eroiin um or niciodatĂ -...
Post on 20-Aug-2021
3 Views
Preview:
TRANSCRIPT
EROII NU MOR NICIODATĂ
Rotunjind în ţe lesu l unor o înduri d e ja rostite sau scrise, H arul D umnc.zeiesc s-a pogoTÎz p rin tre noi. La s fin tu l parastas Oficiat ieri, la C im itiru l eroilor, au pa rticipat îna lt Prea S finţitul Arhiepiscop Tcofil H erineanu, A rh iep iscopu l C lu ju lu i, Vadului şi Feleacului, T ertu lian Langa, Vicarul general a l D iecezei R om âne U nite de C luj—G herla, în so ţit d e consilierii diecezani,-dom nul A d ria n M oţiu , m in is tru secretar de sta t — d in partea G uvernu lu i României- A u m a i lua t parte la procesiune un. sobor d e preo ţi ortodocşi, profesorii Sem inaru lu i teologic d in C lu j şi corul acestuia .'>' D in partea o fic ia lită ţilo r lo cale au participat d om n ii dr. O ctavian C. Bwracu, preşed in tele C.P.U N- C lu j, îm preună cu colaboratorii, conf. dr. A le x a n dru Şerban, p rim a ru l m un ic ip iu lu i, ş i Traian Ranga, .prim arul ju d e ţu lu i C luj. La m orm in te le eroilor au fo s t depuse coroane de flo ri d in partea G uvernu lu i, a
'-'■prfmSrM ; s h lr îp M u l şl ju d e ţu lu i p recum şi, ->sth pa r’ea unor in s titu ţii clujene.
în fa ţa durerii şi a acestu i u ltim hotar 'al tu tu ror lucru rilo r ,'sen tim en tu l că om ul •nu e fUcit pulbere ş i um bră şi că m oartea n ti-i decît tr iu m fu l sp ir itu lu i asupra .m a terie i-a d even it copleşitor. Să fie lu m ină! cer m artirii C lu ju lu i, to t a stfe l precum flacăra n u -se lasă înăbuşită , precum aerul nu poate f i vă tă m a t de lov ituri, p r e - : cum sufletul nu poate f i prins sau încă-
. tuşat. . /La 100 de zile de la R evoluţia rom ână, ■
sp iritu l rătăcitor p lu tin d in derivă de la u n ţă rm la a ltu l în căutarea clipei, supus m işcării d in veşnicie in veşn icie , e uh nean t fa ţă de in fin it, un to t fa ţă de neant.
. F u rtu n ă însă, iată, n -a dezrădăcinat 'iarba ci num a i arborii cei îna lţi, ream in tind ceva la care încetasem de m u lt a m ai gindi: că nu s în tem decît trestii g înd i- toare în acest ungher al un iversu lu i, d in - care eroii unu i decem brie însîngerat au p ier it pen tru a ne ridica în lum ină.Ş i-n ttiu l strigă t aV L ibertă ţii a fo s t precum în tiiu l ţipă t al p runculu i ce trăieşte m iracolu l naşterii.
E-o nouă, neasem uită ş i unică prim ăvară. Şoapta eroilor noştri tineri, p lecaţi in
lum ea din care v in e fmS.ţf via ta , îa Zeu!care nil prim eşte pe cel care v in e cu m îin i p line, ci cu m îin i curate, se-aude to t . m ai desluşit: „Sufletu l su p rem este m arele nostru stăpîn, cel ce p u n e în m işcare to t ceea ce ezistă : el e stăp înu l feric irii absolute, e lum ină, e n e p i e r i t o r l a t ă de ce
rev in acum , nechcm aiS dar aştep ta te tn* delung, cele cîteva a tit de pline şi m eşteşugite cuv in te : „Şi s-au aprins, de-a latul ţării m it / D e lum inări j i de făclii, / Ca la u n Paşte .’ şi o în v ie r e " . . . E înv ierea neam u lu i rom ânesc.
Michnela BOCU
ZIAR INDEPENDENT EXPRESIE A OPINIEI
PUBLICE DIN JUDEŢUL CLUJ
ANUL II, NR. 85 DUMINICA
1 APRILIE 1990
4 PAGINI SO BANI
100 de zile de nemurire a eroilorBucureşti, 31 m artie 1990, ora 12. P e Dealul Mitropoliei
clopotele au bătu t clipa prim elor 100 de zile de. nem urire a eroilor Revoluţiei rom âne din decembrie.
Astăzi, la amiază, s-au ţinu t slu jbe de parastas şi_ec- tenie in toate locurile d in Capitala ţării unde au căzut in'Revoluţie femei, bărbaţi, copii. Comemorarea m artirilor a început la P atria rh ie cu un Te Deum, slu jbă de mulţumire lui Dumnezeu. In m em oria celor căzuţi în decembrie au aprins lum inări şi au asista t la slu jbă domnii Ion lliescu, preşedintele C.P.U.N., Cazim ir lonescu, vicepreşedinte al G.P.U.N., Petre' Roman, prim -m inistru al guvernului, Gelu Voican-Voiculescu, viceprim-ministru, Nicolae Stoicescu, m inistrul cultelor, Dan M arţian, se- ■ cretar. al G.P.U.N., alte persoane oficiale.
De la Patriarhie, domnul Ion lliescu s-a oprit la Ginii- , tirul Eroilor Tineri. O gardă m ilitară a prezentat onorul. A fost intonat Im nul de s ta t al'R om âniei.
L a monumentul a fla t în C im itirul Eroilor Tineri au fost'depuse coroane de flori şi s-a ţin u t o slujbă la .care au participat citeva sute de oameni, ce au aprins lum inări în memoria tinerilor eroi a i revoluţiei din decembrie. . De aici,* domnul- Ion; lliescu s-a în d rep ta t către. ■Je-. leviziunea Română Liberă. „ î.
Procesiunea de comemorare a 100 de zile de Ia Revolu- ţia din Decembrie s-a încheiat la Televiziunea Română
-Liberă. O. gardă m ilita ră . a prezentat onorul. A fost intonat Im nul Se s ta t al României. i ■ * -
La Troiţa d in 'B îrsana — M aramureş, aşezată în curtea televiziunii, spre: veşnica pom enire a eroilor ce au apăra t cu trupurile lor această clădire, au fost depuse coroane de flori şi s-a ţinu t o slujbă parastas.
La acest; em oţionant moment de cinstire a memoriei martirilor Revoluţiei din Decembrie au fost . prezenţi domnii Ion lliescu, preşedintele C.P.U.N., Cazim ir Iones- cu, vicepreşedinte al C.P.U.N., P etre Roman, prim-ministru al guvernului, Gelu Voican-Voiculescu, viceprim- ministru, a lte-persoane oficiale, precum şi sute de cetăţeni a i Capitalei. -
Dumnezeu să-i ierte pe eroii R evoluţiei românei
Punîridu-se a tît de acu t problema democraţiei, în ţelegem pe zi ce .trece că
- ea se învaţă cel mai bine- prin dialog. Dialogul cu . cei mai în vîrstă, dialo
gul cu tinerii, dialogul cu specialiştii, • dialogul politic. -dialogul economic, dialogul cultural, dialogul cu străinii la fel ca şi - m ulte alte dialoguri care. există sau se pot iniţia hu sîn t altceva decît forme prin Care ne arătăm disponibilitatea de a asi-
, mila, de a fi receptivi, d£ a fi elastici în situaţii critice, în fine, de a „fi capabili de autodepăşire. Pentru democraţie, dialogul este esenţial tocmai - prin faptul că-face posibil schimbul d e opinii, de _ idei, de experienţă, şi,
„im plicit, perm ite .o mai bună cunoaştere a 'p a r te nerilor de discuţie. El c h ia r ' favorizează, y prin cunoaşterea c e lu i la l t , 'c u noaşterea de sine. El esteresortul nostru de evoluţie. . de progres. P rin dimensiunile sale, noi ne dăm în tr-un fel mai p re cis seama de propria noastră măsură, de propria noastră deschidere la lume. -
Pe de altă parte, ' cu toţii ştim bine câ în teorie -lucrurile sînt limpezi. In practică, însă, întotdeauna e m ai greu. Dacă nimeni nu neagă, teoretic, im portanţa dialogului pen-
; tril democraţie, trebuie . şă recunoaştem .că ,' în
practică — pentru situa- ; ţia noastră postrevoluţio
nară —, dialogul, a fntîr- ziat, ia r în problema naţională el a întirziat m ult prea m u lt Evenimentele de la Tîrgu M ureş , ne-au a ră ta t/ de altfel, dimensiunile ■ şi p re ţu l acestei întîrzieri, cu toate că, se pare, avertism en-
în care se practică dialogul, m odalităţile în care el este organizat, atm osfera în care el este purtat, acestea înţelese ca elemente de care ' depinde mai m ult sau m ai puţin şi rezultatul dialogului. Un exem plu 'concret îl avem — în 'c e priveşte chiar -problem a m inori-
, tă ţii m aghiare — în dialogul p u rta t la Budapesta
DIALOGUL — intre teorie şi practică
tele au' . fost lansate - la - timp, aceasţa tocmai pentru ca părţile să se aşeze la masa de;dialog. Nu a., ■fost?--să 'f ie aşa, şi V am plătit scump: cu vieţi o - L meneşti, cu sute de răniţi, cu m ari pagube în econom ia naţională, cu scăderi în prestigiul nostru pe plan internaţional. O în văţătură am tras, totuşi, chiar şi în ceasul a l doisprezecelea — să nu m ai am înăm dialogul.. P en tru că, vedem bine, dem ocraţia nu avansează . decît prin practica dialogului. Şi, în tr-un anum it sens, ea este chiar această practică.. Totodată constatăm că _nu lipsit de im portanţă “se -dovedeşte a fi cadrul
d e ' intelectuali rom âni şl m aghiari pe tema, ce se a ra tă p rea uşor inflama--
:' bilă, a reconcilierii istorice.» Intenţiile , _■ sîntem
: siguri, au - fost d in tre cele mai bune, evident, în primul rînd din partea A-
. genţiei de presă von F e - ,- renezy diii Munchen, ca
re a avu t iniţiativa şi a acordat sprijinul' finari-
> ciar necesar in acest sens. Dar să nu ne am ăgim că acest sprijin — fără îndoială generos şi nobil în sine -— este şi gratuit. El nu doar că încearcă să ■ deschidă apetitul la dia-
- log pentru partea m a- ghiarJL, dar şi orientează dezbaterile cam to t în a- ceeaşi direcţie.- Nu e nimic - g rav în asta. Dim
potrivă, e chiar firesc să fie aşa. D ar se. ridică totuşi în trebarea: putea, oare, în aceste condiţii, partea rom ână şă d ialogheze corect, fărfi a lt sprijin decît propriile forţe intelectuale? Pentru că ştim , poziţia într-un dialog nu este deloc un factor neglijabiL Şi aceas-
' ta se vede bine in Comunicatul- dat publicităţii unde, d in ' chiar punctul, de pornire, problema de-
: mocraţiei este legată priorita r, de aceea a mino-
: rită ţilo r, chiar dacă sînt date ş i asigurări formale privind graniţele în- E u -; ropa, controlul autenticităţii informaţiilor, înlăturarea prejudecăţilor ş.a. Era, pentru aceasta, ne-
■ voie de un dialog special la Budapesta? Desigur,
- dialogul se vă relua în acest an la Bucureşti Oare,'
. tot sub acelaşi patronaj? Nu era oare mai bine ca dialogul să pornească din Ardeal, tocmai pentru a putea circumscrie mai bine dimensiunile lui sociale, economice, politice şi culturale? Nu era mai
- . bine oare - ca in iţia tiva , şisprijinul financiar să v in i de la noi şi nu de aiurea? Pentru că, să fim serioşi, .problemele noastre trebuie \ rezolvate în primul rînfl de cei care vor suporta şi soluţiile pe care ele le vor primi.
