formarea profesională a tinerilor pentru calificări în agricultură,
agroturism, agricultură ecologică şi industrie alimentară.
În urma analizării PLAI şi PRAI, au rezultat următoarele priorităţi şi obiective:
Priorităţi şi obiective regionale – Regiunea Centrală
PRIORITATEA 1: Corelarea ofertei ÎPT din regiune cu nevoile de calificare
Obiectiv 1.1: Implementarea unui sistem de prognoze specifice regiunii Centru în
vederea sprijinirii procesului de planificare pentru învăţământul profesional şi
tehnic.
Obiectiv 1.2: Raţionalizarea ofertei de formare profesională prin reţeaua ÎPT
PRIORITATEA 2: Dezvoltarea capacităţii de informare şi consiliere profesională
Obiectiv 2.1: Extinderea şi diversificarea activităţilor de informare şi consiliere
profesională
PRIORITATEA 3: Reabilitarea infrastructurii şi achiziţionarea mijloacelor de
învăţământ şi a echipamentelor didactice aferente domeniilor prioritare.
Obiectiv 3.1: Modernizarea infrastructurii sistemului de ÎPT pentru crearea
condiţiilor optime de formare profesională
PRIORITATEA 4: Dezvoltarea competenţelor profesionale ale resurselor umane din
ÎPT
Obiectiv 4.1: Actualizarea periodică a cunoştinţelor din domeniul de specialitate
Obiectiv 4.2: Aplicarea metodelor didactice moderne în sistemul de ÎPT
PRIORITATEA 5: Dezvoltarea de parteneriate eficiente în ÎPT pentru o formare
profesională de calitate
Obiectiv 5.1: Creşterea implicării active a partenerilor sociali în planificarea
dezvoltării instituţionale şi în desfăşurarea procesului de formare în sistemul ÎPT
PRIORITATEA 6: Creşterea până în anul 2010 a gradului de cuprindere în ÎPT a
categoriilor cu risc de marginalizare
Obiectiv 6.1: Facilitarea accesului la ÎPT a absolvenţilor de gimnaziu din mediul
rural, minorităţi etnice şi zone dezavantajate
Pentru realizarea obiectivului global Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru
şi-a propus acoperirea a şase priorităţi, integrate în axele prioritare de la nivel
naţional:
dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii;
dezvoltarea sectorului productiv, creşterea competitivităţii în afaceri şi
promovarea sectorului privat;
creşterea ocupării, dezvoltarea resurselor umane şi a serviciilor sociale;
protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului;
dezvoltarea zonelor rurale;
sprijinirea cercetării, inovării tehnologice şi crearea societăţii
informaţionale.
Partea a II-a
2. Analiza nevoilor
2.1. Analiza mediului extern
2.1.1. Analiza mediului economic
Datele economice ale Regiunii Centru indică un relativ echilibru de ansmblu al
celor trei sectoare: primar, secundar şi terţiar.
Comparativ cu structura PIB naţional, în cadrul Regiunii Centru este mult mai
bine reprezentată industria, agricultura are o pondere apropiată de cea înregistrată
la nivel naţional, iar serviciile şi construcţiile sunt reprezentate ceva mai slab.
La nivelul judeţului Covasna cele mai împortante ramuri ale economiei sunt
agricultura, industria şi serviciile. Dintre acestea agricultura are ponderea principală
38,6%, urmată de servicii cu 31,4%, de industrie cu 27,6%, construcţii 1,7%.
Fondul funciar agricol al judeţului Covasna este de 186.416 ha, reprezentînd
50,3% din suprafaţa totală a judeţului.In cadrul terenurilor cu destinaţie agricolă,
folosinţa arabil ocupă 46,2%, pajiştile naturale reprezentând ponderea cea mai mare
53,4% din suprafaţa agricolă a judeţului, iar restul de 0,4% are destinaţie pomicolă.
Ca structură de proprietate din totalul suprafeţelor agricole 95,4% aparţin sectorului
privat, numai 4,6% rămânând în sectorul de stat.
Producţiile agricole au înregistrat creşteri în condiţiile în care practic structura
culturilor nu a suferit modificări. În general se asigură necesarul pentru consumul
judeţului şi la unele produse (în principal cartofi de toamnă, cultura de bază a
judeţului) un excedent pentru celelalte judeţe. S-au înregistrat creşteri a producţiei
în sectorul de prelucrarea a cărnii, creşteri datorându-se dezvoltării industriei de
prelucrare a produselor alimentare, în special a abatorizării animalelor şi a
preparatelor de carne. În domeniul prelucrării laptelui se poate constata o creştere
împortantă a producţiei de brânzeturi şi lapte praf şi o reducere a producţiei de
lapte proaspăt pentru consum, ceea ce însemnă că a crescut gradul de prelucrare al
laptelui, datorită dezvoltării activităţii industriale din sector.
În economia judeţului Covasna ramurile industriale considerate reprezentative,
industria textilă şi a confecţiilor, industria constructoare de maşini, industria
alimentară, a tutunului şi industria exploatării şi prelucrării lemnului acoperă
aproximativ 45% din producţia industrială a judeţului. Acest sector a cunoscut o
situaţie relativ stabilă. După scăderea deosebită între anii 1995 şi 1997 a urmat o
perioadă de stabilizare, care pratic se menţine şi în prezent.
Schimbările intervenite după 1989, precum şi apariţia capitalului străin, au
favorizat industria uşoară. Industria grea, dominantă până în 1989, a suferit o
involuţie din ce în ce mai semnificativă.
Diviziunea populaţiei active ne demonstrează cele afirmate mai sus: industria
textilă şi alimentară angajează în prezent 48% din populaţia ocupată în industrie,
restul de 52% fiind angajaţi în mai mult de 10 ramuri diferite, dintre care mai
semnificative sunt industria de prelucrare a lemnului şi metalurgia.
Cea mai spectaculoasă schimbare în domeniul industriei putem observa în
legătură cu dispariţia treptată a intreprinderilor mari. În prezent din totalul
intreprinderilor numai 14% sunt intreprinderi mari şi foarte mari, în timp ce cele
mijlocii sunt prezente într-o proporţie de 25%, cele mici şi microintreprinderile
domină detaşat cu 61%.
În concluzie, în prezent, în judeţul nostru cele mai împortante ramuri
industriale sunt prelucrarea lemnului, textilă şi alimentară.
Judeţul Covasna posedă o mare varietate de potenţiale turistice, din păcate
neexploatate în întregime.
Cel mai important avantaj al judeţului nostru îl constituie prezenţa a 351 izvoare
de apă minerală, băile minerale şi mofetele pentru tratamentul bolilor circulatorii şi
cardiace, datorită cărora judeţul este în topul celor mai căutate staţiuni balneo-
climaterice. Alte elemente de atracţie turistică sunt efectivele de animale sălbatice,
rezervaţiile naturale, mănăstiri, castele, fortăreţe, muzee.
2.1.2. Tendinţe ocupaţionale
O analiză a datelor statistice puse la dispoziţie de Direcţia Judeţeană de
Statistică Covasna, a Camerei de comerţ şi Industrie, a A.J.O.F.M. conduce la
următoarele observaţii:
numărul salariaţilor din industrie a scăzut continuu. Ponderea salariaţilor din
industrie în totalul salariaţilor a scăzut de la peste 55% în anul 1995 la 44% în
2011
singurele sectoare în care numărul salariaţilor a crescut sau s-a menţinut
constant au fost cele bugetare şi comerţul
pe ansamblu, sectorul serviciilor a avut o evoluţie fluctuantă de la un an la
altul, având însă ca rezultat creşterea ponderii salariaţilor din acest sector în
totalul salariaţilor
rata şomajului a avut o tendinţă de creştere permanentă între anii 1996 şi
1999, după care a urmat o reducere, dar având în permanenţă valori sub
valoarea înregistrată la nivel naţional.
Din datele statistice puse la dispoziţie de către Direcţia Judeţeană de Statistică
Covasna, a Camerei de Comerţ şi Industrie, a A.J.O.F.M. reiese că muncitorii se
angajează mai greu datorită slabei pregătiri şi pretenţiilor disproporţionate faţă de
competenţele lor. Categoria persoanelor cu studii medii este mai adaptabilă pe piaţa
muncii şi poate accepta mai uşor reorientarea profesională şi chiar recalificarea.
Din datele prezentate se observă că cele mai afectate categorii de vârstă,
indiferent de studii, sunt tinerii sub 25 ani şi persoanele între 40 şi 49 ani. Această
situaţie se explică mai ales prin nejustificata lipsă de dorinţă din partea patronatului
de a angaja aceste categorii de personal, totodată programele de calificări
alternative, pe de o parte şi programele de informare în legătură cu cerinţele pieţei
muncii pe de altă parte, nu au fost suficiente, iar cele care au existat nu au fost pe
deplin eficiente.
Un paradox la nivelul judeţului nostru este faptul că avem persoane cu studii
superioare în evidenţă, deşi oferta de locuri de muncă pentru astfel de studii este în
general excedentară. Singura explicaţie este faptul că odată cu restructurarea
ramurilor industriale pe piaţa forţei de muncă au apărut în excedent persoane cu
calificare superioară în domeniul tehnic, locurile de muncă pentru ei fiind limitate.
De aceea se impune îmbunătăţirea utilizării resurselor umane şi prin realizarea
unei mai bune conexiuni între piaţa muncii, educaţie şi formare profesională. Prin
competenţele, cunoştinţele şi aptitudinile pe care le transmite beneficiarilor săi,
sistemul de educaţie şi formare trebuie să stimuleze dobândirea de cunoştinţe pe
tot parcursul vieţii.
În ceea ce priveşte absorbţia pe piaţa forţei de muncă a absolvenţilor de
învăţămînt şi situaţia absolvenţilor grupurilor şcolare promoţiile 2005, 2006 şi 2007,
se poate remarca faptul că există o tendinţă de orientare a învăţământului tehnic şi
profesional spre cerinţele de pe piaţă, ceea ce se datorează mediatizării permanente
a locurilor de muncă vacante în mass media judeţeană şi schimbului de informaţii
între AJOFM Covasna, Inspectoratul Şcolar Judeţean, Consiliul Local de Dezvoltare şi
grupurile şcolare din judeţ.
Din datele statistice reiese că aproximativ 10% din oferta de locuri de muncă
este adresată muncitorilor necalificaţi, în timp ce 90% solicită calificări în domenii ca:
servicii, industria uşoară, industria de exploatare şi prelucrare a lemnului,
construcţii, alimentaţie publică.
