izvoru crişului
Post on 31-Jan-2017
218 Views
Preview:
TRANSCRIPT
R O M Â N I A
MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR
INSTITUŢIA PREFECTULUI – JUDEŢUL CLUJ
Compartiment integrare europeană
Compartiment manager public
Cancelaria Prefectului
FIŞA COMUNITĂŢII
PRIMĂRIA COMUNEI IZVORU CRŞULUI
PREZENTARE GENERALĂ
REPERE GEOGRAFICE
aşezare geografică ,
suprafaţa ,
distanţa faţă de reşedinţa de judeţ
resurse naturale
Comuna Izvoru Crişului este situată în
partea de vest a judeţului Cluj, la o
distanţă de 43 km faţă de reşedinţa de
judeţ Cluj, respectiv la 7 km faţă de
oraşul Huedin. Face parte din
micoregiunea Huedin din care mai fac
parte oraşul Huedin şi comunele Beliş,
Călăţele, Mărgău, Măguri-Răcătău,
Rîşca, Poieni, Ciucea, Sîncraiu şi
Săcuieu.
Se învecinează în partea de nord cu
judeţul Sălaj, la sud cu comuna
Mănăstireni, la est şi sud-est cu
comunele Aghireşu şi Căpuşu Mare şi
în vest cu oraşul Huedin şi comuna
Sâncraiu.
Din punct de vedere al poziţiei
macrogeografice comuna Izvoru
Crişului este situată într-o regiune
deluroasă de contact a două unităţi
morfologice distincte atât fizico-
geografice cât şi economico-
georafice;dealurile periferice ale
Munţilor Apuseni şi Podişul
Transilvaniei.
Comuna se întinde pe o suprafaţă de
41 km² şi cuprinde satele: Izvoru
Crişului, Nadăşu, Nearşova şi Şaula.
Din punct de vedere morfologic
regiunea în care se află comuna Izvoru
Crişului este alcătuită din dealuri cu
coame domoale sau plane ce se
constituie în martori ai coroziunii
manifestate de-a lungul timpului,
dealuri ale căror înălţimi nu depăşesc
altitudinea de 800 m, specifice zonelor
premontane, fiind vorba aici de Munţii
Apuseni.
Trăsătura caracteristică a cadrului
natural în care este situată comuna
Izvoru Crişului o constituie
predominanţa reliefului deluros, cu o
variaţie a altitudinilor între 500 m în
Valea Nadăşului valoare minimă şi
749,5 m în Dealul Meşmal valoarea
maximă.
Axul georafic al comunei îl formează
coluarul Crişul Repede care străbate
teritoriul comunei pe direcţie de SE-
NV.Zona deluroasă însumează o serie
de interfluvii şi văi, atât în partea
nordică a coluarului Crişului cât şi în
cea sudică.Relieful este accidentat,
predispus la eroziune.
Teritoriul comunei este străbătut de
râul Crişul Repede, în care se varsă
Valea Şipotei, iar satul Nadăşu este
străbătut de Valea Nadăş.
Crişul Repede izvorăşte la altitudinea
de 710 m, în apropierea localităţii
Izvoru Crişului, dintr-o zonă deluroasă
de pe marginea nordică a depresiunii
Huedinului.
STRUCTURA ADMINISTRATIVĂ
sediul instituţiei
Primar
Viceprimar
Secretar
Consiliul local- (nr de consilieri)
denumire şi număr de localităţi (specificaţi
centrul administrativ )
Izvoru Crişului, nr.39
Antal Ioan primar
Pentek Vasile viceprimar
Balazs Francisc secretar
Consiliul local este alcătuit din 11
consilieri.