I. Maxim DANCIU
r ’ ' '
v ' ':'s
w a * * - A
Troiţa adăpostind statuia din lemn a (ui Pintea Viteazul — ridicata în in- cmta roînăîtirii de Io Rohio Foto: N. PETCU
PRIMĂRIA JUDEŢULUI CLUJ
A N U N J A :In ziua de 28 m artie 1990, la sediul
Tribunalului judeţean Cluj, p rin grija domnului preşedinte al Tribunalului, Teodor Petru?, tn tem eiul prevederilor art. 31, alin. 2 din Decretul-Legc nr. 92/ 1990, s-a procedat la tragerea la sorţi a celor 3 judecători care ,fac parte din Biroul clcctoral de circum scripţie al ju deţului Cluj.
In urm a tragerii ia sorti au fost desemnaţi urm ătorii judecători: POP F. IOAN. DELEANU VALENTINA, TU- ROS IULIU.. Cei desemnat! au ales ca preşedinte al Biroului electoral de circum scripţie al judeţului C luj pe dom nul Judecător POP F. IOAN, vicepreşedinte al T ribunalului judeţean Cluj.
Biroul clectoial do circum scripţie are stabilit sediul In localul P rim ăriei judeţului Cluj, strada M oţilor ■ 1—3, cam era 53 n şl b, telefon 1-60-30, in terior 116.
A p e l
în m unicipiul Cluj, ’ Ia fel ca în întreaga noastră ţară , nenum ărate Monum ente istorice, plăci comemorative, opere de cultu ră şi a rtă atestă, deopotrivă, ero ism u l poporului rom ân şi vocaţia lui culturală .
Toţi cetăţenii avem datoria do conştiin ţă de a păstra cu cea mai m are grijă aceste opere valoroase, m ărturii nem uritoare ale geniului celor ce au străju it dem nitatea şi fiinţa neamului nostru. '
De aceea, facem un apel insistent la toţi oam enii de bună credinţă de a preveni orice încercări de profanare a monum entelor şi locurilor istorice. Să dăm acestora respectul cuvenit, să nu se expună în apropierea lor, sau in zona dc protecţie, nici un fel de materiale cu caracter electoral sau de altă natură.
P unînd pe prim ul plan datoria morală de a proteja monumentele Istorice, hienţionăm că în această direcţie avem obligaţii precise, rezultate din Legea nr. 63/1974 şi Legea nr. 32/1968., care au rămas in vigoare şi care stipulează atit in* datoririle cetăţenilor, cît şi modul de stab ilire şi sancţionare a contravenienţilor.
Goneral-colonel Paul CHELER, com andantul Garnizoanei Cluj
ADEVARUL - ÎN LIBERTATE ■7 PAGINA 2
SĂNĂTATEA PUBLICĂ — o problemăde stat
• Interviu cu doamna dr. Mariana VLAD, şefa colectivului de igiena alimentaţiei din cadrul Institutului de igienă şi sănâtate publică Cluj •
— Sănătatea ne-a fost a fost retras de pe piaţă.ne-aconfiscată prin impunerea Unei „alimentaţii iraţionale" pe plan naţional. în tre primele legi şi decrete abrogate de F.S.N., a fost şi Ilotărirea IYI.A.N. nr. 5 din 20 iunie 1984, prin care fusese legiferat „Programul de alimentaţie ştiinţifică a populaţiei". Din păcate, urmările dezastruoase ale acestui program- nu pot- fi abrogate de nici o instanţă. ~ Prin cercetări experimentale ' au fost puse in evidenţă în cadrul colectivului de igiena aii*
, — Ce alte produse nu aţi avizat sanitar, deşi c- xista o adevărată fu rie de a găsi noi m aterii prim e şi noi reţete, în alim entaţia, publică şi industria alim entară?
.— Se încerca introducerea făinei alim entare de- soia, obţiriută din şrotul fu ra jer de soia, în prepara-
. tole de carne, lapte şi produse de panificaţie. Această ,făină.,- HU corespunde
• normelor : d in-punct de v e -; dere microbiologic şi chimic, fiind contam inată cu
mentaţiei modificările bio- streptococ aureu hemolitic, chimice şi morfologice ca- :■ Enţerobacter, drojdii şire apar la animalele ' de experienţă supuse unei diete cu u le i de rapiţă, cu cafea în amestec etc. Vă rugăm să ne vorbiţi despre acestea. .. ş, . • >: — Trebuie precizat că
lileiul de. rapiţă a fost comercializat deşi nu a fost avizat sanitar de Ministerul, Sănătăţii. Noi am a- rătai că uleiul de rapiţă, prin constituentul şău, aci- dul^erucic, produce leziuni hepatice şi renale, precum şi m odificări morfologice la nivelul glandei itiroide, de hipofuncţie tiroidiană. In urm a insistenţelor colectivului nostru la Ministerul Sănătăţii,/ la Inspectoratul General ,de Stat, la Centrala uleiurilor, în vara anului' 1989, .acest ulei
mucegaiuri, cu m etale erele tPb şl Cuj.,, M inisterul Sănătăţii a
aviz'ât, totuşi, unele produse- ciudatc, dacă nu chiar/dăunătoarc: m argarina* cătină, uleiul de cătină,* ^,cr<snvurşti de oaie, lebăf^din1 peşte. S-au avi-
' zat experim entările pentru membrane textile la- preparatele din carne (urma să mîncăm salam în pînză Tricord şi Canafas). S-d renunţat la accste produse care au toate avizările ne-' cesarc?
— 'M ulte din ultim ele; produse avizate nu au fost lansate, pe p ia ţă şi există un consens general de â reveni la produse ■ cu lin a re . tradiţionale.
REZULTATELE LA CONCURSURILE l DE GEOGRAFIE Şl CHIMIE,
FAZA JUDEŢEANĂ, EDIŢIA 1 9 9 0 GEOGRAFIE - ̂ -
CLASÂ A VIII-A; premiul-1 — Gornea Coşn»ina,~Şcoa-; la nr. I Gluj; premiul II — Lobonea Ioana, Şcoala nr. 23 Cluj şi Posta Ecaterina, Şcoala nr. 29 Cluj; premiul III — Cioban Paul, Şcoala nr. 17 Cluj.
CLASA A IX-A: premiul I — Moţ Maria, Liceul de filologie-istorie Cluj. '
GLASA A X-A: premiul I — Oşan .Virgil;,.Liceul „Andrei Mureşanu" Dej; premiul II — Sîrbu Ana Maria, Liceul industrial „Mihai Viteazu" Turda.
CLASA A XI-A: prem iul I — Tuduce Gabriela, Liceul sanitar Cluj.
