institutul naŢional de sĂnĂtate publicĂ · 2020-01-14 · raport sĂnĂtate Și mediu 2015 page...
Post on 14-Feb-2020
29 Views
Preview:
TRANSCRIPT
INSTITUTUL NAŢIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAŢIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR
DIN MEDIUL COMUNITAR
RAPORTUL
PENTRU
SĂNĂTATE
ŞI MEDIU
2015
Material efectuat prin Programul National de Monitorizare a Factorilor Determinanti
din Mediul de Viata si Munca
RAPORT SĂNĂTATE ȘI MEDIU 2015 Page 2
COMITET ŞTIINŢIFIC
ANDRA NEAMŢU
MIRELA NEDELESCU
ALEXANDRA CUCU
FELICIA POPESCU
RAPORT SĂNĂTATE ȘI MEDIU 2015 Page 3
Cuvânt înainte,
Mulțumim tuturor colaboratorilor din Institutul Național de
Sănătate Publică și din Direcțiile de Sănătate Publică Județene și a
Municipiului București.
Toate activitățile cuprinse în acest Raport sunt rezultatul unei
colaborari interdisciplinare a tuturor specialiștilor cu pregătire în
domeniile: medicină, chimie, biologie, biochimie, fizică, statistică
medicală, etc și demonstrează faptul că medicina preventivă este un
domeniu vast, care poate asigura protejarea sănătății populației și
îmbunătățirea calității vieții .
Colectivul CNMRMC
RAPORT SĂNĂTATE ȘI MEDIU 2015 Page 4
CUPRINS
CAPITOLUL I - PROTEJAREA SANATATII PUBLICE IN RELATIE CU IGIENA APEI 6
CALITATEA APEI POTABILE DISTRIBUITĂ ÎN SISTEM CENTRALIZAT ÎN ZONELE CU
PESTE 5000 DE LOCUITORI SAU CU UN VOLUM DE DISTRIBUŢIE DE PESTE 1000 mc/zi, ÎN
ANUL 2015, IN ROMANIA
6
CALITATEA APEI DE ÎMBĂIERE DIN ZONELE NATURALE DE ÎMBĂIERE 14
SUPRAVEGHEREA CALITĂŢII APEI POTABILE DISTRIBUITE ÎN SISTEM CENTRALIZAT ÎN
ZONELE DE APROVIZIONARE MICI -2015, (INCLUSIV APROVIZIONĂRI CU INSTALAŢII
PROPRII CARE FURNIZEAZĂ APĂ INDUSTRIEI ALIMENTARE ŞI PUBLICULUI HOTELURI,
CAMPINGURI)
25
SUPRAVEGHEREA CAZURILOR DE METHEMOGLOBINEMIE ACUTĂ INFANTILĂ
GENERATE DE APA DE FÂNTÂNĂ- RAPORT NAŢIONAL 2015 32
MONITORIZAREA APELOR POTABILE ÎMBUTELIATE – ALTELE DECÂT APELE MINERALE
NATURALE SAU DECÂT APELE DE IZVOR 37
COMPARARE INTERLABORATOARE IN DOMENIUL CALITATII APEI POTABILE 40
CAPITOLUL II – PROTEJAREA SANATATII PUBLICE IN RELATIE CU IGIENA AERULUI 42
EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA SĂNĂTĂȚII A POLUANȚILOR DIN AERUL AMBIANT
ÎN MEDIUL URBAN 42
IMPACTUL SCHIMBĂRILOR CLIMATICE ASUPRA SĂNĂTĂȚII POPULAȚIEI 54
CAPITOLUL III – PROTEJAREA SANATATII PUBLICE IN RELATIE CU EXPUNEREA LA
CONTAMINANTI CHIMICI 60
SUPRAVEGHEREA PRODUSELOR COSMETICE ÎN RELAŢIE CU SĂNĂTATEA UMANĂ 60
MONITORIZAREA INTOXICAŢIILOR ACUTE NEPROFESIONALE CU PRODUSE CHIMICE 63
CAPITOLUL IV- PROTEJAREA SANATATII POPULATIEI IN RELATIE CU IGIENA
HABITATULUI UMAN 64
MONITORIZAREA SISTEMULUI DE GESTIONARE A DEŞEURILOR
REZULTATE DIN ACTIVITATEA MEDICALĂ – 2015 64
CAPITOLUL V – PROTEJAREA SANATATII POPULATIEI IN RELATIE CU IGIENA
RADIATIILOR IONIZANTE 76
AUDITUL CLINIC AL ACTIVITĂŢII MEDICALE CU RADIAŢII IONIZANTE 76
SUPRAVEGHEREA CONŢINUTULUI RADIOACTIV AL APELOR MINERALE ŞI EVALUAREA
EFECTULUI ASUPRA STĂRII DE SĂNĂTATE 81
SUPRAVECHEREA STĂRII DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI DIN JURUL OBIECTIVELOR
NUCLEARE MAJORE 82
SUPRAVEGHEREA EXPUNERII PROFESIONALE LA RADIAŢII IONIZANTE A
PERSONALULUI MEDICAL 86
EXPUNEREA MEDICALA A POPULATIEI LA RADIATII IONIZANTE 90
MONITORIZAREA RADIOACTIVITĂŢII APEI POTABILE CONFORM LEGII 458/2002 100
SUPRAVEGHEREA RADIOACTIVITĂŢII APEI POTABILE ŞI ALIMENTULUI CONFORM
CERINŢELOR EUROATOM 101
INFORMAREA ŞI EDUCAREA PENTRU SĂNĂTATE ÎN DOMENIUL RADIAȚIILOR
IONIZANTE 102
CAPITOLUL VI - PROTEJAREA SĂNĂTĂŢII PUBLICE ŞI PREVENIREA ÎMBOLNĂVIRILOR
ASOCIATE FACTORILOR DE RISC ALIMENTARI 106
EVALUAREA STĂRII DE NUTRIŢIE A POPULAŢIEI ÎN RELAŢIE CU CONSUMUL
ALIMENTAR 107
EVALUAREA CONŢINUTULUI DE ZAHARURI ÎN UNELE PRODUSE ALIMENTARE
DESTINATE TINERILOR ŞI ADULŢILOR 118
EVALUAREA STATUSULUI DE IOD IN RANDUL POPULATIEI PRIN DETERMINAREA TSH-
ULUI NEONATAL SI A IODURIILOR LA COPILUL SCOLAR 121
RAPORT SĂNĂTATE ȘI MEDIU 2015 Page 5
MONITORIZAREA NIVELULUI DE IOD DIN SAREA IODATA PENTRU CONSUMUL UMAN 123
ROLUL ALIMENTULUI ÎN IZBUCNIRILE DE TOXIINFECŢII ALIMENTARE DIN ROMÂNIA 129
EVALUAREA RISCULUI CHIMIC ŞI BACTERIOLOGIC AL ALIMENTELOR CU DESTITAŢIE
NUTRIŢIONALĂ SPECIALĂ 134
MONITORIZAREA CALITĂŢII SUPLIMENTELOR ALIMENTARE 142
MONITORIZAREA APELOR MINERALE NATURALE ÎMBUTELIATE 151
MONITORIZAREA CONSUMULUI DE ADITIVI ALIMENTARI 154
EVALUAREA FACTORILOR DE RISC DIN MATERIALE CARE VIN IN CONTACT CU
ALIMENTELE 155
MONITORIZAREA ALIMENTELOR TRATATE CU RADIAŢII IONIZANTE 160
MONITORIZAREA ALIMENTELOR CU ADAOS DE VITAMINE, MINERALE ŞI ALTE
SUBSTANŢE 161
CAPITOLUL VII – PROTEJAREA SANATATII SI PREVENIREA IMBOLNAVIRILOR
ASOCIATE FACTORILOR DE RISC DIN MEDIUL DE MUNCA 170
SUPRAVEGHEREA EFECTELOR ASUPRA SĂNĂTĂȚII ASOCIATE EXPUNERII
PROFESIONALE LA AGENȚII CANCERIGENI 171
BOLILE PROFESIONALE IN ACTIVITATI CARE CONDUC LA SUPRASOLICITARE
MUSCULOSCHELETALA 174
IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA FACTORILOR DE RISC OCUPAŢIONALI ÎN UNITĂŢI
SPITALICEŞTI ŞI APRECIEREA IMPACTULUI ACESTORA ASUPRA STĂRII DE SĂNĂTATE A
ANGAJAŢILOR ÎN SCOPUL PROPUNERII DE MĂSURI PREVENTIVE ADECVATE
176
GHID DE TERMENI SI NOTIUNI DE TOXICOLOGIE INDUSTRIALA SI PSIHOLOGIA MUNCII 178
EVALUAREA EXPUNERILOR PROFESIONALE LA SOLVENTI CU EFECT NEUROPATIC
(N- HEXAN) 179
CUANTIFICAREA NIVELULUI DE STRESS OCCUPATIONAL SI INFLUENTA ACESTUIA
ASUPRA COMPORTAMENTULUI SOCIO-PROFESIONALLA PERSONALUL EXPUSLA
SOLVENT CU EFFECT NEUROPATIC (N-HEXAN)
181
EXPUNEREA PROFESIONALA LA RADIATII IONIZANTE 184
MONITORIZAREA INCIDENŢEI BOLILOR PROFESIONALE ŞI A ABSENTEISMULUI
MEDICAL PRIN BOALĂ PROFESIONALĂ 187
RAPORT SĂNĂTATE ȘI MEDIU 2015 Page 6
CAPITOLUL I
PROTEJAREA SĂNĂTĂŢII PUBLICE ÎN RELAŢIE CU IGIENA
APEI
CALITATEA APEI POTABILE DISTRIBUITĂ ÎN SISTEM CENTRALIZAT ÎN
ZONELE CU PESTE 5000 DE LOCUITORI SAU CU UN VOLUM DE DISTRIBUŢIE
DE PESTE 1000mc/zi, ÎN ANUL 2015, ÎN ROMÂNIA
Dr. Anca Tudor, Analist IT Cătălin Staicu
Colaboratori: DSP-urile teritoriale
Cadrul legislativ
Prezentul Raport anual privind calitatea apei potabile distribuite în sistem centralizat, în
Zonele mari de aprovizionare (ZAP), respectiv zone cu peste 5ooo de locuitori sau cu un
volum de distribuţie a apei potabile de peste 1000mc/zi are drept fundamentare Legea
calităţii apei potabile 458/2002 R1 şi HGR 974/2004 cu modificările şi completările
ulterioare. Legea 458/2002 Republicată prevede următoarele aspecte în Art. 5. – alin.(1)
Calitatea apei potabile trebuie să corespundă valorilor stabilite pentru parametrii prevăzuţi în
anexa nr. 1. În privinţa parametrilor prevăzuţi în tabelul 3 din anexa nr. 1, valorile lor sunt
stabilite în scopul evaluării calităţii apei potabile în programele de monitorizare şi în vederea
îndeplinirii obligaţiilor prevăzute la art. 8.
Macheta de colectare a datelor de supraveghere a calităţii apei potabile include, ca şi în anii
precedenţi, şi cerinţe specifice impuse prin Ghidul Comisiei Europene de raportare a calităţii
apei potabile distribuite în sistem centralizat în ZAP, respectiv un număr suplimentar de 13
pesticide individuale.
Monitorizarea calităţii apei potabile se efectuează atât de către Direcţiile de Sănătate Publică
judeţene şi a Municipiului Bucureşti, prin Monitorizarea de audit, cât şi de
producătorii/distribuitorii de apă potabilă care efectuează Monitorizarea de control.
Direcţiile de Sănătate Publică au derulat în anul 2015 următoarele activităţi:
1. Efectuarea monitorizării de audit a calităţii apei potabile conform legislaţiei în vigoare.
2. Colectarea datelor monitorizării de control (efectuată de către operatorul de apă).
3. Integrarea datelor monitorizării de audit şi a monitorizării de control în macheta de
raportare aferentă metodologiei Sintezei Naţionale, sinteză ce se derulează în cadrul
Programului Naţional de Monitorizare a Riscurilor din Mediul de viaţă şi muncă, respectiv
PNII.
4. Transmiterea Raportului calităţii apei potabile judeţean către responsabilul Raportului
Naţional – INSP – CNMRMC.
Beneficiarii Raportului sunt reprezentaţi de: populaţia rezidentă în ZAP mari, Ministerul
Sănătăţii, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, producătorii/distribuitorii de apă
potabilă în sistem centralizat, Comisia Europeană, alte autorităţi centrale şi locale, mass-
media, ONG-uri.
RAPORT SĂNĂTATE ȘI MEDIU 2015 Page 7
MONITORIZAREA DE CONTROL: Scopul acestei monitorizări este de a produce
periodic informaţii despre calitatea organoleptică şi microbiologică a apei potabile, produsă şi
distribuită, despre eficienţa tehnologiilor de tratare, cu accent pe tehnologia de dezinfecţie, în
scopul determinării dacă apa potabilă este corespunzătoare sau nu din punct de vedere al
valorilor parametrilor relevanţi stabiliţi prin Legea 458/2002 republicată. Monitorizarea de
control se efectuează de către producătorii/distribuitorii de apă potabilă în sistem centralizat.
Conform legislaţiei referitoare la controlul oficial al apei potabile, laboratoarele DSP
teritoriale pot efectua şi Monitorizarea de control, situaţie constatată a fi prezentă în cadrul
activităţii multor DSP teritoriale. Ca atare, numeroase laboratoare ale Direcţiilor de Sănătate
Publică efectuează atât monitorizarea de audit cât şi monitorizarea de control, la nivel
judeţean, pentru operatorii de apă distribuită în sistem centralizat.
Pentru monitorizarea de control sunt obligatorii următorii parametrii:
Aluminiu(numai acolo unde este folosit cu rol de coagulant ), Amoniu ,Bacterii
coliforme,Culoare, Concentraţia ionilor de hidrogen (pH) ,Conductivitate, Clorul rezidual
liber (acolo unde este utilizat clorul sau substanţele clorigene pentru dezinfecţie), Clostridium
perfringens (când sursa de apă este de suprafaţă sau mixtă), Escherichia coli, Fier (numai
acolo unde este folosit cu rol de coagulant. Se vor determina ferobacteriile la staţiile de
tratare unde se practică deferizarea apei), Gust, Miros, Nitriţi(unde este utilizat clorul sau
substanţele clorigene pentru dezinfecţie), Oxidabilitate (se va determina în situaţia în care
dotarea tehnică nu permite determinarea COT. ), Sulfuri şi hidrogen sulfurat (în situaţia în
care se practică desulfurizarea apei), Turbiditate, Număr de colonii dezvoltate la 22 grd.C şi
la 37 grd.C .
MONITORIZAREA DE AUDIT: Scopul monitorizării de audit este de a oferi informaţia
necesară pentru a se determina dacă pentru toţi parametrii stabiliţi prin Legea calităţii apei
potabile 458/2002 republicată valorile sunt sau nu conforme. Pentru monitorizarea de audit
este obligatoriu să fie monitorizaţi toţi parametrii prevăzuţi la art. 5, cu excepţia
cazurilor în care autoritatea de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti
a stabilit pe baze documentate că, pentru o perioadă determinată de către respectiva
autoritate, un anumit parametru, dintr-un anumit sistem de aprovizionare cu apă potabilă, nu
ar putea fi prezent în asemenea concentraţii încât să conducă la modificarea valorii lui
stabilite. De asemenea, în cazul în care DSP teritorial nu a avut capacitatea tehnică de analiză
a anumitor parametri în cadrul monitorizării de audit, conform prevederilor legislative
actuale, aceştia pot fi analizaţi în cadrul Laboratoarelor de apă din structurile INSP, respectiv
Centrele Regionale de Sănătate Publică Bucureşti, Iaşi, Cluj, Timişoara şi Târgu-Mureş.
Subliniem faptul că MONITORIZAREA DE AUDIT SE REALIZEAZĂ DOAR DE CĂTRE
LABORATOARELE DSP teritoriale sau ale INSP (structuri ale MINISTERULUI
SĂNĂTĂŢII).
Atât Monitorizarea de audit cât şi monitorizarea de control se efectuează conform
prevederilor Legii 458/2002 R1 şi a HGR 974/2004 cu modificările şi completările ulterioare.
Direcţiile de Sănătate Publică au obligaţia de a aviza planurile/calendarul de monitorizare
prezentat de operatorul de apă la începutul anului calendaristic. Costul analizelor pentru
monitorizarea de audit este suportat de către porducătorul/distribuitorul de apă potabilă.
Menţionăm că frecvenţa de prelevare a probelor de apă trebuie stabilită, atât pentru
monitorizarea de audit cât şi pentru monitorizarea de control, conform prevederilor legale din
Legea 458/2002 R1 si HGR 974/2004 cu modificările şi completările ulterioare.
RAPORT SĂNĂTATE ȘI MEDIU 2015 Page 8
REZULTATE
În anul 2015, în baza raportărilor efectuate de către Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene,
au rezultat următoarele informaţii:
Populaţie totală: 20.399.956 locuitori.
Număr ZAP mari ( Zone de Aprovizionare cu Apă mari): 335.
Numărul total al parametrilor microbiologici, chimici şi indicatori monitorizaţi conform
legislaţiei naţionale şi a cerinţelor de raportare ale Comisiei Europene este de 73.
Probele de apă au fost prelevate în cadrul monitorizării de audit şi de control după evacuarea
apei cu jet puternic şi după dezinfecţia robinetului.
Tendinţa constatată la nivelul ţării privind capacitatea de analiză a calităţii apei potabile
distribuite în sistem centralizat în zonele mari de aprovizionare, este de îmbunătăţire a
monitorizării de audit şi de control prin întărirea capacităţii tehnice de laborator atât la nivelul
operatorilor de apă cât şi la nivelul DSP teritoriale. Numărul parametrilor monitorizati/ judeţ
este în creştere faţă de anii precedenţi, iar procentul de analize neconforme este în scădere.
Din datele raportate de catre DSP teritoriale, rezultă că în anul 2015 un procent de 51% din
populaţia României este aprovizionată cu apă potabilă în sistem centralizat (populaţia fiind
rezidentă în zonele de aprovizionare mari, respectiv zone cu o populaţie de peste 5000
locuitori şi/sau cu un volum de apă furnizat de peste 1000 mc/zi).
Evoluţia numărului zonelor de aprovizionare mari în România în ultimii 5 ani are un trend
crescător.
RAPORT SĂNĂTATE ȘI MEDIU 2015 Page 9
Judet Nr Zap
Judet Nr Zap Alba 9
Harghita 7
Arad 13
Hunedoara 12
Arges 11
Ialomita 6
Bacau 8
Iasi 7
Bihor 14
Ilfov 10
Bistrita Nasaud 7
Maramures 9
Botosani 2
Mehedinti 2
Braila 5
Mures 15
Brasov 13
Neamț 6
Bucuresti 6
Olt 4
Buzau 6
Prahova 26
Calarasi 5
Salaj 5
Caras Severin 6
Satu Mare 4
Cluj 15
Sibiu 5
Constanta 25
Suceava 8
Covasna 5
Teleorman 6
Dambovita 6
Timis 7
Dolj 9
Tulcea 2
Galati 4
Valcea 4
Giurgiu 3
Vaslui 4
Gorj 7
Vrancea 7
RAPORT SĂNĂTATE ȘI MEDIU 2015 Page 10
Sursa de apă folosită în scopul potabilizării a fost în procent de 54% apă de profunzime şi în
procent de 42%, apă de suprafaţă. Folosirea surselor de profunzime cunoaşte o tendinţă
crescătoare. Menţionăm faptul că sursele de profunzime sunt mai puţin expuse evenimentelor
poluatoare (chimice şi mai ales microbiologice). Monitorizarea atentă a parametrilor chimici
si microbiologici ai apei potabile distribuite la consumator, are în primul rând un rol
profilactic, de a preveni un posibil impact asupra stării de sănătate a populatiei consumatoare.
Se pot institui măsuri imediate în cazul constatării de deviere a calităţii apei potabile de la
normele legale de potabilitate, respectiv sistarea furnizării apei către consumator şi
avertizarea populaţiei. Măsurile de remediere ce se pot derula pe o perioadă de o lună sau mai
multe luni, au drept obiect îmbunătăţirea sistemului de tratare, prin introducerea unor trepte
suplimentare, sau retehnologizarea celor existente, după caz, refacerea sistemului de
distribuţie, etc.
In caz de neconformităţi, punctual, Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene şi a Municipiului
Bucureşti, prin specialiştii din structurile acestora şi în funcţie de parametrii la care s-au
identificat aceste neconformităţi, au atribuţia de servici de a lua măsurile ce se impun în
scopul prevenirii impactului consumului de apă neconformă, asupra stării de sănătate a
populaţiei.
RAPORT SĂNĂTATE ȘI MEDIU 2015 Page 11
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 12
Judetul Total analize efectuate Total analize neconforme
ALBA 19517 259
ARAD 11496 138
ARGEŞ 79230 203
BACĂU 34101 91
BIHOR 29654 731
BISTRIŢA-NĂSĂUD 80752 662
BOTOŞANI 7978 145
BRĂILA 10419 104
BRAŞOV 51568 55
BUCUREŞTI 147887 2746
BUZĂU 28687 814
CĂLĂRAŞI 26735 176
CARAŞ SEVERIN 26740 485
CLUJ 38853 182
CONSTANŢA 20248 435
COVASNA 95925 1300
DÂMBOVIŢA 42668 38
DOLJ 498876 372
GALAŢI 15786 0
GIURGIU 2530 0
GORJ 5947 62
HARGHITA 2558 0
HUNEDOARA 6722 0
IALOMIŢA 9046 128
IAŞI 13928 89
ILFOV 8933 236
MARAMUREŞ 13223 112
MEHEDINŢI 15784 0
MUREŞ 21488 1154
NEAMŢ 34140 0
OLT 26274 1108
PRAHOVA 22951 154
SĂLAJ 11748 196
SATU MARE 14990 385
SIBIU 12971 170
SUCEAVA 384302 36
TELEORMAN 33375 1831
TIMIŞ 25363 0
TULCEA 4326 275
VÂLCEA 14774 49
VASLUI 6471 393
VRANCEA 21811 83
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 13
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 14
CALITATEA APEI DE ÎMBĂIERE DIN ZONELE NATURALE DE ÎMBĂIERE
Dr. Ioana-Rodica Lupşa
Colaboratori: DSP-urile teritoriale
În ţările membre UE se aplică legislaţia aferentă (Directivele 76/160/CEE şi 2006/7/CE)
îndeplinirii scopului de protejare a sănătăţii populaţiei prin prevenirea îmbolnăvirilor asociate
factorilor de risc din apele de îmbăiere; acestea au fost transpuse în România prin următoarea
legisalţia: HG nr. 88/2004; Legea apelor nr. 107/1996; HG nr. 546/2008, modificată şi
completată cu HG nr. 389/2011; Ord. MS nr. 1030/2009, modificată şi completată cu HG nr.
251/2012; Ord. MS nr. 183/2011.
Obligaţia României, ca stat membru UE, este de a raporta anual la CE calitatea apei de
îmbăiere din zonele naturale de îmbăiere, conform legislaţiei menţionate şi a indicaţiilor
transmise de către responsabili.
1.Metodologie
DSP-urilor teritorale, în prima etapă, înaintea începerii sezonului de îmbăiere, au desfăşurat
activitatea de identificare a zonelor de îmbăiere naturale amenajate (autorizate şi
neautorizate) şi a celor neamenajate, cu localizarea lor geografică (consemnarea
coordonatelor GPS a fiecărei zone de îmbăiere identificate), conform unor machete
transmise. Zonele identificate au fost evaluate şi inspectată conform anexei 1 din HG
nr.88/2004, cu stabilirea duratei sezonului de îmbăiere, cât şi a numărului de persoane care
utilizează zona în sezonul de îmbăiere. Apoi s-a stabilit calendarul de monitorizare a calităţii
apei de îmbăiere pentru fiecare zonă naturală de îmbăiere amenajată şi neamenajată, punctele
de prelevare a probelor de apă, frecvenţa recoltărilor. Datele din activităţile de mai sus
trebuiau transmise până la data de 15 mai la CRSP Timişoara. Calendarul recoltărilor a fost
transmis MS pentru a fi postate pe site.
În etapa a doua - 1 iunie – 15 septembrie, s-au desfăşurat activităţile de recoltarea de probe de
apă din punctele stabilite şi efectuarea determinărilor indicatorilor microbiologici şi fizico-
chimici conform calendarului stabilit. DSP Constanţa şi Tulcea au postat datele
monitorizărilor pe site - urile proprii (http://www.dspct.ro/s48/local-seasonal-results/,
http://www.dspjtulcea.ro/index.php?l=ro&t=107) şi le-au transmis către CRSPT.
În etapa a treia - 15 septembrie – 15 octombrie, DSP-urile teritoriale care au identificat zone
de îmbăiere naturale pe teritoriul lor (conform machetelor indicate), au transmis datele
obţinute în urma monitorizării zonelor naturale de îmbăiere către CRSP Timişoara.
Înainte de data de 15 mai CRSP Timişoara a întocmit şi transmis INSP şi MS lista cu zonele
naturale de îmbăiere amenajate, identificate, cât şi calendarul de monitorizare a calităţii apei
de îmbăiere.
În perioada 15 octombrie – 31 decembrie 2015 s-a realizat baza de date privind calitatea apei
de îmbăiere din zonelor naturale de îmbăiere amenajate şi a fost postată pe site-ul EIONET.
Activitatea de elaborare a raportului naţional anual privind calitatea apelor din zonele
naturale de îmbăiere amenajate şi neamenajate a continuat şi în primele trei luni ale anului
2015, cu identificarea de neconformităţi specifice domeniului şi a propunerilor de măsuri în
vederea eliminării riscurilor posibile şi a evitării posibilului impact asupra sănătăţii populaţiei
ţintă.
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 15
2.Rezultate și discuții privind zonele de îmbăiere raportate de către DSP-urile
teritoriale Pentru sezonul de îmbăiere 2015 (1 iunie – 15 septembrie) 12 DSP-uri teritoriale au raportat
prezenţa de zone de îmbăiere.
Inventarierea zonelor naturale de îmbăiere a decelat pe teritoriul României un număr de 88
zone. Dintre acestea 50 zone de îmbăiere au avut o monitorizare conformă ca frecvență și
valori determinate și se situează în județele Constanța și Tulcea, astfel, fiind declarate ca zone
de îmbăiere la Comisia Europeană (CE). Pe lângă acestea s-au mai identificat 38 zone de
îmbăiere (tabel 1) pe teritoriul României.
În continuare, aceste două categorii de zone vor fi tratate separat.
2.1. Zone de îmbăiere identificate – altele decât cele raportate la CE (tabel 1).
Nr
crt Judeţ
Nr.
zonei
Denumirea zonei de
imbăiere Tip de apă Tip zonă
Calitatea apei
– indicatori
microbiologici
1 Arad 1 Balta Ghioroc Lac
balastieră
amenajată,
neautorizată VO
2 Călăraşi 1 Plaja Mare Calarași Râu
amenajată,
autorizată 2015 VO
2 Plaja Podul 4 - Călărași râu
amenajată,
neautorizată VO
3 Constanţa 1 Vadu apă de
mare neamenajată VO
2 Corbu apă de
mare neamenajată VO
4 Covasna 1 Lacul Moacșa – Padureni
Zona Moacsa lac
amenajată,
neautorizată VG
2 Lacul Moacșa – Padureni
Zona Padureni lac
amenajată,
neautorizată VG
3 Lacul Reci lac
amenajată,
neautorizată VG
5 Dolj 1 Bașcov râu neamenajată VO
6 Galaţi 1 Lac Brateș lac
amenajată,
neautorizată VO
2 Lac Vânători lac
amenajată,
neautorizată VO
3 Cotu Pisicii râu neamenajată VO
7 Harghita 1 Lac Sfânta Ana lac neamenajată VG
8 Ialomiţa 1 Lac Amara - Plaja Mircesti lac, apă
sărată
amenajată,
autorizată VG
2 Lac Amara - Plaja Splendid
Beach
lac, apă
sărată
amenajată,
autorizată NU
3 Lac Amara - Plaja Lebada lac, apă
sărată neamenajată, VG
9 Ilfov 1 Lac Buftea lac neamenajată NU
2 Lac Clinceni lac neamenajată NU
3 Lac Snagov lac neamenajată NU
10 Olt 1 Râul Olt - Zona baraj CHE
Dragasani - sat Dumitresti,
Comuna Verguleasa
râu neamenajată VO
2 Râul Olt - Zona „Podul Olt”
- sat Poganu, Comuna
Verguleasa
râu neamenajată VO
3 Râul Olt - Zona Statie de râu neamenajată VO
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 16
Nr
crt Judeţ
Nr.
zonei
Denumirea zonei de
imbăiere Tip de apă Tip zonă
Calitatea apei
– indicatori
microbiologici
pompare „Rudari” - sat
Verguleasa, Comuna
Verguleasa
4 Râul Olt - Zona lac de
acumulare CHE Strejesti -
izlaz „Padure Dos” - sat
Valea Fetei, Comuna
Verguleasa
râu neamenajată VO
5 Râul Olt - Zona „Ceret”-lac
de acumulare CHE Strejesti
- sat Cucuieti, Comuna
Verguleasa
râu neamenajată nemonitorizată
6 Râul Olt – localitate Milcov râu neamenajată VO
7 Râul VEDEA, comuna
Crimpoia râu neamenajată VO
8 Râul Olt - Zona aval de
Hidrocentrala MAMURA –
localitatea TESLUI
râu neamenajată VO
9 Râul Olt - Zona Podul
RECEA – comuna TESLUI râu neamenajată NU
10 Râul Olt -MAMURA-la
BARAJ - Comuna
GRADINARI, sat
MAMURA
râu neamenajată VO
11 Râul Olt -la BRINCOVENI
– com. BRINCOVENI râu neamenajată VO
12 RAUL VEDEA-LA
TUFENI - COMUNA
TUFENI
râu neamenajată VO
13 Râul Olt în aval de baraj -
DRAGANESTI-OLT râu neamenajată NU
11 Satu-
Mare
1 Lac balastiera Apa SC Apa
Nord –Vest SRL lac neamenajată NU
2 Lac balastiera Iojib; SC
Agro Prod Turism SRL lac neamenajată NU
3 Lac Mujdeni - Primaria lac neamenajată NU
12 Tulcea 1 Plaja Sfintu –Gheorghe apă de
mare neamenajată VO
2 Plaja Sulina apă de
mare neamenajată VO
13 Vaslui 1 Lac Prodana lac neamenajată NU
Legenda: VG = rezultatele se încadrează la valorile ghid; VO= rezultatele se încadrează la valorile obligatorii; NU =
rezultatele nu se încadrează nici la valorile obligatorii
DSP-urile județelor nemenționate în tabelul nr. 1 au raportat faptul că pe teritoriul județului
lor nu au identificat zone de îmbăiere.
DSP București, care în anii anteriori au inventariat și monitorizat apa din salba de lacuri: Lac
Griviţa -Straulesti, Lac Baneasa, Complex Apa Nova, Complex Radet, Strand
Floreasca, Strand Cutezatorii, Strand Studentesc, au raportat faptul că aceste lacuri au
fost secate pentru a putea permite lucrările de amenajare.
Pentru toate zonele identificate s-au transmis coordonatele GPS și numărul de persoane care
frecventează zona (pe zi/saptamana/sezon).
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 17
Discuții
Evaluarea şi inspecţia sanitară a zonelor naturale de îmbăiere s-a efectuat de către DSP-urile
judeţelor Arad, Călăraşi, Constanţa, Covasna, Dolj, Galaţi, Harghita, Ialomiţa, Ilfov, Olt,
Satu-Mare, Tulcea și Vaslui. Această activitate a dus la o mai bună cunoaştere a zonei de
îmbăiere pentru prevenirea apariţiei eventualelor riscuri ale sănătăţii populaţiei care
frecventeză zonele. Neconformităţile observate trebuie discutate cu decidenţii din
administraţia locală şi reprezentanţii ABA pentru a se stabili un plan de management corect al
ariilor geografice în care se află zonele de îmbăiere și pentru a lua măsurile adecvate
îmbunătăţirii calităţii apelor de îmbăiere.
Numărul de puncte de prelevare a probelor de apă pentru fiecare zonă de îmbăiere, numărul
de analize cu rezultate conforme/neconforme ale indicatori micobiologici şi fizico-chimici la
probelor de apă prelevate pentru fiecare zonă de îmbăiere au fost prezentate pentru fiecare
zonă la capitolul rezultate.
Cele 3 zone de îmbăiere amenajate și autorizate au fost insuficient monitorizate ca frecvență.
Pentru calitatea apei din zona de îmbăiere Plaja Mare Călărași din județul Călărași se
semnalează totuși posibile riscuri chimice și alte pericole, având în vedere faptul că se
practică navigatie și agreement, ceeace duce la deversări sporadice de la ambarcatiuni.
Calitatea apei din Zona de îmbăiere Lac Amara - Plaja Splendid Beach nu se încadrează nici
la valorile obligatorii pentru indicatorii microbiologici.
În cele 7 zone de îmbăiere amenajate și neautorizate au fost insuficient monitorizate ca
frecvență. Calitatea apei din toate cele 7 zone de îmbăiere se încadrează la valorile obligatorii
pentru indicatorii microbiologici. În județul Arad zona de îmbăiere nu se poate autoriza având
în vedere adâncimea mare a apei (fluctuantă, în funcție de excavațiile din trecut de la
balastieră). ”Plaja Podul 4 – Călărași” din județul Călărași este în curs de autorizare, dar
ramân totuși posibile riscuri chimice și alte pericole, având în vedere faptul că se practică
navigație și agrement, ceeace duce la deversări sporadice de la ambarcațiuni. În județul Galați
la zonele de îmbăiere Lac Brateș și Lac Vânători calitatea apei de îmbăiere valorile
indicatorilor fizico-chimici determinați au fost peste valorile normale. Atât apa cât și nisipul
sunt afectate de deversari din surse nepunctuale provenind din: drenaj natural terenuri
agricole. Sunt prezente alge. Din cauza problemelor meționate în aceste zone de îmbăiere
există plăcuțe avertizoare cu “SCALDATUL INTERZIS”.
Monitorizarea inicatorilor microbiologici efectuată cu frecvență conformă s-a realizat doar de
către DSP CT la zonele de îmbăiere Corbu și Vadu (zone neamenajate) iar valorile se
încadrează la cele obligatorii. La celelalte zone de îmbăiere neamenajate, monitorizate la o
frecvență neconformă, indicatorii monitorizați s-au încadrat la valorile ghid (Harghita Lac
Sfânta Ana și Ialomița Lac Amara - Plaja Lebada), la valori obligatorii sau nici măcar la
acestea, motiv pentru care îmbăierea a fost interzisă de către DSP-urile aferente.
Nu s-au raportat îmbolnăviri/accidente cauzate de neconformităţi ale calităţii apei de îmbăiere
sau datorate altor cauze generate în zonă.
2.2. Zonele raportate la CE Rezultatele monitorizării calităţii apei de îmbăiere prezentate la capitolul anterior relevă
faptul că doar în judeţul Constanţa (48) şi Tulcea (2) există zone monitorizate cu o frecvenţă
corectă şi sunt calitative bune pentru a fi utilizate ca ape de îmbăiere fără a periclita sănătatea
populaţiei care le utilizează. Datele aferente acestor zone au fost raportate la CE în luna
decembrie 2015 (postate pe EIONET – EEA), conform cerinţelor din legislaţia română şi a
indicaţiilor grupului de experţi responsabil. Raportul a fost transmis INSP-CNMRMC pentru
evaluare şi transmitre către MS.
MS are obligaţia de a întocmi anual Raportul Naţional privind Calitatea Apelor de Îmbăiere
(RNCAI), pentru realizarea RNCAI 2015 s-au desfăşurat activităţile în două etape distincte:
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 18
- inventarierea zonelor naturale amenajate pentru apele de îmbăiere şi stabilirea calendarului
de monitorizare a calităţii apei;
- monitorizarea calităţii apei de îmbăiere din zonele inventariate
2.2.1. Inventarierea zonelor naturale amenajate pentru apele de îmbăiere şi stabilirea
calendarului de monitorizare a calităţii apei
INSP – CRSP Timişoara a solicitat Direcţiilor de Sănătate Publică judeţene întocmirea, în
colaborare cu administraţiile bazinale de apă (ABA), întocmirea până la data de 15 mai a
listei cu zonele naturale amenajate pentru îmbăiere.
Pentru alcătuirea acestei liste s-au luat în considerare:
a) numărului de persoane (care utilizează zonele) pe care direcţia de sănătate publică îl
consideră ca fiind mare, în baza tendinţelor ultimilor ani, infrastructură şi serviciile asigurate
sau alte măsuri luate pentru a încuraja îmbăierea;
b) informaţiile privind calitatea apelor de suprafaţă primite de la ABA;
c) sugestiile/observaţiile şi/sau reclamaţii formulate de publicul interesat consultat în acest
sens.
Până la data de 15 mai 2015, conform legislaţiei în vigoare, DSP Constanţa şi DSP Tulcea au
transmis către CRSP Timişoara listele cu zonele de îmbăiere şi calendarul de recoltare
pentru efectuarea analizelor la apele de îmbăiere. Raportarea zonelor de îmbăiere se
efectuează de către România din anul 2007 pentru zone costiere. Faţă de zonele din lista din
anul 2013 nu s-au adăugat zone noi de îmbăiere.
Sezonul de îmbăiere în anul 2015 a fost în perioada 1 iunie – 15 septembrie.
Pentru fiecare apă de îmbăiere identificată şi cuprinsă în lista menţionată mai sus DSP CT şi
TL au stabilit punctele de monitorizare şi au determinat coordonatele spaţiale ale acestora.
Punctul de monitorizare pentru fiecare zonă a fost stabilit de către specialiştii din DSP CT şi
TL în locaţia unde s-a estimat cel mai mare numar de utilizatori sau s-a prognozat cel mai
mare risc de poluare, luand in considerare profilul apei de îmbaiere din anii precedenţi. S-a
stabilit un singur punct de monitorizare pentru fiecare zonă conform instrucţiunilor de
raportare la CE (EIONET).
Lista apelor de îmbaiere identificate, conținând şi punctele de monitorizare stabilite,
coordonatele acestora, precum şi programul calendaristic de monitorizare, au fost
recepţionate de către INSP-CRSPT înainte de data de 20 mai.
Acestea au fost transmise MS, pe site-ul căruia a fost afişată
(http://www.ms.gov.ro/?pag=182 „Lista zonelor de îmbăiere propuse pentru sezonul 2015”),
astfel încat să poată fi consultată de potenţialii utilizatori și publicul interesat.
De asemenea, datele din listă cuprinzând zonele de îmbăiere au fost introduse într-o machetă
unică furnizată de EIONET în format Excel. Sheet-urile „BWQD_2006_IdentifiedBW”
(codificarea zonelor de îmbăiere, coordonate geografice, tipul şi categoria de apă) şi
„BWQD_2006_SeasonalInfo” (intervalul sezonului de îmbăiere, clasificarea din punct de
vedere calitativ a apei de imbăiere, numărul de sezone pentru care se face interpretarea
datelor, activităţile cu publicul) au fost postate pe platforma EIONET înaintea începerii
sezonlui de îmbăiere (01.06.2015 – 15.09.2015).
Conform Ordinului MS 1030/2009 privind aprobarea procedurilor de reglementare sanitară
pentru proiectele de amplasare, amenajare, construire și pentru funcționarea obiectivelor ce
desfașoară activități cu risc pentru starea de sănătate a populației, fiecare zona naturală
amenajată pentru îmbăiere necesită autorizare sanitară de funcţionare. Evaluarea condiţiilor
plajelor oferite de operatorul ei previne apariţia riscurilor pentru sănătate utilizatorilor
acestora.
În cazul DSP CT s-au identificat şi raportat 48 zone amenajate. Toate zone identificate se
situează la Marea Neagră. DSP TL a identificat şi raportat 2 zone autorizate. O zonă se află la
Marea Neagră, iar cea de-a doua la Lacul Ciuperca (apă dulce).
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 19
2.2.2. Monitorizarea calităţii apei de îmbăiere din zonele inventariate
DSP CT şi TL au prelevat probele conform caledarului stabilit în presezon.
S-au respectat cerinţele legislative privind intervalul de monitorizare:
- prima recoltare de probe pentru monitorizare s-a efectuat cu 15 zile înainte de începerea
sezonului de îmbăiere;
- în timpul sezonului de îmbăiere, probele de apă de îmbăiere au fost prelevate din fiecare
punct de monitorizare la un interval de două săptămâni, într-un termen de maximum 4 zile de
la data specificată în programul calendaristic de monitorizare.
Începând cu sezonul de îmbăiere 2012 raportarea la CE privind monitorizarea parametrilor
analizaţi în apele de îmbăiere s-au restrâns la doi parametri microbiologici. Aceştia sunt
prevăzuţi în coloana A din anexa nr. 1 "Parametrii de calitate" la HG nr. 546/2008,
2.2.3. Interpretarea rezultatelor probelor analizate
Pentru anul 2015 INSP – CRSP Timişoara este desemnat de către MS, responsabil privind
raportarea la CE a calitatăţii apelor de îmbăiere. Astfel rezultatele analizelor de monitorizare
efectuate în sezonul de îmbăiere din anul 2015 de către DSP CT şi TL au fost transmise către
INSP – CRSP Timişoara care a centralizat datele, a completat conform machetei furnizate de
EIONET (BWQ_2006.xls) sheet-ul „BWQD_2006_MonitoringResults” (ID-ul zonei de
îmbăiere, data prelevării probelor de apă, rezultatele analizelor pentru enterococi intestinali şi
E. coli) și a efectuat evaluarea calităţii fiecarei ape de îmbăiere şi prima clasificare a lor,
utilizând rezultatele monitorizărilor efectuate în perioada 2012-2015. Doar zona de îmbăiere
Lac Ciuperca a fost evaluată pentru anul 2015, ea având doar 3 ani de monitorizare raportată
la UE.
Rezultatele monitorizărilor au fost postate şi pe site-urile DSP CT şi TL imediat după
efectuarea analizelor de apă (http://www.dspct.ro/s49/bathing-water-season-2015/ ,
http://www.dspjtulcea.ro/index.php?l=ro&t=121 ).
Pentru interpretarea rezultatelor și clasificarea apelor de îmbăiere s-a avut în vedere legislaţia
în vigoare (HG nr. 546/2008, anexele 1 și 2), cât şi indicaţiile specialiştilor din cadrul CE
(Guidelines for assessment under the Bathing Water Directive and reporting for the 2015
bathing season -ETC/ICM, TC Vode și EEA).
Astfel, reevaluarea sheet-ului „BWQD_2006_SeasonalInfo” pentru clasificarea apelor de
îmbăiere s-a efectuat conform indicaţiilor pentru evaluare pe 4 ani, deoarece modul de
evaluare pe „perioadă de tranziţie” a fost eliminat, iar clasificarea anuală a fost aplicată doar
în cazul lacului Ciuperca.
Evaluarea calităţii apelor de îmbăiere din zonele naturale de îmbăiere raportate de România
pe platforma EIONET (platforma UE creată de EEA), efectuată conform Directivei
2006/7/CE, respectiv prevederilor HG nr. 546/2008, art. 18-24, şi a dispozițiilor anexei nr. 2,
a permis clasificarea apelor de îmbăiere din zonele naturale de îmbăiere în următoarele
categorii de calitate (Tabelul nr. 2):
Tabelul nr.2
Clasificarea Număr zone %
excelenta 15 30,61
buna 22 44,90
satisfacatoare 11 22,45
nesatisfacatoare 1 2,04
Total 49 100
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 20
Prin grupare a unor zone de îmbăiere s-ar putea forma 13 grupuri de zone învecinate iar 14
zone să rămână independete. Acesta ar scădea costurile pentru monitorizare (de la 50 la 27).
Pentru Lacul Ciuperca (lac cu apă dulce), calitatea acestuia a fost evaluată doar pentru anul
2015, ea fiind conformă ca frecvenţă de prelevare şi valori determinate, cu valorile
obligatorii și de referinţă din legislaţia în vigoare în România, respectiv UE.
Criteriile de evaluare anuală a calităţii apelor de îmbăiere elaborate de „European Topic
Centre – Inland, coastal, marine waters” (ETC/ICM) pentru categoria de SM „în tranziţie”
sunt mult mai permisive decât evaluarea pentru CLASIFICAREA lor. Aceasta a dus la
situația în care calitatea apelor de îmbăiere în România să se încadreze anual de la nivelul
”satisfăcător” până la ”excelent”, fără să prezinte zone încadrate la categoria ”nesatisfăcător”,
dar după aplicarea calculelor satistice prevăzte de HG 546/2008, anexa 2, o zonă de îmbăiere
să se casifice la categoria ”nesatisfăcător”. Până în prezent, considerăm că există 2 motive
pentru care se produce inadvertența:
i. Modul de evaluare anual permite încadrarea la o clasă satisfăcătare a calității apei, chiar daca
una din probele analizate a prezentat valori peste normă; în cazul aplicării calculelor statistice
prevăzute de HG 546/2008, anexa 2 – percentila 95 (P95) și percentila 90 (P90), trebuie
utilizată și valoarea aflată peste normă și în funcție de mărimea acestei valori este apoi și
ponderea modificărilor aduse.
ii. Modul de calcul stabilit de Directivă, respectiv de HG 546/2008, anexa 2, pentru P95 și P90
utilizeaza valoarea LOD a metodei de determinare pentru enterococii intestinali și E. coli,
care la SM se situează în intervalul 1-10. Valorile LOD utilizate în România au fost spre
începutul intervalului (laboratorul DSP Constanța: LOD=1; laboratorul DSP Tulcea:
LOD=4). Având în vedere acest inconvenient care apare la toate SM, la ședința Grupului de
Experţi pentru Directiva privind gestionarea calităţii apei pentru îmbăiere (Bruxelles, 16
decembrie 2015) s-a comincat faptul că formula de calcul pentru percentile se va revizui
pentru raportarea/clasificarea din 2016.
Nu au fost semnalate zone interzise sau restrictionate pe perioada sezonului de îmbăiere
2015.
Pe parcursul sezonului de îmbăiere 2015 nu s-au semnalat poluări pe termen scurt şi nu s-a
declarat existenta vreunei situaţii anormale de către DSP CT și DSP TL, fapt confirmat și de
către MMAP prin adresa MMAP Nr. 185388/6C/11.12.2015.
Astfel sheet-urile „BWQD_2006_AbnormalSituations” pentru consemnarea perioadelor cu
situaţii anormale şi „BWQD_2006_ShortTermPolut” pentru consemnarea episoadelor de
poluare pe termen scurt, nu au fost completate.
Dar pentru înțelegerea influențelor factorilor de mediu pe toată perioada clasificării apelor de
îmbăiere, mai ales pentru zona de îmbăiere clasificată ca ”nesatisfăcătoare”, MS a solicitat
MMAP date privind posibilele surse de poluare. Aceasta deoarece ANAR, prin
administraţiile bazinale de apă, include în programele de monitorizare a calităţii apelor de
suprafaţă şi monitorizarea evacuărilor de ape uzate ale folosinţelor de apă, efectuează un
control vizual al poluării apelor de îmbăiere, menit să detecteze prezența reziduurilor
(gudron, plastic, sticlă, cauciuc, alte deșeuri), asftel putându-se constata dacă acestea au
influenţat direct calitatea apei din zona natural amenajată pentru îmbăiere. Aceste informații
sunt necesare pentru a adopta măsuri adecvate de management, a stabili proceduri cu scopul
de a prognoza şi gestiona poluarea pe termen scurt, cât și unele situații anormale, pentru
evitarea apariției unor consecințe negative asupra calității apei de îmbăiere și implicit asupra
sănătății populației.
De asemena, MS a solicitat elaborarea/revizuirea/actualizarea profilurilor apelor de îmbăiere
în conformitate cu prevederile Anexei nr.3, acținune ce trebuie efectuată în colaborare cu
DSP CT. Un profil detaliat al apelor de îmbăiere ar putea indica toate posibilele surse de
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 21
poluare, toate deversările, toate unitățile care pot contribui prin specificul activității la
poluarea microbiologică și/sau chimică a apelor de îmbăiere și reprezintă un instrument util
în gestionarea calității apei de îmbăiere, pentru îmbunătățirea calității apei de îmbăiere
precum și pentru decelarea unor perioade de poluare.
Pentru realizarea unei viziuni de ansamblu a localizării tuturor posibilor surse de poluare
(canalizări defectuoase, unități agricole/zootehnice, unități de industrie chimică, evacuări
urbane diverse, evacuări de ape pluviale, etc.) s-a solicitat și și punctarea lor pe o hartă care
să cuprindă tot litoralul.
De asemena, pentru realizarea profilelor s-a propus utilizarea ghidului elaborat de Comisia
Europeană, document care reflectă cele mai bune cunoștințe și practici privind profilurile
apelor de îmbăiere.
Pe baza acestor documente se va putea îmbunătăți recunoașterea rapidă a situațiilor de
poluare pe termen scurt, respectiv a situațiilor anormale, ar permite eliminarea înregistrării
rezultatului analizelor din aceste perioade în setul de date de monitorizare în vederea
clasificării și, ar permite o mai bună identificare și înțelegere a potențialelor riscuri pentru
sănătatea populației, și nu în ultimul rând, ar face posibil un management adecvat în vederea
asigurării unei calități excelente sau bune a apelor de îmbăiere și eliminarea celei de calitate
nesatisfăcătoare la următoarea clasificare.
În adresa MMAP Nr. 185388/6C/11.12.2015, ca răspuns la cererea MS pentru depistarea
cauzelor care au dus la, se menționează faptul că pentru stațiile de epurare urbane și
industriale, evacuarea apelor uzate epurate se realizează prin conducte direct în largul mării,
la o distanță de cel puțin 1,5 km de țărm și prin sisteme de dispersie, acestea neinfluențând
calitatea zonelor de îmbăiere.
Legat de posibilul impact al surselor aflate pe uscat MMAP a transmis un tabel centralizator
în care sunt prezentate posibile surse de poluare punctiforme aferente zonelor de îmbăiere și
hărțile aferente.
În documentul ”Centralizator zone imbaiere profiluri” la nr. crt. 22 este încadrată zona
taberei Eforie, singura zonă clasificată cu apă de calitate ”nesatisfăcătoare”. Nu se
consemnează surse de poluare în dreptul ei. În schimb, apar posibile surse de poluare la zone
învecinate la N (nr. crt. 20) și S (nr. crt. 24).
În anul 2015 nu au fost identificate poluări accidentale iar din rezultatele analizelor se
obeservă că valorile cele mai mari (la 2 determinări din 9) au fost în 2012 (cauzele nu se mai
pot elucida acum), chiar mai mari decât în 2014 când a fost furtuna pe litoralul din Bulgaria.
Această furtună nu a avut influențe asupra litoralului românesc, deoarece direcția curenților
PREDOMINANȚI pe porțiunea Mării Negre în România este de la N spre S. Alte detalii
despre curenții marini nu deținem.
În anul 2015 în cadrul DSP CT şi TL nu au fost nevoite să ia măsuri speciale de management
în zonele lor de îmbăiere deoarece nu s-au constatat modificari ale calităţii apei de îmbaiere
pe parcursul monitorizării şi nu s-a identificat niciun risc de apariţie a unor consecinţe
negative asupra sănătăţii utilizatorilor.
Platfoma de raportare EIONET a fost modificată iar raportarea pentru 2015 s-a efectuat in 2
foldere:
Identification of Bathing Waters – obligation 532 (cdr/{Country_code}/eu/bwd/bwd_532/)
Monitoring and Classification of Bathing Waters – obligation 531
(cdr/{Country_code}/eu/bwd/bwd_531/)
Fișierul prvind lista cu zonele de îmbăiere identificate pentru 2015
(RO_BWQ_2006_IdentifiedBW_2015.xls) și raportate în luna mai 2015 a fost repostată in
noul folder preformat pe platfoma EIONET (”Identification of Bathing Waters”), iar cel
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 22
privind monitorizarea și clasificarea apelor de îmbăiere pentru anul 2015 a fost postat în
folderul preformat ” Monitoring and Classification of Bathing Waters” la data de 21.12.2015.
2.2.4. Evaluarea zonelor naturale de îmbiere amenajate pentru prevenirea apariţiei
unui posibil risc de îmbolnăvire la populaţia care frecventează zonele Posibilele riscuri de îmbolnăvire ce ar fi putut apare la populaţia care frecventează zonele de
îmbăiere naturale amenajate a fost evaluat prin interpretarea datelor obţinute din (1)
monitorizarea calităţii apei de îmbăiere, (2) Fişa 1 de evaluare şi inspecţie sanitară (Anexa 1
din HG nr.88/2004), (3) profilurile zonelor de îmbăiere şi (4) patologia conexă îmbăierii.
Această analiză a unui posibil risc este necesară pentru a putea putea institui măsurile stabilite
şi a supraveghea implementarea lor, în vederea prevenirii apariţiei acelui risc.
(1) Monitorizarea/clasificarea calităţii apei de îmbăiere – rezultatele obţinute prin monitorizare
pe tot parcursul sezonului de îmbăiere 2015 nu au relevat riscuri posibilele de îmbolnăvire
prin enterococi intestinali şi E. coli.
(2) Fişa 1 de evaluare şi inspecţie sanitară pentru zonele de îmbăiere naturale pentru care a fost
perimisă îmbăierea, nu a identifcat prezenţa unor pericole.
(3) Profilurile zonelor de îmbăiere aflate pe site-ul MS au fost utilizate pentru evaluarea apariţiei
posibilelor riscuri; lista profilelor a fost reactualiză la începutul anului 2015 dar fără a aduce
repere noi. La sfârșitul anului 2015, după o nouă solicitare efectuată de MS,MMAP a adus
noi informații profilelor, cu hărțile aferente. Se impune, în continuarea, elaborarea cât mai
detaliată a obictivelor prezente pe teritoriul județelor Constanța și Tulcea pentru identificarea
posibilelor substanțe(nu doar în apele reziduale, ci și în aer) și/sau situații periculoase din
mediu, de cătreDSP-urile respective. Aceste actualizări ale profilelor trebuie postate pe site-
urile DSP-urilor iar link-ul transmis EEA pentru activarea lui pe platforma WISE.
(4) DSP CT şi TL nu au depistat/raportat pentru sezonul 2015 îmbolnăviri sau accidente care să
poată fi relaţionate calitatăţii apei de îmbăiere sau condiţiilor zonei.
2.2.5. Informarea publicului
Ministerul Sănătăţii a postat pe site-ul său la adresa http://www.ms.ro/?pag=182
- lista cu zonele de îmbăiere, cât şi calendarul fixat pentru monitorizarea apelor de îmbăiere
(înaintea începerii sezonlui de îmbăiere);
- calitatea apelor de îmbăiere pentru zonele amenajate din judeţul Constanţa (după încheiera
sezonului de îmbăiere).
O întâlnire publică cu privire la monitorizarea calității apei pentru îmbăiere a fost anunțată în
presa locală (14.05.2015) pentru celelalte părți interesate (presa, publicul interesat).
Dezbaterea publică a fost organizată de către DSP Constanţa pe data de 16.05.2015. La
această întâlnire pe lângă specialiştii din DSP CT au mai participat şi specialişti ai APM
Constanţa – Departamentul pentru Ape de îmbăiere, precum și reprezentanţi ai Institutului
Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină Constanţa și ai unor ONG-uri.
Începând cu anul 2014 CE prin European Topic Centre on Inland, Coastal and Marine Waters
(ETC-ICM) a solicitat postarea rezultatelor monitorizărilor direct pe site-ul instituţiei
reposabile cu monitorizarea calităţii apelor de îmbăiere, imediat după efectuarea analizelor,
iar această practică a continuat și în anul 2015, fiind foarte utilă în scăderea timpilor de lucru
pentru evaluarea calității și clasificarea apelor de îmbăiere (DSP CT
http://www.dspct.ro/s61/monitorizarea-calitatii-apei-de-imbaiere-sezon-estival-2015/ , DSP
TL http://www.dspjtulcea.ro/index.php?l=ro&t=121 .
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 23
5.2.6. Colaborarea institutională
Colaborarea cu DSP-urile Constanţa şi Tulcea a făcut posibilă realizarea obligaţiei României
de raportare a datelor privind calitatea apelor de îmbăiere la CE, cât şi informarea rapidă a
publicului prin mijloacele prezentate la pct.5.
Colaborarea cu MMAP- Având în vedere că obligaţia de implementare a Directivei privind
gestionarea calităţii apei pentru îmbăiere (2006/7/EC) aparţine atât Ministerului Sănătăţii
(care are în responsabilitate implementarea din punct de vedere tehnic şi efectuarea raportării
către Comisia Europeană), cât şi Direcției Managementul Resurselor de Apă, Ministerul
Mediului, Apelor și Pădurilor (care are în responsabilitate implementarea acquis-ului de
mediu), în anul 2015 am colaborat cu responabilul din partea MMAP pentru coordonarea
implementării Directivei privind gestionarea calităţii apei pentru îmbăiere referitor la
problematica abordată în cadrul întâlnirii organizate de Comisia Europeană (Bruxelles – 16
decembrie 2015 - întâlnirea Grupului de Experţi privind implementarea Directivei
2006/7/EC).
În luna decembrie 2015 au fost recepționate de la MMAP noi documentele privind profilele
reactualizate (și hărțile aferente) ale apelor de îmbăiere pentru județele Constanța și Tulcea,
unde se consemnează posibilele surse de poluare.
Începând cu anul 2014 CE, prin European Topic Centre on Inland, Coastal and Marine
Waters (ETC-ICM), a solicitat postarea profilelor apelor de îmbăiere direct pe site-ul
instituţiei reposabile cu monitorizarea calităţii apelor de îmbăiere. În România este postată
documentaţia pentru profilele apelor de îmbăiere pentru anii 2011, 2012 și 2015 pe site-ul
MS la adresa: http://www.ms.ro/?pag=182. DSP CT şi DSP TL au adăugat pe site-ul lor un
link pentru profilele din zonele lor dar ele necesită a fi completate la nivelul link-urilor
preformate (http://www.dspct.ro/s49/bathing-water-profiles/,
http://www.dspjtulcea.ro/index.php?l=ro&t=108).
3.Concluzii
În sezonul de îmbăiere 2015 (1 iunie – 15 septembrie) au fost inventariate 88 de zone naturale
de îmbăiere pe teritoriul României.
3.1. Concluzii evaluare zone raportate la CE
România ca ţară membră a Uniunii Europene a monitorizat şi raportat la CE într-o formă
standardizată şi unitară calitatea apei de îmbăiere din sezonul 2015. Astfel, s-a îndeplinit
scopul de protejare a sănătăţii populaţiei în relaţie cu apele de îmbăiere din zonele amenajate
din România.
Toate zonele naturale amenajate pentru îmbăiere raportate de România la CE în anul 2015,
pentru care acestea au efectuat analiza apei de îmbăiere, au fost conforme ca frecvenţă de
prelevare şi valori determinate, cu valorile obligatorii din legislaţia în vigoare în România.
Evaluarea calităţii apelor de îmbăiere și clasificarea a 49 zone naturale de îmbăiere
inventariate și raportate de România pe platforma EIONET (platforma UE creată de EEA),
efectuată conform Directivei 2006/7/CE, respectiv prevederilor HG nr. 546/2008, art. 18-24,
şi a dispozițiilor anexei nr. 2, a permis clasificarea apelor de îmbăiere din zonele naturale de
îmbăiere în următoarele categorii de calitate:
excelentă 30,61% (15),
bună 44,90% (22),
satisfăcătoare 22,45% (11) şi
nesatisfăcătoare 2,04% (1).
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 24
Pentru Lacul Ciuperca (lac cu apă dulce), calitatea acestuia a fost evaluată doar pentru anul
2015, ea fiind conformă ca frecvenţă de prelevare şi valori determinate, cu valorile
obligatorii și de referinţă din legislaţia în vigoare în România, respectiv UE.
Consecutiv efectuării clasificării apelor de îmbăiere s-a creat posibilitatea grupării unor
zone de îmbăiere. Astfel, s-ar putea forma 13 zone grupate și 14 zone independete, în cazul
în care analiza posibilelor riscuri relevate de profiluri va fi pozitivă. Acesta ar scădea
costurile pentru monitorizare (de la 50 la 27).
Pe parcursul sezonului de îmbăiere 2015 nu s-au semnalat poluări pe termen scurt şi nu s-a
declarat existenta vreunei situaţii anormale.
În cadrul DSP CT şi TL nu au fost nevoie să ia măsuri speciale de management în zonele lor
de îmbăiere deoarece nu s-au constatat modificări ale calităţii apei de îmbaiere pe parcursul
monitorizării şi nu s-a identificat niciun risc de apariţie a unor consecinţe negative asupra
sănătăţii utilizatorilor.
3.2. Concluzii evaluare zone de îmbăiere identificate – altele decât cele raportate la CE
Pentru sezonul de îmbăiere 2015 (1 iunie – 15 septembrie) 12 DSP-uri teritoriale au raportat
prezenţa a 38 zone de îmbăiere natural (3 amenajate autorizate, 7 amenajate neautorizate și
28 neamenajate).
Chiar dacă calitatea apei pentru 4 zone amenajate s-a încadrat la valorile ghid (a indicatorilor
microbiologici) și pentru 5 la valorile obligatorii, niciuna nu a fost monitorizată la o frecvență
conformă legislației pentru a putea dovedi stabilitatea calității apei și a o putea înscrie pentru
raportarea la CE.
