cartile micului geniu: corpul omenesc - ken jennings micului... · 2020. 5. 28. · f,cn jennings...
Post on 16-Aug-2021
23 Views
Preview:
TRANSCRIPT
rtfq ttFt'
rtufr.
$I
I
IIC
c("
I
rl.t-(
(\
II
)I(I,t
r)
Ei
{*'i:gr.r
*affiw
KEN JENNINGS
E@RPW @MENESC
ILUSTRATII DE ]IIIG LOU'ERY
TRADUcERE DIN exclgzA DE AIJ}IA FoPEScu
W
I [tW ffP 'W]" ,rt'].{ ' -{ } },}ql f ltry ffi ''WJ
|"
I
d,
,-
IJ
f
!Ii
;..1't.,..
It
{'4h"
tj
I
\'v'
{,..
'(t.
{.
I
f./'{.,,
"i"d".to'' lottta Vilcu -Tehnoredactor: CYisdan V rai
iin .oputtr' lr'"a Grozavu
Deacrierea CtP a Bibliotecil Nat'onale a Romintei
"*xH,*mgffi*;;i$i':tt*ni'fi #5l;"*'
I' Lowery' Mike (i1') ' '
Il' PoPescu' Alina (trao'l
087.5
,,,,,,, cff I fE'))j["'s'""'"av
-'=*f,';if]:t.fl-}$tJ*:f$j,lfi,{frii:'";'1 . ." .
an imPrint of Simon & Schuster g"::-:;:;" "" "o"te
fi reptoduse sao
#:s,f*T,i*:"#ii#,:i*t*Hffi11f.T':;{;i:dffi@EdituraArthur,ijli,{jff;ff lfi
'::'Ji:^-'Editura Arthw esg'i,
it
:fffi I
CIFRUI, OFICIAI'At MICUTUI GENIU
Folosili acest cifrupentru a decoda
rJspunsurlle dln carte!
trlr$ ffi:} w]- ,lr,)
ficn lcnnlngs " 6dr$i[e mieerflcri geni,rn
lucrurile extraordinare care se petrec in jurul vostru.
,,Semper quaerens" este mottoul rnicilor genii, iar in latiniasta inseamni ,,Vegnic curios'*. PAni gi Einstein a trebuit sd
inceapi de undeva!
Suntefi gata sA plonjali in tainele corpului vostru? (Nu
vi facefi griji, nu la propriu. Ar fi periculos gi scirbos.)
Si incepem!
RAZE X A FII OM
Mici genii, corpurile voastre sunt o minune. N-o luali per-
sonal! Ce weau eu si spun este ci orice fiinli omeneasci
este o minune a ingineriei biologice. Daci nu sunteli oa-
meni, vd.rogsi mi anunlali imediat. Am wea si vi dise-
- t.cim si si vi studiem pentru urmdtoarea carte din serie,
Fiinle extraterestre.
Substangele chimice din cor-
pul vostru nu au nimic spe-
cial - chestii bande, pe care le
puteti cumpira din alocalie.
De fapt, v-a{i putea recrea o
mare parte din corp doar dAnd
drumul la robinet. Mai mult
de jumdtate din el este api!
t e s/o l.tt*tlOeeX
*- r */, NtrR06[NS- 1o7- cAlcru
,'*a* fr'n i" 9J
l4l' s0sr0R? a,r. AL-t[Lg
**o/t*
'*3, '*'
PRrMA LECTII
"**6.
f,cn Jennings " Gdnfilo nieului geniu
Agadar, daci sunteli un om cu
o greutate de 36 de kilograme gi
vrefi si vi reconstruili corpul
utilizdnd o trusi. de chimie, achi-
ziqionarea elementelor din tabe-
lul de la pagina 7 vl.vapigubi de
weo 160 de dolari. Peste jumi-
tate din sumi s-ar duce pe cum-
pirarea potasiului, un mineral
rar, confinut, de pilda, de porto-
cale gi banane. Corpul vostru are
nevoie de potasiu pentru reglarea
tensiunii arteriale gi pentru func-
lionarea mugchilor.
