2015-2018...arbustive din zona de câmpie (pe 1 m2) arbori ale căror coroane se întrepătrund...
Post on 18-Jan-2020
7 Views
Preview:
TRANSCRIPT
. 2015-2018
,,Evaluarea conservarea şi gestionarea resurselor genetice şi biodiversităţii
agroecosistemelor viti-pomicole, prin elaborarea şi promovarea practicilor
şi metodelor inovative eco-eficiente, prietenoase mediului ,,
Partener 1
ICDVV Valea
Călugărească
Partener 2
SCDVV Bujoru
SCDVV BLAJ
Director de proiect:
Dr.ing. Tomoiagă Liliana Lucia
Date de contact (Tel.,e-mail):
0258-711623;
scvblaj@cristalsoft.ro
Partener 3
SCDVV Murfatlar
Partener 4
SCDVV Iaşi
Partener 5
INCDBH Ștefăneşti
PARTENERI ÎN CADRUL PROIECTULUI ADER 3.1.1
REZULTATE OBŢINUTE
Identificarea practicilor şi metodelor eco-eficiente, tradiţionale şi inovative, prietenoase
mediului, pentru stoparea declinului biodiversităţii, ecosistemelor ,,zonale” viticole şi pomicole;
Alcătuirea bazei de date privind structura şi dinamica agrobiodiversităţii în principalele zone
viticole şi pomicole din România;
Metode şi modalităţi eco-eficiente de valorificare a forţelor de autoreglare, favorabile creşterii
durabile a biodiversităţii, concomitent cu reducerea riscurilor patologice, în condiţiile diminuării
inputurilor externe;
Promovarea soiurilor noi, autohtone, cu productivitate şi rezistenţă genetică ridicată;
Metode şi modalităţi de reconstrucţie ecologică a solului, îmbunătăţire a fertilităţii şi
reducerea eroziunii solului;
Metode/modalităţi de conservare şi reconstrucţie ecologică a ecosistemelor viticole şi
pomicole, degradate, prin reconstrucţia ecologică a habitalelor seminaturale, prin utilizarea
tuturor bio- resurselor naturale şi a biodiversităţii;
Creşterea durabilă a producţiei şi veniturilor, în condiţiile conservării biodiversităţi şi a
reducerii pagublelor provocate de boli, dăunători şi buruieni, concomitent cu reducerea
dependenţei culturii faţă de resursele energetice convenţionale;
Dezvoltarea durabilă a fermelor de semi-subzistenţă, viticole şi pomicole, prin
promovarea noilor soluţii eco-eficiente de gestionare inteligentă şi durabilă a
resurselor genetice şi a biodiversităţii
OBIECTIVUL GENERAL ADER 3.1.1
METODE TESTATE Metode şi modalități eco-eficiente de reconstrucție și consolidare
a biodiversității funcționale
Reconstrucţia ecologică a
habitatului, consolidarea
infrastructuri Agro-ecologice
(IAE)
Reconstrucţia ecologică
a solului,
înierbarea între–rânduri
Diversitate genetică
Utilizarea metodelor
ecologice de control
a bolilor şi dăunătorilor
Utilizarea microorganismelor
Biopreparate pe bază de bacterii sporogene
Biopreparate pe bază de extracte vegetale
Extracte apoase din ierburi
Metode biotehnice-confuzie sexuală
Colonizarea suprafetelor cu Typhlodromi
Identificarea de soiuri , clone, varietăţi autohtone tolerante la factorii
de stres biotici (boli şi dăunători) şi abiotici (factori climatici)
0%
5%
10%
15%
20%
25%
30%
Enchitreide Nematode Colembole Alte grupe
12.1%
8.3%
26.3%
16.8%15.7%
12.7%
8.1%
12.7%
5.2%
28.0%
19.9%
17.7%
13.1%
3.4%
Dom
inan
ţă
Rezultate generale privind biodiversitatea solului in habitatele studiate in anul 2018
Înierbat
Ogor negru
Creşterea numărului de
râme un indicator
al fertilităţii şi a stării
de sănătate a solului
Rezultate privind impactului practicilor de înierbare între-rânduri
asupra biodiversităţii solului
Rezultate privind cuantificarea diversității floristice după 3 ani de implementare
Specii predominante
Rezultate = Bogăția de specii Abundenţa speciilor în locaţiile de studiu: Numărul de specii/lot experimental
Monitorizarea cu ramă metrică-2016
Polygonum convolvulus
-hrişcă urcătoare
Taraxacum officinale
-păpădieStellaria media
-rocoina
Vicia sativa-măzăriche sălbatică
Trifolium pratense-trifoi roşu
Sorghum halepense-costrei
Cirsium arvense-pălămida
Setaria viridis-mohor
Monitorizarea cu ramă metrică-2018
Blaj Valea
Călugărească
Bujoru Murfatlar Iaşi Ştefăneşti
Mediu 211 260 208 199 228 201
Maxim 390 444 400 500 600 400
Minim 32 86 105 100 88 88
Rezultate privind bogăţia de specii dupa 3 ani de implementare
Media pe capcană (abundență) 2016 2018
Blaj Târnave 233 434
Valea Călugărească –Dealul Mare 101 208
Bujoru- Dealul Bujoru 254 350
Murfatlar 123 259
Iaşi Copou 212 367
Ștefăneşti –Argeș 322 523
Inventarierea faunei de artropode
Au fost analizate în total 22.000 şi 79.000 de artropode, în
funcţie de locaţie şi an
Ordine reprezentate cel mai bine în studiu în număr de
indivizi: Coleoptera, Hymenoptera, Diptera, Hemiptera,
Neuroptera, Acari.