Evaluarea şi inspecţia sanitară a zonelor naturale de îmbăiere efectuate de către DSP-urile
judeţelor care au identificat zone de îmbăiere pe teritoriul lor a dus la o mai bună cunoaştere a
zonei de îmbăiere pentru prevenirea apariţiei eventualelor riscuri ale sănătăţii populaţiei care
frecventeză zonele.
Neconformităţile observate trebuie discutate cu decidenţii din administraţia locală şi
reprezentanţii ABA pentru a se stabili un management corect al ariilor geografice în care se
află zonele de îmbăiere și pentru a lua măsurile adecvate îmbunătăţirii calităţii apelor de
îmbăiere.
Pentru anul 2016 se impune revizuirea profilelor apelor de îmbăiere din toate zonele naturale
amenajate.
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 25
SUPRAVEGHEREA CALITĂŢII APEI POTABILE DISTRIBUITE ÎN SISTEM
CENTRALIZAT ÎN ZONELE DE APROVIZIONARE MICI -2015, (INCLUSIV
APROVIZIONĂRI CU INSTALAŢII PROPRII CARE FURNIZEAZĂ APĂ INDUSTRIEI
ALIMENTARE ŞI PUBLICULUI HOTELURI, CAMPINGURI)
Dr. Edit Vartic, Dr. Marta Bajureanu, Dr. Mariana Vlad, CRSP Cluj,
Colective de lucru: C.R.S.P. Bucureşti: Chim. Dana Rusea, Chim. Iulian Plosnita, Biol. Liliana Neagu, Chim.
Oana Copoiu, Chim. Florentina Bacalu, Chim. Nicoleta Lemne
C.R.S.P.Cluj: Dr. Marta Bajureanu, Chim. Cristina Horga, Chim. Dana Păuşan, Chim.
Raluca Motioc, Chim. Călina Creţa, Chim. Rita Ghiţulescu
C.R.S.P. Iaşi: Dr. Luminiţa Manuela Minea şi Chim. Cristina Guleş
C.R.S.P. Târgu Mureş: Dr. Orsolya Vitalyos, Chim. Attila Csiszer şi Fiz. Katica Peter
C.R.S.P. Timişi: Dr. Mihaela Coman, Chim. Zora Marin, Chim. Constantin Neniu şi
Chim. Brânzei Gabriela
Colectivulul Igiena mediului din cadrul DSP judeţene: Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor,
Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Brăila, Braşov, Buzău, Călăraşi, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa,
Covasna, Damboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov,
Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Sălaj, Satu-Mare, Sibiu, Suceava,
Teleorman, Timiş, Tulcea, Valcea, Vaslui,Vrancea.
1. Scopul metodologiei
Îmbunătăţirea calităţii şi siguranţei apei potabile distribuite de sistemele mici de apă
potabilă din România.
Protejarea sănătăţii împotriva efectelor adverse ale oricărui tip de contaminare a apei destinate
consumului uman, prin asigurarea salubrităţii şi a purităţii acesteia.
Principalul obiectiv ale metodologiei a fost cel de colectare de date privind sistemele de
aprovizionare mici din România şi calitatea apei potabile distribuite de acestea, inclusiv
aprovizionări cu instalaţii proprii care furnizează apă industriei alimentare şi publicului
(hoteluri, campinguri etc.) în vederea întocmirii Raportului naţional 2015.
Obiectivele specifice ale metodologiei propuse au fost următoarele: 1. catagrafierea sistemelor de apă potabilă mici din România care aprovizionează între
50 - 5000 de locuitori sau distribuie între 10 - 1000m3/zi existente în fiecare judeţ, ;i şi
culegerea de date privind cazurile de neconformare înregistrate la parametrii analizaţi,
2. evaluarea calităţii apei potabile livrate de către 2 instalaţii individuale care furnizează
apă industriei alimentare/judeţ, prin determinarea parametrilor cu impact asupra sănătăţii
populaţiei,
3. asigurarea unei baze de date în vederea raportării către organismele guvernamentale
MS, Ministerulul Mediului şi Schimbărilor Climatice şi internaţionale: Comisia Europeană,
UNECE (Protocolul Apa şi Sănătatea).
3. Cadrul legislativ Legea nr.458/2002, Hotarâre de Guvern nr. 974/2004, Hotarâre de
Guvern nr. 124/2013, Ordonanţa nr. 95/29.08.2000, Directiva 98/83 CE
4. Metodologia utilizată
Raportul prezintă o sinteză a următoarelor informaţii referitoare la sistemele mici de
aprovizionare din România:
1. Informaţii referitoare la sistemele de aprovizionare mici din România în anul 2015,
inclusiv aprovizionări cu instalaţii proprii care furnizează apă industriei alimentare şi
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 26
publicului hoteluri, campinguri etc.) care au fost colectate pe formatele existente în anexa I a
metodologiei şi au fost raportate de către cele 41 de DSP judeţene şi mun. Bucureşti.
2. Rezultatele supravegherii calităţii apei potabile furnizate în anul 2015 de 2
aprovizionări cu instalaţii proprii care furnizează apă industriei alimentare /judeţ, (raportarea
se referă la 74 instalaţii proprii din 39 judeţe şi mun. Bucureşti).
Datele privind parametrii de calitate ai apei au fost furnizate de către Centrele Regionale de
Sănătate Publică Cluj, Bucureşti, Iaşi, Târgu Mureş şi Timişoara şi reprezintă rezultatele
celor două campanii de prelevare şi analiză a probelor de apă, în etapa de vară şi toamnă.
În anul 2015, la nivelul CRSP, din probele de apă prelevate din 2 instalaţii proprii care
furnizează apă industriei alimentare /judeţ, în vederea supravegherii calităţii apei au fost
analizaţi următorii parametrii chimici, indicatori şi microbiologici: E. Coli şi Enterococi,
Nitriţi, Nitraţi, Sulfaţi, Fosfaţi, Cloruri, Fluoruri, Bromuri, Amoniu, Trihalometani, Pesticide,
Plumb, Cadmiu, Cupru, Seleniu, Stibiu, Nichel, Mangan şi Arsen. Parametrul arsen s-a
analizat numai pentru sistemele de aprovizionare mici selectate din judeţele: Arad, Bihor,
Timiş şi Satu-Mare.
Împărţirea sistemelor mici de aprovizionare cu apă potabilă în 3 categorii s-a făcut în funcţie
de volumul de apă furnizat pe zi, astfel: CAT 1=10-100 m³/zi, CAT 2 = 100-400 m³/zi şi CAT
3= 400-1000 m³/zi. În situaţia în care nu se cunoştea volumul de apă distribuit/zi, acesta a fost
aproximat în funcţie de numărul populaţiei aprovizionate, presupunând un consum de 200
litri/persoană/zi.
Rezultate
I. Raportul Naţional privind sistemele mici de aprovizionare cu apă potabilă din
Romania în anul 2015.
1. Datele generale cu privire la sistemele mici de aprovizionare cu apă potabilă din
România în anul 2015 au fost sintetizate pe baza informaţiilor raportate de Direcţia de
Sănătate Publică a municipiului Bucureşti şi Direcţiile de Sănătate Publică judeţene prin
completarea machetelor incluse în metodologie.
În anul 2015, cele 41 de judeţe din România împreună cu municipiul Bucureşti au raportat un
număr total de 2351 sisteme mici de aprovizionare cu apă potabilă, dintre care, în funcţie de
volumul de apă distribuit/zi, 1082 (46,03% ) s-au încadrat în categoria a1-a, 1031 (43,85%) în
categoria a 2-a şi 238 (10,12 %) în categoria a 3-a.
Conform datelor raportate, volumul total de apă potabilă furnizat de aceste sisteme a fost de
150476104,5 m3/an iar populaţia totală aprovizionată a fost de 2954230 locuitori.
În ceea ce priveşte aprovizionările cu instalaţii proprii care furnizează apă industriei
alimantare, pentru anul 2015, Direcţiile de Sănătate Publică judeţene împreună cu Direcţia de
Sănătate Publică a municipiul Bucureşti au raportat un număr de 250 de instalaţii proprii care
livrează un volum total de 10735858,3 m3/an.
Pentru aprovizionările cu instalaţii proprii care livrează apă publicului (hoteluri, campinguri,
etc) a fost raportat un număr total de 197 instalaţii şi un volum total de apă distribuit de
2982849,708 m3/an.
2. În cele 41 de judeţe din ţară au fost acordate derogări pentru 27 zone mici de
aprovizionare. Astfel: 21 de derogări au fost acordate pentru situaţii de neconformare la
parametrul nitrat, 3 pentru neconformare la parametrul arsen şi 3 pentru neconformare la
parametrul bor. Judeţele care au acordat derogări pentru neconformare la parametrul nitrat au
fost: Bacău, Buzău, Constanţa, Mehedinţi, Tulcea şi Vrancea. Derogări pentru neconformare
la parametrul arsen a acordat judeţul Bihor, iar pentru neconformare la parametrul bor,
judeţul Buzău.
3. Situaţia monitorizării parametrilor microbiologici, chimici şi indicatori din apa
potabilă a sistemelor mici de aprovizionare aşa cum a fost raportată de Direcţiile de Sănătate
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 27
Publică judeţene şi Direcţia de Sănătate Publică a municipiului Bucureşti pentru anul 2015,
este evidenţiată în tab. 1.
Tab. 1. Situaţia monitorizării parametrilor din apa potabilă a sistemelor mici de
aprovizionare din Romania în 2015
PARAMETRII Nr. ZAP
monitorizate
Nr. ZAP
neconforme
Nr. total
analize
efectuate
Nr total
analize
neconforme
Procent
analize
conforme
Escherichia coli 2199 474 39139 1302 96,68 %
Enterococi 2206 482 39058 1267 96,76 %
Arsen 704 18 1378 49 96,44 %
Benzen 75 0 137 0 100 %
Bor 203 8 619 51 91,77 %
Bromuri 15 0 16 0 100 %
Cadmiu 839 1 939 1 99,89 %
Crom 930 0 1033 0 100 %
Cupru 1008 0 1146 0 100 %
Cianuri (totale) 257 0 560 0 100 %
Cianuri (libere) 321 0 635 0 100 %
Dicloretan 59 0 115 0 100 %
Fluor 507 0 1247 0 100 %
Hidrocarburi PA 32 0 39 0 100 %
Mercur 180 0 336 0 100 %
Nichel 929 0 1032 0 100 %
Nitraţi 2181 173 19514 1319 93,24 %
Nitriţi 2183 82 18871 198 98,95 %
Pesticide - Total 310 0 769 0 100 %
Plumb 802 3 918 3 99,68 %
Seleniu 247 0 428 0 100 %
Stibiu 383 0 599 0 100 %
Tetra/Tricloretenă 110 0 208 0 100 %
Trihalometani T 340 0 849 0 100 %
Aluminiu 268 1 1059 1 99,91 %
Amoniu 2161 239 18913 1056 94,42 %
Bacterii coliforme 2200 672 30786 2219 92,80 %
Cloruri 1710 50 9350 138 98,53 %
Clostridium perf. 389 17 1801 35 98,06 %
Cl rez lb - capăt r. 1471 606 13801 2553 81,50 %
Conductivitate 1910 26 15624 109 99,31 %
Culoare 1343 54 9974 97 99,03 %
Duritate totală 1291 47 9554 105 98,90 %
Fier 1432 148 8006 533 93,36 %
Gust 1147 33 8342 49 99,42 %
Mangan 552 45 3726 289 92,25 %
Miros 1344 12 9682 24 99,76 %
Nr. colonii la 220C 1965 428 14912 1357 90,90 %
Oxidabilitate 1834 14 14816 51 99,66 %
pH 1911 9 16741 24 99,86 %
Sodiu 369 8 1003 17 98,31 %
Sulfat 639 10 2363 21 99,12 %
Sulfuri şi H2S 248 0 761 0 100 %
Turbiditate 1919 109 19185 299 98,45 %
Zinc 17 0 34 0 100 %
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 28
După cum se observă din tabelul de mai sus, procentul de analize neconforme variază de la
un parametru la altul.
În cazul parametrilor microbiologici procentul cel mai mare de analize neconforme s-a
înregistrat pentru: nr. colonii la 220
C (9,10%) şi bacterii coliforme (7,20%) în timp ce pentru
Escherichia coli (3,32%) şi Enterococi (3,24%), procentul de analize neconforme înregistrat a
fost mai mic (fig 1.).
La analiza parametrilor chimici: nitraţi, nitriţi şi amoniu, procentul cel mai mic de
neconformare s-a înregistrat pentru parametrul nitriţi (fig.2).
Fig. 1 Fig. 2
În figura 3 s-a realizat o reprezentare grafică a procentelor de analize neconforme raportate la
determinarea câtorva metale. Procentul cel mai mare de neconformare s-a înregistrat la
analiza parametrilor fier (6,65%) şi mangan (7,75%).
Fig. 3
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 29
Situaţia neconformărilor înregistrate la analiza parametrilor microbiologici, chimici şi
indicatori din apa potabilă a aprovizionărilor cu instalaţii proprii care furnizează apă
industriei alimantare potrivit raportatărilor Direcţiilor de Sănătate Publică judeţene şi
Direcţiei de Sănătate Publică a municipiului Bucureşti pentru anul 2015, este reprezentată în
tab. 2.
Tab. 2. Situaţia neconformărilor raportate pentru aprovizionările cu instalaţii proprii care
furnizează apă industriei alimentare din România în anul 2015
PARAMETRII Nr. Instal I.A.
monitorizate
Nr. Instal I.A.
neconforme
Nr. total
analize
efectuate
Nr. total
analize
neconforme
Procent analize
neconforme
Escherichia coli 224 6 1207 10 99,18 %
Enterococi 221 9 1191 12 99 %
Cupru 84 0 174 1 99,43 %
Nitraţi 168 5 1062 25 97,65 %
Nitriţi 189 1 1120 2 99,83 %
Amoniu 186 6 1051 28 97,34 %
Bacterii coliforme 202 20 1034 57 94,50 %
Cloruri 135 4 750 8 98,94 %
Cl rez lb - capăt r. 53 7 480 19 96,05 %
Duritate totală 142 3 840 7 99,17 %
Fier 120 1 569 4 99,30 %
Mangan 75 4 246 16 93,50 %
Miros 92 1 697 3 99,57 %
Nr. colonii la 220C 112 7 637 21 96,71 %
pH 140 1 1125 4 99,65 %
Sulfat 51 4 132 4 96,97 %
Turbiditate 110 2 512 4 99,22 %
Situaţia neconformărilor înregistrate la analiza parametrilor microbiologici, chimici şi
indicatori din apa potabilă a aprovizionărilor cu instalaţii proprii care livrează apă publicului
(hoteluri, campinguri, etc) în concordanţă cu raportările Direcţiilor de Sănătate Publică
judeţene şi Direcţiei de Sănătate Publică a municipiului Bucureşti pentru anul 2015, este
reprezentată în tab. 3.
Tab. 3. Situaţia neconformărilor raportate pentru aprovizionările cu instalaţii proprii care
livrează apă publicului (hoteluri, campinguri, etc) din România în anul 2015
PARAMETRII Nr. Instal.
proprii
monitorizate
Nr. Instal.
proprii
neconforme
Nr. total
analize
efectuate
Nr. total
analize
neconforme
Procent analize
neconforme
Escherichia coli 197 24 644 33 94,88 %
Enterococi 197 23 644 38 94,10 %
Nitraţi 177 1 405 5 98,77 %
Nitriţi 177 1 383 3 99,22 %
Amoniu 167 4 364 28 92,31 %
Bacterii coliforme 190 29 604 53 91,23 %
Cloruri 86 1 160 1 99,38 %
Cl rez lb - capăt r. 18 2 57 13 77,20 %
Duritate totală 137 0 363 25 93,12 %
Fier 71 3 208 10 95,20 %
Mangan 34 2 94 8 91,50 %
Nr. colonii la 220C 120 18 282 36 87,24 %
Turbiditate 134 3 306 5 98,37 %
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 30
II. Analiza datelor privind calitatea apei potabile distribuite de 74 instalaţii proprii care
furnizează apă industriei alimentare selecţionate pentru a fi supraveghete în cursul
anului 2015
În cursul anului 2015 au fost selecţionate 74 instalaţii proprii care furnizează apă industriei
alimentare. In cele doua campanii de prelevare au fost recoltate 145 de probe de apă: 74 de
probe în campania de primăvară şi 71 în campania de toamnă.
1. Parametrii microbiologici de calitate ai apei potabile Calitatea microbiologică a apei potabile a fost evaluată prin determinarea parametrilor: E.Coli
şi Enterococi. Marea majoritate a probelor de apă analizate au prezentat valori care au
corespuns prevederilor din Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, pentru ambii
parametri microbiologici.
Valorile obţinute la analiza parametrului E.Coli au depăşit valoarea admisă la 4,05% (3
instalaţii) din totalul probelor analizate în etapa de vară şi la 5,63% (4 instalaţii) din totalul
probelor analizate în etapa de toamnă (tab.4).
Valorile obţinute la analiza parametrului Enterococi s-au situat peste valoarea admisă în cazul
a 4,05% (3 instalaţii) din totalul probelor analizate în etapa de vară şi a 7,04% (5 instalaţii)
din totalul probelor analizate în etapa de toamnă.
2. Parametrii Indicatori
În cadrul metodologiei au fost analizaţi următorii parametrii indicatori: cloruri, sulfaţi,
amoniu şi mangan.
La majoritatea probelor analizate, valorile obţinute pentru parametrul cloruri s-au situat sub
nivelul CMA (250 mg/l). Valori care au depăşit CMA au fost găsite într-o singura proba
recoltată în etapa de vară şi doua probe în etapa de toamnă.
Valori care au depăşit CMA (250 mg/l) la analiza parametrului sulfaţi au fost determinate în
probele de apă potabilă prelevate în etapa de toamnă in cazul a patru agenti comerciali.
La analiza parametrului amoniu: 8,10% (6 probe) din totalul probelor recoltate în etapa de
vară şi 5,63% (4 probe) din totalul celor recoltate în etapa de toamnă au prezentat
neconformare la valoarea CMA (0,50mg/l).
La analiza parametrul mangan s-au obţinut valori mult crescute faţă de valoarea CMA (50
µg/l) în cazul a 18,92 % (14 instalaţii) din totalul probelor analizate în etapa de vară şi 4,22 %
(3 instalaţii) din totalul celor analizate în etapa de toamnă.
3. Parametrii Chimici
În cadrul metodologiei au fost analizaţi următorii parametrii chimici: nitriţi, nitraţi, pesticide,
trihalometani, fluoruri, arsen, cadmiu, cupru, nichel, plumb, seleniu şi stibiu.
La analiza parametrului nitriţi, concentraţiile determinate în apa potabilă a tuturor
instalaţiilor selecţionate s-au situat sub nivelul concentraţiei maxime admise de 0,50 mg/l, cu
excepţia unei singure probe pentru care valoarea înregistrată a fost de 2,48 mg/l
Valorile determinate la analiza parametrului nitraţi în probele de apă potabilă prelevate din
instalaţiile selecţionate s-au situat în cazul a 6,75% (5 instalaţii) din totalul probelor analizate
în etapa de vară şi 5,63% (4 instalaţii) din totalul celor analizate în etapa de toamnă peste
nivelul CMA de 50 mg/l
La analiza parametrului trihalometani, într-o singură probă de apă recoltată s-a înregistrat o
concentraţie care a depăşit CMA (100 µg/l) şi anume 164,82 µg /l.
Valori care au depăşit cu puţin CMA (0,1mg/l) pentru cupru au fost detectate în cazul a cinci
probe de apă potabilă
La analiza parametrului stibiu, probele de apă prelevate din 2 instalaţii au prezentat
concentraţii mult crescute faţă de CMA (5μg/l).
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 31
6. Concluzii
I. În anul 2015, cele 41 Direcţii de Sănătate Publică judeţene şi Direcţia de
Sănătate Publică a municipiului Bucureşti au raportat un număr total de 2351 sisteme mici
de aprovizionare cu apă potabilă, dintre care, în funcţie de volumul de apă distribuit/zi,
46,03% s-au încadrat în CAT 1, 43,85% în CAT 2 şi 10,12% în CAT 3. Conform datelor
raportate, volumul total de apă potabilă furnizat de aceste sisteme a fost de 150476104,5
m3/an iar populaţia totală aprovizionată a fost de 2954230 locuitori.
În ceea ce priveşte aprovizionările cu instalaţii proprii care furnizează apă industriei
alimantare şi cele care livrează apă publicului, pentru anul 2015 au fost raportate un număr de
250 de instalaţii proprii care livrează apă industriei alimantare şi 197 de instalaţii care
livrează apă publicului.
În cele 41 de judeţe din ţară au fost acordate derogări pentru 27 de zone mici de
aprovizionare: 21 de derogări pentru neconformare la parametrul nitrat, 3 pentru
neconformare la prametrul arsen şi 3 pentru neconformare la parametrul bor.
II. În cursul anului 2015 au fost monitorizate un număr de 74 de instalaţii proprii care
furnizează apă industriei alimentare din 38 de judeţe ale României şi din municipiul
Bucureşti.
1. În ceea ce priveşte parametrii microbiologici, rezultatele obţinute au arătat că
4,82% din totalul probelor analizate pentru parametrul E. Coli şi 5,51% din totalul celor
analizate pentru parametrul Enterococi au prezentat depăşiri faţă de valoarea admisă.
2. Parametrii indicatori analizaţi pentru care s-a înregistrat frecvent depăşirea CMA
au fost manganul şi amoniul. Astfel, din totalul probelor analizate: 11,72% au înregistrat
neconformare pentru parametrul mangan şi 6,89% pentru parametrul amoniu.
3. Parametrii chimici analizaţi care au înregistrat neconformarea la valorile
legiferate au fost următorii: nitriţi, nitraţi, sulfaţi, cloruri, trihalometani, cupru şi stibiu.
Ponderea probelor de apă potabilă care au prezentat neconformare la analiza parametrului
nitraţi a fost de 6,20 %.
Având în vedere ponderea neconformării înregistrată pentru parametrii microbiologici,
chimici şi parametrii indicatori analizaţi din probele de apă potabilă prelevate din instalaţii
care livrează apă industriei alimentare se impun următoarele măsuri de remediere:
- modernizarea/îmbunătăţirea tratării apei distribuite în cazurile de depăşire a CMA pentru
parametrii microbiologici, mangan, amoniu, nitraţi
- curăţarea, spălarea, dezinfectarea componentelor contaminate ale instalaţiilor interioare
- înlocuirea instalaţiilor/armăturilor şi utilizarea de materiale care au fost puse pe piaţă conform
procedurii de reglementare, în cazul instalaţiilor care livrează apă cu concentraţii care au
depăşit CMA la parametrul Stibiu.
In toate cazurile buletinele de analiza au fost transmise DSP teritoriale care au luat masurile
care se impun in vederea protejarii sanatatii populatiei.
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 32
SUPRAVEGHEREA CAZURILOR DE METHEMOGLOBINEMIE ACUTĂ
INFANTILĂ GENERATE DE APA DE FÂNTÂNĂ- RAPORT NAŢIONAL 2015
Dr. Oana Iacob, Dr. Ioan Chirilă, Inf. IA Lidia Rusu – CRSP Iaşi, DSP judeţene
Cadrul legislativ. Legea nr. 458/r1 din 2012 privind calitatea apei potabile; HG nr. 974/2004
pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei
potabile şi a Procedurii de autorizare sanitară a producţiei şi distribuţiei apei potabile,
completată de HG nr. 342 din 2013; Directiva 98/83/CE cu privire la apa potabilă; Legea nr.
124/2010 pentru aprobarea Ordonanţei nr. 11 pentru modificarea şi completarea Legii nr.
458/2002 privind calitatea apei potabile; Ordin nr. 386/2015 pentru aprobarea Normelor
tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate.
Metodologie. Investigarea s-a desfăşurat sub forma unei anchete epidemiologice descriptive,
cu secvenţe transversale anuale, datele fiind colectate la nivel judeţean, pe model unitar de
înregistrare a cazului, cu transmitere trimestrială de către DSPJ la CRSP Iaşi. Datele colectate
se referă la morbiditatea spitalizată prin methemoglobinemie acută în unităţile spitaliceşti
judeţene. Sursele de informaţii sunt Foile de observaţie ale spitalelor, luându-se în
considerare cazul de boală cu diagnostic principal la externare de “Intoxicaţie acută cu
nitraţi”; pe baza acestora şi a investigării/expertizării condiţiilor igienico-sanitare a sursei de
apă/calităţii apei de fântână se completează fişele tipizate A (date privind efectul), B (date
privind expunerea) şi C (măsuri preventive şi corective). La prelucrarea datelor s-au utilizat
criteriile proprii epidemiologiei descriptive, evaluându-se frecvenţa, distribuţia şi tendinţa
cazurilor.
Rezultate şi discuţii. Incidenţa la grupa de vârstă 0-1 an a fost de 33,45 o/oooo din populaţia
rurală 0-1 an (n=179.363), cu un vârf al incidenţei în judeţul Mehedinţi (347,37 o/oooo). De
asemenea, în anul 2015, incidenţa specifică la grupa de vârstă 0-1 an crescută se mai
înregistrează şi în judeţele Iaşi (102,91 o/oooo), Gorj (78,77
o/oooo), Prahova (78,03
o/oooo),
Teleorman (75,85 o/oooo) şi Buzău (70,69
o/oooo).
Fig. 1 Incidenţa methemoglobinemiei la grupa de vârstă 0-1 an, populaţie rurală
în perioada 2012-2015
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 33
Comparativ cu perioada anterioară 2012-2014 când s-a lucrat după aceeaşi metodologie,
incidenţa methemoglobinemiei la populaţia 0-1 an provenită din mediul rural a înregistrat o
uşoară descreştere, de la 40,27 o/oooo în anul 2014, 35,64
o/oooo în anul 2013 şi 35,14
o/oooo în
anul 2012 la 33,45 o/oooo în anul 2015. În perioada 2012-2015, în judeţele Alba, Bacău,
Botoşani, Ialomiţa, Iaşi, Neamţ, Vâlcea incidenţa methemoglobinemiei a scăzut, în timp în
judeţul Mehedinţi s-a remarcat o puternică creştere a acesteia şi apar primele cazuri din
această perioadă de raportare în judeţele Galaţi, Giurgiu şi Gorj.
Distribuţia pe grupe de vârstă evidenţiază îmbolnăviri la vârste sub o lună în judeţele Alba,
Giurgiu, Gorj, Sălaj, Vaslui şi Vâlcea şi 1-2 luni în judeţele Neamţ, Olt şi Suceava. Vârsta
medie a copiilor cu methemoglobinemie în anul 2015 a fost de 3,47 3,15 luni, cu variaţii
ample (90%) în intervalul 1 – 12 luni.
Starea la externare (Fig.2) La copiii cu methemoglobinemie, în general, statusul la externare
a fost favorabil, 51,7% vindecat şi 41,7% ameliorat. De remarcat faptul că în judeţele Alba,
Bacău, Bihor, Buzău, Giurgiu, Gorj, Ialomiţa, Neamţ, Prahova şi Teleorman, toţi copiii la
externare au fost vindecat, în timp ce în judeţele Iaşi, Sălaj şi Suceava au prezentat un status
ameliorat. Deces prin methemoglobinemie s-a remarcat la doi copii din judeţele Botoşani şi
Galaţi iar stare agravată la externare la cei doi copii din judeţul Călăraşi.
0%
20%
40%
60%
80%
100%
Alb
a
Bih
or
Buz
ãu
Con
stan
ta
Giu
rgiu
Ialo
mita
Mar
amur
es
Mur
es Olt
Sal
aj
Tele
orm
an
Vâl
cea
vindecat ameliorat agravat/deces
Fig. 2 Distribuţia cazurilor de methemoglobinemie în funcţie de starea la externare
Expertiza igienico-sanitară a surselor de apă incriminate în producerea bolii arată un risc
foarte mare de contaminare la cazuistica judeţelor Bihor (100%) şi Maramureş (100%); din
categoria judeţelor cu risc mare de contaminare fac parte toate cazurile din Alba (100%) şi
Bacău (100%), precum şi 60% dintre cazurile din judeţul Prahova; risc mediu de contaminare
se remarcă la cazurile din judeţele Vâlcea (100%) şi Botoşani (66,7%); risc mic de
contaminare a fost declarat la toate cazurile din judeţele Buzău, Galaţi, Sălaj şi Suceava.
Per total lot de studiu, concentraţia de nitraţi (NO3) a fost determinată la 96,6% dintre cazuri,
indicând valori cuprinse între 101-500 mg/l la 57,6% dintre cazuri.
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 34
Fig. 3 Structura lotului în funcţie de nivelul nitraţilor din apa de fântână
Din cele 90% de probe determinate pentru evidenţierea prezenţei E. coli în apa de fântână
utilizată pentru alimentaţia copiilor intoxicaţi, numărul bacteriilor peste 10/ cm3 s-au
identificat la 46,7% dintre copiii cu methemoglobinemie, iar ponderea celor cu un număr sub
2/ cm3
a fost de 35%.
Fig. 4 Distribuţia cazurilor de methemoglobinemie în funcţie de numărul E. coli identificat
în apa fântânilor utilizată în scop potabil
Numărul enterococilor peste 10/ cm3 s-au identificat la 58,3% dintre copiii cu
methemoglobinemie, în special în judeţele Călăraşi, Constanţa, Galaţi, Mureş şi Suceava.
Între 2 şi 10 enterococi/cm3 s-au identificat la 8,3% dintre cazuri şi trebuie remarcat faptul că
la 6,7% dintre copii nu s-a efectuat această determinare.
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 35
Fig. 5 Distribuţia cazurilor de methemoglobinemie în funcţie de numărul
enterococilor identificaţi în apa fântânilor utilizată în scop potabil
Măsurile preventive. Raportat la cei 56,7% dintre subiecţii responderi, măsurile preventive
implementate în anul anterior de către autoritatea administrativă teritorială, în colaborare cu
medicul de familie au vizat în principal: avertizarea proprietarilor de fântâni individuale –
58,8%; catagrafierea fântânilor poluate cu nitraţi – 47,1%; avertizarea populaţiei prin afişe şi
înscrisuri – 44,1%; distribuirea de materiale informative gravidelor şi mamelor de copii 0-1
an – 41,2%; asigurarea apei îmbuteliate de către UAT, conform legislaţiei – 26,5%.
47,1
44,1
58,8
26,5
41,2
0 20 40 60
%
catagrafiere fântâni poluate
cu nitraţi
avertizare populaţie
avertizare proprietari de
fântâni
asigurare apă îmbuteliată de
către UAT
distribuire materiale
informative
Fig. 7 Ponderea răspunsurilor privind măsurile preventive implementate
de către administraţia teritorială în colaborare cu medicul de familie
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 36
Analiza comparativă din ultimii 7 ani de studiu a caracteristicilor intoxicaţiei acute cu nitraţi
a evidenţiat următoarele aspecte: în România, se înregistrează o tendinţă uşor descrescătoare
a numărului de cazuri de methemoglobinemie, totuşi prognosticul pentru perioada următoare
fiind de peste 60 de cazuri anual (y= 79,86 – 1,57 x); cel mai afectat a fost sexul masculin, cu
un trend uşor crescător în ultima perioadă, vârful de frecvenţă înregistrându-se în anul 2013
(61,1%); vârsta medie a variat de la 2,6 luni în anul 2009 până la 4,07 luni în anul 2014,
prognozând pentru perioada următoare o creştere a acesteia (y=2,96 +0,17 x), apropiindu-se
de vârsta medie de 4,5 luni în următorii 2 ani; în ultimii 7 ani se remarcă o deplasare a
perioadei de îmbolnăvire către trimestrul I, însă trimestrele II şi III ca pondere rămân cele mai
afectate; între anii 2009-2015, formele clinice severe înregistrează un regres important
(y=64,51-6,61 x), prognosticând pentru perioada următoare ponderi sub 20%; expunerea la
un nivel de peste 500 mg/l al nitraţilor înregistrează o creştere semnificativă începând cu anul
2012 (6,2%), ajungând la un nivel de aproximativ 17% în anul 2015 (y=-3,35+2,35x);
expunerea la un nivel de peste 0,5 mg/l al nitriţilor a avut o distribuţie bimodală în perioada
2009-2014, înregistrând două vârfuri de frecvenţă: 16% în 2009 şi respectiv 11,4% în 2012,
ajungând la un nivel de 13,3% în anul 2015; tendinţa perioadei fiind de uşoară creştere
(y=7,9-0,06 x); expunerea la un nivel de peste 10 /cm3 al enterococilor înregistrează o uşoară
creştere începând cu anul 2014 (41,1%), ajungând la un nivel de 58,3% în anul 2015; gradul
ridicat de contaminare cu E. coli se menţine la un nivel de peste 40% în ultimii 3 ani
(y=20,64+3,79x); expunerea la un nivel al enterococilor de peste 10 /cm3 va cunoaşte, de
asemenea, un trend crescător, ponderea afectării prin această expunere se apropie de 45%.
Concluzii. În România se înregistrează o tendinţă uşor descrescătoare a numărului de cazuri
de methemoglobinemie, totuşi prognosticul pentru perioada următoare fiind de peste 60 de
cazuri anual (y= 79,86 – 1,57 x); pentru anul 2015 incidenţa methemoglobinemiei a fost de
33,45 o/oooo la populaţia rurală 0-1 an. Vârsta medie a cazurilor methemoglobinemie de a fost
de 3,473,15 luni, predominând la sexul masculin (51,7%). Tendinţa de creştere, în perioada
de studiu, a vârstei medii a copiilor intoxicaţi, poate fi explicată prin creşterea perioadei de
alimentare naturală a acestora, în parte şi datorită creşterii nivelul de conştientizare a
mamelor prin acţiunile de promovare a sănătăţii întreprinse. Cele mai multe cazuri de
methemoglobinemie s-au înregistrat în trimestrul III (33,3%), probabil datorită creşterii
aportului de nitraţi, atât prin apa folosită la prepararea laptelui praf, cât şi prin vegetalele
contaminate consumate de mamă, având în vedere transportul transplacentar al nitriţilor.
Durata medie de spitalizare este de 4 zile, dar în funcţie de gravitatea intoxicaţiei, poate
ajunge la peste 15 zile. Având în vedere că o zi de spitalizare pentru cazurile de
methemoglobinemie acută costă în jur de 90E, se poate concluziona că activităţile eficiente
de promovare a sănătăţii ar duce la reducerea semnificativă a costurilor. Cu toate că au îceput
să se implementeze măsuri preventive şi corective în zonele cu risc, condiţiile igienico-
sanitare necorespunzătoare reprezintă una din principalele cauze ale intoxicaţiilor acute cu
nitraţi (alături de compoziţia geologică a solului), 30% din totalul fântânilor prinse în studiu
prezentând risc foarte mare şi respectiv mare de contaminare.
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 37
MONITORIZAREA APELOR POTABILE ÎMBUTELIATE – ALTELE DECÂT APELE
MINERALE NATURALE SAU DECÂT APELE DE IZVOR
Dr. Orban Antonia – CRSP Mureş
Colaboratori:
Csiszer Attila – chimist principal, Harko Zoltan – informatician – CRSP Mureş
CRSP Bucureşti
Scopul metodologiei - este catagrafierea unităţilor producătoare/importatoare de apă potabilă
îmbuteliată pe teritoriul ţării, evaluarea implementării legislaţiei, şi efectuarea unui control
de calitate în vederea depistării unei posibile contaminări cu metale.
Obiective propuse
I. Evaluarea implementării legislaţiei în domeniul apelor potabile îmbuteliate
1) Catagrafierea unităţilor producătoare/importatoare şi a produselor de apă potabilă
îmbuteliată pe teritoriul ţării.
2) Evaluarea implementării legislaţiei în domeniu: autorizarea sanitară a producţiei şi
distribuţiei; notificarea produselor; înregistrarea produselor în Registrul apelor potabile
îmbuteliate; aplicarea principiilor din sistemul HACCP de producţie a alimentelor
3) Evaluarea calităţii apelor potabile îmbuteliate prin culegera informaţiilor referitoare la
sursele de apă folosite, şi la tipul de apă îmbuteliată.
4) Evaluarea monitorizării calităţii apelor potabile îmbuteliate prin culegera informaţiilor
referitoare la analizele de control şi de audit efectuate, şi referitoare la laboratoarele care
efectuează aceste analize.
II. Efectuarea unui control de calitate în vederea depistării unei posibile contaminări
prin determinarea concentraţiei de metale din sortimentele îmbuteliate
Beneficiari: Ministerul Sănătăţii şi populaţia ţintă
Populaţia ţintă: populaţia care consumă apă potabilă îmbuteliată
Material şi metodă
Activităţile s-au derulat:
1. La nivel de INSP: Transmiterea metodologiei la DSP judeţene şi a Mun. Bucureşti;
2. La nivel de DSPJ şi Mun. Bucureşti: Trimiterea probelor de apă potabilă la
Laboratorul de analiză a apei din CRSP arondate; Trimiterea chestionarelor completate şi a
rezultatelor de analiză a metalelor la CRSP Tg. Mureş pentru centralizarea şi prelucrarea
datelor
3. La nivel CRSP Bucureşti şi CRSP Mureş: Efectuarea analizei a 11 metale - As, B, Cd, Cr,
Cu, Fe, Mn, Hg, Ni, Pb, Se – din fiecare sortiment îmbuteliat.
4. La nivel de Centrul Regional de Sănătate Publică Tg. Mureş: Întocmirea metodologiei
şi transmiterea la CMRMC; Prelucrarea datelor primite de la DSP judeţene şi Mun. Bucureşti
şi CRSP regionale, întocmirea sintezei anuale, transmitrea la CMRMC.
Rezultate
I. Evaluarea implementării legislaţiei în domeniul apelor potabile îmbuteliate
Metodologia sintezei naţionale a fost trimisă către toate cele 42 DSP-uri (41 DSP-uri
judeţene şi DSP Bucureşti) din ţară în format electronic pe e-mail.
Nu au trimis raportări 10 DSPJ: Alba, Botoşani, Brăila, Caraş-Severin, Călăraşi, Constanţa
Gorj, Sălaj, Teleorman – care în anii precedenţi au raportat absenţa producătorilor pe raza
judeţului, şi Timiş – care a semnalat demararea procedurii de notificare a produselor din
judeţ.
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 38
Au trimis raportări 32 DSPJ, din care:
- 8 DSPJ a raportat că pe teritoriul judeţului nu funcţionează producător/importator de apă
potabilă îmbuteliată din categoriile menţionate în metodologie (Dâmboviţa, Galaţi, Giurgiu,
Ialomiţa, Iaşi, Mehedinţi, Mureş, Olt)
- 24 judeţe au raportat în totalitate 42 operatori economici - dintre care 41 sunt producători şi
1 importator de apă potabilă îmbuteliată; şi 65 produse – dintre care 2 produse sunt
importate (tabel 1);
- în final au fost prelucrate datele de monitorizare a 65 produse de la 42 producători din 24
judeţe.
Numărul DSPJ raportoare şi numărul producătorilor raportate pe judeţe
Nr.crt. DSP Nr. producători/judeţ Nr. produse
1 Arad 1 2
2 Argeş 3 4
3 Bacău 1 1
4 Bihor 2 5
5 Bistriţa-Năsăud 1 1
6 Braşov 1 2
7 Bucureşti 1 1
8 Buzău 2 2
9 Cluj 2 2
10 Covasna 1 2
11 Dolj 1 1
12 Harghita 4 7
13 Hunedoara 1 1
14 Ilfov 2 4
15 Maramureş 1 1
16 Neamţ 1 1
17 Prahova 4 7
18 Satu-Mare 3 5
19 Sibiu 1 2
20 Suceava 1 2
21 Tulcea 3 5
22 Vâlcea 3 4
23 Vaslui 1 1
24 Vrancea 1 2
Total 24 42 65
Numărul şi procentajul unităţilor producătoare în funcţie de
autorizaţia sanitară de funcţionare
Prezenţa/absenţa autorizaţiei sanitare Nr. producători % producători
Cu autorizaţie 40 95,23%
Fără autorizaţie 2 4,76%
Total operatori economici 42 100,00%
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 39
Numărul şi procentajul unităţilor producătoare în funcţie de
implementarea sistemului HACCP
Prezenţa/absenţa HACCP Nr. producători % producători
Cu HACCP 38 90,76%
Fără HACCP 4 9,52%
Total operatori economici 42 100,00%
Numărul şi procentajul produselor în funcţie de notificarea produselor
Prezenţa/absenţa notificării Nr. produse % produse
produse notificate 57 87,69%
produse fără notificare 8 12,31%
total produse 65 100,00%
Monitorizarea calităţii apei îmbuteliate
Monitorizarea de control înainte şi după îmbuteliere În cadrul monitorizării de control înainte de îmbuteliere din 5925 analize nu s-au raportat
valori neconforme.
În cadrul monitorizării de control după îmbuteliere s-a raportat 3 valori neconforme la 3
parametri (Bacterii coliforme, E.coli, Nr.col la 22 şi 37° C) din 1 produse.
Monitorizarea de audit la sursă, înainte şi după îmbuteliere
În cadrul monitorizării de audit la sursă s-a raportat 5 valori neconforme la 3 parametri
(Duritate tot., Nr.col la 22 şi 37°C, Nitraţi) din 2 produse.
În cadrul monitorizării de audit înainte de îmbuteliere s-a raportat 3 valori neconforme la 2
parametri (Enterococi, Nitraţi) din 3 produse.
În cadrul monitorizării de audit după de îmbuteliere s-a raportat 7 valori neconforme la 5
parametri (Cloruri, Fe tot., Nitraţi, Nr. col. la 22 şi 37° C, Pseudom. aeruginosa) din 6
produse.
În totalitate s-au raportat 18 valori neconforme (3 valori neconforme în cadrul monitorizării
de control şi 15 valori neconforme în cadrul monitorizării de audit) din 9 produse (8
producători), la 9 parametri, şi anume: Bacterii coliforme, Cloruri, Duritate tot., E.coli,
Enterococi, Fier total, Nitraţi, Nr. col. la 22 şi 37° C, Pseudom. aeruginosa.
II. Efectuarea unui control de calitate în vederea depistării unei posibile contaminări
prin determinarea concentraţiei de metale din sortimentele îmbuteliate.
În anul 2015, în afară de datele raportate în Anexele 4a. şi 4b. s-a efcetuat un control de
calitate în vederea depistării unei posibile contaminări, prin determinarea concentraţiei de
metale din sortimentele îmbuteliate. Determinarea cantitativă a 11 metale -As, B, Cd, Cr, Cu,
Fe, Mn, Hg, Ni, Pb, Se – din fiecare sortiment îmbuteliat s-a efectuat în Laboratoarele de
analiză a apei din CRSP Bucureşti şi Tg. Mureş .
Rezultate
22 DSPJ au trimis 56 probe la CRSP Bucureşti şi Tg. Mureş pentru determinarea conţinutului
de metale.
S-au efectuat 85,87% (529 analize) dintre analizele indicate (616 analize) în metodologie.
Din cele 56 probe controlate 1 probă (1,78% din probe) este neconformă; din cele 616 analize
efectuate 1 analize (0,16% din analize) este neconformă: parametrul Fe.
privata 23
publică 4
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 40
Probleme identificate
- Deficienţe în implementarea legislaţiei în domeniu: notificarea, înregistrarea, aplicarea
principiilor sistemului HACCP şi monitorizarea produselor raportate.
- Prezenţa pe piaţă a unor produse denumite ca “Apă de masă” care nu sunt notificate şi
înregistrate la MS în Registrul Naţional al Apelor potabile îmbuteliate – altele decât apele
minerale naturale sau decât apele de izvor.
- Ineficienţa monitorizării de control şi de audit a produselor, mai ales în privinţa
parametrilor controlaţi la monitorizarea de control.
COMPARARE INTERLABORATOARE IN DOMENIUL CALITATII APEI POTABILE
Dr. Chim Dana Rusea, Dr. Andra Neamtu
CONSIDERATII GENERALE
In Ordinului Ministerului Sanatatii nr. 764/2005, pentru aprobarea procedurii de
înregistrare la Ministerul Sănătăţii a laboratoarelor care efectuează monitorizarea calităţii
apei potabile în cadrul controlului oficial al apei potabile este stipulat ca INSTITUTUL
NATIONAL DE SANATATE PUBLICA este responsabil de organizarea de programe de
comparare interlaboratoare pentru laboratoarele care efectueaza monitorizarea calitatii apei
potabile.
Conform politicii organismului european EA-European Co-operation for Accreditation si
organismului national de acreditare RENAR, participarea la comparari interlaboratoare sau la
programe de incercari de competenta, este considerata un instrument puternic pentru
determinarea performantelor individuale ale laboratoarelor pentru anumite tipuri de analize
cat si pentru a supraveghea performantele continue ale laboratoarelor. EA a dezvoltat astfel o
politica(ghidul EA-2/10)stabilind minim o participare obligatorie pentru fiecare sub-
disciplina de incercare, independent de alte masuri de control al calitatii pe care laboratorul si
le-a prevazut, precizand ca cerintele acopera perioada dintre doua evaluari/acreditari.
Sinteza “COMPARARE INTERLABORATOARE IN DOMENIUL CALITATII APEI
POTABILE”(PCI 15) a fost realizata si derulata de catre Centrul National de Monitorizare a
Riscurilor din Mediul Comunitar cu suportul logistic al Centrului Regional de Sanatate
Publica Bucuresti- Laboratorul National de Referinta pentru Supraveghere Calitate Apa, in
perioada aprilie 2015-martie 2016. La aceasta schema de intercomparare au fost invitate sa
participe Directiile de Sanatate Publica Judetene si a Municipiului Bucuresti prin Laboratorul
de Diagnostic si Investigare in Sanatate Publica –Laboratorul de Chimie Sanitara.
Coroborand informatiile din analizele intreprinse s-a stabilit urmatoarea schema de
intercomparare:
matrice reala apa potabila imbogatita
parametrii de analizat - 1. AMONIU (maximum 0,50 mg/L)
- 2. CLORURI (maximum 300 mg/L)
- 3. CONDUCTIVITATE(20° C)(maximum 3000 μS/cm)
- 4. DURITATE TOTALA (maximum 20 grade germane)
- 5. OXIDABILITATE (maximum 6 mg O2/L)
- 6. NITRITI (maximum 0,60 mg/L)
- 7. NITRATI (3- 60 mg/L)
- 8. pH(20-25°C) (6-10 unitati de pH)
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 41
DESFASURARE SCHEMA INTERCOMPARARE
Analizele parametrilor indicatori si parametrilor chimici din acest exercitiu de intercomparare
se efectueaza utilizand numai metodele standardizate in vigoare.
In evaluarea performantelor laboratoarelor participanate la SCHEMA DE
INTERCOMPARARE P.N.II 2015, s-a calculat scorul Z conform „Metode statistice
utilizabile in compararile interlaboratoare pentru evaluarea performantelor incercarilor”.
Formula de calcul utilizata este:
Z=(x-X)/σPT
Valoarea atribuita “X”, asa numita” valoare robusta”,a fost valoarea obtinuta statistic din
rezultatele participantilor la schema de intercomparare, dupa eliminarea valorilor aberante, iar
deviatia standard” σPT” a schemei ,asa numita “deviatie standard robusta”, a fost deviatia
standard obtinuta statistic de asemenea din rezultatele participantilor la schema de
intercomparare.
Interpretarea SCORULUI Z se face conform inegalitatilor:
daca |Z| ≤2 atunci rezultatul este SATISFACATOR
daca 2< |Z| < 3 atunci rezultatul este DISCUTABIL
daca |Z|> 3 atunci rezultatul este NESATISFACATOR
CONCLUZII
Din analiza scorului Z obtinut de catre participanti se pot enunta urmatoarele :
1. parametrul indicator AMONIU- 2 laboratoare au obtinut rezultate DISCUTABILE; 1
laborator a obtinut rezultat NESATISFACATOR. Rezultatele SATISFACATOARE(38
laboratoare) reprezinta 92,68 % din totalul rezultatelor(41) raportate pentru acest parametru.
2. parametrul indicator CLORURI – toate laboratoarele participante(43) au obtinut
rezultate satisfacatoare, 100%. 3. parametrul indicator CONDUCTIVITATE - toate laboratoarele participante(40) au
obtinut rezultate satisfacatoare, 100%. 4. Parametrul indicator DURITATE – 2 laboratoare au obtinut rezultate DISCUTABILE; 1
laborator a obtinut rezultat NESATISFACATOR. Rezultatele SATISFACATOARE(40
laboratoare) reprezinta 93,02 % din totalul rezultatelor(43) raportate pentru acest parametru.
5. Parametrul indicator OXIDABILITATE – 3 laboratoare au obtinut rezultate
DISCUTABILE. Rezultatele SATISFACATOARE(40 laboratoare) reprezinta 93,02 %
din totalul rezultatelor(43) raportate pentru acest parametru.
6. Parametrul chimic NITRITI- 4 laboratoare au obtinut rezultate DISCUTABILE; 2
laboratoare au obtinut rezultate NESATISFACATOARE. Rezultatele
SATISFACATOARE(33 laboratoare) reprezinta 84,61 % din totalul rezultatelor(39)
raportate pentru acest parametru.
7. Parametrul chimic NITRATI- 1 laborator a obtinut rezultate DISCUTABILE. Rezultatele
SATISFACATOARE(34 laboratoare) reprezinta 97,14 % din totalul rezultatelor(35)
raportate pentru acest parametru.
8. Parametrul indicator pH- 4 laboratoare au obtinut rezultate DISCUTABILE.Rezultatele
SATISFACATOARE(39 laboratoare) reprezinta 90,69 % din totalul rezultatelor(43)
raportate pentru acest parametru.
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 42
Rezultatele obtinute demonstreaza ca proba preparata a avut o calitate adecvata scopului
propus, fiind stabila si omogena. De asemenea, rezultatele obtinute arata ca laboratoarele participante sunt capabile sa produca
rezultate de buna calitate, dar pun in evidenta si faptul ca un numar mic dintre laboratoarele
participante ar putea avea probleme legate de asigurarea calitatii pentru anumiti parametri.
CAPITOLUL II
PROTEJAREA SĂNĂTAŢII PUBLICE ÎN RELAŢIE CU IGIENA
AERULUI
EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA SĂNĂTĂȚII A POLUANȚILOR
DIN AERUL AMBIANT ÎN MEDIUL URBAN
Dr. Andra Neamtu; Ing. Angelica Voinoiu; Analist IT Catalin Staicu; As. Georgeta Botin
Colaboratori: specialistii de la toate CRSP- urile din tara si DSP- urile locale
A. Importanta calitatii aerului
Starea privind calitatea si poluarea aerului inconjurator poate fi evidentiata prin alegerea unor
indicatori care sa caracterizeze factorul de mediu “AER”.
Aerul este factorul de mediu care constituie cel mai rapid suport ce favorizeaza transportul
poluantilor in mediu.
Poluarea aerului are multe efecte adverse semnificative asupra sanatatii populatiei si poate
provoca daune florei si faunei in general. Din aceste motive acordam o atentie deosebita
activitatii de supraveghere si de imbunatatire a calitatii aerului.
Calitatea aerului este determinata de emisiile in aer provenite de la sursele stationare si
sursele mobile ( traficul rutier), cu preponderenta in marile orase , precum si de transportul
poluantilor pe distante lungi.
Prin poluare se intelege modificarea calitatii aerului atmosferic, rezultata in urma unor
fenomene naturale, dar mai ales antropice, care depasesc mecanismele de autoepurare ale
aerului.
Sursele naturale de poluare sunt specifice anumitor zone, sunt cunoscute si se pot lua masuri
de protectie a populatiei, printr-o informare permanenta si un sistem de interventie eficient.
Din punct de vedere al igienei, aerul influenteaza sanatatea atat prin compozitia sa chimica
cat si prin proprietatile sale fizice ( temperatura, umiditate, curenti de aer, radiatii, presiune).
Prin influenta poluantilor iritanti asupra starii de sanatate putem distinge efectele directe si
efectele indirecte (rezultate din actiunea asupra mediului si cumularea poluantilor in factori
de mediu).
Efectele directe sunt reprezentate de modificarile care apar in starea de sanatate a populatiei
ca urmare a expunerii la agenti poluanti. Aceste modificari se pot traduce in ordinea gravitatii
prin:
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 43
cresterea mortalitatii specifice;
cresterea incidentei specifice;
prin
aparitia unor simptome sau modificari fizio-patologice;
aparitia unor modificari fiziologice discrete sau afectarea unor aparate si sisteme prin
actiunea directa a agentului poluant.
Efectele directe ale poluarii asupra sanatatii pot fi clasificate in efecte imediate si efecte de
lunga durata.
Efectele imediate sunt caracterizate prin modificari acute ale unor indicatori de sanatate
specifici urmare a cresterii nivelului de poluare a aerului.
Efectele de lunga durata sunt caracterizate prin aparitia unor fenomene patologice in urma
expunerii prelungite la poluanti atmosferici; aceste efecte pot fi rezultatul acumularii
poluantilor in organism- in situatia poluantilor cumulative (Pb, F etc.)- pana cand incarcarea
atinge pragul toxic.De asemenea modificarile patologice pot fi determinate de impact repetat
al agentului nociv asupra anumitor organe sau sisteme. Efectele de lunga durata apar dupa
intervale lungi de timp de expunere care pot fi de ani sau chiar zeci de ani.
B. Scopul si obiectivul aplicarii metodologiei
Principalul obiectiv il reprezinta o monitorizare si o evaluare a efectelor posibilei poluari a
aerului atmosferic precum si a schimbarilor climatice asupra starii de sanatate a populatiei.
Mentionam faptul ca aceasta este o metodologie de supraveghere si monitorizare, in vederea
actualizarii bazei de date si a interpretarii in timp a proceselor care au loc in evolutia starii de
sanatate a populatiei.
Doar in urma analizei acestor tendinte se vor putea identifica unele masuri tehnice,
administrative si educative, in vederea adaptarii la schimbarile climatice in special pentru
grupele de varsta critice (copii si persoane >65 ani) si pentru grupele populationale
vulnerabile (boli cornice respiratorii; cardiovasculare etc) si prin cresterea nivelului de
constientizare a autoritatilor si populatiei si prin modificarea comportamentului operatorilor
economici.
Numai prin acualizarea bazei de date complete putem avea o imagine corecta a tendintelor
diferitilor indicatori de sanatate influentati sau nu de poluarea atmosferica si de schimbarile
climatice.
C. Rezultate
La nivelul DSP- urilor judetene: metodologia a fost aplicata de compartimentul supraveghere
in sanatatea publica in colaborare cu, compartimentul de statistica medicala si cu alte institutii
locale (APM teritoriale), in vederea completarii datelor solicitate in anexele metodologiei.
Anexele au cuprins date de poluare si date referitoare la indicatorii de sanatate completate
numai pentru orasul capitala de judet (cu specificare) si numai unde este cazul, pentru alte
localitati urbane cu specific de poluare industriala a aerului.
Nivelul concentratiilor medii anuale ale poluantilor atmosferici in aerul inconjurator pentru
anul 2015 si a indicatorilor de sanatate in putem vizualiza in continuare.
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 44
I. Poluantii atmosferici
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 45
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 46
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 47
II. Indicatori de sanatate
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 48
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 49
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 50
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 51
In luna iulie 2015, la initiativa INSP- CNMRMC, avand in vedere necesitatea efectuarii unei
fundamentari a deciziei pe care Ministerul Sanatatii trebuie sa o ia cu privire la elaborarea
unui act normativ legat de functionarea microcentralelor de apartament, in urma anchetei
realizata de Institutia Avocatului Poporului cu privire la petitiile unui reclamant, s-a
desafasurat un studiu de perceptie al populatiei, pe baza de chestionar.
Acest studiu s-a efectuat cu sprijinul DSP judetene, prin aplicarea a doua modele de
chestionare (anexa A si B) dupa cum urmeaza :
Chestionarul A – a fost completat de 5 persoane rezidente in locuinte diferite tip bloc,
care detin centrale de apartament.
Chestionarul B - a fost completat de 5 persoane rezidente in locuinte diferite tip bloc,
care NU detin centrale de apartament.
In paralel studiul a centralizat si numarul total de sesizari existente in cadrul Srviciului
Inspectie Sanitara de Stat (evolutie 2010-2014) si numarul de sesizari existente numai pentru
subiectul legat de functionarea centralelor de apartament in cadrul Srviciului Inspectie
Sanitara de Stat (evolutie 2010-2014) pentru fiecare judet si la nivel national.
In vederea realizarii obiectivelor propuse a fost realizat un studiu observational de tip
descriptiv in abordare transversala, pe un lot propus de 420 persoane, cate 10 persoane/judet
si Municipiul Bucuresti) . S-a propus completarea a cate 5 chestionarede opinie /judet de tip
A si 5 chestionare de opinie /judet de tip B.
Aplicarea chestionarelor s-a realizat in perioada iunie – iulie 2015, iar respondentii au fost
din cadrul populatiei din orasele capitala de judet care locuiesc in apartamente. Numarul final
de chestionare validate si luate in studiu au fost : 367 dintre care 193 de tip A (care detin
centrale de apartament ) si 174 de tip B (care nu detin centrale de apartament). Cauzele
existentei unui numar mai mic decat cel propus au fost : Chestionare incomplete; chestionare
gresit completate; refuzul participarii la studiu a DSP teritoriale ( exemplu adresa inaintata
INSP de catre DSP Bucuresti ).
Criteriile de selectie a populatiei tinta au fost: rezidenta in locuinte tip bloc;
detinerea/nedetinerea unei centrale de apartament.
Astfel intrebarile din chestionar au fost formulate simplu, urmarindu-se ca si completarea
chestionarului sa nu necesite foarte mult timp.
Din continutul chestionarului participantii au fost asigurati de caracterul anonim si
confidential al chestionarului.
Chestionarul (A si B) a cuprins un numar de 10 intrebari cu raspunsuri predefinite, din care
7 inchise si 3 semiinchise, care au urmarit urmatoarele: dotarea/lipsa dotarii apartamentului
cu centrala termica; cauza alegerii modului de furnizare a agentului termic (cu/fara centrala
termica); perceptia asupra existentei unei influente asupra sanatatii vecinilor in cazul
functionarii unei centrale termice de apartament; perceptia asupra legislatiei referitoare la
centrale de apartament; perceptia asupra rolului Ministerului Sanatatii in functionarea
centralelor de apartament.
Centralizarea si prelucrarea datelor s-a facut cu ajutorul programului Excel.
A. Rezultate
Chestionarul tip A – persoane care detin centrale de apartament – a fost corect
aplicat pentru un numar de 193 subiecti.
Chestionarul tip B – persoane care nu detin centrale de apartament – a fost corect
aplicat pentru un numar de 174 subiecti.
Pentru ambele loturi la perceptia participantilor la studiu cu privire la legislatia existenta care
se refera la montarea CT de apartament. In ambele cazuri cei care o considera suficienta a
fost mult mai mare fata de cei care cred ca nu este suficienta. Astfel din totalul de
367 participanti la studiu un numar de 274 (74,6%) au considerat ca legislatia este suficienta .
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 52
Referitor la perceptia intervievatilor asupra necesitatii implicarii MS in stabilirea conditiilor
de montare si amplasare a CT de apartament , in cazul ambelor loturi majoritatea au
considerat ca nu este de competenta MS acest lucru. Astfel din numarul total de intervievati
(367), un numar de 292 au raspuns cu “NU” la aceasta intrebare (79,56%).
B. Limite si constrangeri ale studiului
Principalele limite ale studiului provin din insusi modelul acestuia care este o abordare
descriptiva, astfel incat se poate face elaborarea de ipoteze fara ca acestea sa poata fi
demonstrate. In acest model de studiu investigarea atitudinilor, practicilor si opiniilor este
destul de greu de realizat. Populatia, in general, la astfel de studii este pe de o parte destul de
greu abordabila si, pe de alta parte, destul de subiectiva si/sau posibil influentabila chair daca
respondentii sunt asigurati de anonimatul raspunsurilor.
Studiul s-a desfasurat pe un numar mic de persoane, pentru a putea fi aplicat intr-un timp
redus si numai cu ajutorul personalului DSP teritoriale, acest lucru fiind o alta limita a
studiului.
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 53
C. Avantajele studiului
Un avantaj al studiului este faptul ca a putut fi aplicat intr-o perioada scurta de timp si nu a
necesitat costuri mari in vederea aplicarii lui.
In acelasi timp chiar daca acest studiu a fost aplicat la un numar relativ mic de respondenti
poate oferi informatiile solicitate de MS in stabilirea necesitatii implicarii in procedurile de
montare si functionare a CT de apartament.
D. Concluzii
1. La studiu au participat un numar de 193 subiecti care detin centrale de apartament si
un numar de 147 subiecti care nu detin CT de apartament.
2. Din raspunsul participantilor la studiu a rezultat ca asigurarea caldurii prin montarea
unei CT de apartament este o alternativa aleasa datorita unor nemultumiri asupra
confortului termic pe care infrastructura publica il ofera populatiei, dar nu poate fi
aleasa de mai multe persoane datorita costurilor crescute necesare montarii unei CT
de apartament.
3. In cazul ambelor loturi majoritatea au considerat ca montarea unei CT de apartament
este necesar sa se faca cu firma specializata.
4. In cazul ambelor loturi majoritatea (peste 74%) considera ca nu pot influenta starea de
sanatate /sau produce discomfort, vecinilor care locuiesc in apartamentele superioare
5. In ambele cazuri sub 5% au avut sau cred ca ar avea reclamatii.
6. In cazul ambelor loturi majoritatea (peste 75%) nu cred in posibilitatea ca sanatatea
lor sa poata fi influentata de montarea unei CT de apartament de catre vecinii din
apartamentele de la etajele inferioare.
