curslegislatieag2
Post on 22-Dec-2015
216 Views
Preview:
DESCRIPTION
TRANSCRIPT
ORGANIZAREA SI REGLEMENTAREA IN
SISTEMUL DE SANATATE DIN ROMANIA
Prof. Dr. Cristian Vladescu
ORGANIGRAMA SECTORULUI SANITAR
Relaţiile dintre actorii implicaţi în sistem
Colegiul Medicilor
Colegiul Farmaciştilor
Colegiul MedicilorColegiul Farmaciştilor
-filiala judeţeană-
Casa Naţională
de Asigurări
Casa Judeţeană de
Asigurări
Curtea de Conturi
Ministerul Sănătăţii
Direcţia Judeţeană de
Sănătate Publică
Comisia de Control al Calităţii
Spitale Ambulator Dispensare
Consiliul Judeţean
Consiliile locale
Ministerul Finanţelor
Prefectura
Consiliul Director Judeţean
Ministerul Muncii şi Protecţiei
Sociale
Direcţia Judeţeană Finanţe Publice
Direcţia Judeţeană a Muncii şi Protecţiei Sociale
control contractsubordonare colaborare
(a) (b)
(c)
L E G E95/ 2006 privind reforma în domeniul
sănătăţiiTITLUL I : Sănătatea publică Obiect - reglementarea domeniului sănătăţii publice Definirea sănătăţii publice: efortul organizat al societăţii în
vederea protejării şi promovării sănătăţii populaţiei. Autoritatea centrala: Ministerul Sanatatii Publice Autoritatea locala: Autoritatea Judeteana de Sanatate
Publica Reglementarea: Legi, HG, O.M.S./Parlament, etc. Finantarea: bugetul de stat, bugetul FNUAS, bugete
locale, bugete ministere cu retea sanitara altele
Funcţiile principale ale asistenţei de sănătate publică (I)
a) dezvoltarea politicilor, strategiilor şi programelor vizând asigurarea sănătăţii publice;
b) monitorizarea şi analiza stării de sănătate a populaţiei;c) planificarea în sănătatea publică;d) supravegherea epidemiologică, prevenirea şi controlul bolilor;e) managementul şi marketingul strategic al serviciilor de sănătate
publică;f) reglementarea domeniului sănătăţii publice, aplicarea şi controlul
aplicării acestora;g) asigurarea calităţii serviciilor de sănătate publică;h) cercetare-dezvoltare şi implementare de soluţii inovatoare pentru
sănătatea publică;i) prevenirea epidemiilor, inclusiv instituirea stării de alertă
epidemiologică;
Funcţiile principale ale asistenţei de sănătate publică (II)
j) protejarea populaţiei împotriva riscurilor din mediu;k) informare, educare şi comunicare pentru promovarea sănătăţii;l) mobilizarea partenerilor comunitari în identificarea şi rezolvarea
problemelor de sănătate;m) evaluarea calităţii, eficacităţii, eficienţei şi accesului la serviciile
medicale;n) dezvoltarea şi planificarea resurselor umane şi dezvoltarea
instituţională pentru sănătateo) integrarea priorităţilor de sănătate publică în politicile şi strategiile
sectoriale de dezvoltare durabilă;p) asigurarea capacităţilor de răspuns la dezastre sau ameninţările la
adresa vieţii şi sănătăţii populaţiei, inclusiv prin introducerea de restricţii de circulaţie a persoanelor şi bunurilor.
Domenii de intervenţie ale asistenţei de sănătate publică
a) prevenirea, supravegherea şi controlul bolilor transmisibile şi netransmisibile
b) monitorizarea stării de sănătate prin:c) promovarea sănătăţii şi educaţia pentru sănătated) sănătatea ocupaţionalăe) sănătatea în relaţie cu mediulf) reglementarea primară şi secundară în domeniul
sănătăţii publiceg) managementul sănătăţii publiceh) servicii de sănătate publică specifice:
Principiile asistenţei de sănătate publică
a) responsabilitatea societăţii pentru sănătatea publică;b) focalizarea pe grupurile populaţionale şi prevenirea primară;c) preocuparea pentru determinanţii stării de sănătate: sociali, de
mediu, comportamentali şiservicii de sănătate;d) abordarea multidisciplinară şi intersectorială;e) parteneriat activ cu populaţia şi cu autorităţile publice centrale şi
locale;f) decizii bazate pe cele mai bune dovezi ştiinţifice existente la
momentul respectiv(sănătate publică bazată pe dovezi);g) în condiţii specifice, decizii fundamentate conform principiului
precauţiei;h) descentralizarea sistemului de sănătate publică;i) existenţa unui sistem informaţional şi informatic integrat pentru
managementul sănătăţii publice.
