il romeno-italiano italiano-romeno di gabriela hanachiuc...
Post on 29-Jan-2020
28 Views
Preview:
TRANSCRIPT
copertina dizionario di romeno Al pubblico 30,60• • •L. 59 250
DIZ ROMENO*HANACHIUC
IS BN 88 - 08 - 0 7763 - 2
9 788808 077639 5 6 7 8 9 0 1 2 3 (10L)
DIZIONARIOROMENO
ilDIZIO
NAR
IORO
MENO
il
DIZIONARIOROMENO ITALIANOITALIANO ROMENO
DIZ
ION
AR
IOR
OM
EN
O ITA
LIAN
OITA
LIAN
O R
OM
EN
O
di Gabriela Hanachiuc Poptean
il Dizionario Romeno Romeno-Italiano Italiano-Romeno di Gabriela Hanachiuc Poptean
Per comprendere la notevole differenza fra l’Italiano e il Romeno, nonostante siano entrambe lingue neolatine, bisogna considerare che il Romeno non ha avuto le influenze lessicali delle lingue romanze occidentali e ha subìto forti influssi da parte delle lingue slave (es. obraz, faccia), dell’Ungherese (oras, città), del Turco (baltag, scure) e dell’Albanese (bucurie, gioia). Il Dizionario Romeno di Gabriela Hanachiuc Poptean contiene le parole della vita quotidiana, dell’uso letterario, gli arcaismi di più ristretta circolazione ma anche i neologismi più recenti legati allo sviluppo tecnologico ed economico. È stato redatto secondo le regole stabilite dall’Accademia della Romania. Offre a studenti e cultori della lingua uno strumento efficace per comprendere le realtà linguistiche romena e italiana.
Sezione Romeno-Italiano • oltre 22 000 voci • oltre 19 000 accezioni • oltre 3000 locuzioni
Sezione Italiano-Romeno • oltre 16 000 voci • oltre 15 000 accezioni • oltre 2000 locuzioni
Il dizionario è arricchito da una rapida guida all’uso che permette a chi consulta di orientarsi facilmente nell’opera, da utili appendici relative ai nomi propri, ai nomi geografici e alle date significative della storia romena, e da una sintetica grammatica che individua i punti salienti della struttura della lingua romena.
,
DIZIONARIOROMENO
il
DIZIONARIOROMENO ITALIANOITALIANO ROMENOdi Gabriela Hanachiuc Poptean
2
© 2004, Zanichelli editore s.p.a., Bologna
[7763]
I diritti di elaborazione in qualsiasi forma e in qualsiasi opera, di memorizzazione anche
digitale e su supporti di qualsiasi tipo (inclusi i supporti magnetici e ottici), di riproduzione
e di adattamento totale o parziale con qualsiasi mezzo (compresi i microfilm e le copie fo-
tostatiche) sono riservati per tutti i Paesi.
Redazione: Alessandra Stefanelli, Enrico Lanfranchi
Progetto grafico e impaginazione: Exegi, Bologna
In redazione Exegi: Anna Rita Pasi
Sovraccoperta: Anna Maria Zamboni (progetto grafico), Exegi (realizzazione)
Coordinamento di montaggi, stampa e confezione: Massimo Rangoni, Giovanni Santi
Prima edizione: maggio 2004
Ristampe:
6 5 4 3 2 1 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Questo dizionario accoglie anche parole che sono – o si pretende che siano – marchi regi-
strati, senza che ciò implichi alcuna valutazione del loro reale stato giuridico; nei casi
obiettivamente noti all'editore, comunque, il lemma è seguito dal simbolo ®.
Per segnalazioni o suggerimenti relativi a questo libro, l’indirizzo a cui scrivere è:
Zanichelli editore s.p.a. – Redazioni Lessicografiche
Via Irnerio 34 - 40126 Bologna
fax 051 249782 (From abroad: +39 051 249782)
e-mail: lineacinque@zanichelli.it
sito web: www.zanichelli.it/dizionari
Stampa: Grafica Ragno, Ozzano Emilia (Bologna)
3
Presentazione
Propongo questo dizionario con l’intento di colmare una lacuna editoriale e nella con-vinzione che possa essere un utile strumento di lavoro non solo per traduttori e studio-si, ma anche per coloro che, spinti da curiosità, lo consulteranno.
La mole dell’opera è notevole con l’introduzione sia dei nuovi termini nati dalle piùrecenti conquiste tecniche e tecnologiche e dei forestierismi ormai entrati nell’uso, siadi vocaboli più vecchi e di ristretta circolazione, sempre in conformità con le regolestabilite dall’Accademia della Romania e dai criteri lessicografici della casa editriceZanichelli.
Ho ritenuto importante arricchire l’opera con due brevi appendici di nomi propri,scelti fra i più diffusi, e di nomi geografici. Mi è infine sembrato utile ricapitolare bre-vemente alcune date fondamentali della storia della mia patria.
Spero che gli italiani che studiano la lingua romena apprezzeranno la concisionedell’appendice grammaticale in cui ho sintetizzato, pur nel breve spazio disponibile, ipunti salienti della struttura della lingua, della grammatica e della sintassi romena.
Desidero esprimere profonda gratitudine ai collaboratori della casa editrice che han-no contribuito al compimento dell’opera. Infine rivolgo un ringraziamento particolareai miei familiari e agli amici che mi hanno sostenuto e incoraggiato per tutto il tempodell’elaborazione.
Prefaţă
Am propus acest dicţionar cu intenţia de a completa o lacună editorială şi, mai ales,cu convingerea că va fi o lucrare de mare utilitate la dispoziţia nu numai a traducăto-rilor şi studenţilor, ci şi a celor care vor dori să o răsfoiască din curiozitate.
Dicţionarul are un conţinut bogat datorită atât introducerii neologismelor apăruteîn urma recentelor cuceriri tehnice şi tehnologice şi a cuvintelor străine intrate în uz,cât şi a definiţiilor mai vechi de circulaţie mai redusă, respectând normele stabilite deAcademia Română şi criteriile lexicografice ale Editurii Zanichelli.
Am considerat interesant să îmbogăţesc lucrarea cu două apendice, unul cu numeproprii şi celălalt cu denumiri geografice şi, de asemenea să recapitulez pe scurt câte-va date fundamentale din istoria ţării mele de naştere.
Sper că italienii care studiază limba română vor aprecia compendiul de gramaticăîn care am sintetizat, într-un spaţiu limitat, punctele importante ale structurii, grama-ticii şi sintaxei limbii române.
Doresc să exprim mulţumiri colaboratorilor Editurii care au contribuit la apariţialucrării. În fine, mulţumesc în mod special familiei şi prietenilor care m-au ajutat şiîncurajat pe toată perioada elaborării.
maggio 2004 Gabriela Hanachiuc Poptean
4
Guida all’uso
Questo volume è stato concepito come ausilio per lo studente e il professionista.La scelta dei lemmi non è stata limitata al criterio della frequenza d’uso: accanto ai
termini più comuni trovano posto quelli di utilizzo meno frequente ma interessanti perlo studioso.
In ambedue le sezioni, ogni lemma (ovvero il titolo della voce) è indicato in carat-tere neretto.
Due o più lemmi uguali, ovvero omografi in quanto diversi per significato ma scrittiallo stesso modo (ad esempio pesca come frutto e come attività del pescare), sono trat-tati come voci separate e sono contraddistinti da un numero tra parentesi tonde postosubito dopo il lemma: ad esempio àncora (1) e ancóra (2).
Se un lemma ha più categorie grammaticali (ad esempio piano può essere sia unaggettivo, sia un sostantivo, sia un avverbio), la voce è suddivisa da lettere maiuscolein carattere neretto: ad esempio piano A s. ... B agg. ... C avv. ...
Le varie accezioni del lemma, cioè i suoi significati fondamentali, sono contraddi-stinte all’interno della singola voce da un numero in neretto (1, 2,...).
Ove necessario eventuali irregolarità grammaticali relative all’uso della parola (adesempio per la formazione del plurale) sono state indicate tra parentesi.
Dopo il lemma e l’indicazione della categoria grammaticale sono elencati i tradu-centi cioè le parole che traducono il lemma nella lingua di destinazione. I traducentisono solitamente separati da una virgola; il separatore è un punto e virgola se c’è unforte cambio di significato, solitamente segnalato anche dalle restrizioni d’uso.
La fraseologia segue i traducenti: il lemma è sostituito dalla lettera iniziale puntataquando è identico, mentre resta svolto quando è flesso.
Il segno • precede le frasi idiomatiche e le espressioni utili.Eventuali restrizioni d’uso sono indicate fra parentesi, in carattere corsivo, per
esteso o abbreviate. Per il significato di queste abbreviazioni e per il significato deglispecificatori grammaticali si veda l’elenco alle pagine 7-8.
L’ordine alfabetico segue la successione delle lettere nei rispettivi alfabeti ed è persingola lettera: eventuali spazi o segni diacritici non sono considerati nello stabilirel’ordine di un certo lemma rispetto agli altri.
Nella sezione italiano-romeno la pronuncia di ogni lemma è indicata con un accentosopra le vocali: se acuto (é, ó) indica una pronuncia chiusa, se grave (à, è, ì, ò, ù) indicauna pronuncia aperta.
Sezione romeno-italianoL’accento. La pronuncia corretta è indicata dall’accento tonico che non va segnato
graficamente. Nelle parole formate da più sillabe, una di queste si pronuncia con piùintensità, è la cosi detta “sillaba tonica” e la sua vocale è “la vocale tonica”: ma-ma,lim-ba, i-ta-lia-nă
l’accento sulla prima sillaba: dia-vol, har-pă, floa-re, a-pă, an-co-ră, du-păl’accento sulla penultima sillaba: gus-ta-re, di-a-gra-mă, man-do-li-nă, că-ra-rel’accento sull'ultima sillaba: gu-ra-liv, dez-ro-bi, di-a-mant, har-pon, ro-mân, a-vo-cat, ju-de-că-tor
5
monosillabi: cui, miel, rea, cuc, stol, ceai, am, cât, bob, sus, haiDittonghi: gruppi fonetici di due vocali nella medesima sillaba, pronunciate conun’unica emissione di voce, non si possono separare nella scrittura: a-te-neu, bru-mă-rea (floa-re de toam-nă), broas-că, brâu, cloa-că, fru-moa-să, al-bă-strui, tea-tru,râu, re-ac-ţio-na-rio, hai-nă, lin-gu-şi-toa-reIato: due vocali che si pronunciano separatamente, con due distinte emissioni di vo-ce, appartenendo a sillabe diverse: lă-u-tă, a-ici, po-e-zi-e, con-sti-tu-i-re, ne-u-tru,ca-u-ză, far-fu-ri-e, punc-tu-al, hi-at, re-ac-ţio-na, o-di-oa-să, o-di-ni-oa-ră, ră-u-tă-cioa-săTrittonghi: gruppi formati da tre vocali che si pronunciano con un’unica emissione divoce; appartenendo alla stessa sillaba, non si separano nella scrittura: miao, miei, vies-pe-roai-că, zgrip-ţu-roai-că, mân-că-cioa-să, ră-u-tă-cioa-să, plân-gă-cioa-să, bo-ie-roai-căL’alfabeto della lingua romena è formato da 31 lettere, di cui:23 lettere dell'alfabeto latino (a, b, c, d, e, f, g, h, i, l, m, n, o, p, q, r, s, t, u, v, x, y, z)3 lettere adottate da altre lingue (j, k, w)5 lettere caratteristiche (ă, î, â, ş, ţ)î (ï) si scrive solo all'inizio o alla fine della parola.Gruppi di lettere con pronuncia simile:– gn come wagneriano– gli come glicine, glicerina– gl come gloria, glucosioSolamente le consonanti c e n si raddoppiano davanti alle vocali e, i, ă, o: accident, ac-cent, înnăbuşi, înnodare, înnopta, înnourare, înnăscut, înnobilat, occident, occipital
Alfabeto della lingua romenaAlfabetul limbii române
A, a (a) N, n (ne)Ă, ă (ë) O, o (o)Â, â (ï) P, p (pe)B, b (be) Q, q (chiu)C, c (ce) R, r (re)D, d (de) S, s (se)E, e (e) Ş, ş (š, şe)F, f (fe) T, t (te)
G, g (ge) Ţ, ţ (tze)H, h (hache) U, u (u)
I, i (i) V, v (ve)Î, î (ï) W, w (dublu ve)J, j (je) X, x (ics)
K, k (ka) Y, y (ipsilon, igrec)L, l (le) Z, z (zet)
M, m (me)
6
Îndrumar
Acest dicţionar a fost conceput ca sprijin pentru studenţi şi profesionişti.Alegerea cuvintelor-titlu nu a fost limitată de criteriul de frecvenţă: alături de ter-
meni foarte des întrebuinţaţi se găsesc şi termeni mai puţin utilizaţi dar care prezintăinteres pentru cel care studiază.
