6.2_diseminarea informatiilor stiintifice in psihologie_2015
Post on 25-Feb-2018
228 Views
Preview:
TRANSCRIPT
-
7/25/2019 6.2_Diseminarea Informatiilor Stiintifice in Psihologie_2015
1/15
5/18/2015
1
DiseminareaInformaiilor tiinifice
andrei.ion@fpse.unibuc.ro
Articole tiinifice
Studii empirice: Introducere: descrierea problemei investigate (istoric), scopul/obiectivele
investigaiei;
Metoda: descrierea procedurilor utilizate n cadrul studiului;
Rezultate: raportarea rezultatelor i analizelor derulate;
Discuii: interpretare, implicaii ale rezultatelor.
Literature reviews & Studii meta-analitice:
Implic utilizarea unor proceduri cantitative pentru analiza com binat aunui numr ridicat de studii dintr-un anumit domeniu;
Definirea & clarificarea problemelor;
Identificarea relaiilor, contradiciilor i a problemelor.
Metod/Rezultate/Discuii (doar pentru studiile cantitative).
Articole teoretice/metodologice.
Crile
Handbooks/Manuale;
Volume colective;
Carile tiinifice vs. Pop-sciencesau self-help books: Publicate la edituri tiinifice, cum ar fi:
http://www.routledgementalhealth.com/
Publicate de cercettori sau profesori care dobndesc recunoatereacomunitii nainte de a publica/coordona o carte/un manual;
Adreseaz una din ramurile psihologiei aplicate: e.g. Handbook ofIndustrial Organzational Psychology.
Conferinele tiinifice
ntotdeauna conferinele relevante sunt emanaii ale unor asociaii tiinificerelevante;
Generale:
International congress of applied psychologyeste organizat deEuropean Federationof Psychological Associations(EFPA).http://www.efpa.eu/events/2014-07-08-28th-international-congress-of-applied-psychology-)
APA AnnualConvention: http://www.apa.org/convention
Tematice:
ITC Conference este organizat de International Test Commission.http://www.itc2014ss.com/
-
7/25/2019 6.2_Diseminarea Informatiilor Stiintifice in Psihologie_2015
2/15
5/18/2015
2
Conferinele tiinifice
Naionale - Generale: Conferina Naional de Psihologie AsociaiaPsihologilor din Romnia sau Psiworld.
Naionale - Tematice: Conferina APIO/SPER/.
Care este diferena ntre aceste conferine? Asociaiile.http://www.rjeap.ro/editorial-boardhttp://www.apio.ro/meniu/despre-apio/conducere-apio.html
sauhttp://www.intestcom.org/council/index.phphttp://www.eapa-homepage.org/about/committee/https://www.apa.org/about/division/div14.aspx
Cum poate fi controlat informaiatiinific?
PEER REVIEW
CITATIONS / IMPACT FACTOR
Ce inseamna ISI? Putina istorie
Institute for Scientific Information (ISI) Fondat de Eugene Garfield in 1960 Eugene Garfield = fondatorul bibliometriei i scientometriei
ISI oferea servicii de analiz a bazelor de datebibliografice, cu specializare in citation indexing andanalysis
achiziionat de Thomson Scientific & Healthcare in 1992 astzi: parte din Thomson Reuters:
http://thomsonreuters.com / http://wokinfo.com/
De ce ISI?
False reasons:
Cerine instituionale: e un criteriu de performan impus de angajator
Promovare
Prestigiu instituional sau individual
Pentru tiin: un om de tiin produce tiint, nu consumtiin
Pentru asigurarea calitii procesului educaional: asigurare acompetenei cadrelor didactice: demonstreaz cprofesorul este up todate.
