alternative educationale _2012
Post on 19-Jan-2016
732 Views
Preview:
TRANSCRIPT
ALTERNATIVE EDUCAŢIONALE
Conf. univ. dr. Aurora Adina COLOMEISCHI
iadina@usv.ro
Moduri diferite de abordare a procesului instructiv-educativ la nivel instituţional
la nivelul procesualităţii si metodologiei didactice.
Definiţia alternativelor educaţionale
„Dicţionarul de pedagogie”, (1979)- nu conţine termenul.
„Dicţionarul de termeni pedagogici”, (Sorin Cristea) - reia definiţia din „Dictionnaire actuel de l’éducation”.
„Dicţionarul de pedagogie”, (Horst Schaub şi Karl G. Zenke, Editura Polirom, 2001)
învăţământ alternativ = „activitatea care se desfăşoară în instituţii şcolare, după obiective, organizare, conţinut, forme de predare şi învăţare, mijloace, viaţa şcolii şi activitatea părinţilor, cu abatere totală sau parţială de la caracteristicile unitare ale şcolii de stat şi care oferă o altă variantă de instruire şi educare”.
ALTERNATIVE EDUCAŢIONALE
1. Modalităţi de a rezolva în variante diferite o anumită problemă pedagogică prezentând avantaje educative dar şi riscuri;
2. Diferite variante ale organizării şcolare oficializate prin Legea învăţământului;
3. Multitudinea curentelor, cooperante sau contradictorii, consultând sisteme alternative, mai mult sau mai puţin compatibile între ele.
ÎNVĂŢĂMÂNT ALTERNATIV – formă de organizare a procesului didactic, care oferă o altă variantă organizatorică decât cea din şcoala oficială.
PLURALISM EDUCAŢIONAL – existenţa unor instituţii şcolare, pe lângă sistemul de învăţământ oficial organizat de stat, care oferă o nouă variantă de instruire şi educare, propunând alte conţinuturi, strategii educaţionale şi forme de evaluare, considerate ca reprezentând un progres pedagogic.
Pluralismul educaţional reprezintă expresia libertăţii şi democraţiei în domeniul învăţământului.
MIRCEA ŞTEFAN - ,,LEXICON PEDAGOGIC’’
SISTEME ALTERNATIVE DE INSTRUIRE
Moduri diferite de abordare a procesului instructiv-educativ, care se întâlnesc atât la nivelul instituţional, cat si la nivelul procesualităţii si metodologiei didactice.
Alternativitatea poate fi inţeleasă, pe de o parte, ca adaptare a unor tipuri de instituţii educative care s-au bucurat de răsunet in trecut, încercând sa rezolvăm prin ele problemele actuale ale învăţământului.
Alternativitatea poate fi înţeleasă şi în sensul adoptării unei viziuni de ansamblu asupra marilor sisteme pedagogice contemporane, precum si asupra practicilor scolare actuale din lume.
,,Existenta mai multor sisteme nu presupune neaparat negarea sau anularea reciproca’’.
In realitate, ele sunt complementare.
In raport cu cerintele dezvoltarii invatamantului nostru, putem folosi, intr-o etapa sau alta, in spirit pluralist, elementele care ne sunt necesare din diferitele sisteme alternative de instruire.
Patru piloni ai educaţiei
A învăţa să ştii – instrumentele cunoaşteriiA învăţa să faci – relaţia cu mediulA învăţa să convieţuieşti împreună cu alţiiA învăţa să fii
(Delors, 2000, p.69)
Alternativele educaţionale
promovează un demers de creştere şi educare a copilului care diferă de paradigma clasică dezvoltată de instituţia şcolară la un moment dat;
sistemele educaţionale alternative vin în întâmpinarea nevoilor emoţionale, stabilind cadre pentru dezvoltarea şi optimizarea individuală din punct de vedere socio-emoţional.
Alternative educaţionale în România
Pedagogia Waldorf Pedagogia MontessoriPedagogia FreinetProgramul Step by Step
Pedagogia Waldorf – Rudolf Steiner (1867-1925)
Pedagogia Montessori – Maria Montessori (1870-1952)
Pedagogia Freinet – Celestin Freinet (1896-1966)
Planul Jena – Peter Petersen (1884-1952)Step-by-step – începuturi în anii ’60 ai
secolului trecut, cu titulatura „Head Start”. Din 1995 funcţionează cu actuala denumire.