7. 74,6% au considerat ca legislatia este suficienta .
8. 79,56% au considerat inoportuna implicarea MS in aceasta problema.
In paralel cu acest studiu DSP teritoriale au fost intrebate despre numarul total de sesizari
existente in cadrul Srviciului Inspectie Sanitara de Stat ( evolutie 2010-2014) si numarul de
sesizari existente numai pentru subiectul legat de functionarea centralelor de apartament in
cadrul Srviciului Inspectie Sanitara de Stat ( evolutie 2010-2014). Astfel dintr-un numar total
de 36431 sesizari in perioada 2010-2014 la nivelul tuturor DSP teritoriale, 181 ( 0,49%) s-au
referit la CT de apartament.
Tot in anul 2015, a fost demarat un Studiu de perceptie a populatiei din Municipiul
Sebes asupra calitatii factorilor de mediu si starea de sanatate.
Scopul acestuia este protejarea sanatatii populatiei din Municipiul Sebes fata de posibilul risc
generat de poluarea factorilor de mediu .
Obiective specifice ale studiului sunt:
Evaluarea perceptiei populatiei Municipiului Sebes asupra posibilei poluari a factorilor de
mediu si impactul asupra sanatatii
Educarea si constientizarea populatiei din Municipiul Sebes asupra relatiei dintre factorii de
mediu si calitatea sanatatii.
BENEFICIARII studiului sunt : Populatia Municipiului Sebes; DSP Alba; Autoritati locale
Mun. Sebes si Jud. Alba iar grupul tinta este populatia Mun Sebes.
ACTIVITATILE PROIECTULUI se desfasoara impreuna cu DSP Alba si sunt in
derulare. S-au avut in vedere : CNMRMC - Conceperea chestionarului de perceptie ;
Alegerea esantionului reprezentativ; DSP Alba - Aplicarea chestionarului.
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 54
In aceasta faza la CRSP Cluj are loc centralizarea chestionarelor si apoi interpretarea
rezultatelor
Criterii de includere a participantilor la studiu au fost:
1. Rezidenta in Mun. Sebes ;
2. grupa de varsta conform esantionului (20 – 55 ani – populatie activa).
Criterii de excludere a participantilor la studiu au fost :
1. Lipsa rezidentei in Mun. Sebes ;
2. Varsta mai mica de 20 ani. ;
3. Angajati ai autoritatilor locale din Mun. Sebes.
Populatia aleasa in vederea participarii la studiu a fost din toate regiunile Mun. Sebes
(inclusiv zona Lancram), in mod aleator, fara a se insista numai pe o anumita zona, indiferent
de sex si criterii rasiale. Rezultate asteptate se refera la informatii cu privire la perceptia
populatiei Mun. Sebes cu privire la calitataea conditiilor de mediu din Mun. Sebes si relatia
acestora cu starea de sanatate.
IMPACTUL SCHIMBĂRILOR CLIMATICE ASUPRA
SĂNĂTĂȚII POPULAȚIEI
Dr. Andra Neamtu; Ing. Angelica Voinoiu; Analist IT Catalin Staicu; As. Georgeta Botin
Colaboratori: specialistii de la toate CRSP- urile din tara si DSP- urile locale
A. Obiective Generale
Schimbarile Climatice reprezinta un proces cu caracter global cu care se confrunta omenirea
in acest secol din punct de vedere al protectiei mediului inconjurator.
Potrivit ultimului raport intocmit de Grupul Interguvernamental privind Schimbarile
Climatice - IPCC, efectele preconizate ale schimbarilor climatice in acest secol vor avea un
impact major pentru economiile si societatile Statelor Membre. Din aceasta cauza , in anul
2007, Comisia Europeana a initiat stabilirea, la nivelul UE, a unei politici de promovare a
unor masuri de limitare a efectelor negative ale schimbarilor climatice in diferite sectoare de
activitate.
In anul 2009, Comisia Europeana a publicat ”Cartea Alba - Adaptarea la schimbarile
climatice: „Catre un cadru de actiune la nivel european”, prin care se traseaza modul de
abordare a promovarii politicilor si masurilor de adaptare nationale, astfel incat la nivel
european impactul negativ sa fie minim asupra sistemelor economice si sociale . Nu in
ultimul rand se are in vedere si un grad de protectie si conservare a resurselor naturale.
În 12 decembrie 2015, 195 state Părți participante la cea de-a XXI-a Conferințe a Părților la
Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice au adoptat
Acordul de la Paris
Acest acord are ca principal obiectiv orientarea acțiunilor la nivel global pe o traiectorie de
limitare a creșterii temperaturii medii globale sub 2°C. Acest accord este primul instrument
multilateral obligatoriu din punct de vedere juridic și cu participare universală în domeniul
schimbărilor climatice.
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 55
Principiile de bază ale Acordului de la Paris sunt:
principiul responsabilităților comune dar diferențiate și a capacităților respective
(common but differentiated responsabilities and respective capabilities) și
principiul echității.
La nivel national a fost adoptata o strategie privind schimbarile climatice 2013-2020 care
abordeaza doua aspecte:
1. procesul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera in vederea atingerii
obiectivelor nationale asumate – adica masuri in vederea reducerii aparitiei
schimbarilor climatice
2. adaptarea la efectele schimbarilor climatice (ASC) - adica masuri de scadere a
influentei fenomenului schimbarilor climatice deja existente asupra oamenilor.
B. Impactul Schimbarilor climatice asupra sanatatii umane
Conform evaluarilor de OMS se prevede ca fenomenul schimbarilor climatice va influenta
evolutia / aparitia multor patologii si conditii de sanatate. Acest lucru este scos in evidenta
de rapoarte din partea OMS care descriu impactul negativ al schimbarilor climatice asupra
sanatatii umane.
Avand in vedere temperaturile extreme ce au afectat Romania in vara anului 2007, a fost
elaborat Ordinul comun al Ministrului Internelor si Reformei Administrative, Ministrului
Sanatatii Publice, Ministrului Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse si al Ministrului
Mediului si Dezvoltarii Durabile privind aprobarea Planului de masuri vizand realizarea
actiunilor de cooperare intre prefecti si primari, in calitatea acestora de presedinti ai
comitetelor judetene pentru situatii de urgenta, respectiv ai comitetelor locale pentru situatii
de urgenta, si autoritatile de sanatate publica, pentru atenuarea efectelor temperaturilor
ridicate asupra populatiei.
Aparitia valurilor de caldura intense sau a fenomenelor meteorologice extreme (inundatii
datorate ploilor abundente, intensificari de vant, diferente mari intre temperatura diurna si cea
nocturna pe parcursul a 24-48 de ore), sunt urmare a schimbarilor climatice si afecteaza in
mod direct populatia Romaniei, astfel incat populatia vulnerabila ( grupe de varsta extreme;
populatia patologic vulnerabila - bolnavii cronici, gravidele, persoanele cu imunitate scazuta)
este expusa la riscuri importante pentru sanatate. Din aceasta cauza trebuie sa se acorde o
atentie deosebita aspectelor sociale ale adaptarii, prin:
diminuarea riscurilor legate de amplasarea locuintelor pentru a se putea evita
fenomenul alunecarilor de teren in urma precipitatiilor abundente,
insusirea unor elemente principale de educatie sanitara,
imbunatatirea conditiilor de trai si de locuit,
intarirea sistemului de medicina preventiva si de urgenta.Verile foarte calde care au
afectat Romania in ultimii ani au adus in atentie problema impactului stresului termic
asupra populatiei afectate. In acest caz , zonele cele mai afectate de valurile de caldura
sunt mai ales cele urbane, cu zone verzi diminuate si transport urban care
contribuie la aceste efecte.
Schimbarile climatice vor afecta sanatatea umana:
in mod direct – in relatie cu efectele fiziologice ale caldurii si frigului,
in mod indirect, prin modificarea comportamentelor umane (migratie fortata, mai
mult timp petrecut in exterior), cresterea incidentei bolilor cu transmitere prin
alimente sau apa, boli cu transmitere prin vectori.
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 56
Principalul motiv de preocupare este legat de morbiditatea si mortalitatea legate de caldura,
ca urmare a cresterii temperaturii medii anuale si a temperaturilor extreme, cu toate ca
aceasta problema este influentata si de schimbarile socio- economice legate de cresterea
populatiei, distributia pe varste (imbatranirea demografica din Europa) si de alti factori,
precum migratia. In tarile UE se estimeaza ca mortalitatea creste cu 1–4% pentru fiecare
ridicare cu un grad a temperaturii, ceea ce inseamna ca mortalitatea legata de caldura ar putea
creste cu 30 000 de decese pe an pana in 2030 si cu 50 000 - 110 000 de decese pe an pana in
2080.
Bolile infectioase sensibile la temperatura, cum ar fi infectiile transmise prin alimente
(Salmonella sp. si altele) pot sa devina mai frecvente. In studiile PESETA I si
PESETA II /2014 se arata ca in Europa s-ar putea inregistra o crestere semnificativa a
incidentei specifice, cu o evolutie potentiala de 20 000 de cazuri in plus pe an pana in 2030 si
de 25 000 – 40 000 de cazuri in plus pe an pana in 2080.
Prin aplicarea metodologiei din cadrul Programului National de Monitorizare a factorilor
determinanti din mediul de viata si munca, se urmareste evolutia unor indicatori de sanatate
care pot fi influentati de schimbarile climatice prin aparitia fenomenelor extreme ( perioade
de frig extrem si perioade de caldura extrema), precum si estimarea populatiei care poate fi
afectata de acestea, indiferent de aparitia sau nu a unor patologii, deoarece se considera ca
implicarea sociala, emotionala si psihica, poate avea consecinte in evolutia starii de sanatate
individuale chiar daca nu are efecte directe.
Astfel in graficele de mai jos, se poate urmari evolutia unor indicatori de sanatate influentati
de fenomene extreme.
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 57
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 58
In urma raportarilor DSP judetene, in anul 2015 s-a inregistrat :
- Numarul populatiei care locuieste in zone vulnerabile la efectul schibarilor climatice –
2 944 154 persoane
- Numarul populatiei care a fost afectata de inundatii – 793 495 persoane
- Numarul populatiei care a fost afectata de alunecari de teren – 141 515 persoane
- Numarul populatiei care a fost afectata de seceta extrema – 926 446
- Numarul populatiei care a fost afectata de fenomenul de inzapezire – 1 130 213
persoane
In vederea obtinerii unor informatii referitoare la rolul si ponderea factorilor de mediu in
declansarea sau agravarea unor boli in randul populatiei generale, si aplicarea unor masuri de
profilaxie, pentru :
Stabilirea unor masuri de prevenire a aparitiei afectiunilor acute si a imbolnavirilor
cauzate de schimbarile climatice si supravegherea starii de sanatate a populatiei in
vederea propunerii unor masuri pentru diminuarea si/sau eliminarea aparitiei efectelor
negative la populatia expusa.
Protejarea starii de sanatate a populatiei prin prevenirea riscurilor generate de factorii
din mediul ambiant datorate schimbarilor climatice, in vederea imbunatatirii calitatii
vietii si a prevenirii efectelor negative ale acestora asupra starii de sanatate a
populatiei expuse.
In anul 2015 a demarat un proiect de infiintare a unui registru Riscuri de Mediu, finantat prin
proiectul RO 19.05 “Largirea gamei si imbunatatirea planificarii serviciilor acordate
pacientului prin register de boli imbunatatite “, in care unul dintre module se refera la
inregistrarea facila a indicatorilor de sanatate care pot fi influentati de fenomenele extreme.
Astfel acest modul reprezinta crearea unei BAZE DE DATE PE CODURI DE BOLI- Modul
Schimbari Climatice - Numar de cazuri pacienti externati pe coduri de boli identificate care
pot fi influentate de factorii de mediu – raportare trimestriala de catre Directiile de Santate
Publica Judetene
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 59
“Baza de date” reprezintă o modalitate de stocare a unor informații și date pe un suport
extern (un dispozitiv de stocare), cu posibilitatea extinderii ușoare și a regăsirii rapide a
acestora.In vederea stabilirii structurii acestui modul din registru a fost necesara gasirea celor
mai relevante categorii de boli care pot fi influentate de factorii de mediu, modul de
culegere a informatiilor si frecventa de raportare
Cazurile de boli datorate de schimbarile climatice identificate, sunt:
DEGERATURI (T33-T35): Degeratura Superficiala (T33), Degeratura cu necroza
tesutului (T34), Degeratura implicand multiple regiuni ale corpului si degeratura
nespecificata (T35), Efecte ale caldurii si luminii (T67), Hipotermia (T68), Alte efecte
ale temperaturii reduse (T69)
X00 - X19 EXPUNERI LA FUM, FOC, FLACARA SI SUBSTANTE ARZANDE
EXPUNERI LA FORTELE NATURII (X30-X39): Expunere la caldura naturala
excesiva( X30), Expunere la frig natural excesiv (X31), Expunere la soare (X32),
Victima a traznetului (X33), Victima a cutremurului de pamant (X34), Victima a
eruptiei vulcanice (X35) , Victima a avalansei, alunecarii de teren sau a altor miscari
telurice (X36), Victima a unei furtuni cataclismice(X37) Victima a inundatiei (X38),
Expunere la alte forte ale naturii si nespecificate (X39).
Codurile de boli au fost selectate din CIM -10 (Clasificatia Internationala a Maladiilor –
Revizia 10) OMS si au fost prioritizate in functie de efectele negative pe care schimbarile
climatice poate sa le aiba asupra starii de sanatate a populatiei. Aceste coduri de boala
selectate sunt strict legate de factorii metereologici asupra organismului
In situatia aparitiei temperaturilor atmosferice scazute pot aparea degeraturi, hipotermii,
precum si alte efecte adverse asupra starii de sanatate a populatiei. Prin expunerea la fortele
naturii, care in perioada actuala ating valori extreme (canicula, temperaturi foarte scazute,
cutremure, eruptii etc) pot aparea de asemenea cazuri noi de imbolnaviri, care deriva din
aceste actiuni negative ale naturii.
Incarcarea datelor in registru va demara din 2017, se va face trimestrial de catre DSP
teritoriale, in urma colectarii datelor de la unitatile de spitalizare care au serviciu de urgenta.
Urmarirea consecventa in timp a acestei baze de date ne va putea oferi in viitor imaginea
clara a zonelor vulnerabile si a populatiei afectate de schimbarile climatice (varsta, sex, etc).
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 60
CAPITOLUL III
PROTEJAREA SĂNĂTĂŢII PUBLICE ÎN RELAŢIE CU EXPUNEREA
LA CONTAMINANŢI CHIMICI
SUPRAVEGHEREA PRODUSELOR COSMETICE ÎN RELAŢIE
CU SĂNĂTATEA UMANĂ
Irina Tănase – CNMRMC, Mihaela Coman, Gabriela Brânzei – CRSP Timişoara, Cristiana
Cîrlan – MS, Mioara Gheorghe, Ramona Fătu - DSP Buzău
1. SCOP → Supravegherea produselor cosmetice plasate pe piata, in relatie cu expunerea
consumatorului la contaminantii microbiologici;
→ Armonizare cu procedurile care functioneaza in piata interna a Uniunii Europene, de
control ale produselor cosmetice, potrivit cerintelor Regulamentului no. 1223/2009 (denumit
in continuare Regulament)
2. OBIECTIVE SPECIFICE
→Supravegherea microbiologica a produselor a caror formula nu este conservata;
→Supravegherea produselor in relatie cu declaratiile din eticheta care afirma siguranta
(produsele”naturale”)
3. METODOLOGIE
3.1. PLANIFICAREA ACŢIUNILOR TEMATICE
Perioada Actiune Activitate
Trim. VI
Campanie
Controlul la producători şi importatori a dosarelor
produselor cosmetic Controlul la producători,
importatori, distribuitori, unităţi de desfacere, saloane
de înfrumuseţare a cremelor bio fără conservanţi
(notificare, etichetare, compoziţie, alegaţii, depozitare,
dosare tehnice, după caz)
Inspectia produsului, notificare,
etichetare, compoziţie, alegaţii,
depozitare, dosare tehnice
Prelevare probe pentru testare
microbiologica
3.2. INDICARORI FIZICI
Nr.
crt Determinare
Nr.
probe Metoda (**) Responsabil
1 Determinarea numarului de bacterii
aerobe mezofile
30-50 SR EN ISO 21149:2009
DSP Buzau
Certificatul de Acreditare nr. LI 637
Data emiterii:
29.03.2012
CRSP Timisoara
Laborator in curs
de acreditare(*)
2 Detectia E.coli SR EN ISO 21150 :2009
3 Determinarea numarului de Stafilococ
coagulaza pozitiv
SR EN ISO 22718:2009
4 Determinarea Pseudomonas aeruginosa PS 02-32- SR EN ISO
22717 :2009
5 Determinarea Candida albicans PS 02-32- SR EN ISO
18416:2009
(*) laboratorul nu detine acreditare pentru acest tip de încercare, insa participa la intercomparare;
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 61
4. REZULTATE, DISCUTII SI INTERPRETARE
4.1. Inspectie si controlul dosarului
Conform datelor prelucrate la nivelul Inspectiei Sanitare de Stat din Ministerul Sanatatii,
activitatea de control s-a desfăşurat de catre inspectorii sanitari în vederea verificării modului
de respectare de către producători, importatori, distribuitori şi unităţi de desfacere a
reglementărilor în vigoare pentru creme bio fără conservanți în ceea ce priveşte inspecţia
produsului, notificarea, etichetarea, compoziţia, alegaţii, depozitarea, dosarul tehnic, conform
competențelor. În cadrul acţiunii de control a produselor cosmetice și a conformității
cremelor bio fără conservanți au fost verificate 1086 produse cosmetice din care circa 89%
sunt considerate conforme. De asemenea, în cadrul acțiunii de control au fost verificate 53
dosare de produse cosmetice, din care 42 dosare au fost conforme. Pe parcursul acţiunii de
control s-a identificat faptul că din totalul de 1086 produse cosmetice, 51 produse nu au fost
notificate pe Portalul de Notificare al Produselor Cosmetice al Comisiei Europene, deşi acest
lucru este obligatoriu conform Regulamentului nr. 1223/2009. Cele mai multe neconformităţi
din punct de vedere al etichetării acestor tipuri de produse cosmetice au fost cele legate de:
eticheta conține sintagma “organic/bio/natural” fără a fi menționat standardul de
referință;
eticheta conține sintagma “organic/bio/natural” fără a fi menționat organismul
responsabil de certificare (cod sau sigla și/sau sigiliu);
eticheta conține sintagma “organic/bio/natural” fără a fi menționat procentul
(exprimat ca greutate din produsul total) de ingredient de origine organică. Cele mai
multe neconformităţi din punct de vedere al conținutului dosarului acestor tipuri de
produse cosmetice au fost cele legate de:
absența informațiilor despre expunerea la substanțe; - absența valorilor Marjei de
Siguranță (MoS) a ingredientelor din produse;
absența profilurilor toxicologice ale ingredientelor.
4.2. Supraveghere
Produsele cosmetice sunt recunoscute ca fiind substraturi pentru dezvoltarea unei largi
varietăți de microorganisme, deoarece ele posedă unele dintre substanțele nutritive care
facilitează creșterea, cum ar fi apa, lipide, polizaharide, alcooli, proteine, aminoacizi,
glicozide, peptide și vitamine. Prezența microorganismelor patogene în produsele cosmetice
poate prezenta un risc pentru sănătatea consumatorilor. Utilizarea conservanților, bunelor
practici de fabricație (GMP) și programele de control al calității pot îmbunătățit calitatea.
In selectia produselor supravegheate au fost luate in considerare definitia comuna si criteriile
aferente produselor natural, elaborate de Consiliul Europei, astfel:
Un produs alcatuit din ingrediente naturale; adica substante naturale incluzand orice
substanta de origine vegetala, animala, sau mineral precum si amestecurile acestora. Prin
alegerea materiilor prime, fabricantul trebuie sa se asigure ca ingredientele nu sunt
daunatoare pentru om – in special in ceea ce priveste alergenitatea. Substantele naturale pot
fi derivate si tratate dar cu ajutorul metodelor fizice (precum extrudare, centrifugare,
inghetare si deshidratare), metode microbiologice si enzimatice. Substantele pot fi extrase in
apa, etanol sau alti solveti adecvati, produsi pe cale naturala. Doar parfumurile natural cu
denumiri si definitii in conformitate cu standardul international ISO 9235 pot fi folosite in
cosmeticele naturale. Uleiurile eterice si parfumurile natural-identice obtinute prin sinteza,
materiile prime natural modificate chimic nu pot fi folosite in amestecurile de parfumare
caracterizate drept naturale. Sunt permisi unii conservanti (substante natural-identice),
asigurand ca sunt considerati drept conservanti pentru ambalaje si sunt prevazuti in Anexa
VI a Regulamentului nr. 1223/2009. Emulgatorii obtinuti prin esterificare – hidroliza sau
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 62
re-esterificarea grasimilor si uleiurilor, cerurilor, lecitinelor, lanolinei, mono-, oligo- sau
polizaharide, proteine, si lipoproteine sunt permise.
În general, conservatii sunt necesari pentru păstrarea produselor care contin apa, în scopul de
a obține stabilitatea microbiologică (= durata de viață mai lungă de depozitare). Cremele care
conțin uleiuri esențiale, alcooli și parfumuri care, ar putea
Etichetele cremelor bio au furnizat indicații privind neincluderea de conservanti. Datele de
fabricație și de expirare au importanță deoarece pot ghida indirect asupra veridicitatii
afirmatiilor privind neincluderea conservantilor in formula. Intervalul de timp pentru care
conformitatea microbiologica a unui produs neconservat poate fi asigurată în mod rezonabil
este foarte scurt (max. 6 luni).
Potrivit "Notelor de orientare" ale SCCS (Comitetul științific pentru produse de consum),
produsele cosmetice sunt împărțite în două categorii diferite: (1) Produse destinate în mod
special pentru copii sub trei ani sau care urmează să fie utilizate în zona ochilor și pe
mucoase și ( 2) alte produse. Produsele din (categoria 1), ar trebui să aibă cel mult 102 cfu / g
sau ml de microorganisme aerobe mezofile, iar cele din categoria 2 cel mult de 103 cfu / g sau
ml. Staphylococcus aureus, Pseudomonas aeruginosa, Candida albicans sau Escherichia
coli, nu trebuie să fie detectabile în 0,5 g sau 0,1 ml in produsele de categoria 1 și în 0,1 g sau
0,1 ml la produsele de categoria 2.
Toate produsele, au prezentat caracteristici fizice si organoleptice acceptabile, si nu a existat
nici o schimbare în privința aspectului, cum ar fi culoarea, fisurarea sau separarea fazelor in
creme. Toti indicatorii au evidentiat absenta contaminarii microbiologice (bactreii si fungi)
astfel:
Numar de bacterii aerobe mezofile (ufc/g) -10-30
Pseudomonas aeruginosa (ufc/g) - absent
Stafilococ coagulaza pozitiv(ufc/g) - absent
Candida albicans (ufc/g) - absent
E.coli(ufc/g) – absent
5. CONCLUZII
Rezultatele prezentate arată că produsele bio fara conservanți posedă o capacitate de
conservare adecvată, asigurata de alti ingredienti cu proprietati antibacteriene (precum
vitamina A sau C) în măsură să producă niveluri scăzute, acceptabile de contaminare
microbiană. Prin urmare, este posibil sa existe formulari pe baza de compuși cu astfel de
proprietăți, capabili sa asigure stabilitate microbiologică. Intrucat compozitia produsului nu a
fost verificata, este posibil ca unii producători sa nu declare pe eticheta produsului
ingrediente introduse in formula cu rol de conservare.
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 63
MONITORIZAREA INTOXICAŢIILOR ACUTE NEPROFESIONALE CU
PRODUSE CHIMICE
Chim. Albu Gabriela - CRSP Iaşi, DSP judeţene
Sinteza privind monitorizarea intoxicaţiilor acute neprofesionale cu produse chimice (produse
biocide, îngrăşăminte, produse pentru protecţia plantelor, cosmetice, vopseluri, şi altele) are
la bază Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 (CLP) privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea
substanţelor şi amestecurilor.
Obiective: Determinarea incidenţei de morbiditate şi mortalitate prin intoxicaţia acută cu
chimicale în rândul populaţiei şi îmbunătăţirea măsurilor de prevenire şi protejare a populaţiei
generale privind apariţia acestor intoxicaţii.
Metodologie: Datele au fost colectate de la nivelul spitalelor de urgenţă şi IML de către
Direcţiile de Sănătate Publică judeţene, în baza unui formular tip „Fişa de declarare a
intoxicaţiilor acute neprofesionale cu produse chimice” şi transmise la Centrul Regional de
Sănătate Publică Iaşi trimestrial, pentru prelucrare statistică şi pentru informarea autorităţilor
competente.
Rezultate: In 2015, la nivel naţional, a fost raportat un număr total de 1427 cazuri de
intoxicaţii acute neprofesionale cu produse chimice (reprezentand 7,16 %000 locuitori), din
care 51 cazuri letale. DSP Bucuresti a raportat cel mai mare număr de cazuri - 535, cu 236
pacienţi din Municipiul Bucureşti şi 299 din judeţe limitrofe (Ilfov 94, Calaraşi 32,
Damboviţa 20, Ialomiţa 8, Giurgiu 30, Teleorman 28, Argeş 8). Un număr mare a fost şi în
judeţele: Iaşi 124, Bihor 97, Suceava 83, Tulcea 61, Sibiu 60, Brăila 60, Prahova 52 (cu 6
decese), Argeş 45. Au fost şi judeţe (Arad, Alba, Botoşani, Satu-Mare, Timiş, Vâlcea) care au
raportat 0 cazuri.
După grupa de vârstă, pacienţii au fost distribuiţi, în ordinea descrescătoare a numărului de
cazuri, astfel: 708 în grupa de vârstă 15-59 ani, 347 copii de 0-3 ani, 209 în grupa de 4-14 ani
şi 156 persoane cu vârsta de minim 60.
După circumstanţele de expunere, au fost înregistrate intoxicaţii accidentale 874 cazuri,
voluntare 522 cazuri, imprecise 7 cazuri, necunoscute 24 cazuri.
După calea de pătrundere în organism, au fost: prin ingestie 1094 cazuri, prin inhalare 284
cazuri, pe cale dermală 36 cazuri, pe cale oculară 9 cazuri, pe alte căi 2 cazuri şi în 18 cazuri,
cale neprecizată.
Dupa clasa de produs: cu pesticide neagricole 221 cazuri (cu 5 cazuri letale), cu detergenţi
195 cazuri, cu dezinfectanţi 180 cazuri, cu pesticide agricole 152 cazuri (din care 10 decese),
cu diluanţi şi vopsele 79 cazuri, cu produse cosmetice 19 cazuri, cu îngraşăminte 12, cu alte
produse precizate 476 cazuri (din care 31 decese) şi cu substanţă necunoscută 83 cazuri.
In ce priveşte pesticidele, situaţia intoxicaţiilor după tipul de produs, a fost următoarea:
- la pesticidele neagricole: cu insecticide de uz interior 89 cazuri, cu produse de uz veterinar 47
cazuri, cu rodenticide 74 cazuri,
- la pesticidele agricole: cu insecticide 78 cazuri, cu ierbicide 40 cazuri, cu fungicide 14 cazuri,
şi altele neprecizate.
Au fost 8 cazuri de intoxicaţii cu furadan din care 3 (2 voluntare) soldate cu deces. La
categoria alte produse au fost raportate: cu alcool etilic 101 cazuri, cu droguri 47, cu monoxid
de carbon 91, cu antigel şi lichid de parbriz 43 (8 soldate cu deces), cu metanol 8 (6 decese),
combustibili 35, medicamente 15, ciuperci 10, ş.a.
După gravitatea cazurilor, au fost: 567 cazuri cu grad de severitate scăzut, 257 de gravitate
medie, 76 cu grad ridicat de severitate, 90 fără urmări şi 100 cazuri cu grad de severitate
necunoscut. Cele 51 cazuri letale au fost încadrate astfel: accidentale 11, voluntare 28, în
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 64
circumstanţe necunoscute 11 şi un caz în condiţii imprecise. La aceste cazuri letale se adaugă
cele 63 cazuri de deces, urmare a accidentului de la Colectiv.
Mortalitatea în 2015 prin intoxicaţii neprofesionale cu produse chimice a fost de 0,26%000
locuitori, în scădere faţă de anul 2013 (0,50 %000 locuitori) şi faţă de 2014 (0,29%000
locuitori).
În ceea ce priveşte cazul Colectiv, datele nu sunt complete. S-au primit doar 14 fişe, dar din
presă se ştie că au fost 167 victime internate în spitale, care cresc procentul intoxicaţiilor la
7,97 %000 locuitori şi mortalitatea la 0,57 %000 locuitori.
Concluzii şi recomandări: Sinteza evidenţiază faptul că la nivelul DSP Bucureşti s-a
înregistrat un număr mare de cazuri, dificil de gestionat şi analizat în timp scurt pentru a
asigura feedback-ul informaţional de prevenire către public şi autorităţi, în special în judeţele
limitrofe.
Copiii de vârstă 0-5 ani reprezintă grupa cea mai vulnerabilă la intoxicaţiile accidentale cu
produse chimice folosite frecvent în mediul casnic (dezinfectanţi, detergenţi) dar şi cu
rodenticide, insecticide, combustibili. Pentru prevenirea intoxicaţiilor la copii este necesară o
informare mai bună în mediul în urban dar mai ales în rural, fiind necesare mai multe măsuri
de protejare a copiilor din comunităţi sărace şi fără educaţie.
Cazurile semnalate cu produse biocide, rodenticide, produse de uz veterinar şi de uz agricol,
ar trebui mai bine investigate, pentru a cunoaşte condiţiile în care acestea ajung la îndemâna
copiilor (modul de ambalare şi etichetare, modul de depozitare).
De asemenea, se impune acordarea unei atenţii deosebite persoanelor cu probleme psihice,
consumatorilor de alcool şi de droguri mai vulnerabili la intoxicaţii accidentale şi voluntare.
CAPITOLUL IV
PROTEJAREA SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI ÎN RELATIE CU IGIENA
HABITATULUI UMAN
MONITORIZAREA SISTEMULUI DE GESTIONARE A DEŞEURILOR
REZULTATE DIN ACTIVITATEA MEDICALĂ – 2015
Ing. Oana Curea, Ing. Ana-Maria Bratu, Ing. Madalina Constantin
Colaboratori: Centrele Regionale de Sanatate Publica Iasi, Tg. Mures, Cluj, Timisaora si
Directiile de Sanatate Publica Judetene
Introducere
Institutul National de Sănătate Publică Bucureşti gestioneaza baza naţională de date privind
deşeurile rezultate din activitatea medicală şi elaborează anual sinteza naţională
“Monitorizarea sistemului de gestionare a deşeurilor rezultate din activitatea medicală”.
Sinteza face parte din PN II - Programul naţional de monitorizare a factorilor determinanţi
din mediul de viaţă şi muncă, respectiv domeniul - Protejarea sănătăţii şi prevenirea
îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc din mediul de viaţă, activitatea - Monitorizarea
sistemului de gestionare a deşeurilor rezultate din activitatea medicală, in conformitate cu
ORDIN Nr. 386 din 31 martie 2015 privind aprobarea Normelor tehnice de realizare a
programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2015 şi 2016.
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 65
Completarea bazei de date se realizează lunar, trimestrial şi anual, printr-un sistem de
raportare a datelor colectate de unităţile sanitare publice si private, sub coordonarea
directiilor de sănătate publică locale si a centrelor regionale de sanatate publica, conform
metodologiei de colectare si raportare a datelor.
Obiectivele sintezei şi, implicit, ale bazei naţionale de date sunt:
- determinarea calitativă şi cantitativă a deşeurilor generate de unităţile sanitare;
- evaluarea anuala a sistemului de gestionare a deşeurilor la nivelul unităţilor sanitare;
- identificarea riscurilor ce pot fi generate de această categorie de deşeuri,
- minimizarea cantităţii de deşeuri medicale generate de unităţile sanitare;
- stabilirea unor măsuri privind îmbunătăţirea sistemului de gestionare a deşeurilor produse în
unităţile sanitare;
- diminuarea costurilor aferente gestionării deşeurilor provenite din activităţile medicale
desfăşurate in unitatile sanitare si creşterea beneficiilor economice (prin reducerea poluării
mediului înconjurător şi a riscului de îmbolnăviri în rândul populaţiei) ca urmare a scăderii
costurilor de asigurare a sănătăţii populaţiei.
Metoda de lucru
Culegerea şi raportarea datelor pentru baza naţională de date a deşeurilor rezultate din
activitatea medicală s-a realizat pe baza Metodologiei de culegere a datelor, reprezentată de
Anexa 2 a Ordinului Ministrului Sănătăţii nr. 1226/2012 pentru aprobarea Normelor tehnice
privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţi medicale şi a Metodologiei de culegere a
datelor pentru baza naţională de date a deşeurilor rezultate din activităţi medicale.
Metodologia de culegere a datelor se aplică lunar la nivelul unităţilor sanitare publice şi
private, iar tot lunar se realizează şi raportarea datelor către direcţiile de sănătate publică
judeţene şi a municipiului Bucureşti. Direcţiile de sănătate publică judeţene, în urma
efectuării centralizării datelor, raportează trimestrial către Centrele regionale de sănătate
publică. La rândul lor, Centrele regionale de sănătate publică proceseaza datele raportate de
către Direcţiile de sănătate publică judetene şi transmit situaţia către Centrul Naţional de
Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar (CNMRMC) din cadrul Institutului Naţional
de Sănătate Publică (INSP). Anual, CNMRMC proceseaza datele la nivel naţional, elaborează
raportul sintezei şi îl transmit către Ministerul Sănătăţii.
Rezultate
Pentru anul 2015, cele 42 de Direcţii de Sănătate Publica Judeţene şi municipiul Bucureşti au
raportat date către Institutului Naţional de Sănătate Publică. Datele transmise reprezinta tipuri
şi cantităţi de deşeuri rezultate din activitatea medicală (conform HG nr. 856/2002 – clasa
18 01), precum şi evaluarea modului de gestionare a acestei categorii de deşeuri, la nivelul
unităţilor sanitare publice şi private. Pentru anul 2015 au raportat date, în medie 761 de
unităţi sanitare publice şi private, cu şi fără paturi (inclusiv unităţi sanitare din
ministerele cu reţea sanitară proprie). Aproximativ 47 de unităţi sanitare publice şi private
din municipiul Bucureşti au raportat date. Precizăm faptul că au fost transmise date şi de către
unităţi sanitare cu paturi de zi, respectiv centre de dializă, centre de oncologie, unităţi de
asistentă medico-socială, centre de ingrijire paliativa. Comparativ cu anii precedenti, în anul
2015, au fost colectate şi raportate date de către Serviciile de Ambulanţă Judeţene,
Centrele de Transfuzii Sanguine şi de catre Institutele şi Serviciile de Medicină Legală.
Cantităţile de deşeuri medicale pe cele 9 categorii, din clasa 18, generate de unităţile sanitare
publice şi private raportoare, acestea se regăsesc în următoarele Anexe, astfel:
- Date privind cantităţile de deşeuri medicale pe categorii, generate de unităţile sanitare publice
şi private, la nivel de judet – Anexa I;
- Date privind centralizarea finală a cantităţilor de deşeuri rezultate din activitatea medicală, la
nivel naţional – anul 2015 – Anexa II;
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 66
- Reprezentare grafică – Harta privind localizarea staţiilor de incinerare/tratare terimica la
temperaturi scăzute, în sistem centralizat şi localizarea echipamentelor de tratare termică la
temperaturi scăzute în incinta unităţilor sanitare în stare de functionare – Anexa III.
Evaluarea sistemului de gestionare a deşeurilor medicale la nivelul unităţilor sanitare
publice şi private
În urma prelucrării datelor raportate de către direcţiile de sănătate publică judetene, s-au
conturat o serie de date procentuale privind modul în care unităţile sanitare gestionează
aceste deşeuri, pe care le prezentăm în continuare. Raportarea datelor privind activitatea de
gestionare a deşeurilor rezultate din activitatea medicală, a fost realizată de către un numar
624 de unitati sanitare publice si private.
Colectarea şi separarea pe categorii a deşeurilor medicale
Toate unităţile sanitare publice şi private au raportat că realizează separarea şi colectarea pe
categorii a deşeurilor generate.
Unităţile sanitare colecteaza deşeurile rezultate din activitatea medicală pe categorii, în
recipiente corespunzătoare. Respectiv 82% din unităţile sanitare investigate au precizat ca
utilizează sac galben pentru colectarea deşeurilor infecţioase. 89% din unităţile sanitare
folosesc cutie de carton cu sac galben în interior pentru colectarea deşeurilor infectioase şi a
deşeurilor anatomo-patologice şi partilor anatomice. Recipientele din material plastic rigid
rezistente la acţiuni mecanice, cu închidere temporara şi definitiva sunt utilizate de către
unităţile sanitare într-o proportie de 91%, pentru colectarea deşeurilor înţepătoare-tăietoare.
87% din unităţi folosesc sac negru sau transparent din plastic pentru colectarea deşeurilor
nepericuloase care nu necesita măsuri speciale de prevenire a infecţiilor. 25% din unităţile
investigate utilizează alte ambalaje (recipiente din plastic/metal cu inchidere temporara şi
definitiva) pentru celelalte categorii de deşeuri medicale, respectiv deşeuri chimice
periculoase, medicamente expirate, deşeuri chimice nepericuloase.
De asemenea 60% din unităţile sanitare, au precizat că furnizarea ambalajelor pentru deşeuri
(recipient plastic, cutie de carton cu sac, sac galben) sunt incluse în contractul privind
colectarea şi eliminarea deşeurilor.
Transportul intern al deşeurilor medicale
95% din unităţile sanitare publice şi private au raportat modalitatea în care realizează
transportul intern al deşeurilor. Restul unităţilor sanitare nu au oferit informaţii în ceea ce
priveşte transportul intern (5%). Din informaţiile furnizate de unităţile sanitare privind
transportul intern s-a conturat următoarea situaţie, astfel, 64% au raportat ca deţin şi
utilizează containere mobile în spaţiul de stocare temporara a deşeurilor, iar 42 % au precizat
că folosesc şi carucioare speciale pentu transportul intern al deşeurilor. 38% din unităţile care
au raportat, au mentionat că utilizează liftul pentru aceasta activitate. De asemenea, au fost
unităţi sanitare care au precizat că transportul (in proportie de 71%) deşeurilor periculoase
medicale se realizează pe trasee special destinate, cu respectarea unui interval orar intern.
Stocarea temporară a deşeurilor medicale
Unităţile sanitare au mentionat faptul ca deţin spatii de stocare tempora a deşeurilor generate.
Situaţia existentă a spaţiilor de stocare temporară a deşeurilor în cadrul unităţilor sanitare,
este următoarea:
- sistem de securizare a spaţiului: 83% din unităţi;
- dotare cu apa curentă: 81% din unităţi;
- sistem de evacuare a apelor uzate: 80% din unităţi;
- sistem de ventilaţie: 78% din unităţi, cu preponderenţă ventilaţie naturală;
- existenţa unei incinte frigorifice (sistem frigorific/frigider/ladă frigorifică): 51% din
unităţi, predominând lada frigorifică;
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 67
- 37% din unităţile sanitare au raportat că isi propun o îmbunătăţire a spaţiului de
stocare temporară în ceea ce priveşte atât sistemele de alimentare sau evacuare a apei cât şi
achiziţionarea de sisteme frigorifice/ventilaţie.
Tratarea şi eliminarea a deşeurilor medicale
Ca urmare a analizei datelor privind modalitatea de tratare şi eliminarea a deşeurilor
periculoase provenite din activitatea medicală (conform raportului 5.2. din Ordinul MS nr.
1226/2012), au rezultat următoarele:
- 62% din unităţile sanitare investigate au contract cu firme specializate în vederea
eliminării prin incinerare a deşeurilor periculoase generate;
- 13% din unităţile sanitare investigate au contract cu firme specializate în tratarii prin
decontaminare termica la temperaturi scazute deşeurilor periculoase generate;
- 14% din unităţile sanitare investigate au ales doua alternative, respectiv au contract cu
firme specializate în vederea incinerarii deseurilor si tratarii prin decontaminare termica la
temperaturi scazute a deşeurilor periculoase generate;
- 11% din unitatile sanitare nu au completat chestionarul.
Grafic nr. 1 – Reprezentare procentuala privind tratarea şi eliminarea deşeurilor
periculoase medicale
62%13%
14%
11%Incinerare
Tratare
Tratare+Incineare
Unitati sanitare care nuau completat
Eliminarea deşeurilor nepericuloase care nu necesita măsuri speciale privind
prevenirea infecţiilor
Eliminarea deşeurilor nepericuloase, care nu necesită măsuri speciale privind prevenirea
infecţiilor se realizează pe bază de contract cu firme de salubrizare specializate, deşeurile
fiind transportate în depozitele de deşeuri municipale. Pe parcursul anului 2015 au mai existat
unităţi sanitare care au facut confuzii între deşeurile care intra la categoria 180104 si
deseurile menajere care sunt incadrate la alta clasa a deseurilor.
Costuri rezultate din activităţile de gestionare a deşeurilor medicale în unităţile sanitare
Situaţia costurilor suportate de unităţile sanitare privind gestionarea deşeurilor medicale,
respectiv transport şi eliminare, s-a conturat astfel: 15% din unităţile sanitare au precizat că
pentru 1 kg de deşeuri periculoase medicale, plătesc peste 5 lei, iar un procent de 38% din
unităţi plătesc mai putin de 5 lei /kg deseuri. Un procent de 12% din unităţile sanitare au
precizat că aceste informaţii sunt confidenţiale şi ca urmare nu au furnizat date, iar restul de
35% din unităţi nu au completat rubrica.
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 68
Graficul nr. 2 - Costul privind trannsportul şi eliminarea unui kilogram de
deşeu periculos rezultat din activitatea medicală
15%
38%12%
35%
> 5 lei/kg
< 5 lei/kg
informatii confidentiale
nu au completat rubrica
Instruirea şi formarea profesională a personalului implicat în gestionarea deşeurilor
rezultate din activitatea medicală
Intr-un procent de 23%, unităţile sanitare realizeaza instruirea trimestrial, 23% semestrial, 7%
lunar, 15% anual, 10% din unităţi au realizat instruiri între 5-11/an, 9% din unităţi au precizat
că au realizat mai mult de o instruire lunara, 12% nu au precizat dacă se realizează instruirea
la nivelul unităţii sanitare, iar restul de 1% au specificat că se realizeaza instruirea, dar fără a
preciza intervalul de timp. Timpul alocat cursului de instruire este în medie de 1-2 ore.
Personalul participant la curs este reprezentat de: medici, asistenţi, infirmieri, îngrijitoare,
personal auxiliar şi personal administrativ.
Grafic nr. 3 - Instruirea şi formarea profesională a personalului implicat în gestionarea
deşeurilor rezultate din activitatea medicală
23%
23%7%
1%12%
10%
15%
9%
Trimestria l
Semestria l
Lunar
Annual .
5-11 instruiri pe an
mai mult de o instruire pe luna
nu au precizat daca se rea l izeazainstruire
se rel i zeaza instruirea dar fara apreciza intervalul de timp
Raportarea cazurilor de boală şi accidente în rândul personalului unităţii sanitare
implicat în manipularea deseurilor
La nivelul anului 2015, precizăm că 6% din unităţile sanitare publice şi private au raportat
cazuri de boală, 26% au semnalat accidente, iar restul de 68% nu au raportat cazuri de boala
şi nici accidente în rândul personalului medical.
În concluzie, în anul 2015, s-au înregistrat 579 cazuri noi de îmbolnăvire la personalul
implicat în gestionarea deşeurilor medicale, în cadrul unităţilor sanitare, dintre care 174
cazuri sunt reprezentate de Hepatita B (30%), 271 cazuri de Hepatita C (47%), iar alte infecţii
virale cu transmitere sanguina - 134 (23%). Numărul total de accidente inregistrate şi
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 69
raportate în anul 2015 a fost de 1452, dintre care 1340 accidente cu seringi sau alte obiecte
ascutite şi 112 cazuri accidente din care poate rezulta transmiterea unei infecţii serioase sau
vătămarea, în rândul personalului medicale, implicat în manipularea deşeurilor medicale.
Grafic nr. 4 - Unităţile sanitare care au raportat cazuri de boală şi accidente în
randul personalului implicat în manipularea deşeurilor
6%
68%
26%
Unitati sanitare care au raportatcazuri de boala
Unitati sanitare care au raportataccidente
Unitati sanitarea care nu auraportat cazuri de boala sauaccidente
Grafic nr. 5 - Interpretarea procentuală privind cazurile noi de imbolnavire şi
de accidente la personalul implicat în gestionarea deşeurilor
47%
30%23%
8%
92%
Hepatita B
Hepatita C
Infectii virale cu transmitere sanguina
Accidente cu seringi si obiecte ascutite
Accidente din care poate rezulta transmitereaunei infectii sau vatamare
Evaluarea la nivel naţional a echipamentelor de tratare prin decontaminare termica la
temperaturi scăzute a deşeurilor periculoase medicale, atât la nivelul unităţilor sanitare
cât şi în sistem centralizat
Evaluarea a fost derulată de către Institutul Naţional de Sănătate Publică - CNMRMC în data
de 16.11.2015, cu implicarea direcţiilor de sănătate publică judeţene prin care s-a solicitat o
situaţie actuală a echipamentelor de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute
a deşeurilor periculoase medicale. În conformitate cu Ordinul MS nr. 1279/2012, Art. 4,
privind aprobarea criteriilor de evaluare, a condiţiilor de funcţionare şi monitorizare a
echipamentelor de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute a deşeurilor
periculoase medicale, direcţiile de sănătate publică teritoriale au responsabilitatea de a
verifica condiţiile de funcţionare şi monitorizare a echipamentelor de neutralizare aflate în
fază de operare, localizate atât în unitatea sanitara, cât şi pe un amplasament independent
acesteia (staţie de tratare), conform Anexei III.
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 70
În urma centralizării datelor primite a rezultat că există 63 de echipamente la nivelul
unităţilor sanitare, dintre care 23 sunt funcţionale iar 40 sunt nefuncţionale. În mediul privat
operează 11 staţii de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute utilizate
pentru neutralizarea deşeurilor periculoase medicale, în sistem centralizat.
Pentru cele 40 de echipamente nefunctionale amplasate în cadrul unităţilor sanitare, la
nivelul a 21 de judete, s-a specificat faptul că echipamentele prezintă defecţiuni tehnice,
necesită costuri prea mari, respectiv cheltuielile aferente salarizării personalului de exploatare
cumulate cu cele necesare intreţinerii echipamentului si a spatiului.
Situatia privind cele 11 staţii de tratare prin decontaminare termică la temperaturi
scăzute ce funcţionează în sistem centralizat, utilizate pentru neutralizarea deşeurilor
periculoase medicale (conform Anexei III), este următoarea:
- 4 staţii sunt localizate în judetul Ilfov;
- 1 staţie în judeţul Arad;
- 1 staţie în judeţul Mehedinti;
- 1 staţie în judeţul Argeş;
- 1 staţie în judeţul Braşov;
- 1 staţie în judeţul Mureş;
- 1 staţie în judeţul Sibiu;
- 1 staţie în judeţul Iaşi.
Concluzii rezultate din activitatea de gestionare a deseurilor medicale la nivelul
unitatilor sanitare publice si private
Din analiza datelor prezentate, în anul 2015, se poate observa că unităţile sanitare realizează
colectarea şi separarea deşeurilor generate, pe categorii. În anumite proporţii destul de
ridicate, unităţile sanitare folosesc recipientele de colectare specifice categoriilor deşeurilor
medicale. În momentul actual deşeurile rezultate din activitatea medicală sunt colectate la
sursă şi separate pe categorii (9 coduri) confom Ordinului MS nr. 1226/2012 si HG nr.
856/2002.
Referitor la mijloacele utilizate în transportul intern al deşeurilor din cadrul unităţilor
sanitare, acestea au precizat că utilizează containere într-un procent de 78%. De asemenea
transportul deşeurilor se realizează pe trasee special destinate, în proportie de 71%, cu
respectarea unui interval orar intern.
În ceea ce priveşte stocarea temporară a deşeurilor în incinta unităţilor sanitare, s-a
constatat o preocupare pentru îmbunătăţirea condiţiilor de stocare, prin creşterea procentului
de raportare a unităţilor sanitare (comparativ cu anul trecut) care au în dotare sistem de
alimentare/evacuare apă şi ventilaţie. Astfel, s-a evidenţiat o creştere procentuală masivă
(51%) a unităţilor sanitare care şi-au achizitionat cu preponderenţă lăzi frigorifice în vederea
prelungirii duratei de stocare temporară a deşeurilor infecţioase şi anatomo-patologice, la 7
zile. În anul 2015, există în continuare intenţia unităţilor sanitare de a aduce imbunătăţiri
acestor spaţii de stocare.
Referitor la numărul accidentelor înregistrate în rândul personalului medical implicat în
manipularea deşeurilor medicale, s-a constatat o creştere (~10%) a numărul total de accidente
înregistrate şi raportate pentru anul 2015, respectiv 1452, faţă de 1297 în anul 2014. Ca şi în
anul precedent, în anul 2015, se remarcă creşterea numărului accidentelor cu seringi (ace) şi
alte obiecte ascuţite, dar trebuie luat în considerare şi faptul că a crescut numărul unităţilor
sanitare raportoare de date de la 598 anul trecut, la 761 în acest an.
Eliminarea deşeurilor periculoase rezultate din activitatea medicală se realizează prin
incinerare sau depozitare în depozitul de deşeuri. Deşeurile infecţioase (excepţie deşeurile
anatomo-patologice) şi deşeurile înţepătoare–tăietoare care au fost în prealabil tratate prin
decontaminare termica la temperaturi scazute (inclusiv procesate mecanic prin
mărunţire/tocare) pot fi depozitate într-un depozit de deşeuri nepericuloase. Tratarea
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 71
deşeurilor prin decontaminare termică la temperaturi scăzute a anumitor categorii de deşeuri
periculoase medicale se realizează atât în staţii ce operează în mediul privat cât şi în incinta
unităţii sanitare (echipamente proprii), deşeurile tratate fiind nepericuloase, pot fi depozitate
în depozitul de deşeuri nepericuloase din regiunea respectivă. Din datele prezentate în raport
se poate observa faptul că incinerarea este o opţiune de eliminare a deşeurilor într-un procent
de 62% din unităţile sanitare cu paturi publice/private şi un procent de 14% incinerare
concomitent cu tratarea deşeurilor prin decontaminarea termică la temperaturi scazute în
sistem centralizat. Incinerarea se adreseaza unei game mai largi a deşeurilor periculoase
medicale, dar exista totuşi categorii care nu se recomandă a fi procesate prin aceasta metodă.
În Romania, la nivelul anului 2015, există un numar de 11 incineratoare zonale de deşeuri
periculoase care procesează şi deşeuri medicale şi 11 staţii de tratare prin decontaminare
termică la temperaturi scazute a deşeurilor medicale periculoase ce funcţionează în
sistem centralizat.
Instruirea şi formarea personalului implicat în gestionarea deşeurilor rezultate din activitatea
medicală s-au realizat periodic în cadrul unităţilor sanitare. Educarea personalului este
necesară pentru implementarea corectă a legislatiei şi a bunelor practici de gestionare a
deşeurilor rezultate din activitatea medicală. Scopul principal a activitaţii de instruire şi
formare îl reprezintă conştientizarea personalului asupra problemelor legate de sănătate,
siguranţa şi mediu, în domeniul gestionării deşeurilor medicale.
In intervalul 2013-2015, Institutul Naţional de Sănătate Publică prin Centrul Naţional de
Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar (CNMRMC) a eliberat un numar de 573 de
certificate pentru coordonatori ai activităţii de protecţie a sănătăţii în relaţie cu mediul.
Certificatele au fost eliberate în baza instruirii efectuate de către direcţiile de sănătate publică
judeţene şi a municipiului Bucureşti, conform Metodologiei de instruire a personalului
medical implicat în gestionarea deşeurilor rezultate din activitatea medicală.
În anul 2015, la nivelul unităţilor sanitare publice şi private care au raportat date, cantitatea
totala de deşeuri rezultate din activitatea medicala generată şi raportată a fost de 11.980
tone/an. Din aceasta cantitate, aproximativ 9.929 tone/an reprezinta cantitatea totala de
deşeuri periculoase. Din cantitatea totala de deşeuri periculoase, aproximativ 9.432 tone/an
sunt deşeuri infectioase rezultate din activitatea medicală a celor 761 de unităţi sanitare
publice şi private. In ceea ce priveşte cantitatea estimată de deşeuri medicale periculoase,
provenită de la cabinetele medicale (rezultată în urma studiului din 2014) respectiv 5132 t/an,
cumulată cu cantitatea finală de deşeuri periculoase, rezultă o cantitate totala de aproximativ
15061 tone/an deşeuri periculoase, pentru anul 2015. Situaţia completa privind cantitatea
generata de deşeuri rezultate din activitatea medicală, pe coduri, se regăseşte în Anexa II.
În conformitate cu legislatia specifica în vigoare, respectiv Ordinul MS nr. 1226/2012,
deşeurile medicale sunt selectate şi colectate pe noua categorii (coduri), acestea fiind
monitorizate lunar din punct de vedere calitativ şi cantitativ. În anul 2015, s-a constatat o
creştere a numărului unităţilor sanitare raportoare de date privind managementul deşeurilor
medicale, de aproximativ 20%, faţă de anul precedent. În anul 2015 au raportat date 761
unităţi sanitare, iar în anul 2014 – 598 unităţi sanitare, iar creşterea numărului de unităţi
sanitare raportoare reprezintă un indicator de eficienţă în domeniul gestionării deşeurilor
rezultate din activitatea medicală.
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 72
Anexa I - Centralizarea datelor privind cantităţile generate de deşeuri rezultate din activitatea medicală la nivelul judeţelor - anul 2015
Judeţ
Nr. mediu
de
raportare
u.s.
Coduri deşeuri – cantitate generate - exprimata in kg
180101
(180103*)
180102
(180103*) 180103* 180104 180106* 180107 180108* 180109 180110*
Alba 12 6606.03 7027.86 95144.79 6417 4816.03 95.7 3639.6 71.5 0
Arad 13 6069.51 3279.59 133643.96 30683.51 8706.69 0 2080.89 178.87 0
Arges 15 19347.01 12513.85 95370.27 12450 7089.6 125.5 3146 13.8 0
Bacau 16 10151.33 15857.7 171591.1 130940.9 18703.1 105 1369 24.98 12
Bihor 20 33397.25 13514.6 265363 3534.1 19979.2 207.55 1162.5 123.44 0
Bistrita 8 10833.73 12553.5 83042.2 16242 10733 0 66 5.15 0
Botosani 16 15686.19 4396.5 90385.71 48524 529.3 0 768 0 0
Braila 10 13694.21 2535.95 84340.7 6923.75 3418.65 1534.85 322.6 24.28 0
Brasov 19 19384.9 15075.8 257956 10300 9525.5 0 4478.2 35.4 0
Buc 47 132982.67 66346.16 1783645.5 300263.39 64248.01 530.11 29421.13 330.31 0
Buzau 12 6336.36 12127.18 161700.91 3013.66 935.1 0 3057.15 233.2 0
Calarasi 8 2007.11 24869.36 51805.31 31864.96 5256.1 0 400.98 2401.5 0
Caras 9 14830.07 2726.16 73766.27 11475.53 1651.1 0 706.09 17.91 0
Cluj 41 37941.07 21236.14 551747.48 38503.49 34026.55 95.91 14406.3 344.5 4.4
Constanta 31 14943.28 12811.85 159413.03 74820.75 6609.55 52.6 716.95 167.64 0
Covasna 6 3620.25 4658.9 69778.79 8457.5 398 0 641.8 9.7 0
Dambovita 4 3233.2 5965.6 119690.8 23659.5 21244.1 0 1585.5 14.6 0
Dolj 25 14992.57 13307.95 237879.26 50595.94 4342.25 0 3795.06 130.9 0
Galati 15 21042.01 9640.1 193938.57 8573.2 3392.6 60.5 0.1 39.65 0
Giurgiu 4 655.5 2993 27644.7 64151 382 0 33 3 0
Gorj 12 9639.04 4923.1 92945.05 0 6843.21 0 0 187.11 0
Harghita 9 7810.34 6258.56 88593.84 13369.3 3162 67 669 143.8 0
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 73
Judeţ
Nr. mediu
de
raportare
u.s.
Coduri deşeuri – cantitate generate - exprimata in kg
180101
(180103*)
180102
(180103*) 180103* 180104 180106* 180107 180108* 180109 180110*
Hunedoara 16 10006.08 6620.15 138897.64 54403.73 5961.18 224.6 1637.95 95.05 0
Ialomita 7 4063.24 4364.2 47843.63 226.4 8389.8 32 424.5 30.7 0
Iasi 28 24410.3 22262.85 459855.87 173289.54 36205.2 0 4532.38 21.4 0
Ilfov 6 3166.74 2862.45 33915.02 21673 2404.5 0 0 1 0
Maramures 14 4579.02 6236.62 114513.32 7847.28 1175.5 40 3094 45.54 0
Mehedinti 9 8427.97 1671.1 61998.93 663.55 246.4 0 2872.9 0.3 0
Mures 20 80709.91 10393.45 266199.83 114442.23 2105 0 1443.4 345.2 0
Neamt 9 7481.21 4533.53 186880.52 294371.11 1883.65 47 2289.5 2.9 0
Olt 7 11461.17 2061.1 82930.14 29146.07 23557.59 0.15 439.7 133.56 0
Prahova 32 13495.48 13000.35 230164.5 69058.98 4118.3 40 4739.32 64.3 0
Salaj 7 8203.9 3760.7 88468.31 742 1817.5 52 934 63.8 0
SatuM 8 5172.8 5990 74690.27 692 4011.1 0 316.5 31.5 0
Sibiu 16 18095.48 20164.2 235550.43 16377.49 14099.19 0 1240.99 141 6.62
Suceava 31 8601.54 18828.6 113767 49376.97 1967.45 150 2531.8 186.85 8
Teleorman 7 7693.33 4447.86 56526.78 6518.7 6371 459 167 99.55 0
Timis 20 40843.8 17610.85 485047.21 161124.86 7677.05 181.5 5945.23 239.2 0
Tulcea 4 3751.89 4127.78 46683.22 27161.23 173.9 0 91.3 92.7 0
Valcea 11 16958.45 3427.85 84631.15 19046.5 2482 0 2103 0.95 0
Vaslui 7 17961.49 3505.6 97630.05 19910.7 1810.8 0 320 6.35 0
Vrancea 9 3568.32 2184.08 91961.67 21192.51 1214.12 0 570.15 17.5 0
Total 620 703855.8 432672.7 7887542.7 1982028.3 363662.9 4100.97 108159.5 6120.59 31.02
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 74
Anexa II - Centralizarea finală a datelor privind cantităţile generate de deşeuri rezultate din activitatea medicală, la nivel naţional, anul 2015
Coduri
180101
(180103*)
180102
(180103*)
180103* 180104 180106* 180107 180108
*
180109 180110
*
TO
TA
L
Cantitatea totala/tone/2015
41 judete + Municipiul Bucureşti
Nr mediu de raportare a unităţilor sanitare (620)
703.86 432.67 7887.54 1982.03 363.66 4.10 108.16 6.12 0.03
Cantitatea totala/tone
Ministerele cu reţea proprie1
Nr mediu de raportare a unităţilor sanitare (117)
36.07 15.88 294.37 55.52 23.08 2.64 1.37 0.23 0.78
Cantitati totale/tone/2015
Raportate anual de Serviciile de Ambulanţă/Centrele
de Transfuzii Sanguine/Serviciile de Medicină Legală
– DSP (9) / Nr. u.s. – (24)2
4.51 2.99 53.85 0.00 0.15 0.00 0.00 0.01 0.00
Total 744.44 451.54 8235.76 2037.55 386.89 6.74 109.53 6.36 0.81 11979.62
Cantitatea estitmata 3 de deseuri generata de
cabinetele medicale – Nr de cabinete la nivel national
( 27936)
531.61 1707.24 2027.19 2273.89 769.67 253.20 0.86 58.39 95.30
7717.35
Suma 1276.05 2158.78 10262.95 4311.44 1156.56 259.94 110.39 64.75 96.11 19696.97
% Procente
6.48% 10.96% 52.10% 21.89% 5.87% 1.32% 0.56% 0.33% 0.49%
1Nota= Ministere cu retea sanitara proprie (M.A.I.; M.J.; M.Ap.N; M.T.; S.R.I.) 2Nota = datele sunt anuale si provin de la cele (9) DSP-uri, restul Centrelor de Transfuzie Sanguina, Serviciile de Ambulanta Judetene si Serviciile de Medicina Legala au raportat lunar regasindu-se in cantitati totale de la (41 jud.+mun. Bucuresti) 3Nota = Cantitatea estimate in urma studiului derulat in anul 20
14Cantitatea generată şi raportată de aproximativ 761 de unităţi sanitare publice şi private, în ceea ce priveşte deşeurile periculoase rezultate din activitatea medicala este de 9929 t/an, în anul 2015. Cantitatea estimată de deşeuri medicale periculoase, provenită de la aproximativ 27936 cabinete medicale este de 5132 t/an. Cumulat, se ajunge la o cantitate finală de 15061 tone/an deşeuri periculoase medicale, la nivel naţion
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 75
Anexa III – Reprezentare grafică – Harta: localizarea staţiilor de incinerare/tratare termica la
temperaturi scăzute, în sistem centralizat şi localizarea echipamentelor de tratare termica la
temperaturi scăzute în incinta unităţilor sanitare – stare de funcţionare
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 76
CAPITOLUL V
PROTEJAREA SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI ÎN RELAŢIE CU IGIENA
RADIAŢIILOR IONIZANTE
AUDITUL CLINIC AL ACTIVITĂŢII MEDICALE CU RADIAŢII IONIZANTE
Fiz. Loredana Bogdan, Dr. Rita Burkhardt – CRSP Cluj
Introducere
Începând cu anul 2011 s-a propus sinteza naţională “Auditul clinic al activităţii medicale cu
radiaţii ionizante” avînd ca scop iniţial elaborarea pentru prima dată a unei proceduri
naţionale de efectuare a auditului clinic în practica de radiologie de diagnostic şi
intervenţională, în conformitate cu recomandările naţionale şi internaţionale în vigoare şi apoi
implementarea ei în unităţile radiologice.