Pe termen scurt şi mediu se constată o preponderenţă a nevoilor de calificare
de nivel 2 (motivat atât de strutura actuală a economiei cât şi de orientarea unor
investiţii care valorifică forţa de muncă autohtonă ieftină).
Pe termen mediu şi lung se poate anticipa o creşterea nevoilor de calificare de
la nivelul 3 în sus, motivat de procesele de retehnologizare şi modernizare a
industriei, tendinţele de dezvoltare a serviciilor, întroducerea noilor tehnologii în
toate domeniile.
De asemenea îmbunătăţirea folosirii resurselor umane presupune şi
dezvoltarea competenţelor de bază (alfabetizare digitală şi informaţională, cultură
tehnologică, cultură şi conduită civică, cetăţenia democratică, gândirea critică,
comunicare în limbi moderne de largă circulaţie, capacitatea de adaptare la situaţii
noi, interesul pentru dezvoltare personală şi învăţare continuă, lucrul în echipă,
respectarea standardelor de calitate) şi a spiritului antreprenorial având în vedere
necesitatea creşterii sectorului intreprinderilor mici şi mijlocii, creşterea gradului de
ocupare a forţei de muncă prin formare continuă, reconversie profesională,
formarea adulţilor, nevoia unor programe combinate de recuperare şcolară şi de
calificare – şcoala şansei a doua – având în vedere creşterea ratei abandonului şcolar
spre sfârşitul ciclului gimnazial.
2.1.3. Tendinţe demografice privind populaţia şcolară
Populaţia şcolară, urmează curba natalităţii, în continua descreştere după anii
1990
La nivelul învăţământului obligatoriu, acest efect se resimte drastic în ultimii ani
şcolari, cu prioritate la nivelul învăţământului primar şi al claselor l, anul şcolar
2002-2003 reprezentând din acest punct de vedere un “vârf” ( scădere cu 20% a
populaţiei şcolarilor mici faţă de 1999/2000)
Diminuarea este reflectată şi la nivel gimnazial, începând cu anul şcolar
2001/2002, dar mai ales în ultimul an şcolar ( -7,32%)
Aceleaşi tendinţe generale sunt prezente şi la nivelul populaţiei şcolare care
studiază în forme de învăţământ postgimnazial, dar nu la toate tipurile şi formele
de învăţământ
Noul sistem de intrare în liceu, prin intermediul examenului de evaluare
naținală a deteminat ca elevii să se îndrepte spre învăţământul liceal ,în
detrimentul şcolii profesionale.
În ultimii ani şcolari ponderea tinerilor care s-au înscris în şcoli postliceale a
scăzut foarte mult, de la 13% în 1999/2000 la 53,7 % în anul şcolar precedent.
Explicaţia poate fi identificată în sporirea formelor de învăţământ universitar de
lungă şi scurtă durată din judeţ, mai atractive, ca şi de taxele percepute pentru
studiile postliceale
Învăţământul tehnic de maiştri şi-au diminuat total activitatea datorită
posibilităţilor de încadrare.
Situaţia demografică în urma recensământului copiilor/tinerilor de vârsta
şcolarităţii
Evoluţia natalităţii
După anul 1990 rata natalităţii a scăzut semnificativ, încadrându-se în tendinţele
pe ţară.
Deşi natalitatea are tendinţe de creştere uşoară în ultimii ani, aceasta nu este
constantă, înregistrându-se oscilaţii anuale. Cauzele pot fi identificate în
contextul socio-economic şi problemele unei societăţi aflate în tranziţie spre un
nou sistem.
Datorită mortalităţii, precum şi a migrării locuitorilor în căutarea unui loc de
muncă nu se poate estima o creştere semnificativă a populaţiei şcolare în
următorr ani şcolari
Distribuţia populaţiei din judeţ pe criterii etnice
Populaţia judeţului este într-o uşoară scădere, care se înregistrează în
cadrul populaţiei române şi maghiare, în timp ce numărul locuitorilor rromi
a crescut cel mai mult
La nivelul oraşului Covasna scăderea numărului populaţiei române şi
maghiare urmează trendul judeţean, scăderea numărului populaţiei
rromani se explică prin faptul că atât în 1992 cât şi în 2012, aceştia s-au
declarat în număr mare ca aparţinând populaţiei majoritare
Numărul real al populaţiei rromani depăşeşte cu mult numărul declarat.
2.1.4. Strategii aplicate privind resursele umane, cadre didactice şi elevi
Asigurarea resurselor umane, în majoritate calificate, şi reducerea numărului de
cadre didactice cu studii necorespunzătoare, organizarea în condiţii de calitate a
concursurilor de selecţie şi promovare, realizarea proiectului de încadrare cu
personal didactic, comasarea unor clase subefective, promovarea predării pe
grupe de elevi, respectînd reglementările în vigoare,
Fundamentarea ştiinţifică economico - socială şi financiară a proiectului planului
de şcolarizare, cu încadrarea în prevederile legii, luarea în considerare a nevoilor
de pe piaţa muncii, pe principiul reducerii costurilor şi al eficienţei
Îmbunătăţirea raportului profesor - elev în învăţământul postgimnazial
S-au creat oportunităţi pentru formarea continuă şi dezvoltarea profesională a
cadrelor didactice de predare, prin instituţii de învăţămînt superior, programe
transnaţionale (Socrates, Comenius), programe locale în parteneriat cu asociaţii
şi fundaţii, parteneriate cu şcoli din ţară şi străinătate,
Numărul de posturi a înregistrat pe parcursul ultimilor ani şcolari o descreştere
cauzată de:
o normalizarea efectivelor claselor
o scăderea populaţiei şcolare
o reduceri de activitate impuse de austeritatea bugetului
2.1.5. Previziuni privind nevoile viitoare de forţă de muncă
Concluziile pe baza evaluării potenţialului pieţei interne şi externe în relaţia cu
afacerile pun în evidenţă împortanţa acordată de respondenţi resurselor oferite de
condiţiile naturale, turism, agricultură şi abia apoi de industrie.
Ierarhizarea domeniilor economice după gradul de dezvoltare previzibilă la
orizontul anului 2013, aşa cum rezultă din opinia factorilor principali:
I. Industrie
Categoria de dezvoltare mare:
1. industria de prelucrare a lemnului
2. industria alimentară
3. industria textilă şi pielărie
4. industria materialelor de construcţii
Categoria dezvoltare medie:
1. telecomunicaţiile
2. sectorul, electronic, automatizări, informatica proceselor
industriale
3. sectorul transporturi
Categoria dezvoltare scăzută:
1. sectorul electrotehnic
2. sectorul energetic
3. chimia industrială
4. sectorul electromecanic
5. sectorul mecanic
II. Servicii
Categoria de dezvoltare mare:
1. turism, alimentaţie publică, activităţi conexe
2. finanţe, bănci, asigurări
3. prestări servicii pentru populaţie
Categoria dezvoltare medie:
1. comerţ,
2. mică industrie (meşteşuguri şi artizanat)
3. îngrijirea, înfrumuseţarea şi igiena corpului omenesc
4. prestări servicii pentru industrie şi comerţ
5. administraţie
Categoria de dezvoltare scăzută:
1. tehnici poligrafice
2. poşta
III. Agricultura
Categoria cu grad de dezvoltare mare:
1. agricultura şi sectorul agromontan
2. silvicultura
O posibilă configuraţie a celor mai importante 20 de meserii şi calificări ce s-ar
putea dezvolta la orizontul anului 2013, aşa cum rezultă din opinia factorilor cheie
investigaţi, ordonate după frecvenţă :
1. muncitori constructori la lucrări de finisare,
2. tehnician ecolog,
3. tâmplari şi lucrători asimilaţi,
4. lucrători forestieri,
5. lucrători în industria textilă şi confecţii,
6. lucrători în agricultură,
7. agenţi comerciali,
8. evaluator şi auditor de mediu,
9. tehnicieni constructori,
10. bucătari,
11. tehnicieni şi maiştri în industria alimentară,
12. ghizi,
13. ospătari,
14. valeţi, cameriste, însoţitori,
15. lucrători în industria alimentară,
16. tehnicieni în administraţie şi gestiune economică,
17. lucrători în prelucrarea pielii şi fabricarea încălţămintei,
18. operatori la instalaţii energetice,
19. sudori şi debitatori,
20. mecanici auto.
Domeniile, calificările şi specializările în care şcoala noastră pregăteşte
elevii, se regăsesc în aceste 20 de meserii şi calificări, respectiv :
lucrător în tâmplărie
lucrător în silvicultură
lucrător în industria textilă şi pielărie
tehnician în construcţii
Pentru domeniile, fabricarea produselor din lemn şi lucrări publice şi
construcţii, şcoala noastră dispune de o bază materială deosebită realizată prin
programul Phare TVET. Tot prin acest program şcoala a fost dotată cu calculatoare
de ultimă generaţie ceea ce face posibilă specializarea elevilor ca:
tehnician operator tehnici de calcul
formarea competenţelor de utilizare a calculatorului
prelucrarea informaţiei pentru toate celelate calificări şi specializări
2.2. Analiza mediului intern
2.2.1. Predare - învăţare
Analiza mediului intern este reprezentată de cultura organizaţională, resursele
curriculare şi oferta educaţională reprezintă punctul de pornire pentru un proiect
instituţional.
În prezent în Liceul „Kőrösi Csoma Sándor” sunt organizate 56 de clase de
elevi, totalizând un număr de 1229 de elevi. Din totalul claselor pe nivele de studiu şi
limbi de predare elevii sunt repartizaţi astfel:
Ciclu de Învăţământ
Ani şcolari
2011 – 2012 2012- 2013 2013-2014 2014-2015
Clasele 0 – IV „Orbán Balázs”
15/316 18/369 18/378 17/354
Clasele 0 – IV Chiuruş
1/21 1/19 1/17 1/18
Grădiniţa Chiuruş
1/15 1/15 1/14 1/15
Gimnaziul 14/340 15/345 14/319 14/305
Liceul 23/538 22/535 24/575 24/536
Postliceal 1/30 1/25 - -
/buget
Seral 1/16 - - -
Total 56/1277 58/1308 58/1303 57/1229
Elevii din învăţământul gimnazial provin de la şcolile primare de pe raza oraşului,
mai rar din satele apropiate. În perioada studiată – până în 2015 ne aşteptăm la
scăderea numărului de elevi înscrişi în gimnaziu având în vedere efectivele
înregistrate în clasele primare de pe raza oraşului.