€orpul omcnoE€
CAnd insi combinielementele ce alcituiesc corpul, va-
loarea ii cregte vertiginos. Si presupunem ci v-a!i vinde
pir$le corpului pe piafa liberi - organele, miduva osoasi'
ADN-u1, anticorpii. Totugi vi sfituiesc si n-o faceqi' Nu
doar ci este ilegal, dar unele vi sunt de oarece trebuinli'
Daci insi ali face o lichidare de stoc 9i ali vinde tot, cor-
pul vostru v-ar aduce in jur de 45 de milioane de dolari!
Asta deoarece este alcituit din elemente foarte obignu-
ite combinate in moduri cu totul neobignuite!
scARA PERFECTTUn TT
Asemenea tuturor formelor de viaqi de pe PimAnt' oa-
menii au la bazi carbonul. Asta inseamni ci moleculele
complexe care ne furnizeazd
energia - de Pildi, Proteinele
gi carbohidrafii - au la bazi
elementul chimic numit car-
bon. Da, la fel ca diamantele,
cirbunii gi grafitul' CorPul
vostru are destul carbon cAt
pentru minele de grafit a
peste 6 000 de creioane!
e -l rttt\, f 8t
\t
****'".$, /t.tg Ir,/
,{ r1-,";;fr. r iT!-}- r-r-J F{!lj,t
r I ) t**dl, I llnl {*r, fiil
DUBLU
Una dintre cele mai importanteHELIX molecule pebazl de carbon este aci-
dul dezoxiribonucleic. Cei mai multi iispun ADN si ca sA nu piardi vremea,
dar gi pentru cd e mai usor de scris:
ADN-ul este o moleculi slaba gi lungi, de forma
unei sciri rdsucite (sau a unui ,,dublu helix", cum
ar zice un biolog).
De ce este ADN-ul atAt de complex? Fiindciin el se afla toate informafiile necesare ca voi sifigi... voi. Datoriti iui, o celuli a pielii qtie cum sise dividi in noi celule ale pielii gi o celuli a ficatu-
lui cum s& faci noi celule hepatice. Existi un mo-
tiv pentru care o citea nu fati pisoi, iar o pisicd
nu fati cdlei. Iar motirml acesta se cheamdADN.
Scara ADN-ului este impirliti insectiuni lungi numitegene, cue confin
instrucliunile de transmitere a infor-
mafiiior ereditare. Aveli ochi cdprui?
Cuioarea ochilor este o geni.
Pir cre!? Limbi flexibila? Al
doilea deget de la picior mai lung?
Toate sunt scrise in genele voastre.
r-?a ll|ttr. r' ){ t i } }-*l!, f llnf r-ra !xrl
Corpul @lncncsc
Treptele scirii din fiecare
moleculi de ADN sunt niqte
substanle chimice numite
baze. Extstipatru baze: ade-
nini., guanini, timini 9i ci-
tozind.. $ti1i ceva? Haideli si
nu ne complicim 9i si le zi-
cemA, G, T gi C. Combinafiile
de A-uri, G-uri, T-uri 9i C-uri
din moleculele de ADN rePre-
zinti un fel de cod secret ce
cuprinde toate instrucliunile
de care au nevoie celulele pentru a da naqtere unei per-
soane. Codul acesta - numit gen om - are trei miliarde de
perechi debaze.Adici suficient spaliu pentru a cripta un
intreg raft de encicloPedii!
/'-r[[
Kcn tenaings " Gdrlile micufilni Scniu
cft
. tna\_
BucATr Dril t/rrIuE
ADN-ul este prezent in toate celulele corpului vostru. De
fapt, in fiecare minusculi celula sunt ingrimddiqi cam doi
metri de ADN. Din moment ce corpul omenesc are in jurde 40 de trilioane de celule, asta inseamni ci fiecare fin voi
conline pesteT2 demiliaLrde dekilomern deADN... de.stul citsI acopere de72 oridistanla de la Soare la Pluto!