S-a considerat utilă elaborarea unei forme preliminare a procedurii de audit clinic pe
parcursul anului 2011, pe baza Publicaţiei 1425 din IAEA Human Health Series No. 4, Viena,
January 2010, şi aplicarea ei în cadrul unui studiu pilot în câteva unităţi medicale
reprezentative din Cluj în perioada 2012-2015.
În urma aplicării formei preliminare a procedurii de audit clinic s-au identificat numeroase
beneficii ale aplicării auditului clinic în practica radiologică printre care menţionăm: creşterea
comunicării şi conştientizării bunelor practici în unităţile medicale; îmbunătăţirea serviciilor
medicale radiologice din punctul de vedere al calităţii îngrijirii şi radioprotecţiei pacientilor -
optimizarea practicii (creşterea raportului beneficiu / risc); standardizarea mai bună a
procedurilor şi practicilor; confirmarea bunelor practici; identificarea neconformităţilor din
cadrul practicilor şi evidenţierea nevoilor în ceea ce priveşte resursele. Toate acestea fac
dovada că auditul clinic reprezintă un bun instrument de auto-reglementare şi de management
pentru instituţie, oferind o mai bună privire de ansamblu asupra responsabilităţilor
angajaţilor.
În acelaşi timp au fost evidenţiate şi o serie de aspecte legate de implementarea în practică a
auditului clinic la nivel naţional cum ar fi lipsa de auditori externi instruiţi, lipsa de personal
intern calificat (ca număr şi timp de lucru dedicat), necesitatea clarificării surselor de
finanţare, lipsa unor ghiduri şi criterii de bună practică recunoscute la nivel naţional. Astfel
că, în fiecare an, obiectivele sintezei s-au axat pe studiul acestor aspecte în vederea
soluţionării lor.
În anul 2013 s-au urmărit în principal două aspecte: stabilirea şi implementarea procedurii de
audit clinic astfel încât să reducă acţiunile inutile care se suprapun cu alte sisteme de evaluare
a calităţii şi cu inspecţiile de reglementare; lipsa de înţelegere fundamentală a obiectivelor,
conţinutului şi beneficiile aşteptate de audituri clinice pentru procedurile radiologice
medicale.
Mai mult, s-a identificat ca necesitate elaborarea unui proiect de act normativ în domeniul
auditului clinic al activităţii medicale cu radiaţii ionizante care să reglementeze aceste
aspecte, în contextul transpunerii în legislaţia naţională a Directivei 59/2013/ Euratom şi a
celor mai recente recomandărilor internaţionale specifice.
În anul 2014 s-au urmărit ca aspecte principale: dezvoltarea unor metodelor de audit
adecvate, care să conducă mai mult la simplificarea procesului de evaluare decât la
supraîncărcarea sistemului şi la creşterea nejustificată a costurilor şi întocmirea planului
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 77
strategic privind elaborarea unui proiect de act normativ referitor la auditul clinic al activităţii
medicale cu radiaţii ionizante.
În anul 2015, în cadrul prezentei sinteze privind auditul clinic al activităţii medicale cu
radiaţii ionizante, s-au urmărit ca aspecte principale revizuirea procedurilor de audit intern pe
baza feedbakului din studiul pilot, asfel încat să se evite supraîncărcarea sistemului şi
creşterea nejustificată a costurilor şi întocmirea planului strategic privind elaborarea unui
proiect de act normativ referitor la auditul clinic al activităţii medicale cu radiaţii ionizante.
Metodologie aplicată în anul 2015
În vederea revizuirii procedurilor de audit intern pe baza feedbakului din studiul pilot s-a
efectuat auditul clinic conform metodologiei propuse în studiul pilot într-o unitate radiologică
şi s-au discutat posibiliăţile de revizuire a procedurilor de audit clinic intern în funcţie de
feedback-ul obţinut şi de ultimele recomandări ale Societăţii Europene de Radiologie (ESR).
În vederea întocmirii planului strategic privind elaborarea unui proiect de act normativ
referitor la auditul clinic al activităţii medicale cu radiaţii ionizante, în anul 2015 s-au
desfăşurat urmatoarele activităţi:
- întocmirea analizei SWOT privind elaborarea unui proiect de act normativ referitor la auditul
clinic al activităţii medicale cu radiaţii ionizante;
- întocmirea planului strategic privind elaborarea proiectului de act normativ si stabilirea
actiunilor prioritare;
- analiza literaturii de specialitate şi a celor mai recente recomandări internaţionale în vederea
elaborării unui proiect de act normativ privind auditul clinic;
- selectarea standardelor de bună practică şi a recomandărilor internaţionale bazate pe ultimele
dovezi ştiinţifice specifice pentru fiecare tip de practică radiologică.
Pentru a creşte gradul de deschidere a personalului implicat în practica radiologică faţă de
auditul clinic s-a elaborat în draft un material informativ privind necesitatea şi beneficiile
implementării auditului clinic în practica radiologică.
Rezultate
În urma efectuării auditului clinic ca studiu pilot în perioada 2012-2015 s-au identificat
numeroase beneficii ale aplicării auditului clinic în practica radiologică (creşterea
comunicării interdisciplinare, conştientizarea bunelor practici, îmbunatatirea serviciilor
medicale în sensul optimizării practicii prin creşterea raportului beneficiu-risc, identificarea
neconformităţilor şi evidenţierea nevoilor referitor la resurse).
În vederea elaborării unui act normativ privind auditul clinic, s-a efectuat o analiză SWOT
(tabelul 1) pe baza careia s-a conturat un Plan strategic (tabelul 2) care stabileşte obiectivele
generale, propune modalităţi de realizare a acestor obiective la nivel naţional, cât şi
activităţile prioritate care pot fi efectuate la nivelul CRSP.
Tabel 1. Analiza SWOT privind elaborarea unui proiect de act normativ referitor la auditul
clinic al activităţii medicale cu radiaţii ionizante Carac-
teristici
interne
PUNCTE TARI
1. Activităţile desfăşurate în cadrul
sintezei “Auditul clinic al activităţii
medicale cu radiaţii ionizante” (2011-2015):
- elaborarea formei preliminare a
procedurii de audit clinic, elaborată pe baza
Publicaţiei 1425, IAEA 2010
- implementarea studiului pilot pe judeţul
Cluj - elaborarea materialului de informare a
conducerii unităţilor medicale si societăţilor
PUNCTE SLABE
1. Lipsa unei viziuni privind modul de
implementare în practică a auditului
clinic conform recoman-dărilor internaţionale, mai exact:
- cine efectuează auditul clinic
- cine pregateşte şi care e curricula
- cine certifică auditorii interni / externi
- cine suportă costurile auditurilor
2. Lipsa unei echipe interdisciplinare (grup de lucru) care să se implice în
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 78
profesionale asupra necesităţii şi beneficiilor
auditului clinic
- documentare privind cerinţele normelor
în vigoare la nivel naţional specifice
practicii medicale cu radiaţii ionizante şi a
recomandărilor internaţionale
elaborarea actului normativ
Factori
externi
OPORTUNITĂŢI
1. Legal: - Necesitatea transpunerii în
legislaţia naţională a Directivei
59/2013/Euratom şi a recomandărilor
specifice
- Necesitatea creşterii rolului expertului în
fizică medicală, in conformitate cu RP 174
prin modificarea Ordinul comun nr.
1272/2006 MSP si nr.266/2006 CNCAN.
2. Profesional: Existenţa Ghidului de
utilizare a examenelor radiologice şi
imagistice medicale, Ediţia 1 2005
3. Economico-social: Nevoia de
îmbunătăţire a calităţii serviciilor de
sănătate din punctul de vedere al siguranţei,
eficienţei, eficacităţii, rentabilităţii şi
orientării spre pacient, în vederea creşterii
gradului de satisfacţie al pacientului
AMENINŢĂRI
1. Legal: - Nu există acte normative
referitoare la audit clinic în sistemul de
sănătate (dat fiind ca activitarea medicală cu
radiaţii ionizante reprezintă doar o
componentă / etapă a actului medical)
- Lipsa menţionării în legislaţia naţională a
persoanelor sau organismelor responsabile
cu efectuarea auditului clinic
2. Profesional: - Lipsa de înţelegere
fundamentală a beneficiilor aplicării
auditului clinic şi gradul scăzut de
deschidere a societăţilor profesionale în
vederea implicării lor în auditul clinic
- Lipsa standardelor de bună practică şi a
recomandărilor specifice pentru fiecare tip
de practică general acceptate de către
societăţile naţionale
Tabel 2. Plan strategic – actiuni prioritare Obiective Propunere de realizare Activitate CRSP Cluj
1 Adoptare ghiduri de bună
practică la nivel naţional
Stabilirea ghidurilor de bună
practică de catre Societăţi
profesionale sau comitete de
lucru (inter-disciplinare) la
nivel MS
Intocmire lista cu ghiduri de
bună practică şi reco-mandări
internaţionale bazate pe
ultimele dovezi ştiinţifice
specifice
2 Creşterea gradului de
conştientizare în randul
personalului de specialitate
Organizarea de catre MS a
unor campanii de infor-mare
şi diseminare mate-riale
informative pe site
Elaborare materiale de
informare asupra necesităţii şi
beneficiilor auditului clinic
3 Stabilirea structurii
organizaţionale necesare
efectuării auditului clinic:
resurse materiale şi umane,
responsabilitati
Crearea unor structuri de :
- efectuare audit clinic
- pregătire/certificare
personal
Asigurare suport pentru
pregatirea şi certificarea
personalului
4 Elaborare act normativ
privind implementarea
auditiului clinic
Modificare ordin 1393/2010
prin adaugarea de ghiduri de
bună practică
Elaborare act normativ
referitor la auditul clinic al
activităţii medicale cu
radiaţii ionizante
Elaborare drafturi ( in urma
feedback-ului primit de la
Comisiile de lucru sau
Societătile profesionale)
Elaborare formă finală a
procedurii de audit clinic în
practica de radiologie de
diagnostic şi intervenţională
Deoarece activitatea de audit presupune examinarea practicii radiologice şi evaluarea ei în
raport cu un referenţial, s-a considerat prioritară documentarea si selectionarea ghidurilor de
bună practică şi recomandărilor internaţionale bazate pe ultimele dovezi ştiinţifice specifice
pentru fiecare tip de practică radiologică (prezentate în tabelul 3).
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 79
Tabel 3. Selecţia ghidurilor de bună practică şi a recomandărilor internaţionale Denumire document/ anul publicării Emitent Link-uri utile
Documente de referință privind auditul clinic
RP 159/2009– Recomăndările Comisiei Europene
privind auditul clinic pentru practicile medicale
radiologice
Comisia Europeană http://ec.europa.eu/energy/e
n/content/radiation-
protection-documents
Directiva 59/2013
RP 174/2014 – Recomandări europene privind
expertul în fizică medicală
Publicaţia IAEA 1425/2010, Human Health Series
no. 2 – QUAADRIL
Agenţia Interna-
ţională pentru
Energie Atomică,
IAEA Viena
http://www-
pub.iaea.org/books/IAEAB
ooks/Series/140/Human-
Health-Series
Ghiduri /recomandări europene:
EUR 16260 /1996 - Criterii de calitate pentru
imaginile radiografice
Comisia Europeană http://ec.europa.eu/energy/e
n/content/radiation-
protection-documents EUR 16261/1996 - Criterii de calitate pentru
imaginile radiografice pediatrice
EUR 16262/1999 - Criterii de calitate pentru
imaginile computer tomografice
RP136 – Recomandari de radioprotecţie în
expunerile dentare
RP172 – Recomandari privind expunerile computer
tomograf volumetric (CBCT)
RP178 – Recomandări de referinţă pentru imagistica
medicală
Recomandări privind asigurarea calităţii:
EUREF Recomandări Europene pentru asigurarea
calităţii în diagnosticul si screeningul cancerului de
sân - Supliment / 2013
Comisia Europeană http://ec.europa.eu/energy/e
n/content/radiation-
protection-documents
EUREF Protocolul European pentru Tomosinteză,
versiunea 1.0/2015
IAEA HHS 2 Asigurarea calităţii în mamografia
ecran-film
Agenţia Interna-
tională pentru
Energie Atomică,
IAEA Viena
http://www-
pub.iaea.org/books/IAEAB
ooks/Series/140/Human-
Health-Series
IAEA HHS 17 Asigurarea calităţii în mamografia
digitală
IAEA HHS 19 Asigurarea calităţii în tomografia
computerizată
IAEA HHS 24 Dozimetria pentru pacienţii
pediatrici
IAEA TRS 457 Dozimetria în radiologia de
diagnostic
Instrumente pentru auditul clinic
ESR - Standarde de bază privind securitatea
pacientului şi instrumente de audit
Societatea Europeană
de Radiologie (ESR)
https://www.myesr.org
Healthcare Quality Improvement Partnership,UK HQIP http://www.hqip.org.uk
Urmatorul pas ar fi transpunerea acestor recomandari, împreună cu societăţile profesionale
(sau grupuri / comitete de lucru), în ghiduri de bună practică pentru fiecare specialitate, clare,
reprezentative, cost-eficiente, flexibile, aplicabile clinic, revizuibile, capabile de transpus în
criterii de audit explicite şi adoptarea lor prin modificarea Ordinul MS nr. 1393/08.11.2010
privind aprobarea Ghidurilor de practică medicală pentru specialităţile radiologie-imagistică
medicală.
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 80
Concluzii
Aplicarea cu periodicitate a auditului clinic în practica radiologică (sub forma de studiu pilot)
a demonstrat faptul ca auditul clinic este un bun instrument de management, oferind o privire
de ansamblu asupra elementelor esentiale ale calitatii actului medical cât şi asupra punctelor
slabe ale serviciilor clinice.
Totuşi, prioritar elaborării unui act normativ este crearea unui mediu adecvat la nivel naţional
şi local, prin implicarea atât a organismelor profesionale (ex. Colegiul Medicilor, Societatea
Română de Radiologie) cât şi a organismelor de reglementare (MS, CNCAN) pentru:
- adoptarea ghidurilor de bună practică specifice pentru fiecare tip de practică general acceptate
de către societăţile naţionale;creşterea gradului de conştientizare în randul personalului de
specialitate – prin diseminarea pe web-site-ul INSP/MS a materialelor de informare asupra
necesităţii şi beneficiilor auditului clinic;
- elaborarea de resurse informaţionale specifice pentru instruirea personalului şi de instrumente
utile în aplicarea auditurilor clinice personalizate
- crearea unor structuri pentru pregătirea şi certificarea personalului şi aplicarea auditului
clinic.
Un termen realist de finalizare a actului normativ privind auditul clinic în practica radiologică
şi a normelor lui de aplicare este anul 2018, odată cu intrarea în vigoare a transpunerii
Directivei 59/2013EURATOM în legislaţia naţională legată de expunerile medicale la radiaţii
ionizante.
Bibliografie
Legislaţie naţională
- HG 1414/18.11.2009 - pentru înfiintarea, organizarea şi funcţionarea INSP
- Ordinul MS nr. 422 din 29 martie 2013 privind aprobarea Normelor tehnice de realizare a
programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2013 şi 2014
- Normele privind radioprotecţia persoanelor în cazul expunerilor medicale (NSR-04),
aprobate prin Ordinul comun MSF si CNCAN, nr. 285/79/2002, M.O. Partea I, nr. 446 bis
din 25 iunie 2002, ca transpunere a Directivei Consiliului 97/43/Euratom
- Ordinul MS nr. 1393/08.11.2010 privind aprobarea Ghidurilor de practică medicală pentru
specialităţile radiologie-imagistică medicală şi medicină nucleară
Recomandări internaţionale - RP 159/2009 – Recomandările Comisiei Europene privind auditul clinic pentru practicile
medicale radiologice (RDG, MN, RT)
- Directiva 59/2013/Euratom de stabilire a normelor de securitate de bază privind
protecţia împotriva pericolelor prezentate de expunerea la radiaţiile ionizante şi de abrogare
a Directivelor 89/618/Euratom, 90/641/Euratom, 96/29/Euratom, 97/43/Eura- tom şi
2003/122/Euratom.
- RP 174/2014 – Recomandări europene privind expertul în fizică medical
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 81
SUPRAVEGHEREA CONŢINUTULUI RADIOACTIV AL APELOR MINERALE ŞI
EVALUAREA EFECTULUI ASUPRA STĂRII DE SĂNĂTATE -2015
Chim. Edda Prodan, Dr. Burkhardt Rita- CRSP Cluj
Introducere
Scopul aplicării acestei metodologii este protejarea sănătăţii populaţiei şi prevenirea
îmbolnăvirilor asociate radiaţiilor ionizante prin supravegherea conţinutului radioactiv al
apelor minerale naturale îmbuteliate destinate consumului alimentar. Activitatea de
supraveghere a radioactivităţii apelor minerale destinate consumului alimentar este necesară
pentru menţinerea dozei efective prin ingestie în limitele recomandate de norme şi face parte
din responsabilităţile sistemului de sănătate publică.
Apa minerală îmbuteliată a devenit un important element în alimentaţie, pentru unele zone
geografice şi pentru anumite categorii sociale apa minerală naturală devenind principala sursă
de aport de apă. Consumul mediu anual la noi în ţară este de aproximativ 45 litri pe locuitor,
tendinţa fiind crescătoare.
Lista apelor minerale naturale recunoscute în România a fost publicată de către Agenţia
Naţională a Resurselor Minerale în Ordinul Nr. 4/2013 în Monitorul Oficial din 14.01.2013.
Cerinţele legislative naţionale referitoare la radioactivitatea apelor minerale conform
Hotărârii 1020 din 2005 pentru aprobarea Normelor tehnice de exploatare şi comercializare a
apelor minerale sunt: supravegherea radioactivităţii apelor minerale la sursă, doza efectivă
anuală datorate ingestiei de apă < 0,1 mSv/an.
Metodologie Sinteza se bazează pe rezultatele analizelor efectuate în cadrul Laboratoarelor de Igiena
Radiaţiilor Ionizante din cadrul DSP teritoriale acreditate (LIRI DSP Cluj, Galati, Harghita,
Iasi, Sibiu), centralizate, sistematizate şi interpretate la centrul coordonator CRSP Cluj-
Napoca. Supravegherea radioactivităţii apelor minerale constă în analiza radioactivităţii alfa
şi beta globale a apelor minerale naturale destinate consumului uman, exploatate pe teritoriul
României; analiza radiochimică pentru apele care prezintă activitate αglobală>0,1 Bq/L şi/sau
βglobală>1 Bq/L şi verificarea realizării unei doze efective sub 0,1mSv/an. Criteriul limitativ
de doză este îndeplinit în cazul b); a)implică realizarea condiţiei b).
a) Λα globală < 0,1 Bq/l şi
Λβ globală –ΛK-40< 1 Bq/l
b) Σi{Λi x Can x hi} < 0,1mSv/an,
Λi concentraţie de activitate a radionuclidului i [Bq/l]
Can consum mediu anual [l/an]
hi factor de conversie încorporare-doză prin ingestia i [mSv/Bq].
Metodele de analiză de referinţă utilizate sunt: SR ISO 9696/2013 Calitatea apei. Măsurarea
activităţii alfa globale la apa nesalină, SR ISO 9697/2013 Calitatea apei. Măsurarea
activităţii beta globale la apa nesalină, STAS 10447-3:1996 Apă. Determinarea conţinutului
de Radiu-226, STAS 11592-83 Apă. Determinarea conţinutului de K-40.
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 82
Rezultate şi concluzii În anul 2015 au fost analizate 45 probe de ape minerale naturale îmbuteliate reprezentative în
ceea ce priveste consumul alimentar.
Pentru apele care au prezentat valori sub limita de detecţie s-a reprezentat valoarea activităţii
minime detectabile.
In cazul în care concentraţia de activitate α globala < 0,1 Bq/l şi concentraţia de activitate β
globală < 1 Bq/l , doza efectivă totală anuală datorată ingestiei de apă este mult inferioară
valorii de referinţă de 0.1mSv/an.
In cazul apelor puternic mineralizate, metoda radiometrică a determinării concentratiei de
activitate alfa şi beta globală are o sensibilitate redusă, incertitudinile experimentale asociate
măsuratorilor radiometrice sunt relativ mari deoarece valorile măsuratorilor probelor sunt
foarte apropiate de cele de fond.
Pentru trei dintre apele minerale naturale carbogazoase puternic mineralizate s-au efectuat
comparări interlaboratoare.
Pentru analiza conţinutului radioactiv scăzut al apelor puternic mineralizate sunt necesare
analize radiochimice şi masurători spectrometrice pentru care capacitatea laboratoarelor de
igiena radiaţiilor ionizante este redusă.
Rezultatele obţinute au aratat că apele minerale naturale îmbuteliate analizate, prezintă
activităţi ce asigură o doză efectivă totală anuală sub 0,1 mSv, astfel fiind îndeplinite
condiţiile de potabilitate pentru probele analizate.
Riscurile asociate prezenţei radionuclizilor naturali în apa minerală naturală destinată
consumului alimentar trebuie luate în considerare deşi contribuţia la doza efectivă totală
anuală este foarte mică. Abordarea bazată pe supravegherea radioactivităţii alfa şi beta
globală este utilă, însă oferă doar valori orientative. Obţinerea unor valori superioare valorii
de referinţă 0.1Bq/l pentru activitatea alfa globală, respectiv 1Bq/l pentru activitatea beta
globală nu implică neapărat un risc potenţial pentru sănătate, deoarece riscul potenţial este
funcţie de radiotoxicitatea nuclizilor prezenţi în produsul finit şi de consumul mediu anual al
acestui produs destinat consumului alimentar.
Datele prelucrate, centralizate şi sistematizate în perioada 2011-2015 în cadrul Programului
Naţional de Sănătate II, obiectivul 2 arată că doza efectivă totală anuală datorată consumului
alimentar de apă este sub 0,1 mSv/an.
SUPRAVEGHEREA STĂRII DE SĂNĂTATE A POPULAŢIEI DIN JURUL
OBIECTIVELOR NUCLEARE MAJORE
Dr. Silvia Teodorescu, Dr. Alexandra Cucu, Dr. Cristina May
Direcţiile de Sănătate Publică judeţene - Laboratorul de Igiena Radiaţiilor Ionizante: Argeş,
Braşov, Constanţa, Dolj.
În contextul în care frecvenţa îmbolnăvirilor de cancer este în continuă creştere, în România
şi în întreaga lume, pentru a putea aprecia eventualul impact al unui incident radiologic
asupra populaţiei, este esenţială existenţa unui nivel de referinţă – un tablou general al stării
de sănătate a populaţiei înainte de incident, şi în perioada de funcţionare normală a instalaţiei
nucleare.
Metodologia de lucru include analiza stării de sănătate a populaţiilor supravegheate si
supravegherea epidemiologică a frecvenţei neoplasmelor în zonele de influenţă a obiectivelor
nucleare majore
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 83
Populaţie: Supravegherea interesează toţi locuitorii cu domiciliul stabil în localităţile din
vecinătatea obiectivelor nucleare din ţara noastră, precum şi locuitorii rezidenţi în zona de
influenţă a centralei nucleare din ţara vecină, Bulgaria. Aceste zone sunt: Zona Bechet, aflata
în aria de influenţă a centralei nuclearo-electrice de la Kozlodui; Zona Cernavodă - în jurul
centralei nuclearo-electrice;Zona Feldioara – în vecinătatea Uzinei R; Zona Mioveni - în aria
de influenţă a FCN Piteşti
Rezultate
Zona Cernavoda
Numărul total de persoane raportate pentru zona de supraveghere din jurul CNE-Cernavoda
este de 94219 (45121 bărbaţi şi 49098 femei). Distribuţia acestei populatii evidenţiază
predominenţa grupelor de copii şi tineri 5-19 ani, a populatiei tinere 25-29 de ani si a
populatiei de vârsta activă 40 - 49 de ani faţă de structura populaţiei pe întreaga ţară.
Mortalitatea generală
Raportul standardizat al mortalităţii generale în anul 2015 în zona Cernavoda (decese
observate/decese aşteptate) este de 52,926%.
Incidenţa tumorilor solide
Au fost validate şi introduse în calcul un număr de 218 fişe de înregistrare a cazurilor noi de
tumori solide. Rata incidenţei tumorilor solide a fost de 228.530/ 100.000 de locuitori.
La bărbaţi, cele mai frecvente localizări au fost pulmonară, vezica urinara, prostata, cerbral,
cutanat si hepatic. La femei, localizările cele mai frecvente au fost înregistrate la nivelul
colului uterin, sanului, cerebral, bronho-pulmonar, colon si ovar.
Incidenţa leucemiilor şi limfoamelor
Au fost înregistrate în zona Cernavoda un număr de 9 cazuri noi de leucemie sau limfom,
ceea ce înseamnă o rată a incidenţei de 9,55 cazuri noi /100000 de locuitori.
Zona Bechet
Numărul total de persoane raportate pentru zona de supraveghere de pe teritoriul României a
CNE Kozlodui este de 75136 (36483 bărbaţi şi 38653 femei). Distribuţia pe grupe de vârstă si
gen evidenţiază predominenţa grupelor de copii şi tineri şi a populatiei vârstnice peste 60 de
ani faţă de structura populaţiei pe întreaga ţară
Mortalitatea generală
Numărul total de decese a fost de 1187, adică o rată a mortalităţii de 10.44/1000 de locuitori.
Mortalitatea pe ţară în anul 2014 a fost de 12,62/1000. Raportul standardizat al mortalităţii
generale în anul 2015 în zona Bechet (decese observate/decese aşteptate) este de 86,834%.
Incidenţa tumorilor solide
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 84
Au fost validate şi introduse în calcul un număr de 207 fişe de înregistrare a cazurilor noi de
tumori solide. Dintre acestea, 125 sunt înregistrate la bărbaţi şi 82 la femei. Rata incidenţei
tumorilor solide a fost de 199,906/ 100.000 de locuitori.
La bărbaţi cele mai frecvente localizări au fost pulmonară, vezica urinara, hepatic, prostata,
gastric si colon. La femei cele mai frecvente localizari ale neoplasmelor sunt la nivelul
sanului, rectului, colului uterin, sistemului respirator si uter. (fig. 19)
Incidenţa leucemiilor şi limfoamelor
În decursul anului 2015, au fost înregistrate în zona Bechet un număr de 7 cazuri noi de
leucemie sau limfom 3 bărbaţi şi 4 femeie), ceea ce înseamnă o rată a incidenţei specifice
prin leucemii/limfom de 9,3 cazuri noi la 100000 de locuitori.
Zona Mioveni
Populaţia inclusă în supraveghere în zona Mioveni cuprinde 72353 de locuitori ( 35258
barbati si 37095 femei ). Structura populatiei evidentiaza o predominanta a populatiei tinere
in zona supravegheata fata de valorile de la nivelul tarii.
Mortalitatea generală
Numărul total de decese prin toate cauzele a fost de 355, (din acestea 173 inregistrandu-se
pentru genul masculin si 182 pentru cel feminin.) adică o rată a mortalităţii de 4,892/1000 de
locuitori, în timp ce mortalitatea pe ţară în anul 2014 a fost de 12,62/1000. Raportul
standardizat al mortalităţii generale în anul 2015 în zona Mioveni (decese observate/decese
aşteptate) este de 45.561%.
Incidenţa tumorilor solide
Au fost înregistrate 145 de cazuri noi de tumori solide (76 bărbaţi şi 67 femei). Rata bruta a
incidenţei tumorilor solide a fost de 130,673/ 100.000 de locuitori.
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 85
La bărbaţi cele mai frecvente localizări au fost pulmonară, prostata, pancreas, rect si cutanat. La
femei cele mai frecvente localizari ale neoplasmelor sunt la nivelul colului uterin, sanului,
colonului, stomacului si pielii
Incidenţa leucemiilor şi limfoamelor
În decursul anului 2015, au fost înregistrate un număr de 2 cazuri noi de leucemie sau limfom
doar la genul feminin, ceea ce înseamnă o rată a incidenţei de 0.027 cazuri noi la 1000
locuitori.
Zona Feldioara
Populaţia supravegheată din zona Feldioara in anul 2015, include 11066 locuitori (5821
barbati si 5245 femei). Structura pe grupe de vârstă evidenţiază un aspect de populaţie tânără, cu
predominenţă a populaţiei de copii şi tineri până la 40 de ani şi cu proporţii de vârstnici mult mai
mici decât cele de la nivelul întregii ţări.
Mortalitatea generală
Au fost înregistrate un număr de 78 de decese prin toate cauzele (42 la bărbaţi şi 36 la femei).
Rata de mortalitate generală fiind de 14,871/1000 locuitori (mortalitatea generală la nivelul
întregii ţări în anul 2013 a fost de 12.625/1000 de locuitori).
Incidenţa tumorilor solide
În anul 2015 au fost înregistrate 22 cazuri noi de tumori solide in zona Feldioara,11 cazuri au
fost inregistrate cu diagnostic de cancer numai la deces. Dintre acestea, 11 cazuri au fost
bărbaţi şi 11 cazuri femei. Rata bruta a incidenţei tumorilor solide a fost de 131,42/ 100.000
de locuitori.
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 86
Cele 11 cazuri la femei au fost localizate la nivelul colonului, sânului, ovarului, ficatului si
pielii. La bărbaţi, 5 dintre cele 11 cazuri au fost cu localizare pulmonară, deasemenea au fost
mai frecvente cele ale intestinului gros si pancreasului.
Incidenţa leucemiilor/limfoamelor
În anul 2015, în zona Feldioara nu s-au raportat cazuri noi de leucemii/limfoame.
SUPRAVEGHEREA EXPUNERII PROFESIONALE LA RADIAŢII IONIZANTE A
PERSONALULUI MEDICAL
Ing. Anca Sorescu, Dr. Alexandra Cucu, Fiz. Nicoleta Mozǎceanu - Laborator Igiena
Radiaţiilor CRSP Bucureşti – INSP
Laboratoarele de Igiena Radiaţiilor – Direcţiile de Sănătate Publică teritoriale
Activitatea de supraveghere a expunerii profesionale la radiaţii ionizante a personalului
medical face parte din programul naţional de sănătate publică, PNII, de monitorizare a
factorilor determinanţi din mediul de viaţă şi de muncă, şi este necesară în vederea menţinerii
nivelului de expunere la radiaţii în limitele prevazute de normele de radioprotecţie ale
personalului expus profesional.
Scop: Supravegherea dozimetrică a personalului expus profesional din domeniul medical este
efectuată de către Laboratoare de dozimetrie individuală şi are ca scop principal înregistrarea
şi menţinerea dozelor în limitele de doză impuse de normele CNCAN.
Obiective: Obiectivele lucrǎrii vizează:
- supravegherea personalului medical expus profesional la radiaţii ionizante;
- determinarea nivelului expunerii profesionale individuale pentru personalul reţelei MS de
igiena radiaţiilor.
Metododologie: Informaţiile privind unităţile nucleare din domeniul medical au fost
furnizate de către Direcţiile de Sănătate Publice Judetenţe şi a municipiului Bucureşti.
Determinarea nivelului expunerii profesionale individuale pentru personalulul reţelei MS de
igiena radiaţiilor prin dozimetrie individuală a fost realizată prin metoda film-dozimetrică.
Mărimea operaţională utilizată pentru evaluarea dozei la nivelui întregului organism este
echivalentul de doză Hp(10) pentru toate tipurile de activitate, conform normelor CNCAN.
Rezultate: Rezultatele supravegherii au evidenţiat:
Numărul unităţilor nucleare (UN) din domeniul medical a crescut constant de la 3278 în anul
2012, la 3537 în 2015.
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 87
Fig. 1. Distribuţie unităţi nucleare arondate Direcţiilor de Sănătate Publică cu LIR, domeniul
medical, 2013 - 2015
Din perspectiva distribuţiei teritoriale cele mai multe unităţi nucleare medicale se află
constant, în zona de asistenţă a DSP Bucureşti conform ilustrării din Fig.2.
Fig. 2. Distribuţie unităţi nucleare arondate DSP-urilor cu LIR, domeniul medical, 2015
În ceea ce priveşte instalaţiile utilizate în cadrul unităţilor nucleare din domeniul medical,
acestea sunt în majoritate de ultimă generaţie, fabricate în ultimii ani, însǎ mai există instalaţii
fabricate în jurul anilor 1970 ( Rx grafie clasică în spitale de stat).
Din perspectiva personalului expus profesional la radiaţii ionizante din cadrul unităţilor
medicale, în continuare se remarcă o uşoară creştere a personalului expus profesional din
sectorul medical: de la 9345 în anul 2010 la 11482 în anul 2015.
Distribuţia acestuia evidenţiază un plus de activitate pentru majoritatea Laboratoarelor de
Igiena Radiaţiilor (LIR), în special pentru cele din teritoriul de competenţă al DSP Bucureşti,
Iaşi şi Timiş, conform graficului din Fig. 3.
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 88
Fig. 3. Distribuţie personal unitaţi nucleare arondate DSP-urilor cu LIR, domeniul
medical, 2012 - 2015
În cursul anului 2015 au fost raportate 2 cazuri de depăşire de doză ale personalului medical
expus la radiaţii ionizante de către serviciile de dozimetrie individuală (1 caz în Bucureşti şi 1
caz în Galaţi), dozimetrele fiind expuse accidental; persoanele expuse la radiaţii ionizante
sunt supravegheate medical conform legislaţiei în vigoare (Directiva 96/29/EURATOM).
În privinţa nivelurilor măsurate ale echivalentului de doză, Hp(10), din rezultatele activităţii
de dozimetrie individuală, ale Laboratorului de dozimetrie din cadrul Laboratorului de Igiena
Radiaţiilor – INSP, în anul 2015 pentru un număr de 2135 expusi monitorizaţi prin metoda
film-dozimetrică, din care 1983 persoane din sectorul sanitar, observăm că frecvenţa mai
mare a dozelor mari se înregistrează în medicina nucleară şi radiologia de diagnostic.
Rezultatele privind distribuţia expuşilor în funcţie de nivelul de doză şi domeniul de activitate
sunt prezentate in Tabelul nr. 1.
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 89
DENUMIRE ACTIVITATE ACTIVITATE <0.17
0,17-
0,2 0,2-0,5 0,5-1 1-2 2-5
5-
10
10-
15
15-
20
20-
50 >50
Total
exp.
RADIOLOGIE DIAGNOSTIC M10 P 1393 1 3 4 5 3 1409
D 0 0.17 0.83 2.76 6.59 9.02
RADIOLOGIE
INTERVENTIONALA M11 P 68 68
D 0
RADIOLOGIE
CHIRURGICALA M13 P 4 1 4 9
D 0 0.17 0.87
RADIOTERAPIE M20 P 12 2 4 18
D 0 0.34 0.92
MEDICINA NUCLEARA M30 P 9 6 5 6 5 31
D 0
1.98 4.11 7.6 17.1
RADIOLOGIE DENTARA M40 P 217 2 2 2 223
D 0 0.35 0.73 1.37
MEDICINA VETERINARA M50 P 21 P-Numar persoane 21
D 0
D-Doza colectiva (mSv x om)
ALTE UTILIZARI MEDICALE M90 P 75 4 79
D 0
1.38
SERVICE E0 P 7 7
D 0
EDUCATIE NIVEL SUPERIOR E1 P 11 11
D 0
CERCETARE RADIATIE E2 P 103 2 2 107
SECURITATE SI INSPECTIE D 0 0.34 0.55
1983
Observatii:
1. Doza este Hp(10) pentru dozimetrul purtat la piept, sub sorţul de protectie
2. La calculul dozei se ia in considerare ,,densitatea de innegrire neta" (brut - voal)
3. Conform art. 1.1.6.1, din anexa nr.13 a Normelor de dozimetrie individuala, sunt inregistrate in fisele de dozimetrie individuala
numai valorile mai mari decat nivelul de inregistrare, respectiv 0.17 mSv, stabilit de norme
Tabel 1. Evidenţa expusilor profesional la radiaţii ionizante din sectorul sanitar în perioada
01.01.2015 - 31.12.2015 monitorizaţi de Laboratorul de Dozimetrie Individuală - LIR CRSP
Bucureşti.
.
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 90
EXPUNEREA MEDICALA A POPULATIEI LA RADIATII IONIZANTE
Dr. Fiz. Olga Gîrjoabǎ, Dr. Alexandra Cucu – INSP –CRSP Bucuresti
Colaboratori:
Laboratoarele de Igiena Radiaţiilor din cadrul Direcţiilor de Sǎnǎtate Publicǎ teritoriale
Sinteza naţionalǎ „Expunerea medicalǎ a populaţiei de radiaţii ionizante” prezintǎ anual
rezultatele estimǎrii nivelului expunerii populaţiei datorat examinǎrilor medicale cu radiaţii
ionizante, pe baza datelor înregistrate şi raportate de cǎtre furnizorii de servicii de radiologie
şi imagisticǎ medicalǎ, conform prevederilor Ordinului M.S. nr. 1542/2006 şi Ordinului M.S.
nr. 1003/2008. Scopul acestei sinteze naţionale este optimizarea calitǎţii actului radiologic şi
reducerea riscului asociat expunerilor medicale la radiaţii ionizante.
Prezentul raport se bazeazǎ pe datele înregistrate şi raportate în anul 2015 de cǎtre furnizorii
de servicii de radiologie şi imagisticǎ medicalǎ, medicinǎ nuclearǎ şi radioterapie din
România, centralizate la nivel local de cǎtre Laboratoarele de Igiena Radiaţiilor din cadrul
DSP teritoriale şi prelucrate şi centralizate la nivel naţional de cǎtre Institutul Naţional de
Sǎnǎtate Publicǎ prin Centrul Regional de Sǎnǎtate Publicǎ Bucureşti.
Numǎrul instalaţiilor radiologice pentru care au fost raportate înregistrǎrile privind expunerea
medicalǎ a populaţiei la radiaţii ionizante este prezentat în Tabelul nr. 1, prin procentul din
numǎrul total de instalaţii radiologice aflate în utilizare, la nivelul întregii ţǎri. Distribuţia
procedurilor radiologice raportate în funcţie de tipul practicii este prezentatǎ în Fig.1. Ca şi in
anii precedenţi, raportarea cea mai slabǎ a datelor privind expunerea medicalǎ a populaţiei
este din Bucureşti, unde lipsesc unii dintre cei mai importanţi furnizori de servicii de
radiologie şi imagisticǎ medicalǎ, medicinǎ nuclearǎ şi radioterapie din România.
Au fost raportate 6.335.228 de proceduri radiologice, 15.203 proceduri de diagnostic şi
tratament de medicinǎ nuclearǎ şi 19.399 de proceduri de radioterapie şi brahiterapie.
Tabel 1. Numǎrul instalaţiilor radiologice pentru care au fost raportate în anul 2015 datele
privind expunerea medicalǎ a populaţiei la radiaţii ionizante
Tip instalatie
radiologica
Procent din numarul
total
de instalatii radiologice
Grafie 89 %
Fluoroscopie 62 %
Mamografie 52 %
Dentare 41 %
Tomografie
computerizata
51 %
Cardiologie
interventionala
34 %
Radiologie
interventionala
Non cardiologice
8 %
Osteodensitometrie 19 %
Tip instalatie
radiologica
Procent din numarul
total
de instalatii radiologice
Gamma camere 55 %
Scintigrafie liniara 50 %
PET - CT 33 %
SPECT - CT 25 %
Roentgen terapie 39 %
Telecobaltoterapie 60 %
Acceleratoare
liniare
67 %
Unitati stereotaxie 100 %
Brahiterapie
manuala / HDR
42 %
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 91
Fig. 1. Distribuţia procedurilor radiologice raportate în funcţie de tipul practicii
Frecvenţa examinǎrilor radiologice în funcţie de regiunea investigatǎ pǎstreazǎ aceeaşi
distribuţie ca şi în anii precedenţi. Astfel radiografia toracicǎ rǎmâne cea mai frecventǎ
examinare radiograficǎ reprezentând 32.8% din totalul examinǎrilor radiografice, urmatǎ de
radiografia membrelor şi articulaţiilor (23.6%). Acestea sunt urmate la distanţǎ mare de
radiografia coloanei lombare (11.5%), a capului (7.2%), a coloanei cervicale (5.1%), a pelvisului
(4.8%) şi a coloanei toracale (4.3%). Mamografiile, efectuate cu cea mai mare pondere
pacienţilor de sex feminin, reprezintǎ 4.2% din totalul examinǎrilor radiografice. Nici distribuţia
examinǎrilor radiografice în funcţie de vârsta pacienţilor nu prezintǎ modificǎri faţǎ de anii
precedenţi, astfel încât 8.8% din totalul examinǎrilor radiologice reprezintǎ investigaţiile fǎcute
copiilor (cu rezerva cǎ principalii furnizori de servicii de radiologie pentru copii din Bucureşti nu
au raportat datele privind expunerea medicalǎ), 27.6% sunt efectuate pacienţilor cu vârste între
16 şi 40 de ani, iar 63.6% pacienţilor din grupa de vârstǎ de peste 40 de ani. Pentru grupa de
vârstǎ de 0-16 ani, un procent mai însemnat este atribuit examinǎrilor radiografice ale membrelor
(13.5%), capului (12.8%), toracelui (8.8%) şi coloanei toracale (8.2%), iar pentru grupa de vârstǎ
16-40 ani se remarcǎ o frecvenţǎ mai ridicatǎ pentru examinǎrile capului (36.6%), coloanei
toracale (31.6%), lombare (30.4%), cervicale (29.6) şi membrelor (29.1%). Deşi aceste tipuri de
examinǎri nu sunt codificate în ordinele MS menţionate mai sus, au fost raportate 59.850 de
examinǎri osteodensitometrice (în creştere faţǎ de anul 2014), dintre acestea 95.7% fiind
efectuate pentru pacienţi de peste 40 de ani, doza medie estimatǎ pentru o examinare
osteodensitometricǎ fiind de 57 µGy, iar doza efectivǎ de 2.85 µSv.
Frecvenţa examinǎrilor radiografice în funcţie de genul pacienţilor este în general echilibratǎ,
pǎstrând şi în acest caz tendinţa din anii precedenţi, 47.3% bǎrbaţi şi 52.7% femei, cu o frecvenţǎ
uşor crescutǎ, în cazul bǎrbaţilor, pentru examinǎrile capului (53.5%), iar în cazul femeilor,
pentru examinǎrile pelvisului (56.2%), coloanei lombare (55.3%), coloanei toracale şi tractului
gastrointestinal (54.8%). Aşa cum era de aşteptat, examinǎrile de osteodensitometrie (96.9%) şi
mamografiile (98.0%) sunt fǎcute cu precǎdere de cǎtre femei. Valorile medii pentru produsul
dozǎ-arie (DAP) şi dozele efective pentru fiecare tip de examinare radiograficǎ sunt prezentate în
Tabelul nr. 2. În ceea ce priveşte frecvenţa examinǎrilor radioscopice în funcţie de regiunea
investigatǎ, se remarcǎ pe prima poziţie ca numǎr al investigaţiilor radioscopice, ca şi în anii
precedenţi, examinǎrile toracelui (74.7% din totalul procedurilor radioscopice efectuate
raportate), urmate de explorǎrile gastroduodenale (22.7%) şi cele ale colonului (2.3%). O
frecvenţǎ de examinare uşor mai ridicatǎ se înregistreazǎ pentru pacienţii de gen feminin
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 92
(52.6%), iar din punctul de vedere al distribuţiei pe grupele de vârstǎ, pacienţii pediatrici au fost
examinaţi în proporţie de 8.6%, cei cu vârsta între 16 şi 40 de ani în proporţie de 28.7%, iar
pacienţii cu vârsta de peste 40 de ani au fost examinaţi în proporţie de 62.7%. Valorile medii
pentru produsul dozǎ-arie (DAP) şi dozele efective pentru fiecare tip de examinare radioscopicǎ
sunt prezentate în Tabelul 3.
Tabel 2. Valorile medii pentru produsul dozǎ-arie (DAP) şi dozele efective pentru fiecare tip de
examinare radiograficǎ
Tip examinare Cod exam.
DAP medie (Gy x cm2)
Doza efectiva (mSv)
Craniu AP/PA C1 1.71 ± 0.19 0.15 ± 0.02
Craniu LAT C2 1.33 ± 0.15 0.12 ± 0.02
Sinus S 0.89 ±0.10 0.08 ± 0.01
Torace PA T1 1.22 ± 0.13 0.22 ± 0.03
Torace LAT T2 1.54 ± 0.17 0.28 ± 0.04
San CC S1S/C 2.42 ±0.27 0.22 ± 0.03
San MLO S2S/C 2.64 ±0.29 0.24 ± 0.03
San LAT S3S/C 3.57 ±0.39 0.32 ± 0.05
Membre si articulatii M 1.03 ± 0.11 0.01 ± 0.00
Coloana cervicala CC 1.05 ± 0.12 0.14 ± 0.02
Coloana toracica AP/PA CT1 2.19 ± 0.24 0.42 ± 0.06
Coloana toracica LAT CT2 2.35 ± 0.26 0.45 ± 0.06
Coloana lombara AP/PA CL1 3.83 ± 0.42 0.80 ± 0.11
Coloana lombara LAT CL2 5.29 ± 0.58 1.11 ± 0.16
Coloana lombara JLS CL3 2.37 ± 0.26 0.50 ± 0.07
Pelvis si sold P 7.28 ± 0.80 2.11 ± 0.30
Abdomen A 2.24 ± 0.25 0.58 ± 0.08
Tract gastrointestinal esofag TG1 1.98 ± 0.22 0.40 ± 0.06
Tract gastrointestinal stomac TG2 7.03 ± 0.77 1.41 ± 0.20
Explorare colon TG3 5.30 ± 0.58 1.38 ± 0.19
Urografie U2 8.86 ± 0.97 1.59 ± 0.22
ERPC ER 3.86 ± 0.42 0.77 ± 0.11
Tabel 3. Valorile medii pentru produsul dozǎ-arie (DAP) şi dozele efective per tip de examinare
radioscopicǎ
Tip examinare/Cod DAP mediu (Gy x cm2)
Doza efectiva (mSv)
Torace T3 2.95 ± 0.32 0.53 ± 0.07
Gastroduoden TG4 7.34 ± 0.81 1.47 ± 0.21
Colon TG5 8.39 ± 0.92 2.35 ± 0.33
Abdomen TG6 5.82 ± 0.64 1.28 ± 0.18
Pansdorf TG2 8.11 ± 0.89 1.78 ± 0.25
Şi frecvenţa examinǎrilor de tomografie computerizatǎ per tip de procedurǎ pǎstreazǎ aceeaşi
distribuţie ca în anii precedenţi, examinǎrile în regiunea capului având cea mai mare frecvenţǎ
(46.1%), urmate la distanţǎ mare de examinǎrile abdomenului (15.3%), toracelui (13.9%) şi
pelvisului (8.2%). Se remarcǎ o creştere a numǎrului de raportǎri pentru diferite alte codificǎri
privind examinǎrile CT, precum abdomen şi pelvis, trunchi (torace+abdomen+pelvis), torace şi
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 93
abdomen, cap şi trunchi, etc, deşi aceste codificǎri nu sunt cuprinse în ordinele MS menţionate
mai sus, dar sunt intens utilizate în practicǎ. Graficul frecvenţei de examinare CT pe grupe de
vârstǎ evidenţiazǎ, la modul global, o proporţie de 2.6% pentru pacienţii pediatrici (cu rezerva cǎ
principalii furnizori de servicii de radiologie pentru copii din Bucureşti nu au raportat datele
privind expunerea medicalǎ), 22.2% pentru pacienţii cu vârste între 16 şi 40 de ani, şi 75.2%
pentru pacienţii din grupa de vârstǎ de peste 40 de ani. Pentru pacienţii pediatrici, frecvenţe
relativ mai mari sunt pentru examinǎrile capului, coloanei cervicale şi membrelor, iar pentru
grupa de vârstǎ 16-40 ani sunt mai frecvente examinǎrile capului şi coloanei cervicale. Pentru
grupa pacienţilor de peste 40 de ani se remarcǎ investigaţiile mai complexe care cuprind diferite
regiuni ale corpului (cap şi torace+abdomen sau cap şi abdomen+pelvis, etc). În ceea ce priveşte
distribuţia examinǎrilor CT în funcţie de genul pacienţilor, se constatǎ o frecvenţǎ echilibratǎ la
nivel global, 50.1% bǎrbaţi şi 49.9% femei. Examinǎrile CT în regiunea cervicalǎ (56.5%), cap şi
coloana cervicalǎ (57.6%) sau cap şi trunchi (59.4%) sunt mai frecvente în cazul bǎrbaţilor, iar
examinǎrile din regiunea pelvisului (56.1%), abdomenului şi trunchiului (51.8%), dar şi
examinǎrile sinusurilor (59.7%) sunt mai frecvente în cazul femeilor.
Valorile medii ale produsului dozǎ-lungimea scanatǎ (DLP) şi dozele efective medii per tip de
examinare CT sunt prezentate în Tabelul 4.
Tabel 4. Valorile DLP medii şi dozele efective medii per tip de examinare CT
Localizare/ Cod examimare DLP mediu (mGy x cm)
Doza efectiva (mSv)
Cap C 993 ± 99 2.09 ± 0.29
Sinusuri S 358 ± 36 0.75 ± 0.11
Coloana cervicala CC 515 ± 52 3.04 ± 0.43
Coloana toracala CT 460 ± 46 6.44 ± 0.90
Coloana lombara CL 733 ± 73 10.27 ± 1.44
Torace T 728 ± 73 10.19 ± 1.43
Abdomen A 1033 ± 103 15.49 ± 2.17
Pelvis P 763 ± 46 11.44 ± 1.60
Extremitati E 466 ± 47 0.47 ± 0.07
Torace+Abdomen TA 1917 ± 192 28.75 ± 4.02
Abdomen+Pelvis AP 1917 ± 192 28.76 ± 4.03
Trunchi TR 2598 ± 260 38.97 ± 5.46
Coloana Cervicala +Cap CCC 1254 ± 125 5.02 ± 0.70
Coloana Cervicala + Torace CCT 1920 ± 192 19.01 ± 2.66
Cap+Gat+Torace CCCT 3900 ± 390 28.47 ± 3.99
Cap+Torace+Abdomen CTA 2902 ± 290 31.92 ± 4.47
Cap+Trunchi CTAP 2779 ± 278 33.35 ± 4.67
Cap+Abdomen+Pelvis CAP 2516 ± 252 27.68 ± 3.87
Pentru procedurile de radiologie intervenţionalǎ raportate, frecvenţa cea mai mare o au proceduri
cardiologice, urmând aceeaşi tendinţa ca şi în anii precedenţi. Din analiza frecvenţelor, se
observǎ cǎ ponderea cea mai mare o are coronarografia (45.3%), urmatǎ de angioplastia
coronarianǎ PTCA (19.8%), angiografia membrelor inferioare (6.2%), urmate de procedurile
intervenţionale noncardiologice, respectiv procedurile ortopedice (4.8%). Valorile medii DAP şi
dozele efective medii per tip de procedurǎ, estimate pe baza datelor raportate sunt prezentate în
Tabelul 5. Din datele raportate, 94% dintre procedurile RX intervenţionale sunt efectuate pentru
pacienţi cu vârsta mai mare de 40 de ani, 5.3% pentru pacienţii din categoria de vârstǎ 16-40 ani
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 94
şi doar 0.7% dintre pacienţi sunt sub vârsta de 15 ani. Pentru categoria de vârstǎ 16-40 ani, se
remarcǎ o pondere mai ridicata în cazul procedurilor non-cardiologice, respectiv procedurile
ortopedice (31.6%) şi urologice (25.7%), dar şi nucleoplastiile (22.9%), iar din categoria
procedurilor cardiologice, angiografia cerebralǎ (15.8%). Din punctul de vedere al distribuţiei
procedurilor intervenţionalǎ în funcţie de genul pacienţilor, 62.2% din numǎrul total de proceduri
sunt efectuate asupra bǎrbaţilor, 59.1% fiind proceduri cardiologice.
Aceleaşi tendinţe ca şi în anii precedenţi prezintǎ şi examinǎrile RX dentare, 64.1% dintre
acestea fiind radiografii intra-orale/retroalveolare, iar 33.8% panoramice. Un procent foarte mic
de raportǎri (0.4%) apare pentru tomografiile dentare / examinǎrile 3D. Distribuţia pe grupe de
vârstǎ evidenţiazǎ ca pacienţii pediatrici reprezintǎ 8.9% din totalul pacienţilor, iar celelalte douǎ
grupe de vârstǎ au o pondere egalǎ (45.7%, respectiv de 45.4%). Pacienţii bǎrbaţi reprezintǎ
47.3% din numǎrul total de examinǎri, iar pacienţii femei 52.7%, pǎstrând aceleaşi tendinţe ca şi
în anii precedenţi. Dozele medii estimate pentru investigaţiile dentare sunt de 0.74 µSv pentru
expunerea dentarǎ intraoralǎ, de 6.96 µSv pentru expunerile panoramice şi respectiv 18.6 µSv
pentru tomografia dentarǎ/3D.
Tabel 5. Valorile medii DAP şi dozele efective medii per tip de procedurǎ de radiologie
intervenţionalǎ Proceduri in functie de localizare
Cod procedura DAP mediu (mGy x cm²)
Doza efectiva (mSv)
Coronarografie C1 55.07 ± 13.77 14.32 ±3.87
Ventriculografie V1 82.06 ± 20.51 21.33 ± 5.76
Angiografie cerebrala A1 106.92 ± 26.73 9.30 ± 2.51
Angigrafie carotidiana A2 26.38 ± 6.59 2.29 ± 0.62
Angiografie abdominala A3 35.50 ± 8.87 9.23 ± 2.49
Angiografie pelvina A4 36.65 ± 9.16 9.53 ± 2.57
Angiografie membre inferioare A5 14.75 ± 3.69 1.48 ± 0.40
Angiografie membre superioare A6 5.04 ±1.26 0.50 ± 0.14
Implant stimulator cardiac IS 9.14 ± 2.28 2.38 ± 0.64
Alte angiografii A7 46.19 ± 11.55 12.01 ± 3.24
Flebografie F 35.53 ± 8.88 7.11 ± 1.92
Angioplastie coronariana (PTCA) Ap1 89.41 ± 22.35 23.25 ± 6.28
Angioplastie carotidiana Ap2 28.11 ± 7.03 7.31 ± 1.97
Angioplastie periferica Ap4 33.97 ± 8.49 6.79 ± 1.83
Valvuloplastie Vp 23.23 ± 5.81 4.65 ± 1.25
Embolizare cerebrala EC 54.64 ± 13.66 14.21 ± 3.84
Embolizare periferica EP 45.83 ± 11.46 11.92 ± 3.22
Embolizare abdominala EA 39.85 ± 9.96 10.36 ± 2.80
TIPSS TIPSS 9.08 ± 2.27 2.36 ± 0.64
Nucleoplastie Np 2.83 ± 0.71 0.57 ± 0.15
Proceduri urologice U3 7.15 ± 1.79 1.29 ± 0.35
Proceduri ortopedice O 10.72 ± 2.68 1.07 ± 0.29
Din perspectiva sǎnǎtǎţii publice, pentru evaluarea mǎsurilor de radioprotecţie în radiologia de
diagnostic şi intervenţionalǎ şi optimizarea expunerilor medicale, este util sǎ se estimeze dozele
efective colective pentru fiecare tip de procedurǎ, exprimate în om·mSv, pe baza dozelor efective
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 95
medii per procedurǎ şi a numǎrului de pacienţi care au efectuat aceea procedurǎ. Pe baza datelor
raportate în anul 2015 au fost calculate dozele efective colective pentru toate procedurile
radiologice, contribuţiile principalelor proceduri radiologice de diagnostic şi intervenţionale fiind
prezentate în Fig. 2. Se constatǎ din graficul structurii contribuţiilor dozelor efective colective cǎ
ponderea cea mai însemnatǎ o înregistreazǎ examinǎrile CT în regiunile abdomenului, urmate la
distanţǎ de examinǎrile CT ale toracelui, capului, pelvisului, trunchiului, abdomen+pelvis,
examinǎrile radiografice ale pelvisului, toracelui, coloanei lombare, coronarografia şi
radioscopia toracelui. De remarcat cǎ unele dintre examenele radiologice, deşi au doza efectivǎ
scǎzutǎ per procedurǎ, au o contribuţie importantǎ la doza colectivǎ prin numǎrul mare de
examinǎri (exemplu radiografia toracelui), iar altele, deşi sunt efectuate în numǎr mic,
contribuţia la doza colectivǎ este însemnatǎ (ex. coronarografia). Deşi au fost raportate doar de
un numǎr mic de unitǎţi sanitare, unele examinǎri CT au o contribuţie foarte mare la doza
colectivǎ (de exemplu: CT trunchi, CT Abdomen+Pelvis).
În anul 2015 au fost raportate 14.290 proceduri de diagnostic şi 913 proceduri de tratament de
medicinǎ nuclearǎ, 39% fiind bǎrbaţi şi 61% femei. Din analiza numǎrului de proceduri de
medicinǎ nuclearǎ de diagnostic per tip de procedurǎ se constatǎ cǎ scintigrafia osoasǎ deţine un
procent de 61.5% din totalul procedurilor de medicinǎ nuclearǎ, urmatǎ de scintigrafia tiroidianǎ
(16.9%), PET-CT (7.6%) şi scintigrafia cardiovascularǎ (4.4%). Distribuţia procedurilor de
medicinǎ nuclearǎ pe grupe de vârstǎ, analizatǎ la modul global, aratǎ ca 84.9% sunt pacienţi cu
vârste de peste 40 de ani, 12.2% cu vârste între 16 şi 40 de ani şi doar 2.9% cu vârste de pânǎ în
16 ani. Pentru grupa de vârstǎ sub 16 ani se remarcǎ însǎ o pondere foarte mare pentru
scintigrafia renalǎ cu Tc-99m - DMSA (89.6%) şi DTPA (52.9%) şi scintigrafia hepatobiliarǎ cu
DIPA (92.8%). În ceea ce priveşte distribuţia procedurilor pe grupe de gen, femeile deţin ponderi
importante în cazul scintigrafiei paratiroidianǎ (88.6%), hepatobiliare (84.6%), scintigrafiei
tiroidiene cu I-131 (80.9%) şi Tc-99m (79.8%), funcţiei tiroidiene cu Tc-99m (80.3%) şi I-131
(86.9), limfoscintigrafiei (78.3%) şi scintigrafiei tractului gastrointentinal (76.9%).
125.65
142.59
147.19
171.21
175.29
176.97
199.29
273.43
279.26
447.28
476.63
489.69
515.90
529.17
779.361304.25
0.00 200.00 400.00 600.00 800.00 1000.00 1200.00 1400.00
PTCA
CT Torace+Abd.
Fluoroscopie Gastroduodenal
CT Col. Lombara
Fluoroscopie Torace
Coronarografie
Radiografie Col. lomb. AP
Radiografie Col. lomb. LAT
Radiografie Torace AP
Radiografie Pelvis
CT Abd+Pelvis
CT Trunchi
CT Pelvis
CT Cap
CT Torace
CT Abdomen
Fig. 2. Dozele efective colective exprimate în om·mSv/1000 de locuitori pentru principalele
proceduri radiologice de diagnostic şi intervenţionale
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 96
Dozele efective medii calculate pe baza datelor raportate pentru principalele tipuri de proceduri
de medicinǎ nuclearǎ de diagnostic sunt prezentate în Tabelul 6. Pentru PET-CT valoarea dozei
efective este estimatǎ atât din contribuţia datǎ de procedura de medicinǎ nuclearǎ cât şi din doza
efectivǎ datoratǎ examinǎrii CT. Din aceste considerente, doza efectivǎ medie pentru
investigaţiile PET-CT este cea mai însemnatǎ dintre toate procedurile de medicinǎ nuclearǎ de
diagnostic, fiind de 13.84 ± 3.74 mSv.