Fondatorii
ARAD
CARAS- SEVERIN
BIHOR
HUNEDOARA
ALBA
CLUJ
GORJ MEHEDINTI
DOLJ
VALCEA
TELEORMAN
ARGES DAMBOVITA
GIURGIU
SIBIU BRASOV
PRAHOVA
BUCURESTI
COVASNA
BUZAU
CALARASI
IALOMITA
BRAILA
CONSTANTA
TULCEA
GALATI
VRANCEA
BACAU
VASLUI
IASI
NEAMT
HARGHITA
BOTOSANI
SUCEAVA BISTRITA- NASAUD
MARAMURES
MURES
SATU MARE
SALAJ
TIMIS
OLT
- Waldorf
- Step by Step
- Montessori
- Freinet
- Planul Jena
- fără alternative
Reţeaua alternativelor educaţionale din România
După Dr. Gheorghe Felea
LegislaţieLegea nr. 84/1995 modificată şi completată, Art. 14 alineatul 1
precizează că „în sistemul naţional de învăţământ, de stat şi particular, pot fi iniţiate şi organizate alternative educaţionale, cu acordul Ministerului Educaţiei Naţionale, conform legii” iar în alineatul 2 se stipulează că „evaluarea şi acreditarea alternativelor naţionale se fac de către Ministerul Educaţiei Naţionale, potrivit legii”.
Legea nr. 87/2006 de adoptare a O.U.G. nr. 75/2005 privind asigurarea calitatii in educatie.
OMEN nr. 4517/13.09.2000 privind „Regulamentul de organizare şi funcţionare a învăţământului alternativ (de stat şi particular)”
OMEN nr. 4516/13.09.2000 privind constituirea şi funcţionarea Comisiei Naţionale pentru Alternative Educaţionale
OMEN nr. 3840/16.05.2001 privind modificarea componenţei Comisiei Naţionale pentru Alternative Educaţionale
Structura învăţământului alternativ
grupe, clase, unitãti
Federatia Waldorf din Rom âniaF.W .R.
grupe, clase, unitãti
Centrul Step-by-steppentru Educatie si Dezvoltare
ProfesionalãC.E.D.P.
grupe
AsociatiaM ontessori din
Rom âniaA.M .R.
grupe
Asociatia Românãpentru o Scoalã Modernã
Celestin FreinetA.R.S.M.
grupe
PlanulJena
C.N.A.E.
M .E.C.
I n s p e c t o r a t e l e Ş c o l a r e J u d e ţ e n e
PAIDOCENTRISMUL
Învăţământul tradiţional
* Şcoala pregăteşte elevii pentru viaţă
* Cadrul didactic pune cunoştinţele la dispoziţia elevilor
*Şcolarizarea este o sarcină de suportat
*Educaţia este privită ca rezultat
*Procesul de învăţare este o progresie liniară prin acumularea de informaţii şi deprinderi
*Elevii sunt consumatori pasivi de informaţie şi autoritate
Învăţământul alternativ
*Şcoala face parte din viaţă
*Cunoştinţele sunt descoperite de copil*Şcolarizarea este interesantă şi
neconstrângătoare *Educaţia este privită ca proces
*Procesul de învăţare este văzut ca o spirală care se tot extinde având conţinut, profunzime şi amplitudine
*Elevii sunt activ implicaţi în soluţionarea problemelor şi participă la elaborarea proiectelor
După dr. Gheorghe Felea
Maria Montessori
Maria Montessoripropune ideea libertăţii drept condiţie şi metodă a
dezvoltării personale a copilului, porneşte de la premisa că fiinţa umană are încorporat
impulsul spre dezvoltare prin autoformare, aşadar adulţii trebuie să îndepărteze eventualele obstacole care s-ar interpune în creşterea naturală a copilului.
accentuează rolul educaţiei senzoriale şi acelaşi principiu educaţional este transferat la nivelul educaţiei religioase.
