amenajarea durabila in scopuri turistice a parcului national semenic - cheile carasului

UNIVERSITATEA “EFTIMIE MURGU” REŞIŢAFACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SI ADMINISTRATIVE

MASTERAT ADMINISTRAREA AFACERILOR DE TURISM, COMERT SI SERVICII

AMENAJAREA DURABILĂ ÎN SCOPURI TURISTICE A PARCULUI

NAŢIONAL SEMENIC - CHEILE CARAŞULUI

1

CUPRINS

CAPITOLUL I.....................................................................................................5

PARCUL NATIONAL SEMENIC CHEILE CARASULUI – OBIECT AL AMENAJARII DURABILE IN SCOPURI TURISTICE...............................5

1.1. LOCALIYAREA ŞI DELIMITAREA ZONEI....................................5

1.2. SELECŢIA TERITORIULUI.............................................................11

1.3. LEGISLAŢIA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI....................................26

CAPITOLUL II.................................................................................................32

INSTRUMENTE DE AMENAJARE TURISTICA A PARCULUI NATIONAL SEMENIC-CHEILE CARASULUI..........................................32

2.1. PLAN GENERAL DE MANAGEMENT AL PARCULUI (10-15 ani)..........................................................................................................................32

2.1.1. DECLARAŢIA DE MISIUNE A PARCULUI..............................32

2.1.2. SCOP...............................................................................................33

2.1.3. OBIECTIVE GENERALE............................................................33

2.1.4. IMPORTANŢA/SEMNIFICAŢIA...............................................33

2.1.5. MANDATE SPECIALE .................................................................34

2.1.6. INDICAŢII DE MANAGEMENT/CONDIŢII DORITE –..........35

2.1.7. RECOMANDĂRI DE MANAGEMENT ....................................40

2.1.8. INDICAŢII DE MANAGEMENT/ACTIVITĂŢI ADECVATE 46

2.2. PRINCIPII DE AMENAJARE TURISTICĂ....................................48

2.3. PROPUNERI DE AMENAJARE TURISTICĂ................................49

CAPITOLUL III................................................................................................51

CONCLUZII SI PROPUNERI........................................................................51

Bibliografie.........................................................................................................54

2

CAPITOLUL IPARCUL NATIONAL SEMENIC CHEILE CARASULUI – OBIECT AL

AMENAJARII DURABILE IN SCOPURI TURISTICE

1.1. Localizarea si delimitarea zonei

Aşezare geografică

Parcul National Semenic-Cheile Carasului este situat in partea centrala a judetului Caras-Severin, ocupand o suprafata de 36.364,8 ha ce include 10 rezervatii declarate (14.420,8 ha) si 8 rezervatii propuse.

Suprafata de 36.664,80 ha prezinta o altitudine de maxim 1.400 m, minim 230 m, iar altitudinea medie este de 815 m.

Parcul National Semenic-Cheile Carasului este incadrat in Regiunea Biogeografica Europeana (conform normelor europene): Panonica.

Limitele Parcului Naţional Semenic – Cheile Caraşului

Limita nordica.

Porneste din drumul forestier care se desprinde din soseaua Resita - cuptoare spre Comarnic, la 3,2 km de la intersectie (borna silvica 78 UP VII, OS Resita) urmarind liziera padurii pana in Valea Mare (borna silvica 79 UP VII, OS Resita), continua amonte pe parau pana la borna silvica 81 UP VII , OS Resita,dupa care urmeaza limita fondului forestier cu fanetele si pasunile impadurite ale locuitorilor localitatii Cuptoare, pana in soseaua Cuptoare - Valiug (borna silvica 81 UP VI, OS Resita), prin bornele 64 ,62,4,15,16,17 dinUP VII, OS Resita.Continua pe drumul spre Valiug 1,16 km (borna silvica 54 UP V, OS Resita) dupa care se inscrie spre sud pe o succesiune de mameloane si inseuari marcate de cotele 685,0 m, 725,5 m(D.Piatra Alba),775,5 m si 818,0, dupa care trece in Culmea Valiug (885,1 m).Din cota 885,1 m , limita coboara pe o culme secundara in Valea Grindesti(borna silvica 4 UP VI, OS Valiug) prin bornele 2 si 1 UP VI,OS Valiug, de unde urmareste limita dintre fondul forestier si islazul Grindesti pana la Acumularea Gozna (borna silvica 16 UP VI,OS borna silvica 54 UP V, OS Valiug).Ocoleste pe la S Acumularea Gozna, pe limita fondului forestier, excluzand di parc Complexul turistic Crivaia, Poiana Crivaia si terenurile agricole ale locuitorilor din Valiug , trecand prin bornele silvice32,58,26,27,38,13,15,11,9, UP II, OS Valiug pana la sud de baraj (borna silvica 3UP II, OS Valiug).Din borna silvica 3 UP II , OS Valiug, limita urmeaza spre SE culmea secundara Cracu Dragutei ,care porneste ,din estul barajului , pe limita dintre fondul forestier si fanetele comunei Valiug , pana la confluenta Gozna/Goznuta (borna silvica 158 UP I ,OS Valiug),trecand prin bornele 159, 157, din UP I ,OS Valiug .De aici limita parcului continua pe limita fondului forestier cu pasunea impadurita Hartu pana in Cracu Hartului (borna silvica 117 UP I , OS Valiug),trecand prin borna silvica 119UP I , OS Valiug.Din Cracu Hartului coboara pe la de cea mai mare panta in drumul Valiug - Brebu Nou, pe care il urmeaza pana in paraul Gradiste (borna silvica 12 UP I, OS Valiug).In continuare urmeaza avale limita fondului forestier de pe malul drept al pariului Gradistea pana la acumularea Trei Ape (prin bornele silvice 75, 72, 46, 41 UP IX OS Valiug) si continua pe malul vestic al lacului , tot pe limita fondului forestier pana la confluenta paraului Semenic cu Og. Furtunii (borna silvica 44 UP IX , OS Valiug).