CLASA A XII-A: premiul I — A rnbruş. Agneta Gabriela, Liceul industrial nr. 1 Turda; premiul II — Badea Angela, Liceul economic Cluj; premiul III — Ţibre Emilia, Liceul industrial „Emil Racoviţă" Cluj.CHIMIE. GLASA A VIII-A; premiul I — Achimaş Patric iu ,. Li
ceul industrial „Emil Racoviţă" Cluj, Popescu Dan; L i-' « iu l de ştiinţe ale naturii Cluj şi Bukki Zoltan, Şcoala nr. 15 Gluj; premiul II — Radu Mihriea Dan, Liceul de ştiinţe ale naturii,;Chiş Adriana, Şcoala nr. 17 C luj; pre-, m iu l I I I — Marian Bogdan, Liceul de ştiinţe ale naturii Cluj, Cîrdei'Luise, Şcoala nr. 2 Cluj şi Mircea Anca, Liceul de ştiinţe ale naturii Cluj. , _
GLASA A IX-A: premiul II — Druţu Ioana, Liceul „Avram Iancu* Cluj şi Silaghi Dumitrescu Radu, Liceul materna tică-fizică nr. 1 Cluj; premiul III — Dîlc Florin, Liceul, do ştiinţe ale naturii Gluj.' CLASA A X-A: premiul I — Călugăru Dan, Liceul. „E-_;
mii Racoviţă" Cluj; prem iul II — Giobotă Nicoleta, Liceul matematică-fizică nr. 1 Cluj şi Grigorescu Sido Anca, Liceul „George' Goşbuc" C luj; premiul III — Bara Corina. Liceul „Emil Racoviţă" Gluj. şi Opriş Ioana, Liceul „Emil Racoviţă" Cluj, •
CLASA A XI-A: premiul II — M arin Horea, Liceul «Emil Racoviţă" Gluj.
CLASA A XII-A: premiul II — Chira Romeo Ioan, Liceul „Emil Racoviţă" Cluj; premiul III — Plăian Alexandrina, Liceul de ştiinţe ale naturii Gluj
; '
* i t t -J ' « •>
Desen: Aurel LONCA
— Revenirea la vechilc re ţe te echivalează cu o g a - . ran ţie p e n tm , sănăta te? .
■— Nu integral. Limitele maxime admise de peşti cide, de ; m etale . grele (Pb, Cd, Zn, Cu, Fe, Cr, Se), de aditivi alim entari (nitţiţi, n itraţi, coloranţi), în . produsele alim entare sînt fixate p rin Ordinul MS 184/1972, cînd poluarea mediului am biant şi chimizarea agriculturii nu erau a tît de intense. Actele norm ative trebuie reactualizate, m ulte STAS-uri din industria alim entară sînt incomplete, trebuie, revizuite
. concentraţiile maxime admise şi m enţionate şi alte
• substanţe care contaminează produsele alimentare.
— Aţi avut ca temă de cercetare corelarea unor indicatori a i stării, de sănăta te cu structura raţiei alim entare în unităţi de o- lim entaţie colectivă , (cantine muncitoreşti, creşe. cămine). Ce date ăţi obţinu t în oraşul Cluj?-
— Raţiile dezechilibrate cantitativ şl calitativ generează dezechilibre , metabolice care duc în timp la instalarea unor boli. La Leagănul - de copii din Cluj, 92 lai sută diri copiii în tre 0—-1 an prezintă ane- inii nutriţionale ' severe.,,
; d .m .
P R E C I Z A R iînţ^rvenţia colegilor noş
tri Irsai Zsolt ■ şi Tudor Vreme la emisiunea „Gau- deamus“--din - vinerea trecută, cînd s-au .grăbit în m od'nejustificat să anunţe
' schimbarea numelui unei prestigioase . şcoli superi-
.. oare de învăţăm înt artistic românesc, nu a trecut neobservată. în ziarul „Ade-
:vărul în’libertate11 din Cluj îri data de 28 m artie 1990, se pune; întrebarea dacă studenţii’ şi dascălii acestei şcoli găsesc că este nevrednic cai humele acestui m are pictor al românilor care este lori Andreescu să
, sţea pe frontispiciul a c e s - . tei instituţii. Şi ne întrebăm şi hoi,; .o m are parte a 'studenţilor - care au aflat desp're’ această , schimbare cu ocazia „acelei emisiuni. Opinia noastră, a' Sindicatului lib e r . studenţesc din cadrul Institutului de arte plastice „Ion ' Andreescu0, exprim ată răspicat, este că nu acceptăm această schim- bare, păstrarea numelui lui Ion Andreescu în denumirea Institutului nostru ne- putînd avea nici o altă alternativă.Sindicatul..liber.; al .studenţilo r.d in Institutul deTArtc Plastice ,.Ion Andreescu*'
INDUSTRIA MICĂ, MICII MESERIAŞI Şl PRIVATIZAREA (I). Privind privatizarea în cadrul micii in
dustrii, a m icilo r meseriaşi, se a ş te a p tă / ca prin instaurarea ei să-se ajungă la o , mai bună ocupare a forţei de muncă exis- . tente, la o mai inare stim ulare a liberei iniţiative, a liberei concurenţe, a promovării valorilor. ;
In pfezent, activităţile în domeniul privatizat prevăzute în Decretul-Lege 54 din 8 m artie 1990 sîn t de două categorii:., m -... dustria mică, respectiv micile întreprinderi eu p înă la 20 de angajaţi, şi asociaţiile lucrative cu pină la 10 membri şi. a doua categorie, asociaţiile familiale şi persoanele independente. i * j-
Prezentăm ' în continuare o p a rte clin form alităţile de îndeplinit pentru intrarea în legalitate a acestor activităţi:
— Depunerea unei cereri la Biroul pentru industria mică şi mici meseriaşi (care funcţionează la- .Prim ăria judeţului) ;înso- ţită de actele de atestare în meseria solicitată. Acestea’ vor fi exam inate de. Birou . •pentru a corespunde legislaţiei-în .vigoare, urm înd a fi apoi1 Aprobate de prim ăria judeţului. .’ ••••■ . .- ■'
In funcţie de felul activităţii şi dimensiunile acesteia, dosarul solicitanţilor va cuprindei avizul P.S.I., dat de .Comanda- mentul pompierilor, acordul Direcţiei de
' arhitectură din cadrul Prim ăriei judeţene, \ avizul sanitar da t de M inisterul Sănătăţii - prin inspectoratele sanitare teritoriale, aviz metrologic da t de I.G.S.M.C. pentru laboratoare şi ateliere metrologice, acordul G.I.G.G.L. pentru alim entare cu apă şi ' canalizare, pentru aprovizionare cu combustibili pentru termoficare, inclusiv acordul M ihisterului Petrolului ' p r in .
,‘PECQ, .-avizul LD.E.. pentru alimentare cu energip electrică, acordul Ministerului •Poştelof-şi -Telecomunicaţiilor, acord pen- ■ tru trafic C-RR. Aceste acorduri se solicită n u m ai, în cazul utilizării unor lucrări , cu specificiţlf.respectiv, acorduri ce Sje_ pot , obţine pe plan local, al judeţului respectiv.
— Activităţile privatizate din prim a ca- _ tegorie vor trebui sâ aibă şi avizul- Comisiei, naţionale pentru industrie mică şi servicii;; Bucureşti, str. Ministerului nr.-,, 2—4, telefon 15-02-00, interior 894, 956.
— Activităţile privatizate din ambele categorii; care doresc a realiza contracte şi cu parteneri străini vor trebui să aibă şi ; acordiilţM inisterului Comerţului Exterior..
date privindoblinerea personalităţii juridice şi-.siste- m ul de impozite, ne-ain adresat d-lui director ec. Cimpoiu de la .Direcţia finan- , ciară -judeţeană. „Din discuţia avută am/- consemnat urm ătoarele: . ' . : “ ' ; ' D-le director, vă rugănai s ă ' ne pre- • zentaţi o scurtă sinteză asupra problemelor ce revin instituţiei dv privind activitatea în domeniul p r iv a t iz a t , : : ■
‘ —• în treprinderile m ic i' şi asociaţiile cu scop lucrativ vor desfăşura ac tiv itatea, pe bază de bilanţ şi dare de seamă .trimes-
triale şi anuale, ce- se yor depune la Direcţia financiară judeţeană Gluj, serviciul
-'impozite, taxe şi alte venituri de la per- . soanele |urid ice. După aprobarea dosaru- ; lui de către .Prim ăria judeţulu i Cluj, soli- , citanţii se vor adresa Direcţiei financiare ; judeţene, P iaţa Victoriei 19, etaju l 2, cam era . 102/ pentru com pletarea unor form ulare şi înregistrarea în registrul de. evidenţă, pririiind prin - aceasta personalitate , juridică. . - A ctivităţile din a doua catego- * rie, privind asociaţiile fam iliale şi persoa- nele fizice, 'după aprobarea dosarelor la
. P rim ăria judeţeană, se vor adresa pentru com pletarea unor formulare- la D irecţia ' financiară jude ţeanâ.' La cererea fo rm u - . la tă pot; prim i i personalitate, j u r i d i c ă . . .,;t
— Ce . avantaje , prezintă obţinerea per- . sonalităţii juridice?. Ge impozite sîrit pre-' văzute- pen tru : sectorul privatizat? s,
— P r in .obţinerea personalităţii juridice se poate deschide'cont l a C.E.C. şi la ori- - ce,bancă.: IfnpP2!ta rea ' se va face după .
- declaraţia de inipunere. . Pentru, activită - ̂ţile din pririia categorie, impozitele se vor aplica pe, baza i cotelor din tab. I; al Decretului . 54 din .1990. -. P en tru un beneficiu declarat anuiil p înă la 50.000: le i: se aplică : scutiri de taxe. Impozitul poate merge p înă la m axînm ra 50 la sută, Jn cazul în care- beneficiul anual depăşeşte 420.000 lei âriual. .Pent^u aetivităţile din a doua ca-, tegorie, impozitele', se vor aplica conform tab. II, a l Decretului 54 din 1990. Pentru uri beneficiu declarat anual p înă la 10.000 lei, n u .se aplică taxe şi impozite. Inopo- zitele ajung-pînă la/m aSim um 40 la sută din- totalul cîştigului pentru venituri anuale. de . Ia 68.700 lei în . sus. <; Pentru am-
. b e le , categorii de activităţi, în primul an • de activitate se vor. aplica scutiri de 30, la .. sytă din ' cuantum ul de impozite calculat, .
jînţelegîndu-se prin aceasta 12 luni. efective din mom entul oficializării ; activită- .