demonstrează posibilitatea creşterii şi educării copiilor prin dezvoltarea sentimentului religios, a bunătăţii inimii – ceea ce fundamentează construirea de „spirite puternice, robuste (...). Crescând în acest mod ei nu mai au nici timiditate, nici frică”.( M. Montessori apud Cucoş, 1997 )
PEDAGOGIA MONTESSORI
este o educaţie pentru viaţăeste un proces de învăţare în care copiii
sunt încurajaţi să se dezvolte în ritm personal, într-un mediu securizant şi plin de grijă
metoda Montessori s-a dovedit de succes cu copii din diverse culturi şi religii, atât supradotaţi cât şi cu dizabilităţi
Calităţile copiilor
Nivel înalt de concentrare ( copiii acordă un timp îndelungat sarcinilor care îi interesează)
Dragoste de repetiţie (copiii au tendinţa să repete activităţi în care doresc să aibă succes)
Dragoste de ordine (copiii mici au o înclinaţie naturală către organizare şi ordine)
Libertate de a alege ( copiilor le place să aleagă ceea ce vor să facă)
Copiii preferă munca jocului (jocul este un substitut pentru ceea ce copiii vor cu adevărat să facă)
Nu este nevoie de recompensă şi pedeapsă (copiii sunt motivaţi intrinsec)
Dragoste de linişte Simţul demnităţii personale Dorinţa de a citi şi a scrie
Programul Montessori
Trei cicluri1 – 3 – 6 ani2 – 6 – 9 ani3 – 9 - 12 ani
Programul Montessori este diferit din mai multe
perspective
Se lucrează individual şi nu în grup Copiii învaţă mai degrabă din experienţă decât
din ascultare şi memorare Curriculum-ul Montessori este mai larg decât
multe altele Accentul cade pe auto-disciplină Sala de clasă Montessori este organizată
astfel încât să ofere acces la o varietate de experienţe de învăţare
Materialele din clasa Montessori sunt elaborate pe baza cercetărilor pentru a fi adecvate nevoilor de dezvoltare ale copiilor
Programul Montessori este diferit din mai multe perspective
Metoda Montessori de a ajuta un copil se bazează pe procesul de a arăta copilului ce să facă într-o manieră pozitivă
Programul Montessori este alcătuit din secvenţe sistematice în acord cu principiile dezvoltării
Programul Montessori este proiectat să dezvolte independenţa şi responsabilitatea
Rutina programului Montessori este bazată pe principiul libertăţii de alegere
În Programul Montessori copilul este văzut ca o fiinţă pozitivă a cărui activitate principală este construirea unui adult
Concepte:Orientare interioară a naturiiLibertate către învăţare auto-dirijatăPlanuri de dezvoltare – fiecare plan are
condiţii unice şi perioade sensibile pt anumite achiziţii 0 – 6 ani : învăţare prin simţuri (limbaj, ordine
mentală)6 – 12 : învăţare prin raţionament abstract
(imaginaţie, interacţiune socială)12 – 18 : valorizarea personalităţii umane18+ : maturizare în societatea adultă
CONCEPTEMediu pregătitObservare şi predare indirectăNormalizareMinte absorbantăMuncă, nu joacă (tendinţe instinctive de a
se dezvolta prin experienţe spontane cu mediul)
Grupe neomogene de vârstă (2-6ani, 6-12 ani)
Rezultate
Atunci cand mediul raspunde tuturor trebuintelor copiilor, acestia devin, fara vreo manipulare din partea adultului,
sanatosi fizic, impliniti intelectual si psihologic, foarte bine educatiemanand bucurie si bunatate unul fata de
altul
Personalităţi care au urmat cursuri în sistem Montessori
Larry Page, Sergey Brin – fondatori ai GOOGLE
(Montessori le-a permis să gândească liber şi le-a dat libertatea de a-şi urma interesele)
Katharine Graham proprietar /editor al Washington PostJacqueline Bouvier Kennedy OnassisAnne Frank - jurnalul din cel de al doilea război mondialGabriel Garcia Marquez, câştigător al premiului Nobel
pentru literaturăJeff Bezos, analist financiar, fondator AMAZON.COMPrinţul William si Prinţul Harry, familia regala engleză
Maria Montessori
Cand copiii au completat o actvitate prin care au absorbit ceva din mediu, ei par odihniti si profund satisfacuti. De parca o cale s-a deschis in sufletele lor care i-a condus la toate fortele lor latente, relevand cea mai buna parte a lor. Ei arata o mare dispozitie catre oricine, vor sa-i ajute pe altii si sunt plini de bunavointa
PEDAGOGIA WALDORF
învăţare interdisciplinară, integrează elemente conceptuale, artistice şi practice
Rudolf Steiner (1861 – 1925) – fondatorul antroposofiei
1919, Stuttgart, prima şcoală Waldorf
Finalităţi
Să ofere copilului fundamentele dezvoltării personalităţii integrate, libere, morale
Să susţină fiecare copil în implinirea destinului său unic
Pedagogia WaldorfFundamentată pe concepţia filosofică antropozofică
elaborată şi promovată de R. Steiner, are în centru cunoaşterea copilului, a nevoilor sale de
dezvoltare, încercând să vină în întâmpinarea ritmului său natural de dezvoltare.
premisa că libertatea este o condiţie de bază a existenţei vieţii spirituale creatoare,
responsabilizează educatorul pentru a încuraja aptitudinile individuale şi de a le face să se dezvolte în plan social.