Cu totul alte tendinţe se manifestă în cazul învăţământului secundar, unde o
parte din elevii noştri provin din satele apropiate. În ultima perioadă se observă un
interes mai scăzut pentru învăţământul liceal teoretic, mai ales în zonele rurale,
părinţii cu posibilităţi materiale mai modeste se orienteză spre învăţământul
tehnologic.
Dintre cele 23 clase liceale 9 aparţin filierei tehnologice, iar profilul acestor clase
este de tehnician operator tehnici de calcul şi tehnician designer mobilă şi amenajări
interioare, tehnician în prelucrarea lemnului, tehnician în construcţii şi lucrări
publice şi tehnician în turism.
Practica în producţie este efectuată pentru profilul turism, prelucrarea lemnului
şi construcţii în atelierul şcoală cât şi la agenţi economici cu care avem încheiate
protocoale de colaborare
Elevii admişi la filiera tehnologică sunt elevi de nivel mediu şi slab, având media
de admitere sub nota 7,00. Ei provin mai ales din familii care se confruntă cu lipsa
resurselor financiare din oraş şi zonă. Pe lângă problemele economice şi sociale
aceşti elevi se confruntă şi cu dificultăţi legate de frecventarea cursurilor şcolare -
distanţa mare faţă de şcoală, lipsa mijloacelor de transport, participarea la activităţi
gospodăreşti, manifestând uneori pasivitate în formarea profesională.
Majoritatea elevilor prezintă interes faţă de disciplina predată, constatându-se
din partea lor responsabilitate şi perseverenţă.
Mulţi dintre ei dovedesc priceperi şi deprinderi de comunicare tehnică, la nivelul
particularităţilor de vârstă, punând întrebări şi răspunsuri, prezentând capacitate de
selecţie şi de ordonare a unor faze tehnologice, nivelul atins de către ei ajutându-i să
acumuleze conştient cunoştinţe noi, făcându-i să fie în măsură să opereze cu
cunoştinţele acumulate. Există şi o categorie de elevi, mai puţin motivaţi pentru
învăţătură, care au rezultate destul de slabe, fapt care le-ar putea îngreuna viitoarea
lor orientare şcolară şi profesională.
Elevii, îndrumaţi de profesorii lor, au învins greutăţile şi au obţinut rezultate
bune. Astfel, la sfârşitul anului şcolar 2011-2012 procentul de promovabilitate la
bacalaureat a fost de 53,06% după a doua sesiune, la examenul de certificare a
competenţelor profesionale nivel 3 a fost de 100%.
Ţinând cont de nivelele diferite ale elevilor care vin în şcoala noastră, se
constată o abordare flexibilă a curriculumului. Cunoaşterea nivelului de pregătire al
elevilor şi identificarea lipsurilor în cunoştinţele de bază se face folosind teste
predictive la majoritatea obiectelor de studiu, teste de autocunoaştere la consiliere
şi orientare, pe baza mediilor de la teste naţionale şi de admitere.
În procesul de asimilare a cunoştinţelor prevăzute în curriculum, există unele
dificultăţi, conoştinţe comune mai multor discipline sunt abordate sub forme
diferite şi la momente diferite, ceea ce nu permite identificarea rapidă de către e levi
ale acestora şi îngreunează capacitatea de transfer a noţiunilor dintr-un domeniu în
altul.
Utilizarea metodelor active, participative, învăţarea diferenţiată, proiectarea
unor situaţii de învăţare care să urmărească valorificarea experienţei elevilor,
necesită atât din partea profesorilor cât şi al şcolii alocarea de resurse suplimentare
(pregătire fişe de lucru, documentare, concepere de materiale auxiliare,
consumabile). Cu toate acestea se înregistrează o creştere a numărului de profesori
care aplică aceste metode, iar predarea în stil clasic pierde tot mai mult teren.
Proiectele şcolare derulate în şcoală au dat posibilitatea elevilor să înţeleagă şi
să aprecieze cultura şi civilizaţia popoarelor din ţările partenere. De asemenea elevii
au dobândit capacitatea de a se documenta, de a prospecta, de a planifica, de a
utiliza internetul şi e-mailul, au achiziţionat cunoştinţe noi, şi-au format noi
deprinderi de a manipula materialul informatic sau cel specific domeniilor de
activitate. Şi-au dezvoltat deprinderea de a utiliza materialul lingvistic acumulat la
orele de limbi moderne în situaţii concrete de comunicare şi şi-au îmbogăţit
cunoştinţele în domeniu, au deprins modul de lucru în echipă, au devenit mult mai
interesaţi, mai motivaţi, mai responsabili.
Proiectele au dat elevilor posibilitatea de a-şi demonstra capacităţile, de a fi
creativi. Faptul că au reuşit să comunice în limbi străine, să-şi spună opiniile, să vadă
că nu sunt inferiori elevilor din alte ţări, să participe efectiv la realizarea obiectivelor
propuse, le-a dat încredere şi entuziasm.
După absolvirea liceului elevii se îndreaptă în mare parte spre învăţământul
superior sau cursuri postliceale (în jur de 60%), spre piaţa muncii, într-un număr mai
redus (cca.10%) şi o parte rămân şomeri în primele 5 luni de la absolvire.
Cadrele didactice:
Sub acest aspect putem afirma că unitatea noastră şcolară se numără printre
acele unităţi în care procesul de învăţământ se desfăşoară sub îndrumarea unor
cadre didactice în cea mai mare parte calificate. Dintr-un număr total de 98 posturi
didactice 80 sunt ocupate de educatoare, învăţători, profesori, ingineri şi maiştri
calificaţi titulari, 14 suplinitori calificaţi, 4 necalificaţi.
În şcoală sunt mulţi profesori tineri, fără experienţă pedagogică, dar foarte
entuziaşti şi dornici de a evolua.
Evidenţa numerică a cadrelor didactice din centrul financiar Liceul „ Korosi Csoma
Sandor” – Covasna pe ani şcolari/ grade didactice:
3.2Cadrele didactice
Evidenţa numerică a cadrelor didactice din centrul financiar Liceul „ Kőrösi Csoma Sándor” –Covasna pe ani şcolari/ grade didactice:
2012/2013 2013/2014 2014/2015
Chiuruş Grădiniţa 1 – def. 1-def. 1-def.
Clasele 0 - IV 1 – debutant
1-def. 1-def.
„Orbán Balázs”
Debutant 1 1
Def. 4 3 2
Grad I 11 11 12
Grad II 3 3 2
„Kőrösi Csoma Sándor „
Def. 15 19 10
Grad I 26 27 29
Grad II 10 13 14
Debutanţi 2 7 5
clasele 0 – IV – 18 titulari, 1 suplinitor calificat
Liceul „ Kőrösi Csoma Sándor”
– 40 titulari,
6 cadre detaşate
12 suplinitori calificaţi
2 pensionari: Péter Gabriela, Dragomér Imola
2 asociaţi: Măciucă Dochiţa, Măciucă Ovidiu
Perfecţionare prin grade didactice (în derulare) – 2014/ 2015:
definitivat – Balázs Orsolya
grad didactic II –Veres Csilla, Ferencz Orsolya, Czilli Aranka, Pop Szabo Kinga,
Nagy Csilla
grad didactic I (înscriere, colocviu, susținere) – Oprea Daniela-Ana, Călărețu
Manuela, Tánczos Szende, Șerban Daniela, Molnár Erzsébet, Bede Emese, Gál
Judit,Ilyés Botond.
3.3 Personalul didactic auxiliar
Categoria de personal Nr. angajaților
Contabil 1
Administrator financiar 3
Secretar 2
Bibliotecar 1
Ajutor analist programator 1
Total:
8
3.4 Personalul nedidactic
Categoria de personal Nr. angajaților
Paznic 3
Îngrijitor 9
Muncitor calificat 4
Șofer 1
Casier 1
Total:
18
1. Aspecte/dimensiuni calitative ale învăţământului
4.1 Activitatea de perfecţionare şi formare continuă a personalului didactic Cursuri de formare anul școlar 2014 – 2015:
Denumirea cursului Organizator Acreditat/
Neacreditat Participări
Programe educative bazate pe
concurs Asociatia Bobita Neacreditat 6
Didactica matematicii şi
explorării mediului pentru clasa i-
actualizarea competenţelor
profesionale pentru cadrele
POSDRU Acreditat 15
didactice din învăţămantul primar
”Perspective noi în predarea
limbii maghiare, ca limbă
maternă
Asociația pentru
Cultivarea Limbii
Maghiare din
Transilvania
Neacreditat 8
Dezvoltarea competențelor de
comunicare la ciclul primar UCDMR Neacreditat 3
Evaluarea competențelor de
comunicare scrisă în limba
română” - învățământ secundar,
MECTS Acreditat 3
Activități de formare pentru
directori debutanți CCD Neacreditat 1
Tehetségkutatás és
felzárkóztatás" CCD Neacreditat 6
Voluntariat Sigur.Info CCD Covasna Neacreditat 3
"Mert voltaképpen út a szó". UCDMR Neacreditat 3
Aspecte teoretice ale predării-
învăţării literaturiicontemporane CCD Neacreditat 3
Dezvoltarea abilităților de
comunicare Sf. Gheorghe Neacreditat 2
Curs de formare pt. profesorii
metodişti - organizat de IŞJ
Covasna,
IŞJ Covasna, Neacreditat 2
Strategia anticoruptie in educatie CCD Csutak Vilmos Neacreditat 48
Personalul didactic auxiliar şi de deservire:
Toate posturile normate în această categorie de personal sunt ocupate de
persoane cu pregătire medie (bacalaureat), sau cu pregătire generală, având stagii
de vechime cuprinse între 3 şi 30 de ani. În ultimii ani am reuşit să stabilizăm pe post
personalul de deservire.
2.2.2. Materiale şi resurse didactice
Procesul instructiv-educativ se desfăşoară în două incinte, una pe strada Ştefan
cel Mare Nr.40, găzduind clasele V-Xll, unde în anii şcolari anteriori s-au desfăşurat şi
s-au finalizat lucrări de reabilitare (montare uşi, ferestre termopan, lambrierea
pereţilor, reamenajarea grupurilor sanitare) şi cealaltă parte clasele de liceu
tehnologic şi cele de şcoală şi arte şi meserii în incinta internatului, unde la etajul 3
au fost amenajate săli de clase deşi condiţiile sunt improprii (încăperi mici, coridoare
inguste, spaţiu insuficient în timpul pauzelor).