-
7/25/2019 6.2_Diseminarea Informatiilor Stiintifice in Psihologie_2015
3/15
5/18/2015
3
Productii ale ISI Thomson: ScienceWatch
Science Watch Newsletter, apare o dat la 2 luni: http://sciencewatch.com/ identifica la fiecare publicare un articol din ultimii 2 ani ca
"fast breaking paper referire la 22 de domenii ale stiintei
Agricultural Sciences / Biology & Biochemistry / Chemistry /Clinical Medicine / Computer Science / Ecology-Environment / Economics-Business / Engineering /Geosciences / Immunology / Materials Science /Mathematics / Microbiology / Molecular Biology & Genetics/ Neuroscience / Pharmacology / Physics / Plant & AnimalScience / Psychology-Psychiatry/ Social Sciences -General / Space Sciences
Productii ale ISI Thomson: ISI HighlyCited
ISI Highly Cited
baza de date cu cercetatori ("highly cited researchers)
include acei cercetatori ale caror publicatii sunt cel mai des citate inrevistele academice ale ultimilor 10 ani
cel mai important indice al prestigiului academic al unui cercetator
unul din indicatorii majori pentru Ac ademic Ranking of World Universities
Productii ale ISI Thomson: Serviciide indexare
Un numar mare de baze cu indexari, organizate in functie de domeniulstiintific Web of Science Social Sciences Citation Index Arts Humanities Citation Index
Biosis Citation Index (life sciences) Index Chemicus MEDLINE (U.S. National Library of Medicine) Inspec (physics, electrical/electronic technology, computing, control
engineering and information technology) Zoological Record ... Conference Proceedings Citation Index
Doua tipuri de baze cu indexari: Indexari cu impact Indexari fara impact
Impact factor
Factorul de impact este calculat anual si NUMAI pentru reviste
Intr-un anumit an, factorul de impact al unei reviste este numarul mediude citari primite de articolele publicate in acea revista in cei 2 anianteriori.
De exemplu: O revista cu factor de impact 3 in 2006 a primit in 2006 in medie 3 citari
pentru articolele sale publicate in 2004 si 2005 A = numarul de citari primite in reviste indexate, in 2006, pentru articolele din
2004 si 2005 B = numarul total de itemi citabili publicati de revista in 2004 si 2005 Factorul de impact pentru 2006 = A/B Factorul de impact pentru 2006 se publica pentru 2007 (evident, de vreme
ce in 2006 inca nu avem nici A-ul si nici B-ul)
-
7/25/2019 6.2_Diseminarea Informatiilor Stiintifice in Psihologie_2015
4/15
5/18/2015
4
Impact factor Critici aduse la Impact Factor
Critici empirice (comparative): de ex.: foarte dependent de domeniul stiintific
< matematici > stiinte biologice
Critici metodologice (matematice): se bazeaza pe media aritmetica a numarului de citari primit
de un articol dar citarile primite de articole urmeaza o distributie non-
normala (distributie Bradford/Pareto, o clasa de distributiiexponential descrescatoare)
Revistele cu cel mai mare impact dinlume
Nature: 51.15 Science: 47.72 The New England Journal of Medicine: 19.92 Cell: 14.36 Proceedings of the National Academy of Sciences: 14.14 Journal of Biological Chemistry: 11.32 Journal of the American Medical Association: 8.73 The Lancet: 7.83 Nature Genetics: 7.22 ...
Revistele cu cel mai mare impact inpsihologie
Annual Review of Psychology - 22.75 Psychological Bulletin - 12.854 Psychological Review - 9.082 American Psychologist - 6.537 Journal of Cognitive Neuroscience - 5.382 Journal of Personality and Social Psychology - 5.205 Psychological Science - 5.09 Journal of Experimental Psychology - 4.701 Journal of Abnormal Psychology - 4.515 Journal of Applied Psychology - 3.977 ...
-
7/25/2019 6.2_Diseminarea Informatiilor Stiintifice in Psihologie_2015
5/15
5/18/2015
5
Atentie!
