14.fonetica

Fonetica

I. Fonetica studiaza sunetele.

II. Clasificarea sunetelor:

a.vocale: a,,/,e,i,o,u

b.semivocale: e , i,o, u,

c.consoane: restul sunetelor

III.Litera este semnul grafic al sunetului

IV. Alfabetul cuprinde totalitatea literelor asezate intr-o anumita ordine(alfabetul lb.romane contine 31 de litere)

V.Corespondenta dintre sunet si litera:

a.de obicei ,unui sunet ii corespunde in scris o litera

b.abaterile de la aceasta corespondenta sunt:

1. grupurile de litere: ce,ci,ge,gi,che,chi,ghe,ghi, noteaza un sunet sau doua:

2 sunete :cand grupul formeaza singur silaba : ex: chitara(7 l , 6 s),cerere(6 l , 6 s)

: cand grupul este urmat de o consoana: ex: cercel(6 l, 6 s )

1 sunet: cand grupul este urmat de o vocala,dar nu formeaza singur silaba: ghiocel (7 l , 5 s), chiar(5 l, 3 s)

:cand grupul este in pozitie finala ,dar nu formeaza singur silaba : meci (4 l, 3 s), veghe(5 l, 4 s)

2.litera "x" se noteaza intotdeauna cu doua sunete: "cs", "gz" .

Ex: fix - 3 litere

- 4 sunete

examen- 6 litere

- 7 sunete

3.sunetul "i" este redat prin literele : "i" si "y"

Ex: iar - 3 litere, 3 sunete

yala- 4 litere, 4 sunete

4.sunetul "v" este redat prin literele "v" si "w"

Ex: vas - 3 litere , 3 sunete

wat- 3 litere, 3 sunete

5. sunetul "" este redat prin literele "" si ""

VI . Diftongi.Triftongi.Hiat

a.diftongul - grupul format din doua sunete ,o vocala si o semivocala, pronuntate in aceiasi silaba.

Diftonugul poate fi :

1. ascendent - cand semivocala se afla inaintea vocalei

Diftongi ascendenti frecventi sunt: ia (iarba), ea(teama),ie (nuiele), io(fuior), iu(iubire),oa(soare)

2.descendent- cand vocala se afla inaintea semivocalei

ex: ai (cai),ii (paine) , oi(noroi), ui(gutui), ou (cadou)

b.triftongul - grupul de trei sunete , o vocala si doua semivocale , pronuntate in aceiasi silaba

Ex: eau (vedeau), iau(suiau),iai(traiai), ioa(aripioara)

Retine !

Nu exista diftong sau triftong care sa inceapa cu sunetele "e,i" din grupurile de litere.

Un diftong sau un triftong poate fi alcatuit din sunetele cuvintelor scrise cu ajutorul cratimei.Ex : mi- a , ti-ai

c.hiatul este alcatuit din doua vocale alaturate pronuntate in silabe diferite.

Ex: po- et, du-et

Retine! Nu exista vocale in hiar cand vocala dintr-o silaba este urmata de un diftong sau un triftong care incepe cu o semivocala . Ex: nu-ia

VII. Silaba

Silaba este grupul de sunete pronuntate in acelasi moment .

Silaba poate fi alcatuita din:

o vocala: atinge

doua cuvinte : mi-a

sfarsitul unui cuvant si inceputul altui cuvant : va- zan-du-i

un cuvant si inceputul altui cuvant: ti-a-min-tesc

Retine! O silaba contine intotdeauna o vocala.

VIII. Reguli de despartire in silabe

1.O consoana intre doua vocale- despartirea se face inaintea consoanei

Ex: va-ra

ca-na

ta-ra

2.Doua consoane intre doua vocale - despartirea se face intre consoane

Ex: cal-ca

par-te

pan-ta

Exceptie! Despartirea se face inaintea grupului de de doua consoane cand cea de-a doua este "l" sau "r", iar prima dintre ele este: "b,c,d,f,g,h,p,t,v"

Ex: a- flu

a-cru

a-tlet

ca-dru

pa-tru

a-fri-can

3.Trei sau mai multe consoane intre vocale- despartirea se face intre prima si a doua consoana.

Ex: con-trar

con-struc-ti-e

Exceptii!

despartirea se face intre a doua si a treia consoana in cazul urmatoarelor grupuri de consoane: lpt,mpt,rct,rtf,stm,nct,nc, ndv,nc

intre succesiuni de patru consoane ,despartirea se face dupa a doua consoana

Ex: gang-ster

port-dra-pel

unele cuvinte derivate cu sufixe care incep cu o consoana si urmeaza dupa o radacina alcatuita dintr-un grup de trei consoane - despartirea se face inaintea sufixului (intre a treia si a patra consoana)

Ex: varst-nic

in succesiunile de cinci consoane (rar) despartirea se face pentru unele dintre acestea dupa a doua consoana

Ex: opt- spre -ze-ce

un diftog si un triftong se despart de vocala sau de diftongul precedent

Ex: stea-ua

su-iam

a- gre- a-za

vo-iau

doua vocale alaturate se despart

Ex: a-le-e

se pot desparti si dupa structura:

a. compusele:

Ex: port-a-vi-on

drept-unghi

alt-undeva

b.derivatele cu prefixe:

Ex: an-organic

ne-stabil

c.derivatele cu sufixe care incep cu o consoana

Ex: sa-vant-lac

Retine!

1.Normele actuale nu admit despartirea dupa structura care ar conduce la secventi care nu sunt silabe sau care convin pronuntarii.

Ex: intrajutorare

nevralgic

2.Compusele si dervatele cu prefixe in care ultimul sunet al primului element si primul sunet al elementului urmator se confunda intr-o singura litera , la despartirea dupa structura se ascorda prioritate ultimului element /radacinii

Ex: an- or -ga-nic

a-nor-ga-nic

3.Se despart exclusiv dupa pronuntare cuvintele.

abstract : ab-stract

subiect: su-biect

abroga: a -bro-ga

obiect: o-biect

XI.Accentul

Accentul in limba romana accentul este liber, de aceea se pot distinge cuvintele.formele gramaticale.

Ex mbila -mobil

Normele actuale recomanda o singura accentuare la cuvant

Se admit variante accentuate literare libere

Ex: ntm

Se respinge urmatorul accent : butele (corect: butlie)

Se recomanda o singura accentuare la urmatoarele forme verbale:

Ex: bateti

suntem

X.Pronuntarea si scrierea numelor proprii romanesti si straine

numele proprii romanesti se scriu in conformitate cu dorinta purtatorului ,uneori acestea nu se pronunta cum se scriu

numele proprii straine se scriu si se pronunta ca in limba de origine