Rudolf Steiner accentuează rolul profesorului care, înainte de a fi bine pregătit / documentat ştiinţific, profesional, trebuie să fie capabil de a stabili cu viitorii oameni „relaţii constructive, prin întreaga sa mentalitate să se poată adânci în sufletul şi în întreaga fiinţă a omului în devenire” ( Carlgren, 1994, p.17 )
Pedagogia Waldorfîncurajează cultivarea de aptitudini umane
sociale fără de care nu ar putea exista o convieţuire armonioasă între oameni:
simţul libertăţii şi al integrităţii celorlalţi oameni
( prin imitaţie la vârsta preşcolară ),
sentimentul siguranţei, capacitatea de cooperare
( prin autoritate la vârsta primară ),
interesul profund pentru lume şi pentru condiţiile de
viaţă ale celorlalţi oameni ( printr-un proces de
învăţare neautoritar şi caracterizat de un contact uman
apropiat cu profesorii, la vârsta adolescenţei ).
Pedagogia Waldorfpromovează o „educaţie pentru libertate” care
facilitează libertatea lăuntrică prin multiplele posibilităţi de expresie oferite Eului, individul fiind cel care preia răspunderea pentru propria sa dezvoltare.
implică o adaptare a individului la specificul materialului cu care vine în contact, iar acest proces de adaptare are adesea drept consecinţă „o întreagă scală de mişcări sufleteşti: aşteptare, decepţie, mânie, resemnare, reflecţie, surpriză, speranţe noi, eforturi reînnoite de voinţă, bucurie intensă pentru activitatea creatoare” (Carlgren, 1994, p.54 )
Teoretizarea educaţiei promovată de R. Steiner se adresează în mare măsură dimensiunii afective şi sociale a personalităţii copilului, urmărind dezvoltarea globală a acestuia în acord cu posibilităţile sale interne, nevoile şi ritmurile personale.
Principiul de bază al Pedagogiei Waldorf : „trebuie educat omul întreg”, aceasta însemnând cultivarea în egală măsură a celor trei „forţe sufleteşti”: gândirea, simţirea (afectivitatea) şi voinţa.
În curriculumul Waldorf se acordă atenţie specială disciplinelor artistice (desen, muzică, euritmie prin intermediul cărora omul vine în consonanţă cu lumea şi cu universul.
Concepte
RitmulÎnvăţarea în epociAbsenţa manualelorPonderea cursurilor artistice şi practiceConducerea clasei de către învăţătorConducere colegialăMaterii şi activităţi specifice (scrisul şi cititul,
limba română, limbile străine, drumul de la basm la istorie, aritmetica, desenul formelor, desenul geometric cu mâna liberă, matematica, zoologia, botanica, geografia fizica şi chimia, euritmia, muzica, abilităţile practice şi educaţia tehnologică, practica, arta dramatică etc. )
Ritmul
Ritmul orei/ zilei / lunii /anuluiEducarea voinţeiRitmul orei (ritmic – cognitiv – povestire)Ritmul zilei ( cognitiv – artistic – practic)Ritmul lunii (epoci) – module de 2- 4
săptămâni în care se studiază zilnic de la 8 la 10 o anumită materie principală (română, matematică, fizică,istorie, geografie, biologie etc)
Evoluţia numărului de şcoli Waldorf
Pedagogia FreinetCelestine Freinet, un „filosof al copilăriei”, a
accentuat unicitatea şi irepetabilitatea copilului şi, în consecinţă, nevoia unei educaţii individualizate care să-i ofere copilului maximum de posibilităţi de alegere.
cadru de cultivare a competenţelor socio-emoţionale: munca în echipă, respect pentru profesori şi elevi, optimismul – cale spre scopul comun „formarea în copil a omului de mâine” ( C.Freinet, apud Rădulescu, M..199. p.46), parteneriatul profesor-elev, schimburi de la elev la elev, de la elev la profesor şi invers.
Concepţia pedagogică
Centrarea şcolii pe elevTatonarea experimentală – metoda
naturalăMunca şcolară – activitate joc-muncăExprimare şi comunicareCooperareaActivitatea şcolară personalizată
Pedagogia Freinet
promovează libera exprimare a copilului Clasele Freinet pun la dispoziţia copilului tehnici
de facilitare a comunicării în interiorul şi în afara clasei.
O astfel de tehnică este convorbirea, prin care fiecare copil se exprimă pe sine pentru bucuria personală şi a grupului, iar profesorul este cel care are ca misiune facilitarea exprimării prin practicarea unei atitudini de ascultare deschisă.
