limbaj Şi politicĂ. analiza discursului politic curs 3-4 ( 12 nov. 20 13 )

LIMBAJ ŞI POLITICĂ. ANALIZA DISCURSULUI POLITICCurs 3-4 (12 nov. 2013)Retorică şi argumentare în

discursul politic

1. Părţile retoricii

• Inventio

• Dispositio

• Elocutio

• Memoria

• Actio (pronuntiatio)

2. Genurile retorice

Deliberativ (politic) – Valori: util/nociv– Acte: sfat/avertisment– Orientare: viitor

Judiciar – Valori: adevărat/fals– Acte: apărare/acuzare– Orientare: trecut

Epidictic (demonstrativ)– Valori: bun/rău– Acte: elogiu/blam– Orientare: prezent

• (a) Salariile profesorilor sunt (prea) mici.

• (b) Nu e bine că salariile profesorilor sunt mici.

• (a) Să mărim salariile profesorilor.

(se implică reciproc)

3. Demonstraţie / Argumentare (persuasiune)

• Adevăr // Opinie

• Silogism // Entimemă (2)

exemple

• (a) Triunghiul are trei laturi.

• (b) Oamenii sunt muritori.

• (c) Fumatul e nociv.

• (d) Imigraţia sporeşte criminalitatea.

• (e) Românii sunt leneşi.

• (f) Cititul e nociv.

4. Silogism

• 1. Toţi oamenii sunt muritori.

• Socrate este om.

• Socrate este muritor.

____________________

• 2. Unele pisici sunt negre.

• Toate pisicile sunt mamifere.

• Unele mamifere sunt negre.

- general/particular- afirmativ/negativ- adevărat/fals- corect/incorect

• 3. Toate acţiunile au un scop.

• Domnul Ionescu a acţionat.

• Acţiunea domnului Ionescu are un scop.

__________________

• 4. […]

• Domnul X este cel mai bun.

• Trebuie să-l votezi!

5. Istoric

• - retorica Antichităţii (Aristotel)

• - retorica Evului Mediu (scolastica) şi a Renaşterii• - “Noua retorică” – Ch. Perelman, L. Olbrechts-Tyteca

1958• - St. Toulmin, The Uses of Argument, 1958• - pragmadialectica argumentării (şcoala olandeză – F.

Eemeren, R. Grootendorst• - lingvistica argumentării (şcoala franceză – O. Ducrot)

6. Structura argumentării (Toulmin)

• Toulmin, Stephen, The Uses of Argument, Cambridge: Cambridge University Press, 1958

• Date (dovezi)

• Aserţiune (teză, concluzie, opinie)

• Regula generală (Justificarea)

– Bază– Respingere / rezervă– Calificator modal

exemplu

Am obţinut ______[deci]___[desigur]_ suntem cei mai 70% din voturi I buni

I

I \

[pentru că] [deşi] adversarii I noştri o neagă

I

alegătorii ii votează pe cei mai buni

[pentru că]

oamenii sunt fiinţe raţionale

7.Mijloace persuasive

• ETHOS

• PATHOS

• LOGOS

8. Acordul preliminar cu Destinatarul

- distanţa dintre universurile cognitive şi de valori

• informaţii, opinii, valori

• valori declarate / operante

• ierarhia de valori

• valori in conflict

- locuri comune (topoi)

Valori

• cinste, libertate, muncă, patriotism, eficienţă, democraţie, solidaritate, compasiune, succes, avere, familie, religie, confort, divertisment, ordine, echitate…

• libertate / ordine• libertate de expresie / respectul valorilor religioase• respectul sferei private / securitatea publicǎ

II.Analiza discursului argumentativ (persuasiv)

1. Caracterizare comunicativă

• mediu de comunicare (oral / scris), registru stilistic, situaţie de comunicare, autor / destinatar, scop, caracter monologic / dialogic

2. Tema, teza globală

• - Există? – E unică - sau multiplă, divizată etc.? • - Este explicitată? - În ce punct(e) apare?• - Obiectul (evaluării sau acţiunii) e ambiguu,

aproximat pe parcurs, sau definit, descris?• - componentă: descriptivă / evaluativă /

exortativă

• Miza persuasiunii- modificarea unei evaluări (opinii) sau acţiune?