În ambele părţi ale dicţionarului, cuvântul-titlu e scris cu caractere negru (aldin)Două sau mai multe cuvinte identice, omonime, adică total diferite ca înţeles dar
identice ca formă (de exemplu pesca = fructul piersică şi activitatea de a pescui), sunttraduse separat şi sunt marcate cu un număr în paranteză pus imediat după cuvânt:de exemplu àncora (1) şi ancóra (2).
Dacă un cuvânt aparţine mai multor categorii gramaticale (de exemplu piano poatefi atât un adjectiv, cât şi un substantiv, cât şi un adverb), acestea sunt marcate cu lite-re majuscule aldine negre: de exemplu: piano A s. ... B agg. ... C avv. ...
Sensurile cuvântului, adică diferitele înţelesuri ale acestuia, sunt însemnate cu unnumăr aldin negru (1, 2,...).
În caz de excepţii gramaticale (de exemplu forma de plural) acestea sunt indicate înparanteză.
După cuvântul-titlu urmează categoria gramaticală (indicarea părţii de vorbire),apoi sunt enumerate traducerile, adică cuvintele traduse în limba română sau ita-liană. Cuvintele traduse sunt de obicei despărţite de o virgulă; punctul şi virgula seutilizează în cazul schimbării semnificaţiei, dar, în mod normal, aceasta este indicatăca restricţie de uz.
Frazeologia sau explicaţia urmează după cuvintele traduse: cuvântul este abreviat,adică rămâne numai litera iniţială cu un punct dacă este identic, dacă însă acesta semodifică nu se abreviază.
Semnul • precede frazele idiomatice şi expresiile.Eventualele restricţii de uz sunt indicate în paranteză, în cursiv, cu sau fără abre-
viere. Lista abrevierilor este prezentată la paginele 6-8.În partea italiano-română este indicat accentul: ascuţit (é, ó) indică o pronunţare
închisă a vocalei, grav (à, è, ì, ò, ù) indică o pronunţare deschisă a acesteia.Literele urmează fiecare în ordine alfabetică: eventuale pauze sau semne diacritice
nu au fost luate în consideraţie în stabilirea poziţiei unui cuvânt faţă de un alt cuvânt.
7
AbbreviazioniLista abrevierilor
A. accusativo / acuzativabbr. abbreviazione / abreviereaer. aeronautica / aeronauticăagg. aggettivo, aggettivale / adjectiv,
adjectivalanat. anatomia / anatomiearald. araldica / heraldicăarc. arcaico / arhaismarch. architettura / arhitecturăarcheol. archeologia / arheologieart. articolo, articolato / articol,
articulatass. assoluto / absolutastr. astronomia, astrologia /
astronomie, astrologieattr. attributivo / atributivaus. ausiliare (verbo) / auxiliar
(verb)autom. automobilismo / automobilismavv. avverbio, avverbiale / adverb,
adverbialbiol. biologia / biologiebot. botanica / botanicăcard. cardinale (numero, aggettivo) /
cardinal (nr/agg)chim. chimica / chimiecin. cinematografia /
cinematografiecomm. commercio / comerţcomp. comparativo / comparativcompl. complemento / complementcondiz. condizionale / condiţionalcong. congiunzione, congiuntivo /
conjuncţie, conjunctivcuc. cucina / bucătărieD. dativo / dativdeterm. determinato, determinativo /
determinativdifett. difettivo / difectivdim. diminutivo / diminutiv
dimostr. dimostrativo / demonstrativdir. diritto / dreptecon. economia / economieedil. edilizia / construcţiielettr. elettricità / electricitàelettron. elettronica / electronicăenf. enfatico / emfaticescl. esclamativo / exclamativf. femminile / femininfam. familiare / familial, familiarferr. ferrovia / căile feratefig. figurato / figuratfin. finanza / finanţăfis. fisica / fizicăfoto fotografia / fotografiefut. futuro / viitorG. genitivo / genitivgeogr. geografia / geografiegeol. geologia / geologiegeom. geometria / geometriegramm. grammatica, grammaticale /
gramatică, gramaticalimpers. impersonale / impersonalind. indiretto / indirectindef. indefinito / indefinitindet. indeterminativo /
indeterminativinf. infinito / infinitivinter. interiezione / interjecţieinterr. interrogativo / interogativintr. intransitivo / intransitivinv. invariato / invariabilirr. irregolare / neregulatiron. ironico / ironiclett. letterario / literarloc. locuzione / locuţie, locuţiunem. maschile / masculinmat. matematica / matematicămecc. meccanica / mecanicămed. medicina / medicină
8
metall. metallurgia / metalurgiemeteor. meteorologia / meteorologiemil. militare / militarminer. mineralogia / mineralogiemus. musica / muzicăN. nominativo / nominativn. neutro / neutrunaut. nautica / nauticăneg. negativo / negativnum. numerale / numeralogg. oggetto / obiect, compl.directord. ordinale / ordinalpart. participio / participiupass. passato / trecutpers. personale, persona / personal,
persoanãpl. plurale / pluralpol. politica / politicăpop. popolare / popularposs. possessivo / posesivpred. predicato, predicativo /
predicat, predicativpref. prefisso / prefixprep. preposizione / prepoziţiepres. presente / prezentpron. pronome, pronominale /
pronume, pronominal
psic. psicologia / psihologieq.c. qualche cosa / cevaqc. qualcuno / cinevarec. reciproco / reciprocregion. regionale / regionalrel. relativo / relativrelig. religione / religierifl. riflessivo / reflexivs. sostantivo / substantivscient. scientifico / ştiinţificscherz. scherzoso / glumeţsing. singolare / singularsogg. soggetto / subiectspreg. spregiativo / peiorativstor. storia / istoriesuff. suffisso / sufixsup. superlativo / superlativtecnol. tecnologia / tehnologietel. telefonia / telefoniatess. tessile / textiletip. tipografia / tipografietr. transitivo / tranzitivTV televisione / televiziune v. verbo / verbV. vocativo / vocativvolg. volgare / vulgarzool. zoologia / zoologie
9
Român - ItalianRomeno - Italiano
11
a, A
a (1) s. m. inv. (ES: de la a la z dall’a allazeta, de serie A di serie A)
a (2) prep. 1 (precede l’infinito, forma-ti-po del verbo) a, ad (ES: începu a urlacominciò ad urlare) 2 (esprime un rap-porto di paragone, specificazione) di(ES: miroase a pământ sa di terra) 3(costruzioni col G., possesso) a, del, di(ES: coadă a pisicii coda del gatto) 4(rapporto presuntivo) a, di, per (ES: nu-ia bine non va bene, vremea e a ploaiesta per piovere) 5 (introduce un num.)di, a (ES: trei saci a 10 kg tre sacchi da10 kg) 6 (locuzioni avverbiali) a, alla(ES: de-a dreapta alla destra)
a (3) inter. ah (ES: a, iată-te! ah, eccoti!)abac s. n. pallottoliere m.
abacă s. f. (pl. abace) (arch.) abaco m.
abajur s. n. paralume m., abat-jour m.,(est.) schermo m.
abandon s. n. (pl. abandonuri) 1 abban-dono m. 2 (est.) ritiro m., rinuncia f. 3 (diprogetti, idee) accantonamento m., mes-sa in disparte loc. 4 (di luogo) evacuazio-ne f., trascuratezza f., degrado m. 5 (di fe-de) abiura f.
a abandona A v. tr. 1 abbandonare, la-sciare, piantare 2 (est.) desistere, trala-sciare 3 (fam.) mollare, smettere B v. intr.
desistere, cedereabandonare s. f. rinuncia, cessione, riti-rata
abandonat (-ă) agg. 1 abbandonato, la-sciato, piantato, mollato 2 (di luogo) di-sabitato, deserto, incolto, desolato 3 (dicose) incustodito, deposto, trascurato 4
(di idee) accantonato, tralasciato 5 (mol-to attento) immerso, sprofondato 6 (fig.)
sacrificato, inutilizzatoabanos s. m. (pl. abanoşi) ebanoabate s. m. (pl. abaţi) abatea abate A v. tr. 1 sviare, deviare, dissua-dere, distogliere 2 (est.) portare, chia-mare, venire 3 (fig.) scoraggiare, depri-mere, rimuovere B v. intr. cambiare dire-zione, cambiare idea all’improvviso,piombare C v. rifl. a se abate 1 abbatter-si, perdersi d’animo, darsi per vinto 2
(capitare per caso) fermarsi, scostarsi,sviarsi, presentarsi
abatere s. f. allontanamento m., distaccom., trasgressione f., digressione f. • a. dela regulă eccezione
abator s. n. (pl. abatoare) macello m.,mattatoio m.
abaţie s. f. abbaziaabătut (-ă) agg. 1 abbattuto, triste, scon-solato, desolato, mesto, mogio, moscio2 (est.) scoraggiato, depresso, vinto 3
(fig.) abbacchiato, avvilitoabces s. n. ascesso m., bubbone m., flem-mone m.
a abdica v. intr. abdicare, dimettersiabdicare s. f. (pl. abdicări) abdicazione,rinuncia, dimissione
abdomen s. n. 1 addome m., ventre m. 2
(fam.) pancia f., epa f.abdominal (-ă) agg. addominale, ven-trale, epigastrico
aberant (-ă) agg. 1 aberrante, assurdo,pazzesco 2 (est.) anormale, spaventoso,perverso
aberaţie s. f. 1 aberrazione f., anomaliaf., elucubrazione f. 2 (est.) deviazionemorale loc., sviamento m., pervertimentom. • a. vizuală astigmatismo
abia 12 abstract
abia avv. a stento, appena, poco, quasi,almeno
abil (-ă) agg. 1 abile, destro, maestro, sa-piente, bravo, capace 2 (fig.) astuto, fur-bo, accorto, diplomatico, (fam.) dritto
a abilita v. tr. abilitareabilitat (-ă) agg. abilitato, autorizzato,competente, idoneo
abilitate s. f. 1 abilità, capacità, perizia,maestria, manualità, attitudine 2 (fig.)accortezza, diplomazia, predisposizione3 (di fare) destrezza, facilità, semplicità
abis s. n. abisso m., precipizio m., voragi-ne f., baratro m., profondità f.
abitaţie s. f. abitabilitàabitir avv. (nell’espressione mai abitir)meglio, più adeguatamente, con miglioririsultati
abject (-ă) agg. abietto, turpe, ignobile,squallido, fetente, indegno
abjecţie s. f. abiettezza, vigliaccheria,viltà, vergogna
a abjura v. tr. abiurare, rinnegare, scon-fessare, ripudiare
abnegaţie s. f. 1 abnegazione 2 (est.) ri-nuncia, sacrificio m., dedizione
a aboli v. tr. abolire, abrogare, annullare,sopprimere
abolire s. f. abolizione f., annullamentom., abrogazione f.
aboliţionism s. n. abolizionismo m.
abominabil (-ă) agg. abominevole, ne-fando, orribile, deplorevole, detestabile
abonament s. n. abbonamento m.
abonat s. m. (f. abonată) (pl. abonaţi(-ate)) 1 abbonato (-a) 2 (di utilizzatore)utente m. e f., sottoscrittore (-trice), frui-tore (-trice) 3 al pl. utenza f.