Exerciţiu de reflecţie:
Comentaţi (argumente pro şi contra)
“ în pedagogie, întrebarea nu constituie un proces de muncă, ci mai ales un proces de control. Este o eroare a crede că ea poate fi utilizată direct pentru instrucţie, educaţie şi cultură” (Freinet, 1994)
Celestine Freinet
“... Interogaţia este un proces exclusiv şcolar şi prea adesea inhibitor şi perturbant. Întrebaţi un copil: el este mai întâi surprins, ezitant, adesea intimidat şi răspunsul său nu poate în aceste condiţii să dea măsura aptitudinilor sale reale şi a cunoaşterii sale reale)”
“să-l lăsăm pe elev să întrebe el însuşi şi să ceară sfatul...”
Rolurile profesorului în clasa de tip Freinet „să primească într-o ambianţă favorabilă dorinţele elevilor,
să fie martor binevoitor şi furnizor de securitate şi de ajutor discret
pentru elevi,
să favorizeze comunicarea, să structureze valorificarea colectivă” -
Rădulescu, 1999, p.57)
Freinet propune o pedagogie a succesului, o schimbare a
perspectivei, de la centrarea pe problemă / eşec / insuficienţă, la
centrarea pe oportunităţi: „fiecare copil să se accepte pe sine, şi
acceptându-se, să poată fi artizanul propriei promovări” ( Vial, J.,
1967, apud Rădulescu, 1999 ).
Pedagogia Freinet tehnicile de comunicare - instrumente ale formării civice
prin acţiune. „noi trebuie să vizăm armonia individuală în armonia
socială” propune activităţi desfăşurate în cooperare, „viaţa
cooperativă” a clasei fiind mijloc de educaţie socială. Freinet a introdus cooperarea ca invariant cu valoare de
principiu pedagogic: aceasta „intensifică relaţiile şi antrenează diminuarea izolării”.
Cooperarea induce la nivel individual motivaţia intrinsecă a învăţării ( copilul va studia pentru reuşita personală şi nu pentru recompensă / evitarea pedepsei, conştientizat fiind că succesul personal va contribui la succesul colectiv ).
Pedagogia Freinetintroduce şi ideea de „întrajutorare” – copiii se
susţin reciproc în eforturile lor de învăţare. Cooperarea reprezintă fundamentul dezvoltării a
variate atitudini care favorizează convieţuirea: curajul de a se afirma în grup, curajul de a-şi asuma riscuri, responsabilităţi, toleranţa, respectarea opiniilor celorlalţi.
Practicând cooperarea, copilul învaţă să cultive încrederea în sine şi în ceilalţi în detrimentul suspiciunii, să fie asertiv şi nu agresiv, să prefere dialogul şi înţelegerea confruntării şi conflictului.
Programul Step by Stepconceput după modelul promovat de SUA se descrie printr-o abordare centrată pe
copil vizează implicarea familiei şi comunităţii în
procesul instructiv-educativ.Copiii sunt încurajaţi să se implice activ
să valorizeze cooperarea, să-şi asume responsabilitatea pentru propriul
act de învăţare, dar şi pentru învăţarea celorlalţi.
Programul Step by Step are multiple efecte formative prin cultivarea civismului şi onestităţii.
Prin metodele pe care le propune programul Step by Step, copiii sunt puşi în situaţia de a interacţiona, de a acorda şi a primi sprijin, de a implica propriile familii în actul de învăţare, de a stabili relaţii de cooperare, de a se implica cu responsabilitate.
Valori Step by Step
principiile democraţieicetăţenie activăLibertatea opiniei (formulare, exprimare)respectul reciproc responsabilitatea faţă de cei din jur, onestitatea, civismul seriozitatea. Aceste trăsături stau la baza dezvoltării
caracterului în Programul Step by Step pentru învăţământul primar.
Teme de bază ale Programului Step by Step
etica reformei sociale. Este în puterea adulţilor dintr-o societate de a spera într-o îmbunătăţire a condiţiilor pentru următoarea generaţie.
recunoaşterea valorii copilăriei- prima copilarie este baza viitoarei dezvoltări pe plan fizic, social, emoţional şi cognitiv.
rolul şcolii şi al familiei ca parteneri în transmiterea valorilor
Step by Step presupune implicare prin:
Participarea familieiDidactici adecvate ce ţin cont de
personalitatea copiluluiPoziţia centrală a copilului în abordarea
demersului educaţional bazat pe individualizare
Centre de activitate în sălile de clasăInstruirea continuă şi susţinerea logistică
a profesorilor
Concepte şi obiective unificatoare
Comunicarea - informarea despre citire, incluzând citirea propriu-zisă, scrierea,dezvoltarea vorbirii, ascultarea, ortografia; în artele plastice şi în matematica.