Impact Factor este o metrica ce se calculeaza pentru reviste si nu ar trebuiutilizat pentru a evalua cercetatori
Factori de impact individuali
metrici improvizate
numarul de articole ISI publicate
suma factorilor de impact ai revistelor, pentru articolele ISI publicate
numarul mediu de citate primite pe articol
metrici profesioniste:
H-factor (Hirsch index, Hirsch number)
indicator bibliometric realist bazat exclusiv pe output stiintific: numarul de citari la nivel international e singurul lucru care inseamna ceva dependent de domeniu (Thomson Reuters Essential Science
Indicators Citation Thresholds) pentru top 1% in Social Sciences e nevoie de 154 de citari pentru top 1% in Space Science e nev oie de 2236 de citari
predictiv sistemele academice meritocratice SUA recomandari :
12 pentru tenure 18 pentru full professorship 45 pentru National Academy of Sciences
H-index H-index: calcul
numarul de citari nu esuficient
ar trebui sa atragem in
decizie si numarul dearticole
Un cercetator are unindice h daca un numarde h din cele N articoleale sale au fiecare celputin h citari [iar celelalte(Nh) articole au cel multh citari fiecare]
-
7/25/2019 6.2_Diseminarea Informatiilor Stiintifice in Psihologie_2015
6/15
5/18/2015
6
Instrumente pentru calcul
Google scholar:
http://scholar.google.com
Google citations gadget:
http://code.google.com/p/citations-gadget
Publish or perish
http://www.harzing.com
Ce studii se publica? Piramidaputerii unui studiu
1
2
3
4
5
6
7
Practica nevalidata stiintific, bazata pe expert opinion
Non-causal: studii cross-sectionale, non-experimentale (de ex.corelationale)
Non-causal: metaanalize bazate pe studii non-experimentale
Weak causal: studii longitudinale cvasi-experimentale
Strong causal: studii experimentale, de eficienta saueficacitate
Strong causal: metaanalize bazate pe studiiexperimentale
Explanatory: studii experimentale concentrate pemecanismele schimbarii
De ce avem nevoie de APA Style?
Beneficii:
Consistenta [stim unde sa cautam informatii relevante/de interes];
Claritate [ipoteze, metode, rezultate];
Concizie [Brevity]; Recursivitate [ideile importante sunt reluate];
Precizie [sursele de informare sunt, pe cat po sibil, libere de eroare].
-
7/25/2019 6.2_Diseminarea Informatiilor Stiintifice in Psihologie_2015
7/15
5/18/2015
7
De ce avem nevoie de APA Style?
Pentru a atinge aceste deziderate, avem nevoie de specificatii:
Formale - specificatii legate de redactare
Stilistice - legate de continut
SPECIFICATII FORMALE
Documentul programatic este:
Publication Manual of theAmerican Psychological
Association.
APA-Style: Referinele
din corpul articolului
-
7/25/2019 6.2_Diseminarea Informatiilor Stiintifice in Psihologie_2015
8/15
5/18/2015
8
De ce este nevoie s citez?
Susinerea unor idei; Raportarea stadiului actual al cunoaterii; Identificarea i prezentarea unor argumente pro- sau contra ideii de
cercetare.
Neacordarea acestui credit nseamn plagiat.
Citatele trebuie s includ:
1. ,2. numele autorului/autorilor,3. anul publicrii4. pagina,5. textul sau traducerea acestuia.
Cognitive therapy is more effective than psychoanalysis in the treatments ofphobias (Jones & Smith, 2002, p. 44).
Parafraza
Parafraza, adic traducerea unui text n cuvintele proprii, im plicincluderea:1. autorului2. anului
According to Jones and Smith (2002), phobias can be treated moresuccessfully by cognitive therapy than psychoanalysis.
Parafraza
Dac v referii la o surs primar de informaii despre care citii ntr-o surssecundar, atunci trebuie s includei:1. numele autorului;2. referina sursei secundare (autor, anul)
According to Jones (as cited in Smith, 2003), phobias can be treated moresuccessfully by cognitive therapy than psychoanalysis.
-
7/25/2019 6.2_Diseminarea Informatiilor Stiintifice in Psihologie_2015
9/15
5/18/2015
9
Sursele
Materialele emise de asociaii naionale sau internaionale implic:1. Denumirea asociaiei2. Anul publicrii
Phobias can be treated more successfully by cognitive t herapy thanpsychoanalysis (British Psychological Association, 2008).