Tabel 6. Dozele efective medii pentru procedurile de medicinǎ nuclearǎ de diagnostic
Examinare
Radionuclid
Forma chimica
Cod procedura
Activitate administrata MBq Doza efectiva
mSv medie minima maxima
Scintigrafie tiroidiana 99mTC pertechenat ST1 123 74 350 1.72 ± 0.46
Scintigrafie tiroidiana 131I Nal ST2 2 1 3 0.13 ± 0.03
Scintigrafie functie tiroidiana (iodocaptare) 131I Nal ST3 2 1 3 0.12 ± 0.03
Scintigrafie functie tiroidiana (iodocaptare) 99mTC pertechenat ST4 112 109 116 1.57 ± 0.42
Sccintigrafie pulmonara perfuzie 99mTC SP1 127 100 222 1.39 ± 0.38
Scintigrafie cardiovasculara 99mTC MIBI SV3 524 486 1230 4.72 ± 1.27
Scintigrafie cardiovasculara 99mTC tetrofosmin SV4 641 600 641 4.87 ± 1.31
Scintigrafie renala 99mTC DTPA SR2 188 80 770 0.92 ± 0.25
Scintigrafie renala 99mTC DMSA SR4 75 25 100 0.66 ± 0.18
Scintigrafie hepatobiliara 99mTC pertechenat SH1 370 370 370 3.33 ± 0.90
Scintigrafie hepatobiliara 99mTC DIPA SH2 90 90 111 0.81 ± 0.22
Scintigrafie osoasa 99mTC pertechenat SO1 600 600 600 3.42 ± 0.92
Scintigrafie osoasa 99mTC MDT SO2 579 300 680 3.30 ± 0.89
Scintigrafie osoasa 99mTC HDP SO3 614 555 764 3.50 ± 0.95
Tract gastrointestinal 99mTC pertechenat SG1 469 400 707 4.22 ± 1.14
Altele(specificati) 99mTC tetrofosmin SA 140 37 629 1.29 ± 0.34
Limfoscintigrafie 99mTC NANOCOL SL1 65 37 100 0.58 ± 0.16
Scintigrafie Paratiroidiana 99mTC MIBI SA1 602 790 5.42 ± 1.46
Din analiza graficului structurii contribuţiilor dozelor efective colective estimate pentru
procedurile de medicinǎ nuclearǎ de diagnostic (Fig. 3) se remarcǎ o pondere deosebit de
importantǎ a scintigrafiei osoase cu Tc99m
MDT/HDP (cod procedurǎ SO2/SO3) şi a
examinǎrilor PET-CT, urmate la distanţǎ mare de scintigrafiile cu Tc99m
: cardiovascularǎ (SV3),
tiroidianǎ (ST1), a tractului gastrointestinal (SG1) şi paratiroidianǎ (SA1).
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 97
Fig. 3. Dozele efective colective exprimate in om·mSv/1000 locuitori pentru principalele
proceduri de medicinǎ nuclearǎ de diagostic
Au fost raportate 727 de cazuri de tumori maligne ale tiroidei, 160 de cazuri de hipertiroidism şi
26 de cazuri de limfoame care au fost tratate prin proceduri de medicinǎ nuclearǎ, 71.3% dintre
aceste cazuri fiind femei. În ceea ce priveşte distribuţia pe grupe de vârstǎ, 44.5% reprezintǎ
procedurile de tratament pentru grupa de vârstǎ 16-40 ani şi 54.0% pentru grupa de vârstǎ de
peste 40 de ani.
Un numǎr de 18.781 de proceduri de radioterapie efectuate cu instalaţii de telecobaltoterapie,
acceleratoare liniare şi instalaţii de RX-terapie au fost raportate în anul 2015. Analizând
distribuţia procedurilor în funcţie de tipul instalaţiilor de radioterapie, se constatǎ o pondere
ridicatǎ pentru radioterapia cu acceleratoare liniare a tumorilor ginecologice, mamare, ale
capului şi gâtului, pulmonare şi rectale, dar şi telecobaltoterapia tumorilor mamare, ale capului şi
gâtului şi tumorilor pulmonare. Distribuţia acestora pe grupe de vârstǎ evidenţiazǎ cǎ 92.7% din
cazuri aparţin grupei de vârstǎ de peste 40 de ani şi 6.8% grupei de vârstǎ 16-40 ani, distribuţia
în funcţie de genul pacienţilor fiind de 44.1% bǎrbaţi şi 55.9% femei. Doza medie în volumul
ţintǎ pentru toate procedurile de teleterapie raportate este de 40 Gy, doza minimǎ medie fiind de
26 Gy, iar doza maximǎ medie de 52 Gy. Totodatǎ au fost raportate 618 tratamente de
brahiterapie HDR şi manualǎ pentru tumori ginecologice, 76.9% dintre acestea fiind pentru
paciente cu varste de peste 40 de ani şi 22.6% pentru paciente din grupa de vârstǎ 16-40 ani,
existând însǎ şi 3 paciente cu vârsta sub 16 ani. Doza medie administratǎ a fost de 14.33 Gy
pentru tratamentele HDR/manual, cu o dozǎ minimǎ de 7 Gy şi o dozǎ maximǎ de 22.5 Gy.
Nivelurile de doză de referinţă în diagnostic
În vederea stabilirii nivelurilor de doză de referinţă (DRL) în diagnostic, în anul 2015 a fost
efectuat un studiu la nivel naţional pe tema „Dezvoltarea DRL în diagnostic la examinările CT”.
Astfel a fost elaborată şi distribuită prin LIR DSP teritoriale metodologia privind înregistrarea şi
raportarea datelor necesare stabilirii nivelurilor de referinţă pentru examinările CT, inclusiv a
formularelor de lucru pentru fiecare instalaţie CT participantă la studiu.
Înregistrarea şi colectarea datelor necesare stabilirii DRL pentru examinările CT s-a desfăşurat în
perioada iunie-septembrie 2015 pentru cinci tipuri de examinări CT, cele mai frecvente conform
studiilor internaţionale, respectiv: cap, torace, abdomen, abdomen + pelvis şi trunchi. La această
acţiune au participat un număr de 60 de instalaţii de tomografie computerizată, 25 din sistemul
de stat şi 35 din sistemul privat, cu un consum radiologic anual diferit. Astfel au participat 6
unităţi sanitare care au pe an sub 1.000 de pacienţi examinaţi CT, 46 de unităţi cu un consum
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 98
radiologic CT anual cuprins între 1.000 şi 10.000 de pacienţi şi 8 unităţi sanitare cu un consum
radiologic CT anual de peste 10.000 de pacienţi.
Graficele privind numărul de slice-uri al instalaţiilor de tomografie computerizată participante la
studiu, producătorii şi anul de fabricaţie al acestora sunt prezentate în Fig. 4.
Numărul total de pacienţi examinaţi CT a fost 8182, dintre care 3876 bărbaţi şi 4306 femei. Din
punctul de vedere al calităţii imaginilor radiologice, toate examinările CT au fost considerate de
către medicii radiologi ca fiind “foarte bune” sau „ calitate imagine radiologică mai mult decât
necesară”.
Rezultatele studiului privind DRL pentru examinările CT sunt prezentate în Tabelul 7, urmând
ca aceste rezultate să fie adoptate printr-un ordin MS, ca niveluri de doză de referinţă pentru
examinările CT.
Fig.24. Numărul de slice-uri, producătorii şi anul de fabricaţie al instalaţiilor de tomografie
computerizată
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 99
Tabel 7. Rezultatele studiului la nivel naţional privind nivelurile de doză de referinţă în
diagnostic pentru examinările CT
Tip examinare
Gen pacient
Varsta
pacient
medie
Inaltime
pacient
medie
Greutate
pacient
medie
Diametru
efectiv pacient
mediu
CTDIvol (mGy) DLP total (mGy cm)
M F Media Mediana
(50%)
Al 3-lea sfert
(75%)
Media Mediana
(50%)
Al 3-lea sfert
(75%)
Cap Native 476 633 61 167 74 23.71 49.5 51.8 59.7 841 833 1021
Contrast 226 317 58 167 75 23.77 57.2 52.4 62.5 1616 1366 1988
Torace Native 386 289 60 166 78 24.95 9.6 7.2 11.3 398 328 517
Contrast 628 443 60 169 77 24.25 14.1 10.5 17.7 1048 854 1412
Abdomen Native 143 159 62 163 74 29.38 11.1 10.4 14.6 406 311 519
Contrast 432 421 61 168 75 23.72 14.8 11.7 16.2 1389 1202 1855
Abdomen+Pelvis Native 187 307 60 167 80 24.16 11.5 10.3 14.8 610 564 808
Contrast 640 820 60 168 76 23.85 14.1 11.6 15.7 1620 1410 2108
Trunchi Native 192 222 60 172 78 23.94 12.5 11.7 15.4 734 703 999
Contrast 566 695 60 168 77 23.15 14.3 11.6 15.7 1789 1484 2340
Concluzii
Dozele efective medii pentru examinările radiologice şi de tomografie computerizată obţinute la
nivelul întregii ţări în anul 2015 sunt situate, prin comparaţie cu rezultatele studiului
DoseDataMed DDM2 (2012) publicate în Radiation Protection Report No. 180 (2014), peste
dozele efective mediile europene. Aceasta evidenţiază o colaborarea slabă între medicii
radiologi, asistenţii medicali de radiologie/operatori şi fizicienii medicali în vederea optimizării
protocoalelor de expunere în cazul examinărilor radiologice şi de tomografie computerizată, iar
această situaţie trebuie remediată cât mai curând posibil.
Trebuie stabilite la nivelul întregii ţări şi publicate cât mai curând nivelurile de doză de referinţă
în diagnostic, fiecare Laborator de radiologie având obligaţia să-şi compare valorile medii ale
dozelor efective / DAP /DLP (după caz) cu nivelurile de referinţă şi în cazul depăşirii constante a
acestor niveluri să îşi optimizeze protocoalelor de expunere.
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 100
MONITORIZAREA RADIOACTIVITĂŢII APEI POTABILE
CONFORM LEGII 458/2002
Dr. chim. Mihaela Bragea, Dr. Alexandra Cucu, Dr. fiz. Toro Laszlo
Obiectivul principal este evaluarea expunerii populaţiei României la radiaţii ionizante prin
ingestia apei potabile, precum şi evitarea expunerilor suplimentare prin contaminări accidentale
ale acestora.
Obiectivele specifice:
Realizarea unei supravegheri la nivel naţional a conţinutului radioactiv natural al apei
potabile şi depistarea eventualelor contaminări radioactive.
Identificarea tipului de contaminare şi cuantificarea nivelului de contaminare în vederea
evaluarii dozelor implicate în iradierea populaţiei şi a instituirii unor măsuri de protecţie
radiologică.
Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu completările din Legea 124/2010 în care sunt
înscrişi parametrii indicatori de calitate a apei potabile:
Parametrii indicatori de radioactivitate Valori
Alfa global 0.1 Bq/l
Beta global 1
Tritiu 100 Bq/l
Doza efectiva 0.1 msv/an
Au fost analizate un total de 1408 probe de ape potabile de pe întreg teritoriul României şi au
fost efectuate 2914 analize radioactivitate (1408 alfa global, 1408 beta global şi 98 tritiu),
nefiind nici o probă neconformă.
Calitatea apei potabilă a fost monitorizată prin parametrii α şi β global. Aceste valori se păstrează
sub valorile de intervenţie de 0.1 Bq/l pentru alfa global şi 1 Bq/l pentru beta global, asigurând
conformitatea cu valoarea parametrului indicator de calitate, doza totală de 0.1 mSv pe an,
stipulată în lege. Deasemeni valorile concentraţiilor de tritiu, în zona de impact a CNE
Cernavoda s-au situat sub 100 Bq/l.
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 101
SUPRAVEGHEREA RADIOACTIVITĂȚII APEI POTABILE ȘI ALIMENTULUI
CONFORM CERINȚELOR EUROATOM
Dr. chim. Mihaela Bragea, Dr. Alexandra Cucu, Dr. fiz. Toro Laszlo
Rezultatele sunt bazate pe prelucrarea datelor raportate de 18 Laboratoare de Igiena Radiaţiilor
din Direcţiile de Sănătate Publică judeţene care au desfăşurat această activitate în cadrul
programului naţional privind sănătatea în relaţie cu mediul, conform metodologiei unitar
aplicate.
Au fost analizate 2125 probe, din care 1408 probe de apă, 407 probe de aliment, 103 probe
de lapte şi 52 probe dietă mixtă. Au fost efectuate 4373 determinări radioactive din care
2914 pentru apă, 351 pentru lapte, 98 pentru dietă mixtă şi 1055 pentru aliment.
Calitatea apei potabile a asigură conformitatea cu valoarea parametrului indicator de calitate,
doza totala de 0.1 msv pe an. Valorile concentraţiilor de tritiu, în zona de impact a CNE
Cernavoda s-au situat sub 100 Bq/l. Din determinările efectuate în anul 2014, în apa potabilă sau
aliment, pe teritoriul Romaniei nu a fost evidenţiată nici o contaminare care să conducă la o
creştere semnificativă a dozei prin ingestie.
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 102
INFORMAREA ŞI EDUCAREA PENTRU SĂNĂTATE ÎN DOMENIUL
RADIAŢIILOR IONIZANTE - 2015
Dr. Rita Burkhardt, fiz. Teodora Dan
Introducere
Studiul “Informarea şi educarea pentru sănătate în domeniul radiaţiilor ionizante” se desfăşoară
în cadrul Programului Naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţă şi
muncă - Protejarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor asociate radiaţiilor ionizante.
Obiectivul general al studiului îl constituie protejarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor
asociate radiaţiilor ionizante prin activităţi de informare, educare, comunicare privind sănătatea
în relaţie cu factori determinanţi din mediu.
În vederea creşterii nivelului de cunoştinte a populaţiei privind sănătatea în raport cu radiaţiile
ionizante şi formarea/dezvoltarea unor deprinderi corecte care să promoveze sănătatea s-au
stabilit ca obiective specifice informarea cu privire la noţiunile generale despre radiaţii ionizante
şi efectele lor asupra sănătaţii, prezentarea măsurilor necesare de radioprotecţie, precum şi
informarea şi educarea în scopul prevenirii anxietăţii relativ la radiaţiile ionizante.
Metoda folosită
Pe parcursul anului 2015, studiul privind informarea şi educarea pentru sănătate în domeniul
radiaţiilor ionizante s-a focalizat pe grupuri reprezentative ale populaţiei: elevii din scoli şi licee
şi pacientii expusi medical la radiatii ionizante.
Activităţile de educare sanitară, în domeniul radiaţiilor ionizante, adresate elevilor s-au
desfăşurat pe baza protocoalelor de colaborare încheiate de Laboratorul Igiena Radiaţiilor din
cadrul Centrului Regional de Sănătate Publică Cluj cu şcolile participante. În vederea atingerii
obiectivelor specifice ale studiului s-au parcurs următoarele etape stabilite de comun acord cu
cadrele didactice.
1. Încheierea protocoalelor de colaborare cu unităţile de învăţământ reprezentative din Cluj-
Napoca;
2. Distribuirea chestionarelor pentru evaluarea nivelului de cunoştinţe ale elevilor din
şcolile participante;
3. Centralizarea şi interpretarea rezultatelor obţinute în urma aplicării chestionarelor pentru
evaluarea nivelului de cunoştinţe ale elevilor din şcolile participante;
4. Distribuirea la clasă a pliantelor informative „Trăim cu radiaţiile” şi „Efectele radiaţiilor
asupra sănătăţii”, urmate de prezentări orale;
5. Elaborarea şi distribuirea chestionarelor de evaluare finală a activităţii de informare şi
educare a elevilor;
6. Centralizarea şi interpretarea rezultatelor activităţii de informare şi educare a elevilor din
şcolile participante pe parcursul anului şcolar 2014-2015;
7. Diseminarea în şcolile participante a rezultatelor activităţii de informare şi educare a
elevilor;
8. Evaluarea activităţilor de informare şi educare a elevilor in colaboare cu cadrele
didactice;
9. Completarea materialelor informative pentru elevi în funcţie de feedback-ul primit în
urma evaluării rezultatelor chestionarului de evaluare finală;
10. Planificarea activităţilor de informare şi educare sanitară viitoare în colaborare cu
profesorii de clasă.
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 103
Materialele utilizate în cadrul studiului au cuprins chestionare iniţiale pentru evaluarea nivelului
de cunoştinţe ale elevilor, pliante informative referitoare la noţiuni generale despre radiaţii
ionizante, efectele lor asupra sănătăţii şi măsuri de radioprotecţie, cat şi chestionare de feedback
destinate evaluării activităţilor de informare şi educare pentru sănătate.
Educarea pentru sănătate a pacienţilor potenţial expusi la radiaţii s-a desfaşurat în două etape:
documentarea în vederea elaborării materialelor informative si planificarea activităţilor de
informare a pacienţilor din unităţile radiologice reprezentative din oraşul Cluj-Napoca.
Rezultate şi discuţii
Rezultate obţinute în anul şcolar 2014-2015
Pe parcursul anului scolar 2014-2015 activităţile studiului s-au desfăşurat în două şcoli
reprezentative din Cluj-Napoca: Colegiul Naţional “Emil Racoviţă” şi Şcoala Gimnazială “Liviu
Rebreanu”, respectând protocoalele de colaborare incheiate cu şcolile participante, în urma
acordului Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj.
Gupul ţintă a fost stabilit de comun acord cu cadrele didactice, fiind format din elevii claselor
VIII-a si a XII-a din şcolile participante. Această alegere, bazată pe experienţa anilor precedenţi,
a urmărit transmiterea eficientă a informaţiilor pentru sănătate în domeniul radiaţiilor ionizante
care să completeze noţiunile de fizică atomică şi nucleară predate de către profesori la clasă.
Numărul total al elevilor participanţi la studiu pe parcursul anului şcolar 2014-2015 a fost de
120.
Rezultatele interpretarii chestionarelor iniţiale de evaluare a nivelului cunoştinţelor elevilor
privind radiaţiile ionizante, s-au centralizat şi sunt prezentate în figurile 1-4.
Fig.1–Răspunsurile la întrebarea “Ce înţelegeţi prin cuvântul radiaţie?
Daţi câteva exemple de radiaţii"
În urma analizării răspunsurilor la întrebarea de mai sus s-a constatat că elevi participanţi
definesc cuvântul radiaţie ca fiind o undă, rază, energie, particule sau “ceva dăunător”.
Referitor la exemple de radiaţii, centralizarea răspunsurilor elevilor a dus la următoarele
rezultate: 38 % dintre elevi dau exemple de radiatii electromagnetice generate de echipamentele
de telefonie mobilă şi computer; 21% dintre exemple sunt radiaţiile solare şi rX; un procent de
26% dintre elevi au variante multiple de răspuns, care includ atât radiaţii ionizante, cât şi
neionizante; iar 15% nu completează definiţia radiaţiei cu exemple.
În concluzie, predomină răspunsurile care conţin exemple de radiaţii de natură electromagnetică
neionizante.
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 104
Fig.2-Răspunsurile la întrebarea
"Ce efecte au radiaţiile ionizante asupra corpului uman?"
Se observă că majoritatea elevilor consideră că radiaţiile ionizante produc efecte negative asupra
organismului uman, un procent foarte scăzut identifică beneficiile medicale ale acestora.
Principalele efecte negative specificate de elevi au fost: boli grave, cancer.
Fig.3-Răspunsul la întrebarea chestionarului
“Daţi 2-3 exemple de surse de radiaţii ionizante la care omul este expus în viaţa de zi cu zi”
Se observă că aproape jumătate dintre elevi dau exemple de radiaţii neionizante, ceea ce
înseamnă că nu fac diferenţa între cele două tipuri de radiaţii, ionizante şi neionizante.
Fig.4-Răspunsul la întrebarea "Pentru restaurarea şi protejarea obiectelor de artă se foloseşte
metoda iradierii cu radiaţii gamma (radiaţii ionizante). Ce alte aplicaţii ale radiaţiilor ionizante
cunoaşteţi?"
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 105
Centralizarea răspunsurilor la întrebarea de mai sus arată că mai mult de jumătate dintre elevii
participanţi la studiu nu cunosc aplicaţiile radiaţiilor ionizante.
Având la bază interpretarea rezultatelor de mai sus, următoarea etapă a activitătilor de informare
şi educare sanitară a elevilor a constat în distribuirea pliantelor informative “Trăim cu radiaţiile”
şi “Efectele radiaţiilor asupra sănătăţii”, urmată de prezentări orale.
În vederea îmbunătăţirii activităţii viitoare, s-a solicitat feedback din partea elevilor privind
calitatea materialelor informative, gradul de atractivitate al acestora, măsura în care informaţiile
transmise au fost interesante şi utile şi accesibilitatea limbajului folosit în transmiterea acestor
informaţii.
În urma aplicării chestionarelor de evaluare finală s-a constat faptul că majoritatea elevilor
consideră informaţiile privind radiaţiilor ionizante sunt utile şi interesante, calitatea materialelor
informative distribuite fiind considerată de majoritatea bună/foarte bună şi uşor de înteles.
Concluzii
Rezultatele obţinute prin aplicarea chestionarelor initiale de evaluare a cunostinţelor s-au
observat următoarele:
pentru majoritatea elevilor cunoştinţele referitoare la radiaţii sunt confuze - nu deosebesc
tipurile de radiaţii ionizante de cele neionizante şi sunt familiarizaţi doar cu radiaţiile
electromagnetice neionizante;
majoritatea elevilor consideră că radiaţiile ionizante produc efecte negative asupra
organismului uman, un procent foarte scăzut identifică beneficiile medicale ale acestora;
În urma interpretării chestionarelor de evaluare finală rezultă că majoritatea elevilor consideră că
informaţiile oferite în cadrul activităţilor de informare şi educare sanitară, cu privire la noţiunile
generale despre radiaţii ionizante, efectele lor asupra sănătăţii, măsurilor necesare de
radioprotecţie, sunt interesante, utile, uşor de înţeles, iar modul de prezentare al informaţiilor a
fost apreciat ca fiind atractiv şi relevant.
Aspectele rămase neclare sau care ar trebui incluse în următoarele activităti de informare şi
educare pentru sănătate se referă la abordarea mai detaliată a efectelor radiaţiilor asupra sănătăţii,
prevenirea/evitarea iradierii, iradierea naturală si artificială la nivel local.
Rezultatele obţinute în urma activităţilor de informare şi educare pentru sănătate în domeniul
radiaţiilor ionizante desfăsurate pe parcursul anului 2015 subliniază următoarele aspecte
importante:
Materialele informative sunt foarte utile în lărgirea orizontului de cunoştinţe privind radiatiile
ionizante, precum şi pentru atingerea obiectivelor specifice ale informării şi educării pentru
sănătate a viitoarei generaţii de adulţi, schimbarea şi/sau întărirea atitudinilor corecte şi implicit
adoptarea unor comportamente favorabile sănătăţii.
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 106
Necesitatea şi oportunitatea continuării activităţilor de informare şi educare în domeniul
radiaţiilor ionizante în rândul elevilor si îmbunătăţirea materialelor informative adresate lor;
Extinderea activităţilor de informare şi educare sanitară la populaţia adultă, în special la pacienţii
expuşi medical la radiaţii ionizante.
Bibliografie:
1. Legea 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul
activităţilor nucleare, republicată în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.552 din 27 iunie
2006.
2. HG 1414/18.11.2009 - pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea INSP.
3. Ordinul MS nr. 422 din 29 martie 2013 privind aprobarea Normelor tehnice de realizare a
programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2013 şi 2014
4. Ordinul MS nr. 386 din 31 martie 2015 privind aprobarea Normelor tehnice de realizare a
programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2015 şi 2016
5. Cătălin Tufănaru, Luminiţa Barbu, Lena Enciu Elaborarea materialelor de informare şi
educare pentru promovarea sănătăţii şi educaţie pentru sănătate, - Şcoala Naţională de Sănătate
Publică şi Management Sanitar Bucureşti, 2006
CAPITOLUL VI
PROTEJAREA SĂNĂTĂŢII PUBLICE ŞI PREVENIREA ÎMBOLNĂVIRILOR ASOCIATE
FACTORILOR DE RISC ALIMENTARI
In cadrul Programelor Naţionale de Sănătate Publică pentru anii 2015 şi 2016, Programul
naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţă şi muncă – Domeniul
„Protejarea sănătăţii publice prin prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc alimentari
şi de nutriţie” a cuprins în anul 2015 o serie de activităţi care s-au desfăşurat la nivel naţional şi
au avut ca obiective generale:
Evaluarea stării de nutriţie a populaţiei: supravegherea stării de nutriţie şi a alimentaţiei
populaţiei;
Evaluarea statusului de iod în rândul populaţiei prin determinarea TSH- ului neonatal şi a
ioduriilor la copilul şcolar; monitorizarea consumului de aditivi alimentari.
Monitorizarea calităţii şi valorii nutritive a alimentelor (suplimente alimentare, alimentelor
tratate cu radiaţii ionizante, alimentelor cu adaos de vitamine, minerale şi alte substanţe, ape
minerale naturale îmbuteliate, conţinutul de zaharuri, alimente cu destinaţie nutriţională specială,
concentraţia de iod din sarea iodată pentru consumul uman).
Evaluarea unor factori de risc (biologici, chimici) din alimente: evaluarea riscului chimic şi
bacteriologic al alimentelor cu destinaţie nutriţională specială; rolul alimentului în izbucnirile de
toxiinfecţii alimentare din România.
Evaluarea factorilor de risc din materiale şi obiecte care vin în contact cu alimentele.
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 107
EVALUAREA STĂRII DE NUTRIŢIE A POPULAŢIEI
ÎN RELAŢIE CU CONSUMUL ALIMENTAR
Dr. Mariana Vlad, Dr. Zăpîrţan Horaţiu – CRSP Cluj
Numeroase date clinice şi epidemiologice, acumulate în ultimii ani, sugerează rolul esenţial al
alimentaţiei în determinarea bolilor cronice. Factorii nutriţionali sunt consideraţi, după agenţii
infecţioşi, drept cei mai importanţi determinanţi ai îmbolnăvirilor. Conform concluziilor unui
raport OMS şi FAO (Food and Agriculture Organization of the United Nations), o alimentaţie
săracă în grăsimi saturate, în zahăr şi sare, dar bogată în legume şi fructe şi asociată cu activitatea
fizică regulată are efecte profunde asupra mortalităţii şi morbidităţii.
Datele Eurostat arată că tendința generală este aceea de creștere a numărului de cazuri de
obezitate o dată cu avansarea în vârstă. In cazul României, datele publicate de Comisia
Europeană arată că procentul cel mai ridicat al obezilor este înregistrat pentru categoria de vârstă
45-64 de ani (13,7% la femei şi 10,7% la bărbați), identificându-se o ușoară scădere în cazul
populației de peste 65 de ani (10,8% la femei şi 10,5% la bărbați). Protejarea populaţiei împotriva efectelor datorate consumului alimentar inadecvat (supra- sau
subalimentaţie), în special în grupele de populaţie vulnerabile (populaţia cu venituri mici şi
vârstnici), depistarea precoce şi înlăturarea sau limitarea factorilor de risc cunoscuţi, care ar
putea modifica calitatea vieţii şi să afecteze starea de sănătate a populaţiei, trebuie să devină o
ţintă prioritară.
Dezechilibrele alimentare se pot preveni şi corecta prin schimbarea rapidă a factorilor sociali,
economici şi de mediu determinanţi pentru stilul de viaţă al oamenilor. Scopul trebuie să fie
modelarea unor societăţi în care stilurile de viaţă sănătoase legate de dietă şi activitatea fizică să
reprezinte norma, iar scopurile legate de sănătate să fie legate de cele economice, comunitare şi
culturale. Guvernul, societatea civilă, sectorul privat, sectorul medical, la toate nivelurile
(naţional, regional şi local) trebuie să colaboreze în cadrul unor strategii generale privind
sănătatea publică, de ale cărei obiective trebuie ţinut cont cînd se trasează politica economică,
sanitară, ca şi politicile din sfera comerţului, transportului şi urbanizării.
Supravegherea stării de nutriţie şi a alimentației populației în anul 2015 a inclus recomandările
OMS în domeniu:
► Estimarea consumului alimentar la nivel naţional
► Estimarea consumului alimentar la nivel individual
► Investigaţia alimentaţiei, efectuată pe o perioadă de câte 24 de ore (metoda interviului prin
aplicarea unui chestionar)
► indicatori somato-antropometrici şi determinări biochimice (Hb; colesterolemie - HDL-
colesterol, LDL-colesterol; lipide serice; TG serice; electroliţi serici - Ca, Mg, Fe)
Mărimea eşantionului investigat de pe teritoriul României a fost de 1705 de subiecţi. Analiza
lotului pe grupe de vârstă şi sex arată următoarea repartiţie a subiecţilor: 1044 au fost femei
(62,2%) şi 661 bărbaţi (38,8%). Vârsta medie a lotului a fost de 51,7 ± 15,4 ani.
În funcţie de zona de rezidenţă, din totalul populaţiei luate în studiu 768 de persoane au fost din
mediul urban (45%), iar 937 au fost din mediul rural (55%).
Studiul antecedentelor personale patologice (declarate în Fişa de anchetă), în special cele în care
diferitele deficite sau excese alimentare pot să aibă rol principal, au dezvăluit următoarele:
hipertensiunea arteriala a fost cea mai des întâlnită afecţiune la 19,8% din subiecţi, urmată de
dislipidemii la 8,9% din subiecţi şi de diabetul zaharat la 8,3% din subiecţi. Afecţiunile cronice
hepato-biliare au fost inregistrate la 2,7% din subiecţi, în timp ce afecţiunile gastro-intestinale
(gastrite, ulcere, colite) au fost prezente la 4,4% dintre aceştia, toate afecţiunile cronice
evidenţiate, fiind in scădere faţă de anul trecut.
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 108
Valoarea TA sistolice peste 140 mmHg a fost depistată la 365 dintre subiecţi (21,4 % din total
subiecti), la 25,7 % dintre bărbaţi şi la 20,4 % dintre femei, în timp ce TA diastolică peste 80
mmHg a fost înregistrată la 26,7 % (436 subiecţi) din care la 29,7% dintre bărbaţi şi la 25,2%
dintre femei.
Înălţimea medie la populaţia masculină investigată a fost de 173±7 cm, iar la femei a fost de
162,8± 6,8 cm. În ceea ce priveşte greutatea medie, aceasta a fost la lotul de bărbaţi de
83,8±15,5kg, iar la femei 71,9 ±14,3 kg.
Calculul IMC a reliefat un procent crescut de supraponderali și obezi. S-a înregistrat un procent
de 43,1% bărbaţi supraponderali și 30% obezi, procent în creştere față de anul 2014 (27,3%), cu
scăderea procentului de normoponderali la 26,9% de la 30,2%. La fel şi la femei, 36,2 % din
eşantionul studiat au fost supraponderale şi 27,2% au fost încadrate la obezitate, procent de
asemenea în creştere față de anul 2014 (31,7% față de 24,7%). În anul 2015 procentul de
normoponderale înregistrat a fost mai mic (36,2% faţă de 40,2%) decât cel din 2014.
Variaţia Indicelui de Masă Corporală la populaţia luată în studiu (%)
2,4
36,2
34,2
27,2
26,9
43,1
30
0
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50
IMC <18,5
IMC 18,5-25
IMC 25-30
IMC>30
femei barbati
Indicele abdomino-fesier (IAF) a fost de peste 0,9 la 83,4% dintre bărbaţi (N=551), respectiv de
peste 0,85 la 60,8% dintre femei ( N= 635), cu semnificaţie de sindrom metabolic. Circumferinţa
abdominală (CA) a fost mai mare de 102 cm la 44,9% dintre bărbaţi şi mai mare de 88 cm la
60,8% dintre femei.
Procentul de supraponderali, la bărbaţi, (IMC între 25 şi 30) înregistrează un vârf pozitiv în
2012 şi urmează apoi un trend descrescător, iar la femei este în scădere, înregistrând mici
variaţii. Procentul de obezi (IMC> 30) a înregistrat un vârf valoric în 2013 şi în 2015 la bărbaţi,
iar la femei în 2012 şi 2015.
Analiza datelor biochimice arată că hemoglobina a fost scăzută (sub nivelul valorilor de
referinţă: femei < 11,5g/dl şi bărbaţi < 13g/dl) la 10,1% dintre subiecţi, la 8,4% dintre femei şi
la 11,7% dintre bărbaţi.
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 109
Dinamica populaţiei cu indicele de masă corporală cuprins între 25-30 şi peste 30
în intervalul 2011-2015, în procente
25,2
46,443,1 43,1
16,5
24,727,2
31,833,6
31,734,2
26,3 3027,3
28,2
37,2
48,8
25,928,7
40,5
0
10
20
30
40
50
60
2011 2012 2013 2014 2015
obezi % supraponderali%
obeze% supraponderale%
Distribuţia procentuală a subiecţilor ale căror valori ale hemoglobinei şi ale glicemiei nu
se încadrează în valorile de referinţă
15,8
8,4
9,8
11,7
12,8
10,1
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18
hemoglobina
glicemie
barbati femei total subiecti
Valori ale glicemiei à jeun peste valorile de referinţă (120 mg/dL) s-au observat la 12,8% din
populaţia generală investigată (9,8% dintre femei şi 15,8% dintre bărbaţi).
Nivelul colesterolului sanguin total la subiecţii incluşi în investigaţie a fost crescut (peste 240
mg/dL) la 22,2% din subiecţi, respectiv la 20,6% dintre bărbaţi şi 23,9% dintre femei, HDL-
colesterolul a fost sub 35 mg/dL la 5,5% dintre subiecţi, respectiv la 8,9 % dintre bărbaţi şi la
2,2% dintre femei, iar LDL colesterol a fost peste 130 mg/dL la 38,8% dintre subiecţi, respectiv
la 40% dintre bărbaţi şi la 38,8% dintre femei. Nivelul lipidelor serice totale peste 800 mg/dL a
fost înregistrat la 18,5% dintre bărbaţi şi la 16,8% dintre femei, respectiv la 17,6% din totalul
populaţiei (la care s-a efectuat această determinare).
Valorile trigliceridelor serice au înregistrat valori crescute (peste limitele de 140 mg/dl) la 41,7%
din totalul subiecţilor, respectiv la 44,8% din bărbaţi şi la 38,6% din femei.
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 110
Dacă la majoritatea parametrilor lipidici investigaţi se observă în general o constanţă în
procentajele subiecţilor cu valori care nu se înscriu în valorile de referinţă, la parametrul
trigliceride se observă un trend ascendent, cu un vârf valoric în 2015.
Repartiţia procentuala a subiecţilor cu valori ale metabolismului lipidic
în afara valorilor de referinţă
20,6
8,9
44,8
18,5
40
23,9
2,2
38,6
16,8
37,7
22,2
5,5
41,7
17,6
38,8
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
50
colesterol HDL col triglic. lipide tot. LDL col
%
barbati femei lot intreg
Repartiţia procentuala a subiecţilor cu valori ale metabolismului lipidic în afara valorilor de
referinţă, în intervalul 2011-2015
20,2 20,318,5
23,4
17,6
7,7
11,58,9
6,4 5,5
17,5 18,5
14,117,6
29,3
3436,6
38,141,7
15,7
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
2011 2012 2013 2014 2015
%
Colesterol HDL-col Lipide totale Trigliceride
Nivelul calciului seric a înregistrat valori sub limitele de referinţă (8 mg/dL) la 3,2% dintre
bărbaţi şi la 3,8% dintre femei, respectiv la 3,5% dintre subiecţii lotului investigat.
Valorile magneziului seric sub 2 mg/dL s-a înregistrat la un procent de 29,5% dintre bărbaţi şi de
32,9% dintre femei, respectiv la 31,2% din lotul total.
Analiza valorilor sideremiei arată că valori sub limita valorilor recomandate de 100μg/dl au fost
notate la un număr mare de subiecţi, în procent de 65,6% dintre femei şi 56,9% dintre bărbaţi. La
61,3% dintre subiecţii întregului lot s-au înregistrat valori scăzute ale Fe seric.
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 111
Subiecţii cu electroliţii sanguini sub valorile de referinţă - procentual
3,2
29,5
56,9
3,8
32,9
65,6
3,5
31,2
61,3
0
10
20
30
40
50
60
70
Calcemie Magneziemie Sideremie
barbati femei lot intreg
Aportul energetic şi de macronutrienţi
Lotul investigat a avut o raţie calorică medie uşor sub recomandările energetice din ţara noastră,
singurele depăşiri înregistrându-se la vârstnici, atât bărbaţi cât şi femei (peste 62, respectiv 60 de
ani).
La lotul de bărbaţi analiza aportului energetic arată că la grupa de vârstă 20-45 ani şi 45-62 ani
acesta a fost sub necesităţi, în timp ce la peste 62 de ani a fost cu 12% mai mare decât necesarul.
La lotul de femei din categoria de vârstă 20-45 ani aportul energetic a fost uşor sub necesităţi (cu
mai puţin de 10% mai mic decât recomandări), iar la grupa de vârstă peste 60 de ani au fost
depăşite recomandările cu 18%.
Studiul aportului de grăsimi în raţia alimentară zilnică a pus în evidenţă că la aproape tot lotul
de subiecţi investigaţi aportul de lipide totale a fost crescut la 126,3 ± 65 g/zi în medie la bărbaţi
şi 108 ± 60 g/zi în medie la femei. De asemenea procentul din raţia energetică acoperită de
aportul lipidic a fost foarte mare, ceea ce înseamnă ca o mare parte din raţia energetică a fost
acoperită de grăsimi. Ca valoare medie pe lot raţia energetică acoperită de lipide reprezintă 41%
la bărbaţi şi 39,4% la femei, faţă de 15 - 30% recomandat. La lotul de bărbaţi, din grăsimile
totale consumate zilnic cea mai mare parte au fost reprezentate de grăsimile saturate 44g (36,6%)
şi de grăsimile mononesaturate 48,4 g (41,3%), în defavoarea grăsimilor polinesaturate 25,6 g
(21,8%). Recomandările internaţionale arată că tipurile de grăsimi de mai sus ar trebui să fie în
cantităţi aproximativ egale între ele într-o dietă echilibrată, dar în cazul lotului nostru cantitatea
de grăsimi polinesaturate este la aproape jumătate din necesar, alimentaţia subiecţilor fiind
dominată de acizii graşi saturaţi şi mononesaturaţi. La femei, din consumul mediu de grăsimi
totale, cel de grăsimi saturate a fost de 36,9 g (36,5%), cel de grăsimi mononesaturate a fost de
41,3 g/ zi (40,8%), iar cel de grăsimi polinesaturate a fost de 23,1 g/zi (22,9%). Şi în cazul
lotului de femei consumul de grăsimi polinesaturate a fost insuficient reprezentat în raţie.
Aportul de colesterol total adus de alimentele ingerate de subiecţii din lotul studiat a fost mult
crescut, la bărbaţi fiind de 2,2 ori mai mare decât limita considerată tolerabilă în alimentaţia
omului (300 mg/zi), iar la femei de 1,95 ori mai mare. În medie aportul de colesterol a fost de
658 mg/zi la bărbaţi şi de 586 mg/zi la femei.
Aportul de proteine la lotul de bărbaţi din eşantionul investigat a fost peste recomandări,
notându-se o valoare medie pe lot de 125 ± 59,6 g/zi. Aportul proteic s-a realizat într-o măsură
dublă pe seama proteinelor animale, care în medie pe lot au fost de 86,1 g/zi, faţă de aportul de
proteine vegetale care a fost calculat la o valoare medie pe lot de 38,9 g/zi. Raţia energetică
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 112
acoperită de proteine a fost mai mare decât recomandarea nutriţioniştilor, la lotul de bărbaţi
înregistrându-se o valoare medie de 18,7% din raţie faţă de 15% cât este recomandat.
La lotul de femei aportul de proteine totale în raţie a fost crescut faţă de recomandări, cu o
valoare medie de 114,5 ± 54 g/zi. Aportul proteic s-a realizat în mare măsură ca şi la lotul de
bărbaţi pe seama aportului de proteine animale, care în medie pe lot au fost de 70,5 g/zi depăşind
recomandările, în timp ce aportul de proteine vegetale a fost scăzut la mai puţin de jumătatea
celor animale, înregistrând o valoare medie de 33,5 g/zi, ceea ce arată un uşor deficit faţă de
recomandări. Raţia energetică a fost acoperită de proteine în proporţie de 18%, depăşind
recomandările.
Analizând raţia alimentară la populaţia masculină luată în studiu, sub aspectul aportului de
carbohidraţi, s-a observat că aceasta a avut un aport de 286,6 ± 123 g glucide/zi.
Procentul din energie acoperit de glucide în raţia zilnică a fost în medie de 40,3%, mult sub
necesarul de 55% recomandat. La eşantionul de femei luat în studiu s-a observat ca şi la lotul de
bărbaţi, un aport de glucide sub valorile recomandate. Aportul mediu pentru toată populaţia
feminină luată în studiu a fost de 267,2 ± 113 g glucide/zi. Procentul din energie furnizat de
glucide a fost în medie de 43,3% faţă de necesarul recomandat de 55%.
Aportul mediu procentual din energia totală adusă de macronutrienţii din alimentaţia subiecţilor
faţă de recomandări
18,7
41 40,3
17,3
39,443,3
15
30
55
0
10
20
30
40
50
60
% energie proteine % energie lipide % energie glucide
lot masculin lot feminin recomandari
Comparând valorile medii ale principalilor nutrienţilor consumaţi de subiecţii investigaţi, cu
valorile medii recomandate se deceleză principalele dezechilibre ale alimentaţiei acestora. Astfel,
ne apare aportul crescut de grăsimi totale şi proteine totale, cu un raport crescut dintre grăsimile
saturate şi mononesaturate faţă de cele polinesaturate, respectiv dintre proteinele animale şi cele
vegetale şi un aport insuficient de carbohidraţi, foarte asemănător cu anii precedenţi.
În cazul procentului din raţie acoperit de macronutrienţi se poate observa că procentul de energie
acoperit din glucide scade în timp, deşi ar trebui să crească pentru a avea un raport corect în
raţie, în schimb procentele acoperite de proteine şi grăsimi cresc în timp, când ele ar trebui să
scadă.
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 113
Procentul mediu din raţia calorică acoperit de principalii nutrienti din meniul populaţiei
în intervalul 2011-2015
36,5 36,538,7 40
41,8
46,5 46,243,3 42,3
40,2
17 17,3 18 17,7 18
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
50
2011 2012 2013 2014 2015
procent lipide max 30procent glucide min.55procent proteine
Consumul de fibre alimentare în cazul populaţiei luate în studiu a fost mult sub recomandări, atât
la bărbaţi, cât şi la femei (un consum mediu de 11 g/zi).
Aportul alimentar de Ca s-a situat sub valorile recomandate în alimentaţie (1200 mg/zi), fiind de
770 mg/zi la bărbaţi şi de 698 mg calciu/zi în medie la femei.
De asemenea, valoarea medie a aportului de magneziu la bărbaţi a fost sub recomandări,
înregistrându-se un aport mediu de 329 mg/zi, iar la femei a fost şi mai mic, de 284 mg/zi,
situandu-se sub raţia recomandată pe zi (400 mg/zi).
Aportul de fier rezultat pe baza calculului aportului mediu la ambele loturi a fost uşor peste
recomandări (18 mg/zi), fiind de 22,5 mg fier/zi în raţie la bărbaţi şi de 19,8 mg fier/zi la femei.
Aportul de vitamina A la subiecţii luaţi în studiu a fost crescut, ca medie la ambele loturi
aportul a fost de 2,1 mg/zi , crescut faţă de recomandări (1 mg/zi).
Aportul de vitamina B1 s-a înscris în necesarul recomandat, lotul de bărbaţi a avut un aport
mediu de 1,89 mg/zi, iar lotul de femei a avut un aport de 1,53 mg/zi.
Aportul de vitamina B2. La bărbaţi a fost peste raţia recomandată, fiind calculat la 3,04 mg/zi,
iar la femei a fost calculat la 2,91mg/zi.
Din analiza consumului alimentar rezultă că aportul de vitamina C la lotul de bărbaţi a fost
peste cantitatea minimă necesară recomandată de 60 mg/zi, respectiv 77,7 mg vitamina C/zi, iar
la femei a fost de 73,8 mg/zi.
Aportul de seleniu a fost sub recomandări, atât la bărbaţi (consum mediu de 68,7 µg/zi) cât şi
la femei (consum mediu de 58,8 µg/zi). Consumul de sare adaugată în plus în raţie faţă de cea existentă în produsele alimentare a fost de
5,9 ± 3,8 g/zi la bărbaţi şi de 5,2±3,6 g/zi la femei, consum în uşoară creştere faţă de anul 2014.
Aceasta ar duce la un consum total (împreună cu sarea din alimentele procesate) estimat de peste
10 g/zi, ceea ce ar fi dublu faţă de cel recomandat (5 g/zi). Consumul de sare deşi a avut o
tendinţă descrescătoare la mijlocul intervalului studiat, în ultimii ani a înregistrat un trend
crescător.
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 114
Consumul mediu de sare in perioada 2011-2015 la
populatia luata in studiu
6,8 6,8
5,2 5,45,9
6,6
5,9
4,64,9
5,2
0
1
2
3
4
5
6
7
8
2011 2012 2013 2014 2015
g/zi (medie)
barbati
femei
Preferinţa pentru carnea roşie şi în special pentru cea de porc (consumată rar doar de 8% dintre
subiecţi) este un obicei alimentar puternic înrădăcinat în cultura noastră.
Frecvenţa consumului de carne şi de preparate de carne
Frecventa consumului de carne (%)
35,8
16,8
69,7
40,5
14,3
31,929,2
3,15,6
8,0
44,4
0,80
10
20
30
40
50
60
70
80
rar 1/sapt 2-3/sapt. zilnic
carne porc
carne pasarepeste
Ca şi în anii precedenţi (2011-2014) s-a înregistrat o relativă scădere a consumului cărnii de porc
şi o înlocuire parţială a acesteia cu carnea de pasăre. De precizat că în perioada 2011-2015
consumul mediu de carne roşie a înregistrat un trend crescător. De asemenea, s-a observat o
scădere a consumului de preparate de carne.
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 115
Consumul mediu de carne rosie in perioada
2011-2015 la populatia luata in studiu
92,4 92,7 90
103,1109,5
55,851,1
56,6
66,471,5
0
20
40
60
80
100
120
2011 2012 2013 2014 2015
g/zi (medie)
barbati
femei
Ca un obicei constant a fost consumul foarte redus ca frecvenţă a cărnii de peşte (rar si o dată pe
săptămână - 84,9% din subiecţi). Cantitatea de peşte, deşi insuficient reprezentată în raţie, a
înregistrat un trend crescător.
Consumul mediu de peste in perioada
2011-2015 la populatia luata in studiu
20,2
26,9
33,2
28,7 28,2
14,516,8
25,5
30,7 31,4
0
5
10
15
20
25
30
35
2011 2012 2013 2014 2015
g/zi (medie)
barbati
femei
Frecvenţa consumului de grăsimi la lotul în studiu arată la un procent relativ mic din populaţie
(11,4%) folosirea grăsimilor saturate (unt+untură) în mod zilnic şi consumul uleiurilor vegetale
ce conţin grăsimi mono şi polinesaturate cu o frecvenţă zilnică de către 75 % din subiecţi.
Prezenţa lactatelor în raţia alimentară arată că acestea sunt alimente preferate de un număr mare
de subiecţi. Frecvenţa consumului a arătat că majoritatea subiecţilor se încadrează la un consum
de 2-3 ori pe săptămână (39,3%) şi zilnic (29,2%). Brânzeturile au fost consumate cu o frecvenţă
de 2-3 ori pe săptămână de un procent de 50,5% dintre subiecţi şi zilnic de 36,8% dintre aceştia.
Consumul de ouă de 2-3 ori pe săptămână a fost prezent la 58,8% dintre subiecţi, o dată pe
săptămână la 23,6%, şi zilnic la 9,3% dintre subiecţi.
Frecvenţa consumului de legume şi fructe a fost destul de adecvată, lotul de subiecţi a avut un
consum mai frecvent de fructe, dar tot insuficient cantitativ, astfel cei mai mulţi dintre subiecţi,
55,4% au consumat fructe zilnic, iar 27,2% au consumat de 2-3 ori pe săptămână, dar şi rar de
10,9% din subiecţi. Consumul mediu de legume şi fructe în perioada 2011-2015 a fost insuficient
reprezentat în raţie.
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 116
Pâinea a rămas alimentul ce apare zilnic în raţia a 89,3 % dintre subiecţi. De precizat că aportul
de pâine în perioada analizată a înregistrat un trend descrescător. Mălaiul a fost consumat de 2-3
ori pe săptămână de 24,7% dintre subiecţi şi o dată pe săptămână în procent de 30%.
Consumul mediu de paine in perioada 2011-2015 la
populatia luata in studiu
298,9278,8
248233,5
245,1
219,5 214,6195 186,8 191,1
0
50
100
150
200
250
300
350
2011 2012 2013 2014 2015
g/zi (medie)
barbati
femei
Aportul de zahăr a fost zilnic în 61,9% din cazuri, în creştere faţă de anii precedenţi şi rar şi de 2-
3 ori pe săptămână în 26,3 %, iar produsele zaharoase au fost consumate zilnic în 16,3% din
cazuri şi rar în 35,3%. Consumul de zahăr şi produse zaharoase, considerate de nutriţionişti a fi
cele mai catastrofale alimente pentru o alimentaţie sănătoasă, înregistrează un trend crescător în
perioada 2011-2015.
Consumul mediu de zahar si produse zaharoase in
perioada 2011-2015 la populatia luata in studiu
40,137,6
43,7
52,3 50,2
48,646
51,256 58,2
0
10
20
30
40
50
60
70
2011 2012 2013 2014 2015
g/zi (medie)
barbati
femei
Consumul de băuturi alcoolice a fost în general moderat şi cu frecvenţe reduse. Astfel
populaţia nu a consumat băuturi distilate deloc în proporţie de 22%, vin în proporţie de 16%, iar
bere în proporţie de 15%. Pe lângă consumatorii ocazionali care sunt marea majoritate (71-78%)
există şi o proporţie variabilă, de 6-8%,) care consumă zilnic alcool (în funcţie de preparatul
alcoolic).
În ceea ce priveşte frecvenţa consumului de sare, faţă de anii trecuţi se observă că doar 9,9% din
subiecţi adaugă rar sare în mâncare, în schimb 82,7% dintre subiecţi o folosesc zilnic.
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 117
Alţi indicatori ai stilului de viaţă
Fumatul. Dintre subiecţii care au răspuns în chestionar la acest nou indicator introdus (1360
subiecţi) un procent de 23,25% din total sunt fumători, 30,6 % dintre bărbaţi şi 15,9% dintre
femei.
Activitatea fizică suplimentară. S-a constatat la lotul de bărbaţi (522 de subiecţi) că 7,9%
dintre repondenţi nu fac nici o activitate fizică suplimentară, 33,3% depun o activitate fizică
uşoară, 43,9% au o activitate fizică medie şi 14,9% au o activitate fizică intensă. Din punct de
vedere al timpului alocat activităţii fizice suplimentare am notat următoarele răspunsuri: sub 30
min./zi au facut sport 32,5% dintre bărbaţi, între 30 şi 60 min./zi s-a înregistrat un procent de
28,1% , iar peste 1 oră/zi au făcut sport 35,3% din subiecţi.
La lotul de femei (833 de subiecţi) am constat următoarele preocupări pentru activatea fizică
suplimentară: 6,4% nu au deloc activitate fizică, 48,7% depun o activitate fizică uşoară, 39,4%
au o activitate fizică medie şi 5,5% au o activitate fizică intensă, iar din punct de vedere al
timpului alocat: 46% au făcut mişcare sub 30 min./zi, între 30 şi 60 min./zi s-au încadrat 26,1% ,
iar peste 1 oră/zi au făcut sport 25,3% dintre femei.
S-a înregistrat la nivelul întregului lot existenţa unei preocupări reale a subiecţilor pentru
activitatea fizică suplimentară.
Concluzii
● Greşelile în alimentaţia subiecţilor incluşi în investigaţie au fost:
- aportul energetic scăzut, dar în limita a 10% din raţie, cu excepţia grupelor de vârstă
bărbaţi peste 62 de ani, femei 20-45 de ani şi peste 60 de ani.
- aport insuficient de carbohidraţi şi fibre alimentare, acoperind doar 1/3 din necesar.
- aportul mare de grăsimi totale şi în special de grăsimi saturate şi colesterol, care face ca
procentul din raţia energetică acoperită de grăsimi să fie crescut faţă de recomandări, şi aport de
colesterol mai mult decât dublu faţă de limita considerată tolerabilă în alimentaţie.
- aport crecut de proteine, predominant de origine animală, cu raţia energetică acoperită
în procent de 18,7%.
- aport crecut de sare, peste 5 g/zi - sare adăugată- , respectiv 10 g/zi consum total.
- aport insuficient de calciu, magneziu şi seleniu.
● Analiza obiceiurilor alimentare prin frecvenţele de consum arată preferinţele subiecţilor pentru
anumite produse pe care le consumă mai des şi anume: carnea şi preparatele de carne, ouăle şi
produsele din lapte şi brânzeturile, pâinea şi produsele zaharoase, iar la polul opus pe cele pe
care le consumă rar: peştele, leguminoasele, fructele oleaginoase şi sucurile naturale, preferinţele
rămînând în principal aceleaşi cu cele din anii precedenţi.
● Greşelile alimentare înregistrate având la bază o alimentaţie bazată pe produse de origine
animală, bogate în grăsimi, se reflectă în indicii antropometrici, cu procente crescute de
supraponderali (43,1% la bărbaţi, respectiv 34,2% la femei) şi de obezi (30% la bărbaţi, respectiv
27,2% la femei), cu un trend crescător.
● Unele din greşelile alimentare notate se regăsesc, în procentul crescut de hipertensivi (26%) şi
de hiperglicemici (12,8%).
● Aportul zilnic crescut de grăsimi saturate şi de proteine de origine animală este responsabil de
nivelul crescut al colesterolemiei la 22,2%, lipidemiei la 17,6% şi trigliceridemiei la 41,7% din
totalul subiecţilor.
● Dezechilibrele alimentare în minus sunt responsabile de procentele crescute de subiecţi cu
hipomagnezemie şi hiposideremie (31,2%, respectiv 61,3% ).
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 118
EVALUAREA CONŢINUTULUI DE ZAHARURI ÎN UNELE PRODUSE ALIMENTARE
DESTINATE TINERILOR ŞI ADULŢILOR
Dr. Corina-Aurelia Zugravu – INSP - CNMRMC
Până la această dată, nu există date unitare şi specifice în România cu privire la conţinutul de
zaharuri adăugate în diverse produse de larg consum.
Din perspectiva măsurilor trasate de OMS si Comisia Europeana in scopul reducerii bolilor
netransmisibile, scaderea ingestiei de zaharuri adaugate in diferite produse alimentare reprezinta
o masura prioritara. Zaharurile sunt una din cauzele pentru care dietele sunt hipercalorice, iar
asigurarea unui bilant energetic echilibrat este cheia mentinerii unei greutati normale si garantia
unui aport optim de nutrienti. De multe ori, produsele dulci sunt consumate in defavoarea
fructelor, legumelor, cerealelor integrale, conducand la cresterea riscului de a dezvolta diverse
boli cronice necomunicabile. Zaharurile se asociaza si cu o incidenta ridicata a cariilor dentare,
care, desi pot parea o problema minora, scad calitatea vietii in mod substantial si pot conduce,
prin edentatie, la un handicap social important.
Recent, OMS a elaborat pe aceasta tema un draft de masuri de reducere a zaharului. In acelasi
timp, reducerea consumului de zahar este o prioritate si in Europa, problema fiind abordata in
2014 si la intalnirea informala a ministrilor sanatatii, din 19-21 aprilie de la Riga.
Ulterior, in 2015, Grupul de Nivel inalt privind Nutritia si activitatea fizica a elaborat asa zisa
anexa 2 la EU Framework for National Initiatives on Selected Nutrients, care se refera la
zaharurile adaugate in alimente si la modalitatile de a le reduce. Anexa are in obiectiv sa
stabileasca tinte fezabile in ceea ce priveste reducerea zaharului adaugat si sa analizeze
categoriile de alimente asupra carora trebuie sa se concentreze eforturile la nivel european.
Anexa poate sustine statele membre in implementarea si evaluarea masurilor de reformulare si
pote oferi recomandari privind strategii eficiente de ameliorare a produselor alimentare in cadrul
masurilor de sanatate publica ce au in obiectiv reducerea supraponderalitatii si a obezitatii in
populatie. In acest moment, obiectivul este de a se reduce cu aproximativ 10% zaharul adaugat in
diferite produse alimentare fabricate si comercializate pe teritoriul Europei.
Desi se cunoaste de mult timp actiunea nociva a zaharurilor si masuri diverse au fost luate in
diferite tari europene, este momentul punerii la punct a unor actiuni care sa se aplice in intreaga
Comunitate. Este evident ca reducerea ingestiei de zaharuri nu se poate realiza decat in masura in
care se cunoaste nivelul actual al acestor substante in produse alimentare specifice. Daca este
limpede ca in produse zaharoase nivelul zaharului trebuie sa fie ridicat, exista o serie intreaga de
produse in care exista zahar, dar pentru care nivelurile pot fi extrem de diferite. Sunt produse
foarte populare in randul copiilor si adolescentilor, dar si al adultilor, pentru ca sunt gata
preparate si pot fi cumparate si consumate cu rapiditate. Mai mult, o cantitate mare de zahar in
produse gata de consum poate obisnui individul cu acest gust pe care il va cauta, ulterior, si in
produse similare gatite in propria bucatarie, chiar daca anterior le accepta cu un gust dulce mai
putin intens. Evaluarea continutului de zaharuri in anumite produse alimentare poate constitui
premiza elaborarii unor masuri legislative (acte comunitare, acte nationale), prin stabilirea unui
nivel–limita dincolo de care produsele respective sa nu poata fi puse pe piata sau sa poarte
anumite simboluri de semnalizare pe etichete, care sa reprezinte un avertisment pentru
potentialul cumparator.
Scopul proiectului
Scopul proiectului “Evaluarea continutului de zaharuri in unele produse alimentare destinate
tinerilor si adultilor” a fost evaluarea continutului de zaharuri in alimente de larg consum
destinate prioritar tinerilor si adultilor din Romania, in vederea aplicarii unor masuri de
corectare. De subliniat ca nu excludem ca unele produse din categoriile analizate sa fie
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 119
consumate si de copii, dar ambalajele si modul de comercializare nu indica acest grup
populational ca fiind principala tinta pentru vanzari.
Material de analiza
Produsele tinta pentru evaluarea din anul 2015 au fost incluse in categorii larg consumate in
Romania: 1. ceai solubil; 2. cacao solubila; 3. plicuri cu cafea solubila cu adaos de alte
ingrediente (zahar, lapte, arome); 4. bauturi energizante; 5. produse lactate procesate (creme,
produse probiotice, etc).
Bauturile instant (solubile) au fost recoltate si analizate in toate judetele Romaniei, iar bauturile
energizante si produsele pe baza de lapte, doar din judetele Ialomita si Buzau, unde exista
laboratoare acreditate pentru determinarea de zaharuri. Determinarile de zaharuri s-au facut
conform standardelor cu care sunt acreditate cele doua laboratoare (Ialomita si Buzau).
Rezultate si discutii
Desi este vorba de produse larg consumate, producatorii sunt relativ putini pe teritoriul intregii
tari, aspect constatat si in sinteza nationala similara de anul trecut. Aceleasi produse sunt
prezente in toate judetele, ceea ce prezinta potentiale avantaje (operatiuni de reformulare la
nivelul unei companii ar putea avea consecinte pozitive extinse pe tot teritoriul Romaniei), dar si
dezavantaje (lipsa de diversitate si dependenta de o oferta monotona conduce la eventuale
probleme nutritionale, daca produsele oferite sunt neconforme cu dezideratele unui consum
redus de zaharuri).