Preocuparea - studiul cunoştinţelor despre natură, incluzând ştiinţe biologice, fizică şi geografie la fel ca şi educarea caracterului.
Comunitatea - interconexiunile dintre istorie, geografie şi educaţia civică.
Relaţiile definite ca înţelegerea interrelaţiilor în viaţă, ajută copiii să-şi formeze noi concepte din cele cunoscute şi să-şi dezvolte o privire cuprinzătoare asupra lumii.
Obiective
Să pregătească indivizi dispuşi să se instruiască toată viata
Să creeze un mediu de instruire bazat pe respect reciproc şi pe principii democratice.
Să asigure continuitatea şi metode practice de dezvoltare
Să se asigure că toti copiii vor dobândi deprinderi eficiente artistice, etice şi practicepentru a lua parte cu succes la viaţa unei societăţi democratice
Roluri ale elevilor în clasa Step by Step
GânditoriPersoane ce rezolvă o problemă Martori ai unor întâmplări Ascultători activiInterlocutoriParteneriPrieteni
Predare bazată pe principiul dezvoltării
1.Modul de a învăţa al copiilor2.Modul de a învăţa al copiilor din
categoria de vârsta la care predau3.Modul de a învăţa şi personalitatea
fiecarui copil din clasă
Pedagogii care predau după metodadezvoltării au câteva caracteristici comune
Încurajează şi acceptă autonomia şi iniţiativa elevilor. Furnizează elevilor o serie de materiale (printre care
elemente de construcţii, colecţii),întâlniri cu specialişti, îi duc în excursii.
Colaborează cu copiii în definirea domeniilor de interes ce urmează a fi dezvoltate în proiectele didactice, în unităţile tematice, învăţând astfel împreună cu elevii lor.
Abordează un subiect testând în prealabil cunoştinţele elevilor din acest domeniu înainte de a le împărtăşi cunoştinţele noi.
Îi încurajează pe copii să pună întrebări, să participe la discuţii, să-şi formuleze răspunsurile. Încurajează strategiile de gândire ale copiilor şi le arată respect acordandu-le timpul necesar pentru a răspunde.
Dezvoltarea caracterului
<<A fi bun este un lucru nobil, dar a-i învăţa pe alţii să fie buni este şi mai nobil.>> Mark Twain
a dezvolta deprinderile minţii şi inimii tuturor celor care lucreaza împreună într-o comunitate şcolară
Responsabilităţi fundamentale ale profesorilor faţă de elevii lor
A respecta fiecare copilA crede că fiecare copil poate reuşiA fi cinstit, a admite eventualele greşeliA asculta şi a nu trăda confidenţeleA fi consecvent şi imparţialA aştepta mult de la copiiA aprecia eforturile individualeA preţui diferenţele şi nu asemănărileA crea o atmosferă de lucru stimulativăA-şi perfecţiona permanent cunoştinţele psiho-
pedagogiceA participa la momente comice sau distractive
Valori cultivate
sentimentul încrederii în forţele proprii Sentimentul autodeterminăriiautonomia Gândirea independentăControl al procesului de învăţare.Implicare personală
În sfârşit, trebuie remarcat că este preferabil să le dăm oamenilor posibilitatea să ia decizii în ceea ce-i priveşte, decât să-i ţinem sub control. Este o atitudine mai respectuoasă şi în acord cu valorile de bază pe care cei mai mulţi dintre noi pretindem că le acceptăm . Pe lângă deprinderile care le vor fi utile în viitor, elevii trebuie să aibă posibilitatea de a decide în prezent. La urma urmei ei nu sunt doar adulţi în devenire. Sunt oameni ale căror nevoi, drepturi şi experienţe trebuie luate în serios. Să privim lucrurile astfel: copiii nu trebuie pregătiţi să trăiască în democraţie numai când vor fi mari, ci trebuie să aibă şansa să o facă de pe acum. (Kohn, 1993, p.12).
Întâlnirea de dimineaţă
reprezintă o metodă de predare care permite întrepătrunderea activităţilorşcolare şi sociale astfel încât profesorii şi elevii să poată conlucra cât mai bine.
o metodă pusă la punct de Ruth Charney şi Marlynn Clayton de la Fundaţia Northeast
Întâlnirile de dimineaţă - scopuri
să creeze o comunitate să încurajeze ascultarea, împărtăşirea
sentimentelor, participareasă înveţe prin ritualurile şi tiparele zilnice,
deprinderile necesare pentru a deveni un membru inimos al clasei şi şcolii.