( ^— D -le , director, yă rugăm să ne preci
zaţi modul în care-se p revede 'a se ,ex er- ' cita controlul - de “Către Direcţia financiară judeţeană; .• . :' — Toate activităţile se vor verifică prin organele financiare ale Direcţiei, Adrai-
. n istraţia financiară şi serviciile financiare. . La priniele două ' activităţi evidenţa r : se va ţine ca şi la u n ită ţile ■ economice, - prin plan de conturi şi evidenţă contabilă. _ La celelalte două activităţi se menţin e-, videnţele ; prevăzute în instrucţiunile Ministerului ‘Finanţelor .2228 d in ; 1 iulie '1955
•pe bază de registre şi (sau) bonuri de co- • mândă. > . r
Vom reveni cu a lte articole pe- această- temă,- pentru . o mai bună cunoaştere a problemelor. Lâ ora inter'viului, fie din -, cauza., necunoaşterii/, fie din cauza. u n u i; lan ţ încă prea, lung şi :birocratic,.se:înre-.. gistrase -un singur tcaz^ finalizat slegaUiun': pantofar., l .
Ing. A drian COT.DEA, ..FORUMUL CETĂŢENESC CLUJ
, CRIMĂ LA PALATUL JUSTIŢIEI
Vă propunem: o combina- i , ran ţă mai bagă - cuţitul şi *ţie:; fostul so ţ a l cuncubir.' îri torace. Mai are rost săn e i . . Pacă vă place,, ascul- vă spun că .victima încătaţi mai departe: Vine el ri-a murit?: O ri, e .m a i im-şi ea* (cuncubinul şi cun-i portant că toţi, trei: cuncu-cubina).:la tribunal, vine şi bina' cuncubinul şl fostulfostul soţ, să se socotească; soţ' (âm înţeles că v-a p lă -’ 'ce şi cum vîri"f,,cestîimea“ cut!) au ■ fost condamnaţicu doi'- copii m inori (cun- Fiecare ■ avînd „felia“ lu i -cubina mai ;are doi), fosţul de activitate? . .soţ Liviu P re jâ scoate u n , Oricum; -vă . vor» "ţine - la ;c u ţ i t . ş i : . . -dă-L 'E xact, în . .„ curent. ' • .fiîtul cuncubinului Takâcs .Alexandru. Pentru sigu- ■ - Radu VIDA
I ‘* ’ *
„PRINTEMPS DE LA LIBERTE”In organizarea Secretariatului de Stat pentru reiaţii
culturale din Franţa, M inisterului Culturii d in România, Uniunii teatrale din România, serviciul cultural al Ambasadei Franţei la Bucureşti şi Teatrului National Cluj se va desfăşura turneul extraordinar de teatru PRINTEMPS DE LA LIBERTE Cu acest prilej, spectatorii clujeni se vor'întîlni cu creaţii scenice susţinute de nume de prestigiu ale teatrului francez, cum sînt: G<5rard Desarthe, Massimo Schustcr, Raymond Cousse, II(5Icine Delavault şi compatriotul nostru Virgil Tănase. •
Turneul de lă Cluj se va desfăşura în perioada 8—16 aprilie, după următorul program: in sala Teatrului Naţional: duminică 8 şi luni, 9 aprilie — MELODIE VARSOVIANA, în regia lui Virgil Tănasc; 11, 12, 13 aprilie — JEAN JACQUES ROUSSEAU, în regia Iui Jean Jourdheuil; CATASTROFA de Samucl Betkctt (premieră mondială), în regia lui Virgil Tă- riasc; 16 aprilie — STRATEGIE PENTRU DOUA JAMBOANE de Raymond Cousse, in regia şi in terpretarea autorului. In sala Teatrului Maghiar: m arţi, 10 aprilie — REPUBLICANA, în interpretarea marii actriţe Ilclcne Delavault, acompaniază Joff Cohcn. In sala Teatrului de păpuşi: 13, I I aprilie: UBU REGE de Alfred Jarry , in regia lui Massimo Schustcr. Cu ocazia turneului, oaspeţii francezi vor dona teatrelor în care joacă aparatură şî utilaje specifice.
TOATE DRUMURILE DUO LA TEATRU?
AGENDANAVA LUI YANG (9; i i ; 13; 15; 17; 19) — 23 August . • INAMICUL PUBLIC NR I (11; 13; 15; 17; 19) • GLUMA (9) — Timpuri noi • ÎNTlM PLARILE LUI BOM (11; 15; 17;' 19) — Steaua roşie.
Programul filmelor dc luni-
• FIUL CĂPITANULUI' Bl,OOD (9; 11;-13; 15; 17; 19) — Republica • MR. MAJESTYK (9; 11; 13; 15: 17; 19); CEL CARE NU REGRETA (12; 14; 16; 18) • DESENE ANIMATE (10) — Dacia • PENTRU UN PUMN DE . . . CEAPA. (9; l i ; 13: 15; 17; 19); ÎM PĂ CAREA (13; 14; 16; 18) • DESENE . ANIM ATE — Pachct nr. 3 (10) — M ă r ă ş t i• LANŢUL AMINTIRILOR, seriile î şi II (9; 12; 15; 18) ;— Victoria • FLU-, TURII SINT LIBERI (9; 11; 13; 15; 17; 19) — Arta• ENIGMELE, SE E X PLlv CA IN ZORI (9; l i ; 13; 15; 17; 19) — Muncitorcsc • ,
BULETIN METEO
- Azi, vremea va fi, predom inant, . frumoasă, cu cer variabil. Vîntul va sufla în general, slab. Tem peraturile minime vor fi cuprinse între 3 şi 5 grade, iar cele maxime Intre. 17 şi 19 grade.., -r , ’ .
In urm ătoarele trei zile vremea va fi reiaţiv-caldă, cu cer variabil, mai mult noros în partea a d o u a / a intervalului, cînd, pe . ' â- locurl, va ploua. Vîntul va sufla slab pînă la m oderat , Presiunea atm osferică a
• fost ieri, la Cluj de 1023,6 .m ilibari (768,8 mra), în s c â - .
dere cu 0,1 m ilibari. . -i
PAGINA 3 ADEVĂRUL' - IN LIBERTATE
PENSII Şl PĂMÎNT!- ; încă mai persistă, In m ulte sate ale
judeţului, neînţelegerile în tre adepţii' C.A.P.-ului şi cei ai proprietăţii parti-- oulare.? Zilnic ne vizitează la redacţie • delegaţii, fie d intr-o tab ără / fie d in cea
laltă, zilnic prim im scrisori p r in ,c a re ni se cere să venim în sp rijin u l. lim pezirii situaţiilor de pe teren. Din capul loculu i trebuie să spunem că singurele a rgumente valabile şi pentru linii şi pentru ceilalţi sînt decretele 42 şi 43, prea
- bine cunoscute acum, dar nici ele în 'măsură să soluţioneze peste' to t problem a păm întului, ale cărei date sîn t mai
■ complicate decît s-ar fi crezut. Â vîntul- cu care s-a ponit la desfiinţarea C.A.P.-■ urilor s-a mai potolit în m om entul în
care s-a constatat că nu S-âu făcut p recizări în legătură cu statutul pensionarilor şi al apropiaţilor pensionari. Doar aşa se justifică menţinerea, încă, â peste
’ 200 de <3.A.P.-uri in judeţ. Să m ai a- -mintim câ în m ulte sate există frîrie serioase în desfăşurarea firească a acţiunilor, tocmai din partea uiibr lbcalnici' şi adesea chiar a conducerilor unităţilor. Cităm, bunăoară, d in sc r iso a re a unui grup de ţă ran i din Sîntloana, d in tre ca- ‘ re am intim pe Eugen Isac, Ioan C hin-'
•driş, Ioan Vană, A niţa Pop, Ioan Ban şi la care, ni se spune, au aderat 70 la şută dintre mem brii C .A .P ,:„La noi în sat s-a
constituit o comisie form ată diri m em bri. cooperatori corecţi şi c in s tiţ i’şi care, cu aprobarea m ajo rită ţii; 'cooperatorilor au
• trecut la \ repartizarea *, lo tu rilo r. în folosinţă îndelungată,' după îm părţire lumea fiind m ulţumită. Conducerea C.A.P. nu respectă însă hotărîrea comisiei, plănu- ind o nouă reîm părţire, de astădată a unor’ terenuri de deal, cu p an tem a ri., Va rugăm să publicaţi în presă protestul nostru, ăl m ajorităţii membrilor; cooperatori. Dacă la noi G.A.P.; u l ;! şi^a 'de;
; m onstrat „eficienţa" apoi nici de acum. nu va fi mai b in e ..