Localităţile comunei: Izvoru
Crişului-centru
administrativ;Şaula,
Nearşova,Nadăşu
DATE GENERALE DESPRE POPULAŢIE Structura demografica
Structura etnica
Structura religioasa
Populaţie activă
1616 de locuitor pe comună
1294 maghiar şi 322 român
317 ortodox, 12 romano-catolic şi
1287 reformat
MEDIUL SOCIAL Zona defavorizată (Da/Nu) Da
Serviciul social este în curs de
Gradul de saracie al comunei
Acreditare servicii sociale (DA/NU )
acreditare
Gradul de sărăcie a comunei este
de 17,9%
SOCIETATEA CIVILĂ
(Fundatii, asociatii, grupuri profesionale)
Da,
Asociaţia Culturală Rakoczi
EDUCAŢIE
Instituţii de învăţământ (gradiniţe, şcoli
generale, licee-profil, biblioteci)
Nr. de beneficiari deserviţi (preşcolari, şcolari,
liceeni )
2 grădiniţe şi două şcoli
180 de copii
SĂNĂTATE Spitale în administrare proprii
Alte instituţii de profil
Farmacii de stat sau private
La centru de comună avem
Dispensar Uman şi avem lângă el
o farmacie particulară
ECONOMIE
INFRASTRUCTURĂ
INVESTIŢII
Bugetul localităţii (ultimii 4 ani )
Investiţii din buget propriu
Investiţii străine şi autohtone
IMM (câte firme, domeniu de activitate,
valoarea investiţiei)
Servicii de utilitate publică
Infrastructură- drumuri de acces /conexiune
( E, A, DN, DJ ,DC,)
Utilităţi (drum comunal –starea, apă şi
canalizarea, gaz, energie alternativă)
Oficii financiar bancare
Reţele de supermarketuri
unităţi de producţie
In comuna sunt multe Intreprinderi
individuale domeniul de activitate
predominant sunt prelucrarea lemnului
si vanzarile stradale.
Investitiile din bugetul propriu de
obicei sunt reparatiile si intretinerile
Investitii straine avem de la fondurile
structurale si fonduri guvernamentale
Serviciul de salubrizare
Serviciul de iluminat public
Serviciul public de apa si canalizare
DN1- care trece prin satul Izvoru
alte servicii – poşta
situaţia spatiilor verzi
Crişului şi satul Şaula
DC 135- face legătura între satul
Izvoru Crişului şi sat Nadăşu
DC 117- calea de comunicație între
satul Şaula şi satul Nearşova.
Utilităţi : drumurile şi uliţele în
proporţie de 70 % sunt asfaltate, apa şi
canalul este finalizat în mare parte în
satele Izvoru Crişului şi Nearşova,
introducerea gazului este în curs.
Oficci financiar bancare: CEC Bank
În comună nu avem supermarketuri ,
dar avem 9 unităţi de deservire cu
alimente.
INFRASTRUCTURĂ ACCES INTERNET
Pagina de internet
www.primariaizvorucrisului.ro
STRATEGIE DE DEZVOLTARE A
COMUNITĂŢII
Da
Apartenenţă la Asociaţia de dezvoltare
Intercomunitară (ADI)
Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitare Riszeg
Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitara Microregiunea
Huedin
Apartenenţă la un grup de acţiune locală GAL Grupul de actiune locala Vlădeasa – Piatra
Craiului
Infrăţiri cu alte comunităţi din lume Nu
AGRICULTURĂ
Suprafata ha
suprafată arabilă (profil )
culturi agricole (legume. cereale, etc.)
pomicultură
viticultură
suprafaţă păduri
suprafată păşune
creşterea animalelor
micro/macroferme
Suprafaţa totală – 4137 ha
Suprafaţa arabilă – 1298
Culturi agricole cultivate:
Grâu comun, orzoaică, ovăz, , cartof,
porumb şi legume
Suprafaţa pădurii – 564 ha
Suprafaţa păşune – 1288 ha
CULTURĂ ŞI TRADIŢIE
instituţii de cultură
Monumente istorice,
Tradiţie (gastronomie, port popular,
sărbători /evenimente /târguri tradiţionale)
Personalităţile locului
Calendarul targurilor
Ăn comună avem 4 cămine culturală
Bisericile din Ţara Călatei domină, la
rândul lor, satele cu siluetele lor unice.