a aborda A v. tr. 1 affrontare, esamina-re, trattare 2 (di persona) accostare, ab-bordare, avvicinare B v. intr. (mar.) acco-starsi a
abordaj s. n. abbordaggio m., arrembag-gio m., attacco m., assalto m.
aborigen (-ă) agg. e s. m. aborigeno, au-toctono, indigeno, abitante primitivo
abracadabrant (-ă) agg. strano, bizzar-ro, sorprendente, straordinario, stupefa-cente, sbalorditivo
abrazare s. f. (mecc.) rettifica, finituraabraziune s. f. 1 abrasione, raschiatura2 (geol.) erosione, corrosione
a abrevia v. tr. abbreviare, accorciare,
diminuireabreviaţie s. f. abbreviazione, abbrevia-mento m.
abreviere s. f. abbreviazione, (est.) siglaa abroga v. tr. 1 abrogare 2 (est.) aboli-re, annullare, revocare
abrogare s. f. abrogazione f., annulla-mento m., revoca f.
abrupt (-ă) agg. precipitoso, ripido, sco-sceso, dirupato, (est.) inaccessibile
abscons (-ă) agg. oscuro, incomprensi-bile
absent (-ă) agg. (pl. absenţi (-te)) 1 as-sente 2 (fig.) distratto, disattento, assor-to, indifferente 3 (est.) latitante, contu-mace
a absenta v. intr. assentarsi, allontanarsiabsenţă s. f. 1 assenza 2 (fig.) distrazio-ne, disattenzione, indifferenza 3 (est.)mancanza, carenza, inesistenza
absidă s. f. absideabsolut avv. assolutamente, in assoluto,decisamente, generalmente
absolut (-ă) agg. 1 assoluto, illimitato,incondizionato 2 (fig.) perfetto, comple-to, matematico
absolutism s. n. assolutismo m., dittatu-ra f.
absolvent s. m. (f. absolventă) licen-ziando (-a), (est.) licenziato (-a), laurea-to (-a), abilitato (-a)
a absolvi v. tr. 1 (di scuola) terminare,(di esami) superare 2 (di peccati) perdo-nare, assolvere 3 (dir.) graziare, proscio-gliere, dichiarare innocente
absorbant A agg. (-ă) 1 permeabile 2
(mecc.) aspirante 3 (fig.) interessante,accattivante, affascinante B s. n. assor-bente m.
a absorbi v. tr. 1 assorbire, succhiare,inghiottire 2 (est.) ritenere, trattenere,incorporare 3 (fig.) preoccupare, sedur-re, attrarre, impegnare
absorbit (-ă) agg. assorbito, intento, as-sorto, raccolto, rapito
absorbţie s. f. assorbimento m.
abstinent s. m. (f. abstinentă) (pl. absti-nenţi (-ente)) 1 equilibrato, sobrio, tem-perante 2 astemio (-a)
abstinenţă s. f. astinenza, rinuncia, die-ta, astensione
abstract (-ă) agg. 1 astratto 2 (est.) in-determinato, immaginario, irreale, teori-
abstracţie 13 accesoriu
co, genericoabstracţie s. f. astrazione • a face a.de… ignorare
abstracţionism s. n. astrattismo m.
absurd (-ă) agg. assurdo, illogico, in-congruente, aberrante, insensato • prina. per assurdo
absurditate s. f. 1 assurdità, aberrazione2 (controsenso) enormità, stupidaggine,fesseria
abţibild s. n. trasferello m., decalcoma-nia f.
abţinere s. f. astensione, rinunciaa se abţine v. rifl. astenersi, guardarsi,trattenersi
a abunda v. intr. abbondare, eccedere,traboccare
abundent (-ă) agg. abbondante, molto,ricco, lauto, copioso
abundenţă s. f. abbondanza, opulenza,ricchezza, (est.) manna
abur s. m. 1 (d’acqua) vapore m., neb-biolina f. 2 (est.) soffio m.
a aburca v. intr. arrampicarsi, issarsiabureală s. f. 1 vapore condensato loc.,(est.) caligine f. 2 (a scopo terapeutico)inalazione f., suffumigio m. 3 (est.) esa-lazione f., odore m., (fig.) soffio m.
a aburi A v. tr. appannare, annebbiare,velare B v. intr. emettere vapore C v. rifl. ase aburi appannarsi, annebbiarsi
abuz s. n. 1 abuso m., irregolarità f., ille-galità f. 2 (fig.) eccesso m., sfruttamentom., arbitrio m.
a abuza v. intr. abusare, approfittare, ec-cedere, sfruttare
abuziv (-ă) agg. abusivo, illecito, arbi-trario, irregolare
ac s. n. (pl. ace) 1 ago m. 2 amo (da pe-sca) m., spillo m., spillo da balia loc., spil-lo di sicurezza loc., forcina f., mollettaper capelli loc., ago da calza loc., (tecnol.)testina f. 3 (indicatore) indice m., astic-ciola f., indicatore m., lancetta f., ago del-la bussola loc., ago della bilancia loc. 4
(di animali, di insetti) aculeo m., pungi-glione m., (di pianta) spina f., punta f.
acadea s. f. (pl. acadele) zuccherino m.,confetto m., bonbon m.
academic (-ă) agg. accademico, di acca-demia, dottorale, retorico, solenne
academie s. f. accademiaacaju s. m. mogano, acagiù
acalmie s. f. 1 bonaccia, quiete 2 (fig.)tregua, pausa, calma
acantă s. f. acanto m.
a acapara v. tr. 1 accaparrare, incettare,monopolizzare 2 (est.) impadronirsi, re-quisire
acaparare s. f. accaparramento m., in-cetta f.
acăţ s. m. acacia f.acasă avv. a casaacătării agg. inv. adatto, adeguato, (dipersona) in gamba
a accelera v. tr. accelerare, affrettare,sveltire
accelerator s. n. (pl. acceleratore) ac-celeratore m.
acceleraţie s. f. accelerazione, (autom.)ripresa
accent s. n. 1 accento m. 2 (accentuazio-ne) cadenza f., pronuncia f., intonazionef. 3 (intonazione affettiva) tono m., in-flessione f. • a pune a. pe ceva metterein rilievo q.c., sottolineare
a accentua A v. tr. 1 accentuare, (foneti-ca) accentare 2 (fig.) sottolineare, mar-care, ribadire, valorizzare B v. rifl. a seaccentua accentuarsi, intensificarsi
accentuat (-ă) agg. 1 tonico 2 (fig.) pro-nunciato, marcato, evidenziato • nas a.naso pronunciato
accept s. n. cambiale f.a accepta v. tr. 1 accettare, acconsenti-re, accogliere, gradire 2 (fig.) approvare,ammettere, ascoltare
acceptabil (-ă) agg. 1 accettabile, am-missibile, possibile 2 (est.) soddisfacen-te, conveniente
acceptare s. f. accettazione, ammissio-ne, approvazione
accepţie s. f. 1 accezione f. significatom., senso m., valore m. 2 (est.) traducentem., equivalente m.
acces s. n. A (pl. accesuri) accesso m.,entrata f., ingresso m., adito m., passaggiom. B (pl. accese) (med.) accesso m., at-tacco m., crisi f.
accesibil (-ă) agg. 1 accessibile, rag-giungibile, praticabile 2 (di persona) af-fabile, cordiale, comprensivo 3 (di prez-zo) modesto, modico, basso, alla portatadi tutti
accesoriu A agg. (-ie) secondario, ausi-liare, sussidiario, complementare, ag-
accident 14 a aconta
giunto, (est.) superfluo, eccedente B s. n.
(pl. accessorii) 1 accessorio m., guarni-zione f. 2 (autom.) complemento m., op-tional m., autoricambio m.
accident A s. n. (pl. accidente) 1 acci-dente m., infortunio m., sinistro m., di-sgrazia f., incidente m., 2 (di terreno)ineguaglianza f., asperità f. B s. m. (pl. ac-cidenţi) (mus.) accidente m.
a accidenta v. tr. investire, travolgere,causare infortunio
accidental (-ă) agg. 1 accidentale, ca-suale, occasionale, fortuito, imprevisto,avventizio 2 (fig.) accessorio, seconda-rio, non necessario, non essenziale
accidentat (-ă) agg. (di persona) ferito,(di terreno) irregolare, sconnesso, ondu-lato, mosso
acefal (-ă) agg. acefaloacel, acea agg. dimostr. (pl. acei, acele)(lontano dal soggetto) 1 (anteposto)quello, quella, quelli (ES: acel copil quelbambino, acea casă quella casa) 2 (po-sposto, acela, aceea) (ES: fetiţa aceeaquella bambina, casele acelea quelle ca-se)
acela, aceea pron. dimostr. (pl. aceia,acelea) (lontano dal soggetto) 1 (po-sposto) quello, quella, esso, essa, colui,colei, tale, al pl. quelli, essi, coloro, loro,chi (ES: cine e acela? chi è quello?) 2(esprime paragone) (ES: ca acela comequello, ca aceea come quella) • de ace-ea per questo/quel motivo, după aceeapoi, în afară de aceea in più, inoltre,drept aceea quindi
acelaşi, aceeaşi agg. dimostr. (pl. ace-iaşi, aceleaşi) medesimo, medesima,stesso, stessa
acerb (-ă) agg. aspro, acerboacest, această agg. dimostr. (pl. aceşti,aceste) (vicino al soggetto) 1 (antepo-sto) questo, codesto, questa, codesta, ta-le (ES: acest copil questo bambino, aceacasă questa casa) 2 (posposto) presente(ES: copilul acesta questo bambino, ca-sa aceasta questa casa) • în cazul ace-sta in tal caso, se spune lucrul acestalo si dice
acesta, aceasta pron. dimost r . (pl . a-ceştia, acestea) (vicino al soggetto)questo, codesto, costui, questa, codesta,questi, costoro (ES: aceasta nu este
maşina mea, este aceea a soţiei melequesta non è la mia macchina, è quelladi mia moglie) • după aceea poi, înafară de aceasta in più, inoltre, cu toa-te acestea nonostante tutto, eppure
a achita A v. tr. 1 saldare, pagare, estin-guere, liquidare, versare 2 (dir.) assolve-re, prosciogliere 3 (est.) uccidere, am-mazzare, finire B v. rifl. a se achita sde-bitarsi
achitare s. f. (pl. achitări) 1 pagamentom., liquidazione f. 2 (dir.) assoluzione f.
achizitor s. m. (f. achizitoare) acquiren-te m. e f.
achiziţie s. f. acquisizione f., acquisto m.,compera f.
a achiziţiona v. tr. procurareaci avv. → aiciacid A s. m. (pl. acizi) acido B agg. (-ă)agro, aspro, acetoso, pungente, inacidito
acidulat (-ă) agg. acidulo, asprigno, leg-germente acido
a aciua A v. tr. accogliere, riparare B v.
rifl. a se aciua rifugiarsi, ripararsi, anni-darsi
a aclama v. tr. acclamareaclamaţie s. f. ovazionea aclimatiza A v. tr. acclimatare B v. rifl.a se aclimatiza ambientarsi, acclimatar-si
acnee s. f. acneacoladă s. f. graffa, parentesiacolit s. m. (pl. acoliţi) seguace, (fam.)complice, (relig.) accolito
acolo avv. là, laggiù • pe a./dintr-a./dea. di là, ce ai a.? che cosa hai (con te)?,ce faci a. che cosa combini?, fugi de-a.
cosa dici!?a acomoda A v. tr. conformare, adattareB v. rifl. a se acomoda acclimatarsi,adattarsi, arrangiarsi
acomodare s. f. adattamento m.
a acompania v. tr. 1 (mus.) accompa-gnare 2 (di persone) condurre, guidare,seguire, scortare
acompaniament s. n. accompagnamen-to m.
acompaniator s. m. (f. acompaniatoa-re) 1 guida f., cicerone, hostess f. 2
(mus.) accompagnatore (-trice)acont s. n. acconto m., caparra f., antici-po m.
a aconta v. tr. pagare in anticipo, pagare
acoperământ 15 acuitate
la caparraacoperământ s. n. (pl. acoperăminte) 1coperto m., tetto m., riparo m. 2 coprica-po m.