Uneori s-au constatat diferente intre nivelul de zaharuri inscris pe eticheta produsului si cel
determinat in laborator. In toate cazurile, abaterile cantitative intre inscrisul de pe eticheta si
valoarea de analiza respecta limitele de toleranta, asa cum sunt ele aplicate in Comunitatea
Europeana. De remarcat ca, in acord cu regulamentele europene, zaharurile inscrise pe eticheta
nutritionala a produselor semnifica, conform Regulamentului 1169/2011, “toate monozaharidele
si dizaharidele prezente într-un produs alimentar, cu exceptia poliolilor” (Anexa 1). Nu avem
metode practice de diferentiere a zaharurilor adaugate, de cele existente natural in produs, deci
nu tot ce s-a obtinut la determinarile de laborator inseamna zaharuri adaugate de producator, ci o
suma a zaharurilor existente in mod natural si adaugate in procesul de productie. Acest aspect
este important in cazul produselor pe baza de lapte, unde exista in mod natural lactoza, dar este
lipsit de relevanta in cazul bauturilor instant si al energizantelor. Am remarcat ca la categoriile
cacao si ness exista produse analizate care au zahar in cantitati cu mult mai mici (sau deloc) in
comparatie cu restul mostrelor. Explicatia este ca a fost vorba de produse simple, fara zahar
adaugat, care au fost incluse in mod incorect in studiul de fata, studiul avand in obiectiv tocmai
produsele cu zahar adaugat.
a) ceai instant: ceaiurile instant sunt produse apreciate pentru usurinta prepararii si considerate a
aduce beneficii nutritionale, alaturi de un gust si o aroma foarte placute. Valoarea medie a
zaharurilor totale din aceste produse a fost de 94,5 g/100g, cu un maxim de 98 g si un minim de
90 g. Se poate observa ca nivelul de zaharuri poate fi atat de mare, incat acestea sa acopere
aproape toata substanta granulata utilizata pentru prepararea ceaiului. Este adevarat ca este vorba
de produse care se consuma dupa diluare in apa, dar recomandarile producatorilor sunt de a
utiliza 10-12 g (2-2,5 lingurite) la un pahar de ceai, ceea ce inseamna in medie 9,5 g de zaharuri,
deci 2 lingurite de zahar. Daca luam in considerare faptul ca de multe ori ceaiurile instant sunt
baute si de copii si ca frecvent se consuma mai multe pahare, consideram ca aportul de zahar din
aceasta sursa este ridicat, similar cu cel dintr-o bautura racoritoare clasica.
b) cacao indulcita instant: Valoarea medie a zaharurilor totale a fost de 62,08 g/100g, cu un
minim de 1,09 si un maxim de 82,42 g/100ml. Valoarea medie a fost artificial coborata de doua
produse de cacao care au avut o concentratie foarte scazuta de zaharuri (in jurul valorii 1) si care
nu ar fi trebuit raportate in acest studiu pentru ca nu aveau zahar adaugat. Se poate observa o
dispersie foarte mare a valorilor intre produse, unele avand o concentratie foarte mare, pe cand
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 120
majoritatea nu depasesc 73 g % zahar. Oricum, cu o unica exceptie, toate produsele au peste 50%
zahar, ceea ce inseamna ca mai mult de jumatate din masa solida este reprezentata nu de cacao,
ci de zahar. Intrucat cacaoa solubila este adesea bauta si de copii (de altfel unele produse
analizate au apartinut unor marci de cacao destinate copiilor, dar foarte populare pe piata si
consumate si de adulti), valorile mari din unele sortimente ar trebui reduse. S-a constatat ca
valorile cele mai mari apartin din pacate exact marcilor amintite anterior, destinate cu precadere
consumatorilor foarte tineri (concluzie trasa din aspectul ambalajului, pe care figureaza desene
atragatoare pentru cei mici).
c) cafea solubila cu adaos de zahar, eventual si lapte, arome. La aceasta categorie, o modificare
importanta a continutului de zahar s-a putut constata in ultimii 2 ani, de cand, prin schimbarea
legislatiei aditivilor alimentari, in respectiva categorie de produse nu au mai fost permisi
indulcitorii artificiali. De remarcat ca in prezent se fac demersuri pentru a se obtine din nou
permisiunea folosirii acestei categorii de aditivi. Chiar si asa, nivelurile de zahar sunt foarte mari.
Din nou am putut constata ca din unele judete au fost raportate si tipuri de cafea instant fara
adaos de zahar, dar ele au fost excluse din calcul valorilor finale. Valoarea medie a fost de 58
g%, cu o maxima de 69,4 si o minima de 24,1%. Tinand seama de faptul ca astfel de produse
sunt extrem de populare mai ales printre adolescenti si adulti tineri si ca ele se comercializeaza si
se consuma sub forma de monodoza de 28 de grame, putem trage un semnal de alarma referitor
la contributia adesea ignorata, dar consistenta, pe care o pot aduce la aportul zilnic de zahar.
Astfel, o monodoza aduce in medie aproximativ 15 g de zahar, adica aproximativ 3 lingurite de
zahar, cu mult mai mult decat s-ar adauga la prepararea unui ness simplu.
d) bauturi energizante. In mod traditional, bauturile energizante au un continut de zaharuri mai
mare decat o bautura racoritoare. Din determinarile efectuate, se poate observa o omogenitate
deosebita a cantitatilor, explicabila prin aceea ca retetele energizantelor sunt aproape identice,
indiferent de producator. Valoarea medie este de 10 g%, cea maxima, de 14, iar cea minima, de
9,5 g%. Bauturile energizante sunt bauturi foarte populare in randul adolescentilor si al adultilor
tineri, dar anchete recente arata ca ele au inceput sa fie consumate si de catre copii. Pe langa
ingredientele complet neadecvate unei nutritii santoase a copiilor scolari, este de remarcat ca
bauturile energizantele sunt si o sursa de zaharuri, ceea ce este de multe ori ignorat de catre
consumatori. Parintii trebuie sa fie educati in ceea ce priveste energizantele, in asa fel incat sa nu
faca eventuale confuzii intre ele si bauturile racoritoare obisnuite.
e) deserturi pe baza de lapte: considerate a fi foarte sanatoase, deoarece aduc principii nutritive
valoroase din materia prima (calciu, proteine, etc), ele contin totusi o cantitate ridicata de
zaharuri. Determinarile efectuate in 2014 pe produse pentru copii au aratat valori substantiale.
Determinarile din acest an au avut in obiectiv produse al caror ambalaj nu le recomanda in mod
particular copiilor, chiar daca si acestia le pot consuma. Valoarea medie a zaharurilor este de
11,9 g/100g de produs, cu un maxim de 17,6 g/100g si un minim de 5,6 g/100 g. Se poate
observa ca valoarea medie e mai mica decat in cazul preparatelor pentru copii, indeosebi din
cauza unor sortimente de produse care au avut un continut foarte redus de zaharuri in comparatie
cu celelalte. Valorile obtinute includ, evident, si lactoza din materia prima, dar si in aceste
conditii exista suficient zahar adaugat, chiar daca unele sortimente sunt comercializate ca
produse avantajoase in dietele de mentinere sau scadere a greutatii.
Concluzii:
- Din produsele analizate, cele mai multe au un continut substantial de zaharuri
- Chiar daca ele nu se consuma in cantitati mari, majoritatea sunt produse ce apar in dieta
de zi cu zi si despre care consumatorul nu stie ca aduc zaharuri in cantitate apreciabila
(indeosebi la bauturile instant)
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 121
- Consideram ca este indicat ca scaderea continutului de zaharuri adaugate sa fie unul din
obiectivele producatorilor, mai ales ca este vorba de produse unde reformularea ar putea
fi posibila (prin adaugare de indulcitori, fibre solubile, etc)
- Consumatorii trebuie educati sa foloseasca in mod curent etichetele nutritionale ale
produselor alimentare, in asa fel incat sa poata alege in cunostinta de cauza alimente care
sa le convina cat mai bine din punct de vedere nutritional. In cazul produselor analizate, acest
lucru le-ar permite alegerea unor sortimente care au mai putin zahar adaugat, dintre cele
existente pe piata.
EVALUAREA STATUSULUI DE IOD IN RANDUL POPULATIEI PRIN
DETERMINAREA TSH-ULUI NEONATAL SI A IODURIILOR
LA COPILUL SCOLAR
Dr. Daniela Nuţă – INSP-CNMRMC
Proiectul “Evaluarea statusului de iod in randul populatiei prin determinarea TSH-ului neonatal
si a ioduriilor la copilul scolar” se desfasoara in perioada 2015-2016 de catre INSP – CNMRMC
in colaborare cu IOMC Alfred Rusescu.
Studiul s-a realizat intr-o maniera transversala pe un esantion probabilistic de 600 de cazuri,
reprezentativ la nivel national. Marimea esantionului a fost determinata astfel incat estimarile
caracteristicilor principale sa fie realizate cu un nivel de incredere de 95 % si cu o eroare maxima
de +/- 4%.
Activitatile care s-au desfasurat in cadrul proiectului in anul 2015 in ceea ce priveste
determinarea ioduriei ca marker al statusului de iod pentru esantionul descris mai sus au fost
urmatoarele:
- recoltarea probelor de urina pentru dozarea ioduriei la copiii scolari in perioada
15.09.2015 – 15.10.2015;
- transportul probelor la laboratorul de referinta (IOMC Alfred Rusescu) in perioada
15.10.2015 – 15.11.2015;
- analizarea probelor de urina in vederea determinarii continutului de iod in perioada
ianuarie-martie 2016.
Primele doua activitati au fost discutate in cadrul instruirii din data de 14.07 2015 care a avut loc
la Institutul National de Sanatate Publica cu reprezentantii Directiilor de Sanatate Publica din
cele 15 judete care au participat la studiu: Suceava, Vaslui, Tulcea, Buzau, Arges, Giurgiu, Dolj,
Valcea, Arad, Hunedoara, Cluj, Satu Mare, Covasna, Sibiu, Ilfov. In cadrul acestei intalniri a fost
explicata in detaliu de catre specialisti metodologia recoltarii probelor de urina de la copiii in
varsta de 6-7 ani in vederea determinarii iodului.
Astfel, au fost descrisi si explicati pasii necesari pentru recoltarea probelor de urina, dupa cum
urmeaza:
- recoltarea urinei copilului in paharul de unica folosinta, etichetat in prealabil cu numele
sau;
- atasarea acului de recoltat urina la holder cu capatul corespunzator (cel cu filet) in timp
ce capatul liber al acului este introdus in urina;
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 122
- fixarea monovetei in holder si aspirarea probei de urina in monoveta vidata; dupa
aspirarea probei in monoveta, inscrierea pe zona de etichetare a codului, care trebuie sa
cuprinda obligatoriu urmatoarele elemente: abreviere judet/ abreviere localitate/ nr.de
ordine proba (corespunzator numelui copilului).
Toate probele recoltate dintr-o clasa au fost introduce intr-o punga speciala, care prezinta o zona
de etichetare cu urmatoarea specificatie: abreviere judet/ nume localitate/ probe cuprinse intre
x – y coduri de proba, data recoltarii, precum si numele persoanei care a efectuat sau supervizat
recoltarea. Dupa maxim 24 de ore de la recoltare probele au fost congelate pana in momentul
predarii laboratorului Institutului de Ocrotire a Mamei si Copilului Alfred Rusescu. In momentul
predarii probelor catre laborator, acestea au fost insotite de tabelele corespunzatoare care au
cuprins: codul probei; numele si prenumele subiectului; referinte privind consumul de sare iodata
sau iodura de potasiu; observatii legate de eventuala medicatie si/sau investigatii care pot
influenta concentratia de iod din proba.
Aceste activitati s-au desfasurat de catre DSP-urile teritoriale , cu acceptul inspectoratelor
scolare locale. De asemenea, parintii copiilor au fost instiintati printr-o scrisoare oficiala despre
studiul in desfasurare, in urma careia si-au dat acordul in vederea recoltarii probelor de urina
A treia activitate din cadrul studiului a fost realizata de catre laboratorul de referinta al IOMC,
iar rezultatele se pot observa din tabelul de mai jos.
Numarul de subiecti per judet si per mediu urban/rural
Regiunea Judet Total
subiecti Urban Rural
Orase
selectate Comune selectate
Nord Est Suceava 52 32 20 Vatra Dornei Bunesti,Ciprian
Porumbescu
Vaslui 50 28 22 Vaslui Bogdanesti, Oltenesti
Sud Est Tulcea 20 11 9 Tulcea M.Kogalniceanu,
Frecatei
Buzau 20 13 7 Nehoiu Podgoria, Merei
Sud Arges 70 40 30 Campulung Stefanesti, Topoloveni
Giurgiu 68 29 39 Giurgiu Daia, Adunatii Copaceni
Sud vest Dolj 51 28 23 Craiova Bradesti, Perisor
Valcea 51 28 23 Rm Valcea Brezoi, Babeni
Vest Arad 41 25 16 Arad Vinga, Pecica
Hunedoara 41 30 11 Deva Vetel, Baita
Nord Vest Cluj 42 30 12 Cluj Napoca Tureni,Nadaselu
SatuMare 42 20 22 Satu-Mare Micula, Batarci
Centru Covasna 30 20 10 Sf.Gheorghe Chichis, Ozun
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 123
In urma analizarii probelor din tabelul de mai sus de catre Laboratorul IOMC Alfred Rusescu, s-
au obtinut urmatoarele rezultate:
- 5,92% din totalul copiilor investigati au avut deficit de iod moderat si usor;
- 39,75% din copii au prezentat iodurii in exces ;
- 54,33% din copii au prezentat valori ale iodului urinar in limite normale.
MONITORIZAREA NIVELULUI DE IOD DIN SAREA IODATA PENTRU
CONSUMUL UMAN
Dr. Daniela Nuţă – INSP- CNMRMC
Iodul este un oligoelement necesar la functionarea normala a glandei tiroide, intervenind in
sinteza hormonilor tiroidieni (T4 tetraiodotironina si T3 triiodotironina). Acesti hormoni au un rol
"cheie" in metabolismul celular, in procesul de crestere si diferentiere a tuturor organelor si in
particular a creierului. Etapa hotaratoare a dezvoltarii creierului la specia umana este
reprezentata de viata fetala si primii 3 ani post-natali. Deficitul iodat in aceasta perioada critica
produce alterari ireversibile in dezvoltarea creierului, consecinta clinica fiind retardul mintal, cu
forma extrema de manifestare cretinismul tiriodian.
Deci, se impune de departe un aport corespunzator de iod, aport care trebuie sa provina in
mare parte din alimente deoarece s-a demonstrat ca 80-90% din iodul necesar organismului
provine din alimente, restul fiind adus de apa potabila si chiar de aer in unele zone cu aerosoli de
iod.
Inca din anul 1950 s-a demonstrat ca deficitul de iod reprezinta o problema de sanatate publica
si in Romania, ca de altfel in multe alte tari europene si din lume. Din experienta tarilor din
Europa de Vest s-a dovedit ca sarea este cel mai comod si mai eficient “vehicul” pentru aportul
de iod in organism, avand la baza mai multe considerente, si anume:
este consumata intr-o cantitate relativ uniforma in tot cursul anului;
este folosita continuu in alimentatia omului;
echipamentul si tehnologia tratarii sarii cu iod sunt destul de simple;
iodul nu modifica gustul, culoarea sau aroma sarii;
costurile nu sunt foarte crescute.
Pentru a nu-si pierde iodul, sarea trebuie sa fie cat mai pura, sa se pastreze in spatii uscate si
racoroase si sa se consume in perioada termenului de valabilitate.
Asa se justifica aparitia legislatiei in acest domeniu inca din anii 1950-1960 cand s-a reglementat
distribuirea obligatorie de sare iodata in 30 de judete din Romania, declarate gusogene.
Sibiu 30 20 10 Sibiu Apoldul de Sus,Rasinari
Bucuresti-
Ilfov
Ilfov rural 16 - 16 Ciolpani, Branesti
Total
624 354 270
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 124
In prezent, este in vigoare Hotararea Guverului nr.1904/22.12.2006 publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei nr. 1038/28.XII. 2006 ce modifica Hotararea Guvernului nr. 568/2002
privind iodarea universala a sarii destinate consumului uman, hranei animalelor si utilizarii in
industria alimentara. Conform Art. I.1 alineatul (2), aceasta prevede: “in hrana animalelor si in
industria alimentara utilizarea sarii iodate este optionala cu exceptia fabricarii painii si a
produselor de panificatie”. De asemenea, conform Art. I.2.: “sarea iodata trebuie sa contina 30
mg iod/kg de sare, respectiv 50,6 mg iodat de potasiu/kg de sare sau 39,2 iodura de potasiu/kg de
sare. Se admite ca limita minima un continut de 25 mg iod/kg de sare, respectiv 42 mg iodat de
potasiu/kg de sare sau 32,5 mg iodura de potasiu/kg de sare, iar ca limita maxima un continut de
40 mg iod/kg sare, respectiv 67,2 mg iodat de potasiu/kg de sare sau 52 mg iodura de potasiu/kg
de sare”. Conform Art I.4.: “inspectia si controlul aplicarii prezentei hotarari se efectueaza de
catre reprezentantii Ministerului Sanatatii Publice, Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii
Rurale, Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor si Autoritatii
Nationale pentru Protectia Consumatorilor, conform competentelor”.
Rezultatele investigatiilor din anul 2015 privind controlul sarii iodate fac obiectul prezentei
sinteze.
Controlul sarii iodate s-a efectuat dupa o metodologie stabilita de Institutul National de Sanatate
Publica Bucuresti si difuzata la toate Directiile de Sanatate Publica judetene si a Municipiului
Bucuresti. Controlul sarii iodate recoltata, analizata si raportata s-a efectuat conform urmatorilor
parametri din metodologie:
1. Locul recoltarii (salina, depozite, unitati comerciale, unitati de ambalare)
2. Locul fabricatiei (salina/tara –pentru cea din import)
3. Data iodarii (fabricatiei).
4. Conditii de depozitare
5. Tipul ambalajului.
6. Eticheta
7. Continutul de iodat de potasiu (determinat prin metoda directa)
8. Continutul de iod total (determinat prin metoda oxidativa)
Metodologia prevede ca probele de sare iodata se vor recolta trimestrial din depozite, unitati
comerciale si unitati de ambalare, cate 5 probe/trimestru din fiecare tip de unitate si cate 10
probe/trimestru din fiecare salina.
Determinarea iodului total (prin metoda oxidativa) indiferent sub ce forma s-ar afla, ca iodat de
potasiu sau ca iodura de potasiu reprezinta aportul real de iod suplimentar in hrana si este
valoarea care se ia in considerare la aprecierea continutului de iod din sare (organismul utilizand
iodul, independent de forma chimica in care se afla).
Recomandarile pentru nivelul de iod in sare au fost facute tinand cont ca de la producator la
consumator pierderile de iod din sarea iodata au fost intre 25 % si 50 %, iar media ingestiei de
sare este cuprinsa intre 5 si 10 g de persoana/ zi.
Recomandarile Organizatiei Mondiale a Sanatatii pentru aportul de iod zilnic sunt:
50 µg/ zi – pentru copii (in primele 12 luni de viata);
90 µg/ zi – pentru copii (intre 2 – 6 ani);
120 µg/ zi – pentru copii scolari (intre 7 – 12 ani);
150 µg/ zi – pentru adulti;
200 µg/ zi – pentru femeile insarcinate si in perioada de alaptare.
Pentru a ajunge la un aport 150 µg iod/ zi prin alimentatie, concentratia de iod in sare la punctul
de productie ar trebui sa fie intre 20 – 40 mg de iod (34 – 66 mg iodat de potasiu) pe kg de sare.
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 125
Rezultate
In anul 2015 au raportat rezultatele privind controlul sarii iodate 41 de judete si Municipiul
Bucuresti, conform tabelului nr. 1: Alba, Arad, Arges, Bacau, Bihor, Bistrita, Botosani, Brasov,
Braila, Municipiul Bucuresti, Buzau, Calarasi, Caras-Severin, Cluj, Constanta, Covasna,
Dambovita, Dolj, Galati, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomita, Iasi, Ilfov, Maramures,
Mehedinti, Mures, Neamt Olt, Prahova, Salaj, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timis,
Tulcea, Vaslui, Valcea si Vrancea.
Conform tabelului nr.1, in anul 2015 s-au raportat un numar de 1779 probe privind controlul sarii
iodate.
Tabel nr. 1 -Total probe de sare iodata raportate pe anul 2015
Nr.crt. Judetul Nr.
probe
Nr.crt. Judetul Nr.
probe
1 Alba 57
23 Hunedoara 40
2 Arad 40
24 Ialomita 43
3 Arges 29
25 Iasi 45
4 Bacau 66
26 Ilfov 24
5 Bihor 41
27 Maramures 40
6 Bistrita Nasaud 30
28 Mehedinti 28
7 Botosani 41
29 Mures 40
8 Brasov 41
30 Neamt 66
9 Braila 60
31 Olt 20
10 Bucuresti 53
32 Prahova 80
11 Buzau 42
33 Salaj 30
12 Calarasi 39
34 Satu Mare 20
13 Caras-Severin 6
35 Sibiu 60
14 Cluj 98
36 Suceava 57
15 Constanta 60
37 Teleorman 40
16 Covasna 29
38 Timis 31
17 Dambovita 40
39 Tulcea 40
18 Dolj 40
40 Valcea 60
19 Galati 41
41 Vaslui 20
20 Giurgiu 31
42 Vrancea 40
21 Gorj 40
Total probe 1779
22 Harghita 31
Repartitia dupa provenienta a probelor de sare iodata analizate, recoltate din saline, din depozite,
unitati comerciale, unitati de ambalare in anul 2015 este indicata in tabelul nr. 2.
Sarea iodata analizata, recoltata din saline, si din reteaua de desfacere raportata in anul 2015
provine dupa cum urmeaza:
46,54 % import Ucraina, Belarus , Grecia ,Turcia, Austria, Italia, Belgia, Israel;
15,68 % de la Salina Ocna Dej;
17,03 % de la Salina Cacica;
15,58 % de la Salina Slanic Prahova;
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 126
4,27 % de la Salina Tg. Ocna;
0,90 % de la Salina Ocna Mures.
Tabel nr. 2 –Repartitia probelor dupa provenienta
Nr
crt Judetul
Slanic
Prahova
Salina
Cacica
Ocna
Dej
Ocna
Mures
Tg.
Ocna
Import Ucraina,
Belarus, Grecia, Turcia,
Austria, Italia,
Australia
Total
1 Alba 1 4 29 16 - 7 57
2 Arad 3 10 14 - - 13 40
3 Arges 1 1 - - - 27 29
4 Bacau - 30 - - 36 8 66
5 Bihor 16 11 14 - - - 41
6 BistritaNasaud 1 4 21 - - 4 30
7 Botosani 3 14 1 - 9 14 41
8 Brasov 9 5 5 - - 22 41
9 Braila 7 11 1 - - 41 60
10 Bucuresti 13 9 1 - - 30 53
11 Buzau 23 - - - - 19 42
12 Calarasi 17 2 - - - 20 39
13 Caras-Severin 2 2 1 - - 1 6
14 Cluj 6 13 49 - - 30 98
15 Constanta 8 2 1 - - 49 60
16 Covasna 6 7 - - 1 15 29
17 Dambovita 9 6 1 - - 24 40
18 Dolj 2 3 - - - 35 40
19 Galati 2 2 1 - - 36 41
20 Giurgiu 6 3 - - - 22 31
21 Gorj - 20 20 - - - 40
22 Harghita 6 3 2 - - 20 31
23 Hunedoara 5 5 30 - - - 40
24 Ialomita 8 3 - - - 32 43
25 Iasi 5 6 2 - 3 29 45
26 Ilfov 5 1 1 - - 17 24
27 Maramures 7 7 10 - - 16 40
28 Mehedinti 3 8 - - - 17 28
29 Mures 1 6 15 - - 18 40
30 Neamt 12 25 - - 13 16 66
31 Olt 5 4 - - - 11 20
32 Prahova 45 8 1 - - 26 80
33 Salaj 2 3 16 - - 9 30
34 Satu Mare - - 20 - - - 20
35 Sibiu - 13 11 - - 36 60
36 Suceava 1 48 2 - - 6 57
37 Teleorman 4 2 - - - 34 40
38 Timis 2 4 5 - - 20 31
39 Tulcea 4 1 3 - - 32 40
40 Valcea 8 2 - - - 50 60
41 Vaslui - 4 - - 4 12 20
42 Vrancea 10 10 - - 10 10 40
Total probe 277 303 279 16 76 828 1779
In procent de 91,85% probele de sare iodata provin din depozite, unitati comerciale, unitati de
ambalare si 8,15% din probe direct din saline.
S-au raportat conditii de depozitare corespunzatoare la toate probele de sare iodata recoltate.
Probele de sare iodata recoltate sunt ambalate in cutii de carton sau pungi de polietilena (0,5 kg
si 1 kg) si saci.
In tabelul nr. 3 se prezinta situatia probelor de sare iodata provenita din saline (numar de probe
analizate, continutul mediu de iod exprimat in mg KIO3/ kg, nr. de probe sub 42 mg KIO3/ kg,
numar probe intre 42 – 67,2 mg KIO3/ kg, numar probe peste 67,2 mg KIO3/ kg).
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 127
Tabel nr. 3 - Situatia probelor de sare iodata recoltate direct din Saline in 2015
Salina
Nr. probe Continutul mediu
de KIO3/ KG
Probe sub 42 mg
KIO3/ KG
Probe intre 42-
67,2 mg KIO3/ KG
Probe peste 67,2 mg
KIO3/ KG
Slanic Prahova 41 48,94 8 33 -
Ocna Mures 16 58,03 - 16 -
Ocna Dej 35 63,31 - 29 6
Cacica 17 59,10 - 17 -
Tg. Ocna 36 79,26 3 18 15
Total 145 62,13 11 113 21
Din analiza tabelului nr. 3 rezulta ca in cursul anului 2015 s-au analizat 145 probe de sare iodata
provenita direct de la salinele:
Slanic Prahova 41 probe (28,28 %);
Tg.Ocna 36 probe (24,82%);
Ocna Dej 35 probe (24,14%);
Cacica 17 probe (11,72%);
Ocna Mures 16 probe (11,04%)
Continutul mediu in iodat de potasiu la probele de sare iodata provenite direct din saline este de
62,13 mg/kg, procentul probelor corespunzatoare (intre 42-67,2 mg/KIO3/kg) fiind de 77,9 %
(113 probe), 7,6% (11 probe) sub 42 mg/KIO3/kg si 14,5% (21 probe) peste 67,2 mg/KIO3/kg.
De mentionat ca sarea de la Ocna Mures provine si este iodata la Salina Cacica si este numai
ambalata la Ocna Mures.
Rezultatele privind numarul de probe de sare iodata recoltate din depozite, unitati comerciale si
unitati de ambalare in fiecare judet, salina producatoare, continutul mediu de iod total exprimat
in mg iodat de potasiu/ kg sare, nr. de probe cu continut de iod sub 42 mg/kg, peste 67,2 mg/kg
sare si cele care se incadreaza in limitele de 42-67,2 mg KIO3/ kg conform HGR nr. 1904/2006
sunt detaliate mai jos.
S-au luat in calcul un minim de 4 probe de sare iodata pentru fiecare judet, provenite de la
aceeasi salina.
Sarea iodata provenita din import
Din totalul celor 827 de probe de sare iodata analizate, 523 probe (63,2%) sunt corespunzatoare,
232 probe (28,1%) contin sub 42 mg KIO3/kg si 72 probe (8,7%) contin peste 67,2 mg KIO3/kg.
Cele 827 probe de sare iodata luate in calcul provenite din import Ucraina, Belarus, Grecia,
Turcia, Austria, Italia, Belgia, Israel au un continut mediu de iod total de 46,30 mg KIO3/ kg.
Continutul cel mai mic a fost de 27,66 mg/ KIO3/kg pentru judetul Giurgiu, iar cel mai mare a
fost de 65,86 mg KIO3/kg pentru judetul Neamt.
Sarea iodata provenita de la Salina Slanic Prahova Din totalul de 212 probe de sare iodata analizate, 106 probe (50%) sunt corespunzatoare avand
un continut de iod cuprins intre 42-67,2 mg KIO3/kg, 89 probe (42%) contin sub 42 mg KIO3/ kg
si 17 probe (8%) contin peste 67,2 mg KIO3/ kg
Continutul mediu in iod total pentru cele 212 probe de sare iodata luate in calcul, recoltate din
depozite, unitati comerciale si unitati de ambalare este de 45,28 mg KIO3/kg, fiind cuprins intre
21,65 mg KIO3/kg ( judetul Giurgiu) si 79,96 mg KIO3/kg (judetul Maramures).
Sarea iodata provenita de la Salina Ocna Dej
Din totalul de 224 de probe analizate, 210 probe (93,7%) sunt corespunzatoare, avand un
continut de iod cuprins intre 42-67,2 mg KIO3/kg, 3 probe (1,4%) contin sub 42 mg/ KIO3/kg si
11 probe (4,9%) contin peste 67,2 mg KIO3/kg.
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 128
Continutul mediu in iod total pentru cele 224 probe de sare iodata luate in calcul recoltate din
depozite, unitati comerciale, unitati de ambalare este 49,83 mg KIO3/kg fiind cuprins intre 47,9
mg/kg (judetul Arad) si 105 mg/kg (judetul Maramures).
Sarea iodata provenita de la Salina Cacica
Din totalul de 242 de probe de sare iodata analizate, 209 probe (86,4%) sunt corespunzatoare, 13
probe (5,4%) contin sub 42 mg KIO3/kg si 20 probe (8,2%) contin peste 67,2 mg KIO3/kg .
Continutul mediu in iod total pentru cele 242 probe de sare iodata luate in calcul recoltate din
depozite, unitati comerciale, unitati de ambalare este de 57,98 mg KIO3/kg fiind cuprins intre 33
mg KIO3/kg (Bucuresti) si 78,95 mg/kg (judetul Bacau).
Sarea iodata provenita de la Salina Targu – Ocna
Din totalul celor 36 probe de sare iodata analizate, 28 probe (77,8%) sunt corespunzatoare, 1
proba (2,8%) contine sub 42 mg KIO3/kg si 7 probe (19,4%) contin peste 67,2 mg KIO3/kg
Continutul mediu in iod total pentru cele 36 probe de sare iodata luate in calcul, recoltate din
depozite, unitati comerciale, unitati de ambalare este de 58,23 mg/kg fiind cuprins intre 43,16
mg/kg (judetul Vaslui) si 74,48 mg/kg (judetul Neamt).
In tabelul nr. 4 sunt prezentate rezultatele pe tara si pentru fiecare salina privind variatia
continutului mediu de iod total si procentul probelor corespunzatoare (42 – 67,2 mg KIO3/ kg),
procentul probelor cu un continut mediu de iod total sub 42 mg KIO3/kg si peste 67,2 mg KIO3/
kg.
Tabel nr. 4 –Situatia probelor de sare iodata recoltate din depozite, unitati comerciale,
unitati de ambalare
Salina
Nr.
probe
Continut
mediu in iod
mg KIO3/ kg
Variatia
continutului
mediu de iod mg
KIO3/ kg
% probe
corespun-
zatoare
% probe
sub 42 mg
KIO3/ kg
% probe
peste 67,2
mg KIO3/
kg
Import 827 46,30 27,66-87,05 63,2 28,1 8,7
Slanic Prahova 212 45,28 21,65-79,96 50,0 42,0 8,0
Ocna Dej 224 49,83 47,90-105 93,7 1,4 4,9
Cacica 242 57,98 40,20-78,95 86,4 5,4 8,2
Targu Ocna 36 58,23 43,16-74,48 77,8 2,8 19,4
Total 1541 48,78 27,66 - 105 69,8 21,9 8,3
Din cele 1541 rezultate privind controlul probelor de sare iodata luate in calcul recoltate din
depozite, unitati comerciale si unitati de ambalare provenite din salinele din tara si din import,
1076 probe (69,8%) sunt corespunzatoare (intre 42 -67,2 mg KIO3/kg), procentul cel mai mare
(93,7 %) inregistrandu-se la salina Ocna Dej si cel mai mic (50%) la probele de sare de la salina
Slanic Prahova.
Procentul de probe sub 42 mg KIO3/kg este de 338 probe (21,9%), procentul cel mai ridicat fiind
de 42 % la sarea provenita de la salina Slanic Prahova si cel mai scazut de 1,4 % la Salina Ocna
Dej.
Procentul de probe de sare iodata cu continutul in iod de peste 67,2 mg KIO3/kg este de 127
probe (8,3%), procentul cel mai ridicat fiind de 19,4% la probele provenite de la salina Targu
Ocna si cel mai scazut de 4,9% la salina Ocna Dej.
In ceea ce priveste abaterile privind etichetarea probelor de sare iodata, in general nu s-au
constatat neconformitati.
In schimb, referitor la nerespectarea iodarii sarii cu KIO3/ kg conform HGR nr. 1904/2006, au
fost luate urmatoarele masuri:
- s-au trimis adrese de informare catre DSP-urile din teritoriul carora proveneau salinele
respective;
- s-au trimis adrese catre DSP-urile carea au pe teritoriul lor producatori, importatori, ambalatori si
distribuitori de sare iodata;
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 129
- s-au emis avertismente;
- s-au recontrolat unitatile respective;
- s-au blocat stocurile neconforme si s-au notificat unitatile de desfacere;
- s-au retras de la comercializare stocurile neconforme;
- uneori, la recontrol, un a mai fost gasita sare din lotul neconform
Concluzii generale
In anul 2015 au raportat rezultatele controlului sarii iodate toate judetele din tara si Municipiul
Bucuresti, cuprinzand un numar de 1779 de rezultate.
Sarea iodata analizata si raportata in anul 2015 provine astfel: 46,54% import Ucraina, Belarus ,
Grecia ,Turcia,Austria, Italia, Belgia, Israel; 15,68 % de la Salina Ocna Dej; 17,03% de la Salina
Cacica; 15,58% de la Salina Slanic Prahova; 4,27% de la Salina Tg. Ocna si 0,90% de la Salina
Ocna Mures.
Recoltarea probelor s-a facut in procent de 91.85% din depozite, unitati comerciale si unitati de
ambalare si 8,15% direct din saline.
Directiile de Sanatate Publica din judetele Prahova, Alba, Bacau, Suceava si Cluj au controlat
modul de iodare a sarii din salinele de pe teritoriul lor.
Se constata ca procentul de probe de sare iodata corespunzatoare conform HGR nr. 1904/2006
este de 77,9% pentru probele provenite direct din saline si de 69,8% pentru probele de sare
iodata recoltate din depozite, unitati comerciale si unitati de ambalare.
Recomandari
In urma rezultatelor obtinute, se impune in continuare monitorizarea nivelului de iod din
sarea iodata pentru consumul uman, deoarece aproximativ un sfert din probele analizate sunt
inca necorespunzatoare (supraiodate, respectiv subiodate).
Aceasta recomandare este sustinuta si prin unul din obiectivele din cadrul Proiectului noului Plan
de Alimentatie si Nutritie pentru Europa 2014-2020, care prevede ca: “monitorizarea ingestiei
de sare si a iodarii sarii este necesara la nivelul fiecarei tari”, astfel ca iodarea poate fi ajustata
suplimentar in functie de ingestia de sare observata in randul populatiei.
ROLUL ALIMENTULUI ÎN IZBUCNIRILE DE TOXIINFECŢII
ALIMENTARE DIN ROMÂNIA
Dr. Rodica-Irina Ferezan – CRSPB, Dr. Mirela Nedelescu – CNMRMC
Lucrarea prezentă constituie un rezumat al raportului anual 2015 obţinut prin analiza datelor din
fişele de raportare care se referă la focarele de toxiinfecţii alimentare (TIA) izbucnite pe
parcursul anului 2015 în România. Raportul anual se efectueaza în cadrul sintezei “Rolul
alimentului în izbucnirile de toxiinfecţii alimentare din România “ care se derulează pe perioada
2015-2016 la nivelul Institutului Naţional de Sănătate Publică – Centrul Regional de Sănătate
Publică Bucureşti – Compartimentul de Igiena Alimentaţiei şi Nutriţiei.
Scopul şi obiectivele metodologiei de supraveghere a focarelor TIA vizează protejarea sănătăţii
populaţiei şi prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc alimentari prin cunoaşterea
caracteristicilor focarelor TIA de pe teritoriul României.
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 130
Actuala metodologie se conformează legislaţiei europene de constituire a unei reţele europene de
supraveghere a bolilor transmisibile (inclusiv a toxiinfecţiilor alimentare) precum şi legislaţiei
româneşti, respectiv Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 386/2015 privind derularea Programelor
Naţionale de Sănătate Publică pentru anii 2015 şi 2016.
Pentru menţinerea unei raportări unitare şi coerente a focarelor TIA din România,
s-au folosit în continuare fişele de raportare tip OMS, în care se utilizează aceleaşi coduri de
aliment, loc al consumului, agent etiologic, factori favorizanţi, etc. ca şi în anii precedenţi.
Metodele folosite in supravegherea focarelor TIA si in redactarea sintezei retrospective “Rolul
alimentului în izbucnirile de toxiinfecţii alimentare din România “sunt reprezentate de:
- identificarea focarelor TIA apărute în teritoriu ( la cabinetele medicilor de familie, spitale, etc.);
- prelevarea datelor din focarul TIA prin ancheta epidemiologică efectuată de medicii specialişti
din Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene şi a Municipiului Bucureşti;
- prelevarea probelor de aliment din focarul TIA pentru analize de laborator;
- analizarea probelor recoltate de la bolnavi/internaţi proveniti din focarele TIA;
- întocmirea fişei de raportare (tip OMS) la închiderea focarului TIA;
- înregistrarea fişei de raportare (tip OMS) în baza electronică de date (fişele de raportare sunt
trimise la CRSP teritoriale pentru alcătuirea bazei electronice de date).
- centralizarea fişelor de raportare (tip OMS) a focarului TIA la INSP - CRSPB;
- prelucrarea statistică a datelor in cadrul CRSPB şi CNMRMC - Igiena Alimentaţiei şi Nutriţiei,
analizând rolul alimentului contaminat în declanşarea focarelor TIA/2015.
Rezultate
În anul 2015 în România s-au înregistrat 65 de focare TIA, în care s-a raportat un număr de 3893
consumatori (la risc) de alimente suspecte a fi contaminate, dintre care 776 bolnavi şi 499
internaţi în spitalele de specialitate. Numărul foarte mare de consumatori (la risc) raportaţi ,
comparativ cu numărul bolnavilor din aceleaşi focare, se datorează focarelor TIA – alimentaţie
colectivă. În textul “Raportului anual 2015” sunt detaliate 9 exemple de focare TIA (13,85% din
totalul focarelor/2015) în care s-a înregistrat un numar de 2939 consumatori (75,5% din totalul
consumatorilor), dintre aceştia doar 393 fiind bolnavi (10,1% din totalul consumatorilor/2015).
Situaţia focarelor TIA în anul 2015
NR.
TOTAL
FOCARE TIA
NR. TOTAL
CONSUMATORI
( LA RISC)
NR. TOTAL
BOLNAVI
NR. TOTAL
INTERNATI
NR. TOTAL
DECESE
65 3893 776 499 0
Prelucrarea datelor de pe fişele de raportare primite prin poştă la CRSPB ne indică următoarea
repartiţie pe Centre Regionale de Sănătate Publică (Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara),
precum şi în judeţe a focarelor TIA raportate în anul 2015:
- CRSP-Bucureşti a înregistrat 37 focare TIA/2015 reprezentând 56,9% din totalul focarelor
(judeţele Argeş, Brăila, Călăraşi, Constanţa, Dâmboviţa, Gorj, Ialomiţa, Mehedinţi, Prahova,
Tulcea, Vâlcea); în aceste focare s-au raportat 2106 consumatori reprezentând 54,1% din totalul
consumatorilor din anul 2015, dintre care 301 bolnavi ( 38,8% din totalul bolnavilor/2015) şi 215
internaţi (43,1% din totalul internaţilor/2015). DSP Olt a raportat 0 focare TIA, iar DSP Braşov
a trimis anchete epidemiologice preliminare şi definitive, fără fişe de raportare tip OMS.
Repartiţia detaliată a focarelor TIA / judeţe este evidentiaţă în textul „Raportului anual 2015”.
- CRSP-Cluj a înregistrat 20 focare TIA/2015 reprezentând 30,8% din totalul focarelor (judeţele
Alba, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Mureş, Sălaj, Sibiu); în aceste focare s-au raportat
1649 consumatori reprezentând 42,36% din totalul consumatorilor din anul 2015, dintre care 406
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 131
bolnavi (52,32% din totalul bolnavilor/2015) şi 237 internaţi (47,5% din totalul
internaţilor/2015). Repartiţia detaliată/judeţe este evidentiaţă în textul „Raportului anual 2015”.
- CRSP-Iaşi a înregistrat 4 focare TIA/2015 reprezentând 6,15% din totalul focarelor (judeţele
Botoşani, Galaţi, Vaslui, Vrancea); în aceste focare s-au raportat 97 consumatori reprezentând
2,5% din totalul consumatorilor din anul 2015, dintre care 34 bolnavi (4,38% din totalul
bolnavilor/2015) şi 19 internaţi (3,8% din totalul internaţilor/2015). Repartiţia detaliată a
focarelor TIA /judeţe este evidentiaţă în text, dar menţionăm situaţia DSP a Judeţului Vrancea
care a raportat şi 2 focare determinate de Trichinella pe care nu le-am introdus în raportul
prezent, urmând a fi analizare în sinteza finală.
- CRSP-Timişoara a înregistrat 4 focare TIA/2015 reprezentând 6,15% din totalul focarelor
(judeţele Arad şi Hunedoara); în aceste focare s-au raportat 41 consumatori reprezentând 1,05%
din totalul consumatorilor din anul 2015, dintre care 35 bolnavi (4,51% din totalul
bolnavilor/2015) şi 28 internaţi (5,61% din totalul internaţilor/2015). Repartiţia detaliată a
focarelor TIA /judeţe este evidentiaţă în text, dar menţionăm situaţia DSP a Judeţului Arad, care
a raportat 1 caz izolat ce nu a fost preluat în analiza prezentă.
Repartiţia focarelor TIA/medii de provenienţă ne indică următoarea situaţie:
- 45 de focare TIA în mediul urban ( CRSP- Bucureşti 24 focare, CRSP- Cluj 14 focare, CRSP-
Iaşi 3 focare şi CRSP- Timişoara 4 focare), reprezentând 69,2 % din totalul focarelor TIA;
- 20 de focare TIA în mediul rural (CRSP- Bucureşti 13 focare, CRSP- Cluj 6 focare, CRSP- Iaşi 1
focar şi CRSP- Timişoara 0 focare) , reprezentând 30,8 % din totalul focarelor TIA/2015.
Repartiţia focarelor TIA pe centre regionale şi medii de provenienţă
Repartiţia focarelor TIA/ luni în anul 2015 evidenţiază un maxim de izbucniri în lunile calde:
mai şi august – câte 11 focare TIA reprezentând 33,8% din totalul focarelor, lunile iunie şi
septembrie – câte 10 focare reprezentând 30,8% din totalul focarelor şi luna iulie - 9 focare TIA
(13,8% din totalul focarelor TIA). In lunile aprilie şi noiembrie s-au raportat câte 3 focare TIA,
iar în lunile februarie, martie, octombrie şi decembrie câte 2 focare TIA.
Alimentele incriminate în izbucnirile TIA din 2015 şi caracteristicile lor sunt următoarele:
1 - laptele şi produsele din lapte (brânză, brânză telemea, brânză de oaie, brânză telemea mixtă,
brânză telemea vacă, brânză telemea oaie, caşcaval, caş proaspăt de oi, smântână, caş oaie, lapte)
au declanşat izbucnirile TIA în 25 de focare (38,46% din totalul focarelor) în care au fost
24
14
3
4
45
13
6
1
20
0 10 20 30 40 50 60 70
CRSP Bucuresti
CRSP Cluj
CRSP Iasi
CRSP Timisoara
Total focare
Urban
Rural
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 132
identificaţi germeni din genul Staphylococcus ( Aureus), asocierea a două sau mai multe bacterii
şi Escherichia Coli în 80% din focare.
În 20% dintre focare nu au fost identificaţi germenii etiologici.
Factorii favorizanţi în contaminarea laptelui şi produselor din lapte au fost constituiţi, în ordinea
descrescătoare a frecvenţei în focarele TIA, de:
- prepararea prealabilă neadecvată a alimentelor (producători care nu respectă condiţiile de igienă
în unitatea de producţie, producători particulari/ciobani care au condiţii precare de igienă la stână
sau mici producători locali neautorizaţi),
- existenţa persoanelor contaminate (manipularea produselor de către operatori cu panariţii pe
mâini, etc., nerespectarea regulilor elementare de igienă - spălarea frecventă pe mâini cu apă
caldă şi săpun şi mai ales după folosirea toaletei sau care nu au efectuat controlul medical
periodic conform legislaţiei în vigoare),
- alimente nesigure ca provenienţă (producători fără autorizaţie, pieţe cu vânzători ambulanţi,
stâne neautorizate, etc.),
- păstrarea neadecvată a alimentelor (alimente expuse pe tarabă în piaţă, fără condiţii de
refrigerare, expuse acţiunii soarelui şi insectelor, etc.).
2 - ouăle şi produsele din ouă (omletă, ouă prăjite, salată boeuf cu maioneză de ou, clătite cu
urdă şi ou, maioneză din ou) au declanţat izbucnirea TIA în 10 focare (15,4% din totalul
focarelor) în care au fost identificaţi germeni din genul Salmonella (ex. Abdel) în 60% din
focare. În 40% dintre focare nu au fost identificaţi germenii etiologici.
Factorii favorizanţi în contaminarea ouălor şi produselor din ouă au fost constituiţi în majoritatea
focarelor de:
- păstrarea neadecvată a alimentelor (ouă păstrate în condiţii improprii , peste termenul de
valabilitate, salate cu maioneză din ou păstrate la temperatura camerei),
- prepararea prealabilă neadecvată a alimentelor (nespălarea cojii ouălor înaintea utilizării),
- folosirea alimentelor nesigure ca provenienţă (ouă vândute de către vânzători ambulanţi),
- gătirea neadecvată a alimentelor.
Reprezentarea grafică a alimentelor incriminate în focarele TIA din 2015
3 - carnea de pasăre şi preparatele din carne de pasăre (pulpe pui, aripioare la tavă, şniţel pui, pui
la rotisor, ruladă pui, pulpe pui rotisate, pui pane, piept de pui, carne de raţă) au dus la
izbucnirea a 10 focare TIA (15,4% din totalul focarelor) în care au fost identificaţi germeni din
genul Salmonella (Enteritidis, Infantis) în 70% din focare.
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 133
În 30% dintre focare nu au fost identificaţi germenii etiologici.
Factorii favorizanţi în contaminarea cărnii de pasăre şi preparatelor din carne de pasăre au fost
constituiţi în majoritatea focarelor de:
- folosirea alimentelor nesigure ca provenienţă (păsări crescute de particulari şi vândute în pieţe
fără aviz sanitar)
- păstrarea neadecvată a alimentelor (carne de pasăre rămasă pe rotisor peste noapte la discreţia
vectorilor, ruladă de pui şi şniţele păstrate la temperatura camerei, etc.)
- existenţa persoanelor contaminate.
4 - carnea de porc şi preparatele din carne de porc (carne tocată, cârnaţi polonezi, mici, cârnaţi
olteneşti, grătar porc, caltaboşi, tobă) care au determinat apariţia a 8 focare TIA (12,3% din
totalul focarelor) în care au fost identificaţi germeni din genul Salmonella (Typhimurium) şi
Staphilococcus în 37,5% din focare.
În 62,5% dintre focare nu au fost identificaţi germenii etiologici.
Factorul favorizant în contaminarea alimentelor din carne de porc a fost reprezentat în
majoritatea focarelor de păstrarea neadecvată a alimentelor (mezeluri, cârnaţi şi mici păstraţi la
temperatura camerei, fără refrigerare corespunzătoare, carne la grătar expusă vectorilor).
5 - prăjiturile (baton cu brânză dulce şi stafide, cremşnit, budincă, cremă tiramisu) au dus la
apariţia a 3 focare TIA (4,61% din totalul focarelor TIA) în care au fost identificaţi germeni din
genul Salmonella în 66,67% din focare.
În 33,33% dintre focare nu au fost identificaţi germenii etiologici.
Factorii favorizanţi în contaminarea prăjiturilor au fost constituiţi în majoritatea focarelor de:
- păstrarea neadecvată a alimentelor (prăjituri păstrate la temperatura camerei, lipsa refrigerării)
- folosirea alimentelor nesigure ca provenienţă (ouă, lapte şi alte ingrediente fără aviz sanitar).
6 - mese gata pentru servit (1- piftie, rulou şuncă cu salată boeuf; 2- brânză cu smântână , ruladă
pui, caşcaval , brânză feta, somon afumat, kaizer; 3- bărcuţe de aluat cu salată vinete) au dus la
apariţia a 3 focare TIA (4,61% din totalul focarelor TIA) în care au fost identificaţi germeni din
genul Staphilococcus şi asocierea a două sau mai multe bacterii.
Factorii favorizanţi în contaminarea alimentelor gata pentru servit au fost reprezentaţi de:
- păstrarea neadecvată a alimentelor (refrigerarea necorespunzătoare a alimentelor până la
consumator)
- existenţa persoanelor contaminate.
7 - alimentaţia de tip familial (1-ciorbă de roşii şi piure de cartofi ; 2-ciorbă din picior de porc
dreasă cu ou şi cu smântână) a determinat apariţia a 2 focare TIA (3,08% din totalul focarelor) în
care au fost identificaţi germeni din genul Salmonella şi Staphilococcus.
Factorii favorizanţi în contaminarea alimentelor gătite au fost constituiţi de:
- păstrarea neadecvată a alimentelor (nefolosirea spaţiilor de refrigerare)
- gătirea inadecvată a alimentelor .
8 - peştele şi preparatele din peşte (icre somon) au determinat izbucnirea a 1 focar TIA (1,54%
din totalul focarelor) în care a fost identificat genul Salmonella (Typhimurium).
Factorul favorizant în contaminarea icrelor de somon a fost reprezentat de păstrarea neadecvată
a alimentului.
9 - alimentul contaminat a rămas necunoscut în 3 focare TIA (4,61% din totalul focarelor) dar în
care s-au izolat de la bolnavi germeni din genul Salmonella şi Staphilococcus.
Factorii favorizanţi în contaminarea alimentelor incriminate în izbucnirea focarelor TIA au fost
de asemenea necunoscuţi.
Menţiuni
unele fişe de raportare a focarelor TIA nu au fost completate corect din punct de vedere al
codurilor anexate metodologiei; nu se admite completarea: ”nu e cazul”.
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 134
au fost transmise fişe completate la rubrica aliment incriminat şi la rubrica factori favorizanţi:
“necunoscut” si “altele”, dar concomitent a fost depistat agentul etiologic!
s-au primit fişe de raportare în care la rubrica aliment a fost completat tot meniul pe care l-a
servit restaurantul in ziua izbucnirii focarului TIA;
au fost transmise anchete epidemiologice preliminare sau definitive care însă nu sunt urmate de
fişa de raportare a focarului TIA (conform metodologiei).
unele fişe au fost completate foarte sumar, lipsind date necesare analizării focarului TIA: fişe de
raportare în care singurele rubrici completate erau cele cu datele de începere şi de închidere a
focarului TIA. O fişă necompletată este inutil raportată!
EVALUAREA RISCULUI CHIMIC ŞI BACTERIOLOGIC AL ALIMENTELOR CU
DESTITAŢIE NUTRIŢIONALĂ SPECIALĂ
Dr. Mariana Vlad – CRSP Cluj
„Sănătatea este o stare pe deplin favorabilă atât fizic, mintal, cât și social și nu doar absența
bolilor sau a infirmităților”. Ea cuprinde nu numai corpul, mintea și spiritul, ci și perspectiva
unui om, după James H.West.
Produsele alimentare supuse analizei riscului chimic și bacteriologic sunt alimentele cu
destinaţie nutriţională specială care sunt produse complexe, elaborate special pentru un grup
vulnerabil de consumatori. Pentru a se asigura siguranța și adecvarea lor trebuie să fie stabilite
cerințe detailate privind compoziția, cerințe privind valoarea energetică, conținutul în macro și
micronutrienți, cerințe bazate pe cele mai recente avize științifice ale autorității EFSA.
O abordare corectă a siguranţei alimentare presupune, de fapt, coresponsabilizarea tuturor
verigilor implicate în obţinerea de produse de calitate şi sigure.
În cadrul monitorizării oficiale, care să definească conformitatea/neconformitatea produselor cu
prevederile Regulamentului UE nr. 609/2013 în vederea protejării consumatorilor de
eventualele riscuri pentru sănătate au fost planificate și realizate următoarele analize:
1. Determinarea nivelurilor de nitrați și nitriți
2. Determinarea nivelurilor de Pb, Cd, Al, Sn și Hg din preparate pentru sugari (formule de început
şi de continuare) şi alimente pe bază de cereale prelucrate şi alimente pentru sugari şi copii de
vârstă mică
3. Determinarea reziduurilor de pesticide din alimente pe bază de cereale prelucrate şi alimente
pentru sugari şi copii de vârstă mică
4. Determinarea nivelului de benzo(a)piren din cereale prelucrate şi alimente pentru sugari şi copii
de vârstă mică
5. Determinarea nivelului de micotoxine din preparate pentru sugari (formule de început
deshidratate)
6. Analiza parametrilor microbiologici: Listeria monocytogenes, Enterobacter sakazakii și
Salmonella spp. din preparate pentru sugari (formule de început deshidratate și produse
alimentare dietetice pentru scopuri medicale speciale destinate sugarilor sub șase luni).
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 135
Din cele 41+1 DSP judeţene au trimis date pentru Sinteza privind „Evaluarea riscului chimic şi
bacteriologic al alimentelor cu destinaţie nutriţională specială” un număr de 41 DSP, cu
precizarea că unele date au fost incomplete (nu s-au analizat toţi parametrii solicitaţi sau
numărul de probe nu a fost respectat).
Conţinutul de nitraţi a fost determinat din 41 de probe, iar nitriţii din 18 probe (determinarea
nitriților nu a fost obligatorie). Categoriile de ADNS analizate sunt prezentate mai jos.
A Alimente pentru sugari şi copii de vârstă mică 11%
CAlimente pe bază de cereale prelucrate pentru
sugari şi copii de vârstă mică56%
L LAPTE - Formule de început şi de continuare 33%
Nivelul nitraţilor a fost determinat din 41 probe de alimente cu destinaţie nutriţională specială:
1 probă (2%) formule de început şi de continuare, 32 probe (76%) alimente pe bază de cereale
prelucrate şi 8 probe (20%) alimente pentru sugari şi copii de vârstă mică.
Cele 41 probe analizate din punctul de vedere al concentraţiei de nitraţi au avut valori cu mult
sub limita maximă admisă de 200 mg NO3/kg, având o valoare medie de 18,78 mg NO3/kg.
Concentraţiile nitriţilor au fost determinate din 18 probe, înregistrându-se o valoare medie de
2,21 mg NO2/kg, cu valori cuprinse între 0 – 21,10 mgNO2/kg. Menționăm că pentru acest analit
nu sunt stabilite limite maxime admisibile în reglementările din domeniu.
Determinarea metalelor grele: plumb, cadmiu, aluminiu şi mercur s-a efectuat din 85 probe
trimise de cele 41+1 DSP-uri, iar staniul a fost determinat din 83 probe.
Determinarea metalelor (Pb, Cd, Sn și Al) s-a efectuat prin tehnica SAA cu atomizare în cuptor
de grafit folosind un Spectrofotometru de Absorbție Atomică Shimadzu Model – AA 6300, iar
determinarea Hg s-a efectuat tot prin SAA folosind tehnica generării de hidrură.
Metoda SAA îndeplinește criteriile pentru metodele utilizate în controlul oficial al nivelurilor de
plumb și cadmiu stabilite în Regulamentul (CE) nr. 333/2007 (10) și Regulamentul (CE) nr.
1881/2006.
Analiza concentraţiei de plumb şi cadmiu din alimentele cu destinaţie nutriţională specială s-a
făcut din datele raportate de 18 DSP-uri judeţene din Muntenia (34 probe), 8 DSP-uri judeţene
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 136
din Moldova (17 probe), 12 DSP-uri judeţene din Transilvania (26 probe) şi 4 DSP-uri judeţene
din Banat (8 probe), totalizând un număr de 85 probe.
Din cele 85 probe s-au analizat şi raportat un număr de 41 (48%) formule de început şi de
continuare, 38 (45%) alimente pe bază de cereale prelucrate şi 6 (7%) alimente pentru sugari şi
copii de vârstă mică.
Toate cele 85 probe supuse analizei privind concentraţia plumbului şi cadmiului
s-au situat sub limita maxima admisibilă, ele fiind conforme (Anexa nr. I din Regulamentul nr.
1881/2006 al CE din 19 decembrie 2006), având o valoare medie de 0,0037 mg/kg atât pentru
plumb, cât și pentru cadmiu.
Determinarea aluminiului din cele 85 de produse încadrate în alimentele cu destinaţie
nutriţională specială (lapte praf - formule de început şi formule de continuare, alimente pe bază
de cereale prelucrate şi alimentele pentru sugari şi copii de vârstă mică), indică o valoare medie a
Al de 0,1523 mg/kg, cu valori cuprinse între sld. şi 0,98 mg/kg (limita de detecţie pentru Al este
0,005 mg/kg).
De precizat că în Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 nu sunt prevăzute LMA pentru Al în acest
grup de alimente.
Nivelul de mercur din alimentele cu destinaţie nutriţională specială a fost sub limita de detecţie
(0,0005 mg/kg) în toate cele 85 de probe analizate: 34 din Muntenia, 17 din Moldova, 26 din
Transilvania și 8 din Banat. Pentru acest grup de alimente nu au fost stabilite limite maxime
admisibile pentru mercur.
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 137
Metalul greu staniu a fost determinat din 83 probe. Valoarea medie a nivelului de staniu a fost
de 0,0007 mg/kg, cu valori cuprinse între sld. şi 0,03mg/kg (limita de detecţie pentru Sn este 0,01
mg/kg). Toate valorile de Sn determinate s-au situat cu mult sub LMA de 0,050 mg/kg.
Alimentele cu destinație nutrițională specială destinate sugarilor și copiilor de vârsă mică
analizate conțin contaminanți (nitrați, Pb, Cd, Hg, Sn și Al) în concentrații sub limita maximă
admisibilă.
Analiza tendinţelor concentraţiilor de nitraţi determinaţi în intervalul 2013-2015 din alimentele
cu destinaţie nutriţională specială arată că cele mai mari niveluri medii de nitraţi s-au înregistrat
în produsele prelevate şi analizate în anul 2015, cu precizarea că toate probele au fost
conforme.
Valorile medii calculate pentru concentraţiile de Pb au fost apropiate în 2014 şi 2015 (0,0035
ppm-0,0037 ppm) , cu un vârf valoric în 2013 (0,0054ppm), ele situându-se sub LMA.
Valorile medii ale concentraţiilor de Cd din alimentele cu destinaţie nutriţională specială au
înregistrat un trend ascendent în 2015, cu valori în platou, identice în 2013 și 2014 (0,0028
ppm).
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 138
Pentru contaminantul mercur, nu avem reglemntată limita maxima admisibilă pentru acest
grup de alimente. Valorile determinate în 2015 sunt sub limita de detecţie (0,0005 mg/kg).
Faţă de LMA prevăzută în Regulamentul CE nr. 1881/2006 din 19 decembrie 2006, staniu a
înregistrat în probele prelevate şi analizate în 2013-2015 valori medii foarte mici, cu un vârf în
2015 (0,0250 ppm).
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 139
Analiza datelor arată un trend crescător, un vârf valoric în 2015 pentru valorile medii la
nitrați, Pb, Cd și Sn și tendință de scădere a valorilor medii pentru Hg, cu precizarea că
toate probele au fost conforme. Ramâne să fie stabilit în timp, dacă aceste concentrații de
contaminanți, deși conforme, pot deveni dăunătoare sănătății.
Pentru determinarea benz(a)pirenului în anul 2015 au trimis probe toate DSP-urile judeţene
(42 probe).
Toate probele analizate au avut valori sub limta de detecţie a metodei, limită care a fost stabilită
la 0,00023 mg/kg. Această valoare se situează mult sub valoarea reglementată de Regulamentul
CE nr. 1881/2006 de 1,0 mg/kg.
Determinarea reziduurilor de pesticide s-a efectuat prin metoda gazcromatografică.
Pesticidele organoclorurate au fost determinate cu detectorul cu captura de electroni (ECD)
pentru pesticide, iar pesticidele organofosforice cu detectorul de azot și fosfor (NPD).
Au fost analizate 42 probe recoltate din 41 județe și din municipiul București, analiza referindu-
se la un număr de 81 de pesticide (18 organoclorurate şi 63 organofosforice).
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 140
Limita de cuantificare (LOQ)
(mg/kg)
Valoare maxima admisa conform Ord.
1764/2007 (mg/kg)
PESTICIDE ORGANOCLORURATE
alfa HCH 0,004 0,01
gama HCH 0,006 0,01
delta HCH 0,009 0,01
heptaclor 0,003 0,003
aldrin 0,003 0,003
heptaclorepoxid 0,003 0,003
trans-clordan 0,005 0,01
cis-clordan 0,005 0,01
endosulfan I 0,003 0,01
4,4' DDE 0,007 0,01
dieldrin 0,003 0,003
endrin 0,003 0,003
4,4' DDD 0,007 0,01
endosulfan II 0,008 0,01
beta HCH 0,007 0,01
4,4`DDT 0,010 0,01
Pentaclorbenzen 0,01 0,01
Hexaclorbenzen 0,003 0,003
PESTICIDE ORGANOFOSFORICE
diclorvos 0,005 0,01
diazinon 0,005 0,01
clorpirifos-metil 0,008 0,01
pirimifos-metil 0,007 0,01
clorpirifos 0,005 0,01
malation 0,005 0,01
Dimefox 0,005 0,01
Bifenthrin 0,005 0,01
Chinomethionat 0,005 0,01
Chlorothalonil 0,005 0,01
Demeton-S-methyl-sulfoxide 0,005 0,01
Dicrotophos 0,005 0,01
Dimethoate 0,005 0,01
Disulfoton 0,003 0,003
Ethion 0,005 0,01
Etrimphos 0,005 0,01
Fenitrothion 0,005 0,01
Fensulfothion 0,003 0,003
Fenthion 0,005 0,01
Fonofos 0,005 0,01
Formothion 0,005 0,01
Heptenophos 0,005 0,01
Iodofenphos 0,005 0,01
Isofenphos 0,005 0,01
Lambda-cyhalothrin 0,005 0,01
Malaoxon 0,005 0,01
Mecarbam 0,005 0,01
Metalaxyl 0,005 0,01
Metamidophos 0,005 0,01
Methacriphos 0,005 0,01
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 141
Conţinutul de reziduuri de pesticide analizate în cele 42 probe, s-a încadrat în limitele maxime
admise de legislaţia în vigoare în Romania şi Comunitatea Europeană.