O situaţie sim ilară ni se semnalează rrdin Gilău,-sat cii 1.726 gospodării; deci şi
cu mulţi gospodari,, care a r dori să lu creze păm întul — cele doar 730 de hectare. Cererile pentru păm înt sîn t multe, dar, se pare, îm părţirea nu se face toc- rtiai principial la .' G ilău .... Tinerilor, bunăoară (şi e bine că. sînt_ destui tineri
- care vor pămînt!), li s-a ; spus' ;„să Vină cu pretenţii^ d o a r d u p ă 4 0 de ani de ffiuncă în ;C.A.P. (7!)“ Nu este cam .m ult, oare/, ia r 's fa tu l nelalocul lu i? Oricum, promitem să urm ărim ■ eyoluţia situaţiei ia Sîntioana şi l a ; .G i l ă u ' . ; f ; \ 7;!
Avem- nădejdea că . problem ele,ţăranului, îndeosebi 'cea â pensiilor. yor fi â - , vute în vederea celor d e . , . sus, a celor
. care elaborează 'le j i, şi; decrete, ,• In' naai m are măsură. ^ P en tru că,’ orice s-ar; spu-
- ne, necazurile aii. aviit -plnă acum; o rig i-’1 nea, în mare parte; In n ec la rita tea . . ;
reglementărilor!Emil LUCA
E L E C T O R A L Ă> Starea de spirit a '-electoratului poate fi diagnosticată ea apatică. Ai» încercat, în aceste zile, un mirii-sondaj de opinie pe tem a „CU CINE VOTAM?", sondaj din care
• ani orais,. d in ' capul locului, pe1 meiribri activi; ai grupărilor politice. :
•Omul de rînd nu este, deocam dată, foarte interesat de Soarta alegerilor. De ajtfel, frăm în tările etnice din Tranf" silvania nu polarizat interesul populaţiei de ambele naţionalităţi.. După a lîtâ ,dopaj ppyţic (şedinţe, propagandă : în presă şi la R.T.V., propagandă : vizuală la locul de isuncă) oamenii nu mai au tragei-e de inim ă pen tn i lua- rea 'd e atitudine politică. - , _ .
... Ce indică, acum, barom etrul politic la C luj? O parte a electoratului înclină spre F rontu l Salvării Naţionale^ Nimeni aproape, însă, nu,: este ferm în opţiune. .D intre
,;celelalte partide, mai mulţi .adepţi a re Partidul-N aţional , Ţărănesc-Sreştin şi Democrat, secondat (şi concurat) de Partidul Liberal.
Există, hai s ă ; recunoaştem acest lucru , o poziţie a „cla- * selor* relativ la grupările po litice .. M ajoritatea m unci-., tarilor tind spre F.S.N., în tim p ce intelectualii şi studenţii ezită în tre celelalte partide.
Asupra unui lucru ■ ■ platform ele partidelor (inclusiv. a 'fron tu lu i) aii căzut de acord aproape toţi cei cu care am stat de vorbă: ele seamănă, destul de m ult uiiele cu ‘ altele şi se lim itează la enunţarea unor principii, meto- r de, poziţii, fă ră să aprofundeze problemei^.; Se: înţelege," cel mai discutat domeniu este c e l: al privatizării. - Toate g rupările‘îşi prevăd economia de piaţă. Cum vri arăta, concret aceasta, nu este p rea clar pen tru alegători. Oa* . menii şi-au p ierdu t răbdarea (în special cei care lucrează) să aprofundeze platform ele politice, să asculte emisiunile de la radio sau televizor. . A r prefera să fie ini- . ţia ţi mai pe scurt, şi m ai clar. : ' : - ■ •“ '•)
Probabil’ că acum cînd avem-ceva m ai m ultă linişte,.; ia r ; ,valul, schim bărilor de şefi dă semne de resem nare, liunea
: vâ medita, în linişte, la cei ce-i reprezintă mai bine in-" tereseic. Mizînd pe acest m ers al lucrurilor, promitem revenirea, în ziarul nostru, cu sondaje de; opinie, mai largi. U-i'c• ; O. atitudine, vrînd-nevrînd, va trebui să luăm ch ia r d a - t că mulţi d in tre noi nu sim ţii» nevoia să facena acest lu- :
•cr»i Viitorul ţării, alţtto stru , este legat de discem ăm în-, tu l de care dăm dovadă acum, de capacitatea de a vedea,;
. dincolo de texte şi • declaraţii; intenţia;.; reală, interesul . principal^ <: valoarea politică a celor , ce u rm ea ză ' să ne conducă. , , , ‘
• • M- SÂNGEORZAN
A N U N ŢAsociaţia pentru prote
ja rea ş i . a ju torarea han- . d icap u ţilo rm o to ri, Fitia- i la Cluj; înregistrată ' ca > per soânS - 'juridică la - J u
decătorii C luj sub • n r. 103/7 m artie 1990, in v ită ;
ş pe toţii1 Handicapaţii, mo- : . to ri de pe’ raza' judeţului
C luj să se prezinte Ia. se- diul provizoriu d in ;; str. Einstein , nr. .l2»;':v pentru ■.
: com pletarea şi -semnarea ? cererii, tip» în vederea cu-
noaşterii preciSe^a' nu-• 'M ărului handicapaţilor-şi r a aju torării lo r i ' l’rogro- ;. m ul: luni; m iercuri şi-v i
n e r i— în tre o re le l6 —18; m arţi şi jo i în tre orele ■■
5 10—12. Inform aţii: ,1a' Ic- lefon 051/3-82-69. , -
OAMENI NOI, NĂRAVURI VECHI?" Dc două sile, .iri. multe
: din. unnbilclc';din ,?iaţa Mărăşti nu * s-a m ai . asigurat apă caldă.. Nedumeriţi, .lo-
. catarii, att 'pus întrebarea "de rigoare: „De ce?" „Peri-.
' tru că e cald" — le-a răspuns ; ironic persoana; care
; deserveşte - punctul ; termic la care e racordat, şi blocul y i .îcCine ' ş i d e ce-.-: a .sistat
' furnizarea > apei călde, rca de fap t şi 'a- încălzirii ln
• dim ineţile cu tem peraturi scăzute, nu ştim. Măsura insă miroase a abuz. ■
; ; Ştim; că în procesul- în-' noirii conducerilor de corii-"
î promise au fost luate m ă - : suri şi' ia ;GJ.G.C.L. S e• pa-
i re în să ; cS odată *cu oame- ; nii nu au fost schimbate’ ş» năravurile^' :
Cei răspunzători de această mizerie dc po str. Cehoslovaciei sîn t inv itaţi să privească această fotografic şi să la urgente măsuri Foto: H. SlNTEJUDEÂNU
• ' * ' * „ \ ' '
- •
\ * > p i " ♦
i ^& * -Z4&4
Aţi mai fost prin Huedin?
• , • Zborurile, ce se efecr tuează zilnic cu elicopterele, .; deasupra oraşului nostru, - sînţ^ zboruri de antrenam ent. P rin urm are, opinia publică' nu are v re u n ’motiv; temeinic de- îngrijorare. -
• De .la . Direcţia muncii aflăm, că . volumul cererilor , de; pensionare este de zece ori ■> m ai m are decît înain te ' (practic, se lucrează într-o }ună; cît în tr-un an, înainte) - ia r num ărul funcţionarilor este, acelaşi.
; Aceştia din urriiă ne roagă să anunţăm pensionarii şi viitorii pensionari să dea dovadă-de- înţelegere şi răbdare ,, -ţ altfel mersul lucrurilor se în- >
D I V E R S Egreunează şi m a i' m u lt
‘ Confirmăm, şi noi, că n-am reuşit s ă - l; vedem • la faţă pe cei ce lucrează , la pensii decît după numeroase încercări. . '■
; « De la P rocuratura ju deţului Cluj ni s-a comu- . nicat că, în cele trei . luni trecute din "acest- an, num ărul infracţiunilor g rave şi foarte grave este c tt ; jum ătatea infracţiunilor , comise în anul 1989. Este vorba . despre omor, ten- tativă de omor, lovituri cauzatoare' de m oarte. In acelaşi timp,.-- a crescut
îngrijorător num ărul furturilor. Din păcate, creşterea fenomenului infracţional, pe fondul crizei de autoritate a instituţiilor, - hu â fost dublată de luarea de atitudine de către opinia publică. _/ Dimpotrivă,’ periclitareai Valorilor i fundam entale ale. o-.- inului (v ia ţ i „ securitatea, < bunurile), s-ă pit)d”s pe . fo n d u l' unei apatii a opiniei publice' care nii este orientată înspre combaterea răului, şi, adesea, nu dă dovadă de responsabilitate civică. Libertatea, f ă ră : respectarea legilor* nu se poate îm p lin i/
.- M. SÂNGEOKZAN
O CERINŢA CARE SE JUSTIFICA
RfîSfIIIVIAISEA MACAZIIUELOR DE PREZENTARE,Cu m ai m ujt tim p în ur
mă, printr-o dispoziţie he-;■ firească,, au .'fost ' desfiinţate toate roagazirtele de prezentare din ̂ sfera . o h ţ merţului care a p a r ţin e a u ', direct de un ităţi economice — de regulă agricole, din - industria uşoară şi alim entară, dar şi din alte industrii producătoare, de arti- ‘; cole pen tru populaţie. . Nu este cazul- aici şi a a im să explicăm . importanţa,, lor. - După cîte ştim * asemenea magazine comerciale, există în- foarte m ulte ţări. • ■ i.Ixî-am desfiinţat, le-am
desfiinţat! Dar cetăţenii-le ', vor, la fel şi'unităţile* pro
ducătoare. E mai simplu ca producătorul să trim ită m arfa direct prăvăliei decît ca aceasta să ajungă la cum părător prin diverşi
; interm ediari. Sigur că - nu se pune problem a de a renunţa la organizaţii comerciale care fac legăturile între firm e producătoare' şi cele specializate în • desfacerea . m ărfurilor cu am ănuntul. Dar magazinele de prezentare —, poate numele este impropriu,- — deci, m agazinele de desfacere ; a - m ărfurilor d irect d e :c ă tre
\ producător se ju stifică ' diii' mai; multe raţiuni. Cu a tît mai m ult acum,, în . proce
sul de restructurare economică, de reglndire a între- • gului mecanism care tre ^ , bule subordonat eficienţei
Am ridicat problema deoarece arest subiect se discută în Judeţul nostru. Industria şl agricultura cer fostele ' magazine, chiar' înfiinţarea altora. Aflăm că reacţia comerţului riu este pozitivă. Sau că nu se poate ajunge la o înţelegere diri motive neesenţiale, ■„
Avem nevoie de . cît « a i m ulte de astfel de maga-, zine Ele sînt bune a tît pentru noi, cumpărătorii, ■ cît şi pentru producători: Propunem, deci, un dialog Concret în tre cei; Interesaţi şi rezolvarea neîntîrziată. _• •
. I. GOIA
Un grup de .tineri; sala- ', riaţi a i mai m ulto r.în tre- I - prinderi - clujene,- care. lo
cuiesc în . căm inul , de ne-, , familişti . de p e ,. strada - Buftea nr-’ 7, se , află Intr-o situaţie disperată. Despre ce este vorba? P rin adresa nf. 3315 din 21 m artie 1990, a G.I.G. , C/L.’şi adresa nr. 2432 din aceeaşi dată' a I.P.E.G. Cluj se. spune: „Vă facem cunoscut că în baza deciziei nr. 65 a Prim ăriei judeţului Cluj clădirea din str. Buftea, nr. 7 a trecut din patrim oniul G.I.G.C.L. Cluj la I.P.E.G.. Cluj, această clădire prim ind o altă destinaţie. Vă solicităm să eliberaţi u rgent camera pe care o ocupaţi deoarece urm ează ca din 28 m artie clădirea să intre ln reparaţie capitală. Vă precizăm că s-a luat legătura cu fiecare unitate unde lucraţi şi acestea ne-au trim is. în scris câ vă asigură cazarea în căminele lor iar pentru cei care nu au a- . ceastâ posibilitate li se va asigura cazarea la că
minul.T.A.G.C.IvL Cluj diri . str- Taberei nr. 4“. ; ' . ' ■.