a acoperi A v. tr. 1 coprire, ricoprire, ri-vestire, velare 2 (di acque) sommergere,(di vestiti) indossare, vestire, (di carez-ze) colmare, baciare 3 (mil.) difendere,proteggere 4 (est.) schermare, nasconde-re, tenere segreto B v. rifl. a se acoperimettersi il cappello, (fig.) ricoprirsi
acoperire s. f. 1 copertura f., rivestimen-to m. 2 (fin.) garanzia f., cauzione f. 3(fig.) difesa f., protezione f.
acoperiş s. n. 1 tetto m., riparo m. 2
(est.) casa f., abitazione f.acoperit (-ă) agg. coperto, protetto, na-scosto
acord s. n. 1 accordo m. 2 (intesa) intesaf., consenso m., concordanza f. 3 (patto)patto m., convenzione f., trattato m., con-cordato m. 4 (comm.) transazione f., ac-comodamento m. 5 (mus.) tono m., armo-nia f., dolcezza f. • plată în a. stipendio acottimo, de a.! va bene!, a fi de a. essered’accordo
a acorda v. tr. 1 accordare 2 (dare) con-cedere, conferire, attribuire, dare, pre-stare, consegnare 3 (dir.) affidare, la-sciare in custodia, patteggiare 4 (di opi-nioni) concordare, armonizzare, conci-liare 5 (di prezzi) contrattare, praticarecondizioni di vendita/acquisto 6 (distrumenti) tarare, verificare, graduare,(mus.) accordare, intonare 7 (mecc.) re-golare, fare il collaudo
acordeon s. n. (pl. acordeoane) fisar-monica f.
acordor s. n. chiave di accordatore loc.
a acosta A v. intr. approdare, attraccareB v. tr. (di persona) accostare, avvicina-re, abbordare
acreală s. f . (pl. acreli) 1 acredine,asprezza, acidità 2 (di stato d’animo) di-sperazione, sfiducia, depressione
a acredita v. tr. 1 (di diplomazia) accre-ditare 2 (fin.) mettere a credito
acreditiv s. n. lettera di credito loc., aper-tura di credito loc.
a acri A v. tr. inacidire, inacetire, acidifi-care B v. rifl. a se acri 1 inacidirsi 2 (dipersona) inasprirsi, irritarsi
acrilic (-ă) agg. acrilico
acrişor (-oară) agg. acidulo, agrettoacrit (-ă) agg. 1 acetoso, inacidito 2
(fig.) annoiato, inasprito, incattivito, ina-cerbito
acrobat s. m. (f. acrobată) (pl. acrobaţi(-te)) acrobata (-trice), funambolo (-a),equilibrista (-trice)
acrobaţie s. f. (pl. acrobaţii) 1 acrobaziaf. 2 al pl. salti mortali loc., ingegnosità f.
acropolă s. f. acropoliacrostih s. n. acrostico m.
acroteră s. f. acroterio m.
acru A agg. (acră) agro, acerbo, acre,sottaceto, (fig.) acido, aspro, virulento,crudo, brusco, mordace B s. m. (misuradi superficie) acro
act s. n. 1 atto m., documento m. 2 (fig.)fatto m., azione f. 3 (di teatro) tempo m.
actinie s. f. attinia, anemone di mareactiv (-ă) agg. attivo, dinamico, efficien-te, intenso, lavoratore, operativo
a activa A v. tr. attivare, avviare, intensi-ficare, rinvigorire B v. intr. fare, agire,eseguire, adoperarsi
activitate s. f. (pl. activităţi) attività,azione, opera, funzione
a activiza v. tr. attivare, suscitare, stuzzi-care, stimolare
actor s. m. (f. actriţă) attore (-trice), in-terprete m. e f.
actual (-ă) agg. attuale, presente, corren-te, odierno, (fig.) in atto, effettivo, vi-gente
actualitate s. f. (pl. actualităţi) attualità,realtà, vigore • de a. avvenimento pre-sente, d’attualità
actualmente avv. attualmente, ora, ades-so, oggi, in presente
a acţiona A v. intr. agire, operare, azio-nare B v. tr. attivare, avviare, mettere inmoto, far funzionare
acţionar s. m. (f. acţionară) (pl. acţiona-ri (-e)) azionista m. e f.
acţiune s. f. 1 azione 2 (fig.) funzione f.,opera f., movimento m., impresa f., gestom. 3 (dir) querela f., giudizio m., fatto m.,intrigo m.
acuarelă s. f. acquerello m., quadro m.
acuarelist s. m. (f. acuarelistă) (pl. acua-relişti (-iste)) acquerellista m. e f.
acuitate s. f. acutezza, sottigliezza, per-spicacia • cu a. imperiosamente, assolu-tamente necessario
acum 16 adesea
acum avv. ora, adesso, immediatamente,attualmente, poco fa, finora
a acumula v. tr. accumulare, ammassa-re, ammucchiare, immagazzinare
acumulare s. f. 1 accumulazione f., cu-mulo m. 2 (econ.) concentramento m.
acumulator s. n. (pl. acumulatoare) ac-cumulatore m.
acupunctură s. f. agopunturaacurateţe s. f. accuratezzaacustic (-ă) agg. acustico, sonoroacustică s. f. acusticaacut (-ă) agg. 1 acuto 2 (est.) penetrante,forte, violento, lancinante
a acuza v. tr. accusare, incriminare, in-colpare, addebitare, imputare, denuncia-re, querelare
acuzat s. m. (f. acuzată) accusato (-a),imputato (-a)
acuzativ s. n. accusativoacuzator s. m. (f. acuzatoare) (pl. acu-zatori (-oare)) accusatore (-trice), (dir.)attore (-trice)
acuzaţie s. f. accusa, recriminazioneacvaforte s. n. acquaforte f., incisione f.acvamarin s. n. acquamarina f.acvariu s. n. acquario m.
acvatic (-ă) agg. acquatico, d’acqua, ac-quatile
acvifer (-ă) agg. acquifero, irriguoacvilă s. f. aquilaadagio A avv. piano, pianino, lentamen-te, con calma B s. n. (mus.) adagio m.
adaos s. n. aggiunta f., supplemento m.,addizione f., annessione f.
a adapta A v. tr. 1 adattare, adeguare,conformare, ambientare 2 (mecc.) inca-strare, montare B v. rifl. a se adapta ar-rangiarsi, adattarsi, adeguarsi, ambien-tarsi
adaptare s. f. adattamento m.
a adăpa v. tr. abbeverare, dissetareadăpost s. n. 1 riparo m., ricovero m., ri-fugio m. 2 (mil.) garitta f.
a adăposti A v. tr. ospitare, dare rifugio,riparare B v. rifl. a se adăposti annidarsi,rifugiarsi, ripararsi
a adăuga A v. tr. aggiungere, completa-re, aumentare, sovrapporre B v. rifl. a seadăuga aggiungersi, accludersi, riunir-si, inserirsi
adăugit (-ă) agg. integrato, completato,aggiornato
adânc A agg. (-ă) 1 profondo, imo 2 (divoce, ecc.) basso, grave, solenne, lugu-bre, cavernoso, rimbombante 3 (di senti-mento) vero, vivo, intenso 4 (di sguar-do) espressivo, penetrante, acuto, inda-gatore 5 (di notte) avanzato, inoltrato,alto 6 (di piatto) fondo 7 (di silenzio) se-polcrale, assoluto, completo, immenso,totale B s. n. profondità f., fondale m.,abisso m., (fig.) inferno m. C avv. 1 fon-do, addentro, a fondo 2 (est.) profonda-mente, intimamente, sentitamente 3
(fig.) rispettosamente, con ossequi 4 (as-sai) intensamente, fortemente, pesante-mente • din adâncul inimii di cuore
a adânci A v. tr. 1 scavare più profonda-mente 2 (di idee) sviluppare, dettagliare,particolareggiare 3 (fig.) approfondire,studiare, analizzare B v. rifl. a se adânci1 inoltrarsi, affondare, infossarsi, tuffar-si 2 (fig.) sprofondarsi, lasciarsi assorbi-re, obliare
adâncime s. f. profondità, altezza, (est.)lontananza, (fig.) intensità
adâncit (-ă) agg. assorto, raccolto, spro-fondato
adâncitură s. f. cavità, sprofondamentom., (dell’occhio) orbita
addenda s. f. addenda m. pl., aggiunte f.pl., integrazioni f. pl.
a se adecva v. rifl. conformarsi, ade-guarsi, adattarsi
adecvat (-ă) agg. adeguato, adatto, ap-propriato, (fig.) consono, accettabile,apposito
a ademeni v. tr. adescare, allettare, at-trarre, lusingare, illudere, sedurre, stre-gare
ademenire s. f. adescamento m., lusingaf., esca f.
ademenitor (-oare) agg. seducente, lu-singhiero, attraente, invitante, allettante
adept s. m. (f. adeptă) (pl. adepţi (-pte))addetto (-a), iniziato (-a), affiliato (-a)
a adera v. intr. 1 (seguito dalla prep. la)aderire 2 (fig.) attaccarsi, appiccicarsi
aderent (-ă) agg. aderente, (di vestito)stretto, attillato, sfiancato, calzante,(fig.) adesivo
aderenţă s. f. 1 aderenza f. 2 (mecc.)contatto m., attrito m. 3 (fig.) adesione f.,coesione f.
adesea avv. frequentemente, spesso
535
Italiano - RomenoItalian - Român
537
a, A
a o ad prep. 1 (stato in luogo) la, lângă(ES: essere a due passi da qc. a fi la doipaşi de cineva, abitare a Bucarest a lo-cui la Bucureşti) 2 (moto a luogo, dire-zione) la, către, spre (ES: andare a tea-tro, a Bucarest a merge la teatru, la Bu-cureşti) 3 (termine, si usa con l’articolodeterminativo o indeterminativo al dati-vo) (ES: dai questo libro a Paolo dă-iaceastă carte lui Paul) 4 (tempo) la, pela, în (ES: a mezzanotte la miezul nopţii,a maggio în mai) 5 (mezzo) cu, de (ES:scritto a mano scris de mână, dipintoad acquerello pictat cu acuarelă) 6 (sco-po, vantaggio, danno) pe, în, spre (ES: aproprio rischio pe riscul propriu, pepropria piele) 7 (distributivo) câte, de(ES: due volte al giorno de două ori pezi, a uno a uno unu câte unu) 8 (precedel'infinito) a (ES: cominciò a urlare înce-pu a urla)
àbaco s. m. (arch.) abacă f. (pl. abace) abàte s. m. abate, stareţ abbacchiàto agg. (fam.) descurajat, de-primat, abătut
abbagliànte agg. orbitor, înşelător • luciabbaglianti (autom.) faza lungă a faruri-lor
abbagliàre v. tr. 1 a orbi 2 (fig.) a frapa, afascina, a încânta, a vrăji
abbàglio s. m. 1 orbire f. 2 (fig.) amăgiref., iluzie f., rătăcire f.
abbaiàre v. intr. a lătra, a hămăiabbandonàre A v. tr. 1 a abandona, apărăsi (ES: abbandonare la casa a părăsicasa) 2 (rinunciare a) a renunţa, a ceda(ES: abbandonare l'idea a renunţa laidee) B abbandonàrsi v. rifl. a se relaxa,
a se tolăni (ES: abbandonarsi a qc. a seîncrede cu totul în cineva)
abbandóno s. m. 1 abandon n. (pl. aban-donuri) 2 (trascuratezza) neglijenţă f.,delăsare f.