Rezultate privind impactul infrastructurii agro-ecologice (IAE)
asupra diversității florei și faunei de artropode, după 3 ani de implementare
Gard viu Arbore izolat
Coridor verde Canal colector
Taluz Zonă împădurită
Rezultate privind impactul practicilor eco-eficiente de reconstrucţie a ecosistemelor
viticole şi pomicole asupra dinamicii faunei utile și dăunătoare
Reducerea nivelului populaţiei de specii dăunătoare
Typhlodromi Cocinelidae Antocoridae Chrysophidae
Tripsi pradatori Hymenoptere Larve chrysopidae Staphilinae
Carabidae
Syrphidae
Acarieni eriofizi Moliile strugurilor: Lobesia şi Eupoecilia sp. Ţigărarul
Creşterea numărului de specii utile:prădători şi paraziţi
Cicada verde
Principiile controlului biologic al agenţilor de dăunare favorabileconservării biodiversităţii şi reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor
Amenajare: arbori şi arbuşti
Auxiliarii
Control biologic în cultură
Calitatea şi diversitatea habitatului
T.pyri hrănindu-se cu
acarianul roşu
Entomofauna dăunătoare(acarieni, afide, molii, etc.)
Produselor biodinamice în
combaterea afidelor şi acarienilor
Eficacitatea unor biopreparate
pe baza de extracte vegetate
asupra principalelor
micoze ale viţei de vie
Biopreparate pe baza de bacterii sporogene
(Bacillus) în combaterea moliilor viţei de vie
Eficacitatea produselor non-chimice
Columna
Radames Gelu
Burgund
MamaiaPaulaBrumăriu
Soiuri noi autohtone cu toleranţă la mană şi făinare
ŞarbăAstra Rubin
Proiect ADER 3.1.1. 2015-2018
Rezistenţa soiurilor autohtone la principali agenţi fitopatogeni
FlorinaPrima
Idared
Pătul soi autohton
Generos
Soiuri tolerante la rapăn - Podosphaera leuchotricha
Rezistent la ger şi brume
târzii de primăvară
Proiect ADER 3.1.1. 2015-2018
BENEFICIILE IMPLEMENTĂRII
• Conservarea şi sporirea biodiversităţii plantaţiilor şi a mediului înconjurător;
• Protecţia şi ameliorarea diversităţii speciilor (comunitaţi de floră şi faună utilă);
• Protecţia şi reconstrucţia habitatelor semi-naturale;
• Atragerea unor varietăți de specii benefice culturii (păsări, mamifere, insecte benefice etc);
• Reconstrucţia ecologică a ecosistemelor viticole şi pomicole degradate;
• Protecţia durabilă şi eficientă a culturii contra agenţilor de dăunare boli şi dăunători;
• Creşterea fertilităţii solului şi sporirea conţinutului în humus;
• Diminuarea pierderilor de azot prin spălare şi frânarea „oboselii” solului;
• Reducerea pericolului de compactare a solului;
• Reducerea sau prevenirea eroziunii solului, în special în zone instabile din punct de vedere
geologic, cu pante erodate;
• Scăderea emisiilor de dioxid de carbon, pentru a reduce încalzirea globală;
• Consumurile energetice (zile-om, ore-agregat, motorină) sunt mai reduse pe unitatea de
suprafaţă comparativ cu sistemul de întreţinere ca ogor negru;
• Creşterea sustenabilă a producţiei, reducerea dependenţei culturii faţă de resursele
energetice convenţionale;
• Creşterea durabilă a veniturilor şi a valorii adaugate prin: diminuarea inputurilor externe;
• Îmbunătățirea calității producţiei, produse sănătoase, de înaltă calitate, care se disting prin
identitatea lor regională, fiind foarte apreciate de consumatori şi putând fi astfel
comercializate la prețuri ridicate;
• Îmbunătăţirea calităţii estetice şi ecologice a plantaţiilor, argument important de marketing
în relația cu clienţii;
Beneficii economice
Indicatorii eficienţei economice în producerea strugurilor din soiul FETEASCĂ REGALĂ în
sistem ecologic, după trei ani de experimentare
Nr.
crt.Specificare UM CO P1 P2 P3 P4 P5
1.