3. Adversarul

• - precizat sau nu, individual sau colectiv, general ("opinia curentă"), multiplicat, divizat...

• - gradul de prezenţă în text (ignorare / citare amplă); evaluări directe

• - obiect sau / şi destinatar

ex.: Apel către lichele

4. Destinatarul

explicit/implicit

restrâns/larg

multiplu

- strategii de captare

- umorul, ironia

5. Construcţia strategică a imaginii locutorului

• - recurs la autoritate exterioară textului / construire prin text

• - indici textuali pentru: modestie, prudenţă, dubiu, sensibilitate, obiectivitate, raţionalitate, siguranţă etc.

• - vagul, atenuarea, aproximarea• - umorul /seriozitatea• - asumarea subiectivităţii (pers. I, modalizatori)• - personal / impersonal, generic• - pers. I sg. / pers. I pl.

“noi”

• noi/ei

• noi/voi

• noi = eu

• noi/eu

- grup cu limite incerte

• “Tranzacţiuni în drepturi naţionali nu se încap, împăcarea cu ungurii ori cu nemţii nu se încape până ce nu vor cede ei ceea ce voim noi; căci faţă cu sistemul constituţiunal de astăzi, faţă cu dualismul trebuie să fim ireconciliabili. (...) Vom vedea care guvern va avea sfruntarea ca să oprească adunarea unui congres de cetăţeni pacifici, carii vor să discute asupra afacerilor publice ale statului căruia ei aparţin. (...) Dacă mai are cineva o singură îndoială despre importanţa unui congres, acela cugete numai cât de degradaţi trebuie să fim noi românii, dacă...”

• “Am mai spus-o: avem voluptatea negativului. Nu ne bucurăm de nimic, dacă ni se ia dreptul de a bombăni. Pînă şi Securitatea comunistă ajunsese să înţeleagă această bizarerie naţională: tolera bombăneala privată, indignarea anonimă, grimasa discretă. Ni se cerea doar să nu facem tapaj, să nu trecem de la bombăneală la faptă.

• (...)• Autorul acestor rînduri nu se exclude din clubul bombănitorilor. Şi el,

ca toată lumea, se complace, uneori, "să dea cu zacherlina-n proşti". Dar cine ar mai sta să-l asculte, dacă s-ar lăsa toropit de speranţă?!”

(A. Pleşu, 1997)

6. Structurarea discursului

- explicitarea metalingvistică a argumentării ("anunţare")

- gestionarea discursului

- compoziţie – incipit, final, alternare...

a. Argumentare şi contraargumentare

• - strategie afirmativă (susţinere) vs strategie polemică (combatere)

• - impusă de situaţie / - opţiune liberă• - avantaje şi dezavantaje; eficienţa

• Ex: Trebuie retrase trupele din Irak.Nu trebuie să mai avem trupe în Irak.

Pro / Contra

+ siguranţă, forţă, autoritate;

----------------------------- parţialitate- nesinceritate (intenţie

de manipulare)

+ dramatism, a vivacitate, tensiune

--------------------------

- subiectivitate- agresivitate- negativism

b. Negaţia

“Onorată adunare,Nu dorinţa de a aduce o schimbare de persoană în conducerea Teatrului Naţional, nu cine ştie ce duşmănie, care nu şi-ar avea rostul şi care, declar de la început, nu există între mine şi persoana care conduce acum Teatrul Naţional, - persoană pe care în particular nu o cunosc, - nici râvna de a uşura cuiva suirea scărilor Teatrului Naţional în calitate de director şi nici, iarăşi, dorinţa de a ocupa Adunarea, al cării timp îl ştiu cât este de preţios, cu chestii de critică literară sau de artă generală aplicată la teatru, niciunul din aceste motive nu m-a îndemnat să anunţ această interpelare” (Iorga, DP, 145)

c. Concesia

• Concesia• Anticiparea obiecţiei

(prolepsa)

> Depăşirea obiecţiei

• - în prim plan admiterea obiecţiei

• - în prim plan ignorarea obiecţiei

• - menţionare neutră a obiecţiei

Desigur, …… . Dar….

• Ce-i drept,..............

• Deşi

• Se spune că…• Unii ar spune că...