abbassaménto s. m. scădere f., coborâref., diminuare f. • a. di voce răguşeală
abbassàre A v. tr. 1 a coborî, a lăsa înjos 2 (ridurre) a reduce, a micşora 3 (farscendere) a diminua, a descreşte B ab-bassàrsi v. rifl. 1 (chinarsi) a se apleca 2(diminuire) a se micşora 3 (fig.) a seumili, a se înjosi C v. intr. (di vento, tem-peratura, ecc.) a scădea
abbastànza avv. 1 (a sufficienza) destul,de ajuns, suficient 2 (alquanto) cam,destul • averne a. di qc. a fi sătul de ce-va, a i se face lehamite
abbàttere A v. tr. 1 (atterrare) a pune lapământ, a doborî 2 (demolire) a demola,a dărâma 3 (di animali) a ucide, a tăia, asacrifica B abbàttersi v. rifl. 1 (cadere) ase abate, a se prăbuşi 2 (scoraggiarsi) ase descuraja
abbazìa s. f. abaţieabbellìre v. tr. a înfrumuseţa, a împodobiabbeveràre v. tr. a adăpaabbiènte agg. avut, bogat, înstăritabbigliaménto s. m. îmbrăcăminte f. •
negozio d'a. magazin de confecţii, ma-gazin de îmbrăcăminte
abbinàre v. tr. a împerechea, a potrivi, aasorta
abboccàre A v. t r . a muşca, (fig.) aînhăţa, a înşfăca B v. intr. 1 (di animali) amuşca 2 (di persone) a se încrede, a seamăgi
abboccàto agg. (di vini) fin, delicat
abbonaménto 538 accampaménto
abbonaménto s. m. abonament n. abbonàrsi v. rifl. (si usa con la prep. la) ase abona la (ES: abbonarsi a un quoti-diano, a teatro a se abona la un cotidian,la teatru)
abbonàto agg. e s. m. (f. -a) abonat (-ă)(pl. abonaţi (-ate))
abbondànte agg. îmbelşugat, abundentabbondànza s. f. abundenţă, bogăţieabbottonàre v. tr. a încheia cu nasturiabbozzàre v. tr. a schiţa, a conturaabbòzzo s. m. desen preliminar loc.,schiţă f., schemă f.
abbracciàre A v. tr . 1 a îmbrăţişa, astrânge în braţe 2 (comprendere) aconţine, a cuprinde, a include B abbrac-ciàrsi v. rifl. rec. a se îmbrăţişa, a se strân-ge în braţe
abbràccio s. m. îmbrăţişare f. (pl. îm-brăţişări)
abbreviàre v. tr. a abrevia, a scurta, aprescurta, a reduce
abbreviazióne s. f. abreviaţie, abreviere,prescurtare
abbronzàre A v. tr. a bronza B abbron-zàrsi v. rifl. a se bronza, a se pârli
abbronzatùra s. f. bronzareabbrustolìre v. tr. (pane, caffè) a prăji,(carne) a pârpăli, a rumeni
abbuffàrsi v. rifl. a se îndopa, a se ghiftui,a se supraalimenta
abdicàre v. intr. a abdicaabdicazióne s. f. abdicareaberrànte agg. aberant, ilogic, absurdaberrazióne s. f. aberaţie, absurditateabéte s. m. bradabiètto agg. abject, ticălos, josnic, ne-trebnic
àbile agg. 1 abil, dibaci, priceput 2 (ido-neo) apt, indicat, potrivit 3 (fig.) şmecher
abilità s. f. abilitate, pricepere, îndemâ-nare
abilitàre v. tr. a abilita abilitàto agg. abilitat, calificatabìsso s. m. 1 abis n., prăpastie f. 2 (lett.)infern n.
abitàcolo s. m. cabină f.abitànte s. m. e f. locuitor (-oare) (pl. lo-cuitori (-oare))
abitàre A v. intr. a locui, a trăi, a domici-lia B v. tr. a popula, a stabili, a statornici
abitazióne s. f. locuinţă f., casă f., domici-liu n.
àbito s. m. (da uomo) costum n. de haine,(da donna) rochie f.
abituàle agg. obişnuit, uzual • cliente a.client obişnuit
abitualménte avv. de regulă, de obicei,in mod normal
abituàre A v. tr. a obişnui, a deprinde Babituàrsi v. rifl. a se obişnui, a se deprin-de, a se familiariza, a se deda
abitùdine s. f. obişnuinţă f., deprindere f.,nărav n. • come d'a. ca de obicei
abolìre v. tr. a aboli, a desfiinţa, a supri-ma, a şterge
abolizióne s. f. abolire, suprimare abolizionìsmo s. m. aboliţionism n.
abominévole agg. abominabil, oribil, în-grozitor
aborìgeno agg. e s. m. aborigen, indigen,autohton
aborrìre v. tr. a urî, a detestaabortìre v. intr. a eşua, (med.) a avortaabòrto s. m. faliment n., (med.) avort n.
abracadàbra s. m. inv. hocus-pocus n.
abrasióne s. f. abraziune, (med.) esco-riaţie
abrogàre v. tr. a abroga, a anula, a supri-ma, a revoca
abrogazióne s. f. abrogare, anulare, su-primare
àbside s. f. (arch.) absidă, nişăabusàre v. intr. 1 a abuza 2 (approfittare)a profita
abusivaménte avv. ilicit, ilegal, nelegalabusìvo agg. abuziv, arbitrar, clandestinacàcia s. f. salcâm m., acăţ m.
acànto s. m. (bot.) acantă f. àcca s. f. (la nona lettera dell'alfabetoromeno) H inv. • non capisce un'a. nuînţelege nimic
accadèmia s. f. academieaccadèmico agg. academic, universitaraccadére v. intr. a se întâmpla, a interve-ni, a surveni
accalappiacàni s. m. hingheraccalappiàre v. tr. a captura, a prinde culaţul, a înşela
accalcàrsi v. intr. pron. a se înghesui, a seîmbulzi
accaldàrsi v. intr. pron. 1 a se înfierbânta2 (fig.) a se irita, a se înfoca, a se întărâta
accaloràrsi v. rifl. a se înflăcăra, a se en-tuziasma, a se ambala, a se aprinde
accampaménto s. m. campament n. ,
accampàre 539 acchiappàre
cantonament n., bivuac n., (di zingari)şatră f.
accampàre A v. tr. 1 a caza, a încartirui 2(fig.) a invoca, a aduce B accampàrsi v.
rifl. a se instala, a se stabiliaccaniménto s. m. 1 îndârjire f . , în-verşunare f. 2 (ostinazione) obstinaţie f.,încăpăţânare f., îndărătnicie f.
accanìrsi v. intr. pron. 1 a se înverşuna, ase îndârji 2 (ostinarsi) a se obstina, a seîncăpăţâna
accanìto agg. 1 îndârjit, înverşunat, în-tărâtat 2 (ostinato) obstinat, perseverent,îndărătnic • fumatore a. fumător învete-rat, fumător înrăit
accànto A avv. alături, aproape B agg.
alăturat, învecinat, de alături (ES: l'edifi-cio a. clădirea alăturată) C prep. a. aalături de, lângă (ES: essere a. a qc. a fialături de cineva)
accantonàre v. tr. 1 a lăsa deoparte, aamâna 2 (mil.) a cantona, a încartirui, aîncazarma
accaparràre v. tr. a acapara, a monopoli-za • a. la benevolenza a câştiga bună-voinţa
accapigliarsi v. rifl. rec. a se părui, a se în-căiera, a se certa
accappatóio s. m. halat n. (pl. halate)accarezzàre v. tr. 1 a alinta, a mângâia, adezmierda 2 (fig.) a încânta, a fascina, avrăji
accartocciàre v. tr. a răsuci, a mototoliaccasàre A v. tr. a căsători B accasàrsiv. intr. pron. a se căsători
accasciàre A v. tr. a deprima, a dărâma,a mâhni B accasciàrsi v. intr. pron. 1 a pi-ca, a se prăbuşi 2 (fig.) a se descuraja, ase demoraliza
accattóne s. m. (f. -a) cerşetor (-oare),vagabond (-oandă)
accavallàre A v. tr. 1 (incrociare) a în-crucişa 2 (sovrapporre) a suprapune 3(lavoro a maglia) a scădea, a încrucişa Baccavallàrsi v. intr. pron. a se înghesui, ase învălmăşi
accecàre A v. tr. a orbi B accecàrsi v.
intr. pron. e rifl. a-şi strica ochii, a-şi pierdevederea • lasciarsi a. dall'ira a-şi pierderaţiunea
accèdere v. intr. 1 a se apropia, a intra, aface parte 2 (fig.) a fi de acord, a con-simţi, a susţine
acceleràre A v. tr. a accelera, a grăbi, aiuţi B v. intr. a se grăbi, a creşte viteza
acceleratóre s. m. accelerator n.
accelerazióne s. f. acceleraţieaccèndere v. tr. 1 a aprinde, a incendia 2(interruttore, radio, ecc.) a deschide, aporni, a da drumul
accendìno s. m. brichetă f.accenditóre s. m. (dispositivo) aprin-zător n. (pl. aprinzătoare)
accennàre A v. intr. 1 (fare cenno) a ges-ticula, a face semn 2 (alludere a) a se re-feri, a face aluzie 3 (dare segno di) a dasemn de B v. tr. a indica, a arăta, a schiţa
accénno s. m. 1 (cenno) semn n., indiciun. 2 (allusione) aluzie f., referinţă f., su-gerare f.
accensióne s. f. 1 aprindere, ardere,combustie 2 (autom.) aprindere, injecţie
accentàre v. tr. a accentua, a intonaaccènto s. m. 1 accent n., cadenţă f., pro-nunţare f. 2 (di voce) intonaţie f., ton n. •
mettere l'a. su a pune accentul peaccentràre v. tr. a reuni, a centraliza, aconcentra
accentuàre v. tr. a accentua, a marca, asublinia
accerchiàre v. tr. a încercui, a înconjura,a împrejmui
accertàre v. tr. 1 a asigura, a confirma, aadeveri 2 (verificare) a verifica, a con-trola, a constata
accéso agg. 1 aprins, înfocat, înflăcărat,(fig.) înveselit, înviorat 2 (in funzione)aprins, operant 3 (di colore) intens, cald,strălucitor
accessìbile agg. 1 accesibil 2 (persona)afabil, cordial 3 (prezzo) rezonabil, con-venabil, modic
accèsso s. m. 1 acces n., intrare f. 2
(med.) atac n., acces n., criză f.accessòrio A agg. incidental, cazual,complementar B s. m. accesoriu n. (pl. ac-cessorii)
accétta s. f. secure, toporişcă, bardăaccettàbile agg. acceptabil, satisfăcătoraccettàre v. tr. a accepta, a consimţiaccettazióne s. f. 1 acceptare, primire,consimţire 2 (ufficio) birou de recepţie,birou de înregistrare
accezióne s. f. accepţie f., înţeles n., sensn., semnificat n.
acchiappàre v. tr. a apuca, a prinde, a
acciàcco 540 accorgiménto
înhăţaacciàcco s. m. slăbiciune f., boală f.acciaierìa s. f. oţelărieacciàio s. m. oţel n. • a. inossidabile oţelinoxidabil
accidentàle agg. accidental, cazual, for-tuit, neprevăzut
accidentàto agg. (di strada, terreno) ac-cidentat, plin de obstacole
accidènte s. m. 1 accident n., nenorociref. 2 (med.) complicaţie, (colpo) apo-plexie f., dambla f., paralizie f.
accidènti inter. drace!, la naiba!, fir-ar săfie!
accigliàto agg. serios, încruntat, poso-morât
accìngersi v. rifl. a se porni, a se pregăti,a se pune în mişcare
acciottolàto s. m. pavaj n., pietruire f.,bătătură f.
acciuffàre v. tr. a înşfăca, a apuca de păracciùga s. f. scrumbie, (di persona) cuin., scobitoare f. • pigiati come acciugheînghesuiţi, ca sardelele
acclamàre v. tr. a aclama, a aplauda, aovaţiona
acclimatàre A v. tr. a aclimatiza, a adap-ta B acclimatàrsi v. rifl. a se aclimatiza, ase adapta, a se acomoda
acclùdere v. tr. a anexa, a alătura, a alipiacclùso agg. anexat, alăturataccoccolàrsi v. rifl. a se ghemui, a sestrânge
accogliènte agg. confortabil, plăcut, co-mod, (di persona) primitor, cordial
accogliènza s. f. ospitalitate, întâmpina-re, primire
accògliere v. tr. 1 (ricevere) a primi, aîntâmpina 2 (accettare) a accepta, a con-simţi 3 (esaudire) a împlini, a satisface
accollàto agg. închis până la gâtaccoltellàre v. tr. a înjunghia, a răni cucuţitul
accomiatàre A v. tr. a saluta la despărţireB accomiatàrsi v. rifl. a-şi lua rămas bun
accomodaménto s. m. aranjament n.,acord n., compromis n., (di lite) pacifica-re f., împăciuire f.
