bomboane de ciocolata
Post on 26-Jun-2015
664 Views
Preview:
TRANSCRIPT
INTRODUCERE
Inca din cele mai vechi timpuri oamenii au descoperit arborele de cacao,
folosindu-i
fructele.
De la reteta traditionala de ciocolata s-a ajuns la o reteta laborioasa,
obtinindu-se o textura extrem de fina, delicata, catifelata, un gust rafinat, intr-
un cuvant o ciocolata facuta cu pricepere si pasiune.
De asemenea, ciocolata s-a imbunatatit adaugandu-i-se diferite arome (de
cappucino de fructe, de amaretto, de lapte) lichioruri, alune caramelizate, nuci,
migdale si lista poate continua, toate aceste elemente ducand la senzatia de
placere pe care o simt oamenii atunci cand consuma produsul.
V-om efectua un studiu asupra ciocolatei atunci si acum, pe piata de
ciocolata din Romania, precum si cateva modalitati de prezentare si promovare
a produselor.
La incepit in Romania numarul producatorilor era limitat, oamenii aveau la
dispozitie o gama destul de restransa, limitanduli-se posibilitatile de alegere si
de dezvoltare.
In acea perioada, firmele producatoare si importatoare au inceput sa se
dezvolte intampinand preferintele si gusturile dar si banii de care dispuneau
consumatorii.
Ciocolata tinde sa domine piata dulciurilor, dar o mare problema era aceea
ca in urma unui studiu s-a evidentiat ca o mare parte din populatia de peste 15
ani (44%) nu consuma acest produs.
De asemenea s-a evidentiat faptul ca persoanele din mediul rural consuma
mai putina ciocolata ca persoanele din mediul urban.
In orase, piata de desfacere este mai mare, cu mai multe sortimente, in
timp ce la sate exista cateva buticuri iar pretul este destul de ridicat.
Un alt element important il reprezinta si bani de care dispun consumatorii,
cei de la orase dispunand de mai multi comparativ cu cei din mediul rural.
Ca modalitati de promovare - companii publicitare
- publicitatea on-line
- bannere publicitare de dimensiuni diferite
- publicitatea pe internet
- etc.
Pentru modalitati de promovare firma trebuie sa scoata din buzunar sume
destul de mari, dar rezultatul este pe masura si anume consumatorii sunt
receptivi la mesaje si cumpara produsele. Daca produsele sunt de calitate si il
satisface pe consumator el va continua sa cumpere devinind astfel un client
fidel.
CAPITOLUL I
CIOCOLATA ATUNCI SI ACUM
Daca azi vorbim de ea, ne gandim imediat la o tableta de ciocolata sau
la bomboane.
Initial, ea se servea ca bautura fierbinte. Spaniolii au fost primii care au
adus in Europa bautura indienilor, in jurul anului 1520, cand au ocupat Mexicul.
In Spania si Portugalia a devenit foarte rapid bautura nationala, dupa care s-a
raspandit pe intregul continent. Prima ciocolata solida a fost preparata, dupa
unii,in Carlotti, in Franta, in 1606.
In 1657, la Londra, s-a deschis primul magazin cu produse pe baza de
ciocolata.In Dictionarul Explicativ al Limbii Romane, ciocolate reprezinta un
preparat comestibil facut dintr-un amestec solidificat de pulbere de cacao si
zahar (cu adaos de ingrediente). Provenienta – din italiana – cioccolata
- franceza - chocolat
Sa incepem cu o reteta traditionala de ciocolata pe care am gasit-o intr-o
veche carte de retete…
Unt – 150 grame
Lapte praf – 250 grame
Cacao – 100 grame
Zahar – 500 grame
Apa – 150 mililitri
Se amesteca foarte bine untul cu laptele si cacaoa pana ce se formeaza o
pasta omogena.Se fierbe un sirop din zahar cu apa, pana ce se leaga ca pentru
dulceata. Dupa ce s-a racorit, se toarna cate putin peste pasta. Ciocolata se
toarna in diferite forme s-au tavite pentru gheata care se tin la rece (0*C) cel
putin 12 ore.
Formele se ung cu unt inainte de a se umple cu ciocolata .Se obtine 1 kg
de ciocolata.In sirop se pune o jumatate debaton de vanilie sau se pot pune
alune.
…si sa continuam cu ciocolata pe care o cumparam azi. Pentru aceasta vom
folosi ca exemplu ciocolata heidi.
Heidi - pasiune pentru ciocolata
A face ciocolata inseamna, in primul rand, delicatete si pricepere.