3

Limita estica.

Porneste de la confluenta paraului Semenic cu Og. Furtunii (boborna silvica 44 UP IX, OS Valiug ), urca apoi Ogasul Furtunei pana in Vf. Paroasa Mare(1268,o m), urmareste culmea Paroasa (interfluviu Judecatorul/Semenic)pana in paraul Semenic [V- 2.2], (borna silvica 47 UP X, OS Valiug ). Traverseaza apoi paraul Semenic (Paroasa) pe la vest de Cabana Vadu Rau si urca pe Cracu Murgului pe interfluviul Nerganita [VI- 1.1] / Semenic in Talva Nerganita Mare (1363,5 m), prin bornele 46,45 UP X , OS Valiug si 21 UP XI, OS Valiug de unde coboara la borna silvica 89 UP VI,OS Nera.De aici urmeaza interfluviul Nerganita/Mehadica [ V -1.12 .4] si Globu[V-1. 12.4.4] pana in Poiana Flamanda (borna 118 UP VI , OS Nera) prin Vf. Talva Nerganita Mica (1254 m), Vf. Nerganita Mica(1220,7 m) si Culmea Trecatoarea (cotele 1083,0 m , 897,7 m).Din Poiana Flamanda limita coboara (prin borna 119 UP VI, OS Nera ) in paraul Nerganita la vest de cabana foretiera (borna silvica 120 UP VI, OS Nera).Urmeaza avale paraul Nerganita circa 700 m (borna silvica 5 UP VI, OS Nera), de unde urca in Culmea Mica (borna silvica 4 UP VI, OS Nera ) si coboara la confluenta Nera [VI- 1]/Cosava ]VI-1.2], prin cota 847,0 m si Cracu Botu Calului (908,0 m).

Limita sudica.

Din confluenta Nera/ Cosava limita urmareste amunte , circa 1,3 km , malul drept al paraului Cosava pana la borna silvica 1 UP V, OS Nera , de unde urca pe culmea secundara dintre Cosava si Cosava Mica , pana in Tilva Eapi (1208,0 m), trecand prin Cracu cu Brazi , saua Intre Cosave (885,0 m), cota 922,8 m si Cracu lui Ivan (1056,0 m).Din Talva Iepii (Eapi) (1208,0 m), limita urmareste culmea principala a Muntilor Semenic (interfluviul Poneasca [VI- 1.7.1]/Cosava, Helisag [VI-1.3],Taraia [VI-1.7.2]), pana la circa 700 m amunte de confluenta Poneasca / Minis[VI-1.7] (borna silvica 197 UP III , OS Poneasca ), trecand prin cotele 1121.0m , 1193,5 m , 1036,0 m. Culmea Mare (978,5 m). Culmea Trei Movile (958,0 m), Poiana Marului , cota 920,7 m si 602,0 m. Din acest punct , limita urmareste avalele malului stang al aului Poneasca , pana la confluenta cu Minisul.

Limita vestica.