Producţia medie de
strugurikg/but 0,84 0,91 0,99 1,26 1,23 1,44
2. Număr butuci but/ha 4166 4166 4166 4166 4166 4166
3.
Producţia totală de
strugurikg/ha 3500 3800 4120 5230 5110 6000
- din care marfă kg/ha 3500 3800 4120 5230 5110 6000
4.
Cheltuieli totale de
producţielei /ha 13160 15162 166645 23535 20389 23640
- din care cu tratamente lei /ha 1800 1890 2100 1800 1764 2450
5. Costul unitar de producţie lei /kg 3,6 3,99 4,04 4,5 3,99 3,94
6.
Ponderea cheltuielilor cu
tratamentele în costul de
producţie
% 13,68 12,47 12,62 7,65 8,65 10,36
7. Preţul de vânzare lei /kg 6 6 6 6 6 6
8. Profit unitar lei /kg 2,24 2,01 1,96 1,5 2,01 2,06
9.
Cheltuieli în echivalent
produskg 2193,33 2527 2774,13 3922,5 3398,15 3940
10. Valoarea producţiei marfă lei /ha 21000 22800 24720 31380 30660 36000
11. Profitul brut total lei /ha 7840 7638 8075 7845 10271 12360
12. Impozit pe profit lei /ha 1254 1222 1292 1255 1643 1978
13. Profit net lei/ha 6586 6416 6783 6590 8628 10382
14. Rata profitului % 59,57 50,38 48,51 33,33 50,38 52,28
Secvenţe tehnologice eco-eficiente favorabile conservării resurselor genetice şi reconstrucţiei ecologice a biodiversităţii
Managementul
biodiversităţii
Metode şi măsuri Beneficii
Imbunătaţirea
diversităţii
speciilor
Reconstrucţia ecologică a solului:
culturi de acoperire, înierbarea intervalului
între –rândurile de plante şi pe rând:
Înierbare naturală, înierbare artificială
temporară sau de durată cu îngrăşeminte
verzi şi amestecuri de seminţe indigene si
plante insectar;
Atrage entomofauna utilă;
Reduce nevoia de tratamente cu
pesticide;
Îmbunătăţeşte sănătatea solului;
Reduce eoziunea solului;
Creşterea randamentelor de
producţie şi a calităţii producţiei
Diversitate
genetică
Rezistenţa soiurilor, identificarea şi
implementarea de soiuri şi clone autohtone
tolerante la factorii de stres biotici (boli si
dăunători) şi factori de stres abiotici (factori
climatici, înghet, secetă etc;
Reduce nevoia de tratamente cu
pesticide;
Sporirea biodiversităţii ,nr. de
specii prădătoare şi insecte
polenizatoare;
Diversitate
ecosistemică
Varietatea habitatului reconstrucţia
ecologică şi creşterea heterogenităţii
habitatului: în cazul în care în şi în jurul
plantaţie există un amestec divers de
vegetaţie nativă aceasta atrage insecte
benefice şi specii care protejează teritoriul
lor în jurul plantaţiei şi în mod activ
descurajează speciile dăunătoare. In plus un
exces de plante cu flori atrag pradătorii şi
paraziţii speciilor dăunătoare vitei de vie şi
pomilor fructiferi.
Oferă un habitat favorabil
pentru entomofauna utilă și
organismele solului;
Reduce nevoia de tratamente cu
pesticide;
Sporirea biodiversitatii şi a nr.