Acestea au fost construite după marea
invazie tătară, în stil romanic târziu, la
care se adaugă reconstrucţii şi
extinderi gotice. În secolul al XVII-lea
ele au fost împrejmuite cu ziduri, care
le protejeajă şi le fac să arate ca nişte
cetăţi. Însă ceea ce le conferă forma
lor specifică sunt turnurile înalte şi
svelte acoperite cu şarpantă de lemn
învelită cu şindrilă şi patru turnuleţe la
colţ. Astfel de biserici găsim la Izvoru
Crişului, Mănăstireni, Văleni,
Domoşu, Bicălatu, Sâncraiu sau
Huedin. În interior, mobilierul este
ornamentat cu pictură viu colorată
(alb, albastru închis şi deschis, verde
şi roşu), care combină elemente
animale, vegetale şi geometrice.
Tavanele acestor biserici sunt casetate
şi de asemenea acoperite cu bogate
decoruri pictate care înglobează
elemente de decor popular maghiar
din zonă, aşa cum sunt şi amvonul,
baldachinul, tribuna cu stâlpii care o
susţin şi masa pentru împărtăşanie.
Casa memoriala Vasvári a fost
inaugurată în anul 2003 în memoria
tânărului lider revoluţionar paşoptist
Pál Vasvári, căpetenie în trupele
Rakóczi, căzut împreună cu alţi 400 de
camarazi de luptă la 6 iulie 1849 în
partea de sud a regiunii Călata.
Colecţia cuprinde copii ale
documentelor timpului, cărţi istorice,
picturi tematice. Eroului revoluţionar
i-a fost ridicat un monument lângă
biserica satului.
Un rol deosebit de important în
păstrarea acestei moşteniri culturale
bogate au avut-o bisericile căci ele au
fost păstrătoarele vieţii spirituale pe
aceste meleaguri de-a lungul timpului.
Tradiţiile locale se regăsesc azi în
noile forme de artizanat practicate pe
scară largă de locuitorii comunei
Izvoru Crişului şi din zonele
învecinate: obiecte şi mobilier din
lemn cioplit şi sculptat, perini şi
albituri brodate de mână, haine etc.
Toate acestea precum şi multe alte
particularităţi fac ca această zonă a
Călatei să fie unică în Ardeal şi în
Europa, pentru că aici sunt încă
păstrate portul popular şi tradiţiile.
Aici sărbătorile au ceva din atmosfera
poveştilor bunicilor: Crăciunul cu
colindele sale şi Vicleimul, grupurile
de flăcăi care merg la stropit de Paşti,
nunţile sau balul strugurelui.
În vremea sărbătorilor religioase,
precum Rusaliile sau Confirmarea
spre exemplu, oamenii se îmbracă în
portul lor tradiţional, vestit pentru
culorile vii şi formele spectaculoase, şi
merg la biserică, iar în fiecare casă
gospodinele pregătesc gustoase
mâncăruri tradiţionale.
Portul popular din Ţara Călatei este
cel mai impozant şi impresionant din
Ardeal datorită motivelor, culorilor şi
proporţiilor. Purtat în trecut zilnic, este
şi astăzi folosit, însă doar în zilele de
sărbătoare. Fetele poartă pe cap o
cunună (párta), pe care o poartă după
confirmarea religioasă. Aceasta este
făcută din mărgele albe şi roşii şi are
panglici în spate şi un ciucure de
mătase. Fetele care poartă cununi, ţin
pe braţ o eşarfă de lână. Cea mai
elaborată piesă vestimentară - musuiul
- este un şorţ sau catrinţă purtată largă
în spate, neînchisă în faţă, având
colţurile întoarse şi băgate în brâu,
lăsând să se vadă astfel postavul din
interior. Portul este completat de un
voal pe cap şi în jurul gâtului
(dulándlé) şi de cămaşa încreţită la gât
şi brodată la guler, manşete şi umeri
(vállfős ing). În picioare fetele poartă
cizme roşii brodate în lateral. Tinerii
îşi montau la încălţăminte potcoave de
cupru.
Cel mai cunoscut element al portului
masculin este sumanul lung din
postav, brodat şi cu aplicaţii de postav
colorat negre sau verzi. Cămaşa este
largă, cu gulerul şi manşetele brodate.