Porneste de la confluenta Poneasca/Minis si pana la Talva cu Brazi (aflata la circa 400 m N de Dealul Zabal (685,8 m). Din Talva cu Brazi si parcurge interfluviul Buhui / Steier [VI-1.7.a] si Buhui/Garliste[V-3.3], pana in Saua Marghitas (borna silvica 30 UP VI ,OS Anina), prin bornele silvice 39, 35, 32 , UP VI , OS Anina Dealu Colonovat (812,0 m ), dupa care coboara sub LEA 35 kv (bornele silvice 12, 13 UP VI , OS Anina ) din nordul localitatii Anina , pe care o ocoleste pe limita fondului forestier (bornele silvice 5, 6, 7 UP VI , OS Anina ) si reintra pe traseul LEA 35 kv , la borna silvica 15 UP VI ,OS Anina .Continua pe traseul LEA si coboara in paraul Garliste (borna silvica 23 UP VI, OS Anina ), traverseaza paraul Garliste (Slucht) si urca pe versantul stang al acestuia pana la calea ferata.Urmeaza calea ferata pana la borna 138 UP V, OS Anina si continua pe limita fondului forestier cu pasunea Garliste, pana in Ogasul Gaurii, ocolind Dealul ,Moghila (680,8 m), prin Cleantu Cerbului (520,0 m), Iazomnic(502,0 m). De aici continua avale pe Ogasul Gaurii pana la confluenta cu V. Garlistei , apoi limita continua prin Dealul Stupilor , Dealul Vanat (454,7 m), Dealul Golas (borna topo 495,1 m),Dealul Curicita, pe limita estica a localitatii Carasova pana la drumul national 58. Limita urmeaza apoi pe drumul national 58 pana la intersectia sa cu drumul spre Iabalcea pe care continua circa 1,3 km , de unde urca in Virfu Muchii (592,3 m) din Dealul Pasac , se indreapta in continuare spre SE pana in Dealul Groapa Iepii (546,

4

m ), apoi spre N prin Dealul Grindu , cotele 703,0 m , 754,0 m, pana in Dealul Ponor (808,1 m). Din acest punct , limita urmeaza fondul forestier pana in drumul forestier D 162 (borna silvica 77 UP VII , OS Resita ), prin borna 87 UP VII , OS Resita , pe care continua spre N pana la intrarea acestuia in padure (borna silvica 78 UP VII, OS Resita ), unde intalneste limita de nord.

Principiile de stabilire a zonarii

In cadrul Parcului au fost create 6 rezervatii, toate exclusiv in fond silvic constituit pe terenuri stincoase (neproductiv) sau zone greu accesibile, fara drumuri forestiere. Cu exceptia Rezervatiei Izvoarele Nerei care a fost creata pentru protectia arborilor seculari, restul rezervatiilor nu au perimetre corespunzator stabilite. Principala cauza este ca ele urmaresc limitele parcelelor silvice, fara sa tina cont de elementele naturale reale, ale rezervatiilor mixte (forme geomorfologice, habitate, hidrogeologie, etc).

O alta problema de la constituirea lor pana in prezent a fost accea ca Amenajamentele Silvice nu au respectat perimetrele stabilite prin OM 1990, astfel ca ele in timp si-au modificat suprafata, amplasamentul si obiectivul de management.

Un bun exemplu, dar nu singurul, il constituie Rezervatia Barzavita in care s-au efectuat exploatari silvice in ultimii 10 ani si care continua in prezent.

Obiective existente in 2001 conform Legii 5/2000, la care se cunoaste suprafata, fara limite exacte:

1. Rezervatia Cheile Carasului, suprafata 3.028,30 ha; localizarea - Comuna Carasova 2. Rezervatia Izvoarele Carasului, suprafata 578,00 ha; localizarea - Orasul Anina 3. Rezervatia Izvoarele Nerei, suprafata 5.028,00 ha; localizarea - Comuna Prigor 4. Rezervatia Cheile Gârlistei, suprafata 517,00 ha; localizarea - Orasul Anina, Comuna

Goruia 5. Rezervatia Bârzavita, suprafata 3.406,90 ha; localizarea - Comuna Valiug 6. Rezervatia Buhui Marghitas, suprafata 979,00 ha; localizarea - Orasul Anina 7. Rezervatia Pestera Comarnic, suprafata 0,10 ha; localizarea - Comuna Carasova 8. Rezervatia Pestera Popovat, suprafata 0,10 ha; localizarea - Comuna Carasova 9. Rezervatia Pestera Buhui, suprafata 0,10 ha; localizarea - Orasul Anina

Surse de poluare şi degradare

SURSA POLUANTLOCALITATEA

OS LOCUL IMPACT EVOLUŢIE

Deversarea apelor uzate

Detergenţi, uleiuri

Anina Anina Sluht

Poluarea fizico-chimică şi cu deşeuri menajere degradabile şi nedegradabile a rezervaţiei Cheile Gârlişte.

constant



Anina Anina Celnicul Mic


constant



Văliug Văliug Breazova

Poluarea fizico-chimică şi cu deşeuri menajere degradabile şi nedegradabile a parcului.

constant

5





Văliug VăliugStaţiunea Semenic

Poluarea fizico-chimică şi cu deşeuri menajere degradabile şi nedegradabile a parcului.