Au fost examinate microbiologic la CRSP Iași, în perioada iulie-decembrie 2015, 79 probe
recoltate de reprezentanții celor 42 DSPJ.
Metodele utilizate pentru determinarea Listeriei monocytogenes (SR EN ISO 11290-1/AC/2006)
și Cronobacter sakazakii (SR ISO-TS-22964/2007) au respectat cerințele prevăzute de
Regulamentul nr. 1441/2007/CE.
Au fost analizate microbiologic 6 tipuri de lapte praf. Rezultatele analizelor efectuate nu au
dovedit prezența unei contaminări microbiologice în probele testate.
În cadrul monitorizării alimentelor cu destinație nutrițională specială, în perioada 2012-2015
numărul de probe luate în lucru pentru contaminarea bacteriologică a urmat un trend descendent
ca urmare a rezultatelor obținute și anume că toate probele au fost conforme, raportate la
legislația din domeniu.
Limita de cuantificare (LOQ)
(mg/kg)
Valoare maxima admisa conform Ord.
1764/2007 (mg/kg)
PESTICIDE ORGANOFOSFORICE (continuare)
Metribuzin 0,005 0,01
Mevinphos 0,005 0,01
Molinate 0,005 0,01
Monocrotophos 0,005 0,01
Myclobutanil 0,005 0,01
Omethoate 0,003 0,003
Paraoxon ethyl 0,005 0,01
Parathion 0,005 0,01
Parathion ethyl 0,005 0,01
Parathion methyl 0,005 0,01
Phentoate 0,005 0,01
Phorate 0,005 0,01
Phosalone 0,005 0,01
Phosmet 0,005 0,01
Pirimicarb 0,005 0,01
Procymidone 0,005 0,01
Pyrazophos 0,005 0,01
Pyridaphenthion 0,005 0,01
Quinalphos 0,005 0,01
Simazine 0,005 0,01
Sulfotep 0,005 0,01
Terbufos 0,003 0,003
Terbufos-sulfone 0,005 0,01
Terbutryn 0,005 0,01
Tetrachlorvinphos 0,005 0,01
Thiometon 0,005 0,01
Thiram 0,005 0,01
Triadimefon 0,005 0,01
Triadimenol 0,005 0,01
Triazophos 0,005 0,01
Trichlorfon 0,005 0,01
Trifluralin 0,005 0,01
Vamidothion 0,005 0,01
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 142
Concluzii generale
Evaluarea riscului chimic, a siguranţei alimentelor cu destinaţie nutriţională specială, a permis
evidenţierea conformităţii acestor produse alimentare cu normele şi reglementările din domeniu
privind contaminanţii/reziduurile analizate
Planificarea legată de planul de monitorizare a contaminanților/reziduurilor este în conformitate
cu cerinţele UE, iar politica bazată pe riscuri prin care testarea contaminanților/reziduurilor se
concentrează asupra ADNS permite să monitorizeze respectarea LMA pentru substanţele
respective.
Toate probele prelevate în cadrul planului sunt în prezent analizate cu ajutorul unor metode
validate în conformitate cu legislaţia UE, determinând o creştere a fiabilităţii rezultatelor
generate şi sprijinind sistemul de control al contaminanților/ reziduurilor.
Monitorizarea contaminanţilor/reziduurilor este o parte importantă a strategiei de reducere a
riscului prezenţei substanţelor nedorite în alimente, motiv pentru care se impune continuarea ei.
Studiul a arătat că operatorii de alimente pot reduce nivelurile de metale grele din produse pe
baza auto/verificării şi printr-o mai bună selecţie a materiilor prime.
Monitorizarea acestui grup de alimente s-a dovedit utilă în special la identificarea problemelor
potenţiale ridicate de prezenţa contaminanţilor/reziduurilor, iar pe baza rezultatelor acestora se
pot planifica măsurile necesare.
Siguranţa alimentelor cu destinaţie nutriţională specială trebuie să constituie o responsabilitate a
tuturor celor implicaţi în domeniul alimentar, de la profesionişti la consumatori cu scopul de a
asigura protecţia acestui grup populaţional cu nevoi speciale.
MONITORIZAREA CALITĂŢII SUPLIMENTELOR ALIMENTARE
Dr. Gabriela Gârban – CRSP Timişoara
Monitorizarea calităţii suplimentelor alimentare se bazează pe o metodologie elaborată în
vederea obţinerii de informaţii necesare pentru raportare la Comisia Europeană.
În calitate de Stat Membru al Uniunii Europene şi România trebuie să monitorizeze pe plan
naţional situaţia suplimentelor alimentare comercializate. Interes prezintă atât ingredientele
active, adică nutrienţii (vitamine, minerale) menţionaţi în Directiva CE/2002/46 cu completările
ulterioare, precum şi alte substanţe cu efect nutriţional ori fiziologic. De asemenea, în ultima
perioadă, se pune accent pe prezenţa aditivilor în suplimentele alimentare. Şi pentru că
producătorii de suplimente alimentare realizează mai nou produse destinate anumitor grupe de
populaţie (copii, gravide, persoane de vârsta a treia, reprezentând populaţia ţintă vulnerabilă)
monitorizarea acestora pe piaţa naţională reprezintă o prioritate a Ministeului Sănătăţii. În
metodologia elaborată şi difuzată specialiştilor de la DSPJ-uri a fost prevăzută şi efectuarea de
analize de laborator pentru determinarea concentraţiei de Pb şi Cd, considerate ca şi
contaminanţi principali în suplimente alimentare. Rezultatele analizelor se raportează anual cu
specificarea numărului de probe conforme şi probe non-conforme, precum şi măsurile luate în
cazul probelor non-conforme.
În semestrul I al anului 2015 specialiştii DSPJ-urilor au identificat unităţile de profil
suplimente alimentare (producători, importatori, distribuitori). Datele obţinute au fost tabelate
(conform Tabel 1 din metodologie) şi raportate la CRSPT .
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 143
În semestrul II au fost prelevate probe de suplimente alimentare pentru analize şi expediate la
CRSP Timişoara. De asemenea, au fost catalogate suplimentele alimentare în funcţie de
categoria de consumatori, iar datele au fost incluse în tabelul 2 din metodologie. De asemenea,
au fost identificate şi tabelate (tabel 3 din metodologie) aditivii alimentari din suplimentele
alimentare destinate copiilor. Rezultatele astfel tabelate au fost raportate la CRSPT în semestrul
II al anului 2015.
Probele sosite la CRSP Timişoara de la DSPJ-uri şi DSP-ul Municipiul Bucureşti au fost
analizate de specialiştii din cadrul Laboratorului de igiena alimentaţiei şi nutriţiei.
Rezultate Datele primite de la 41 DSP-uri judeţene şi DSP-ul Municipiului Bucureşti au fost centralizate şi
prelucrate în vederea întocmirii raportului anual de implementare a metodologiei pentru
Monitorizarea calităţii suplimentele alimentare.
Situaţia privind unităţile de profil suplimente alimentare identificate şi luate în studiu în 2015
sunt redate în tabelul 1.
Au fost identificate un număr de 1648 unităţi, după cum urmează: 41 de producţie, 1515 de
distribuţie; 92 de import / depozit – Grafic 1.
Tabel 1. Unităţi de profil suplimente alimentare identificate şi luate în studiu în 2015
NrC
rt Judeţ
Nr. unităţi identificate Unităţi luate în studiu
Prod. Distr. Imp./
Dep. Total Prod. Distr.
Imp./
Dep. Total
1. Alba - 18 - 18 - 4 - 4
2. Arad - 24 - 24 - 3 - 3
3. Argeş - 30 3 33 - 10 3 13
4. Bacău 3 7 1 11 3 7 1 11
5. Bihor - 5 1 6 - 5 1 6
6. Bistriţa-N - 7 - 7 - 1 - 1
7. Botoşani - 3 1 4 - 3 1 4
8. Braşov 3 36 2 41 1 9 1 11
9. Brăila - 10 - 10 - 2 - 2
10. Bucureşti 5 8 8 21 0 1 1 2
11. Buzău 1 35 1 37 1 10 1 12
12. Caraş-Severin - 27 - 27 - 1 - 1
13. Călăraşi - 1 - 1 - 1 - 1
14. Cluj 4 76 17 97 - 5 - 5
15. Constanţa - 83 - 83 - 3 - 3
16. Covasna - 10 - 10 - 3 - 3
17. Dâmboviţa - 20 - 20 - 10 - 10
18. Dolj - 16 16 32 - 2 2 4
19. Galaţi - 74 1 75 - 17 1 18
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 144
NrC
rt Judeţ
Nr. unităţi identificate Unităţi luate în studiu
Prod. Distr. Imp./
Dep. Total Prod. Distr.
Imp./
Dep. Total
20. Giurgiu - 1 - 1 - 1 - 1
21. Gorj - 18 - 18 - 6 - 6
22. Harghita - 6 8 14 - 1 2 3
23. Hunedoara 2 29 - 31 1 1 - 2
24. Ialomiţa - 30 - 30 - 1 - 1
25. Iaşi 3 384 4/14 405 1 39 2 42
26. Ilfov 2 4 4 10 1 - - 1
27. Maramureş 2 3 - 5 2 3 - 5
28. Mehedinţi - 62 - 62 - 3 - 3
29. Mureş 6 13 3 22 6 13 3 22
30. Neamţ 2 24 - 26 1 14 - 15
31. Olt - 4 - 4 - 2 - 2
32. Prahova 2 63 - 65 2 25 - 27
33. Satu Mare - 1 3 4 - 1 3 4
34. Sălaj - 14 - 14 - 2 - 2
35. Sibiu 1 88 - 89 1 22 - 23
36. Suceava 1 10 - 11 1 3 - 4
37. Teleorman - 120 - 120 - 5 - 5
38. Timiş 2 20 4 26 2 12 4 18
39. Tulcea - 6 - 6 - 2 - 2
40. Vaslui - 18 1 19 - 4 1 5
41. Vâlcea 2 72 - 74 - 10 - 10
42. Vrancea - 35 - 35 - 10 - 10
Total 41 1515 92 1648 23 277 27 327
Cele mai multe unităţi de profil suplimente alimentare au fost identificate în judeţele: Iaşi,
Teleorman, Cluj şi Sibiu. Referitor la unităţile de producţie cele mai multe au fost identificate în
judeţele: Mureş, municipiul Bucureşti precum şi în judeţul Cluj. Numărul cel mai mare de unităţi
de distribuţie au fost în judeţele: Iaşi, Teleorman, Sibiu, Constanţa. În ceea ce priveşte situaţia
unităţilor de import / depozit în judeţele Iaşi, Cluj şi Dolj au fost identificate cele mai multe.
Se poate remarca faptul că din totalul de 1648 unităţi identificate doar un număr de 327 au fost
luate în studiu - Grafic 2.
Grafic 2
Numeric şi procentual, tipurile de unităţi luate în studiu s-au repartizat astfel: 23 de producţie,
277 de distribuţie, 27 de import / depozit – vezi Grafic 3.
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 145
Grafic 3
Catalogarea suplimentelor alimentare s-a obţinut de la 41 DSPJ-uri precum şi de la DSP-ul
Municipiul Bucureşti. În tabelul 2 se redă numărul suplimentelor alimentare catalogate la nivelul
fiecărui judeţ. Tabel 2. Suplimente alimentare catalogate la nivel de judeţ
Nr.
Crt Judeţul
Nr. SA
catalog.
Nr.
Crt Judeţul
Nr. SA
catalog.
1 Alba 19 22 Harghita 23
2 Arad 34 23 Hunedoara 37
3 Argeş 54 24 Ialomiţa 2
4 Bacău 148 25 Iaşi 135
5 Braşov 15 26 Ilfov 16
6 Bihor 27 27 Maramureş 13
7 Bistriţa- Năsăud 3 28 Mehedinţi 56
8 Botoşani 15 29 Mureş 44
9 Brăila 21 31 Neamţ 20
10 Mun. Bucureşti 2 31 Olt 35
11 Buzău 9 32 Prahova 60
12 Călăraşi 2 33 Sălaj 23
13 Caraş Severin 13 34 Satu Mare 30
14 Cluj 46 35 Sibiu 64
15 Constanţa 22 36 Suceava 24
16 Covasna 10 37 Teleorman 18
17 Dâmboviţa 20 38 Timiş 15
18 Dolj 26 39 Tulcea 14
19 Galaţi 40 40 Vâlcea 24
20 Giurgiu 7 41 Vaslui 34
21 Gorj 36 42 Vrancea 47
Total 589 Total 734
Total ( Col 1+2 ) = 589 + 734 = 1323
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 146
Din datele prezentate în tabelul 2 reiese că cele mai multe suplimente alimentare au fost
catalogate în judeţele: Bacău, Iaşi, Sibiu şi Prahova. Tabel 3. Suplimente alimentare catalogate - in funcţie de categorii de consumatori
Nr.
Crt Judeţul
SA pt.
copii SA pt. gravide
SA pt.
sportivi Alte SA
1 Alba 8 6 5 0
2 Arad 16 4 14 0
3 Argeş 24 9 19 2
4 Bacău 54 6 2 86
5 Braşov 8 3 4 0
6 Bihor 12 0 15 0
7 Bistriţa Năsăud 3 0 0 0
8 Botoşani 5 5 5 0
9 Brăila 11 5 5 0
10 Mun. Buc. 1 1 0 0
11 Buzău 3 3 3 0
12 Călăraşi 18 1 3 0
13 Caraş Severin 5 3 5 0
14 Cluj 12 4 13 17
15 Constanţa 10 6 6 0
16 Covasna 4 3 3 0
17 Dâmboviţa 10 5 4 1
18 Dolj 13 5 8 0
19 Galaţi 17 6 16 1
20 Giurgiu 3 2 2 0
21 Gorj 21 4 10 1
22 Harghita 3 0 19 1
23 Hunedoara 31 4 2 0
24 Ialomiţa 2 0 0 0
25 Iaşi 55 20 40 20
26 Ilfov 5 0 11 0
27 Maramureş 1 0 10 2
28 Mehedinţi 50 5 0 1
29 Mureş 6 0 0 38
30 Neamţ 15 4 0 1
31 Olt 26 9 0 0
32 Prahova 37 8 15 0
33 Sălaj 12 4 7 0
34 Satu Mare 21 3 3 3
35 Sibiu 50 4 10 0
36 Suceava 22 2 0 0
37 Teleorman 16 1 1 0
38 Timiş 5 2 8 0
39 Tulcea 12 2 0 0
40 Vâlcea 15 7 0 2
41 Vaslui 27 1 2 4
42 Vrancea 21 13 11 2
Total 690 170 281 182
Catalogarea suplimentelor alimentare pe categorii de populaţie / judeţe este redată în tabelul 3.
Se poate observa numărul mare de suplimente alimentare care se recomandă copiilor – 690 (52
% ) şi sportivilor 281 (21 %).
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 147
Repartizarea categoriilor de suplimentelor alimentare catalogate pe regiuni este prezentată în
tabel 4. Valorile procentuale pe regiuni ale suplimente alimentare destinate copiilor, gravidelor,
sportivilor şi altor categorii de consumatori sunt redate în graficele 4-8.
Tabel 4. Repartiţia suplimentelor alimentare în funcţie de categoria de consumatori şi regiuni
Nr. Crt Regiune SA pt.
copii SA pt. gravide SA pt. sportivi Alte SA Total
1 Ardeal 140 27 89 61 317
2 Banat 57 13 29 0 99
3 Moldova 216 57 76 114 463
4 Muntenia 277 73 87 7 443
Total 690 170 281 182 1323
Grafic 4
Grafic 5
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 148
Grafic 6
Grafic 7
Identificarea aditivilor alimentari din suplimentele alimentare destinate consumului de către
copii a fost făcută pentru 670 produse (49%) din totalul de 690 produse - grafic 8.
Grafic 8
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 149
Grafic 9
Dintre acestea 335 suplimente alimentare au avut în compoziţie aditivi alimentari. În tabelul 5
sunt redate judeţele care au raportat date privind aditivii din suplimentele alimentare pentru
copii.
Tabel 5. Date raportate cu privire la aditivii alimentari din suplimentele alimentare (SA) destinate
copiilor
Nr. Crt Judeţul
Nr. SA
destinate
copiilor
SA
pentru
copii
Nr. Crt Judeţul
Nr. SA
destinate
copiilor
SA
pentru
copii
cu aditivi
cu aditivi
1 Alba 9 7
22 Harghita 3 2
2 Arad 16 16
23 Hunedoara 31 8
3 Argeş 9 9
24 Ialomiţa 2 2
4 Bacău 54 0
25 Iaşi 55 18
5 Braşov 8 0
26 Ilfov 5 0
6 Bihor 12 8
27 Maramureş 1 0
7 Bistriţa Năsăud 3 0
28 Mehedinţi 50 36
8 Botoşani 5 0
29 Mureş 6 6
9 Brăila 11 2
30 Neamţ 15 15
10 Mun. Bucureşti 1 0
31 Olt 26 11
11 Buzău 3 3
32 Prahova 37 20
12 Călăraşi 13 13
33 Sălaj 12 0
13 Caraş Severin 5 5
34 Satu Mare 21 9
14 Cluj 12 8
35 Sibiu 50 36
15 Constanţa 10 2
36 Suceava 22 10
16 Covasna 4 0
37 Teleorman 16 11
17 Dâmboviţa 10 5
38 Timiş 5 3
18 Dolj 13 10
39 Tulcea 12 7
19 Galaţi 17 2
40 Vâlcea 15 12
20 Giurgiu 3 2
41 Vaslui 27 10
21 Gorj 20 8
42 Vrancea 21 19
Total 670 335
Conform metodologiei revizuite în 2015 toate probele de suplimente alimentare prelevate de
către specialiştii DSP-urilor participante la acest program de sănătate au fost trimise la CRSP
Timişoara spre a fi analizate. Au fost planificate pentru analize un număr de 84 probe si efectuate
97.
Nu există depăşiri ale valorilor maxime admise pentru Pb în suplimentele alimentare analizate în
anul 2015.
Se menţionează că probele de suplimente alimentare prelevate pentru determinarea concentraţiei
de Cd şi Pb din compoziţie au provenit din producţia autohtonă, din import State membre UE
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 150
precum şi din ţări terţe. Repartiţia numerică este redată în Graficul 10, iar procentuală este
prezentată în Graficul 11.
Grafic 10
Grafic 11
Din cele două grafice prezentate mai sus reiese că majoritatea suplimentelor analizate sunt de
producţie autohtonă (56%) urmate de produsele importate din State Membre UE (33%) şi, cele
mai puţine din ţări terţe (11%).
Datele confirmă faptul că la nivel naţional există numeroşi producători care respectă toate
prevederile legislative privind punerea pe piaţă a unor suplimente alimentare sigure.
Concluzii
1 Monitorizarea calităţii suplimentelor alimentare în 2015 s-a realizat pe baza informaţiilor
raportate de toate DSP-urile din ţară.
2 Unităţile de distribuţie a suplimentelor alimentare au fost cele mai numeroase atât ca şi
identificare cât şi luate în studiu.
3 Catalogarea suplimentelor alimentare a relevat că, în funcţie de categoria de consumatori
cele mai multe au fost destinate: copiilor – 690; sportivilor - 281; altor categorii – 182;
gravidelor – 170.
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 151
4 Referitor la suplimentele alimentare destinate copiilor un număr de 670 suplimente
alimentare au fost verificate pentru conţinutul de aditivi. Din totalul de 670 un număr de 335
conţin aditivi alimentari.
5 Probele de suplimente alimentare în număr de 97 primite de la toate DSP-urile au fost
analizate. S-a determinat concentraţia de Cd şi Pb din compoziţia acestora. Rezultatele analizelor
nu au evidenţiat depăşiri ale limitelor maxime admise.
6 Se menţionează că cele mai multe probe analizate au provenit din producţie autohtonă.
MONITORIZAREA APELOR MINERALE NATURALE ÎMBUTELIATE
Dr. Klara Jeszenszky – CRSP Tg. Mureş
Cadrul legislativ naţional, armonizat cu prevederile comunitare în domeniu, prevăd
responsabilitatea reţelei de sănătate publică de a asigura supravegherea calităţii apelor minerale
naturale. Acesta include următoarele reglementări:
1. Hotărâre Guvern 1020/2005 - Hotărâre pentru aprobarea Normelor tehnice de
exploatare şi comercializare a apelor minerale naturale;
2. Ordinul de Administraţie Publică nr. 871/2006 - Ordin privind aprobarea Procedurii de
notificare a apelor minerale naturale îmbuteliate, din care se separă compuşii de fier, mangan,
sulf, arsen şi constituenţii indezirabili;
3. Ordin de Administraţie Publică 4/2015 privind aprobarea Listei apelor minerale naturale
recunoscute în România;
4. Ordin de Administraţie Publică 108/2014 privind aprobarea Listei apelor minerale
naturale recunoscute în România;
5. Directiva 2009/54/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 18 iunie 2009
privind exploatarea şi comercializarea apelor minerale naturale;
6. Directiva 2003/40/CE din 16 mai 2003 de stabilire a listei, limitelor de concentraţie şi
cerinţelor de etichetare pentru constituenţii apelor minerale naturale, precum şi a condiţiilor de
utilizare a aerului îmbogăţit cu ozon pentru apele minerale naturale şi apele de izvor;
7. Codex standard for natural mineral waters / Codex stan 108-1981, Reviziile 1997, 2008;
8. Hotărâre de Guvern nr. 206/2015 privind aprobarea programelor naționale de sănătate
pentru anii 2015 si 2016.
În data de 16 ianuarie 2015 Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale a emis Ordinul de
Administraţie Publică nr. 4 privind aprobarea Listei apelor minerale naturale recunoscute în
România.
Conform OAP 4/2015 în România sunt recunoscute oficial 66 de sortimente de apă minerală
naturală, îmbuteliate din 70 surse, faţă de lista din 2014, aprobată prin OAP 108/2014, în care
sunt recunoscute 64 de sortimente, îmbuteliate din 69 de surse.
Conform raportărilor primite de la DSP judeţene, în anul 2015 s-au îmbuteliat 56 variante de
sortimente de apă minerală naturală din 42 de surse. Inspectorii Serviciului de Control de
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 152
Sănătate Publică din cadrul DSP-urilor judeţene au recoltat probe din 53 variante de sortimente
(s-au recoltat probe din 94,64 % din variantele de sortimente îmbuteliate).
Conform Metodologiei de lucru a fost prevăzută determinarea a 17 de parametri din toate cele 53
de variante sortimente recoltate, în total 901 analize de laborator. Conform datelor centralizate s-
au efectuat 901 analize, deci 100 % din analizele prevăzute.
1. Monitorizarea calităţii apelor minerale naturale la sursă
Parametri indicatori de puritate:
Amoniul – CMA conform HG 1020/2005 este de 0,5 mg/l, în cazul în care se
demonstrează ştiinţific originea endogenă a amoniului, se pot accepta valori până la 5
mg/l; Valori de peste 0,5 mg/l s-au înregistrat la 13 din probele recoltate;
Parametri indicatori de contaminare microbiologică:
Nr. total de germeni la 22oC (la 72 h): valoarea admisă conform HG 1020/2005 este de
20 UFC/ml, nu s-au constatat depăşiri ale limitei admise;
Număr total de germeni la 37oC (la 24 h): valoarea admisă conform HG 1020/2005
este de 5 UFC/ml, nu s-au observat depăşiri ale limitei admise;
Escherichia Coli: valoarea admisă conform HG 1020/2005: absent/250 ml, depăşiri ale
limitei admise nu s-a constatat;
Bacterii coliforme: valoarea admisă conform HG 1020/2005: absent/250 ml, depăşiri ale
limitei admise nu s-a observat;
Enterococi intestinali: valoarea admisă conform HG 1020/2005: absent/250 ml, depăşiri
ale limitei admise nu s-a constatat;
2. Monitorizarea calităţii apelor minerale naturale în sortimente
Parametrii indicatori ai căror limite maxime dacă sunt depăşite, pot constitui un factor de
risc pentru sănătatea publică:
Nitraţi - CMA conform HG 1020/2005 este de 50 mg/l, nu s-au constatat depăşiri ale
CMA;
Nitriţi - conform HG 1020/2005 CMA în apele minerale naturale la sursă este de 0,1
mg/l, s-au constatat la 2 sortimente depăşiri ale CMA (3,77 %);
Arsen - CMA conform HG 1020/2005 este de 0,01 mg/l, depăşiri ale CMA nu s-au
constatat la nici un sortiment;
Bariu – conform HG 1020/2005 CMA în apele minerale naturale la sursă este de 1 mg/l,
depăşiri ale CMA s-au constatat la 3 sortimente (5,66 %):
Bor – conform HG 1020/2005 nu are CMA stabilit în apele minerale naturale, valorile
măsurate la probele de la sursă variază între valori cuprinse sub limita de detecţie (0,009
mg/l) şi 9,1093 mg/l; Codex Standard for Natural Mineral Waters 108-1981, Reviziile
1997, 2008 recomandă 5 mg/l în apa minerală naturală după îmbuteliere;
Cadmiu – CMA conform HG 1020/2005 este de 0,003 mg/l, nu s-a observat depăşire a
CMA;
Crom - CMA conform HG 1020/2005 este de 0,05 mg/l, nu s-au constatat depăşiri ale
CMA;
Cupru - CMA conform HG 1020/2005 este de 1,0 mg/l, nu s-au constatat depăşiri ale
CMA;
Plumb - CMA conform HG 1020/2005 este de 0,5 mg/l, nu s-au constatat depăşiri ale
CMA;
Mangan - CMA conform HG 1020/2005 este de 1,0 mg/l, CMA nu s-au constatat
depăşiri ale;
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 153
Mercur - CMA conform HG 1020/2005 este de 0,001 mg/l, nu s-au înregistrat depăşiri
ale CMA;
Nichel - CMA conform HG 1020/2005 este de 0,02 mg/l, depăşire a CMA s-a observat la
1 sortiment (1,88 %);
Seleniu - CMA conform HG 1020/2005 este de 0,01 mg/l, nu s-au constatat depăşiri.
Parametri indicatori de contaminare microbiologică:
Escherichia Coli şi bacterii coliforme: nu s-au constatat depăşiri ale valorilor limită
admise (Absent);
Enterococi intestinali: nu s-au constatat depăşiri ale valorilor limită admise (Absent)
Pseudomonas aeruginosa: nu s-au constatat depăşiri ale valorilor limită admise
(Absent).
Monitorizarea neconformităţilor constatate în anul 2015
Neconformităţile constatate în cursul anului 2015 au fost rezolvate, atât la surse de apă minerală
naturală, cât şi la sortimentele îmbuteliate. Producătorii de apă minerală au luat măsurile
necesare în vederea remedierii neconformităţilor, acţiuni monitorizate de DSP-urile judeţene.
Surse:
- Pentru 11 sortimente producătorii au prezentat studii hidrogeologice, care atestă originea
endogenă a parametrului care a fost neconform;
- Pentru 2 sortimente la monitorizarea lunară a parametrului nu s-a mai constatat depășire a
CMA conform HG 1020/2005.
Sortimente:
- Pentru un sortiment operatorul a oprit producția și a realizat igienizarea rețelelor de
aducțiune și interioare după care, la repetarea analizelor, parametrul analizat s-a încadrat
în limitele admise de HG 1020/2005;
- 2 producători au prezentat studiu hidrogeologic, care atestă originea endogenă a tuturor
componenților din 3 sortimente;
- Pentru 2 sortimente la repetarea analizelor parametrii analizați, s-au încadrat în valorile
admise de lege.
Concluzii
În urma catagrafierii şi monitorizării calităţii apelor minerale naturale îmbuteliate am ajuns la
următoarele concluzii:
- În România pe baza OAP 4/2015 sunt recunoscute 66 de sortimente de apă minerală
naturală, îmbuteliate din 70 de surse, localizate în 17 judeţe;
- În cursul anului 2015 au fost exploatate 42 de surse de apă minerală naturală, restul fiind
neexploatate sau în conservare, din care s-au îmbuteliat 56 variante de sortimente;
- În cadrul sintezei au fost monitorizate 42 de surse de AMN (100 % din totalul surselor
exploatate în 2015) şi 53 variante de sortimente (94,64 % din variantele de sortimentele
îmbuteliate);
- Conform Metodologiei de lucru s-a prevăzut efectuarea a 7 parametri indicatori din toate
cele 42 de surse recoltate (în total 294 analize) şi 17 de parametri din cele 53 de variante
de sortimente îmbuteliate recoltate (901 analize);
- Au fost efectuate 294 de analize din surse (100 % din analizele prevăzute în metodologia
de lucru) şi 901 de analize din sortimente (100 % din analizele prevăzute în metodologia
de lucru);
- Din sursele controlate 13 analize (4,42 %) din au depăşit CMA, respectiv limitele
admise, conform HG 1020/2005;
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 154
- Depășiri ale CMA s-a constatat la parametrul amoniu, CMA conform HG 1020/2005 este
de 0,5 mg/l, în cazul în care se demonstrează ştiinţific originea endogenă a amoniului, se
pot accepta valori până la 5 mg/l;
- Din variantele de sortimentele de AMN examinate 6 analize (0,66 %) din 901 au depăşit
CMA, conform HG 1020/2005;
- Parametrii indicatori la care s-au constatat valori depăşite: nitriți (2 sortimente), bariu (3
sortimente), nichel (1 sortiment).
MONITORIZAREA CONSUMULUI DE ADITIVI ALIMENTARI
Dr. Orban Antonia – CRSP Tg. Mureş
Scopul metodologiei este introducerea mai largă în controlul oficial a monitorizării cantitative a
aditivilor utilizaţi în produsele alimentare, ca urmare protejarea populaţiei împotriva efectelor
datorate consumului inadecvat de aditivi alimentari, depistarea precoce şi înlăturarea sau
limitarea factorilor de risc pentru sănătatea populaţiei.
Obiectivul metodologiei Determinarea cantitativă a grupului de aditivi alimentari „E 220-228 Dioxid de sulf – Sulfiţi”
din vinuri.
Metodologia de aplicare
Activităţile s-au derulat:
1. La nivel de DSPJ şi Mun. Bucureşti
- Organizarea şi pregătirea personalului pentru efectuarea metodologiei;
- Recoltarea probelor; completarea chestionarelor referitoare la produs; trimiterea probelor
pentru efectuarea analizelor şi trimiterea chestionarelor completate la CRSP Tg. Mureş pentru
centralizarea şi prelucrarea datelor;
- Trimitetera Buletinelor de analiză DSPJ; comunicarea de către inspectorii sanitari
măsurile legale care s-au impus producătorilor.
2. La nivel de Centrul Regional de Sănătate Publică Tg. Mureş
- Întocmirea metodologiei şi transmiterea la DSPJ şi Mun. Bucureşti
- Înregistrarea, centralizarea datelor din chestionare;
- Efectuarea analizelor prin determinarea cantitativă a sulfiţilor din probele recoltate.
- Înregistrarea, centralizarea datelor din chestionare;
- Înregistrarea, centralizarea rezultatelor analizelor;
- Prelucrarea datelor primite de la DSP judeţene şi Mun. Bucureşti şi întocmirea sintezei
anuale
Probele s-au recoltat din următoarea categorie de alimente (descriere din Codex Alimentarius):
14.2.2. Vin şi alte produse definite în Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 şi omologii fără
alcool - în ambalaje de sticlă închise ermetic (îmbuteliate), gata pentru comercializare.
S-au recoltat probe de vinuri liniştite de la producătorii autohtoni pe raza judeţului respectiv,
din vinurile clasificate - conform Hotărârii Guvern nr. 769/2010 cu modificările ulterioare
Cap.II., Secţiunea 1., art. 22.: vin de masă, vin cu indicaţie geografică (IG), vin cu denumire de
origine controlată (DOC-CMD, DOC-CT, DOC-CIB).
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 155
Analizele s-au efectuat prin metoda validată conform SR EN 1988:2-2003 – Partea 2 – Metoda
enzimatică. Interpretarea rezultatelor s-a efectuat conform SR 13445/1999 Vin: Condiţii tehnice de
calitate, conform căruia concentraţia maximă admisă (CMA) de Dioxid de sulf total:
- Vinuri roşii, seci: 160 mg/l;
- Vinuri albe şi roze, seci: 210 mg/l;
- Vinuri roşii, demiseci: 210 mg/l;
- Vinuri albe şi roze, demiseci: 260 mg/l;
- Vinuri demidulci şi dulci: 300 mg/l.
La interpretarea rezultatelor s-au luat în considerare şi Anexa I.B. la Regulamentul (CE) Nr.
606/2009 pct. 1 şi 2., respectiv Hotărârea Guvern nr. 769/2010 cu modificările ulterioare Cap.II.,
Secţiunea 2., art. 46.II.a).
Rezultate
Au trimis raportări 39 DSPJ, din care 16 DSPJ au raportat că pe teritoriul judeţului nu
funcţionează producători de vinuri; 1 DSPJ a trimis probe neconforme. În final au fost prelucrate
97 produse de la 35 producători din 22 judeţe.
Din cele 97 de probe, 3 (3,09%) probe au fost neconforme.
Toate situaţiile privind probele neconforme au fost remediate.
EVALUAREA FACTORILOR DE RISC DIN MATERIALE
CARE VIN IN CONTACT CU ALIMENTELE
Dr. chim. Gabriela Cilincă – CNMRMC
Caracteristica principală a materialului ce vine în contact cu produsul alimentar, pentru păstrarea
calităţii şi securităţii alimentului, este stabilitatea sa faţă de produsul cu care vine în contact.
Inerţia sau stabilitatea chimică se exprimă prin migrarea de componenţi din ambalaj în produs, în
cantităţi care să nu prezinte un pericol pentru sănătatea omului şi să nu cauzeze modificări ale
compoziţiei produsului sau ale proprietăţilor sale organoleptice.
Scopul - monitorizarea contaminantilor din alimente (contaminanti ce pot proveni de la
materiale ce vin in contact cu produsele alimentare) conform prevederilor legislatiei nationale
armonizate la Directivele EC in domeniu si a Regulamentului Comisiei nr. 10/2011 din 14
ianuarie 2011 privind materialele și obiectele din plastic destinate să vină în contact cu produsele
alimentare.
Obiective specifice :
1. Evaluarea migrarii globale de componenti pentru obiectele din material plastic care vin
în contact cu alimentele. – 6 probe/judet –(3 probe de materiale plastice flexibile și 3
probe de materiale plastice rigide care se pot umple)
2. Evaluarea migrarii specifice de monomer clorura de vinil dion materiale plastice
3. Monitorizarea obiectelor din ceramica. Determinarile de plumb, cadmiu,cupru şi crom în
urma extracţiilor acide din obiectele de ceramică fabricată în ţară şi din import. – 1
proba/judet
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 156
Metode folosite:
1 SR EN 1186-15:2003 Materiale si articole in contact cu produsele alimentare.
MATERIALE PLASTICE Partea 15: Metode de incercare pentru migrarea in simulanti
grasi prin extractie rapida in izooctan si/sau etanol 95%;
2 SR EN 1186-3:2003 Materiale si articole in contact cu produsele alimentare.
MATERIALE PLASTICE Partea 3: Metode de incercare pentru migrarea globala in
simulanti aposi prin imersie totala.
3 SR EN 1388-1:2002 - Materiale şi articole în contact cu produsele alimentare. Suprafeţe
acoperite cu silicaţi. Partea 1: Determinarea emisiei de plumb şi de cadmiu de către
articolele de ceramică
1.1. Testarea materialelor plastice flexibile ce vin în contact cu alimentele
Pentru anul 2015 s-au supus verificării probe de material plastic (6 probe/judet) recoltate din
depozitele unitatilor ce fabrica sau comercializeaza astfel de produse sau utilizeaza astfel de
produse pentru fabricarea produsului alimentar ambalat.
O probe de material plastic/judet, reprezinta dupa cum urmeaza: 1 proba de material plastic = 5
obiecte identice, aceeasi marime, material, culoare, forma, producator. Obiectele au fost
transmise LNR ului pentru materiale in contact cu alimentul din cadrul Centrului Regional de
Sanatate Publica Bucuresti pentru 8 DSP-uri si CRSP-ului Iasi pentru 10 DSP-uri, restul DSP-
urilor efectuand analizele in cadrul laboratoarelor proprii.
Migrarea globală de componenţi s-a efectuat în conformitate cu Regulamentul Comisiei
nr. 10/2011 din 14 ianuarie 2011 privind materialele și obiectele din plastic destinate să vină în
contact cu produsele alimentare publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 12 din
15.01.2011.
Simulanti utilizati pentru testare:
Simulant alimentar Abreviere
Etanol 10 % (v/v) Simulant alimentar A
Acid acetic 3 % (g/v) Simulant alimentar B
Etanol 20 % (v/v) Simulant alimentar C
Etanol 50 % (v/v) Simulant alimentar D1
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 157
In Figura 1 este reprezentata procentual distribuţia materialelor flexibile utilizate pentru
contactul direct cu alimentele, materiale testate in anul 2015. Valoarea migrărilor globale de
componenţi din plasticele flexibile, înainte de contactul cu alimentele folosind ca simulant
alcool etilic 10% (A), respectiv 50% (D), apa distilata si solutie de acid acetic 3% (B) nu a
depăşit limitele impuse de legislaţie de 10 mg/dm2, respectiv 60 mg/kg.
Figura 1. Distribuţia procentuala a materialelor flexibile utilizate pentru contactul direct cu
alimentele, materiale testate in anul 2015
Se observa ca, din totalul de 101 probe de masa plastica flexibila, materialul cel mai des testat
pentru contactul cu alimentele ramane polietilena in proportie de 38.61%, in defavoarea
materialelor multistrat cu sau fara bariera functionala.
1.2. Testarea materialelor plastice rigide ce vin în contact cu alimentele În figura 2 este
reprezentată procentual distribuţia materialelor plastice rigide utilizate la testare pentru contactul
direct cu alimentele. Din totalul de 106 probe de materiale plastice rigide 35.05% au fost din
polipropilena, 13.4% din material necunoscut, 17.52% din polietilentereftalat, 10.3% din
polistiren si 6.18% din polietilena. Valoarea migrărilor globale de componenţi din plasticele care
se pot umple, nu depăşeste limitele impuse de legislaţie de 10 mg/dm2, respective 60 mg/kg.
Figura 2. Distribuţia procentuală a tipurilor de materiale plastice care se pot umple utilizate
pentru contactul direct cu alimentele
În Figura 3 este reprezentată procentual distribuţia materialelor plastice flexibile si rigide
utilizate la testare pentru contactul direct cu alimentele. Astfel, din totalul de 207 probe, un
procent de 14.97% materiale flexibile si rigide nu a a putut fi interpretat.
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 158
Figura 3. Distribuţia materialelor plastice flexibile si rigide utilizate la testare pentru contactul
direct cu alimentele in anul 2015
1.3 Testarea monomerului clorura de vinil In cursul anului 2015, au fost testate 7 materiale din policlorura de vinil. Testarea a fost efectuata
de Laboratorul de Chimia Alimentului din Centrul Regional de Sanatate Publica – Iasi din
cadrul INSP.
Metodele analitice pentru testarea migrării și a conţinutului rezidual de monomer clorură de vinil
sunt descrise în HG 1197/2002 pentru aprobarea Normelor privind materialele şi obiectele care
vin în contact cu alimentele, cu modificarile si completarile ulterioare.
1.4. Testarea obiectelor de ceramică ce vin în contact cu alimentele
Sunt prezintate rezultatele privind determinarile de plumb, cadmiu, cupru şi crom din extractele
acide provenite din obiectele de ceramică fabricată în ţară şi/sau din import. Aceste metale cu
potenţial toxic pot proveni atât din materia primă, glazuri, decoraţiuni interioare folosite cât şi
din nerespectarea parametrilor procesului tehnologic. Coloranţii ceramici, utilizati în etapa de
decorare, sunt obţinuţi din oxizi sau alte combinaţii ale metalelor tranziţionale. Din categoria
acestora fac parte cobaltul, cadmiu, cromul, zincul, staniul, titanul, bariul, siliciu, bismutul,
fierul, plumbul, nichelul, zincul, aurul etc. S-au analizat acele părţi din suprafaţa obiectelor de
larg consum care intră în mod cert sau ipotetic în contact direct cu alimentele (în general
suprafeţele interne ale vaselor plate sau adânci precum şi buza vaselor de băut).
În cursul anului 2015, s-au analizat 39 probe.
S-a analizat cate 1 proba de obiect din ceramica de pe piata/judet, provenita de la producatorii
romani si/sau importata, specificandu-se tara de origine a producatorului (tara membra UE,
China si Romania). Probele de obiecte din ceramica s-au recoltat din depozitele unitatilor ce
fabrica sau comercializeaza astfel de produse sau utilizeaza astfel de produse daca s-a putut
identifica tara de origine a producatorului.
S-a recoltat 1 proba de ceramica/judet, dupa cum urmeaza:
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 159
1 proba de ceramica = 5 obiecte identice, aceeasi marime, culoare a pigmentului, forma,
producator.
4 dintre ele au fost colectate la Centrele Regionale de Sanatate Publica Bucuresti, Iasi, Timisora
si Cluj (recoltarea se va face de catre Directiile de Sanatate Publica judetene) si transmise
Laboratorului de Chimia Mediului si Alimentului din cadrul Centrului Regional de Sanatate
Publica Bucuresti.
În Tabelul 1 este prezentat intervalul valorilor migrărilor de de plumb, cadmiu, cupru şi crom din
obiectele de ceramică pentru obiectele ceramice ce vin în contact direct cu alimentele
Tabel 1. Valorile mimine si maxime ale migrarilor de plumb, cadmiu, cupru şi crom din
obiectele de ceramică pentru obiectele ceramice ce vin în contact direct cu alimentele
Metal Valoarea minima Valoarea maxima Limita admisa
Pb (µg/l) SLD 0.73 4,0 mg/l
Cd (µg/l) SLD 0.23 0,3 mg /l
Cu (µg/l) SLD 0.49 Nu este stabilita
Cr (µg/l) SLD 0.035 Nu este stabilita
Este de menţionat că, nu s-a putut stabili influenta pigmentului asupra metalului cedat, deoarece
din 156 determinari de metale, 84.61% dintre acestea au fost sub limita de detectie a aparatului.
Concluzii
1. Din totalul de 101 probe de materiale flexibile testate 38.61% au fost din polietilena,
24.75% din polipropilena, 3.96% din poliamida, 7.92% material dublustrat
poliamida/polietilena, 0.99% polistiren, 1.98% multistart si 21.78% materiale
necunoscute.
2. Din totalul de 106 probe de materiale plastice rigide 35.84% au fost din polipropilena,
18.81% din polietilentereftalat, 22.64% din polistiren, 18.81% material necunoscut si
15.09% din polietilena.
3. Astfel, din totalul de 207 probe, un procent de 14.97% materiale flexibile si rigide nu a
a putut fi interpretat. Celelalte tipuri de material plastic testate au fost intr-un procent de
30.43% polipropilena, 26.57% polietilena, 3.86% poliamida/polietilena, 1.93%
poliamida, 12.07% polistiren 9.17% polietilentereftalat si 0.96% material multistrat.
4. Valorile limitei de migrare specifica a monomerului clorura de vinil din materiale PVC
se inscriu in restrictiile impuse prin Regulamentul 10/2011/UE. Au fost anallizate 7
probe de material plastic tip PVC.
5. În cursul anului 2015, s-au analizat 39 probe de ceramica. Este de menţionat că, nu s-a
putut stabili influenta pigmentului asupra metalului cedat, deoarece din 156 determinari
de metale, 84.61% dintre acestea au fost sub limita de detectie a aparatului.
Conţinutul de plumb (μg/l) cedat de obiectele din ceramică ce vin în contact cu
alimentele. Plumbul cedat din obiectele de ceramică testate are valori cuprinse intre sld
si 0.73 μg/l, dar cu mult sub limita admisă de legislaţie – 4,0 mg/l (4000 μg/l).
Cadmiul cedat din obiectele de ceramică are valori cuprinse intre sld si 0.23 μg/l, dar cu
mult sub limita admisă de legislaţie – 0,3 mg/l (300 μg/l). În general, valoarea cadmiului
cedat de obiectele din ceramică, este nesemnificativa, chiar sub limita de detectie.
Cuprul cedat din obiectele de ceramică are valori cuprinse intre sld si 0.49 μg/l.
Cromul cedat din obiectele de ceramică are valori cuprinse intre sld si 0.035 μg/l.
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 160
MONITORIZAREA ALIMENTELOR TRATATE CU RADIAŢII IONIZANTE
Dr. Cristina Cîmpeanu – INSP- CRSP Iaşi
Scopul sintezei:
Supravegherea pieţei naţionale de desfacere a produselor/ingredientelor alimentare tratate cu
radiaţii ionizante, în vederea respectării legislaţiei comunitare şi naţionale din domeniu.
Obiective:
Identificarea prezenţei pe piaţa de desfacere a unor categorii de produse alimentare (condimente,
plante aromatice uscate şi ingrediente vegetale uscate) iradiate şi verificarea respectării
prevederilor legale în vigoare referitoare la etichetarea acestora precum şi detectarea iradierii la
unele produse alimentare, importate din ţări terţe.
Metode folosite
În anul 2015, metodologia de lucru a constat din: verificarea etichetării şi a documentelor
însoţitoare pentru supravegherea pieţei naţionale de desfacere în ce priveşte produsele
alimentare şi/sau ingredientele alimentare tratate cu radiaţii ionizante, importate din ţări terţe şi
detectarea iradierii la unele produse alimentare de pe piaţa de desfacere românească, provenite
din ţări terţe.
Verificarea etichetării: Etapa a presupus verificarea, prin sondaj, a etichetelor la unele produse
alimentare (condimente, plante aromatice uscate, ingrediente vegetale uscate, suplimente
alimentare vegetale), aflate în unităţi de desfacere (unităţi de tip supermarket/hypermarket,
magazine mici, unităţi de desfacere a produselor naturiste) şi unităţi de depozitare/ambalare, de
la nivelul fiecărui judeţ. Din cele 40 DSP participante la sinteză, 33 au participat la această etapă,
din care 29 (87,87%) au menţionat numărul unităţilor controlate, însumându-se 589 unităţi: 429
unităţi de desfacere produse alimentare din care 159 unităţi de tip supermarket/hypermarket şi
265 unităţi mici (72,84%); 146 unităţi de desfacere produse naturiste şi farmacii (24,78%) şi 14
unităţi de depozitare/ambalare produse alimentare/naturiste (2,38%). Din cele 33 DSP, 30 (90,90
%) au menţionat categoria şi numărul produselor alimentare verificate, totalizându-se 5653
produse, indigene sau din import (state membre/nemembre UE).
Detecţia iradierii: La această etapă au participat 39 (cu excepţia DSP Teleorman). În vederea
efectuării analizei de detecţie a iradierii produselor alimentare, au fost recoltate 77 de probe
(câte două probe/DSP, cu excepţia DSP Suceava, care a recoltat o probă), din care: 50 probe de
condimente, 7 plante aromatice uscate, 4 probe de ingrediente vegetale uscate şi 16 probe de
suplimente alimentare vegetale. Probele recoltate reprezintă 91,66 % din numărul total propus
pentru anul 2015 (84 probe) şi au fost analizate la IISPV Bucureşti. Pentru analizele de detecţie
s-a aplicat standardul: SR EN 13751: 2009- Produse alimentare. Detecţia alimentelor iradiate
prin fotoluminescenţă.
Rezultate
Controalele efectuate în unităţi de desfacere a produselor alimentare/naturiste şi unităţi de
depozitare/ambalare, având drept scop identificarea unor categorii de produse alimentare permise
a fi iradiate (condimente, plante aromatice uscate şi ingrediente vegetale uscate) şi verificarea
modului de etichetare a acestora, nu au evidenţiat prezenţa menţiunii privind tratamentul cu
radiaţii ionizante la niciunul dintre produsele verificate.
În urma analizei de detecţie a iradierii, două probe au fost identificate ca fiind iradiate şi
neconforme (boia de ardei dulce importată din China - DSP Bihor şi DSP Olt), deoarece în China
nu există nicio instalaţie de iradiere autorizată de către Comisia Europeană, conform Deciziei CE
840/2002 şi a amendamentelor sale ulterioare. DSP Bihor a iniţiat SRAAF: notificarea de alertă
ADG/23.07.2015, închisă la nivel naţional în data de 19.11.2015; pe lângă lotul inițial, identificat
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 161
ca neconform, din care s-a prelevat proba în cadrul sintezei (lotul 152), au mai fost identificate
ca neconforme și alte loturi (inclusiv lotul din care a provenit a doua probă neconformă), intrând
și acestea în cadrul cadrul alertei rapide inițiate; în urma inițierii SRAAF de către Serviciul
Control în Sănătate Publică al DSP Bihor, loturile incriminate au fost retrase de la comercializare
şi depreciate. Celelalte 75 de probe nu au fost identificate ca fiind iradiate (probe conforme).
Concluzii
- Controalele oficiale efectuate în anul 2015, pe piaţa naţională de desfacere, nu au identificat
prezenţa produselor sau ingredientelor alimentare pe a căror etichetă şi în a căror documente
însoţitoare să fie menţionat tratamentul cu radiaţii ionizante;
- Analizele de detecţie a iradierii efectuate la 77 de probe, au identificat două probe iradiate (2,
60 %), constatându-se o reducere a numărului de probe neconforme comparativ cu anii anteriori,
ceea ce sugerează faptul că importatorii care importă produse alimentare din ţări terţe s-au
conformat prevederilor legale; cu toate acestea, pe piaţa românească de desfacere există încă
produse alimentare/ingrediente iradiate care nu respectă legislaţia naţională şi cea a Uniunii
Europene;
- Este necesară continuarea sintezei pentru supravegherea în continuare a pieţei de desfacere în
ce priveşte alimentele iradiate, în vederea respectării prevederilor legale comunitare şi naţionale.
MONITORIZAREA ALIMENTELOR CU ADAOS DE VITAMINE, MINERALE
ŞI ALTE SUBSTANŢE
Dr. Gabriela Gârban – CRSP Timişoara
Metodologia pentru Monitorizarea alimentelor cu adaos de vitamine, minerale şi alte substanţe s-
a elaborat pentru a obţine date referitoare la: categoriile de alimente la care au fost adăugate
vitamine, minerale şi alte substanţe; cantităţile de vitamine, minerale şi alte substanţe adăugate;
evoluţia pieţei alimentelor cu adaos de vitamine, minerale şi alte substanţe; informaţii privind
consumul de alimente cu adaos pe categorii de vârstă; obiceiuri alimentare. Toate datele
enumerate sunt necesare pentru raportare la Comisia Europeană.
Prin implementarea acestei metodologii operatorii economici din sectorul alimentar vor fi
obligaţi să respecte legislaţia în vigoare, adică notificarea acestor alimente care urmează a fi
comercializate pe piaţa autohtonă.
OBIECTIVE
1. Generale Informarea corectă a consumatorilor privind alimentele cu adaos de vitamine, minerale şi
alte substanţe oferite spre comercializare.
2. Specifice a) identificarea şi catalogarea alimentelor cu adaos de vitamine, minerale şi alte substanţe
b) verificarea ingredientelor din compoziţie – să fie în conformitate cu cele menţionate în
Anexa din Regulamentul UE nr. 1925/2006 cu modificările şi completările ulteriore;
a) clasificarea acestor alimente pe categorii aşa cum este stabilită de “European Food
Safety Authority - The food classification and description system FoodEx 2 (draft-
revision 1), 2011:215”
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 162
b) obligarea operatorilor economici din domeniul alimentar să notifice aceste alimente.
CADRU LEGISLATIV
General
Sinteza naţională „Monitorizarea alimentelor cu adaos de vitamine, minerale şi alte substanţe” s-
a derulat în 2015 pe baza HG Nr. 206 / 2015 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate
pentru anii 2015 şi 2016 pe baza căreia s-a emis Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 386 / 2015
privind aprobarea Normelor tehnice de realizare a Programelor Naţionale de sănătate publică
pentru anii 2015 şi 2016 cu modificările şi completările ulterioare.
În acest sens, în conformitate cu Anexa 3 la Ordinul MS nr. 386/ 2015 s-a derulat:
II. Programul naţional de sănătate publică de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul
de viaţă şi muncă / C. Domenii specifice - pct.4. Domeniul privind protejarea sănătăţii publice
prin prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc alimentari şi de nutriţie – pct. 4.1.
Activităţi – 4.1.2.3 Monitorizarea alimentelor cu adaos de vitamine, minerale şi alte substanţe;
4.3. Unităţi de specialitate care implementează – 4.3.1. INSP.
Specific
A. Legisaţia naţională în vigoare
Legea nr. 57/2002
Legea 150 /2004 modificată şi completată prin Legea 412/2005
Legea 239 din 7 decembrie 2010 privind modificarea şi completarea Legii 491/2003
Ordonanţa de urgenţă Nr. 97 din 21 iunie 2001
Ordin MSF şi MAAP 438/295/2002
Ordin MSP 1744 / 2008
Ordin comun ANSVSA/MADR/MSP/ANPC Nr. 121/530/ E.N. 7.289/351/2007
Ordinul comun MADR/MS nr. 244 / 401 / 2005
Ord. MSF şi MAAP 438/295/2002 pentru Normele privind aditivii alimentari destinaţi utilizării
în produsele alimentare pentru consumul uman forma consolidată în 10 iunie 2011
Ordinul (MS, ANSVSA, ANPC) 369/61/291 din 22 aprilie 2010 pentru aprobarea Normelor
metodologice privind introducerea pe piaţă a alimentelor la care s-au adăugat vitamine, minerale
şi alte substanţe
B. Legislaţia în vigoare la nivelul Uniunii Europene
Regulament (CE) Nr. 258/1997 al Parlamentului European şi al Consiliuilui din 27 ianuarie 1997
privind alimentele şi ingredientele alimentare noi
Regulament (CE) Nr. 178/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului din 28 ianuarie 2002
de stabilire a principiilor şi a cerinţelor generale ale legislaţiei alimentare, de instituire a
Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară şi de stabilire a procedurilor în domeniul
siguranţei produselor alimentare – modificat prin:
Regulament (CE) Nr. 1642/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 iulie 2003
Regulament (CE) Nr. 575/2006 al Comisiei din 7 aprilie 2006
Regulament (CE) Nr. 202/2008 al Comisiei din 4 martie 2008
Regulament (CE) Nr. 596/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 iulie 2009
Regulament (CE) Nr. 1925/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 decembrie
2006 privind adăugarea de vitamine şi minerale şi de alte substanţe la alimente – modificat prin:
Regulament (CE) Nr. 108/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 ianuarie 2008
Regulament (CE) Nr. 1170/2009 al Comisiei din 30 noiembrie 2009 de modificare a Directivei
2002/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 1925/2006
al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte listele de vitamine şi minerale şi
formele sub care pot fi adăugate în produsele alimentare, inclusiv în suplimentele alimentare
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 163
Regulament (UE) Nr. 1161/2011 al Comisiei din 14 noiembrie 2011 de modificare a Directivei
2002/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 1925/2006 al
Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 953/2009 al Comisiei în
ceea ce privește listele substanțelor minerale care pot fi adăugate în produsele alimentare
Regulament (CE) nr. 1925/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie
2006 privind adăugarea de vitamine şi minerale şi de alte substanţe la alimente, cu completările
ulterioare, are ca scop reglementarea adaosului de vitamine şi minerale la alimente şi utilizarea
altor substanţe decât vitamine sau minerale care sunt adăugate la alimente. Regulamentul
armonizează prevederile stabilite prin legile, regulamentele sau activităţile administrative ale
Statelor Membre în legătură cu adăugarea de vitamine şi minerale şi de alte substanţe la
alimente, în scopul asigurării funcţionării eficiente a pieţei interne asigurând în acelaşi timp un
nivel superior de protecţie a consumatorilor.
Vitaminele şi mineralele sunt adăugate în alimente de către producători pentru restabilirea
conţinutului în cazurile în care acesta a fost redus în cursul procesului de fabricaţie, de
depozitare sau de gestionare sau pentru a oferi o valoare nutritivă similară alimentelor pentru
care sunt destinate ca alternativă.
Vitaminele şi mineralele adăugate la alimente trebuie să fie prezente în acestea în cantitate
semnificativă (minim 15% din Valoarea Nutriţională de Referinţă - dacă este stabilită), pentru că
un adaos în cantităţi prea mici sau infime nu oferă nici un beneficiu consumatorilor.
Rezultate DSP-urile judeţene şi DSP-ul municipiului Bucureşti au catalogat un număr de 1321 alimente cu
adaos de vitamine, minerale şi alte substanţe. Detalii se redau în Tabel 1.
Tabel 1. Alimente cu adaos de vitamine, minerale şi alte substanţe catalogate de DSP-uri
Nr.
crt. Judeţ
Nr. alimente
identificate cu
adaos de vit.
Nr. crt. Judeţ
Nr. alimente
identificate cu
adaos de vit.
1 AB 21 22 HG 12
2 AR 61 23 HD 31
3 AG 27 24 IL 17
4 BC 148 25 IS 73
5 BH 51 26 IF 10
6 BN 10 27 MM 14
7 BV 11 28 MH 38
8 BR 5 29 M 80
9 BT 10 30 NT 39
10 B 8 31 OT 9
11 BZ 15 32 PH 193
12 CS 10 33 SM 15
13 CL 10 34 SJ 12
14 CJ 31 35 SB 43
15 CT 12 36 SV 20
16 CV 6 37 TR 20
17 DB 17 38 TM 24
18 DJ 32 39 TL 17
19 GL 53 40 VS 38
20 GR 10 41 VL 26
21 GJ 31 42 VN 11
Total - 1321
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 164
La centralizarea datelor au fost excluse din listele primite suplimentele alimentare, alimentele
obişnuite, dublurile şi alimentele cu destinaţie nutriţională specială. În Graficul 1 şi Graficul 2 se
prezintă numeric şi procentual produsele alimentare identificate şi catalogate, respectiv numărul
real al alimentelor cu adaos de vitamine.
Grafic 1
Cele 645 alimente cu adaos identificate se pot grupa în următoarele categorii: Produse pe bază
de cereale – 233; Băuturi energizante – 84; Sucuri fructe, legume, nectaruri – 168; Dulciuri – 42;
Margarine – 16; Lapte şi produse lactate – 78 ; Cafea, ceai, cacao – 10; Produse pentru diete
non-standard şi alimente imitaţie – 2; Produse Soia – 8; Băuturi carbogazoase – 4. Detalii sunt
ilustrate în Graficul 2.
Grafic 2
În Graficul 3 şi 4 se prezintă categoriile de alimente cu adaos catalogate faţă de cele existente.
Grafic 3
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 165
Grafic 4
În tabelul 2 se prezintă nutrienţii adăugaţi la alimentele cu adaos, pe categorii. Detalii privind
tipurile de nutrienţi / categorie de produs fortificat sunt redate în graficele 5 –12.
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 166
Tabel 2. Nutrienţi adăugaţi la alimente cu adaos pe categorii
Nr.
Crt
Nutrienti adaugati
Produse
pe bază
de
cereale
Băuturi
energizante
Sucuri
fructe,
legume,
nectaruri
Băuturi
carbogazoase Dulciuri Margarine
Lapte şi
produse
lactate
Cafea,
ceai,
cacao
Produse
pt. diete
non-
standard
şi alim.
imitaţie
Produse
soia Total
1 Vitamine 56 2 161 1 35 15 28 4 2 0 304
2 Vitamine +
minerale 163 0 6 0 1 0 30 4 0 8 212
3 Vitamine
+minerale+altele 4 0 0 3 0 0 1 0 0 0 8
4 Vitamine + altele 5 81 1 0 6 1 0 1 0 0 95
5 Minerale 3 0 0 0 0 0 17 0 0 0 20
6 Altele 2 1 0 0 0 0 2 1 0 0 6
Total 233 84 168 4 42 16 78 10 2 8 645
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 167
Grafic 5
Grafic 6
Grafic 7
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 168
Grafic 8
Grafic 9
Grafic 10
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 169
Grafic 11
Grafic 12
Concluzii
1. Toate DSP-urile au participat la realizarea acestui raport anual prin transmitere de date
conform calendarului specificat în metodologie.
2. În unele cazuri au fost identificate de către DSP-uri aceleaşi alimente cu adaos, acestea
fiind distribuite pe întreg teritoriul ţării. La centralizarea şi realizarea acestui raport au fost
eliminate dublurile.
3. Majoritatea alimentelor care s-au încadrat la Regulamentul (UE) 1925/2006 au avut
adăugate ca şi ingrediente vitamine şi amestec de vitamine cu minerale în cantităţi
semnificative – adică minim 15% din Valoarea Nutriţională de Referinţă.
4. Numărul cel mai mare de alimente cu adaos de vitamine, minerale şi alte substanţe
idntificate au fost cele pe bază de cereale, urmate de sucuri de fructe, legume etc.
5. La categoria de alte substanţe adăugate se află aminoacizi, diverse extracte botanice care se
regăsesc pe lista plantelor pozitive din lista Europeană.
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 170
Măsuri propuse
Specialiştii de la Departamentul de Supraveghere în Sănătate Publică, Compartiment de
evaluare a factorilor de risc din mediul de viaţă şi muncă, Colectiv igiena alimentaţiei din
cadrul DSPJ-urilor să comunice conducerii DSPJ-urilor non-conformităţile aflate pentru ca
Serviciul de Control să poată lua măsurile corective necesare.
Întâlnire odată pe an, la Bucureşti, cu specialiştii responsabili de realizarea sintezei.