• Dar • cu toate acestea• dimpotrivă • de fapt

.....

• “Să admitem că, în ciuda tuturor promisiunilor făcute de politicieni, şi în ciuda tuturor speranţelor şi predicţiilor noastre, nu s-ar schimba, în lunile urmatoare, nimic. Ei bine, chiar şi în acest caz, încă am avea destule argumente să pretindem că a avut loc o mare, o uriaşă schimbare.”

(A. Pleşu, Dilema Nr.202, 22-28 noiembrie 1996)

• “Mi se va zice acum că nu e o chestiune de cumul, pentru că aceasta e tot una ca cum ar fi şi ziarişti. Nu, domnilor, advocatul, cât ţine instituţiunea corpului advocaţilor, este funcţionar public.

(Kogălniceanu, 1994, 57)”• “Mi se va zice apoi, domnilor, că din aceasta am

perde facultatea de drept, căci nu se vor găsi profesori; ei bine, domnilor, ar trebui să aveţi o opiniune foarte rea de ţara noastră ca să ziceţi că nu se vor găsi profesori între aceste sute de tineri cari ne vin din străinătate, cari să prefere ştiinţa câştigului lucrativ; eu cred că se vor găsi oameni cari vor preferi să aibă o retribuţie mai mică şi vor ţine mai mult la profesorat”

(Kogălniceanu, 1994, 57)

Opoziţia aparenţă / esenţă

• -“La o primă vedere, acest scenariu conspirativ pare rodul unei imaginaţii hrănite cu lectura unor naive romane de spionaj. Dacă privim însă lucrurile cu atenţie, observăm că discursul puterii posedă congruenţă.” (Manolescu, DN 52)

Avantaje şi dezavantaje

• - manipularea argumentelor adversarilor

• - dramatizare

• - risc de confuzii• - efecte inverse

d. Tipuri de argumente

• Argumentul autorităţii

• Argumentul ad populum

• “Cine sunteţi voi să daţi calificative de genul ăsta, numai pentru că voi sunteţi "presa"?! Adică: "O putere pe care nu a votat-o nimeni", cum spunea Richard Nixon”. (CV Tudor, Senat, 19.06.2003)

• “Am mai spus-o şi altădată, "umanismul" e, de multe ori, o doctrină a "bietului" om, o fortificaţie sentimentală, destinată să oblojească toate presupusele noastre debilităţi.” (Dilema 996)

• ____________• Toată lumea ştie că...

Argumentare prin paradox

• “Mi se pare că ridicolul este elementul dinamic, creator şi nou în orice conştiinţă care se voieşte vie şi experimentează pe viu”

(M. Eliade, prima frază din Oceanografie, Invitaţie la ridicol)

Argumentare ad personam

• Si totusi, scenei politice romanesti ii lipsea ceva: minciuna in extaz. Ceva asa, cum sa spun?, care sa-ti rupa sufletul, ceva care sa te faca sa zici „In sfarsit, iata omul!“ sau „Tot femeia pana la urma!“, ceva care sa te faca sa iesi afara si sa zambesti, fericit, la soare si sa zici ca uite ca s-a-nseninat si a aparut iar o raza de speranta si-a aparut cineva care se bucura de incredere la romani ca Biserica si Armata. Si acest cineva de care puteai sa zici toate astea, care, cand vorbea, ii curgea din gura cand lapte, cand miere, ne-a tras pe toti in piept! Romanii sunt de-acum, datorita d-voastra, mai subrezi sufleteste. Si si mai multi tineri vor pleca din Romania scuipand in urma lor, din cauza d-voastra. Vorba unui prieten: macar daca va angajati sa promovati o lege a transportului. Dar sa va luptati pentru o lege a lustratiei, adica a purificarii, a curatirii unui loc impur, o lege care ar fi trebuit sa inceapa chiar cu d-voastra!

Argumentare prin exemplu

• “Saptamina trecuta am calatorit, de la Suceava la Bucuresti, cu trenul 1642. Tren accelerat, bilet de clasa intii. Recomand o asemenea calatorie tuturor patriotilor romani scandalizati de nedreptatile istorice la care am fost supusi de-a lungul zbuciumatei noastre istorii. şi celor care cred ca, daca nu vom intra în NATO, va fi din cauza unui generalizat lobby anti-romanesc. Sa pofteasca dumnealor sa mearga cu trenul prin Moldova. Cu trenul 1642, de pilda. Experienta e edificatoare şi definitiva”.