Faptele se derulează ra pid. începînd din 29 m artie ’ a început idernontarea _ fcuptparelor de aragaz pe 1 motiv că linul a d isp ă ru t ; In ultimele zile, amenin-..- ţările . din partea adm i-
A R 11NCATI ÎN ST R A D Ă ?
nistratiei n-au încetat nici un moment. Deşi li s-a promis că toţi vor a- vea locuri in căm inele u- nor în treprinderi p înă a- cum nu s-a , rezolvat n imic în acest sens. Locatarilor li s-au da t liste cu „locuri libere" la unele cămine aparţin înd în treprinderilor Unirea, Teh- nofrifi, - Terapia, T.C.I., dar acolo li s-a spus că nu pot fi prim iţi-neav lnd locuri suficiente nici pentru solicitanţii din cadru l acestora. T inerii s-au a- dresat fără rezultat, P ri-
riiăriei m unidpâle. şi .celfei judeţene c a re ’riu se î n - ' ghesuie. să-i sprijine.
•,',Noi am fost -şl sînterii; dispuşi, se spune In scrisoarea pe care ne-âu a- dresat-o, să suportăm plusul de cheltuieli pentru a . asigura rentabilitatea căminului, însă conducerea a spus că nu este le-
■ gal să plătim m ai m ult de 107 lei cît este stabilită chiria pen tru un locatar. Oare nu s-a, legife ra t • autonomi i în treprinderilor sau vestea n-a a juns încă la conducerea G.I.GC.L,"
Indiferent de mojtivele reale care au generat a- ceastă situaţie este evident un fapţ: 200 de tineri ' nu pot fi lăsaţi să doarm ă în stradă. Mai m ult, unii dintre ei sînt elevi sau studenţi la .seral şi au nevoie de cond iţii1 minime pentru pregătire.
Chiar nu se poate face nim ic p e n t r u aceşti oameni?
Ion KUV
ADEVÂP.Ut - ÎN LIBERTATE PAGINAI
URIAŞUL VINCENT—ATRACŢIE PENTRU PUBLICAnul acesta se împlinesc 100 d e ani de la moartea lu i
Vincent van Gogh. In toată Olanda au început pregătirile pentru comemorare. Se găsesc deja de vînzare diferite articole mici şi m ari ce amintesc de acest m are pictor: de la nasturi şi butoni cu portretul pictorului, pînă îa articole de îm brăcăm inte, ca bluze'sau cravate bărbăteşti. '
Insă cel mai mare „articol" ce aminteşte de Vincent van Gogh este un autoportret al pictorului, reprodus la m ărim ea de 20/20 metri. Lucrarea este realizată de un artist în clădirea unei şcoli generale din provincia olandeză nordică Zeeland. Comanda tabloului a fost făcută de un grup de proprietari de magazine din sudul O landei şi are ca scop să atragă un cît mai num eros public pe ţlata de 30 aprilie, de ziua reginei, ziua naţională a Olandei. Un alt scop este realizarea unui record unic. Dacă lucrarea va fi term inată pînă la 20 aprilie, va ft înscrisă în cartea recordurilor mondiale. Niciodată şi nicăieri J n lume nu s-a pictat o astfel de pictură, un autoportret de 400 mp. E o chestiune de prestigiul Portretul va fi apoi prezentat în . toată Olanda, după cum vor curge solicitările. Şi, de bună seamă, vor f i . . .
M aricica MOBACH, Bussum, O landa
FORUMUL CETAJENESC CLUJinvită, prin Comisia de marketing, pe specialiştii în domeniul economic, comercial, tehnic, juridic, la discuţii săptămînale, în fiecare joi, o ra . 18, la sediul d in str. Moţilor 18 pe teme privind rentabilizarea şi p rivatizarea economiei judeţului Cluj.
FORUMUL CETĂŢENESC organizează pentru dori-, tori cursuri în vederea practicării activităţii de vagenţi de turism interii şl extern.
ŞTIRI tXTERNE •ŞTIRI EXTERNPARIS. — Cea de-a XV-a sesiune a Comisiei m ixte in-
terguvernam entale de cooperare economică, ştiinţifică şi tehnică româno-franceză, desfăşurată recent la Paris,., m archează un moment im portant în evoluţia raporturilor d in tre cele două ţări. ' .- P rez id a tă . de miniştrii de externe — ca o expresie a " dorinţei celor două părţi de a da noi im pulsuri colabo- rării economice şi ca o dovadă a im portanţei deosebite ; pe care guvernele României şi Franţei o acordă activităţii sale —. Comisia m ixtă a făcut o trecere în revistă cuprinzătoare a situaţiei şi perspectivelor relaţiilor eco-_ nomice româno-franceze şi ale cooperării economice, şti- , inţifice şi tehnice bilaterale.
O deosebită atenţie s-a acordat stabilirii unor măsuri pentru concretizarea acţiunilor convenite cu prilejul vizitei în F ranţa a prim ului-m inistru român Petre Roman, în luna februarie.
M inistrul român a subliniat caracterul ireversibil a l , procesului de dem ocratizare deschis de Revolilţia din decembrie 1989 şi a inforihat în legătură cu reform ele şi.' hotărîrile adoptate pe plan econom ic,şi Juridic In Rom ânia în vederea trecerii treptate, dar accelerate, la eco- 7 nom ia de piaţă. A exprim at, totodată, dorin ţa României de a avea relaţii solide şi pe term en lung cu F ran ţa, cu celelalte ţă ri europene, pe baze reciproc avantajoase. .
La rîndul său, m inistrul de externe Roland Dumas a evocat rezultatele fructuoase ale num eroaselor, contacte r ocazionate de vizitele în România şi F ran ţa de membri ' ai guvernelor celor două ţări, precum şi interesul F ranţei în dezvoltarear în-continuare, a acestora.
Ambele părţi au evidenţiat im portanţa legăturilor s ta -, b ilite la nivel de întreprinderi îri diverse domenii de in - ’ , teres reciproc.
VARŞOVIA. — Comisia legislativă a Seimului Polon ie i 's -a p ronunţat în unanim itate pentru restabilirea Sărbătorii naţionale a ţării la data de 3 mai, ce a .m arpat'
MICA PUBLICITATEVINZAR1-CUMPARAR1• v ln d 50 c ap re cu iezi, Ju
d e ţu l Z a lă u , .. com una A lm aş, sa t M esteacăn n r . 132. (7915)
• Posed ln su linâ ac trap ld şi sem llen tă . T elefon 3-66-01. (7524/A) ' -
• C um păr a p a r ta m e n t 2 ca m ere in G rigorescu , b loc 4 e-' ta je . T elefon 8-27-M, d u p ă o - ra 17. (7951) .. • P rofesori, o ferim p re ţ a -
v an ta jo s p e n tru lo cu in ţă cu *—5 cam ere , a p a r ta m e n t sau casă , zonă cen tra lă sa u c a r-
' t ie re le A. M ureşanu, G rigorescu , zona P a ta . T elefon 966/
, 7-68-20, după o re le 15. (7964)• Vlnd piese de sch im b,
F ia t 850. T elefon 6-56-20, d u p ă o ra 16.'