Pentru desfăşurarea practicii claselor profesionale dispunem de ateliere pentru
prelucrarea lemnului şi de construcţii. Aceste două ateliere au făcut posibil ca o
parte din lucrările de reabilitare a clădirii liceului să fie realizate de elevii de la liceul
technologic sub coordonarea maiştriilor instructori. Şcoala dispune şi de internat, a
cărui activitate a fost redusă la minim din cauza numărului mic de elevi care au
solicitat cazare. Se pare că o cauză a cerinţelor reduse de cazare ar fi dotarea
precară a internatului. Se preconizează ca în anul viitor să înceapă reabilitarea
clădirii acestuia prin programul campus şcolar.
Şcoala noastră dispune de sală de sport care a beneficiat de dotări în anul şcolar
2005-2006. Se preconizează modernizarea acesteia şi construirea unui bazin de înot.
Dotarea sălilor de clasă, a laboratoarelor şi cabinetelor poate fi considerată ca
nesatisfăcătoare, deşi în măsura posibilităţilor a fost înlocuit mobilierul vechi şi se
continuă această acţiune. Laboratoarele de fizică-chimie, biologie, cabinetul de
psihopedagogie au beneficiat de dotări în anul şcolar anterior. Şcoala dispune de trei
laboratoare de informatică.
Echipamentele multimedia (video, retroproiector, Tv, camere video, etc.) sunt
insuficiente, iar inexistenţa unei săli multimedia face destul de anevoioasă utilizarea
acestora. Cabinetele de specialitate (fizică, chimie, tehnice, biologie) datorită lipsei
de spaţiu sunt folosite ca săli de clasă, iar din cauza insuficienţei fondurilor alocate
de Consiliul Local Covasna asigurarea consumabilelor lasă mult de dorit.
Biblioteca şcolii dispune de un fond de carte, care asigură în mare parte
cerinţele elevilor şi ale profesorilor. Biblioteca a fost dotată cu dicţionare,
enciclopedii, cărţi şi a fost amenajat centrul de informare şi documentare cu acces la
internet, ceea ce contituie o mare realizare a anului precedent. De utilitatea
centrului de informare şi documntare ne convinge numărul mare de elevi şi
profesori care beneficiază zilnic de serviciile acestora.
În ceea ce priveşte sistemul informaţional şi de comunicare aceasta se
realizează greoi atât in interiorul instituţiei cât şi spre exterior. Comunicarea internă
se realizează prin comunicare verbală prin organizare de şedinţe de lucru - metodă
greoaie şi lentă, necesitând prea mult timp, având în vedere dispersarea cadrelor şi
elevilor în cele trei incinte, comunicări verbale în cancelaria profesorilor - incomplet,
nefiind toţi cei interesaţi de faţă, afişarea informaţiilor, comunicărilor pe avizierele
şcolii, acestea nu în toate cazurile sunt citite de cei cărora se adresează. În ceea ce
priveşte comunicarea externă a instituţiei aceasta se realizează prin mijlocirea a
două posturi telefonice, abonament lunar la serviciile de internet prin cablu
telefonic inchiriat, pliante prezentând activităţile, profilele şcolii. Activitatea
desfăşurată este foarte bine reflectată şi în mass media, televiziunea locală, ziarele
judeţene.
Optimizarea relaţiilor dintre finalităţi şi resurse este definitorie pentru creşterea
eficienţei educaţiei, indiferent de tipul, forma şi nivelul la care se realizează. Scopul
poate fi atins în funcţie de opţiunea strategică, deci alocând resursele în mod
corespunzător. Creşterea calităţii educaţiei poate fi realizată atât prin alocarea unor
resurse financiare, pentru achiziţia de echipamente auxiliare, cât şi prin alocarea
aceloraşi fonduri pentru resursa umană, ambele căi având avantaje şi dezavantaje.
Activitatea viitoare trebuie orientată pe câştigarea de proiecte pentru atragerea
de resurse financiare în scopul creşterii calităţii educaţiei, satisfacerea, satisfacerea
clienţilor şcolii (elevi, părinţi, comunitate locală). Trebuie formată o echipă care să
realizeze proiecte câştigătoare.
2.2.3. Parteneriate şi colaborări
Parteneriatele Liceului “Kőrösi Csoma Sándor” sunt multiple, cu o vastă arie de
cuprindere, de la cele în plan local până la parteneriate la nivel european. Printre
obiectivele acestor parteneriate amintim :
- asigurarea instruirii practice a elevilor,
- realizarea unor activităţi din cadrul curriculumului,
- desfăşurarea unor activităţi educative şi extracurriculare,
- lărgirea orizontului cultural şi geografic,
- atragerea de resurse financiare şi materiale,
- inserţia profesională a absolvenţilor.
Relaţiile cu familiile elevilor. Elevii provin în mare număr din familii
dezavantajate social şi economic - aproape 50% - atât din mediul rural cât şi urban.
Părinţii sunt preocupaţi de viaţa şcolii şi răspund iniţiativelor diriginţilor sau
conducerii acesteia mai ales în clasa a IX-a, dar şi aici există un procent de 20 - 25%
de părinţi care nu menţin contactul cu şcoala sau nu răspund solicitărilor.
Majoritatea părinţilor este mulţumită cu rezultatele propriului copil, fiind conştienţi
şi de gradul de implicare al copilului şi interesul arătat pentru învăţare şi şcoală.
Părinţii consideră, că şcoala creează situaţii educative (în principal lecţiile de
dirigenţie, spectacole, serbări), totodată ca forme de atragere a părinţilor în
activitatea şcolară amintesc şedinţele cu părinţii şi consilierea de către diriginţi,
chestionaţi, ca propuneri pentru rezolvarea unor probleme ale şcolii părinţii îşi
prezintă dorinţele şi cerinţele faţă de şcoală, cum ar fi realizarea unui învăţământ
centrat pe elev, aprecierea elevilor după capacităţi, adaptarea cerinţelor la nivelul
de dezvoltare al elevului, motivarea pozitivă al lor pentru învăţătură, îmbunătăţirea
activităţilor practice, etc.
Implicarea părinţilor în luarea deciziilor, eficientizarea activităţilor comune
şcoală-familie este redusă doar la nivelul Comitetului de părinţi, sau la susţinerea
activităţilor extracurriculare.
Relaţii cu agenţii economici. Parteneriatele cu agenţii economici sunt într-o
evoluţie ascendentă, atât în privinţa numărului cât şi prin diversitatea acestora,
deoarece ei sunt principalii beneficiari ai serviciilor educaţionale oferite de şcoală,
interesaţi de forţa de muncă pregătită aici, dar şi de posibile cursuri de perfecţionare
sau de reconversie profesională. Extinderea şi diversificarea numărului de agenţi
economici cu care şcolala colaborează este o condiţie sine qua non pentru instruirea
modernă, dinamică şi flexibilă.
În acest an şcolar instruirea practică se realizează în unităţi economice, în
domeniul prelucrării lemnului şi construcţiilor. Elevii au opinii diferite în privinţa
instruirii practice. Cei care sunt interesaţi de meseriile în care se pregătesc o
consideră utilă şi eficientă, pe când cei care nu au o opţiune clară în privinţa viitoarei
profesii sunt mai critici. Marea majoritate a elevilor interesaţi, mai ales de la filiera
tehnologică, după absolvire se angajează la agenţii economici la care au făcut stagiul
de pregătire practică. Problema acestui an este că din cauza crizei economice, mulţi
agenţi economici şi-au încetat activitatea, ceea ce a dus la scăderea numărului de
parteneriate cu agenţi economici.
Reţele şcolare. În cadrul Programului Phare TVET, la finele anului şcolar 2005 -
2006 s-a creat o reţea de colaborare pe tema instruirii centrate pe elev între şcolile
din judeţele Covasna şi Harghita participante în acest program. Reţeaua îşi continuă
activitatea şi în prezent prin întâlniri periodice, eficiente prin exemplele de bună
practică oferite de fiecare şcoală.
Relaţii cu autorităţi şi instituţii locale. Deşi incomplet cunoscute, relaţiile cu
comunitatea locală există, sunt utilizate serviciile acestora, existînd relaţii de
colaborare între şcoală şi primărie şi Consiliul Local, care sprijină acţiunile de
intreţinere şi de igienizare ale clădirilor, precum şi alte activităţi ale şcolii.
Relaţiile şcolii cu reprezentanţii cultelor religioase din oraş este bună, fiind
întreţinute în mod direct dar şi prin mijlocirea profesorilor catehiţi. Reprezentanţii
cultelor (preoţii) se implică atât în organizarea unor activităţi ale şcolii, cât şi în
sprijinirea financiară ale acestora.
Relaţiile şcolii cu Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social pentru
Formarea Profesională Covasna de asemenea sunt permanente, unul din directorii
adjuncţi ai instituţiei noastre fiind membru al acestuia.
Parteneriatul cu Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă creează
condiţii propice pentru prezentarea ofertelor de formare continuă şi pentru
identificarea nevoilor de forţă de muncă ale agenţilor ecnomici.
Activităţile educative şi extracurriculare se desfăşoară în colaborare cu diferite
instituţii: Direcţia de Sănătate Publică Covasna (cabinet medical în şcoală, programe
educative, acţiuni de prevenire) Casa de Cultură Orăşenească, Uniunea Cadrelor
Didactice Maghiare din România, Poliţia Staţiunii Covasna, etc. Colaborarea cu
poliţia şi jandarmeria permite asigurarea unui nivel ridicat al disciplinei (inexistenţa
abaterilor disciplinare grave, lipsa faptelor antisociale săvîrşite de elevi), de
asemenea creează un mediu securizant.
Parteneriate externe. Derularea parteneriatelor externe în domeniul educaţiei
şi al culturii asigură dimensiunea europeană procesului educaţional în şcoala
noastră.
Dezvoltarea acestor parteneriate urmăreşte dobândirea unor competenţe noi
în formarea tinerilor şi adulţilor implicaţi. Impactul asupra şcolii este unul pozitiv,
asigurând diversificarea metodelor de învăţare - predare şi evaluare, o bună
relaţionare a profesorilor cu colegii din şcolile partenere, un permanent schimb de
informaţii şi experienţe.
3. Analiza SWOT
Puncte tari
Dăruire şi entuziasm din partea colectivului de cadre didactice în practicarea
meseriei pentru care în mod cert factorul motivaţional nu-l constituie banii.
Activitate scolii este corelată cu PLAI şi PRAI şi ghidată de PAS cu perspectivă
tivă până în anul 2014.
Misiunea şcolii este clar definită şi echipa de management duce o politică activă
de promovare a valorilor şcolii.
Directorii şcolii sunt lideri puternici, sprijiniţi de membrii personalului.
Personalul este bine informat şi este dedicat ţelurilor şcolii.
Managerii si intregul personal împărtăşesc un scop comun şi pun pe primul plan
elevii şi rezultatele acestora.