Argumentare prin analogie• “Noi am rămas în urmă faţă de ţările ex-socialiste,... deşi în anii '90 aveam

mult mai multe premise decat ele pentru a ne dezvolta rapid; trebuie taiata coada cainelui dintr-o data ca sa doara mai putin”. (interviu Antena 1, 17 mai 1996)

• “Atunci când eu am din naştere părul negru, e suficient să vreau a-l avea roşu, pentru ca să-l şi am?” (Nae Ionescu, Iluziile catolicizanţilor, 1930, în Roza vânturilor, 207)

• “Când un om este lovit de o săgeată – se spune într-o parabolă budistă -, a afla numele, părinţii sau casta arcaşului nu e important; important este că omul trage să moară în urma rănii”. (A. Cornea, “Împotrivirea la istorie”, 22, 30, 1994) 

• “Astăzi este pusă piramida pe vârf şi partea cea mai dezvoltată a ei este acea de sus; pe când lucrul trebuie să fie invers.” (Maiorescu, PRSN)

• “La orice examen, nota de trecere se poate obtine în trei feluri: printr-o foarte buna pregatire, prin noroc, sau prin pile. Intrarea Romaniei în Comunitatea Europeana sau în Alianta Nord-Atlantica are, în multe privinte, aspectul unui examen. Care din cele trei cai spre reusita e avuta în vedere de actuala noastra guvernare şi de mentalitatea publica în genere? “

“«Cred în capacitatea liderilor europeni de a găsi o soluţie. Vedeţi, e foarte important să înţelegem un lucru: chiar şi cei de la prima clasă de pe Titanic au avut de suferit! Trebuie să ne gândim ca suntem cu toţii în aceeaşi situaţie», declara Mihai Tanasescu”. HotNews, 19 iulie 2011

La ceremonia de absolvire a studenţilor de la Universitatea Politehnica din Bucureşti, care a avut loc la Sala Palatului, rectorul Ecaterina Andronescu, a făcut o demonstraţie în faţa proaspeţilor ingineri. A scos o bancnotă de 100 de lei şi una de un leu şi i-a întrebat pe cei din sala plină ochi dacă le vor. "Daaaa!", strigă corul celor din sală. "Dar dacă le mototolesc?", a continuat rectorul. "Le mai vreţi?". "Daaa!", îi răspund studenţii. "Dar dacă le arunc pe jos şi le calc în picioare?", întreabă Ecaterina Andronescu şi calcă bancnotele de pe jos. Iar sala îi răspunde fără ezitare că le vrea. Apoi rectorul Universităţii Politehnica din Bucureşti le arată celor prezenţi care e morala demonstraţiei. "De ce le-aţi vrut? Pentru că ele au valoare. Chiar dacă uneori viaţa ne mai mototoleşte, chiar dacă uneori suntem şi călcaţi în picioare, să nu uitaţi că rămâne valoarea pe care o aveţi şi să faceţi cinste acestei valori", le-a spus Ecaterina Andronescu absolvenţilor de Politehnică (...)Absolvent de Automatică, editorialistul Cristian Tudor Popescu a venit la ceremonie pentru a le vorbi tinerilor şi a continuat pe linia începută de rectorul Politehnicii. Ecaterina Andronescu a mototolit banii şi i-a călcat în picioare. "Dacă îi rupea, îi mai luaţi?", i-a întrebat Cristian Tudor Popescu pe proaspeţii ingineri. De această dată, unii au spus că da, alţii că nu.

(mediafax.ro, 19.07.2011)

Erori de argumentare / Pseudoargumentare

• - afirmaţii lipsite de dovezi

• - presupoziţii, asumpţiuni nejustificate

• - evaluative (nejustificate)

• - concepte nedefinite, exprimări vagi, obscure

• - jargon tehnic

- “argumentul bâtei”

Argumente simplificatoare – pseudoargumente / erori / falacii• - argumentul ignoranţei• - argumentul “omului de paie”• - argumentul “sau-sau” (tertium non datur)• - argumentul falsului compromis• - argumentul circular (petitio principii)• - argumentul post hoc, ergo propter hoc

(succesiunii interpretate drept cauzalitate)• - argumentul pantei alunecoase

etc.