Organizare de cursuri pentru producătorii autohtoni, importatori şi/sau distribuitori despre
alimentele cu adaos de vitamine, minerale şi alte substanţe – pentru o informare corectă,
respectarea legislaţiei şi comercializării de produse sigure.
CAPITOLUL VII
PROTEJAREA SANATATII SI PREVENIREA IMBOLNAVIRILOR
ASOCIATE FACTORILOR DE RISC DIN
MEDIUL DE MUNCA
Dr. Adriana Todea , Dr. Felicia Popescu, Dr. Lavinia Călugăreanu, Dr. Cristina Bunghez,
Fiz. Violeta Calota – CNMRMC; Dr. Dana Mates; Dr. Eugenia Herlea, Dr. Corneliu Neagu, Chim.
Miheala Negru – CRSPB, Dr. Rasvan Danulescu, Fiz. Cristian Goiceanu – CRSPI
MEDICINA MUNCII (concepte şi conţinut)
Medicina muncii reprezintă disciplina medicală care studiază relaţia fiziologică şi relaţia patologică
dintre organismul uman şi muncă în vederea recomandării măsurilor care să permită desfăşurarea
activităţii profesionale în condiţii fiziologice şi igienice pentru menţinerea capacităţii de muncă la
un nivel ridicat, prevenirea bolilor profesionale şi a bolilor legate de profesiune.
Într-o concepţie nouă, Medicina muncii reprezintă ştiinţa multidisciplinară, care studiază efectul
muncii asupra sănătăţii angajaţilor precum şi efectul sănătăţii angajaţilor asupra aptitudinii în
muncă. Are ca obiect principal prevenţia, dar a fost şi continuă să fie implicată şi în identificarea,
investigarea şi tratamentul bolilor profesionale. Scopurile medicinii muncii sunt de a contribui la
protecţia lucratorilor împotriva oricărei lezări a sănătăţii lor care ar putea rezulta din munca lor, din
cauza condiţiilor de muncă în care angajaţii îşi desfăşoară activitatea profesională si să contribuie la
menţinerea, în cel mai înalt grad posibil, a bunei stări fizice, psihice şi sociale a lucratorilor.
Sănătatea şi securitatea în muncă este un concept modern, care reprezintă produsul valorilor
individuale şi de grup, al atitudinilor, competenţelor, comportamentelor, obiceiurilor ce determină
angajarea, stilul şi eficienţa programelor de sănătate şi securitate în muncă.
O bună cultură a sănătăţii şi securităţii muncii la nivelul unei unităţi se caracterizează prin
comunicare bazată pe încredere reciprocă, percepţie comună a importanţei sănătăţii şi a securităţii
muncii şi pe încredere în eficacitatea măsurilor de prevenţie.
Potrivit Legii nr. 319 din 14 iulie 2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă, boala profesională este
definită ca fiind: afecţiunea care se produce ca urmare a exercitării unei meserii sau profesii,
cauzată de agenţi nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de muncă, precum şi de
suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, în procesul de muncă.
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 171
Structurile medicale de medicina muncii funcţioneazã potrivit reglementãrilor Ministerului
Sãnãtãţii, activitatea acestora având un caracter predominant preventiv. Angajatorii din sectoarele
public, privat şi cooperatist, inclusiv cu capital strãin, sunt obligaţi sã asigure supravegherea stãrii
de sãnãtate a tuturor angajaţilor prin servicii medicale de medicina muncii. Asigurarea
supravegherii expunerii profesionale este responsabilitatea angajatorului şi se realizeazã prin
cabinetele medicale de medicina muncii înregistrate în registrul unic al cabinetelor medicale de la
nivelul direcţiilor de sãnãtate publicã.
Evidenţa bolilor profesionale, ca şi a bolilor multifactoriale, constituie documentaţia de bază în
evaluarea stării de sănătate a lucrătorilor în raport cu factorii de risc, precum şi în vederea stabilirii
unor măsuri eficiente de profilaxie.
SUPRAVEGHEREA EFECTELOR ASUPRA SĂNĂTĂȚII ASOCIATE EXPUNERII
PROFESIONALE LA AGENȚII CANCERIGENI
Coordonator dr. Dana Mates, CRSP Bucuresti
Expunerea la agenți cancerigeni la locul de muncă este, de cele mai multe ori, mai mare decat în
mediul ambiental. Agenția Internațională de Studii pentru Cancer (IARC), a clasificat 44 de
circumstanțe profesionale ca fiind cancerigene pentru om: 32 agenți (grupuri de agenți) chimici sau
fizici la care expunerea este în cea mai mare parte profesională și 12 procese industriale sau
profesii. Multe dintre expunerile profesionale au fost reevaluate de IARC în 2009 și lista este în
continuă schimbare (un exemplu fiind adăugarea emisiilor diesel) ceea ce dovedește că la locurile
de muncă există în continuare agenți chimici sau fizici a căror acțiune cancerigenă nu a fost complet
evaluată.
Numărul de cancere profesionale declarate în România între anii 2005 și 2015 este de numai 42,
conform rapoartelor Registrului de Boli Profesionale de la Institutul Național de Sănătate Publică.
Nu este clar dacă această subestimare majoră a cancerului produs prin cauze ocupaționale se
datorează mecanismelor complexe legislative de semnalare și declarare, lipsei de informare a
medicilor, angajaților, angajatorilor, sau lipsei mecanismelor de evaluare obiectivă a riscului.
Complexitatea problemei este amplificată și de către natura bolii canceroase unde factorii de risc
din mediu profesional acționează sinergic cu alți factori externi, au perioade de latență de ordinul
zecilor de ani și efectul lor depinde de susceptibilitatea individuală.
Reglementările legale în domeniul SSM mai cuprind o serie de acte normative care asigură
compatibilitatea legislaţiei naţionale cu legislaţia comunitară în materie, prin transpunerea
directivelor specifice elaborate în aplicarea Directivei Cadru şi care se referă la riscuri şi activităţi
specifice.
Perspective 2014-2020
La nivel european, evaluarea Strategiei Europene pentru Sănătate și Securitate în Muncă
(SSM) 2007-2014 a identificat necesitatea continuării prevenției bolilor profesionale în rîndul
cărora cancerul ocupă un loc important. În acest scop, Comisia UE a a adoptat un nou cadru
strategic al sănătății și securității în muncă, integrat cu alte acțiuni coordonate pentru sănătate și
mediu, pentru perioada 2014-2020.
Cadrul strategic european 2014-2020 a identificat trei provocări majore:
îmbunătățirea implementării regulilor existente pentru SSM, în mod special prin creșterea
capacității IMM de a pune în practică strategii eficiente de prevenire a riscurilor;
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 172
îmbunătățirea prevenției bolilor profesionale prin controlul riscurilor noi și emergente, fără a
neglija pe cele existente;
îmbătrânirea forței de muncă din Europa.
Obiectivele specifice sunt:
consolidarea strategiei naționale de SSM prin coordonarea politicilor specifice;
furnizarea suportului practic IMM-urilor pentru aplicarea legislației SSM cu furnizarea
accesului la instrumente practice de evaluare a riscului asa cum este platforma Online
Interactive Risk Assessment (OiRA);
îmbunătățirea mecanismelor de control în statele membre;
simplificarea legislației existente cu menținerea unui nivel crescut de protecție a lucrătorilor;
măsuri adresate fenomenului de îmbătrânire a forței de muncă și prevenirii riscurilor
emergente; îmbunătățirea colectării datelor statistice; întărirea coordonării acțiunilor cu Organizația Internațională a Muncii (OIM), Organizația
Mondială a Sănătății (OMS) și Organizația pentru Dezvoltare Economică si Cooperare
(OECD) pentru reducrea bolilor profesionale și a accidentelor de muncă.
Rezultate
Acțiunea a fost implementataă în 35 de DSP - uri. Dintre cele 7 direcții care nu au implementat
metodologia, 3 au explicat că nu mai există personal specializat de medicina muncii
(medic/asistent) care să desfășoare aceste activități.
Observații generale:
- numărul de cancere profesionale semnalate este extrem de mic față de numărul estimat pe
baza datelor epidemiologice;
- situația raportată de DSP județene și a mun. București nu corespunde cu cea existentă în
registrul național de BP;
- proporțional, există un număr foarte mare de cazuri semnalate si nedeclarate fie datorită
infirmării ca urmare a cercetării cazului fie datorită infirmării de către comisia de experți de
medicina muncii. Soluția de infirmare a cazului dată de către comisie este o consecință a
contestării de către angajator sau de către asigurator a documentelor doveditoare pentru
expunere.
- Cele mai frecvente tipuri de cancer au fost bronhopulmonar (CP) și mezoteliom malign
(pleural sau peritoneal).
- DSP județene din aria de acoperire a registrului de cancer NV (Bihor, Bistrița Năsăud, Cluj,
Maramureș, Sălaj, Satu-Mare) nu au primit nici o semnalare pentru MM posibil profesional.
- De asemenea, în județele Constanța, Buzău și Gorj, cu expunere ”istorică” la azbest
determinată de marile combinate de azbociment de la Medgidia, Târgu Jiu, și de Fermit din
oraș Buzău, nu au fost semnalate (și declarate) decât două cazuri de MM și 5 cazuri CP
determinate de expunere la azbest.
- Este interesant de remarcat că au fost semnalate două cazuri de cancer de sân la personal
medical care au fost asociate expunerii la radiații și/sau agenți chimiterapici din mediul de
muncă motiv pentru care au fost infirmate. Din păcate, efectul de disruptor endocrin al
activității în schimburi de noapte, recunoscut in prezent ca fiind potențial cauzator de cancer
mamar, nu a fost luat în calcul la cercetarea profesionalității deoarece nu figurează pe lista
factorilor de risc profesionali recunoscuți pentru producerea neoplasmului cu declarare
obligatorie.
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 173
Obiectivele și intervențiile necesare la nivelul MS:
prevenția primară a cancerului profesional prin recunoașterea/evaluarea și
eliminarea/evitarea riscului
o actualizarea permanentă a listelor de agenți cancerigeni profesionali și a valorilor limită
stabilite prin legislația SSM, conform celor mai noi informații științifice, prin inițiative
promovate în cadrul comisiei interministeriale MM și MS și a comisiei de specialitate de
medicina muncii din cadrul MS;
o actualizarea listei de biomarkeri de expunere utilizați în supravegherea medicală a expușilor
profesionali;
o acțiuni de conștientizare și informare a medicilor de medicina muncii dar și de alte
specialități în cu privire la riscul cancerigen profesional – prevenirea expunerii și modul de
control;
o programe de formare a asistenților in domeniu de igienă industrială;
o creşterea gradului de conştientizare referitor la carcinogenii de la locul de muncă în rândul
specialiștilor din DSP;
o creșterea calității și competitivității furnizorilor de servicii pentru sănătate în muncă, atat din
domeniu public cat si din domeniu privat;
o întărirea capacității laboratoarelor de toxicologie din DSP și INSP de a identifica și măsura
agenții cancerigeni chimici și fizici din mediul profesional;
o monitorizarea și abilitarea periodică a laboratoarelor de toxicologie industrială;
o continuarea programului național de monitorizare a factorilor de risc cancerigen
profesionali;
o colectarea sistematică și standardizată a datelor privind persoanele expuse profesional la risc
cancerigen (registrul de expuși profesionali);
o consolidarea registrului de boli profesionale;
o implementarea in registrele regionale de cancer a unor campuri de identificare a
profesiei/activitatii economice (ex. cod COR/CAEN) care sa permita evluarea riscului
profesional;
o activități de cercetare pentru cuantificarea riscului specific și a poverii cancerului
profesional în România.
prevenția secundară
o actualizarea permanentă a listei biomarkerilor de efect precoce;
o actualizarea fișelor de examinare medicală prin includerea unor metode noi, cu specificitate
și sensibilitate mare, ca metode de screening în grupurile cu risc crescut profesional;
o supravegherea stării de sănătate a angajaților cu risc de expunere la agenți cancerigeni și
după încetarea expunerii;
o informarea medicilor de alte specialități decât medicina muncii cu privire la modul de
diagnostic precoce, semnalare, declarare a cancerelor profesionale.
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 174
BOLILE PROFESIONALE IN ACTIVITATI CARE CONDUC LA SUPRASOLICITARE
MUSCULOSCHELETALA
Dr. Eugenia Herlea
Au fost luate in studiu, pentru a analiza expunerea, 246 de obiective economice din tara, din 27 de
DSP- uri judetene, ceea ce reprezinta aproximativ doua tereimi din acestea, in care evaluarea
efortului fizic si a gradului de suprasolicitare osteo-musculo-articulara s-a realizat in 87% din
obiective, majoritar de catre evaluatori externi: persoane fizice autorizate, srl-uri si DSP-uri, in
69% din cazuri. Obiectivele principale in vederea reducerii efortului fizic s-au concentrat pe
folosirea echipamentelor mecanice pentru evitarea manipularii maselor (70% din cazuri), deoarece
domeniile de activitate in care se produc cele mai numeroase imbolnaviri profesionale
musculoscheletale sunt cele cu efort fizic mare, manipulare si purtare sau ridicare de greutati.
Informarea angajatilor cu privire la riscurile privind imbolnavirile musculoscheletale s-a realizat in
proportie de 95%. Domeniile de activitate din care am primit informatii au pe primul loc
constructiile cu 28%, urmate de exploatarea si prelucrarea lemnului, cu 22%, pe al treilea loc
domeniul agroalimentar cu 17% si apoi domeniile sanitar si comert-turism cu 5%. Numarul total de
angajati in aceste locuri de munca in perioada 2013 – 2015 a scazut in ambele intervale, asfel de la
83 701 in 2013 la 81 914 in 2015 in timp ce numarul de lucratori expusi a avut o tendinta de scadere
in primul interval (2013 – 2014) urmata de o perioada de crestere in cel de-al doilea (2014 – 2015) ,
de la 24 222 in 2013 ajungand in 2015 la valoarea de 25 280 lucratori. Efectul nociv asupra
organismului dat de activitati cu suprasolicitare osteomusculoarticulara este potentat de unele noxe
fizice, cum ar fi vibratiile si microclimatul rece. Acestea s-au asociat in proportie de 21% si
respectiv 33% din cazuri. In aceste locuri de munca numarul accidentelor de munca a avut o
tendinta de scadere in ambele intervale, cu 15% in primul interval si cu 11% in cel de-al doilea.
Numarul bolilor profesionale declarate in aceste unitati a scazut in primul interval, cu 10% si a
crescut in al doilea interval cu 2%.
Supravegherea starii de sanatate s-a adresat in acesti ani unui numar din ce in ce mai mare de
angajati incepand cu 25 704 de angajati in 2013 si ajungand la 26 275 in 2015; 66% dinte
controalele medicale la angajare sau periodice s-au initiat la propunerea angajatorului. Numarul de
controale clinice facute in scop de prevenire a aparitiei bolilor profesionale musculoscheletale s-a
adresat unui numar mai mic de persoane decat cel al angajatilor supraveghetati pentru efort fizic
mare si suprasolicitare osteo-articulara. Evolutia are tendinte de crestere in primul interval si de
descrestere in cel de-al doilea. Deoarece numarul bolilor profesionale cu impact
osteomusculoarticular s-a situat pe unul din primele trei locuri in fiecare an, medicii de medicina
muncii au recomandat investigatii radiologice al caror numar a crescut in fiecare interval deoarece
si manifestarile dureroase osteo-articulare au crescut si ele in fiecare interval, tendinta de crestere
putandu-se observa si in graficul de mai jos. Aceeasi tendinta se observa si in ceea ce priveste
schimbarea locului de munca, doar ca in ultimul interval se inregistreaza o stagnare. In opinia
medicilor de medicina muncii care supravegheaza starea de sanatate a lucratorilor din obiectivele
economice luate in observatie in 75% din cazuri aparitia acestor afectiuni in sfera
musculoscheletala, afectiuni care au dus la schimbarea locului de munca, a avut drept cauza
inadaptarea la efortul fizic excesiv si in 25% din cazuri cunostintele inadecvate privind securitatea
in munca si cele de diminuare a riscului.
Din bolile profesionale declarate la nivelul DSP-urilor s-a elaborate analiza bolilor profesionale
efectuata din perspectiva cantitativa, dar si calitativa. Componenta cantitativa se refera la numarul
bolilor profesionale osteo-musculo-articulare inregistrate in 2013, 2014 si 2015, iar cea calitativa
este legata de domeniile de activitate sau ramurile industriale, ocupatia lucratorilor, studiile si
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 175
genul acestora, tipurile de afectiuni si de activitati care au condus la dobandirea lor, respectiv
cauzele de aparitie.
Din punct de vedere cantitativ numarul afectiunilor musculoscheletale au evoluat astfel: intre 2013
si 2014 numarul lor a scazut de la 353 la 267 si in intervalul 2014 – 2015 au crescut la 339, dar s-au
mentinut pe primul loc, cu numarul cel mai mare de afectiuni profesionale. Pe domenii de
activitate: in 2013 constructiile (inclusiv cele de masini), energetic si cel al transportului si
telecomunicatiilor s-au situat pe primele 3 locuri, in 2014 ordinea este energetic, constructii si
industria chimica si in 2015 energetic, transport - telecomunicatii si constructii. Hunedoara, Mures,
Dolj si Olt sunt judete in care sunt declarate constant un numar mare de boli profesionale deoarece
exista si un specific al spatiului economic, dar si o activitate constanta si eficienta a medicilor de
medicina muncii din DSPJ. In ceea ce priveste ocupatia lucratorilor, in perioada 2013 – 2015, pe
primul loc se afla meseria de lacatus, asemanator perioadei 2011 – 2013 investigata in anii trecuti,
urmata de conducatorul de vehicule si miner, locurile doi si trei schimbandu-se in anii 2014 si 2015.
Pregatirea profesionala a lucratorilor care au boli profesionale arata ca cei cu studiile primare si
medii predomina, cu peste 90% in fiecare an. In perioada 2013 – 2015 tendinta de predominanta a
genului masculin in aceste afectiuni se pastreaza desi am marit numarul de afectiuni
osteomusculoarticulare investigate, nu numai cele produse de efortul fizic si manipularea de greutati
ca in 2011 – 2013 ci si cele produse de miscari repetitive, monotone, suprasolicitari articulare,
pozitii sezand prelungite. Aceasta situatie poate fi explicata prin faptul ca majoritatea afectiunilor
sunt discopatii, inclusiv hernia de disc si artroze, unde majoritar afectati sunt barbatii, genul feminin
predomina in afectiunile de tipul tenosinovitelor, tendinitelor, periartritelor si sindromului de tunel
carpian, in general afectiuni ale oaselor si articulatiilor mici. Cele mai numeroase au fost
discopatiile si herniile de disc urmate de artroze: 93% in 2013 si in 2014 si 92% in 2015. Tipurile
de activitati care au dus la instalarea acestor afectiuni au fost manipularea greutatilor, pozitiile
vicioase si ortostatismul prelungit, situate in aceeasi ordine in fiecare an.
Din toate datele prezentate se constata ca in perioada 2013 – 2015 numarul bolilor profesionale
musculoscheletale a avut o evolutie inconstanta, scazand initial si crescand apoi, dar continuand sa
fie in acesti ani pe prima pozitie in patologia profesionala. Cele mai numeroase afectiuni au fost in
domeniul constructiilor si in domeniul energetic care in cursul anilor se situeaza alternativ pe primul
loc. Cele mai multe boli profesionale s-au declarat in acest domeniu in judetele: Hunedoara, Mures,
Dolj si Olt. Ocupatia care detine cei mai multi lucratori cu boli profesionele este cea de lacatus.
Predomina la persoanele de gen masculin, cu studii primare si medii avand drep cauze manipularea,
purtarea, ridicarea greutatilor, pozitiile vicioase si ortostatismul prelungit. Cele mai numeroase
afectiuni sunt dicopatiile si hernia de disc, urmate de artroze.
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 176
IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA FACTORILOR DE RISC OCUPAŢIONALI ÎN UNITĂŢI
SPITALICEŞTI ŞI APRECIEREA IMPACTULUI ACESTORA ASUPRA STĂRII DE
SĂNĂTATE A ANGAJAŢILOR ÎN SCOPUL
PROPUNERII DE MĂSURI PREVENTIVE ADECVATE
Dr. Eugenia Dănulescu - CRSP Iaşi, DSP judeţene
SCOP ŞI OBIECTIVE GENERALE:
Protejarea sănătăţii în relaţie cu munca la personalul din sectorul medical, prin identificarea
riscurilor prezente la locul de muncă şi aprecierea impactului acestora asupra sănătăţii personalului,
în vederea stabilirii de măsuri adecvate şi eficiente de profilaxie, pentru prevenirea îmbolnăvirilor
profesionale şi a accidentelor de muncă. I
În anul 2015, conform metodologiei, s-au derulat următoarele activităţi:
► Identificarea factorilor de risc ocupaţionali si efectuarea de determinări;
►Evaluarea impactului noxelor asupra sănătăţii personalului medico-sanitar, pe lotul reprezentativ
selectat, din unităţi spitaliceşti, prin investigaţii clinico-paraclinice (ex. clinic de medicina muncii,
AgHBs, Ac HVC, Ac anti AgHBS, glicemie, transaminaze, chestionare pentru aprecierea stresului
profesional), în vederea stabilirii unor relaţii de cauzalitate.
►Întocmirea şi transmiterea formularelor de raportare la toate DSP-urile judeţene, precum şi
instruirea colaboratorilor pentru aplicarea acestora.
I. S-au identificat factorii ocupaţionali din 6 unităţi spitaliceşti, constatându-se un risc
ocupaţional crescut pentru blocurile operatorii şi pentru secţiile de anestezie si terapie intensivă. S-
au efectuat 30 de determinări de gaze anestezice (izofluran, sevofluran şi halotan) în sălile de
operaţie şi în sălile post-anestezie. Rezultatele au evidenţiat depăşiri ale limitelor maxime de
expunere pentru izofluran (9,9 ppm/h ± 2,6) şi sevofluran (8,1ppm/h±2,9), în sălile de operaţie, iar
în sălile post-anestezie valorile fiind sub limita maximă de expunere (1,5ppm/h respectiv
1,8ppm/h). Riscul de expunere cel mai ridicat fiind găsit la blocurile operatorii.
II. Pentru aprecierea impactului asupra sănătăţii angajaţilor am luat în studiu secţiile
chirurgicale şi secţiile de anestezie şi terapie intensivă, din două unităţi spitaliceşti, cu riscul cel mai
ridicat. Datorită particularităţilor condiţiilor de muncă (ture de noapte, personal insuficient supus
fluctuaţiei) am ales să luăm în studiu, integral personalul din secţiile cu expunerea cea mai
importantă (bloc operator şi secţia ATI) de la chirurgie cardio-vasculară şi chirurgie obstetrică-
ginecologie (200 persoane cu vârsta medie de 40,94+7,72 ani).
REZULTATE ŞI CONCLUZII:
Lotul a avut următoarea structură în funcţie de profesie: 30,58% medici, 40,96% asistenţi medicali
şi 28,46% infirmiere. Repartiţia pe cele două secţii a fost următoarea: 58,76% personalul de la
blocul operator şi 41,24 % personalul de la ATI.
Rezultatele investigaţiilor pentru markerii virali pentru hepatita B şi C, ca şi pentru eficienţa
vaccinării pentru hepatita B au indicat următoarele aspecte:
Frecvenţa cazurilor cu protecţie prezentă, în urma vaccinării pentru HVB, concretizată prin prezenţa
Ac anti Ag HBs de 45,45% la bărbaţi şi 49,32% la femei, cât şi frecvenţa cazurilor cu protecţie
absentă de 54,55% la bărbaţi şi 50,68% la femei,nu s-au dovedit a fi semnificative statistic. Pentru
anticorpii anti HCV (0% la ambele sexe) rezultatele nu s-au dovedit a fi semnificative statistic. În
acelaşi timp frecvenţa antigenului HBs a fost de 9,09% la bărbaţi şi 1,37% la femei, diferenţă
nesemnificativă statistic în funcţie de sex
Frecvenţa cazurilor cu protecţie prezentă anti Ag HBs de 46,77% la obstetrică-ginecologie şi
57,58% la chirurgie cardio-vasculară, cât şi frecvenţa cazurilor cu protecţie absentă anti Ag HBs de
53,23% la obstetrică-ginecologie şi 42,42% la chirurgie cardio-vasculară, cât şi frecvenţa prezenţei
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 177
anticorpilor anti HCV (0% la ambele unităţi), nu s-au dovedit a fi semnificativ statistic, în funcţie de
unitatea spitalicească. În acelaşi timp nici frecvenţa antigenului HBs de 1,61% la chirurgie cardio-
vasculară şi 3,03 la obstetrică-ginecologie, nu s-au dovedit a fi semnificativ statistic în funcţie de
unitatea spitalicească.
Frecvenţa prezenţei anticorpilor anti Ag HBs a fost semnificativ mai mare la anestezie şi terapie
intensivă (61,76%) în comparaţie cu 33,33% la blocul operator (p=0,025).
Frecvenţa prezenţei antigenului HBs a fost de 1,89% la ATI şi 5,88% la blocul operator şi nu a fost
semnificativ diferită la cele două locuri de muncă.
Rezultatele testelor psihologice: Fiind cunoscută importanţa stresului în afectarea stării de sănătate, am considerat utilă evaluarea
rezistenţei individuale la stres a personalului medical. La un lot de 100 persoane, medici şi asistenţi
medicali, din două unităţi spitaliceşti (chirurgie cardio-vasculară şi obstetrică-ginecologie), din
blocul operator şi ATI s-a evaluat rezistenţa la stres cu chestionarul standardizat „Sense of
Coherence” (SOC) Antonovsky În rezultatele comparării valorilor medii ale componentelor şi
scorului total SOC, cu cele ale unui lot de referinţă de 876 persoane din diferite sectoare
ocupaţionale, sunt prezentate în tabelul I:
TABEL I: Valori medii ale componentelor SOC comparativ cu un lot de referinţă
Loturi C MA ME SOC
Personal medico-
sanitar
46,24 46,64 41,69 134,56
Lot referinţă 50,58 51,01 44,00 145,60
P 0,002 0,0003 0,02 0,0007
La personalul medico-sanitar, atât pe componente, cât şi la scorul total, valorile medii au apărut
semnificativ mai mici faţă de cele ale lotului de referinţă, evidenţiind o mai slabă capacitate
individuală de management al stresului.
În funcţie de nivelul crescut sau scăzut al scorurilor la cele trei componente ale simţului coerenţei,
se pot obţine opt combinaţii corespunzătoare unor tipuri comportamentale, pe baza cărora se poate
caracteriza tendinţa evolutivă în timp a comportamentului individual de management al stresului.
Rezultatele comparării frecvenţei fiecărui tip comportamental la personalul medical, cu frecvenţa
constatată la lotul de referinţă, sunt prezentate în tabelul II.
TABEL II: Frecvenţa tipurilor comportamentale comparativ cu lotul de referinţă
Tip 1 Tip 2 Tip 3 Tip 4 Tip 5 Tip 6 Tip 7 Tip 8
Personal medico-
sanitar 36,36 7,27 9,09 10,91 7,27 1,82 7,27 20
Lot referinţă 49,54 7,19 5,59 7,42 7,53 4,22 5,48 13,01
P 0,03 0,49 0,14 0,17 0,47 0,19 0,29 0,07
Se poate observa că la personalul medico-sanitar se întâlnește semnificativ mai frecvent tipul 1,
stabil pozitiv, cu scoruri crescute la toate componentele, semnificând un simţ al coerenţei crescut,
dar aproape semnificativ mai frecvent şi tipul 8, stabil negativ, cu scoruri reduse la toate
componentele, indicator al unei reduse rezistenţe la stres psihosocial.
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 178
TABEL III: Frecvenţa scorurilor simţul coerenţei, pe cinci clase normalizate
Loturi
Scoruri
Foarte mici
%
Mici
%
Medii
%
Mari
%
Foarte mari
%
Personal medico-sanitar 9,09 32,73 34,54 18,18 5,55
Lot referinţă 6,85 24,54 38,47 23,06 7,08
P 0,28 0,08 0,28 0,20 0,33
Deşi diferenţele nu sunt semnificative statistic, se poate constata că scorurile foarte mici şi mici,
semnificând o mai redusă capacitate de management al stresului, sunt mai frecvente la personalul
medical. În concluzie, solicitările profesionale specifice activităţii personalului medicao-sanitar, pot
induce anumite particularităţi în stilul de management al stresului psihosocial.
III. În anul 2015 au fost elaborate şi transmise formularele de raportare la toate DSP judeţene. Au
fost solicitate: fişele de supraveghere a accidentelor postexpunere la sânge şi produse biologice a
personalului sanitar din unităţile sanitare publice cu paturi; fişa unităţii sanitare precum şi
formularele 1 şi 2 referitoare la raportarea datelor medicale privind supravegherea stării de sănătate
a personalului medico-sanitar.
GHID DE TERMENI SI NOTIUNI DE TOXICOLOGIE INDUSTRIALA SI PSIHOLOGIA
MUNCII -2015
Corneliu Neagu1, Mihaela Negru
1 -,Liliana Sîrb
2 ,
Maria Voicu
1
1- INSP -CRSP Bucuresti,
2- INSP -CRSP Timisoara,
Ghidul urmareste punerea la dispozitia specialistilor din domeniile medicina muncii, toxicologie
industriala , psihologia muncii, responsabili SSM, a unor informatii referitoare la terminologia si
notiunile utilizate in domeniul expunerilor profesionale la noxe chimice si pulberi. Sunt prezentate
termeni si notiuni referitoare la mediul de munca si la psihologia muncii, de la definitii de termeni,
modul de prelevare a probelor, pana la modele de buletine de analize.
Ghidul este finalizat si este publicat pe site-ul INSP – CNMRMC – Ghiduri, putand fi oricand
consultat atat de catre specialisti cat si de alte persoane interesate.
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 179
EVALUAREA EXPUNERILOR PROFESIONALE LA SOLVENTI CU EFECT NEUROPATIC
(N- HEXAN)-2015
Mihaela Negru, Corneliu Neagu - INSP - CRSP Bucuresti
Colaboratori: Daniela Bălgrădean, Maria Voicu, Carmen Sava - INSP - CRSP Bucureşti
DSP-urile judeţene
N - hexanul este un solvent cu o largă utilizare : în adezivii folosiţi în marochinărie şi industria
încălţămintei, în lacuri, cerneluri şi vopsele, solvent de polimerizare la obţinerea polipropilenei şi
polietilenei de înaltă densitate, precum şi în procesul de obţinere a uleiurilor vegetale rafinate.
Expunerea cronică la n-hexan este una dintre cele mai cunoscute cauze ale neuropatiei periferice
profesionale.
Metodologie:
Pentru cunoaşterea expunerii profesionale la n-hexan s-a trimis următorul chestionar la DSP-urile
judeţene:
CHESTIONAR
1. Există expunere profesională la n-hexan în judeţul dvs.?
o DA
o NU
2. Specificaţi care sunt activităţile în care se utilizează n-hexanul în judeţul dvs. ?
o Marochinărie
o Incălţăminte
o Producerea uleiului rafinat
o Lacuri şi vopsele
o Altele (menţionaţi)
3. Care este numărul de muncitori expuşi la n-hexan în judeţul dvs.?
o număr muncitori ……………….
4. Există determinări de n-hexan în aerul zonelor de muncă în judeţul dvs.?
o DA
o NU
5. Au fost găsite concentraţii ce depăşesc valorile limită maxime?
o DA
o NU
6. La ce locuri de muncă s-au găsit aceste depăşiri ?
7. In ultimii 5 ani au fost semnalate patologii legate de expunerea la n-hexan ?
o DA
o NU
8. Care au fost acestea?
o DA
o NU
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 180
Rezultate:
La chestionarul privind expunerea profesională la n-hexan trimis DSP-urilor judeţene au răspuns
40 de judeţe .
Răspunsurile primite indică următoarele:
- în 20 de judeţe există expunere profesională la n-hexan ;
- numărul aproximativ de persoane expuse este de peste 2900 persoane ;
- principalele activităţi în care se foloseste n-hexanul sunt fabricarea încălţămintei,
marochinărie şi rafinarea uleiului aşa cum se poate observa în figura următoare:
- determinările de n-hexan în aerul zonelor de muncă au arătat că doar la 6 locuri de muncă
s-au găsit depăşiri faţă de valoarea limită maximă (VLM medie pe 8 ore – 72 mg/m3 corespunzator
la 20 ppm).
O altă activitate în această lucrare a fost punerea la punct a unei metode şi determinarea 2,5 –
hexandionei urinare (metabolitul principal al n-hexanului).
Metoda folosită a fost de determinare a 2,5 – hexandionei în urină prin conversia acesteia la 2,5
dimetilpirol
Principiul metodei : 2,5 hexandiona din urină hidrolizată în mediu acid (pH 0.5 ) se condensează
la temperatură cu (NH4)2CO3 cu formare de 2,5 – dimetilpirol.
Produsul extras în acetat de etil reactionează cu p - dimetilbenzaldehida ( reactiv Ehrlich modificat)
cu formarea unui compus de culoare roşie , colorimetrabil la 525 nm.
Limita biologică tolerabilă pentru 2,5 – hexandiona în urină este de 5 mg/g creatinină - la sfârşitul
schimbului de lucru.
Performantele metodei:
Domeniul concentraţiilor de lucru : 0.5 – 10 mg/l;
Liniaritatea : y = 0.023x – 0.002; r = 0.998;
Limita de detecţie : 0,23 mg/l ;
Limita de cuantificare : 0.52 mg/l;
Deviaţia standard relativă ( pentru concentraţia de 5.13 mg/l) : 6.28%;
Rata de recuperare : 96%
Determinările de 2,5 hexandionă la loturi de expuşi şi martori au indicat valori medii de 1.148 ±
0.472 mg/l ( 1,125±0.474 mg/g creatinină) pentru lotul de expuşi profesional la n-hexan (35 de
persoane), respectiv 0.729 ± 0.207mg/l ( 0.728± 0.203 mg/ g creatinină) pentru lotul de martori
(65 de persoane).
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 181
Concluzii:
Există un număr relativ mare de personal expus la n-hexan în diferite activităţi profesionale.
Evaluarea expunerilor profesionale trebuie realizată atât prin determinarea nivelului concentraţiilor
n-hexanului în aerul zonelor de muncă, cât şi prin determinarea indicatorului biologic de expunere
(2,5 – hexandiona în urină – responsabilă de apariţia neuropatiilor periferice).
CUANTIFICAREA NIVELULUI DE STRESS OCCUPATIONAL SI INFLUENTA ACESTUIA
ASUPRA COMPORTAMENTULUI SOCIO-PROFESIONALLA PERSONALUL EXPUSLA
SOLVENT CU EFFECT NEUROPATIC (N-HEXAN)
Maria Voicu, Corneliu Neagu
Colaboratori: Mihaela Negru, Mihaela Pribu, Simona Dragoiu, Mihaela Tacu, Carmen Sava,
Daniela Balgradean - INSP - CRSP Bucuresti,
DSP –urile judetene
Sinteza de faţă urmăreşte evaluarea expunerii la n-hexan, substanţa cu efect neuropatic.
Hexanul este utilizat în adezivii folosiţi în marochinărie şi industria încălţămintei, în lacuri,
cerneluri şi vopsele, solvent de polimerizare la obţinerea polipropilenei şi polietilenei de inaltă
densitate, precum şi în procesul de obţinere a uleiurilor vegetale rafinate.
Este dovedit faptul că, expunerea îndelungată la solvenţi organici determină modificări
neurocomportamentale ale indivizilor, cu impact asupra calităţii vieţii acestora.
Efectele nedorite asupra sănătății pot să apară acut și să fie observate imediat, sau pot fi efectul unei
expuneri cronice, cu apariția târzie a simptomelor.
Metodologie:
Protocolul acestui studiu s-a formulat prin colaborarea cu Direcţiile de Sănătate Publică.
Lucrarea este compusă din două părţi:
- Prima etapă a presupus completarea chestionarului de către reprezentanţii unităţilor unde
există expuşi profesional la solvenţi cu efect neuropatic.
Colectarea datelor la nivelul fiecarui judet a fost realizata si a fost transmisa de catre DSP-uri.
- In etapa a doua se vor aplica cele două chestionare persoanelor unde s-a declarat expunere
profesională la solvenţi.
Răspunsuri la chestionar
Pentru evidenţierea existenţei expunerilor profesionale la n-hexan s-a trimis la toate cele 41 DSP-uri
judeţene următorul chestionar:
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 182
CHESTIONAR
1.Există expunere profesională la n-hexan în judetul dvs.?
o DA
o NU
2. Specificaţi care sunt activităţile în care se utilizează n-hexanul în judeţul dvs. ?
o Marochinărie
o Incălţaminte
o Producerea uleiului rafinat
o Lacuri şi vopsele
o Altele (menţionaţi)
3. Care este numărul de muncitori expuşi la n-hexanî judeţul dvs.?
o număr muncitori ……………….
4. Există determinări de n-hexan în aerul zonelor de muncă în judeţul dvs.?
o DA
o NU
5. Au fost găsite concentraţii ce depăşesc valorile limită maxime?
o DA
o NU
6. La ce locuri de muncă s-au găsit aceste depăşiri ?
7. In ultimi 5 ani au fost semnalate patologii legate de expunerea la n-hexan ?
o DA
o NU
8. Care au fost acestea?
Răspunsurile la chestionar au furnizat urmatoarele informaţii:
- judeţele care au raspuns la chestionar sunt împărţite astfel: 47% au expunere, 48% fără
expunere şi 5% nu au răspuns;
- specificul activităţii în care se utilizează n-hexanul: 37% încălţăminte, 21% marochinărie,
21% altele (metalurgia aluminului, confecţii textile, tȃmplărie, laboratoare, tipografie, întreţinere şi
reparaţii auto s.a.), 13% producerea uleiului rafinat, 8% lacuri şi vopsele;
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 183
- numărul de persoane expuse este de peste 2900 persoane;
- determinări de n-hexan în aerul zonelor de muncă în judeţele cu expunere: în 80% se fac
determinări, 20% fără determinări de mediu;
- activităţile în care au existat depăşiri ale concentraţiei n-haxanului în aerul zonelor de
muncă: 50% încălţăminte, 25% extracţie, 13% marochinărie, 12% auto;
- declararea bolilor profesionale legate de expunerea la n-hexan (au fost semnalate într-un
singur judeţ).
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 184
Concluzii:
In baza rezultatelor obţinute prin aplicarea chestionarului privind existenţa expunerii la n-hexan,
analiza răspunsurilor obţinute impune continuarea studiului prin aplicarea unor instrumente de
măsurare a simptomelor neurotoxice în cazul expunerii profesionale la solvenţi organici.
Scopul studiului urmareşte prevenţia, aceasta realizȃndu-se prin monitorizarea expuşilor la solvenţi
organici (n-hexan) în vederea depistării precoce a simptomatologiei specifice.
Rolul medicinei ocupaţionale este de a ne strădui să facem ca locurile de muncă să devină mai
sigure, mai sănătoase şi mai productive spre binele unităţilor angajatoare şi al salariaţilor; de a
promova o cultură de prevenire a riscurilor pentru a îmbunătăţi condiţiile de muncă.
Recuperarea în neurointoxicaţii presupune un proces complex, atȃt la nivel individual cȃt şi social,
atăt din punct de vedere economic, căt şi psiho-emoţional.
Chiar și cu resurse limitate, riscurile psihosociale pot fi evaluate și gestionate eficient.
EXPUNEREA PROFESIONALA LA RADIATII IONIZANTE 2015
Dr. Felicia Steliana Popescu, Dr. Lavinia Delia Călugăreanu –INSP -CNMRMC
Colaboratori: DSP judeţene prin Laboratorul de Igiena Radiaţiilor si Colectivul de Medicina
Muncii
Expunerea profesională la radiații ionizante reprezintă toate expunerile lucrătorilor ce apar în cursul
muncii lor, cu excepţia expunerilor excluse de Standardele de Bază de Securitate şi expunerile din
practici sau surse exceptate de Standarde.
Scopul studiului este de a culege date necesare pentru a avea o privire de ansamblu, la nivel naţional
a urmatoarelor aspecte:
I. Evidenţa personalului expus profesional la radiații ionizante;
II. Analiza stării de sănătate a personalului expus profesional la radiații ionizante;
III. Evidenţa datelor de dozimetrie individuală în cazurile de supraexpunere, anchete şi
raportari.
polineuropatie senzitivo-motorie toxica profesionala
Informatii privind patologiile legate de expunerea la n-hexan
astm bronsic alergic profesional
rinita alergica profesionala
laringita cronica profesionala
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 185
Aspectele urmarite
In aceasta sinteza sunt urmărite o serie de variabile:
- structura populaţiei de expuşi profesional la radiații ionizante pe grupe de vârsta, profesii
(conform Codului Ocupatiilor din Romania), sexe si domeniul de activitate - clasificarea lor pe
tipuri de practici radiologice (medical si nemedical);
- modalitatile de supraveghere a stării de sănătate a expuşilor profesional la radiații ionizante;
- distributia in tara a medicilor de medicina muncii abilitați in supravegherea stării de sănătate
a expusului profesional la radiații ionizante.
- datele dozimetrice inregistrate,
- datele medicale inregistrate (prin medicii de medicina munci abilitaţi şi prin cabinetele
medicale
- abilitate în supravegherea stării de sănătate a personalului expus profesional la radiaţii
ionizante),
- situaţiile de supraexpunere (depistarea, anchetarea, investigarea medicală şi raportarea lor).
Rezultate
In anul 2015 s-au raportat un număr total de obiective in evidenţă laboratoarelor de igiena radiațiilor
de 4022 (fata de 3799 in 2013 si 3810 in 2014) din care 3855 autorizate sanitar, un număr total de
expuși profesional la radiații ionizante de 17159, din care 5218 bărbaţi si 6789 femei (faţă de
15731, cu 7204 bărbaţi şi 8518 femei în 2013 şi 16445, din care 5324 bărbați si 6400 femei în
2014).
Din totalul expușilor raportaţi doar 13612 (adica 79,3%) au fost clasificaţi pe domenii de activitate
(8841, respectiv 51,5% - in domeniul medical si 4934 respectiv 27.8% domeniul nemedical).
La nivel mondial profesiile medicale reprezintă 75% din expunerile profesionale. In România exista
însă multi lucrători care lucrează in ciclul combustibilului nuclear, ceea ce modifică datele.
Dat fiind că nu am primit date complete de la municipiul Bucureşti (cu 3272 lucrători, adica
aproximaiv 19% din total expuși) şi de la jud. Constanţa (cu 1602 lucratori, adica 9%. Specific ca
eroarea este legata de numarul mare de lucratori de la CNE Cernavoda de unde nu avem date
complete), apar discordante în calcule (lipsesc 28% din date). Din punct de vedere al repartiţiei pe
sexe, predomină sexul feminin – 6789, respectiv 56,5%.
Daca dorim o privire pe domenii, sexul feminin predomină în domeniul de activitate medical –
6029, respectiv 44% fata de 66% în 2014, spre deosebire de domeniile de activitate cu caracter
nemedical unde reprezintă doar 19% (927 faţă de 2788 în 2014).
In ceea ce priveşte supraexpunerile raportate nu putem face precizari deoarece nu amprimit fişa de
ancheta epidemiologicã (tabelul nr.5) care se completeaza pentru persoanele la care s-au constatat
supraexpuneri reale sau au fost implicate într-un incident nuclear.
Am întâmpinat greutăţi în culegerea datelor, mai ales din cauza personalului foarte redus numeric
din cadrul Direcţiilor de Sănătate Publica judeţene şi a municipiului Bucuresti. Judeţe care au
raportat aproape complet datele solicitate în tabelele 3, 4 şi 6 din metodologie, dovedind totodată ca
au o evidenţă strictă atât in ceea ce priveşte unitățile care utilizeaza surse de radiații ionizante, cat si
numărul si repartiția pe sexe si domenii de activitate a expușilor profesional la radiații ionizante.
Aceste judeţe sunt: Alba, Bacau, Botosani, Cluj, Dambovita, Harghita, Iasi, Prahova, Buzau, Mures,
Giurgiu, Maramures, Satu Mare, Vaslui.
In acest an am primit dovada unor evidențe mai clare si mai complete la nivel judetean privind
supravegherea stării de sănătate a lucrătorilor expuși la radiații ionizante, a aparaturii detinute, a
surselor de radiații ionizante.
Analiza completitudinii si relevantei datelor a evidentiat:
necesitatea completarii informatiilor generale privind dimensiunile fenomenului, in acest
sens metodologia de colectare a datelor a fost reactualizata si reorientata astfel încăt sa evite
raportarile duplicative si sa furnizeze informatii specifice privind caracteristicile si efectele
expunerii profesionale;
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 186
necesitatea cresterii numărului de medici abilitați astfel încăt sa se asigure acoperirea
intregii populatii de expuși profesional, cu precadere in judetele in care nu se inregistreaza nici un
medic abilitat; totodata trebuie sa interzicem incheierea fiselor de aptitudine de catre medici
neabilitați (conform cerintelor legale);
slaba colaborare a medicilor de medicina muncii abilitați cu specialistii din laboratoarele de
igiena radiațiilor ionizante, precum si lipsa de transmitere a informatiilor in ambele sensuri, mai ales
in ceea ce privește numărul de fise de aptitudine încheiate, a stării de sănătate a expușilor
profesional la radiații ionizante pe care ii au in evidențe, dar si a unităților avute in evidențe;
ca se impune organizarea de instruiri ale personalului implicat, deoarece numărul
specialistilor din teritoriu a scazut si nu avem persoane clar desemnate care sa adune si sa
intocmeasca rapoarte.
Nu avem încă date complete cu privire la supravegherea stării de sănătate a expușilor
profesional la radiații ionizante. Din datele primite reiese ca in domeniul medical sunt cele mai
multe fise de aptitudine neîncheiate.
PRIORITĂŢI
Din experienţa acumulată in anii 2011, 2012, 2013,2014 si 2015 a reieşit necesitatea completării
metodologiei, mai ales cu privire la formularele de raportare a datelor înregistrate.
Se impune să informam direct persoanele ce se vor implica în culegerea datelor, în prelucrarea
acestora şi introducerea lor în tabelele impuse de metodologie.
Culegerea datelor personale este legală si trebuie rediscutată cu specialiștii implicați în această
sinteza. Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu
caracter personal şi libera circulaţie a acestor date publicata in Monitorul Oficial nr. 790 din
12.12.2001, Actualizata prin Ordonanţă de urgenţă nr. 36/2007, la Art. 7 Prelucrarea unor categorii
speciale de date: (1) Prelucrarea datelor cu caracter personal legate de originea rasială sau etnică, de
convingerile politice, religioase, filozofice sau de natură similară, de apartenenţa sindicală, precum
şi a datelor cu caracter personal privind starea de sănătate sau viaţa sexuală este interzisă. (2)
Prevederile alin. (1) nu se aplică în următoarele cazuri: .....g) când prelucrarea este necesară în
scopuri de medicină preventivă, de stabilire a diagnosticelor medicale, de administrare a unor
îngrijiri sau tratamente medicale pentru persoana vizată ori de gestionare a serviciilor de sănătate
care acţionează în interesul persoanei vizate, cu condiţia ca prelucrarea datelor respective să fie
efectuate de către ori sub supravegherea unui cadru medical supus secretului profesional sau de
către ori sub supravegherea unei alte persoane supuse unei obligaţii echivalente în ceea ce priveşte
secretul; Art. 9 Prelucrarea datelor cu caracter personal privind starea de sănătate: (1) În afara
cazurilor prevăzute la art. 7 alin. (2), prevederile art. 7 alin. (1) nu se aplică în privinţa prelucrării
datelor privind starea de sănătate în următoarele cazuri: a) dacă prelucrarea este necesară pentru
protecţia sănătăţii publice;
Specialistii din judete ar trebui sa colaboreze cu titularii de autorizatie din teritoriu pentru a avea
toate datele necesare. Titularii de autorizatii au obligatia legala de a raporta catre CNCAN
urmatoarele date, conform informatiilor din site-ul CNCAN.
Acest studiu se impune sa fie continuat pentru a avea o evidenţă clară la nivel naţional a numărului
de lucrători expuși profesional la radiații ionizante, a numărului total de obiective şi a celor
autorizate sanitar, a distribuţiei în diferitele domenii de activitate, a surselor de radiații ionizante și
tipul lor, a numărului şi distribuţiei în ţară a medicilor de medicina muncii abilitați în supravegherea
medicală specială, şi nu în ultimul rând al stării de sănătate la aceasta categorie de lucrători.
Aceste date vor fi solicitate pentru raportul naţional faţă de UNSCEAR (United Nations Scientific
Committee on the Effects of Atomic Radiation) prin raportorii nominalizaţi de către Ministerul
Sănătăţii în februarie 2015.
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 187
MONITORIZAREA INCIDENŢEI BOLILOR PROFESIONALE ŞI A ABSENTEISMULUI
MEDICAL PRIN BOALĂ PROFESIONALĂ -2015
Dr. Felicia Steliana Popescu, Dr. Lavinia Delia Călugăreanu
Colaboratori: Direcţiile de Sănătate Publică judeţene prin Colectivele de Medicina Muncii
Scopul metodologiei
Creşterea calităţii datelor transmise la nivel naţional privind morbiditatea profesională în România.
Obiective generale
evaluarea morbidităţii profesionale la nivel naţional, pe activităţi, profesii, judeţe, nivel de
expunere);
evaluarea riscului de îmbolnăvire prin silicoză, intoxicaţii profesionale, astm bronşic profesional,
boli profesionale ale pielii, boli infecţioase profesionale, boli profesionale prin expunere la vibraţii mecanice,
boli profesionale prin expunere la zgomot, agenţi biologici, cancer profesional.
Obiective specifice
întocmirea bazei de date privind cazurile noi de boală profesională conform metodologiei
europene (EODS) European Occupational Diseases Statistics
completarea corectă a fişelor de raportare a bolilor profesionale conform legislaţiei în
vigoare;
prelucrarea lunară şi interpretarea datelor cuprinse în formularele de declarare a cazurilor
noi de îmbolnăvire profesională;
întocmirea rapoartelor semestriale şi anuale privind evoluţia morbidităţii profesionale în
România;
comunicarea la solicitarea beneficiarilor a datelor privind morbiditatea profesională la nivel
naţional şi informarea solicitanţilor (lucrători, angajatori, mass-media).
Metode folosite
Centralizarea datelor se efectuaeză la nivelul Centrului naţional de monitorizare a riscurilor
din mediul comunitar - Compartimentul sănătate ocupaţională şi mediul de muncă după cum
urmează:
prelucrarea informatizată lunară a datelor din Fişele BP2 de declarare a cazurilor noi de
boală profesională (trimise de către direcţiile de sănătate publică pe suport de hârtie);
centralizarea fişelor BP2 la nivel naţional, care se operează în Registrul operativ naţional
informatizat al bolilor profesionale cu o periodicitate lunară;
raportarea datelor către Ministerul Sănătăţii - Direcţia Generală de Asistenţă Medicală şi
Sănătate Publică, cu o periodicitate semestrială şi anuală.
Rezultate
Situaţia numărului de cazuri de boli profesionale declarate în România, în perioada anilor 2005-
2015, cu menţiunea că în anul 2015 există o tendinţă de scădere a numărului de cazuri, este
prezentată în tabelul următor: Evoluţia cazurilor de boli profesionale în perioada 2005-2015
Anul Număr de cazuri noi
2005 1002
2006 910
2007 1353
2008 1286
2009 1380
2010 1065
2011 929
2012 879
2013 982
2014 1036
2015 854
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 188
Cazuri noi de îmbolnăviri profesionale pe entităţi morbide
Silicoza înregistrează o scădere (ca număr total de cazuri: 246) şi se situează locul doi în structura
morbidităţii. Bolile profesionale provocate de suprasolicitarea aparatului locomotor au crescut
numeric în comparaţie cu anul precedent, situându-se pe primul loc cu 333 cazuri, în concordanţă
cu tendinţele mondiale. O scădere semnificativă înregistrează cazurile de azbestoză (situate pe locul
şapte, de la 249 la 20 de cazuri în 2015).
Analiza repartiţiei numerice a cazurilor pe ramuri de producţie arată că în România, în 2015, cele
mai multe cazuri de îmbolnăvire au fost declarate în ramura fabricării produselor din minerale
nemetalice (207), a extracţiei cărbunelui superior şi inferior (167), în industria metalurgică (71) şi în
ramura fabricării autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, (57), conform
tabelului de mai jos.
RAMURA INDUSTRIALA NUMAR
23 Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 207
05 Extracţia cărbunelui superior şi inferior 167
24 Industria metalurgică 71
29 Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor 57
Boala 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
TOTAL
CAZURI 1002 910 1353 1286 1366 1065 929 879 982 1036 854
BP prin
suprasolicitare
prof. din care:
46 49 133 218 394 308 301 263 336 274 342
– ap.
locomotor 34 47 117 197 384 300 296 258 336 273 333
– vizuală 2 1 0 0 0 0 0 1 0 1 0
Silicoză 209 268 268 308 282 305 237 203 288 293 246
Bronşită
cronică 71 62 152 193 174 64 23 29 83 73 72
Astm bronşic 98 105 119 90 149 43 32 26 29 17 30
BP
determinate
de zgomot
213 153 302 178 145 90 67 44 48 23 19
Intoxicaţii 200 146 122 87 58 16 16 12 16 16 35
Boli prof.
determinate
de vibraţii
56 32 35 43 30 28 5 4 7 5 3
Azbestoză 12 10 10 8 24 37 109 173 72 249 20
Boli
infecţioase,
parazitare
42 20 42 23 22 46 8 31 16 7 3
Afectiuni
dermatologice 23 10 25 19 8 12 5 13 9 8 8
Rinita alergică 0 3 4 3 8 3 4 9 8 4 9
Cancer
profesional 1 3 1 3 2 7 6 3 5 4 7
Afecţiuni
oculare 0 5 6 3 2 3 1 2 0 3 2
Ulcer,
perforaţie
de sept nazal
(crom)
1 1 0 0 1 2 0 0 1 0 0
Bisinoză 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Alte boli
profesionale 30 43 134 109 67 101 115 67 8 50 67
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 189
RAMURA INDUSTRIALA NUMAR
28 Fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a. 39
49 Transporturi terestre şi transporturi prin conducte 35
31 Fabricarea de mobilă 32
86 Activităţi referitoare la sănătatea umană 27
35 Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat 25
09 Activităţi de servicii anexe extracţiei 20
27 Fabricarea echipamentelor electrice 16
25 Industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii 13
43 Lucrări speciale de construcţii 11
85 Învăţământ 11
07 Extracţia minereurilor metalifere 9
41 Construcţii de clădiri 9
34 Productia de piese si accesorii pentru autovehicule si motoare de autovehicule 8
90 Activităţi de creaţie şi interpretare artistică 8
10 Industria alimentară 7
30 Fabricarea altor mijloace de transport 7
14 Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte 4
26 Fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice 4
42 Lucrări de geniu civil 4
80 Activităţi de investigaţii şi protecţie 4
01 Agricultură, vânătoare şi servicii anexe 3
22 Fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice 3
38 Colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor; activităţi de recuperare a materialelor 3
75 Activităţi veterinare 3
84 Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public 3
02 Silvicultură şi exploatare forestieră 2
08 Alte activităţi extractive 2
13 Fabricarea produselor textile 2
15 Tăbăcirea şi finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi
încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor 2
16 Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobilei; fabricarea
articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite 2
17 Fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie 2
20 Fabricarea substanţelor şi a produselor chimice 2
32 Alte activităţi industriale n.c.a. 2
33 Repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor 2
45 Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor 2
47 Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor 2
52 Depozitare şi activităţi auxiliare pentru transporturi 2
53 Activităţi de poştă şi de curier 2
55 Hoteluri şi alte facilităţi de cazare 2
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 190
RAMURA INDUSTRIALA NUMAR
74 Alte activităţi profesionale, stiinţifice şi tehnice 2
96 Alte activităţi de servicii 2
06 Extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale 1
46 Comerţ cu ridicata cu excepţa comerţului cu autovehicule şi motociclete 1
56 Restaurante şi alte activităţi de servicii de alimentaţie 1
64 Intermedieri financiare, cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii 1
70 Activităţi ale direcţiilor(centralelor), birourilor administrative centralizate; activităţi de
management şi de consultanţă în management 1
87 Servicii combinate de îngrijire medicală şi asistenţă socială, cu cazare 1
88 Activităţi de asistenţă socială, fără cazare 1
00 Neprecizată 5
Situatia pe judeţe a cazurilor noi de îmbolnăviri profesionale
JUDET NUMAR JUDET NUMAR
Olt 239 Suceava 25
Hunedoara 113 Mehedinţi 22
Mureş 67 Caraş 15
Gorj 59 Dolj 12
Prahova 46 Bacău 8
Cluj 39 Iaşi 7
Bucureşti 35 Timiş 7
Maramureş 35 Bihor 6
Buzău 30 Harghita 5
Argeş 28 Neamţ 5
Arad 25
Un număr de 8 judeţe nu au declarat niciun caz de boală profesională: Alba, Braşov, Giurgiu,
Ialomiţa, Satu-Mare, Sălaj, Vaslui si Vrancea. Repartiţia cazurilor noi de boală profesională pe ocupaţii
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 191
Discuţii
Sinteza de faţă ilustrează concluziile reieşite din datele cuprinse în fişele de declarare a cazurilor noi
de boală profesională BP2 aşa cum au fost diagnosticate de către unităţile medicale din reţeaua de
medicina muncii din întreaga ţară.
Menţionăm faptul că au fost înregistrate şi prelucrate toate fişele BP2, chiar şi cele care nu
corespund cerinţelor legale în ceea ce priveşte formularea diagnosticului sau înregistrarea datelor,
modul de întocmire a acestor fişe fiind responsabilitatea directă a emitatorului.
Studiul morbidităţii profesionale în România evidenţiază o serie de aspecte de ansamblu, dar şi
specifice, după cum urmează:
1. Identificarea corectă a riscurilor profesionale şi supravegherea acestora la locul de muncă
reprezintă domeniul de bază al activităţii medicilor de medicina muncii; în acest context se impune
accesul la servicii de medicina muncii pentru toţi lucrătorii din România, indiferent de locul de
muncă, pentru cuprinderea reală a acestor probleme.
2. Medicul de medicina muncii este consilier al angajatorului în problemele de management al
riscului pentru sănătate, ca şi de promovare a sănătăţii la locul de muncă, participă ca membru al
comitetului de sănătate şi securitate în muncă, având datoria de a semnala şi comunica riscurile
profesionale, pentru luarea de către cei responsabili a unor măsuri precoce de profilaxie tehnico-
organizatorică şi medicală.
In această prezentare regăsim datele preluate şi prelucrate din fişele BP2 primite în cursul anului
2015. Numărul final de boli profesionale declarate în România în 2015 va fi modificat în funcţie de
modul de rezolvare a contestaţiilor, fie din partea angajatorului, sau a asiguratorului, sau a
lucrătorului însuşi.
Concluzii
Studiul actual oferă informaţii utile atât medicilor de medicina muncii, cât şi celorlalţi specialişti
care alcătuiesc echipa de sănătate şi securitate în muncă, şi constituie un instrument util de
identificare a relaţiei dintre factorii de risc din mediul de munca şi afectarea sănătăţii lucrătorilor.
Statistica europeană a bolilor profesionale (EODS), sistem la care participă şi România, are drept
scop crearea unei largi baze de date, comparabile la nivel european şi reprezintă un element
important în strategia Comisiei Europene, pentru a putea evalua eficienţa legislaţiei privind
sănătatea şi securitatea la locul de muncă. Cunoaşterea numărului de boli profesionale şi frecvenţa
acestora în diferite sectoare de activitate şi profesii, stă la baza monitorizării şi a implementării
acţiunilor de prevenire.
Considerăm, de asemenea, că rolul prezentului studiu este de a facilita introducerea şi consolidarea
în România a conceptului comun de „sănătate şi securitate în muncă” şi de a fi o poartă deschisă de
trecere de la conceptul de boală profesională la cel de „sănătate în muncă”.
Studiul morbidităţii prin boli profesionale oferă informaţii care permit identificarea punctelor slabe
din activitatea de management al securităţtii şi sănătăţii în muncă şi orientarea corectă a acţiunilor
preventive; monitorizarea dinamicii tabloului morbidităţii profesionale are rolul de a surprinde
grupurile ţintă expuse şi impactul pe care noile tehnologii îl au asupra organismului în mediul de
muncă.
Principiul de bază în analiza morbidităţii profesionale îl constituie raportarea numărului de boli
profesionale existente într-un anumit interval de timp la numărul total de persoane expuse la noxe
profesionale în sistemul întreprinderii.
În acest sens, este important să fie imprimată în conştiinţa publică şi, în primul rând, a lucrătorilor
expuşi profesional unor factori de risc, necesitatea unor preocupări constante pentru sănătate;
efectuarea corectă a examenului medical la angajare, a examenului medical de adaptare, prezentarea
la examenele medicale periodice este un mijloc de depistare incipientă a bolilor, de evitare a
apariţiei formelor grave de îmbolnăvire, de multe ori ireversibile.
CENTRUL NAȚIONAL DE MONITORIZARE A RISCURILOR DIN MEDIUL COMUNITAR Page 192
Multitudinea riscurilor profesionale la care este expus lucrătorul trebuie cunoscută de către toţi
specialiştii în domeniul de sănătate şi securitate în muncă ce compun echipa pluridisciplinară, în
scopul luării de măsuri tehnico-organizatorice şi medicale pentru prevenirea apariţiei bolilor
profesionale.
top related