Modalităţile de implementare a principiilor de sănătate publică
a) activitatea de reglementare în domeniile sănătăţii publice;
b) activitatea de inspecţie;c) activităţile desfăşurate în cadrul programelor de
sănătate publică;d) avizarea/autorizarea/notificarea activităţilor şi
produselor cu impact asupra sănătăţiie) evaluarea impactului asupra sănătăţii în relaţie
cu programe, strategii, politici ale altor sectoare de activitate cu efecte conexe asupra sănătăţii populaţiei.
Programele naţionale de sănătate
• reprezintă cadrul implementării obiectivelor politicii şi strategiei sănătăţii publice de către Ministerul Sănătăţii Publice.
• Programele naţionale de sănătate se adresează populaţiei şi sunt orientate către promovarea sănătăţii, prevenirea îmbolnăvirilor şi prelungirea vieţii de bună calitate.
• Programele naţionale de sănătate publică se adresează domeniilor de intervenţie ale sănătăţii publice şi răspund priorităţilor naţionale identificate.
• Programele naţionale de sănătate sunt finanţate de la bugetul de stat, bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, din fonduri externe rambursabile şi nerambursabile, din venituri proprii, donaţii şi sponsorizări, precum şi din alte surse, potrivit legii.
• Programele naţionale de sănătate sunt organizate, sunt monitorizate şi sunt supuse controlului Ministerului Sănătăţii Publice.
OBIECTIVELE ANUALE, STRUCTURA PROGRAMELOR NAŢIONALE DE SĂNĂTATE
I. PROGRAMUL DE PREVENIRE ŞI CONTROL AL BOLILOR CU IMPACT MAJOR ASUPRA STĂRII DE SĂNĂTATE A POPULAŢIEI
1. Programul naţional de profilaxie
1.1. Subprogramul de sănătate publică
1.2. Subprogramul privind bolile netransmisibile
1.3. Subprogramul de sănătate a femeii şi copilului
2. Programul naţional de sănătate mintală
2.1. Subprogramul de profilaxie în patologia psihiatrică şi pshihosocială
2.2. Subprogramul tratamentul toxicodependenţelor
3. Programul naţional de diabet şi alte boli de nutriţie
4. Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule
5. Programul naţional de tratament în străinătate
6. Programul naţional de asistenţă comunitară şi acţiuni pentru sănătate
7. Programul naţional al rezervei Ministerului Sănătăţii Publice
8. Programul naţional privind evaluarea stării de sănătate a populaţiei în asistenţa medicală primară
PROGRAME NAŢIONALE DE SĂNĂTATE DE EVALUARE, PROFILACTICE PROGRAME NAŢIONALE DE SĂNĂTATE DE EVALUARE, PROFILACTICE ŞI CU SCOP CURATIV FINANŢATE DIN BUGETUL FŞI CU SCOP CURATIV FINANŢATE DIN BUGETUL FNUASNUAS
A. Programul naţional de sănătate cu scop curativ
Structura: pe subprograme de sănătate, după cum urmează:
1. Tratamentul persoanelor cu infecţie HIV/SIDA şi tratamentul postexpunere
2. Tratamentul bolnavilor cu tuberculoză
3. Tratamentul bolnavilor cu afecţiuni cardiovasculare prin chirurgie cardiovasculară şi prin cardiologie intervenţională şi electrofiziologie
4. Tratamentul bolnavilor cu afecţiuni oncologice
5. Tratamentul bolnavilor cu boli neurologice: scleroză multiplă
6. Tratamentul bolnavilor cu diabet zaharat
7. Tratamentul accidentelor hemoragice ale bolnavilor cu hemofilie şi tratamentul cu chelatori de fier al bolnavilor cu talasemie
8. Tratamentul bolnavilor cu osteoporoză şi tratamentul bolnavilor cu guşă datorată carenţei de iod şi proliferării maligne