Figurile

Interogaţia retorică• - “Cum altfel decât cu ironie poţi trata

pe un om, în fond grav bolnav sub raport moral, care crede că e destul să murdărească pe alţii pentru a se salva pe sine?” (Manolescu, DN 38)

• - “Au doară credeţi d-v. că conservatorii, proprietarii teritoriali, care au făcut legea de la 1874, nu fac parte din naţiune?” (Maiorescu II, 90)

• - "De fapt, de ce ne mirăm că lucrurile arată aşa? Nu este vorba în toate acestea de o splendidă coerenţă?" (Liiceanu, AL 65)

• - "Cine nu-şi aminteşte faimoasele «ctitorii» ale epocii Ceauşescu?" (Cărtărescu, B 7)

Preteriţia

• - “Vorbind de puterile şi rostul adînc al măsurii, nu ne vom referi, de bună seamă, la generaţiile noi, crescute într-un alt climat sufletesc” (Ierunca, D. 73)

• - “N-am avut gînd nici într-un fel să iau cuvîntul în această chestiune, fiindcă eu sînt unul, pot zice, din naşii acestei legiuiri şi prin urmare aş fi vorbit în propria mea cauză.” (Kogălniceanu IV, 64)

Hiperbola• "Dacă un amator de manele trece printr-o pădure,

toată pădurea ascultă manelele lui preferate" (Pleşu, OP, 38)

Litota• - “Nu în ultimul rând, neclarităţile sau jumătăţile de

măsură din informaţia asupra lunilor de după revoluţie reprezintă una din cauzele evenimentelor recente.” (Manolescu, DN 41)

•

Repetiţia

• - “Dar mă aşteptam ca dintre aleşii Colegiului al III-lea, cari sânt aleşi în cea mai mare parte supt anumite presiuni, mă aşteptam ca măcar dintre cei cari poartă cinstitul port ţărănesc, ce trebuie să ascundă o cuviincioasă inimă de ţăran şi iubire pentru clasa din care face parte purtătorul lui, mă aşteptam ca dintre deputaţii aceştia să se ivească o mişcare de simpatie pentru amnistie, o mişcare de simpatie faţă de reformele agrare, o mişcare de simpatie pentru aceia care vin să propună cercetare împotriva acelora cari săvârşiseră crime în contra ţăranilor.” (Iorga DP 40)

Dialogism – dramatizare:

• - “Dacă erau de seriat aspiraţiile noastre, nu mă ascund: întîi alergam spre Basarabia şi mai pe urmă spre Ardeal. Pentru ce?” (Marghiloman, DOR 138)

• - “Dar a ne uni asupra unui principiu este posibil? Da.” (Boerescu, DOR 26)

Umor, ironie• Romanul isi iubeste sefii. Nu pe toti odata şi nu neaparat cita vreme sint vii.

Dar, pina la urma, îi iubeste. E greu de crezut ca Vlad Tepes a fost, în timpul vietii sale, un domnitor iubit. Azi e erou national, model unanim al despotului riguros. Pina şi Ceausescu a putut stirni, dupa moarte, afecte fragede, nostalgii recuperatoare, duiosii. în plina campanie electorala, am auzit de o batrina de la tara care, intrebata cu cine va vota, a declarat ca, deocamdata, va vota cu presedintele în functiune (deci cu Iliescu), urmind ca, dupa ce va veni la putere Constantinescu, sa voteze cu el. Oricine a putut vedea - tot în timpul campaniei - cu cita cordialitate erau primiti, în aceleasi locuri, candidatii la presedintie concurenti: ca şi cum toti erau deja nitelus presedinti şi meritau onoruri echivalente.

Un efect colateral al amorului pentru sef e şi tendinta noastra comuna de a-l absolvi de greseli. Seful nu greseste. Iar daca greseste, nu e vina lui. E vina "camarilei", a "lingailor" din preajma sa, a consilierilor, sau a consoartei. Seful e bine-intentionat şi totul ar merge ca pe roate daca nu s-ar lasa inconjurat şi sfatuit de tot soiul de neispraviti fara scrupule.