accomodànte agg. conciliant, împăciui-tor, docil
accomodàre A v. tr. 1 (riparare) a repa-ra, a drege 2 (sistemare) a îndrepta, a re-zolva B accomodàrsi v. rifl. 1 (sedersi) a
se aşeza 2 (entrare) a pofti înăuntru • siaccomodi! luaţi loc!, poftiţi!
accompagnaménto s. m. 1 însoţire f.,(seguito) cortegiu n., suită f. 2 (mus.)acompaniament n.
accompagnàre v. tr. 1 a însoţi, a escorta,(in auto) a duce, a conduce 2 (mus.) aacompania
accompagnatóre s . m . ( f . -t r ice ) în -soţitor (-oare), ghid (-ă), (di musica)acompaniator (-oare) • a. turistico ghidturistic
accomunàre v. tr. a uni, a apropiaacconciatùra s. f. pieptănătură, coafurăaccondiscéndere v. intr. a ceda, a con-simţi
acconsentìre v. intr. a consimţi, a permi-te, a încuviinţa
accontentàre A v. tr. a satisface, a răs-plăti, a compensa B accontentàrsi v. rifl.
a se mulţumiaccónto s. m. acont n., arvună f. • in a.(comm.) anticipat, cu anticipaţie
accoppiaménto s. m. 1 împerechere f.,îmbinare f. 2 (mecc.) cuplaj n., conexiu-ne f., cuplare f., racord n. 3 (di animali)încrucişare f., (di piante) hibridare f.
accoppiàre A v. tr. 1 a cupla 2 (unire) auni B accoppiàrsi v. rifl. 1 (accordarsi) ase acorda, a se armoniza 2 (di animali) ase împerechea
accorciàre A v. tr. a rezuma, a recapitula,a reduce, a scurta B accorciàrsi v. intr.
pron. a se scurta, a se diminuaaccordàre A v. tr. 1 (concedere) a conce-de, a îngădui, a oferi, a conferi 2(gramm.) a acorda 3 (mus.) a armoniza,a intona, a acorda un instrument B ac-cordàrsi v. rifl. rec. a se înţelege C accor-dàrsi v. intr. pron. (armonizzarsi) a se ar-moniza, a se potrivi
accòrdo s. m. 1 (intesa) înţelegere f.,convenţie f., concordie f. 2 (patto) pactn., concordanţă f., învoială f. 3 (mus.)acord n., armonie f. • andare d'a. conqc. a fi de acord cu cineva, essere d'a. ase învoi
accòrgersi v. intr. pron. 1 (notare) a notatr., a observa tr., a intui tr. 2 (rendersiconto) a-şi da seama rifl., a înţelege tr.
accorgiménto s. m. 1 (accortezza) pri-cepere f., isteţime f., intuire f. 2 (espe-diente) şiretenie f., vicleşug n.
accórrere 541 acùto
accórrere v. intr. a alerga, a fugi, a goniaccòrto agg. abil, priceput, perspicace,sagace • male a. imprudent, nesocotit
accostàre A v. tr. 1 a apropia, a punealături 2 (porta, finestra) a întredeschi-de, a închide pe jumătate 3 (persone) aacosta, a agăţa B accostàrsi v. rifl. a seapropia
accovacciàrsi v. rifl. a se ghemui, a secuibări
accozzàglia s. f. 1 (di cose) amestecătu-ră, adunătură 2 (di persone) mulţime,(spreg.) gloată, turmă
accreditàre v. tr. 1 (una somma) a acre-dita, a vărsa, a depune 2 (una notizia) aconfirma, a adeveri 3 (diplomazia) aacredita
accréscere v. tr. e intr. pron. a (se) mări, a(se) dezvolta
accrescitìvo agg. e s. m. (gramm.) aug-mentativ
accucciàrsi v. rifl. a se ghemui, a se cui-bări
accudìre v. tr. e intr. a (se) îngriji, a (se)ocupa
accumulàre v. tr. a acumula, a înmagazi-na
accumulatóre s. m. acumulator n.
accuratézza s. f. acurateţe, exactitate,precizie
accuràto agg. atent, minuţios, scrupulos,ordonat
accùsa s. f. acuzaţie, învinuireaccusàre v. tr. a acuza, a învinui, a învi-novăţi • a. ricevuta (comm.) a confirmaprimirea
accusatìvo agg. e s. m. (gramm.) acuza-tiv n.
accusàto s. m. (dir.) acuzat, inculpat, în-vinuit
accusatóre s. m. (f. -trice) (dir.) acuzator(-oare) (pl. acuzatori (-oare))
acèfalo agg. acefalacèrbo agg. 1 acru, necopt 2 (aspro)acerb, aspru, sever, agresiv, caustic
àcero s. m. arţaracéto s. m. oţet n.
àcido agg. e s. m. acid, acru, (di persona)morocănos, caustic, ursuz
acìdulo agg. acrişoràcino s. m. bob de strugure n. (pl. boabede strugure)
àcne s. f. acnee, furunculoză
àcqua s. f. apă • a. dolce apă dulce, a.minerale apă minerală, a. piovana apăde ploaie, a. potabile apă potabilă,sott'a. sub apă, în ploaie
acquafòrte s. f. acvaforte n.
acquamarìna s. f. acvamarin n.
acquaràgia s. f. terebentinăacquàrio s. m. acvariu n. • Acquario/Ac-quario (astr.) Vărsător
acquasantièra s. f. agheasmatar n.
acquàtico agg. acvaticacquavìte s. f. rachiu n. (pl. rachiuri)acquazzóne s. m. ploaie f., aversă f.acquedótto s. m. apeduct n.
àcqueo agg. apos, apătosacquerellìsta s. m. e f. acuarelist (-ă) (pl.
acuarelişti (-ste)) acquerèllo s. m. acuarelă f.acquirènte s. m. e f. achizitor (-oare),cumpărător (-oare)
acquisìre v. tr. a obţine, a dobândi, acumpăra
acquisizióne s. f. achiziţie, colectare,cumpărătură
acquistàre v. tr. 1 (comprare) a cumpăra,a târgui 2 (ottenere) a obţine, a căpăta, adobândi
acquìsto s. m. 1 achiziţie f., cumpărăturăf. 2 (acquisizione) dobândire f., câştig n. •
andare a fare acquisti a merge lacumpărături
acquitrìno s. m. baltă f., mlaştină f., mo-cirlă f.
acquóso agg. apos, băltos, mlăştinos,mocirlos
àcre agg. acru, aspru, acidacrìlico agg. acrilicacrìtico agg. lipsit de criticăacròbata s. m. e f. acrobat (-ă) (pl. acro-baţi (-te))
acrobazìa s. f. acrobaţieacròpoli s. f. acropolăacrotèrio s. m. acroteră f.acuìre v. tr. a ascuţi, a intensificaacùleo s. m. 1 (bot.) spin m., ghimpe m. 2
(zool.) ac n. (pl. ace)acùme s. m. subtilitate f., perspicacitate f.acùstica s. f. acustică acùstico agg. acustic • apparecchio a.cornet acustic, aparat auditiv
acùto agg. 1 acut, ascuţit 2 (intenso) in-tens, pătrunzător 3 (perspicace) perspi-cace, ager, isteţ 4 (mus.) acut, înalt,
ad 542 adescàre
ascuţit • arco a sesto a. arc ogivalad prep. → aadagiàre A v. tr. a aşeza, a pune B ada-giàrsi v. rifl. 1 a se aşeza, a se întinde 2(fig.) a se relaxa, a se tolăni
adàgio (1) A avv. încet, lent B s. m.
(mus.) adagio n.
adàgio (2) s. m. adagiu n., dicton n., ma-ximă f., proverb n.
adattaménto s. m. adaptare f., acomoda-re f., (est.) punere în scenă loc.
adattàre A v. tr. a adapta, a potrivi, aa-justa B adattàrsi v. rifl. a se adapta, a seacomoda C adattàrsi v. intr. pron. a con-veni
adàtto agg. adecvat, potrivit, indicat, co-respunzător
addebitàre v. tr. 1 a atribui, (fig.) a incul-pa, a acuza, a învinui 2 (comm.) a debita
addébito s. m. debitare f., (fig.) acuzaţie f.addensàre A v. tr. a îngroşa, a face densB addensàrsi v. rifl. 1 a se îngroşa, a seîndesi 2 (ammassarsi) a se îngrămădi, ase înghesui
addentàre v. tr. a muşcaaddentràrsi v. intr. pron. a pătrunde intr., apenetra intr.
addestraménto s . m . 1 ins t ru i re f . ,an-trenament n. 2 (di animali) dresare f.,dresaj n.
addestràre A v. tr. a instrui, a învăţa, aantrena, (di animali) a dresa B adde-stràrsi v. rifl. a se cultiva, a se pregăti
addétto A agg. destinat, adecvat, potrivitB s. m. (f. -a) 1 funcţionar (-ă), operator(-oare), lucrător (-oare) 2 (in diploma-zia) ataşat (-ă) • a. stampa ataşat de pre-să
addiàccio s. m. ţarc n., ocol n., (mil.) bi-vuac n. • dormire all'a. a dormi sub cerulliber
addiètro avv. înapoi, în urmăaddìo A s. m. 1 salut n. (pl. saluturi) 2 (let-ter. loc.) cu bine, rămas bun, la revedereB inter. adio!, servus!
addirittùra avv. 1 (direttamente) direct,de-a dreptul 2 (persino) până când, atâtacât 3 (assolutamente) absolut, neapărat
addìrsi v. rifl. a se potriviadditàre v. tr. a indica, a arăta cu degetuladditìvo agg. e s. m. aditiv n.
addizionàre v. tr. a adiţiona, a aduna, asuma
addizióne s. f. adunareaddobbàre v. tr. a împodobi, a găti, a în-frumuseţa
addòbbo s. m. podoabă f., ornament n.
addolcìre A v. tr. 1 a îndulci 2 (fig.) a îm-blânzi, a alina, a atenua B addolcìrsi v.
rifl. a se calma, a se îmblânziaddoloràre A v. tr. a amărî, a îndurera,(fig.) a durea, a arde B addoloràrsi v. rifl.
a se întrista, a se mâhniaddòme s. m. abdomen n., burtă f., pânte-ce n.
addomesticàre v. tr. a domestici, a îm-blânzi
addomesticàto agg. îmblânzit, domesti-cit, (est.) familiarizat
addominàle agg. abdominal, epigastricaddormentàre v. tr. 1 a adormi 2 (ane-stetizzare) a anestezia, a cloroformiza 3(intorpidire) a amorţi, a narcotiza 4 (nellinguaggio ecclesiastico) a muri
addormentàto agg. 1 adormit, (fig.)amorţit, apatic, inactiv, încet, leneş 2
(assonnato) somnoros 3 (nel linguaggioecclesiastico) mort
addossàre A v. tr. 1 (appoggiare) a reze-ma, a sprijini 2 (una colpa) a atribui, aimputa B addossàrsi v. rifl. 1 a se spriji-ni 2 (prendere su di sé) a-şi asuma
addòsso A avv. în spate, în spinare Bprep. a. a 1 asupra, pe, peste 2 (vicino)alături de • mettere le mani a. a qc. abate pe cineva, dare a. a qc. a ataca, aurmări pe cineva, mettere gli occhi a. aqc. a pune ochii pe cineva
addùrre v. tr. a aduce, a prezenta, a citaadeguàre A v. tr. a conforma, a adapta Badeguàrsi v. rifl. a se conforma, a seadapta, a se supune
adémpiere v. tr. e intr. a (se) sfîrşi, a (se)încheia, a (se) împlini
adèpto s. m. adept, discipol, neofit, pro-zelit
aderènte agg. 1 aderent, adeziv 2 (di ve-stito) aderent, mulat, strîns lipit
aderìre v. intr. 1 (attaccarsi) a adera, a sealătura, a se lipi 2 (acconsentire) a con-simţi, (a un invito) a participa, (a una ri-chiesta) a se asocia, a colabora 3 (asso-ciarsi) a se uni, a conlucra, a coopera
adescaménto s. m. ademenire f., amăgi-re f., seducere f.