9. Tratamentul prin endoprotezare al bolnavilor cu afecţiuni articulare preexistente sau dobândite şi prin implant segmentar al diformităţilor de coloană
10. Tratamentul stării posttransplant în ambulatoriu a pacienţilor cu transplant
11. Tratamentul de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă renală cronică
12. Tratamentul bolnavilor adulţi cu mucoviscidoză
B. Programul naţional privind evaluarea stării de sănătate a populaţiei în asistenţa medicală primară
Autorităţile sistemului de sănătate publică
• Ministerul Sănătăţii Publice• Autorităţile de sănătate publică judeţene şi a
municipiului Bucureşti : servicii publice deconcentrate ale MSP, cu personalitate juridică
• Institutele sau centrele de sănătate publică sunt instituţii publice regionale sau naţionale cu personalitate juridică
• Institutele naţionale de cercetare-dezvoltare în domeniile sănătăţii publice
• Centrul naţional pentru organizarea şi asigurarea sistemului informaţional şi informatic în domeniul sănătăţii,
TITLUL IIIAsistenţa medicală primară
Definitie : furnizarea îngrijirilor de sănătate cuprinzătoare, de prim-contact, indiferent de natura problemei de sănătate, în contextul unei relaţii continue cu pacienţii, în prezenţa bolii sau în absenţa acesteia, având ca furnizor specializat şi de sine-stătător cabinetul de medicină de familie;
Finantarea AMP se poate face prin:a) contracte încheiate cu casele de asigurări de sănătate c) contracte încheiate cu societăţile de asigurări private de sănătate;d) contracte pentru servicii furnizate în cadrul programelor de sănătate publică;e) contracte încheiate cu autorităţile teritoriale de sănătate publică, pentru
servicii de medicină comunitară;f) contracte încheiate cu terţi, pentru servicii aferente unor competenţe
suplimentare;g) plata directă de la consumatori, pentru serviciile necontractate cu terţi
plătitori;h) coplata aferentă unor activităţi medicale;i) contracte de cercetare;Exemplu de calcul al bugetului unui medic de familie cu 1800 asigurati pe grupe de
varsta
TITLUL VII - SpitaleleSpitalul este unitatea sanitară cu paturi, de utilitate publică, cu personalitate juridică,
care furnizează servicii medicale.Spitalul - poate fi public, public cu secţii private sau privat. Spitalele de urgenţă se
înfiinţează şi funcţionează numai ca spitale publice.Organizare: pe criteriul teritorial, în spitale regionale, spitale judeţene şi spitale locale
(municipale, orăşeneşti sau comunale).Din punct de vedere al învăţământului şi al cercetării ştiinţifice medicale, spitalele pot fi:
a) spitale clinice cu secţii universitare;b) institute.
Conducere: Spitalul public este condus de un manager, persoană fizică sau juridică. un comitet director, format din managerul spitalului, directorul medical, directorul de
cercetare – dezvoltare pentru spitalele clinice, directorul financiar-contabil, şi după caz, directorul de îngrijiri,
În cadrul spitalelor publice funcţionează • un consiliu etic, • un consiliu medical şi • un consiliu ştiinţific, pentru spitalele clinice şi institutele şi centrele medicale clinice.Directorul medical este preşedintele consilului medical. Directorul ştiinţific este preşedintele consilului ştiinţific.Spitalele – sunt finanţate integral din venituri proprii şi funcţionează pe principiul
autonomiei financiare.Metode de finantare a spitalelor – Buget global, DRG, plata pe caz, pe zi de spitalizare,
combinatii.