• C um păr p iei vu lpe ro şca tă .. Telefon 6-68-93. (7934)' • C um păr câsă cu g răd ină ţ l c u rte m are In C luj sau In zopă. T elefon 7-23-68; 7-25-35. (7619/A)
• C um păr m aşină d e sc ris , « tare bună. Telefon 2-47-0B. (7599)
• v în d ap a rtam en t 2 cam ere , c a r t ie r G rigorescu. R ela ţii după o ra 20. T elefon 8-66-73. (7622)
• Vlnd tra c to r p a rticu la r. Jude ţu l B ihor, com una Ş u n - cuiuş, sa t B iln a c a , n r . J i u - (7618). • v ln d v ldeocam erâ. T elefon7-23-68. (7620/A)
• v in d casă , s tr . M ărginaşe 80. (7600) .
• Vlnd m obilă do rm ito r şl d u lap cu tre i u şi. T eieton8-62-28. (7598)
• Vtnd ta rag o t S tow asser pe Stingă C luj. T elefon 1-98-16. (7477)
• Vlnd sp ira le (sterîlete) an ticoncep ţionale , ru seşti. T e lefon 4-46-29..(7547)
• Vînd o rgă e lec tro n ică . C asio c t. 420. In fo rm aţii zilnic, te lefon 2-78-23. (7482)
• V tnd ap a rtam en t două c a m ere , p a r te r (cu p rog ram TV sa te lit) In ca rtie ru l G rigorescuSi v ideo reco rder nou. T elefon8-57-28. (7593)
' • Vini}, sau sch im b a p a r ta m en t 2 cam ere , zona P a ta cu3—4 cam ere. In fo rm aţii te lefon5-38-50. (7534)
• Vlnd se ră stic lă (încălz ire e lectrică, c u ren t tr ifaz ic , sau com bustibil solid sau lich id ), 2 so larii g răd ină , casă In SInIcoara, lingă C luj. T elefon 7-08-00; 7-88-00. (7435)
• Vlnd d eck u rl şi p ic-up. T elefon 8-97-62, zilnic In tre o- re le 10—18. (7793)
• Vlnd. casă fam ilială Sing u r in curte . S tr . C odrului n r . 34 A. In fo rm aţii la te lefon6-54-96. (7760)
• Vlnd pedală flcnger şi covor persan , s tr . M ecanicilo r 64, după ore le 15. (7766)
• Vlnd u rg en t CEC D acia- 1300, dep u n ere 1987, telefon8-31-35. (6806)
• Vlnd m aşină tr ic o ta t m a rca „D iam ant", 60 cm , n r. S.
Telefon 1-60-54, orele "20—22, (7605) '
• Vînd apartament 4 camere, cartier Mănăştur, autoturism Dacia 1300. Telefon6-87-17. (2031)
• Vlnd casă 2 camere confort, singur In curte. Telefon3-S6-25. (7972) '
• Vlnd masă şl scaune noi, garnitură ,, .Cristina". Vînd nud 120X70. Telefon 4-30-11. (7971)
• Vînd CEC înscriere Dacia 1300 din noiembrie 19B8. Informaţii telefon 4-73-09. (7950)
• Vînd urgent videocameră „National M-7<* şi mobilă tineret. Telefon 2-32-40. (7943)SCHIMB DE LOCUINŢA
- • Schimb 4 camere. Calea Victoriei, Bucureşti, cu similar Cluj. Telefon - î-14-21.
• Schimb apartament două camere, etaj in , central, Alba Iulia cu apartament sau gar-; sonleră confort I, central, - in ' Cluj. Telefon 968/2-65-00. (7584)
• Schimb apartament trei camere, de stat. din satu Mare In Cluj. Telefon 8-21-55.(7473) : -- -• Schimb apartament 2 ca
mere Zorilor cu casă particulară cu grădină. Telefon , .8-22-56. (7643)
DIVERSE• BISERICA CREŞTINA
BAPTISTA NR. 1 din CLUJ, cu drag vă invită să luaţi parte la un program de coruri, poezii şi mesaje biblice din care veţi Înţelege procesul mtntuirii prin Cristos şl trăirea In armonie şi unitate prin EL, lucruri de care naţiunea noastră are mare nevoie In zilele acestea. Programul se va desfăşura la Casa de cultură a studenţilor din Cluj. azi, 1 aprilie 1990, orele 18—20. Vă aşteptăm cu drag. (1649)
• Efectuez avantajos traduceri din germană şi engleză, orice domeniu. Telefon8-20-08. (7411)
ÎNCHIRIERI» Studentă din' Grecia caută
un apartament cu 3—4 camere. Informaţii intre orele 18—18, cămin II, camera 99. telefon 1-68-27. (7946)
DECESE-COMEMORARI• Azi, cind ar fl impllnlt
52 de ani, Cu aceeaşi durere in suflet şl lacrimi, co-, memorăm şase săptămini de la trcccren tn eternitate a scumpului nortru PA VEL FELECAN. Soţia Maria şi copiii cu familiile.
• îndoliat omagiu la un an de Ia plecarea In eternitate, tn ziua de 28 m artie, a mult iubitului nostru tot, tată, «ocru şl bunic GlIEORSIIE MATEIU. El este veşnic viu tn inimile noastre. Familia. (7610)
• Pios omagiu şl veşnică amintire bunului nostru IOAN NICA LUP din Plaiuri, la 2 ani de Ia deces. Familia. (2033)
• Au trecut 2 ani de tristeţe şi singurătate de la dureroasa despărţire dc iubitul nostru soţ, tată,
socru şi bunic, IOAN HÂŞMAŞAN. Cit a trăit I-am iubit, ctt vom trăi U vom plinge. Dormi tn pace, suflet bun. Familia In veci nemtngliată. (7607)
• O clipă de pioasă reculegere şl omagiu memoriei bunului nostru soţ,
tată şi bunic PETRU MANDRUŢIU la C ani de Ia marea trecere. Familia. (7295) .
• Pioasă aducere aminte la Împlinirea a 8 ani de la pierderea dragei noastre soţii şl mame MARIA LUNCAN. Soţul şl fiicele. (7226)
0 Cu. aceleaşi sentimente de dragoste şi dor, ne gîndim la scumpa noastră soră şl cumnată CĂTĂLINĂ COSTEA de la al cărei deces au trecut 14 primăveri. Nu o vom uita ni- „ clodată.. Surorile şl cumnaţii. (6832) ______ ■J’
• Sincere condoleanţe şl întreaga noastră compasiune Sandei şi Iul Romi la trecerea In nefiinţă a Iubitului sot şl tată REMUS GAVRlş,,la 29 de ani,. Intr-un tragic' accident de zbor. Colocatarii blocului B 2. Mureşului 35. (7851)
• Împărtăşim durerea familiei Pintea Viorica la decesul mamei dragi. Sincere condoleanţe familiei Îndoliate. Colectivul birou- lu judiciar. (7854)
• Sintem alături, cu toată compasiunea, de familia Nicolae Pintea In marea durere pricinuită de pierderea tatălui drag. t a in Ula dr. Vasile Andreica şl dr. Daniela Neamţu. (7855)
• Ne luăm rămas bun de la acel carc ne-a ' fost ca un te tă RADU ' ŞTEFAN. Doina şl Fellcla cu familiile. (7939)
• Cu durere tn suflet a- nunţ dece&ul fulgerător al
bunului meu soţ RADU ŞTEFAN, In virstă de (S ani. Amintirea Iul va ră- mtne veşnic In Inima mea. 'Soţia Elvlra. (7933)
• Un ultim şl pios omagiu celui care a fost pilot REMUS GAVRIŞ. Slnccre condoleanţe familiei Îndurerate. Colectivul Acroclu- bulul Cluj. (7949)_______
• Pios omagiu şl veşnică amintire prietenei noastre LIVIA. Condoleanţe familiei îndoliate. Nell şl familia. (7956)
• Sintem alături de fosta colegă Ludmlla Buzea tn marea durere pricinuită de moartea soţului drag. Condoleanţe familiei. Personalul Direcţiei financiare' a Judeţului Cluj. (7958)
• Sintem alături de colegul nostru Marin
Abrudan In marea durere -pricinuită de moartea t a - : tălul drag. Iţi transmitem sincere condoleanţe şl întreaga noastră compasiune. Colegii din serviciul aprovizionare, C.U.G., Cluj. (7858)
• Sincere condoleanţe colegului Nicolae Ighian şl sintem alături de el tn aceste clipe grele. Colegii de la A.C.R. (7857) :
• Cu nemărginită tristeţe anunţăm tragica dispariţie a iubitului nostru
coleg şi prieten maior AUREL INDREICA, cel care a fost şl vâ rămîne veşnic tn Inimile noastre un ostaş demn al Armatei române, al Revoluţiei din decembrie. Sintem : a lă tu ri de greu încercata familie ' Ia aceste clipe de durere şl suferinţă; Colegii de muncă din seefie. (7870) - -
• Alăturindu-ne familiei Îndoliate, aducem un' ultim omagiu la trecerea In eternitate a - celui care a fost bunul nostru prieten, maior AUREL 1NDREICA. Familia Rogojan. (7871)
• Anunţăm, cu durere Încetarea din viaţă, la data de 29 martie 1990, a celui care a fost soţ, tată, socru,
bunic Şl străbunic ALEXANDRU COLCEHIU, tn virstă de 83 de ani, din Voivodeni — Sălaj. Inmor- mîntarea are loc azi, ţ a- prilie 1990, In satul natal. Familia ’ Îndoliată. (7877)
• S-a stins din viaţă, după o lungă şl grea suferinţă, ' scumpul nostru sot. tată, socru şl : bunic
MIRAI ABRUDAN, in virstă de 59 de ani. Mîinile lut harnice şl-au aflat o- dihna, dar generozitatea, Judecata lui limpede şi dreaptă vor rămlne vil In amintirea noastră pentru totdeauna. Am sperat c i grija şl dragostea pe care l-am purtat-o H va ocroti de boala năprasnică care l-a răpit dintre noi. Fie ca sufletul său nobil s i 11 ajute tn ceruri şl pe noi pe pămtnt. Inmormlntarea va avea loc marţi, 3 aprilie 1990, ora 13, la capela, cimitirului Mănăştur. In veci nemtngllaţl soţia Maria, fiica Mariana, cu familia şi fiul Marin cu familia.