Nu este de ajuns sa stii ce ingrediente sa pui. Important este cum sa le pui, asa
incat sa obtii din amestecul lor, gustul rafinat, textura catifelata, si luciul
caracteristic unei ciocolate premium, pentru ca cel ce o alege sa nu fie
niciodata dezamagit.
Ciocolata este buna pentru functionarea creierului.Ca sa ne punem mai
usor creierul “in functiune” trebuie sa mancam si dulciuri. Adica glucoza. Un
mijloc simplu si eficient ar fi o bucatica de ciocolata sau cativa biscuiti de
ciocolata. Chiar si mirosul ciocolatei activeaza funtionarea creierului.
CAPITOLUL II
Analiza ofertei
Inainte de 1990, piata bomboanelor si a produselor de ciocolata era
acoperita de numai câtiva producatori locali, ceea însemna o gama
sortimentala destul de restrinsa, care limita posibilitatile de alegere a iubitorilor
de dulciuri.
In prezent, cea mai importanta preocupare a producatorilor si
importatorilor este dezvoltarea portofoliului, astfel încât oferta lor sa vina în
intimpinarea preferintelor, gusturilor si disponibilitatilor financiare ale
consumatorilor, mereu in schimbare.
Din punct de vedere al ofertei, piata este disputata de producatorii
interni consacrati:
Kraft Jacobs Suchard Brasov care detine 50% din vinzari ca volum;
SC Excelent SA Bucuresti;
SC Kandia SA Timisoara;
Danubiana Roman
2.1 KJS Brasov
In 1994, ca urmare a privatizarii companiei brasovene Poiana Produse
Zaharoase, Kraft Jacobs Suchard a patruns pe piata cu Silvana, prima marca
locala de bomboane.
Portofoliul societatii este segmentat pe forme si arome adresate
diferitelor grupe de vârsta. “Cea mai importanta provocare pentru toti actorii
de pe piata este declinul puterii de cumparare a consumatorilor. În acest
mediu, este crucial a oferi consumatorului cel mai bun raport calitate-pret”, a
declarat directorul general KJS, John Hunter.
Pralinele Suchardine, cu cele cinci sortimente ale gamei, au atins in
aceasta vara o cota de piata de 27.9%, conform unui studiu realizat de Amer
Nielsen.
Cele cinci sortimente ale gamei sunt:
Ispita Vaniliei
Aluna Aurie
Savoarea Cafelei
Cacao de Vis
Seductia Visinei
KJS Brasov a realizat in anul 2000 o cifra de afaceri de 365 mld
lei.
2.2 SC Excelent SA Bucuresti
SC Excelent SA Bucuresti s-a constituit in 1991 prin transformarea
Intreprinderii de produse zaharaoase Bucuresti, intreprindere ce a fost fondata
in anul 1948 prin nationalizarea unei fabrici.
Din anul 1997 SC Excelent SA Bucuresti este societate cu capital mixt.
Forma de proprietate: societate pe actiuni, actionarul principal al societatii fiind
Axis Investments Ltd care detine 94.7% din actiuni.
SC Excelent SA detine pozitia de lider pe piata produsului pentru grupele:
caramele, halva, produse fara zahar, produse de patiserie.
Gama de bomboane de ciocolata pe care le ofera Excelent, sunt :
“Anda”
“Bucuresti”
“Capriciu”
“Romanta”
“Diplomat”
in care se regasesc tipurile de bomboane, dupa cum urmeaza: bomboane cu
crema si stafide, bomboane cu coaja de portocala confiata, bomboane cu nuca
de cocos si ciocolata, bomboane cu lichior si arahide, bomboane cu creama si
cafea.
In afara gamei de bomboane prezentate mai sus, Excelent mai realizeaza
si alte citeva sortimente cum sunt: bomboane “Concert”, “Stil”, fructe in
ciocolata si bomboane lichior.
SC Excelent SA Bucuresti a realizat in anul 2000 o cifra de afaceri
de 81.407.142,00 RON
SC Kandia SA Timisoara
Kandia este cea mai prestigioasa fabrica de produse zaharoase din
Romania. Existenta ei este semnalata inainte de anul 1890 sub forma unui
atelier de zaharicale apartinind lui Bidl.
In urma unui incendiu este preluata de fratii Latter. Acestia o
inregistreaza in Registrul de firme particulare sub numele de “Fabrica de
bomboane Latter Mor”, avind ca obiect de activitate producerera bomboanelor
de ciocolata.