TITLUL VIII : Asigurările sociale de sănătate(I)
Principii in organizarea si functionarea sistemului de asigurari: a) alegerea liberă de către asiguraţi a casei de asigurări; b) solidaritate şi subsidiaritate în constituirea şi utilizarea fondurilor; c) alegerea liberă de către asiguraţi a furnizorilor de servicii medicale, de
medicamente şi de dispozitive medicale, în condiţiile prezentei legi şi a contractului-cadru;
d) descentralizarea şi autonomia în conducere şi administrare; e) participarea obligatorie la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru formarea fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate; f) participarea persoanelor asigurate, a statului şi a angajatorilor la managementul
fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate; g) acordarea unui pachet de servicii medicale de bază, în mod echitabil şi
nediscriminatoriu, oricărui asigurat; h) transparenţa activităţii sistemului de asigurări sociale de sănătate; i) libera concurenţă între furnizorii care încheie contracte cu casele de asigurări de
sănătate.
TITLUL VIII : Asigurările sociale de sănătate(II)
FNUAS – Contributii de Asigurari Sociale de Sanatate, Angajat si Angajator (5,5% + 5,5%)
Structura : CNAS si CJAS, si CASOPSNAJ SI CASTPachetul de Servicii Medicale de Baza si pachet minimal de servicii medicale – Stabilite prin Contract Cadru (HG) si Norme C.C. (Ordin comun MSP/CNAS)Medicamente compensate ambulator – 90%, 50%, 100%Pret de referinta, prescriere DCIPlata contractuala cu furnizorii de servicii sanitare: Medicii de familie – capitatie (pasiva) si plata per act Medicii din ambulator – plata per act Spitalele – prin mecanismul DRG; Plata personalului din spitale – salarii Conducere CNAS: a) adunarea reprezentanţilor;b) consiliul de administraţie; - 17 Membrii: 5 - Guvern, 5 - Sindicate, 5 - Patronate 2 - Pensionari c) Preşedintele - numit de PMe) 2 vicepreşedinţi - numiti de Sindicate si Patronatef) directorul general – contract de management.
TITLUL VIII : Asigurările sociale de sănătate(III) Mecanismul de plata in contractul CNAS - Spital
Metoda DRG Metoda DRG (Diagnostic Related Groups, grupuri de diagnostice asociate)
1983, SUA, Medicare spitalele cu costuri mai mari decât costul mediu vor reduce costurile, calitatea îngrijirilor rămânand neschimbată
DRG = încercare de a standardiza şi defini din punct de vedere operaţional care este producţia unui spital.
467 grupuri de pacienţi, ordonate în funcţie de organele anatomice, în 23 de categorii majore de diagnostic. Clasificarea pacienţilor în DRG se realizează în funcţie de: diagnosticul principal, intervenţiile chirurgicale, diagnosticul secundar (comorbiditate sau complicaţii), vîrstă, sex şi situaţia la externare. Grupurile sunt coerente din punct de vedere clinic şi presupun un consum similar de resurse.
DRG ca un mecanism de finanţare per caz a spitalelor
sistemul de plată per caz în asociere cu un buget global.
Probleme legate de sistemul DRG
Manipularea codificării
Mişcarea pacienţilor
Transferul costurilor
ICM, TCP - Exemple
SITUATIA COMPARATIVA A COSTULUI / ASIGURAT IN ANUL 2006 FATA DE ANUL 2004 IN CENTRELE UNIVERSITARE LA
MEDICAMENTE
71
5663 68 70
119106 106 106 105
117
186
0
20
40
60
80
100
120
140
160
180
200
CLUJ DOLJ IASI MURES TIMIS BUCURESTI
cost/asigurat an 2004 -lei RON cost/asigurat an 2006 - lei RON
1.727,4
2.427,32.748,8
3.299,2
0,0
500,0
1.000,0
1.500,0
2.000,0
2.500,0
3.000,0
3.500,0
II. CHELTUIELI TOTALE
milioane EURO
2004 2005 2006 2007
EVOLUTIE CHELTUIELI TOTALE 2004-2007
EVOLUTIA CHELTUIELILOR CU MEDICAMENTELE 2004 - 2007
281
485
569
679
0
100
200
300
400
500
600
700
800
1
milioane EURO
Realizari 2004 Realizari 2005 Realizari 2006 Prevederi 2007
TITLUL XIIExercitarea profesiei de medic.