& sau i
Utilizm & atunci cnd numele autorilor estencadrat n paranteze. . . . is the most effective treatment (Smith & Jones,
1999)
Utilizm i atunci cnd numele autorilor este ntext. . . . is the most effective treatment according to Smith
and Jones (1999).
Bibliografia
Care este scopul acestei seciuni?
Permite oricrui cititor interesat accesarea surselor bibliografice la care
autorul a apelat.
-
7/25/2019 6.2_Diseminarea Informatiilor Stiintifice in Psihologie_2015
10/15
5/18/2015
10
Ce contine?
Care sunt informaiile pe care trebuie s le prezentm?
Autorul materialului
Anul n care a fost publicat materialul
Titlul materialului Editura
Autori
Smith, G. R., & Ferguson, T. T.
Autori, An
Smith, G. R., & Ferguson, T. T. (2001).
Autori, An, Titlu
Smith, G. R., & Ferguson, T. T. (2001). Sigmund Freud:Champion of the unconscious.
-
7/25/2019 6.2_Diseminarea Informatiilor Stiintifice in Psihologie_2015
11/15
5/18/2015
11
Editura
Smith, G. R., & Ferguson, T. T. (2001). Sigmund Freud:Champion of the unconscious. St. Paul, MN: Worth.
Stilul de redactare
Spaierea
Utilizarea italics
Majuscule
Alinierea
Spaierea
Dup fiecare semn de punctuaie urmeaz pauz (. /, / ; / etc.)
Formatul APA implic spaierea la 2 rnduri.
Italics, Majuscule, Aliniere
Utilizm italics pentru titlul crii, sau pentru titlul revistei (daceste un articol).
Utilizm majuscule pentru primul cuvnt din titlu.
Aliniem paragraful.
Smith, G. R., & Ferguson, T. T. (2001). SigmundFreud: Champion of the unconscious. St. Paul, MN: Worth.
Jones, L. K. (2003). The social life of chimpanzees.Journal of Animal Behavior, 7(2), 1-18.
-
7/25/2019 6.2_Diseminarea Informatiilor Stiintifice in Psihologie_2015
12/15
5/18/2015
12
CONTINUT
Alegerea temei (Colquitt & George, 2011)
1. Grand challenges, cum ar fi:
universalitatea structurii personalitii (e.g. van de Vijver, 2012)
de ce evidence-based innovations nu sunt adoptate n industriile de tiphealth-care?! rolul multi-specializrilor. (Ferlie, et al, 2005).
urmrirea temelor mari implic design-uri inovative i sau metodeinovative de analiz a datelor.
2. Noutate & completarea teoriilor existente (filling the gaps) cum ar fi:
Sunt dimensiunile emice de personalitate predictive pentru performanaprofesional?
Tema propus reprezint sau nu o continuare a investigaiilorexistente!?
Patologiile nvrii creative (Ahuja & Lampert, 2001): familiaritatea(favorizarea idelilor familiare), maturitatea (favorizarea ideilor existente),proximitatea (favorizarea abordrilor similare cu cele existente deja).
[2] emic personality dimensions
Face: concerned about face; loves to show off; strong sense of self-respect; pays excessive attention to social recognition; self-conscious. :
Family orientation: filial-pious; values family bonding; takes good careof the family; values harmony in the family; positive relations betweenparents and children.
Graciousness vs. meanness: magnanimous, tolerant; not calculating;bears no grudges; treats others leniently; optimistic and generous;deals with matters flexibly; accepts others easily.
Ren-Qing: High score: values old friendships; interpersonally sensitive;courteous; takes the initiative to strengthen interpersonal relationships;caters to others wishes; may forsake ones own principles in the effortto attend to others demands.
Harmony: High score: values harmony; willing to sacrifice to makepeace; makes concessions to appease others; non-competitive;maintain peaceful relations with others; calm and serene.
Thrift vs. Extravagance: Thrifty: plain and unassuming; stingy; down-to-earth; frugal; unwilling to discard useless old things.