Managerii au implicat membrii ai Comitetului de Părinţi ai şcolii în realizarea
unor activităţi extracurriculare.
s-au realizat şedinţe de lucru pe arii curriculare în care s-au prezentat
rezultatele elevilor la evaluările iniţiale precum şi demersurile necesare pentru
îmbunănăţirea rezultatelor la învăţătură, în consecinţă realizându–se Planul de
acţiune rezultat din analiza rezultatelor elevilor la evaluarea iniţială din
septembrie – octombrie
derularea proiectelor culturale prin Asociaţia Pro Csoma Sandor –
echipa managerială a colaborat eficient cu Primăria, Consiliul local, respectiv cu
Poliţia de proximitate (pentru reducerea comportamentului violent în rândul
elevilor)
au fost monitorizate absenţele elevilor, pe anul şcolar 2012- 2013, rezultând o
scădere a numărului total de absenţe cu aproximativ 10000 compartaiv cu anul
şcolar trecut
s-a încercat sprijinirea cadrelor didactice debutante, prin activităţi de
îndrumare şi consiliere
Comisia de evaluare şi asigurare a calităţii are un regulament propriu de
funcţionare, discutat şi aprobat în Consiliul de Administraţie, în care sunt
prevăzute modul de organizare si functionare,atribuţiile fiecărui membru a
comisiei.
Implicarea echipei de management în implementarea asigurării calităţii;
Bună comunicare între echipa managerială , CEAC, cadre didactice şi elevi ;
Metodişti şi formatori în rândul cadrelor didactice ;
Preocupare constantă pentru promovarea imaginii şcolii ;
Cadre didactice calificate implicate în propria pregătire şi dezvoltare
profesională;
Oferta educaţională atractivă adaptată la nevoile de formare identificate pe
piaţa muncii ;
Paletă largă şi diversă de calificări din domenii diferite ce oferă şanse integrării
absolvenţilor sau continuării studiilor;
Activităţi extracurriculare atractive (Balul bobocilor, Maturandus, Ziua porţilor
deschise, Zilele şcolii, Ultimul clopoţel, excursii tematice şi turistice)
Şcoala abordează activitatea didactică ţinând cont de principiul şanselor egale ;
Interes crescut elevilor pentru olimpiadele şi concursurile profesionale şi
sportive
Consiliului elevilor se remarcă printr-o prezenţă activă în viaţa şcolii
Profesorii şcolii îşi concentrează atenţia pe respectarea disciplinei în
conformitate cu prevederile Regulamentului şcolar şi al Regulamentului de
ordine interioară, precum şi pe eficientizarea comunicării profesori – elevi –
manageri.
cadre didactice de specialitate la toate specialităţile
preocuparea constantă a colectivului pentru formarea continuă în specialitate,
interdisciplinară şi metodică
existenţa cabinetului de asistenţă psihopedagogică
rezultatele elevilor la evaluările interne şi externe sunt bune şi foarte bune
asigurarea dimensiunii europene a procesului educaţional prin parteneriate cu
şcoli din Uniunea Europeană şi din ţară
dezvoltarea unei culturi organizaţionale care promovează oportunităţi egale
pentru toţi membrii săi, spiritul de echipă şi competenţă profesională.
implicarea activă a şcolii în programele de dezvoltare ale comunităţii locale
existenţa unei preocupări constante pentru promovarea imaginii şcolii
şcoala a continuat Programul de Asigurare a Calităţii în ÎPT în implementarea
proceselor de asigurarea calităţii şi analiza eficienţei parteneriatelor dintre şcoli
şi intreprinderi, făcându-se paşi importanţi în procesul de autoevaluare
Puncte slabe
Colectarea sistematică a informaţiilor privind nevoile şi aşteptările elevilor,
părinţilor şi altor factori externi
Implicarea parţială a elevilor în evaluarea progresului
Colectarea sistematică şi riguroasă a datelor privind evoluţia elevilor după
absolvire
Identificarea cerinţelor specifice de evaluare pentru clase / grupuri de elevi
Neimplicarea în procesul de implementare generalizată a AC la nivelul unităţii
şcolare a tuturor compartimentelor funcţionale
Colectarea regulată a feed-back-ului din partea elevilor şi a altor factori
interesaţi
Implicarea elevilor în procesul de autoevaluare
Monitorizarea şi evaluarea implementării planurilor de acţiune
Nivel scăzut al interesului manifestat de părinţi faţă de problemele şcolii
Pentru calificarea de nivel 3 ,ruta progresivă există o singură clasă în acest an
şcolar, cu un număr minim de elevi
Comunicarea între diferite compartimente nu cunoaşte un flux continuu, deşi
relaţiile interpesonale sunt bune
Consumabilele insuficiente în laboratoare şi cabinete duce la lecţii mai mult
teoretice decât practice şi la dificultăţi la aplicarea metodelor centrate pe elev.
Există numeroşi elevi care au deprinderi slabe de comunicare (scrisă şi orală)
atât în limba maternă (maghiară) cât şi în limba română
Insuficienta motivare a elevilor pentru studiu
Pregătirea metodică slabă a cadrelor didactice debutante
Mediile de intrare mici şi foarte mici la liceul tehnologic
Utilizarea relativ redusă a mijloacelor tehnice moderne în procesul de predare-
învăţare
Insuficienţa fondurilor pentru dotarea cu materiale didactice, mijloace moderne
de învăţământ, lucrări şi publicaţii de specialitate
Multe distrugeri de bunuri (comportament necivilizat al elevilor), puţine
recuperări
Creşterea absenteismului la clasele liceale
Oportunităţi
- diversificarea ofertei de formare continuă a profesorilor de către
instituţiile acreditate
- descentralizarea financiară, delegând finanţarea şcolilor către Consiliile
locale
- programe concrete şi realiste pentru stimularea învăţării de a lungul vieţii
- cointeresarea de către autorităţi a agenţilor economici - parteneri ai şcolii
- în dezvoltarea relaţiilor de parteneriat
- luarea unor măsuri de derulare a programelor în scopul unei dotări
minimale a unităţilor şcolare cu mijloace de învăţământ, cu echipamente
de instruire pentru pregătirea în meserii şi cu tehnologie informatică
- subvenţionarea transportului elevilor din mediul rural
- acordarea burselor sociale pentru elevii cu situaţie materială precară
- atragerea ONG-urilor pentru a sprijini material familiile foarte sărace şi cu
mulţi copii şi realizarea în acest an şcolar a ONG-ului
- existenţa posibilităţilor de obţinere a resurselor extrabugetare (prin
închirieri, sponsorizări, activităţi de prestări servicii, organizarea cursurilor
de formare)
- autonomia completă a folosirii resurselor extrabugetare
Ameninţări
- scăderea populaţiei şcolare
- repartizarea computerizată centrată pe performanţe şcolare, fără legătură
cu aptitudinile elevilor
- situaţia materială precară a familiilor din mediul rural
- informarea superficială a absolvenţilor de gimnaziu despre oferta de
şcolarizare şi nevoia de calificări pe piaţa muncii
- necorelarea pe nivel judeţean (regional) a planului de şcolarizare cu
nevoile de pe piaţa muncii
- inexistenţa creditelor transferabile în învăţământul profesional şi tehnic
- necesitatea unor cheltuieli mari pe fondul slabei capacităţi financiare a
Consiliilor Locale
- menţinerea unor salarii scăzute mai ales pentru cadrele didactice tinere
care nu pot să asigure standardele de viaţă normale
4. Aspecte care necesită dezvoltare
În urma analizei situaţiei actuale şi a tendinţelor viitoare constatăm
următoarele aspecte care reprezintă priorităţi majore pentru şcoala noastră:
a. Corelarea ofertei educaţionale şi de formare profesională cu nevoile de
calificare:
analiza dinamicii pieţei forţei de muncă corelată cu tendinţele de
dezvoltarea economico - socială a judeţului Covasna
analiza de nevoi educaţionale ale elevilor şi a intereselor părinţilor
acestora
dezvoltarea competenţelor sociale şi a spiritului antreprenorial în rândul
elevilor
b. Asigurarea calităţii procesului educaţional:
generalizarea utilizării metodelor participativ - active în procesul de
predare - învăţare şi evaluare
dezvoltarea resurselor umane şi dobâdirea de noi competenţe în aplicarea
metodelor învăţării centrate pe elev şi a învăţării diferenţate
utilizarea PC, comunicarea într-o limbă străină de largă circulaţia
c. Îmbunătăţirea comunicării cu mediul intern şi extern:
facilitarea accesului la informare şi documentare
îmbunătăţirea competenţelor de utilizare a echipamentelor IT
diversificarea modalităţilor de promovare a imaginii şcolii
d. Dezvoltarea capacităţii de informarea şi consiliere profesională:
integrarea informaţiilor privind piaţa muncii în procesul de orientare,
consiliere şi educaţia antreprenorială
promovarea parteneriatelor cu AJOFM, CLD, agenţi economici
promovarea ofertei educaţionale şi de formare profesională corelată cu
cerinţele angajatorilor şi tendinţele dezvoltării locale
e. Îmbunătăţirea bazei materiale a şcolii şi achiziţionarea mijloacelor de
învăţământ, echipamentelor didactice aferente domenilor de pregătire
f. Dezvoltarea şi consolidarea culturii organizaţionale din perspectiva
parteneriatului social şi spiritului antreprenorial
Partea a III-a
Planul operaţional 2018-2019
PRIORITATEA 1: Asigurarea accesului egal la educaţie şi a egalităţii de şanse
Obiectiv 1: Sprijinirea accesului la studiile obligatorii pentru toţi elevii
Ţinta: Scăderea abandonului şcolar cu 15% până în anul 2018 faţă de 2013 şi reducerea cu 30% a numărului absenţelor Promovarea principiilor incluzive de către personalul şcolii
Context: Din analiza internă efectuată, se constată că la Liceul "Kőrösi Csoma Sándor", Covasna au acces elevi ce provin atât din mediul urban, cât şi din mediul rural, băieţi şi fete, cu apartenenţă etnică şi religioasă diferită. În liceu se constată existenţa unui număr relativ mare de elevi care au renunţat la şcoală. Cauzele acestui fenomen au fost identificate ca fiind: posibilităţile financiare reduse (pentru asigurarea transportului, cazării şi hranei), lipsa de supraveghere din partea părinţilor aflaţi la muncă în străinătate, frecventarea unor medii viciate.
Acţiuni pentru
atingerea obiectivului
(Ce anume trebuie să
se întâmple?)