Organizarea şi funcţionarea CMR(I)Profesia de medic are ca principal scop asigurarea stării de sănătate prinprevenirea îmbolnăvirilor, promovarea, menţinerea şi recuperarea sănătăţii individului şi a
colectivităţii. Profesia de medic are la baza exercitării sale independenţa şi libertatea profesională a
medicului, precum şi dreptul de decizie asupra hotărârilor cu caracter medical, nefiind functionar public.
Colegiul Medicilor din Romania – Organele de conducere :a) adunarea generală naţională; b) consiliul naţional; c) biroul executiv; d) preşedintele.Colegiul Judetean al Medicilor – • 11 membri, pentru un număr de până la 500 de medici înscrişi;• 13 membri, pentru un număr de 501 până la 1.000 de medici înscrişi;• 19 membri, pentru un număr de 1.001 până la 2.000 de medici înscrişi;• 21 membri, pentru un număr de peste 2.000 de medici înscrişi.• Consiliul constituit la nivelul municipiului Bucureşti este format din 23 de membri.Organele de conducerea) adunarea generală; b) consiliul; c) biroul consiliului; d) preşedintele.
Norma de reprezentare în adunarea generală naţională este de 1/200 de membri.
Exercitarea profesiei de medic.Organizarea şi funcţionarea CMR(II)
Obligaţiile membrilor Colegiului Medicilor din România:
a) să respecte şi să aplice, în orice împrejurare, normele de deontologie medicală;
b) să nu aducă prejudicii reputaţiei corpului medical sau altor membri, respectând statutul de corp profesional al Colegiului Medicilor din România;
c) să acorde, cu promptitudine şi necondiţionat, îngrijirile medicale de urgenţă, ca o îndatorire fundamentală profesională şi civică;
d) să acţioneze, pe toată durata exercitării profesiei, în vederea creşterii gradului de pregătire profesională;
e) să aplice parafa, cuprinzând numele, prenumele, gradul, specialitatea şi codul, pe toate actele medicale pe care le semnează;
f) să respecte drepturile pacienţilor.
g) să efectueze un număr de cursuri de pregătire şi alte forme de educaţie medicală continuă şi informare în domeniul ştiinţelor medicale,cumularea numărului de credite stabilit în acest sens de către Colegiul Medicilor din România.
Exercitarea profesiei de medic.Organizarea şi funcţionarea CMR(III)
Incompatibilitati
Nu pot primi sau exercita mandatul de membru al organelor de conducere
ale Colegiului Medicilor din România, atât la nivel naţional, cât şi teritorial, medicii care deţin funcţii de conducere în cadrul Ministerul Sănătăţii Publice, respectiv al ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, al structurilor deconcentrate ale acestuia ori în cadrul CNAS, CJAS şi a CASMB, al patronatelor şi sindicatelor profesionale, precum şi orice fel de funcţii de demnitate publică.
(2) Medicii pentru care, în timpul mandatului de membru al organelor de conducere, a survenit situaţia de incompatibilitate sunt suspendaţi din funcţie. Suspendarea durează până la încetarea situaţiei de incompatibilitate sau până la expirarea mandatului.
(3) Numărul de mandate în organele de conducere de la nivel teritorial şi naţional este de maxim două, care pot fi şi consecutive.
Exercitarea profesiei de medic.Organizarea şi funcţionarea CMRCMR(IV)
Răspunderea disciplinară
Medicul răspunde disciplinar pentru nerespectarea legilor şi regulamentelor
profesiei medicale, a Codului de deontologie medicală şi a regulilor de bună practică profesională, a Statutului Colegiului Medicilor din România, pentru nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale Colegiului Medicilor din România, precum şi pentru orice fapte săvârşite în legătură cu profesia, care sunt de natură să prejudicieze onoarea şi prestigiul profesiei sau ale CMR.
La nivel teritorial se organizează şi funcţionează comisia de disciplină, independentă de conducerea colegiului, care judecă în complete de 3 membri abaterile disciplinare săvârşite de medicii înscrişi în acel colegiu.