[2] emic personality dimensions (incrementalvalidity)
Time 1 Time 2
Chinese
(N= 186)
Romanians
(N= 253)
Chinese
(N= 142)
Romanians
(N= 218)
Step IVs R2 R2 R2 R2
1 Gender .01 .005 .00 .000 .06 .006 -.05 .003
Age -.07 .01 -.04 .02
2 G ender .01 .153*** .03 .163*** .05 .090*** -.02 .135***
Age -.04 .02 -.02 .03
GMA .39*** .40*** .30*** .37***
3 G ender .04 .240*** .03 .180*** .08 .157*** .01 .221***
Age -.02 .03 .02 .02
GMA .33*** .39*** .30*** .36***
Responsibility .23** .29*** .12 .31***
Discipline .31*** .21** .24** .13*
4 Gender .02 .094*** .04 .021 .07 120*** .01 .030
Age -.04 .03 .00 .02
GMA .27*** .40 .25*** .37***
Responsibility .22** .28*** .14 .34***
Discipline .32*** .14* .23** .19**
Graciousness* .44*** .00 .28* .02
Ren Qing* .22** .03 .26** .00
Table 5.Note: * p < .05, ** p < .01, *** p < .001.
-
7/25/2019 6.2_Diseminarea Informatiilor Stiintifice in Psihologie_2015
13/15
5/18/2015
13
Alegerea temei
3. Curiozitate
o stare motivaional asociat cu o procesare mai profund, maipersistent i mai extins a informaiilor (Kashdan & Silvia, 2009, cit inColquitt & George, 2011).
Exemplu relaii curbiliniare personalitate-performan too much of agood thing.
Relaia curbiliniar Contiinciozitate performan
Punctul de inflexiune apare doar la 0.23 SD pentru posturile mai puincomplexe i la peste 2 SD pentru posturile complexe (Le, et al, 2011).
Relaia curbiliniar Stabilitate Em. performan
Punctul de inflexiune apare doar la 0.21 SD pentru posturile mai puincomplexe i la peste 3 SD pentru posturile complexe (Le, et al, 2011).
Relaia curbiliniar Stabilitate Em. OCB
Punctul de inflexiune apare doar la - 0.10 SD pentru posturile mai puincomplexe i la peste 1.75 SD pentru posturile complexe (Le, et al, 2011).
-
7/25/2019 6.2_Diseminarea Informatiilor Stiintifice in Psihologie_2015
14/15
5/18/2015
14
Alegerea temei
4. Relevana pentru practicieni. Cercetrile pot avea relevan practicdac:
Ofer insight-uri contra-intuitive;
Prezint impactul unor practici noi;
Evidenierea unor inconsistene i implicaiile acestora;
Identificarea unor fenomene noi (de exemplu, core self-evaluat ions).
Insight-uri
- A Kernel 3D density estimationanalysis
The results show that leadershiprole occupancy is associatedwith rs4950, a single nucleotidepolymorphism (SNP)residing on a neuronalacetylcholine receptorgene (CHRNB3).
66%ENVIRONMENT
10% SHAREDENVIRONMENT
24% GENETIC
Practici
Podsakoff et al(2010)
Alegerea titlului
10-12 cuvinte;
Evitarea cliseelor: un studiu experimental al sau efectul bla bla asupra trala la.
Fara abrev.;
Nu specificam rezultatul: spoilers;
Exemple: Searing sentiment or cold calculation? The effects of leader emotional
displays on team performance
The Effects of Leader Displays of Happiness on Team Performance
-
7/25/2019 6.2_Diseminarea Informatiilor Stiintifice in Psihologie_2015
15/15
5/18/2015
15
Abstract
Se scrie ultimul
Respecta structura cercetarii:
introducere,
metode [participanti, instrumente], rezultate si
discutii.
Introducerea
Acopera 5 componente fundamentale:
Ce stim deja?
Ce stim mai putin, nu stim sau care sunt limitele?
Care este scopul studiului? Cum poate studiul sa bridge the gaps?
Care este ipoteza [variabilele si relatia dintre ele]?
Introducerea
De asemenea, introducerea tb sa ofere raspunsuri pentru:
Who cares?
What we know? What we dont know? SO WHAT???
What we will learn?
top related