Gonpul ohencsc
Dar ce este, mai exact, o celula? in 1665, omul de gti-
inli britanic Robert Hooke examina la microscop o bu-
cati sublire de pluti. $i a fost surprins sivadA asta:
Lemnui era impdrfit in structuri ca niEte cutii, care ii
aminteau de nigte camere. Le-a spus celule, precunn inci-
perile rnici in care sunt inchigi definufii, qi aga le-a rimas
numele. Celula este piatra de temelie a viefii. Toate !esu-
turiie care alcS.tuiesc viala pe PAmAnt, de la petalele de
trandafir }a terrtaculeie meduzetror gi creierul uman, sunt
alcituite din celule.
t3I
I
rl\ra/, l/o I-tn Lr
f-.| \-
r t!fa!
eg
d-\ L,t\\I lO t '- -
[on Senninge " Gdntile mieufltei geniu
Celulele umane nu au acea formi de cutie pe care a ob-
servat-o Hooke. S-a dovefit ci numaj celulele plantelor
au pereli rigizi. La un microscop puternic, o celuld din
corpulvostru ar ardtacam afa.
RtbozoMil FAc
in corpul vostru existi numeroase tipuri
de celuie. O celuli osoasi este foarte
diferiti de una din creier. Iar ista
e un lucru bun, pentru ci altfel ali
arita foarte ciudat.
Gonpul omehGsc
ilucut turrRAcot
Corpul vostru n-a avut dintotdeauna 40 de trilioane de
celule. De fapt a inceput cu una singuri!
Drumul spre viafa urnanA incePe
cu fertilizarea c'elei mai mari celule
din corp, ovulul feminin, de cdtre
cea mai micd celuli, spermatozoidul
masculin. Cei doi formeazA o Pere-
che bizari. Spermatozoidul cAntd-
regte de 175 000 de ori nrai Pufin
l*.1fl5 r*\_,,
,{
tr'tl
I>ffial*
:''"'LrzozoMil \r#it'$'i(3y#"j?
%E
I 1TIT'r'-ra ffil. 'r{ }{ {I )''}F.rb Iltn) r-T} Ail
Ken Cennings " Gdrfi[e nicului goniu
decAt ovulul, singura celuli din organism indeajuns de mare
ca si fie vizuti cu ochiul liber. in prima jumitate de ori de
existen{i suntefi doar o celuld fertiiizati numitizrgof.
Cum gtie aceasti celuli solitari si. se transforme in
oase, nervi, mugchi gi toate celelalte tipuri de celule ne-
cesare organismului? Rispunsul sti intr-o celula extraor-
dinari din care sunt alcitui{i embrionii umani, numiticeluld stenr. Celulele stem nu sunt specializate. inci nu
s-au hotirAt ce vor si fie cAnd vor fi mari. Au capacitatea
de-a se transforma intr-o celuh a stomacului, a plimAnu-
* $k*$-n, lui, a sAngelui etc. Cercetitorii de azi
*I
,ut* n
II
s
CELULA STEM
-. studiazi cum ar putea folosi celulele
stem pentru a salva vieli, vindecAnd
boli sau chiar crescAnd noi organe
de la zero!
-\\f nGt \\/
r rlr}' . *\ tYrn!. ! !lt'1, r-. r.tr?[
Gorpul omche€€
LOC PEILTRU inrCA Unrut
Cam o dati la 80 de sarcini se intimpli ceva ugor diferit.
Fie sunt fertilizate doui ovule diferite in acelagi timp, fie
un ovul fertilizat se divide in doi embrioni.
$i ce inseamni asta? Ci avem gemeni.
@WCei provenili din acelagi zigot se numescgemeniiden'
frci. Gemenii identici au aceleagi gene, ceea ce inseamni ci
ADN-ul lor nu e chiar identic, ci foarte, foatte aseminitor.
PAni qi amprentele lor sunt foarte, foarte aseminitoare.
!?)tI\
.L*.\'11 -- .lt-ll1 ; l!/
irJ'*,;,lj
top related