• Cu adincă durere tn suflet anunfăm moartea fulgerătoare a .. scumpului nostru sot Şl tată maior
AUREL INDREICA,In virstă de 38 ani. Chipul Iul blind va rămlne mereu In amintirea noastră. Inmormlntarea va avea Ioc In data de 3 aprilie 1990, ora 11, In cimitirul eroilor Cluj. Soţia Marloara, fiii Tlty, Ady şl Mihaela. (7887)
adoptarea de către Polon ia,'în 1791, a prim ei Constituţii democratice din Europa, anunţă agenţia PAP. Această zi a fost Sărbătoarea naţională a Poloniei antebelice. Deputa ţii au adoptat,- de asemenea, în unanim itate, proiect’il. de lege privind anulkrea sărbătorii naţionale la 22 iulie,
i deoarece această dată se asociază-cu sistem ul puterii totalitare ce a fost im pus ţării. . - , MOSCOVA.— Consiliul Uniunii al: U.R.S.S. a cerut în
prim ă sa sesiune de lucru: preşedintelui M ihail Gorb*- ciov să insiste asupra- ilegalită ţii' independenţei proclam ate de către Republica Lituania, la 12 m artie. ^ :. Consiliul, constituit p rin decizia celui de-al treilea
Congres extraordinar a l Parlam entului U.R.S.S., a aprobat totalitatea decretelor em ise de preşedintele executiv şi a reitera inconstituţionalitatea independenţei Lituaniei.
Reprezentanţii celor 15' republici care fac parte din Consiliu i-au cerut lu i Mihail Gorbaciov să se adreseze din nou Sovietului Suprem al Republicii 'L ituan ia ca â- ceasta sâ se subordoneze organelor şi legilor unionale.-
TALLIN. i - In cadrul lucrărilo r sesiunii Sovietului Suprem â l Estoniei a fost adoptată hotărîrea «Cu priv ire la statu tu l de s ta t a l Estoniei*, docum ent care neagă carac-
. teru l legitim al puterii de s ta t a U.R.S.S. în Estonia chiar din momentul institu irii acesteia ş i proclam ă începutul procesului j îe restabilire a; Republicii E s t o n i e n e . ;>
Sovietul Suprem estonian instituie ci. perioadă de tranziţie care se va încheia prin form area organelor constituţionale ale puterii de s ta t Este în curs 4e;e laborare — mai relatează TASS — un regulam ent provizoriu de conducere pentru perioada de tranziţie, cu asigurarea garanţiilor jurid ice pentru toţi ce tă ţen ii, Estoniei,. indiferent de naţionalitate.- ;r '/V ’
BUDAPESTA. — In cad ru l; şedinţei guvernului ungar- s-a lua t hotărîrea d e -a se crea; aşa-num ite. fonduri-pen-- tru politica-în favoarea m inorităţilor. Unul <lintre acestea va fi destinat minorităţilor, naţionale şi etnice djn Ungaria, celălalt —. ungurilor d in .străinătate; De aseme
n e a , guvernul sprijină .ideea în fiin ţării u n u i: institut -dunărean, care să se ocupe . de cercetări privind - m inorită-:< ţile /ria ţionale şi etnice d in Europa centrală, *b b b b b ■ ' b ' b ' b b ’ wm b ■ m
, LJ.T .L .C LU J - \ ,
face cunoscut publicului călător d in m unicipiul Gluj că, începînd cu datâ de 2 aprilie 1990, se extinde programul pe liniile de autobuze nr. 27, cartieru l Grigorescu — Gară, n r. 35, cartieru l Zorilor — G ară şi nr. 38, cartierul Gruia— Piaţa Mihai .Viteazul, pe care circulaţia se va desfă- , şura în to t cursul, zilelor lucrătoare (intre orele 4,45—24), iar pe liniile, nr. 27, 29, 35 şi în zilele de dum inică şi sărbători legale (între orele 5—23). (387) ,/
UNITATEA DE MECANIZARE TRANSPORTURI ŞI CONSTRUCŢII FORESTIERE CLU J.c str.,Fabricii de zahăr nr. 93 A
efectuează ttansporturi pentru în treprinderi şi particula ri cu mijloace auto Specializate: autocamioane, basculante, autocisterne, auto sub 1,5 t, traylere,'au to tractoare cu şea. Execută lucrări de spălări-degresări, revizii tehnice şi reparaţii la autovehicule, IFRON 204.D, tractoare ru tiere U.650, confecţii -metalice d e orice natură .' Execută construcţii şi reparaţii de drum uri. Inform aţii: telefon 4-55-88; 4-58-88. Biroul P lan. <393) -
I.P.E.G; CLUJ, ANUNŢA:
; Lâ sediul I.P.E.G. S luj, str. T raian Vuia nr. 140, se pot consulta listele cu fonduri fixe u ra te fizic, cu durata de: serviciu neexpirată care urm ează s ă fie scoase d in inven-" ta r în baza prevederilor Decretului 50/1990. In scopu l' valorificării acestora către u n ită ţi economice sau persoa- - ne‘ fizice, , cei interesaţi .stnt rugaţi şă-şi trim ită delegaţi .competenţi pentru consultare,' în term en de 60 de zile de la data prezentului anunţ. (399)
OFICIUL FARMACEUTIC CLUJ
PROGRAMUL farm aciilor de-gardă pe luna aprilie 1990:I. GARDA DE NOAPTE. în 1; aprilie 1990 farmaciile I, 31, 57; în tre 2—8 aprilie 1990 farm aciile 2, 27, 32; în tre '9—15 aprilie 1990 farm aciile 3, '31, 57; * în tre 16—22 apri- ' lie 1990 farm aciile 4, 27,-32;>- In tre 23—29 aprilie 1990 farm aciile 5, 31, 57; In tre 30 aprilie-r-6 m ai 1990 farmaciile 6 , 27, 32. II. DUMINICA este-deschisă num ai farmacia de gardă din c e n tra IIL SlJVIBATA LIBERA* In 7 aprilie 1990 farm aciile 3, 4, 5, 13. 28, 69, 10, 103,15, 31, 57; în 14 aprilie 1990 farm aciile 1, 2, 6, 7, 8, 9,~I I , 12, 14, 27, 32, 68 şi punctele farm aceutice; în 21 a- priîie 1990 farm aciile 2, 3. 5, 31, 57. 69, 28, 15.103, 10. 13; In 28 aprilie 1990 farm aciile 1, 4. 67 7, 8, 11, 12, 13, 14, 27, 32, 68 şi punctele farmaceutice. (381) '
% Cu durere In sufletele noastre, anunţăm încetarea din vlajă tn zlna de 31 martie a Iubitei noastre, ma
me, soacre şl bunici MARIA MARIAN, in vlrs- tft de 70 ani, din comuna Dăblca.' Inmormlntarea va avea loe luni, 2 aprilie tn comuna Dăblca de la nr. 226. In veci nemlngilaţl, cel c lnd copil cu famllUle.( 7 9 0 2 ) _________
• Cu durere, anunţăm moartea fulgerătoare a scumpei noastre mame,
surori şl mătuşl - PARASCIHVA BALEA, tn vtrstfi de 60 de ani. tn- mormtntarea va avea loc azi, 1 aprilie 1990, tn comuna Feteacu de Ia nr. 100. Familia Îndurerată. (7890) .
• Pios omagiu bunului nostru colocatar AUREL
INDREICA. Transmitem familiei îndurerate sincerele noastre condoleanţe. Asociaţia de locatari, bloc G lt , str. GrădinarUor nr. 12. (7869)
0 Stntem alături de familia Ioan şl Mărluca
Colcerlu in clipele grele pricinuite de . pierderea scumpului lor tată şl socru. Vecinii de la scara % str. Gh. Dlma, nr. 24.' (7368)
• S-au scurs 20, respectiv 10 ani de la trecerea in nefiinţă a ' scumpilor noştri pă- -
rlnţl din Frata, TEODOR CIMPEAN şl NASTASIA, cărora le păstrăm o vie amin- - tlre .' Copiii şl nepoţii. (7639)
COLEGIUL DE REOACIIEi IHt Cfillon H edactoi D an Refcieonu (redac ta t ţe l od|un«l), ( ta la n Bara U ecie la i genera i da redoctie), Vaier C hioreanu, Ion
Conntontlnejcu, Emil lo eo . Io»* *u».
••darito i cioj, «tt. Nspoc* at. U. f rlefoD H M | | «etaloaa* tnwrtosrai i N t i u n i l — tU) *eoţ>s naltu tlll — * U i *1 -<79: oroblem* «oatal* 0 w oooatos - UT, Ml, I tti «imlnlttrat!* - n i i Upocrtfl* - U S .m . H ln pabllottat* M *rtn«e*u rllnle. Intr# m i i I*—18. somat M sdmlnlttratla. n n l i e i ş t a m . lt , o v ti f .
top related