Rezultate aşteptate
(măsurabile)
Data până la
care vor fi
finalizate
Persoana/
persoanele
responsabile
Parteneri Cost Sursa de
finanţare
Diversificarea ofertei de servicii
Reducerea abandonului şcolar în
Pe tot parcursul
Dirigintii Direcţiunea
Toate cadrele didactice, agenţi
educaţionale rândul elevilor anului şcolar economici
Asigurarea funcţionării activităţilor din cadrul Programului „A Doua Şansă” la învăţământul primar Asigurarea accesului copiilor cu probleme de învăţare la activităţi de remediere tip „Şcoala de după şcoală” în vederea îmbunătăţirii performanţelor lor profesionale
Îmbunăţăţirea rezultatelor la învăţătură a elevilor cu probleme de învăţare
Pe tot parcursul anului şcolar
Direcţiunea Profesorii şi învăţătorii
Toate cadrele didactice, părinţii
Obiectiv 2: Diversificarea ofertei de servicii educaţionale pentru copiii cu nevoi speciale
Ţintă: Lucrul diferenţiat cu elevii în funcţie de capacitatea intelectuală şi cunoştinţele acumulate.
Context: În alcătuirea claselor există elevi diferiţi după capacitatea intelectuală şi nivelul de cunoştinţe. Este important ca elevii "slabi" să ajungă la un nivel mediu, iar celor supradotaţi să li se creeze condiţii să se dezvolte în continuare conform capacităţilor lor.
Acţiuni pentru
atingerea obiectivului
(Ce anume trebuie să
se întâmple?)
Rezultate aşteptate
(măsurabile)
Data până la
care vor fi
finalizate
Persoana/
persoanele
responsabile
Parteneri Cost Sursa de
finanţare
Evaluarea pregătirii fiecărui elev în parte la toate materiile pentru stabilrea de măsuri diferenţiate în funcţie de lipsurile constatate şi stilurile de învăţare ale elevilor.
Imaginea obiectivă, reală a pregătirii elevilor
15 octombrie 2018
Director adjunct Profesorii claselor Diriginţi
Toate cadrele didactice care predau în aceste clase
Întâlniri bilunare ale profesorilor claselor pentru schimburi de idei, discutarea modului în care poate fi ajutat fiecare elev în parte, discutarea problemelor legate de unii elevi pentru care strategiile de predare par să nu funcţioneze, asigurarea faptului că există o abordare unică asupra curriculum-ului, a predării, a strategiilor de învăţare şi a evaluării.
Reuşita elevilor Bilunar Director adjunct Diriginţii claselor
Toate cadrele didactice
Stimularea performanţei şcolare prin organizarea unor concursuri şi competiţii care să stimuleze dezvoltarea individuală a elevilor Aplicarea tehnicilor
Creşterea numărului elevilor capabili de performanţă Îmbunătăţirea rezultatelor la concursuri naţionale şi internaţionale
Pe tot parcursul anului şcolar
Şefii de arii curriculare
Toate cadrele didactice
de lucru axate pe diferenţiere şi individualizare în vederea asigurării dezvoltării competenţelor elevilor supradotaţi
PRIORITATEA 2: Dezvoltarea serviciilor de orientare şi consiliere
Obiectivul 2.1: Îmbunătăţirea mecanismelor pentru facilitarea accesului la educaţie şi ocuparea unui loc de muncă
Ţintă: Creşterea gradului de acoperire şi a calităţii serviciilor de orientare şi consiliere
Context: Eficienţa activităţilor de orientare şi consiliere, precum şi asigurarea calităţii în educaţie sunt aspecte cheie care condiţionează valorificarea avantajelor preconizate prin reformele în ÎPT (care facilitează atingerea unui maxim al performanţelor individuale, personale şi profesionale, în funcţie de interesele şi capacităţile fiecăruia, în condiţiile unui sistem deschis cu acces sporit pe verticala nivelurilor de calificare).
În prezent se constată la elevii care sunt în situaţia de a lua o decizie, un deficit de informaţii de bază privind perspectivele profesionale şi, în funcţie de acest lucru, cu privire la alternativele oferite de traseele de formare. Activitatea de informare şi consiliere este prea generală, ori are caracter de campanie.
Acţiuni pentru
atingerea
obiectivului
(Ce anume trebuie
să se întâmple?)
Rezultate aşteptate
(măsurabile)
Data până la
care vor fi
finalizate
Persoana/
persoanele
responsabile
Parteneri Cost Sursa de
finanţare
Monitorizare şi evaluare rezultate anul şcolar 2017-2018, proiectarea unui calendar de activităţi de informare şi consiliere pe nivel de şcoală pentru anul şcolar 2018-2019
organizarea din timp a activităţilor cu antrenarea resurselor umane necesare
10.09.2018
Director adjunct Consilier educativ Psiholog şcolar
Şef de catedre şi arii curriculare
Investigarea opţiunilor elevilor din clasele a X-a, clasele a XII.
imagine de sinteză despre opţiuni, posibilitate de corecţii
01.11.2018 Director adjunct Consilier educ.
Cadre didactice Elevi
Crearea unei baze de date pe baza informaţiilor oferite de fişa psiho-pedagogică
cunoaşterea nevoilor elevilor
10.10.2018 Consilier educativ
Includerea în tematica orelor de dirigenţie respectiv în tematica şedinţelor cu părinţii a problemelor de
realizarea consilierii profesionale ale elevilor
Permanent Consilier educativ Diriginţi
orientare şi consiliere
Vizite de studiu invitarea foştilor elevi/specialişti din diferite domenii cu performanţe deosebite pe piaţa muncii
cunoaşterea de către elevi a pieţei muncii
Permanent Consilier educativ Profesori de specialitate Maiştri, instructori
Prioritate 3: Dezvoltarea de parteneriate eficiente pentru o formare profesională de calitate
Obiectiv 3.1: Creşterea implicării active a partenerilor sociali în planificarea dezvoltării instituţionale şi în desfăşurarea procesului de formare profesională.
Ţintă: Creşterea reprezentativităţii partenerilor sociali şi a agenţilor economici în CA a şcolii, implementarea unui program anual de conlucrare cu partenerii.
Context: Colaborarea dintre şcoală şi agenţii economici se bazează pe beneficiile pentru întreprinderi şi pentru elevi. Elevii au posibilitatea să efectueze practică şi să-şi formeze abilităţi cheie care-l vor ajuta în ocuparea unui loc de muncă, iar agenţii economici pot să dezvolte la elevi competenţele pe care le consideră necesare în desfăşurarea activităţii întreprinderii
Acţiuni pentru
atingerea obiectivului
(Ce anume trebuie să
se întâmple?)
Rezultate aşteptate
(măsurabile)
Data până la
care vor fi
finalizate
Persoana/
persoanele
responsabile
Parteneri Cost Sursa de
finanţare
Organizarea de întâlniri cu agenţi economici locali pentru a face cercetări privind nevoile de competenţe la nivel local şi pentru a forma parteneriate cu cât mai mulţi agenţi economici din zonă în vederea efectuării practicii şi formării de abilităţi cât mai variate la elevi
Locuri de practică Formare de abilităţi
Lunar Şef catedră tehnică
Agenţi economici locali
Organizarea de lecţii vizită la agenţi economici
Legarea teoriei de practică
Lunar Profesorii care predau discipline tehnice
Agenţi economici locali
Obiectiv 3.2: Punerea bazelor unei miniproducţii a atelierului - şcoală prin colaborareacu agenţi economici locali din domeniul prelucrării lemnului
Ţintă: Atelierul să realizeze producţie care să contribuie la autofinanţarea şcolii
Acţiuni pentru
atingerea obiectivului
(Ce anume trebuie să
se întâmple?)
Rezultate
aşteptate
(măsurabile)
Data până
la care vor fi
finalizate
Persoana/ persoanele
responsabile Parteneri Cost
Sursa de
finanţare
Negocieri cu agenţi economici din domeniul prelucrării lemnului pentru obţinerea de comenzi realizabile cu elevii sub îndrumarea maistrului instructor, în atelierul şcoalii.
Formarea competenţelor specifice şi abilităţi practice la elevi
Permanent Director Contabil şef Responsabil catedră tehnică
Agenţi economici
Obiectiv 3.3: Diversificarea ofertei de CDL
Ţintă: Se colaborează foarte bine cu întreprinderile la stabilirea şi elaborarea C.D.L.-urilor astfel că elevii dobândesc competenţe cerute de agenţii economici.
Context: Implicarea întreprinderilor în viaţa şcolii presupune sprijinirea dezvoltării tinerilor şi dobândirea de către aceştia a abilităţilor şi competenţelor de bază astfel încât să fie prefătiţi pentru viaţa de adult şi ocuparea unui loc de muncă. Toate activităţile trebuie să aibă obiective clare de învăţare din curriculum pentru elevii participanţi şi trebuie să fie monitorizate, evaluate şi înregistrate. Trebuie luate toate măsurile necesare pentru a se asigura oportunităţi egale, protecţia muncii şi protecţia copilului pe durata desfăşurării activităţilor din cadrul parteneriatului. De aceea elaborarea C.D.L.-ului trebuie făcută de comun acord şi împreună cu agenţi economici
Acţiuni pentru
atingerea obiectivului
(Ce anume trebuie să
se întâmple?)
Rezultate aşteptate
(măsurabile)
Data până la
care vor fi
finalizate
Persoana/
persoanele
responsabile
Parteneri Cost
Sursa de
finanţare
Sondarea opiniei agenţilor economici în vederea stabilirii C.D.L.-urilor
Conţinuturile C.D.L.-urilor corespund cerinţelor agenţilor economici
Martie 2019 Şef arie curriculară tehnologii
Ingineri Maiştrii Agenţi economici
Buget
Atragerea profesorilor în elaborarea programelor de C.D.L.-uri atractive pentru elevi şi utile pentru agenţi economici şi comunitate
Elaborarea programelor
Sfârşit an şcolar
Director adjunct Şef arie curriculară tehnologii
Ingineri Maiştrii Agenţi economici
Prioritate 4: Dezvoltarea competenţelor profesionale ale resurselor umane din ÎPT.
Obiectiv 4.1: Actualizarea periodică a cunoştinţelor din domeniul de specialitate
Ţintă: Implementarea unui program anual de actualizare a cunoştinţelor, cu accent pe noile tehnologii din domeniul de specialitate pentru toate categoriile de personal implicate în ÎPT.