La nivelul CMR se organizează şi funcţionează Comisia superioară de disciplină, independentă de conducerea colegiului, care judecă în complete de 5 membri
contestaţiile formulate împotriva deciziilor comisiilor de disciplină teritoriale.
Exercitarea profesiei de medic.Organizarea şi funcţionarea CMR(V)
Sancţiunile disciplinare :
a) mustrare; b) avertisment; c) vot de blam; d) amendă de la 100 lei (RON) la 1.500 lei (RON).
e) interdicţia de a exercita profesia ori anumite activităţi medicale pe o perioadă de la o lună
f) retragerea calităţii de membru al Colegiului Medicilor din România.
Acţiunea disciplinară poate fi pornită în termen de cel mult 6 luni de la data săvârşirii faptei sau de la data cunoaşterii consecinţelor prejudiciabile.
Asigurare de Malpraxis Pe durata exercitării profesiei în regim salarial sau/şi independent, medicul este
obligat să încheie o asigurare de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională. Personalul medical nu este răspunzător pentru daunele şi prejudiciile produse în
exercitarea profesiunii:
a) când acestea se datorează condiţiilor de lucru, dotării insuficiente cu echipament de diagnostic şi tratament, infecţiilor nosocomiale, efectelor adverse, complicaţiilor şi riscurilor în general acceptate ale metodelor de investigaţie şi tratament, viciilor ascunse ale materialelor sanitare, echipamentelor şi dispozitivelor medicale, substanţelor medicale şi sanitare folosite;
b) când acţionează cu bună-credinţă în situaţii de urgenţă cu respectarea competenţei
La nivelul AJSP - Comisia de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis, Dir. Adj. AJSP - decide asupra existentei malpraxisului
Exercitarea profesiei de medic.Organizarea şi funcţionarea CMR(VI)
Acordul pacientului informat
• pacientului i se solicită acordul scris, dupa ce in prealabil a fost informat intr-un limbaj accesibil despre diagnosticul, natura şi scopul tratamentului, riscurile şi consecinţele tratamentului propus, alternativele viabile de tratament, riscurile şi consecinţele lor, prognosticul bolii fără aplicarea tratamentului.
• Medicul, medicul dentist, asistentul medical/moaşa nu pot refuza să acorde asistenţă medicală/îngrijiri de sănătate pe criterii etnice, religioase şi orientare sexuală sau pe alte criterii de discriminare interzise prin lege.
• Relaţia cu pacientul poate fi întreruptă:
a) o dată cu vindecarea bolii;
b) de către pacient;
c) de către medic, în următoarele situaţii:
(i) atunci când pacientul este trimis altui medic, furnizând toate datele medicale
obţinute, care justifică asistenţa altui medic cu competenţe sporite;
(ii) pacientul manifestă o atitudine ostilă şi/sau ireverenţioasă faţă de medic.
Spital Nr Paturi Nr Personal Nr Zile.Spit - Total ICM - Acuti%Ind.
Operabilit. %Int. Urg.%Int.
Med.Spec. %Int. Med. Fam. TCP (mii ROL)
SPT. CL. JUD. TM 1,346 1,905 287,496 0.8207 63.49% 51.91% 35.96% 12.00% 12,136
SPT. CL. MUN. TM 921 946 221,087 0.9057 62.75% 12.80% 24.52% 62.16% 9,916
SPT. CL. URG. COPII "Dr.L TURCANU" TM 542 599 111,117 0.8773 41.30% 23.48% 44.14% 22.82% 11,716
SPIT.CL. INFECT. "DR. V. BABES" TM. 360 330 81,051 0.7440 29.97% 26.86% 35.05% 31.23% 15,735
SPT. CL. OB.GY. "DR.D.POPESCU" TM 273 374 55,620 0.5537 66.16% 93.79% 3.55% 2.63% 10,984
INST. B. C- Vasc. TM 200 282 31,984 1.1408 80.59% 16.91% 26.15% 53.73% 13,230
SPT. MUN. LUGOJ 450 493 98,358 0.6085 41.93% 64.99% 8.90% 25.76% 8,759
top related