adescàre v. tr. a atrage, a ispiti, a seduce
adesióne 543 affettàto
adesióne s. f. 1 adezivitate, aderenţă,priză 2 (fig.) consimţire, încuviinţare,aprobare
adesìvo A agg. adeziv, lipicios, aderentB s. m. adeziv (pl. adezivi)
adèsso avv. acum • per a. deocamdată,proprio a. chiar acum, imediat
adiacènte agg. adiacent, limitrof, alătu-rat, vecin
adibìre v. tr. a destina, a dedica, a folosiadiràrsi v. intr. pron. a se supăra, a se înfu-ria, a se mânia
àdito s. m. acces n., intrare f.adocchiàre v. tr. a arunca ocheade, a ob-serva, a zări
adolescènte s. m. e f. adolescent (-ă),tânăr (-ă)
adolescènza s. f. adolescenţă, pubertateadoperàre v. tr. a folosi, a utiliza, a între-buinţa, a uza
adoràre v. tr. a adora, a venera, a idolatri-za, a iubi
adornàre v. tr. a orna, a împodobi, a în-frumuseţa
adottàre v. tr. a adopta, a înfia, a lua desuflet
adottìvo agg. adoptiv, înfiat, luat de su-flet, adoptat
adozióne s. f. adopţie, adoptare, înfiereadulàre v. tr. a adula, a linguşi, a măguli,a flata
adulazióne s. f. adulaţie, linguşireadulteràre v. tr. a altera, a falsificaadultèrio s. m. adulter n., infidelitate f.,trădare f.
adùlto A agg. crescut, mare, dezvoltat,(di età) matur B s. m. (f. -a) adult (-ă)
adunànza s. f. reuniune, adunare, (relig.)congregaţie
adunàre v. tr. e intr. pron. a (se) reuni, a(se) aduna, a (se) strânge
adunàta s. f. adunare, reuniune, întruni-re, (mil.) adunare
adùnco agg. încovoiat, coroiataeràre v. tr. a aerisi, a ventilaaerazióne s. f. aerisire, ventilaţieaèreo A agg. aerian, (di cosa) transpa-rent, diafan, gingaş, vaporos, (fig.) in-consistent B s. m. avion n., aeroplan n.,aeronavă f., aeromobil n.
aeròbica s. f. gimnastica aerobică loc.
aeròbio agg. (biol.) aerob, aerobiotic aerodinàmica s. f. aerodinamică
aerodinàmico agg. aerodinamicaerofotografìa s. f. aerofotografie, foto-grafie aeriană
aeromodèllo s. m. aeromodel n.
aeronàutica s. f. aeronautică, aviaţieaeronàutico agg. aeronauticaeroplàno s. m. aeroplan n., avion n.
aeropòrto s. m. aeroport n., aerogară f.,aerodrom n.
aerosòl s. m. aerosolaerospaziàle agg. aerospaţialaerovìa s. f. coridor aerian loc.
àfa s. f. zăduf n., zăpuşeală f.affàbile agg. afabil, binevoitor, cordialaffaccendàrsi v. rifl. a-şi face de lucru, ase ocupa
affacciàrsi v. rifl. a se arăta, a se înfăţişaaffamàto agg. flămând, înfometat, avid,hămesit
affannàrsi v. intr. pron. 1 a gâfâi, a respiracu greutate 2 (darsi da fare) a se agita, ase frământa
affànno s. m. 1 gâfâială f., gâfâit n., pufăitn. 2 (fig.) nelinişte f., anxietate f.
affàre s. m. 1 treabă f., îndeletnicire f. 2(comm.) afacere f., tranzacţie f., învoialăf., (vantaggioso) pleaşcă f., chilipir n., lo-vitură f., speculă f. 3 (fam.) (aggeggio)lucru n. • concludere un a. a încheia oafacere, fare affari a face afaceri, viag-giare per affari a călători pentru afaceri
affascinànte agg. fascinant, fermecător,desfătător
affascinàre v. tr. a vrăji, a delecta, a se-duce, a încânta
affaticàre A v. tr. a obosi, a istovi B affa-ticàrsi v. rifl. a se munci, a se trudi
affàtto avv. 1 cu totul, de tot, în mod ab-solut 2 (in frasi neg.) deloc • niente a.nicidecum
affermàre A v. tr. a afirma, a declara, asusţine B affermàrsi v. rifl. a se impune, ase remarca, (di moda) a se răspândi
affermatìvo agg. afirmativ, confirmativ,pozitiv
affermazióne s. f. 1 afirmaţie f., aserţiu-ne f. 2 (successo) succes n., victorie f.
afferràre v. tr. a apuca, a înşfăca, a prindeaffettàre (1) v. tr. (tagliare a fette) a tăiafelii, a hăcui
affettàre (2) v. tr. (ostentare) a ostenta, asimula
affettàto (1) s. m. (salumi) felie f., bucată
877
AppendiciApendice
878
OnomasticaOnomastică
Achille s. m. Achile, AhilAgnese s. f. InesAgostino s. m. AugustinAlessandro s. m. AlexandruAlessandra s. f. AlexandraAmerigo s. m. HenricAndrea s. m. AndreiAndreina s. f. AndreeaAnna s. f. AnaAnnibale s. m. Hanibal Arrigo s. m. HenricBasilio s. m. VasileBruto s. m. BrutusCaio s. m. CaiusCarlo s. m. CarolChiara s. f. ClaraCornelio s. m. CornelCostantino s. m. ConstantinCristo s. m. Hristos, CristosDemetrio s. m. DumitruDionigi s. m. DionisieEbe s. f. HebeEdmondo s. m. EdmundEdoardo s. m. EduardElda s. f. HildaElia s. m. IlieElisa s. f. ElizaEnrico s. m. HenricErasmo s. m. Herasmus Ercole s. m. HerculeErmanno s. m. HermanErminia s. f. HerminiaErode s. m. IrodEttore s. m. HectorFedele s. m. FidelFelice s. m. FelixFilippo s. m. FilipFiorenzo s. m. FlorinFrancesco s. m. FranciscGabriella s. f. GabrielaGerolamo s. m. IeronimGesù s. m. IsusGiacobbe s. m. IacobGiobbe s. m. IovGiona s. m. IonaGiorgio s. m. Gheorghe, George
Giovanna s. f. IoanaGiovanni s. m. IonGiuda s. m. IudaGiuliana s. f. IulianaGiuliano s. m. IulianGiulio s. m. IuliuGiuseppe s. m. IosifGuglielmo s. m. WilhelmInnocente s. m. InocenţiuIsotta s. f. IsoldaLazzaro s. m. Lazăr Maddalena s. f. MagdalenaMaometto s. m. MahomedMarcello s. m. MarcelMargherita s. f. MargaretaMassimiliano s. m. MaximilianMatteo s. m. MateiMichela s. f. MihaelaMichele s. m. MihaiNettuno s. m. NeptunNicola s. m. NicolaeOddone/Ottone s. m. Otto Onofrio s. m. OnofreiOrazio s. m. HoraţiuOrsola s. f. UrsulaOttavio s. m. Octavian Paola s. f. PaulaPaolo s. m. Paul Patrizia s. f. PatriciaPietro s. m. Petru, PetreRachele s. m. RaşelaRemo s. m. RemusRomolo s. m. Romul, RomulusRosa s. f. RozaSimeone s. m. SimionStefania s. f. ŞtefaniaStefano s. m. ŞtefanSusanna s. f. SuzanaTerenzio s. m. Terente, TerenţiuUgo s. m. HugoVenere s. f. VenusVirginio s. m. VirgilVittoria s. f. VictoriaVittorio s. m. VictorZaccaria s. m. ZahariaZaccheo s. m. Zaheu
879
ToponimiaToponimia
Alessandria AlexandriaAlgeri AlgerAlpi Transilvaniche Carpaţii Meridio-naliAngiò AnjouAnversa AnversAssia HessenAugusta AugsburgAmburgo HamburgBaschi (Paesi) Ţara BascilorBasilea Basel, Bâle Bessarabia BassarabiaBerna BernaBetlemme BetlehemBologna BoloniaBrema BremenBrasile BraziliaBucarest BucureştiCarpazi CarpaţiCina ChinaColonia KölnCornovaglia CornwellCostanza ConstanţaDanubio Dunărea Danzica GdanskDardanelli DardaneleDobrugia DobrogeaEgitto EgiptFirenze FlorenţaFrancoforte FrankfurtGerusalemme IerusalimGiamaica JamaicaGiappone JaponiaGiava Java Gibilterra GibraltarGinevra GenevaGiordania Iordania, JordaniaInghilterra AngliaJerevan Erevan La Manica Canalul MâneciiL'Aia HagaL'Avana HavanaLinguadoca LanguedocLione Lyon
Lipsia LeipzigLubecca LübeckLussemburgo LuxemburgMar Caspio Marea CaspicăMar Ionio Marea IonicăMar Mediterraneo Marea MediteranăMar Nero Marea NeagrăMar Tirreno Marea TirenianăMeno MainMessico MexicMoldavia MoldovaMonaco di Baviera MünchenMonaco, principato MonacoMonte Bianco Mont BlancMosca MoscovaNapoli NeapoleNizza NisaNuova Zelanda Noua Zeenlandă Ora AuerPaesi Bassi Ţările de JosParigi ParisPianura Padana Valea PaduluiPo PadPolo Nord/Sud Polul Nord/SudPortogallo PortugaliaReno RinRomania RomâniaSardegna SardiniaSelva Nera Pădurea NeagrăStoccarda StuttgartStoccolma StockholmSvezia SuediaSvizzera ElveţiaTevere Tibru Tolosa ToulouseTropico del Cancro Tropicul Cance-ruluiTropico del Capricorno Tropicul Ca-pricornuluiValacchia Valahia Varsavia VarşoviaVenezia VeneţiaVesuvio VezuviuZurigo Zürich
880
Note storico-geograficheNote istorico-geografice
ROMANIA - ROMÂNIAÈ situata nell’Europa centro-orientale; la sua superficie è di 237500 km2; attual-
mente ha oltre 23000000 di abitanti. La capitale è BUCAREST/BUCUREŞTIL’unità monetaria circolante in Romania è il leu
GeografiaLa Romania confina a est e a nord con la Repubblica di Moldavia e l’Ucraina, a ovestcon Ungheria e Iugoslavia, a sud con la Bulgaria.
La curvatura dei monti Carpazi orientali e meridionali raggruppa all’interno la Tran-silvania con i Monti Apuseni e le regioni Maramureş a nord e Banat a sud-ovest; a suddei Carpazi meridionali fino al Danubio è situata la Valacchia/Valahia (vecchio nomestorico del principato) formata dalle regioni Oltenia e Muntenia; a est dei Carpaziorientali fino al fiume Prut si stende la regione moldava. A est della Muntenia, tra ilDanubio e il Mar Nero ci sono i Monti Măcin e la regione chiamata Dobrugia/Dobro-gea.
La Romania presenta tutte le forme di rilievo: le montagne (nei Carpazi meridionaliil monte Moldoveanu raggiunge i 2543 m di altezza e l’Omul 2655 m), ricche di bo-schi, di giacimenti metalliferi (ancora oggi nei monti Apuseni si estraggono oro e ar-gento); l’altopiano della Transilvania ricco di gas naturali, l’altipiano della Dobrogeache permette la coltura di viti autoctone pregiate; le zone pedemontane grandi produt-trici di frutta, patate, mais e barbabietola da zucchero; le pianure del Danubio e dellaMoldavia (tra i fiumi Siret e Prut), coltivate a grano; il delta del Danubio, oasi di uc-celli migratori e paradiso dei pescatori.