Context: În condiţiile unor resurse „învechite” pentru învăţământ calitatea actului pedagogic nu se ridică la nivelul exigenţelor actuale. Schimbările accelerate introduse în reformele de educaţie, fac necesar un efort susţinut din partea tuturor categoriilor de personal (profesori, maiştrii instructori, personal didactic auxiliar). Dificultăţile conjuncturale, prin factori obiectivi şi subiectivi implicaţi, au condus la un decalaj faţă de cerinţe, atât în planul competenţelor metodice necesare noilor abordări în relaţia cu elevul, respectiv în proiectarea şi aplicarea în parteneriat a curriculumului în dezvoltarea locală, cât şi în racordarea la noile tehnologii introduse în domeniile de specialitate
Acţiuni pentru
atingerea obiectivului
(Ce anume trebuie să
se întâmple?)
Rezultate aşteptate
(măsurabile)
Data până la
care vor fi
finalizate
Persoana/
persoanele
responsabile
Parteneri Cost
Sursa de
finanţare
elaborarea planurilor de acţiune la nivelul catedrelor bazate pe autoanalize solide
planuri de activităţi bine gândite, cu caracter formativ care contribuie şi la actualizarea cunoştinţelor
10.10.2018
şefii de catedră
Agenţii economici
organizarea unui stagiu de formare metodică a maiştrilor instructori
dezvoltarea competenţelor pedagogice şi metodice ale maiştrilor instructori
semI-II. al anului şc.
Director adjunct Şef arie curriculară tehnologii
CCD, agenţi economici din domeniul prelucrării lemnului şi
industriei textile
organizarea unui schimb de experienţă în cadrul reţelei şcolare a liceelor din judeţul Covasna
preluarea experienţei lor pozitive din domeniu
Noiembrie 2018
Şef arie curriculară tehnologii
Cadre didactice din reţeaua şcolară
participarea cadrelor didactice şi a personalului didactic auxiliar la formele de perfecţionare organizate pe nivel judeţean, naţional şi internaţional
reînnoirea cunoştinţelor, dezvoltarea competenţelor
conform programărilor
Director ISJ, CCD
Obiectiv 4. 2: Promovarea aplicării metodelor didactice moderne.
Ţintă: Generalizarea utilizării metodelor activ-participative în procesul de predare-învăţare şi evaluare formativă a elevilor, învăţarea centrată pe elev, învăţarea diferenţiată
Context: În ultimul timp s-a constatat o indiferenţă şi pasivitate a elevilor faţă de învăţătură. Se pare că una din cauze este folosirea metodelor tradiţionale de predare-învăţare. Elevii au fost entuziasmaţi când unele cadre didactice au realizat lecţii în care profesorul coordonează învăţarea, elevii înţeleg modul în care învaţă, oferă oportunităţi de a învăţa mai bine şi de a fi participanţi activi la propria instruire.
Acţiuni pentru
atingerea obiectivului
Rezultate aşteptate
(măsurabile)
Data până la
care vor fi
Persoana/
persoanele Parteneri Cost
Sursa de
finanţare
(Ce anume trebuie să
se întâmple?)
finalizate responsabile
Întâlniri ale echipei de profesori adeptă a învăţării centrată pe elev
Creşterea numărului de profesori care aplică preponderent metode activ - participative
Bilunar
Director adjunct Consilier educativ Responsabil catedră tehnică
Toate cadrele didactice din şcoală
Implicarea elevilor în reflexia asupra propriilor stiluri de învăţare şi evaluare a procesului de predare- învăţare.
Îmbunătăţirea comunicării între profesori şi elevi
permanent Director adjunct Consilier educativ
Cadre didactice Elevi
Reproiectarea activităţii psihologului şcolar
Estimarea reală a elevilor pe baza fişei psihopedagogice
Permanent Direcţiunea Psihologul şcolar Cabinetul judeţean de psihopedagogie
Cadre didactice şi elevi
Capacitatea elevului în stabilirea prin testarea inteligenţelor multiple
Elevii învaţă mai bine Permanent Psihologul Cadre didactice şi elevi
Buget
Asistenţe la ore Oferirea de sprijin în aplicarea învăţării centrate pe elev
Permanent Membrii echipei care au beneficiat de formare
Toate cadrele didactice
elaborarea şi realizarea programului de formare a competenţelor de folosire a tehnici de calcul în predarea – însuşirea diferitelor discipline
dobândirea de către fiecare cadru didactic de competenţe minime necesare realizării programului AEL
conform planificării
Molnar Janos Toate cadrele didactice din şcoală
Prioritate 5: Asigurarea calităţii învăţământului
Obiectiv 5.1:modernizarea procesului de predare-învăţare prin aplicarea metodelor activ-participative şi
informatizarea procesului de predare-învăţare
Ţintă: 80% din profesorii şcolii vor utiliza metode active de predare şi evaluare pană în 2019 creşterea cu 20 % a nivelului performanţei elevilor în mod constant
Context: Din analiza internă rezultă că foarte puţine lecţii se desfăşoară în sistem computerizat pe suport informatic. Realizarea unor astfel de lecţii ar spori atractivitatea acestora şi claritatea informaţiilor
Acţiuni pentru
atingerea obiectivului
(Ce anume trebuie să
se întâmple?)
Rezultate aşteptate
(măsurabile)
Data până la
care vor fi
finalizate
Persoana/
persoanele
responsabile
Parteneri Cost
Sursa de
finanţare
Elaborarea de materiale complementare pentru activitatea de predare-învăţare realizată pe suport informatic
Creşterea calităţii procesului de predare-învăţare la clasă
Pe tot parcursul anului şcolar
Departamentul Curriculum şi controlul asigurării calităţii Directori, Consilii locale CCD
Cadre didactice şi elevi
Elaborarea unor criterii de selecţie şi promovare a valorilor Identificarea unor mijloace de motivare intrinsecă şi extrinsecă a cadrelor didactice şi elevilor performanţi prin identificarea unor fonduri provenite din
Creşterea performanţei elevilor şi cadrelor didactice
Pe tot parcursul anului şcolar
Directiunea Consiliul Local Comitetul de parinti ONG-uri
Cadre didactice şi elevi
sponsorizări, donaţii etc.
Elaborarea / îmbunătăţirea procedurilor, a structurilor organizatorice şi a documentelor necesare implementării Sistemului de Asigurare a Calităţii
Existenţa regulamentelor, a procedurilor şi documentelor privind autoevaluarea instituţională, asigurarea internă a calităţii şi implementarea planurilor de îmbunătăţire
Anual, periodic
Echipa CEAC
I.S.J. Covasna Liceele tehnologice din judeţ
Monitorizarea, evaluarea şi stabilirea de măsuri corective privind implementarea calităţii în şcoală, conform indicatorilor de performanţă ARACIP
Realizarea rapoartelor de monitorizare internă parţiale Realizarea planurilor parţiale de îmbunătăţire a serviciilor educaţionale ale şcolii
Anual, o dată la 3 luni
Echipa CEAC I.S.J. Covasna Liceele tehnologice din judeţ
Implicarea factorilor educaţionali, a Consiliului profesoral, a Consiliului administrativ şi a Comisiei pentru asigurarea calităţii, în actul de analiză a procesului de învăţământ
Procese verbale Convenţii de
colaborare
Permanent Început de semestru
Consiliul de administraţie Coordonatorul Comisiei de asigurare a
calităţii
Asigurarea unui climat socioafectiv adecvat unui proces educativ de calitate prin implicarea elevilor, profesorilor şi directorilor în proiecte comune
Numărul de proiecte extracurriculare
realizate
Permanent Consilier psihopedagog Coordonator educativ Coordonatori de proiecte
Utilizarea unor metode moderne de evaluare a nivelului de pregătire a elevilor (teste grilă, portofolii, eseuri, referate, excursii tematice)
Evaluarea tuturor competenţelor elevilor
Permanent Comisia de urmărire a ritmicităţii notării Şefii de catedră Cadrele didactice
Iniţierea şi derularea de activităţi şi programe de invatare suplimentare (pregătire pentru olimpiade, concursuri şcolare şi extraşcolare meditaţii şi pregătire suplimentara), în vederea creşterii nivelului lor de calificare al elevilor
Anual, minim 20 % din elevi implicaţi în programe de învăţare axate pe performanţă şcolară şi extraşcolară
Anual, permanent
Coordonator cu programe şi proiecte educative Responsabilii cercurilor / catedre, de proiecte educative, proiecte de voluntariat şi a programelor de învăţare
ONG-uri
Prioritate 6: Asigurarea accesului la IPT şi creşterea gradului de cuprindere în educaţie
Obiectiv 6.1: Facilitarea accesului l educaţie prin IPT, prevenirea şi reducerea abandonului şcolar Grupuri ţintă prioritare: - elevii din rural şi zone mai izolate (cu accent pe calitatea serviciilor, varietatea opţiunilor accesibile) - minorităţi etnice (dreptul la diversitate specifică, depăşirea barierele sociale, varietatea opţiunilor) - elevii cu nevoi speciale (dificultăţile specifice de acces şi integrare)
Ţintă 6.1 : Facilitarea accesului la educaţie pentru elevii din categoriile dezavantajate
Ţinta 6.2: Prevenirea absenteismului şi reducerea abandonului şcolar timpuriu
Rezultate măsurabile:
Elevii din categoriile dezavantajate beneficiază de facilităţi specifice de acces şi de sprijin pentru continuarea studiilor în cadrul IPT
Abandon şcolar maxim 3% până în 2020
Context: Mulţi elevi din mediul rural sunt în pericol de a abandona şcoala din cauza situaţiei materiale dificile, a necunoaşterii posibilităţilor pe care ţi le deschide şcoala şi calificarea într-o meserie, a comunicării dificile între familie şi şcoală. O îmbunătăţire a comunicării şcoală-familie, precum li monitorizarea atentă a absenţelor elevilor constituie acţiuni care să prevină abandonul şcolar.
Acţiuni pentru
atingerea obiectivului
(Ce anume trebuie să
se întâmple?)
Rezultate aşteptate
(măsurabile)
Data până la
care vor fi
finalizate
Persoana/
persoanele
responsabile
Parteneri Cost Sursa de
finanţare
Inventarierea problemelor specifice de acces la educaţie, identificarea soluţiilor alternative şi adoptarea deciziilor optime la nivelul şcolii
Prevenirea abandonului şcolar
Permanent Psihologul şcolii
Cadre didactice Diriginţi
Facilitarea mobilităţii elevilor în teritoriu (transport/internat, burse, bani de liceu)
Prevenirea abanonului şcolar
Permanent Director Diriginţi Cadre didactice
Resurse din sistem; resurse locale, resurse atrase
Realizarea unor studii privind absenteismul elevilor Evaluarea planurilor de monitorizare a absenteismului realizate la nivelul scolii Colectarea numărului de absenţe de la fiecare structura Analiza tendinţelor în privinţa absenteismului şi stabilirea unor măsuri corespunzătoare
Realizarea unor materiale de analiză a fenomenului de absenteism relevante în vederea stabilirii şi aplicării unor măsuri adecvate de reducere a acestuia.