Întâlnirile de dimineaţă
îi învaţă pe copii să aibă grijă de ei şi de cei din jurul lorcreează o atmosferă vioaie, entuziastă, prietenoasă
pentru toată ziuastabilesc ritualuri şi rutinedau ocazia participării individuale şi de grup recunosc importanţa contribuţiei fiecaruiaexersează deprinderi importante pentru succesul şcolar
cum ar fi cele de a asculta, a vorbi, a sintetiza informaţii, a rezolva probleme, a urma indicaţii, a lua decizii, a citi, a scrie, a ortografia şi a socoti.
Modelul Step by Step îşi propune să-i înveţe pe copii cum să devină participanţi responsabili într-o societate democratică
Managementul clasei Centrul de citire
Cărţi Hărţi şi un glob pământesc Afişe Poezii tipărite pe foi mari
Centrul de scriere Instrumente de scris (creioane
negre şi colorate, carioci) Hârtie Lipici şi/sau bandă scotch Perforatoare şi sfoară
Matematică/jocuri de construcţii Abacuri, ursuleţi din plastic, cuburi
unifix, cuburi mari, plăcuţe colorate de dimensiuni egale din comerţ sau
confecţionate manual Puzzle Zaruri Piese de domino Rigle, cântare şi/sau alte instrumente
de măsură Jocuri (din comerţ sau confecţionate)
Centrul de ştiinţă Roci, scoici, şi/sau alte materiale
naturale Magneţi Lupe Cântare Reviste şi cărţi de referinţă Plante
Centrul de artă Vopsea şi pensule Plastilina Reviste vechi Hârtie Instrumente de scris şi desenat O masă şi un şevalet
Evaluare - premise
Învăţarea şi dezvoltare reprezintă procese în continuă evoluţie. În consecinţă, educatorii trebuie să aibă în vedere o evaluare continuă.
Un prim program de dezvoltare a copilului trebuie să aibă în vedere perfecţionarea continuă a cunoştinţelor sale, înţelegerea tot mai aprofundată a lumii şi a propriei persoane.
Evaluarea autentică,
este o formă de evaluare care are loc continuu, în contextul unui mediu propice învăţării şi dezvoltării copilului.
reflectă experienţele adevărate şi demne de reţinut din procesul învăţării, care pot fi documentate prin observaţii, întâmplări consemnate, jurnale, caiete de observaţie, mostre de lucru propriu-zise, şedinţe, fişe ale elevilor, rezultatele, în îndeplinirea unor sarcini şi alte metode.
e folositoare elevilor se desfăşoară în paralel cu procesul învăţării,
fiind o condiţie a dezvoltării elevului.
Evaluarea - premise
Evaluarea trebuie să stimuleze acumularea de cunoştinţe, înţelegerea şi încrederea copilului în sine.
Trebuie să se axeze pe obiective importante şi să implice multiple surse de informaţii.
Evaluarea trebuie să sprijine şi să informeze asupra practicilor de instruire conforme gradului de dezvoltare a copilului.
Părinţii şi elevii sunt parteneri de bază în procesul de evaluare.
(Winograd, 1994)Scopul ultim al evaluării este să permită elevilor
să se autoevalueze.
Evaluarea autentică trebuie:
Să valorifice punctele forte ale fiecărui elev, în loc să-i detecteze erorile
Să furnizeze procesului de instruire indicaţii asupra a ceea ce trebuie predat şi asupra modului cum să facă predarea.
Să reprezinte o componentă permanentă a procesului de instruire.
Să fie multidimensională, axată atât asupra dezvoltării sociale şi afective a copilului,cât şi asupra celei cognitive.
Să includă rezultatele colaborării active dintre părinţi şi învăţători, precum şi dintre învăţători şi copii.
Să accentueze importanţa învăţării.Să promoveze un învăţământ optimal, care să asigure
succesul pentru toţi elevii.Să fie corect înţeleasă de elevi şi de părinţii lor.
(adaptare după PLAS )
Metode, tehnici de evaluare
Observarea / documentareaÎntâmplările consemnate listele de verificareseturile cu mostre din lucrările copiilorîntrevederile profesor - elev autoevaluarea elevului
Jurnal de autoevaluare
Care dintre aptitudinile mele s-au îmbunătăţit anul trecut?
La ce mă pricep mai bine?Ce aptitudini îmi pot perfecţiona?Asupra cărui lucru mă voi axa anul
acesta?Ce sper să învăţ anul acesta?
Cum pot fi parteneri părinţii şi şcoala?