In 1909 fabrica este preluata de o societate anonima pe actiunii sub
conducerea Bancii Timisoara si apartinind Concernului Szana. Produsele
realizate sunt: zaharicale, ciocolata, prajituri, magiun, marmelada, otet, lichior,
fructe conservate.
In 1917 primeste numele de “Kandia”, preluata de la o insula din
arhipeleagul elen. In prezent Kandia produce tablete de ciocolata sub marca
“Ambasador” si bomboana de ciocolata sub marca “Kandine”:
“Fructe de mare”
“Fructe de padure”
si gama “Fructe de ciocolata”
Prin diversitatea produselor sale, indiferent ca este vorba de bomboane
de ciocolata sau bomboane de caramelaj, firma timisoreana reuseste sa
acopere o mare parte a preferintelor consumatorilor de dulciuri. “Cu toate
firmele care activeaza in domeniu, ne confruntam cu dificultatile cauzate de
conjunctura economica si puterea de cumparare” accentueaza, la rindul sau,
Gabriela Mengher, director de Marketing-cercetare la Kandia.
SC Kandia Sa Timisoara a realizat in anul 2000 o cifra de afaceri
de 31.937.139,00 RON.
2.3 SC Danubiana Roman SA
O alta prezenta permanenta pe piata este SC Danubiana Roman SA, care
produce si comercializeaza o gama variata de bomboane: de ciocolata,
fondante, glazurate, drajeuri, etc. “De-a lungul timpului, piata a avut o evolutie
ascendenta dar oscilanta, in functie de zonele geografice”, remarca Laurentiu
Ene, director general la Danubiana Roman. Cu alte cuvine, in localitatile urbane
prospere, ponderea este detinuta de produsele pe baza de ciocolata, ambalate
in cutii mari, luxoase, in timp ce, in localitatile mai putin prospere, mai ales in
mediu rural, se consuma produse mai ieftine, gen drajeuri si dropsuri.
SC Danubiana Roman SA a realizat in anul 2000 o cifra de afaceri
de 190 mld lei
cifra de afaceri
cota de piata
Productia de preparate de ciocolata realizata in anul 2000 (to), pe
segmente de produs este :
Preparate de ciocolata in blocuri 495 to
Tablete, bare si batoane de ciocolata umplute 2578 to
Tablete, bare si batoane de ciocolata neumplute 7320 to
Bomboane de ciocolata cu continut de alcool 14 to
Bomboane de ciocolata 3517 to
Majoritatea producatorilor si distribuitorilor nu au insa o viata prea dulce.
Ei considera ca piata bomboanelor de ciocolata din Romania este departe de a
respecta legea concurentei naturale, in care ponderea sa o aiba costurile reale
si raportul calitate/pret. Dorind sa protejeze producatorii autohtoni, autoritatile
au impus taxe vamale care, prin nivelul lor (45%) creeaza un mediu economic
profund preferential. In acest fel s-a reusit, de fapt, frinarea cresterii pietei.
CAPITOLUL III
Analiza cererii
Piata dulciurilor tinde sa fie dominata de ciocolata, consumul cel mai
mare inregistrindu-se la toate produsele de acest gen care contine lapte.
Conform AC Nielsen Romania, anul trecut marimea pietei produselor
de ciocolata a fost de aproape 14.000 tone, ceea ce inseamna vinzari in
valoare de 1.4 mil RON.
O mare parte din populatia de peste 15 ani, respectiv 44%, nu consuma
ciocolata. Cel putin aceast este concluzia impresionanta a unui studiu la care a
ajuns Mercury Marketing and Research Consultans, studiu al carui
obiectiv este evidentierea obiceiurilor de consum in Romania.
Se observa observa ca segmentul majoritar al consumatorilor de
bomboane de ciocolata este constituit cu predilectie de grupa de virsta 10 – 30
ani, diferente semnificative se inregistreaza in cadrul grupelor de virsta: 75%
din cei care au peste 60 ani declara ca nu maninca ciocolata, fata de cei numai
19% din cei care au intre 10 – 30 ani.
De asemenea, studiul realizat de Mercury Marketing and Research
Consultans, remarca faptul ca procentajul celor din mediul rural care nu
consuma ciocolata este cu 10% mai mare decat cel in mediul urban.
Posibile explicatii in ceea ce priveste aceste diferente tin de nivelul
veniturilor celor intervievati si, de puterea de cumparare, care este mai mica la
sat decat la oras, dar si de problemele de sanatate ale persoanelor in virsta.