La Romania dispone quindi di risorse agricole; le risorse energetiche (carbone, gas,petrolio) hanno permesso lo sviluppo industriale nei settori dell’estrazione, della mec-canica, petrolchimica e metallurgia; è sviluppato il turismo nelle zone pedemontane(Suceava, Borsec, Reghin, Zizin, Vâlcea), nelle località termali e sul Mar Nero (di in-teresse archeologico Constanţa, ex Tomis, dove venne esiliato il poeta Ovidio, che vimorì nel 18 d.C.).
Il clima è continentale con inverni molto freddi (il termometro scende fino a -20, -30°C) ed estati con temperature elevate (si arriva facilmente fino a circa +38, +40 °C),ma la mancanza di umidità rende sopportabili queste temperature. Nella regione di Ba-nat, zona Herculane, nonché nella zona Baia-Mare in Transilvania esistono oasi di mi-croclima mediterraneo.
Note sulla storia romenaI primi abitanti dell’attuale Romania furono i daci, popolazione agricolo-pastorale diorigine tracica, i cui insediamenti nella regione risalgono al paleolitico. Sottomessi al-la dominazione romana, grazie al processo di acculturazione e di assimilazione diven-nero una popolazione romanizzata. La lingua romena, lingua nazionale dello stato ro-meno, fa parte del gruppo delle lingue neolatine o romanze, lingue che derivanodall’incontro del latino volgare, portato dai romani nei territori conquistati, con le lin-gue locali.
883
note grammaticalinote de gramatică
MORFOLOGIA (morfologia)
IL NOME/IL SOSTANTIVO (substantivul)
L’ARTICOLO (articolul) - l’articolo determinativo (articolul hotărât) - l’articolo indeterminativo (articolul nehotărât) - l’articolo possessivo (articolul posesiv sau genitival) - l’articolo dimostrativo o aggettivale (articolul demonstrativ sau adjectival)
IL PRONOME (pronumele) - il pronome personale (pronumele personal) - il pronome personale di cortesia (pronumele personal de politeţe) - il pronome indefinito (pronumele nehotărât) e l’aggettivo pronominale indefinito (adjectivul
pronominal nehotărât) - il pronome dimostrativo (pronumele demonstrativ) e l’aggettivo pronominale dimostrativo
(adjectivul pronominal demonstrativ)- il pronome possessivo (pronumele posesiv) e l'aggettivo pronominale possessivo (adjectivul pro-
nominal posesiv) - il pronome riflessivo (pronumele reflexiv) - il pronome rafforzativo (pronumele de întărire) e l'aggettivo pronominale rafforzativo (adjecti-
vul pronominal de întărire) - il pronome interrogativo (pronumele interogativ) e l'aggettivo pronominale interrogativo (adjec-
tivul pronominal interogativ)- il pronome relativo (pronumele relativ) e l'aggettivo pronominale relativo (adjectivul pronomi-
nal relativ) - il pronome negativo (pronumele negativ) e l'aggettivo pronominale negativo (adjectivul prono-
minal negativ)
L’AGGETTIVO (adjectivul)
L’AVVERBIO (adverbul) e le locuzioni avverbiali (locuţiunile adverbiale)
IL VERBO (verbul)- le 4 coniugazioni- il verbo ausiliare “a avea” (avere) - il verbo ausiliare “a fi” (essere) - i verbi “a vrea” e “a voi” (volere)- la coniugazione dei verbi - diatesi attiva (diateza activă) - diatesi riflessiva (diateza reflexivă)- coniugazione dei verbi accompagnati dal pronome riflessivo in accusativo (conjugarea verbelor
cu pronumele reflexiv la acuzativ)- la coniugazione dei verbi con il pronome riflessivo al dativo (conjugarea verbelor cu pronumele
reflexiv la dativ - diatesi passiva (diateza pasivă)- verbi impersonali e verbi unipersonali (verbe impersonale e unipersonale)- locuzioni verbali (locuţiunile verbale)
LA PREPOSIZIONE (prepoziţia) e le locuzioni preposizionali (locuţiuni prepoziţionale)
LA CONGIUNZIONE (conjuncţia) e le locuzioni con funzione di congiunzione (locuţiuniconjuncţionale)
L’INTERIEZIONE (interjecţia) e l’ONOMATOPEA (onomatopea)
IL NUMERALE (numeralul)
SINTASSI (sintaxa)
L’ordine delle parole nella proposizione (topica sau ordinea cuvintelor în propoziţie)
884
MORFOLOGIA (morfologie)
IL NOME / IL SOSTANTIVO (substantivul)
Il nome è la categoria grammaticale che definisce oggetti, esseri viventi, piante, stati fisicie psichici, azioni, avvenimenti, relazioni tra soggetti, fenomeni naturali. Il nome si puòflettere e può essere accompagnato da parti determinanti quali l’articolo o l’aggettivo non-ché sostituito da pronomi.
I nomi sono:– comuni, denominano nomi dello stesso tipo: băiat m. (ragazzo), fată f. (ragazza), oraş
n. (città)– propri, denominano oggetti ed esseri viventi che si debbano distinguere dagli altri
dello stesso tipo: Maria, Elena, Bucureşti (Bucarest), România (Romania)
Il nome ha le seguenti categorie grammaticali:a) 3 GENERI: maschile, femminile e neutrob) 2 NUMERI: singolare e pluralec) 5 CASI: Nominativo (N), Genitivo (G), Dativo (D), Accusativo (A), Vocativo (V)
Maschile m. (masculin) singolare/pl. N: băiat/băieţi (ragazzo), bărbat/bărbaţi (ma-schio), copil/copii (bambino), cal/cai (cavallo), pom/pomi (albero), gardian/gardieni (sor-vegliante), stăpân/stăpâni (padrone)Femminile f. (feminin) singolare/pl. N: fată/fete (ragazza), femeie/femei (donna), copilă/copile (bambina), poamă/poame (frutta), uimire/uimiri (meraviglia), puşcă/puşti (fucile),maşină/maşini (macchina)Neutro n. (neutru) singolare/pl. N: corp/corpuri (corpo), sistem/sisteme (sistema), ou/ouă(uovo), scaun/scaune (sedia), animal/animale (animale), car/care (carro), bust/busturi(busto, tronco), tractor/tractoare (trattore)
I nomi comuni e i nomi propri possono essere: – semplici: elev (allievo), pisică (gatto), Maria, Ion (Giovanni), Cluj– complessi: floarea-soarelui (girasole), Târgu-Neamţ, Ştefan cel Mare (Stefano il
Grande)
Nomi difettivi di plurale, solo con forma singolare: secară (segala), var (calce), fasole (fa-gioli), foame (fame), sete (sete), aur (oro), miere (miele)
Nomi difettivi di singolare, solo con forma plurale: tăieţei (tagliatelle), Carpaţi (Carpazi)
Nomi con più forme di plurale di significati diversi:cap pl. capete s. n. testa, la parte superiore del corpo umano e animale
pl. capi s. m. capo, dirigente, principalepl. capuri s. n. (geogr.) punta, estremità
colţ pl. colţuri s. n. angolopl. colţi s. m. zanna, canino
corn solo al sing. s. n. 1 corno, cheratina, materia ossea, tessuto epidermico corneo 2(mus.) corno, strumento a fiatopl. coarne s.n. corno, protuberanza, escrescenza rigida sul capo di Mammiferipl. cornuri s. n. tipo di panino con estremità appuntitesolo al pl. corni s. n. travi di sostegno del tetto di una casa
cot pl. coate, s. n.: gomito, articolazione tra braccio e avambracciopl. coturi, s. n. ansa, meandro, curvapl. coţi s. m. unità di misura uguale alla distanza dal gomito alla punta del medio
911
la ripartizione della quantità. Si forma dal numerale cardinale preceduto dall’avverbiocâte: câte unu/una (uno alla volta), câte doi/două (a due), câte trei ( a tre), câte patru (aquattro)se accompagna un sostantivo si comporta da aggettivo:câte o strofă una strofa alla volta
– il numerale avverbiale (numeralul adverbial) determina verbi o avverbi. Si forma dalnumerale cardinale - o e il sostantivo dată o dată (una volta)- preceduto dalla preposizione de e seguito dal sostantivo ori de două ori (due volte), de trei ori (tre volte), de zece ori (dieci volte)
Ortografia: il numerale avverbiale o dată si scrive sempre con due parole separate. Non sideve confondere con l’avverbio odată che si scrive in unica parola:
el citeşte o dată (numerale avverbiale) lui legge una voltaodată el citea fumos (avverbio) una volta lui leggeva bene
SINTASSI (sintaxa)
Come in italiano, nella lingua romena l’ordine delle parole nella proposizione (topicasau ordinea cuvintelor în propoziţie) in base alla loro funzione sintattica non è imposto daregole fisse. Normalmente, conformemente al pensiero logico nell’esposizione dei fatti siconsidera la dipendenza che esiste tra le differenti parti morfologiche e la sintassi per darealle parole una disposizione logica, tenendo però conto anche del significato del messag-gio che si vuole trasmettere, secondo le funzioni che le parole svolgono nel contesto, uti-lizzando determinate relazioni sintattiche.
1 sosirea primãverii aduce mare bucurie l’arrivo della primavera porta grande gioia2 a primăverii sosire mare bucurie aduce l’arrivo della primavera grande gioia porta3 mare bucurie aduce sosirea primãverii grande gioia porta l’arrivo della primavera4 aduce mare bucurie sosirea primãverii porta grande gioia l’arrivo della primavera
Nel primo esempio, con l’ordine nella proposizione più comune, si sottolinea il soggetto(soggetto + attributo + predicato + complemento diretto), nel secondo esempio (attributo+ soggetto + complemento + predicato), la posizione del predicato all’ultimo posto nellaproposizione dà un effetto stilistico speciale, di versificazione. Anche nel terzo esempiodove l’accento si mette sul complemento diretto (complemento diretto + predicato + sog-getto + attributo) si trasmette l’effetto di aumentata carica del complemento. Nel terzoesempio l’azione si sottolinea tramite il posizionamento del predicato al primo posto e siottiene proprio questo speciale effetto dell’aspetto stilistico.
copertina dizionario di romeno Al pubblico 30,60• • •L. 59 250
DIZ ROMENO*HANACHIUC
IS BN 88 - 08 - 0 7763 - 2
9 788808 077639 5 6 7 8 9 0 1 2 3 (10L)
DIZIONARIOROMENO
ilDIZIO
NAR
IORO
MENO
il
DIZIONARIOROMENO ITALIANOITALIANO ROMENO
DIZ
ION
AR
IOR
OM
EN
O ITA
LIAN
OITA
LIAN
O R
OM
EN
O
di Gabriela Hanachiuc Poptean
il Dizionario Romeno Romeno-Italiano Italiano-Romeno di Gabriela Hanachiuc Poptean
Per comprendere la notevole differenza fra l’Italiano e il Romeno, nonostante siano entrambe lingue neolatine, bisogna considerare che il Romeno non ha avuto le influenze lessicali delle lingue romanze occidentali e ha subìto forti influssi da parte delle lingue slave (es. obraz, faccia), dell’Ungherese (oras, città), del Turco (baltag, scure) e dell’Albanese (bucurie, gioia). Il Dizionario Romeno di Gabriela Hanachiuc Poptean contiene le parole della vita quotidiana, dell’uso letterario, gli arcaismi di più ristretta circolazione ma anche i neologismi più recenti legati allo sviluppo tecnologico ed economico. È stato redatto secondo le regole stabilite dall’Accademia della Romania. Offre a studenti e cultori della lingua uno strumento efficace per comprendere le realtà linguistiche romena e italiana.
Sezione Romeno-Italiano • oltre 22 000 voci • oltre 19 000 accezioni • oltre 3000 locuzioni
Sezione Italiano-Romeno • oltre 16 000 voci • oltre 15 000 accezioni • oltre 2000 locuzioni
Il dizionario è arricchito da una rapida guida all’uso che permette a chi consulta di orientarsi facilmente nell’opera, da utili appendici relative ai nomi propri, ai nomi geografici e alle date significative della storia romena, e da una sintetica grammatica che individua i punti salienti della struttura della lingua romena.
,
top related