de specii prădătoare şi insecte
polenizatoare;
Creşterea randamentelor de
producţie şi a calităţii producţiei
Utilizarea
factorilor naturali
de control
Profilaxia şi prevenirea;
Metode şi mijloace de control biologic
al agenţilor de dăunare:
Utilizarea faunei utile (zoofagii - prădători
şi paraziţi);
Utilizarea microorganismelor (virusuri,
bacterii, ciuperci );
Folosirea substanţelor biologic active
(feromonii de sinteză);
Folosirea produselor de origine vegetală;
Produse fortifiante din extracte botanice de
origine naturală;
Limitează aplicarea tratamente
chimice;
Reducerea costurilor
activităţilor de protecţia
plantelor;
Creşterea eficienţei inputurilor
reducerea cheltuielilor pe tona
de produs concomitent cu
creşterea productivităţii muncii;
Asigura sporirea randamentelor
de producţie şi a calităţii
producţiei;
Soluţii eco-eficiente de gestionare durabilă a agrobiodiversităţii în plantaţiile viticole şi pomicole
Metode şi măsuri Elemente Detalii
Metode de prevenire şi
combatere a eroziunii
solului
Terase (pe 1 m)
Benzi înierbate pe versanţi
Benzi de arbuşti fructiferi pe pantă din
amonte
Construcţii destinate prevenirii şi combaterii eroziunii solului, executate de-a
lungul curbelor de nivel, pe terenuri arabile în pantă Înălțime minimă 1 m
Benzi înierbate pe versanţi cu pante uniforme;
Benzi de arbuşti fructiferi pe panta din amonte a drumurilor orientate pe curbele
de nivel;
Elemente de peisaj:
Metode şi măsuri de
conservare şi
reconstrucţie ecologică
a habitatelor
seminaturale –
Infrascructura
agroecologică IAE
Garduri vii/fâșii
împădurite (pe 1 m)
Şiruri de arbuşti/arbori formate din diferite specii, cu lăţimea de maximum 10 m
Arbore izolat Arbore cu diametrul coroanei de minimum 4 metri
Arbori în aliniament (pe 1 m) Şiruri de arbori cu diametrul coroanei de minimum 4 metri şi spaţiul dintre
coroane de maximum 5 metri
Grup de arbori/pâlcuri
arbustive din zona de câmpie (pe 1 m2)
Arbori ale căror coroane se întrepătrund /pâlcuri arbustive, ce ocupă o suprafaţă
de maximum 0,3 ha în ambele cazuri
Margini de câmp (pe 1m) Margini de teren, cu lăţimi cuprinse între 1 şi 20 metri, fără producţie agricolă
Iazuri (pe 1m2) Acumulări permanente naturale de apă stătătoare, cu suprafaţa de maxim 0,1 ha
Rigole (pe 1 m) Şanţuri sau canale cu o lățime maximă de 6 metri, cu pereți betonați.
Zone tampon
(pe 1 m)
Crearea/menținerea benzilor tampon de-a lungul parcelei Dimensiuni:
1 - 5 m
Zone cu specii forestiere cu ciclu scurt
de producție (pe 1 m2)
Zone cu plantații de salcie -Salix L.
Zonele împădurite (pe 1 m2) Terenuri agricole împădurite
Sistemul de inverzire- Inierbare narurala sau semanata, permanenta sau temporară
Metode şi măsuri de
consolidare a
biodiversităţii solului
prin înierbarea
permanentă sau
temporară
Zone cu strat vegetal (pe 1 m2) Culturi de acoperire a solului pe timpul iernii: măzăriche de toamnă, mazăre
furajeră de toamnă, secară, orz, ovăz, trifoi, rapiță, mei, phacelia, muștar, ghizei
etc
Zonele cu culturi fixatoare
de azot (pe 1 m2)
Culturi de: mazăre, măzăriche de primăvară, fasole, soia, linte, lupin, năut, bob,
fasoliţă, trifoi, lucernă, sparcetă,
CONCLUZII
Implementarea în practică a noilor soluţii eco-eficiente reprezintă o alternativă fezabilă,
pentru obţinerea unor producţii sustenabile de calitate superioară, contribuind la
dezvoltarea durabilă şi eficientă a fermelor viticole şi pomicole;
Implementarea sistemului de înierbare a solului permanentă şi/sau temporară, pe intervalul
între-rândurile de plante, este o alternativă ecologică și economică de întreţinere a solului,
cu rol esenţial în conservarea şi sporirea biodiversităţii, îmbunătăţirea fertilităţii solului şi
reducerea eroziunii solului pe terenurile în pantă;
Refacerea şi extinderea suprafeţei habitatelor semi-naturale din şi în jurul fermei este
crucială pentru reglarea echilibrului biologic prădător/dăunător şi sporirea biodiversității
funcţionale;
Abundenţa și diversitatea speciilor de flora şi faună crește progresiv în raport cu creşterea
suprafeţei şi heterogenităţii habitatelor semi-naturale;
Promovarea în practică a noilor creaţii biologice autohtone cu rezistenţă/toleranţă la factorii
biotici şi cu grad sporit de adaptabilitate de Vitis vinifera: Brumăriu, Radames, Columna,
Mamaia, Gelu şi Malus domestica: Patul, Generos, constituie o soluţie viabilă de
conservare a biodiversităţii, asigurând în acelaşi timp stabilitatea producţiilor, în condiţiile
diminuării inputurilor externe;
În loturile experimentale eficienţa economică a fost superioară celei realizate în loturile
lucrate convențional, datorită reducerii inputurilor externe şi creşterii vitalităţii şi imunităţii
plantei;
Implementarea noilor soluții, eco-eficiente, asigură, pe termen mediu și lung, reducerea
costurilor activităţilor de protecţia plantelor, creşterea eficienţei inputurilor, cu 10-15 %,
reducerea cheltuielilor pe tona de produs, cu 5-10%, creşterea productivităţii muncii cu
25%.
top related