Aproximativ 45% din consumatorii de ciocolata cumpara acest produs cel
putin odata pe saptamina, 26% de 2 – 3 ori pe luna si 30% 1 data sau mai rar
decat o data pe luna.
Ca loc de cumparare, 66% prefera asa numitele buticuri, restul de
procente impartindu-se pe diferite categorii de magazine (supermarketuri,
magazine, etc.). Este de remarcat procentajul mare al cumparatorilor
bucuresteni care achizitioneaza produsul din supermarketuri: 50% fata de
media bationala de 19%, fapt datorat, probabil numarului mare de astfel de
unitati comerciale existente in Capitala, comparativ cu celelalte orase.
CAPITOLUL IV
Modalitati de promovare ale produselor
Mult timp, campaniile publicitare au marit simtitor cererea pietei pentru
produsele per care le promovau. Pe masura ce consumatorii “bombardati” din
toate directiile cu cantitati imense de publicitate, acestia au devenit din ce in
ce mai putin receptivi la mesajele transmise. Creativitatea si originalitatea
realizatorilor de publicitate starneste din ce in ce mai greu curiozitatea si
interesul potentialilor clienti, dupa ce acestia au fost supusi ani de zile la o cura
de reclame. Aceasta situiatie, impamintenita de ani buni in Occident, incepe sa
se contureze tot mai clar pe piata romaneasca. Si daca doresti sa promovezi,
fara a mai risca sa iriti potentiali consumatori, solutia este foarte simpla, ofera-
le ocazia sa incerce produsul. Dar gratis. Este greu de crezut ca cineva va
refuza. Acesta este samplingul. Evident, ca un asemenea mod de promovare
implica niste costuri foarte ridicate, dar efectele sunt, la rindul lor, substantiale.
SC Excelent SA Bucuresti este primul producator intern care a lansat o
campanie de promovarea a produselor sale utilizind majoritatea mediilor si
suporturilor de publicitate. Sloganul societatii este : “Excelent – cel mai dule
moment!”.
In ceea ce priveste continuarea campaniei de publicitate si reclama se
propune lansarea publicitatii on-line.
Adoptarea deciziei de publicitate on-line porneşte de la evaluarea
eficienţei potenţiale a internetului ca mediu de comunicare între organizaţie şi
publicul său.
În mod evident, aceasta decizie se bazeaza pe faptul ca audienţa căreia i
se adresează intreprinderea utilizează internetul ca sursă de informaţii sau ca
sursă de divertisment (iar gradul de utilizare intr-o crestere accelerata plasează
internetul printre cele mai importante si viabile surse din aceste puncte de
vedere.
Chiar dacă internetul este destul de bine prezent în viaţa şi activitatea
cotidiană a consumatorilor potenţiali ai produsului, utilizarea sa (şi deci şi a
publicităţii on-line) depinde de caracteristicile produselor şi serviciilor care vor
fi promovate prin intermediul acesteia. Este usor de imaginat că publicitatea
on-line va avea succes pentru bomboanele de ciocolata a cărui cumpărare nu
presupune un proces decizional riguros sau a cărui livrare la cumpărătorul său
nu implică eforturi logistice speciale.
Un alt element avut în vedere în adoptarea deciziei de a desfăşura
campania de publicitate on-line este cel referitor la capacitatea internetului de
a diferenţia intreprinderea, oferta de produse şi servicii, în raport cu principalii
săi competitori prezenţi pe piaţă. Publicitatea on-line este cu atât mai
susceptibila a fi folosită cu cât ea poate deveni un avantaj competitiv pentru
intreprindere.
Vor trebui evaluate, de asemenea, costurile utilizării acesteia şi
avantajele obţinute în urma acestei decizii folosind metoda analizei cost-
beneficiu. Chiar dacă, de cele mai multe ori, costurile sunt minime iar tendinţa
de evoluţie pe termen lung a acestora este una de scădere, pe termen scurt
ele ar putea fi prea mari în raport avantajele generate (în termeni de vânzări,
profituri, cote de piaţă sau imagine).
Nu în ultimul rând, decizia de utilizare a publicităţii on-line implica un rol
strategic al acesteia şi nu unul tactic, întâmplător sau experimental, în cadrul
activităţii de comunicaţie de marketing a firmei.