Pe parcursul anului şcolar
Directiunea Responsabilii pe structura Responsabilul pentru centralizarea absentelor
Monitorizarea gradului de implicare a părinţilor şi a informării corespunzătoare a acestora asupra situaţiei absenţelor elevilor
Reducerea fenomenului de absenteism şcolar
Pe parcursul anului şcolar
Directiunea Dirigintii Profesorii
Părinţi
Poliţia
Covasna
Elaborarea planului de acţiuni de prevenire şi de diminuare a abandonului şcolar Revizuirea Regulamentului de ordine interioară la nivelul unităţilor de învăţământ Evaluarea planurilor de măsuri în vederea prevenirii absenteismului Organizarea unor activităţi de monitorizare şi control Diseminarea exemplelor de bună practică Monitorizarea
realizării/ funcţionării parteneriatelor dintre şcoli şi Poliţia locală Derularea unor activităţi specifice de, asistenţă, consiliere cu privire la procesul instructiv educativ Acordare de consiliere în vederea modificării atitudinii profesorului în relaţionarea cu elevul
Creşterea atractivităţii învăţării
Directiunea Sefii de catedre
Prioritate 7: Modernizarea învăţământului profesional şi tehnic
Obiectiv 7.1: Elaborarea planului de şcolarizare pentru anul şcolar 2019-2020
Ţintă: Pregătirea în domenii profesionale care să asigure locuri de muncă pe plan local în concordanţă cu dezvoltarea zonei
Context : Este necesară cunoaşterea strategiei de dezvoltare a oraşului pentru ca domeniile de pregătire profesională oferite de şcoală să fie în concordanţă cu aceasta
Acţiuni pentru
atingerea obiectivului
(Ce anume trebuie să
se întâmple?)
Rezultate aşteptate
(măsurabile)
Data până la
care vor fi
finalizate
Persoana/
persoanele
responsabile
Parteneri Cost
Sursa de
finanţare
Alocarea cifrei de şcolarizare pentru învăţământul profesional şi tehnic pentru anul şcolar 2014-2015 pe baza analizei PRAI şi PLAI
Realizarea cifrei de şcolarizare propuse
Decembrie
2018
Directiunea CP CA
Consiliul local
Agenţi
economici
Obiectiv 7.2: Funcţionalizarea reţelelor de interasistenţă cf. prevederilor art. 5 din OMEC 4889/2006
Ţintă: Menţinerea colaborării între grupurile şcolare din judeţul Covasna în vederea asigurării calităţii
Context : Asigurarea calităţii în învăţământ nu este numai problema şcolii ci a tuturor şcolilor. De aceea trebuie să existe colaborare în acest sens pentru generalizarea instrumentelor de asigurare a calităţii în educaţie şi formare profesională la nivelul reţelei învăţământului profesional şi tehnic
Acţiuni pentru
atingerea obiectivului
(Ce anume trebuie să
se întâmple?)
Rezultate aşteptate
(măsurabile)
Data până la
care vor fi
finalizate
Persoana/
persoanele
responsabile
Parteneri Cost
Sursa de
finanţare
Utilizarea ca „noduri de expertiză” pentru reţelele organizate la nivel judeţean, a unităţilor de învăţământ – centre de resurse şi a unităţilor de învăţământ asistate prin proiectele PHARE TVET
Creşterea calităţii în educaţia şi formarea profesională la nivelul reţelei învăţământului profesional şi tehnic
Pe parcursul anului şcolar
Directiunea Catedra tehnica
Liceele tehnologice din judeţ
Diseminarea exemplelor de bune practici Asigurarea învăţământului centrat pe elev
Creşterea calităţii procesului de predare-învăţare
Pe parcursul anului şcolar
Profesorii Liceele tehnologice din judeţ I.S.J. Covasna
Planificarea ofertei educaţionale Dezvoltarea CDL
Organizarea învăţării la locul de muncă (stagii de practică pentru elevi şi cadre didactice) Sprijinirea consolidării cooperării între unităţile de învăţământ profesional şi tehnic în cadrul reţelelor de interasistenţă
Îmbunătăţirea cooperării între unităţile de învăţământ profesional şi tehnic şi a parteneriatelor cu întreprinderile Asigurarea tranziţiei de la şcoală la locul de muncă
Pe parcursul anului şcolar
Directiunea Inginerii Maiestrii
Agenţii economici Liceele tehnologice din judeţ
Partea a IV-a
Consultare, monitorizare, evaluare
Planul de acţiune al şcolii se bazează pe o analiză amănunţită a nevoilor şcolii şi
comunităţii sale.
Planul de acţiune al şcolii:
o are la bază analiza mediului intern şi extern, este corelat cu PLAI şi PRAI, a fost
elaborat prin colaborare şi în parteneriat cu factorii înteresaţi;
o acoperă toate activităţile şcolii dar urmăreşte dezvoltarea unui număr limitat
de priorităţi, cu ţinte măsurabile şi încadrate în timp iar acţiunile sunt clare,
lipsite de ambiguitate;
o se bazează pe ideea că într-un mediu în care resursele sunt limitate şi în care
nici profitul şi nici competiţia nu reprezintă factori motivanţi principali, se pot
obţine realizări mai mari prin colaborare şi parteneriat, decât prin eforturile
proprii ale fiecărei şcoli în parte.
Planul de acţiune pentru elaborarea planului de dezvoltare a şcolii este
prezentat în următorul tabel:
Ce activităţi trebuie
desfăşurate?
Cine va coordona
aceste activităţi?
Cine va fi
implicat?
Când
trebuie
finalizate?
1. Programarea întâlnirilor
membrilor personalului în
vederea sprijinirii elaborării
planului – întâlnire la nivelul
întregii şcoli şi la nivelul
echipelor de lucru.
Directorul adjunct
Managerii Sfârşitul
semestrului I
2. Identificarea factorilor
interesaţi de către echipa de
Directorul Managerii
Consiliul de
15
Decembrie
management superior. administraţie
3. Cercetare de birou şi
analiză privind piaţa muncii.
Directorul adjunct Februarie
4. Întâlnire pe catedre cu
direcţiunea
Directorul Tot
personalul
Noiembrie
5. Înaintarea cifrelor iniţiale
privind numărul elevilor,
domeniile la C.D.L.
Directorul Inspectorii 31 Ianuarie
6. Instruirea personalului
privind modelul de
autoevaluare.
Preşedintele
comisiei de
asigurarea calităţii
Tot
personalul
Sfârşitul
semestrului I
7. Echipele de lucru
realizează o autoevaluare a
propriilor activităţi
concentrându-se asupra
calităţii predării şi învăţării.
Şefii de catedre Echipele de
curriculum
20 Ianuarie
8. Organizarea de întâlniri cu
angajatorii locali, AJOFM,
camerele de comerţ,
consiliile judeţene pentru a
face cercetări privind nevoile
de competenţe la nivel local.
Directorul Angajatori
locali
AJOFM
Camera de
comerţ
ONG-uri
15 Februarie
9. Formularea obiectivelor şi
a ţintelor
Directorul Echipa de
management
şi consiliul de
administraţie
15 Februarie
10. Analiza problemelor care
constituie punctul de plecare
Directorul adjunct
Şefii de catedre
Echipa de
management
15 Februarie
pentru formularea
obiectivelor şi stabilirea
acţiunilor pentru depăşirea
acestor probleme.
Consiliul de
administraţie
Cadre
didactice
11. Scrierea elementelor
componente ale planului pe
măsura elaborării acestora.
Directorul adjunct Inspectorii şi
consilierii de
specialitate
Prima
versiune a
planului
până la
sfârşitul lunii
februarie
12. Consultarea Directorul Toţi
managerii
Consiliul de
administraţie
al şcolii şi
personalul
Începutul
lunii martie
Monitorizarea şi evaluarea la nivel de echipă a realizării planului se face prin:
- urmărirea respectării termenelor propuse pentru realizarea acţiunilor în scopul
atingerii obiectivelor. Cei care vor face acest lucru sunt persoanele care răspund
de realizarea acţiunilor (directori, şefi arii curriculare, şefi catedre, profesori);
- evaluarea la termene scurte a paşilor realizaţi va fi făcută tot de factorii
răspunzători de realizarea acţiunilor;
- monitorizarea activităţii Consiliului profesorilor pe clase în vederea implicării
acestora în asigurarea calităţii învăţământului, de către consilierul educativ.
Activitatea de monitorizare realizată de către management se reflectă în
următoarele acţiuni:
- redistribuirea sarcinilor membrilor Consiliului de administraţie în funcţie de
obligaţii, realizări şi performanţe, astfel încât sarcinile să fie precis delimitate;
- realizarea de către persoanele răspunzătoare de acţiunile pentru atingerea
obiectivelor, a unor rapoarte adresate managerilor în care se înregistrează
reuşita acţiunilor sau măsurile pe care le propun în cazul eşecurilor.
Echipa managerială are astfel posibilitatea de a urmării în deaproape
realizarea obiectivelor propuse.
Spre sfârşitul anului se face un bilanţ al măsurii în care s-au realizat obiectivele
propuse în planul operaţional. Constatările şi concluziile vor fi utilizate pentru
întocmirea planului operaţional al anului următor.
Cuprins
Partea I
Context
1.1. Misiunea şcolii
1.2. Profilul prezent al şcolii
1.3. Analiza rezultatelor anului şcolar anterior
1.4. Priorităţi naţionale
1.5. Obiective şi priorităţi regionale şi locale
Partea a II-a
2. Analiza nevoilor
2.1. Analiza mediului extern
2.1.1. Analiza mediului economic
2.1.2. Tendinţe ocupaţionale
2.1.3. Tendinţe demografice privind populaţia şcolară
2.1.4. Strategii aplicate privind resursele umane, cadrele didactice şi elevi
2.1.5. Previziuni privind nevoile viitoare de forţă de muncă
2.2. Analiza mediului intern
2.2.1. Predare- învăţare
2.2.2. Materiale şi resurse didactice
2.2.3. Parteneriate şi colaborări
3. Analiza SWOT
4. Aspecte care necesită dezvoltare
Partea a III-a
Plan operaţional 2018/2019
Partea a IV-a
Consultare, monitorizare, evaluare
Cuprins
top related