O relaţie eficientă scoală-părinte poate fi realizată în principal pe două căi:
1. O comunicare bilaterală clară şi consistentă
2. Variate mijloace de implicare
Comunicarea – conferinţe cu părinţii
Reafirmă parteneriatul între familie şi şcoală.
Este o cale de a asigura părinţii că profesorul şi
şcoala sunt serioşi şi preocupaţi.
Îmbogăţeşte comunicarea.
Oferă ocazia extinderii învăţării din clasă acasă.
Ajută şcoala să servească părinţii cu informaţii
pentru planificarea programului lor.
Implicare – voluntariat din partea părinţilor
Coordonatori ai unor evenimente speciale: Reparaţii şi îmbunătăţiri: Munca în bibliotecă: Activităţi ştiinţifice şi artistice:Supraveghetori pe terenul de joacă: Organizatori ai zilelor de naştere: Sarcini specialeColectori de fonduri
Învăţarea tematică
o mai bună întelegere din partea elevilorstabilirea unor legături între diferite
discipline de studiucreşterea motivaţiei eleviloro predare mai agreabilăo explorare atât extensivă cât şi în
profunzime a unui subiect care este portivit vârstei.
Predare tematică
pretinde gândire individuală, folosirea experienţei personale,capacitatea a face distincţii capacitatea de a lua decizii, iniţiativă, inventivitate, stăpânire de sine şi spirit de colaborare
O abordare tematică a predării
pune accentul pe aspectele intelectuale, sociale, emoţionale, fiziceşi estetice ale devoltării copilului.
Predarea tematică sprijină dezvoltarea concomitentă a acestor domenii in loc să se concentreze pe un aspect izolat,
Predarea tematică
presupune integrarea diferitelor discipline prin explorarea unei idei interesante care se leagă de mai multe domenii.
se face în aşa fel încât elevii să vadă legăturile dintre diferitele discipline şi legăturile acestora cu viaţa.
priveşte mai multe discipline şi solicită o planificare şi o cooperare didactică.
Predarea tematică
permite profesorului să-şi organizeze programa în jurul unor teme, probleme sau chestuni esenţiale pe care copilul le găseşte antrenante.
oferă posibilitatea de a organiza planul de învăţământ altfel decăt pe baza unei singure discipline.
Este un proiect interdisciplinar, aşa cum este şi viaţa şi problemele pe cere ni le ridică.
Astfel de proiecte capătă imediat o semnificaţie pentu copii, cărora li se prezintă o problemă <<reală>> de rezolvat sau o idee nouă de investigat.
Proiectele sau studiile nu sunt o noutate în didactica.
Intrebări:
Temele alese răspund întrebărilor pe care şi le pun copiii?
Încurajează aceste teme gândirea imaginativă, creativă?Temele alese pot fie le conduse în aşa fel încât să
permită o implicare pe mai multe planuri, iar fiecare elev să se simţa recompensat?
Vor trebui elevii să facă apel de deprinderile de bază câştigate prin învăţământ pentru a reuşi proiectul din studiul tematic?
Se vor ivi posibilitaţi de colaborare şi responsabilitate socială în timpul lucrului la proiect?
Se vor oferi copiilor şanse de a-şi mări nivelul de cunoştinţe şi de experienţă cuobiecte, persoane şi evenimente din lumea înconjură-toare?
Reflectă proiectele încercările copiilor de a-şi constitui propria inţelegere şi interpretare a informaţiei noi?
Planificarea profesorului
Care sunt scopurile învăţării pentru copii? Ce realizări aşteptaţi din partea fiecărui
copil ?Pe ce deprinderi vă concentraţi atenţia?
Exerciţiu: Proiectarea unei unităţi tematice de studiu
Discipline implicateObiectiveMaterialeInformaţii de bazăMetodăEvaluare
O societate bine întocmită, care încurajează indivizii să-şi
realizeze potenţialul şi permite complexităţii să se
desfăşoare, este cea care asigură dezvoltarea...
Dar sarcina unei societăţi bune nu este de a consfinţi
soluţiile creative din trecut în instituţii permanente; ci de a
oferi creativităţii posibilitatea de a se afirma în continuare.
Sarcina ei este de a da oamenilor ocazia de a circumscrie o
nouă informaţie culturală care să fie evaluată, selectată şi
introdusă cu bună ştiinţă de nişte semeni de-ai noştri bine
informaţi, liberi şi responsabili.
(Mihaly Csikszentmihali 1993)
În loc de încheiere...
Listaţi ideile pedagogice care v-au stimulat interesul şi pe care aţi dori să le aplicaţi în propria practică pedagogică.
Ce posibilităţi de reuşită vă acordaţi?Ce riscuri identificaţi?
top related