Obiectivele specifice ale publicităţii on-line se referă la:
Crearea de notorietate pentru organizaţie, produsele, serviciile şi mărcile
sale
Generarea de trafic către punctele de distribuţie ale produselor şi serviciilor
organizaţiei
Susţinerea vânzărilor organizaţiei pe termen scurt şi mediu
Este important de menţionat că o campanie de publicitate on-line cu
toate ca poate urmări concomitent unul sau mai multe obiective este
recomandabil ca un banner publicitar să încerce să vizeze un singur obiectiv
major (crestera vanzarilor pentru bomboane de ciocolata), celelalte putând fi
abordate ca obiective secundare. Pentru asigurarea unei pozitii favorabili si
pentru celelalte produse este recomandabila urmarirea concomitentă a mai
multor obiective, o soluţie posibilă ar fi prezentarea unei suite de bannere ale
campaniei în aceeaşi poziţie, care să fie rotite la un interval de câteva secunde
(durata acestui interval nu trebuie să depăşească 12 secunde)
Crearea de notorietate poate fi realizată foarte eficient folosind
bannerele publicitare on-line. Prezentarea noilor produse (servicii) ale firmei,
stimularea interesului consumatorului virtual pentru produsele şi serviciile
organizaţiei, transmiterea de informaţii privind diferite evenimente importante
în viaţa intreprinderii sunt doar câteva situaţii în care poate fi utilizată cu
succes publicitatea on-line.
Problema creării notorietăţii trebuie abordată în raport cu audienţa
căreia i se adresează campania. Fiind vizată o audienţă generală, se urmăreşte
creşterea nivelului de informare al consumatorilor virtuali, pe planul secund
fiind vizata o audienţă specifică, se urmăreşte creşterea nivelului de reţinere a
organizaţiei, produselor, serviciilor sale, în rândul consumatorilor virtuali.
Crearea de trafic către punctele de distribuţie ale produsului reprezintă
un obiectiv foarte important al publicităţii on-line. Ca şi în marketingul
"tradiţional", nu este foarte important faptul că vizitatorul a văzut odată site-ul
(sau l-a accesat). Mult mai importantă este convingerea acestuia să revină pe
site-ul intreprinderii.
Susţinerea vânzărilor reprezintă poate obiectivul cel mai dificil
de atins al unei campanii de publicitate on-line pentru că atingerea acestuia
presupune convingerea consumatorilor care accesează un site să acţioneze
favorabil pentru firma, cumpărând bvomboane de ciocolata, participând la un
concurs promoţional, completând o fişă informaţională sau răspunzând la un
chestionar. Aceasta este semnificaţia conceptului de conversie.
Conversia (transformarea) vizitatorului unui site din client potenţial în
client efectiv trebuie realizată efectiv apelând la instrumentele promoţionale
utilizate în marketingul tradiţional (acordarea unor premii, a unor cadouri sau a
unor gratuităţi). Deoarece campania vizeza o audienţă generală, conversia se
poate realiza dacă vizitatorului i se generează o nevoie puternică pentru
ciocolata.
Crearea şi testarea bannerelor publicitare
bannerele publicitare pot fi privite în mod similar anunţurilor publicitare
destinate mediilor de comunicare tipărite (presă cotidiană şi periodică,
afişaj)
crearea şi testarea acestora urmează, în general, regulile generale de
creare a anunţurilor publicitare destinate presei (afişajului) mai puţin o serie
de particularităţi referitoare la dimensiunea acestora.
IAB - Internet Advertising Bureau, a determinat următoarele formaturi de
bannere publicitare utilizabile pe internet (între paranteze sunt menţionate
dimensiunile acestora în pixeli):
bannerul complet (468 x 80 pixeli)
bannerul complet cu bară de navigare verticală (392 x 72 pixeli)
bannerul jumătate (234 x 60 pixeli)
bannerul vertical (120 x 240 pixeli)
buton 1 (120 x 90 pixeli)
buton 2 (120 x 60 pixeli)
buton pătrat (125 x 125 pixeli)
microbuton (88 x 31 pixeli)
alegerea unei anumite dimensiuni ale bannerului publicitar conduce la o
serie de restricţii referitoare la conţinutul informaţional al bannerului. Astfel:
cu cât bannerul este mai redus ca dimensiune, cu atât informaţiile care vor
putea fi prezentate prin intermediul acestuia vor fi mai limitate ca şi
conţinut şi chiar ca şi formă de prezentare.
cu cât bannerul are o dimensiune mai mare, cu atât informaţiile care vor
putea fi prezentate prin intermediul acestuia vor fi mai bogate dar, în acest
caz, apare problema încărcării sale cu pagina web care îl găzduieşte, care
devine mai dificilă (consumatoare de timp). Cu cât durata încărcării este mai
mare, cu atât şansele de vizualizare ale unui banner sunt mai mici.