Iarna poartă pantaloni de postav gri,
care sunt albi în zilele de sărbătoare şi
sumane gri lungi sau cojoace din piele
care au aplicaţii de piele sau cusături
la umeri. Atât bărbaţii cât şi femeile
poartă veste din piele. Bărbaţii poartă
pe cap pălării de paie sau de postav de
lână, la care aleasa inimii le pune câte
un bucheţel de colilie (lat. Stipa
pulcherrima).
Cea mai mare parte a pieselor de
mobilier sunt produse în zonă (şi azi la
Nearşova şi Macău) alături de alte
obiecte cioplite: casete „cu cifru”,
table de şah sau jucării din lemn
(Izvoru Crişului, Şaula şi Alunişu).
Originea acestui meşteşug se află în
atelierul şcoală al lui Zsigmond
Gyarmathy, pomenit mai devreme.
Toate acestea sunt cioplite şi sculptate,
împodobite cu o largă gamă de motive
decorative, care sunt specifice zonei şi
fiecărui meşter în parte. Există patru
categorii de motive: geometrice, de
origine medievală; vegetale (flori,
fructe şi frunze) inspirate de motivele
renaşterii sunt prezente şi pe porţi şi
pe tavanele casetate ale bisericilor;
figurative, în special păsări (porumbei
şi păuni) şi motive cultice simbolice,
foarte des întâlnit fiind copacul vieţii,
iar alături de el rozeta (soarele), steaua
(lumina), semicercul (luna) sau
pasărea (sufletul).
În timp ce realizarea mobilierului cade
în sarcina bărbaţilor, broderiile şi
costumele populare sunt realizate de
femei continuând tradiţia începută de
d-na Gyarmathy la finele secolului al
XIX-lea. Broderiile din Ţara Călatei
reprezintă un tezaur unic de forme
decorative. Broderiile (sau cusăturile)
sunt realizate pe pânză ţesută local în
două tehnici distincte: cea care
urmăreşte firele de urzeală şi băteală
(szálan varrott) şi cea cusută
independent de structura materialului,
modelul fiind executat conform unui
anumit desen (irásos)
Personalităţile locului
Pentek Janos – academician
Lakatos Istvan – politician
Visky Daniel – bunicul scriitorului
Ady Endre – este înmormântat în
localitatea Nearşova
TURISM Arie naturală protejată,
Servicii turistice (hoteluri, pensiuni,
restaurante),
Locuri special amenajate pentru sporturi de
iarnă şi de vară
Servicii turistice: Pensiunea Eszter
Vendeghaz;Pensiunea Kovacs
Vendeghaz;Pensiunea Körös
Vendeghaz;Pensiunea Delia;
Staţiuni turistice
CAPACITATEA DE ABSORBŢIE A
FONDURILOR
Fonduri guvernamentale
Fonduri europene
Proiecte finalizate
Domeniu
Valoare
Proiecte in curs de implementare
Domeniu
Valoare
Proiecte în curs de elaborare (idei de proiecte )
Domeniu
Proiecte în curs de implementare:
PNDR 313 - „Promovarea serviciilor
turistice si amenajarea marcajelor
turistice in Comuna Izvoru Crisului”
Valoarea este de 200 000 de euro
POR 5.3 - CREAREA
BRANDULUI REGIONAL
„CĂLATA - KALOTASZEG”
PROMOVAREA ŞI
DEZVOLTAREA
PROGRAMULUI „O
VACANŢĂ PLINĂ CU
TRADIŢIE ŞI FOLCLOR ÎN
ŢINUTUL
MEŞTEŞUGARILOR” prin
cadrul ADI Riszeg
Valoare este de 996 995 de lei
NOTĂ: acest material trebuie realizat sub formă de sinteză . Poate să conţină şi poze într-un fişier separat.
Cei care au deja o pagină de internet sau un material de prezentare elaborat, va transmite materialul actualizat, în format electronic, la adresa de
email: simona.stupar@prefecturacluj.ro
*Pagina de web f[cut din cadrul proiectului PNDR este: www.poarta-ardealului.ro
top related