elementele care apar în majoritatea bannerelor publicitare difuzate pe
internet sunt următoarele:
numele organizaţiei
sloganul publicitar al acesteia
îndemnul la acţiune adresat vizitatorului
un stimulent pentru acţiunea vizitatorului (o ofertă specială de preţ, un
cadou oferit gratuit, etc.)
principalul avantaj oferit de firma, bomboanele de ciocolata sau alte
produse si servicii promovate prin intermediul bannerului publicitar
(1) Identificarea şi selectarea spaţiilor adecvate de plasare a bannerelor
publicitare.
bannerele publicitare urmează să fie amplasate pe paginile web ale
diferitelor site-uri existente în reţea.
publicitatea vizează o audienţă generală, este de dorit ca bannerul să fie
plasat pe paginile de introducere ale principalelor motoare de căutare
folosite de către vizitatorii din reţea (de exemplu Yahoo, Google, Infoseek,
Altavista, Excite, etc.)
Concluzii
Din punct de vedere al ofertei, piata este dipsutata de producatorii
interni consacrati: KJS Brasov, Excelent Bucuresti, Kandia Timsoara si
Danubiana Roman. Liderul de necontestat al pietei bomboanelor de ciocolata
este KJS Brasov care detine 50% din cota de piata, iar pralinele Suchardine, cu
cele cinci sortimente, au atind o cota de piata de 27.9%, conform unui studiu
realizat de Amer Nielsen.
Excelent detine pozitia de lider pa piata produsului pentru grupele:
caramele, produse fara zahar, iar in privinta bomboanelor de ciocolata,
excelent comercializeaza produse cu crème fine – gen Diplomat – care fac
deliciul celor cu venituri ridicate, si bomboane cu diverse adaosuri, pentru
consumatorii cu venituri medii.
Kandia Timisoara, prin diversitatea produselor sale, indiferent ca este
vorba de bomboane cu ciocolata sau de caramelaj, reuseste sa acopere o mare
parte a preferintelor consumatorilor de dulciuri.
Danubiana Roman este lider pe piata consumatorilor cu venituri
modeste, in mediul rural, unde preferintele consumatorilor se indreapta catre
produsele mai ieftine: drajeuri, dropsuri.
In Romania, exista acum o varietate suficient de mare de sortimente, de
la cele mai accesibile ca pret si simple ca realizare, din grupa caramelaj, pina la
cele mai sofisticate, din categoria produselor extrafine din ciocolata, dar piata
dulciurilor este o piata sensibila mai ales ca pret.
BUCURESTI
-
CUPRINS
INTRODUCEREA
CAPITOLUL I - CIOCOLATA ATUNCI SI ACUM
- mic istoric
- reteta traditionala
- Heidi, pasiune pentru ciocolata
- istoric
CAPITOLUL II –ANALIZA OFERTEI BOMBOANELOR DE CIOCOLATA PE
PIATA
ROMANEASCA DE DULCIURI
2.1 Kraft Iacobs Suchard Brasov
2.2 S.C. Excelent S.A. Bucuresti
2.3 S.C. Kandia S.A. Timisoara
2.4 S.C. Danubiana Roman S.A.
CAPITOLUL III – ANALIZA CERERII BOMBOANELOR DE CIOCOLATA PE
PIATA
ROMANEASCA DE DULCIURI
CAPITOLUL IV – MODALITATI DE PROMOVARE A PRODUSELOR
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
BIBLIOGRAFIE
COTEANU ION - DICTIONARUL EXPLICATIV AL LIMBII ROMANE
SECHE LUIZA
SECHE MIRCEA – Univers Enciclopedic, Bucuresti 1990
DECKER CHARLES – Sa castigam in afaceri cu P&Q Editura Image, 1997
ENACHE DUMITRU – Bucatarie pentru toti Editura Tehnica ,Bucuresti
1990
OLARU MARIETA – Fundamentele stiintei marfurilor
SCHILERU ION Editura Economica Bucuresti 2001
*** POFTA MARE
NR11, NOIEMBRIE,1997
*** DESPRE TINE
NR10, OCTOMBRIE 2002
*** analize de piata efectuate de firmele:
- KJS Brasov
- Excelent Bucuresti
- Kandia Timisoara
- Danubiana Roman
http.//www.Kraft – foods.de/presse/index.htm
top related