Constant

(Fabricarea băuturilor alcoolice)

borhot Iabalcea Reşiţa Iabalcea

Poluarea fizico-chimică a apei subterane din Rezervaţia Cheile Caraşului

constant

Depozitarea gunoiului menajer

Materiale plastice, sticlă, ţesătură, fier

Anina Anina Sluht


Constant



Văliug Văliug Breazova

Poluarea fizico-chimică şi cu deşeuri menajere degradabile şi nedegradabile a parcului

constant




Poluarea cu deşeuri menajere degradabile şi nedegradabile a parcului

constant


Hoituri de animale

Iabalcea Reşiţa Zona GabrovaPoluarea fizico-chimică, biologică şi bacteriologică a apei subterane

constant

Depozitarea deşeurilor industriale

Rumeguş, materiale de construcţii

Anina Anina Sluht

Degradarea zonei

constant

Depozitarea deşeurilor

Rumeguş Anina Anina Oraşul NouDegradarea zonei

constant


Rumeguş Văliug Văliug BreazovaDegradarea zonei

constant


Materiale de construcţii


Degradarea zoneiconstant

Construirea drumurilor forestiere

- Anina AninaZonele de exploatare silvică

Degradarea zonei, degradarea vegetaţiei, formarea torenţilor, degajarea stratului superficial de sol

În scădere


- Caraşova ReşiţaZonele de exploatare silvică


În scădere


- Reşiţa ReşiţaZonele de exploatare silvică


În scădere


- Văliug VăliugZonele de exploatare silvică


În scădere

6



Exploatarea silvică şi tăierile ilegale

- Anina Anina

Zonele de exploatare silvicăIzvoarele Caraşului, Buhui, Cireşnaia

Reducerea/modificarea habitatelor, a ecosistemelor terestre şi subterane, modificarea speciilor de vegetaţie, modificarea umidităţii solului, a regimului hidrogeologic, degajarea stratului superficial de sol.

Constant


- Caraşova Reşiţa

Zonele de exploatare silvicăV. Topliţa, Jervani


Constant


- Reşiţa Reşiţa

Zonele de exploatare silvicăV. Bârzava, Groposu, Gabrova


Constant


- Văliug Văliug

Zonele de exploatare silvicăBârzăviţa


Constant


- Brebu Nou

Văliug V. Semenic Reducerea/modificarea habitatelor, a ecosistemelor terestre şi subterane, modificarea speciilor de vegetaţie, modificarea umidităţii solului, a regimului hidrogeologic, degajarea stratului superficial de sol.

Constant

Vânătoarea legală şi ilegală

- Anina AninaIzvoarele Caraşului, Dl. Jervan

Reducerea/modificarea numărului de specii şi a ecosistemului

În creştere


- Caraşova Reşiţa

Dl. Socolovăţ, Dl. Navesu Mare, V. Topliţei


În creştere


- Reşiţa ReşiţaV. Sodol, Cap Baci


În creştere


- Văliug VăliugBârzava superioară,


În creştere

7




-Brebu Nou

VăliugV. Semenic-Murgila


În creştere

Colectarea ciupercilor

- Văliug NeraIzvoarele Nerei

Afectarea dezvoltării ciupercilor, reducerea arealului, distrugerea vegetaţiei, afectarea speciilor de animale.

Constant

Turism montan

Deşeuri menajere

Anina Anina Mărghitaş

Depozitarea deşeurilor degradabile şi nedegradabile, distrugerea vegetaţiei.

Constant

Turism montan

Deşeuri menajere

Caraşova ReşiţaCheile Caraşului, Comarnic


În creştere

Turism montan

Deşeuri menajere

Reşiţa Reşiţa Sodol


Constant

Turism montan

Deşeuri menajere

Văliug VăliugIzvoarele Nerei


Constant

Speoturism - Anina AninaP. Buhui, P. Cârneală

Distrugerea formaţiunilor speogenetice, degradarea depozitelor paleontologice, arheologice şi de umplutură, depozitarea deşeurilor nedegradabile, mâzgălirea pereţilor.

În creştere

Speoturism - Caraşova Reşiţa

P. cu Apă din Cheile Gârliştei, P. de După Cârşă, P. Liliecilor, P. Cuptorul Porcului, P. din Valea Topliţei, P. 2 Mai, P. Comarnic, P. Popovăţ


În creştere

Speoturism - Reşiţa Reşiţa P. Gaura Turcului, P. de la Capu Baciului, P. Şiomului


În creştere

Incendierea vegetaţiei

- Reşiţa Reşiţa Dl. Cârşa, Dl. Ponor, Capu Baci

Afectarea florei şi faunei, modificarea habitatului

Constant


- Caraşova Reşiţa Dl. Gavevici, Dl. Paşac, Dl. Groapa Iepii,

Afectarea florei şi faunei Constant

8



Dl.Cârnopole, Dl. Zabăl, Dl. Socolovăţ, Dl. Cioploaia, Dl. Ravniştea Mică


- Anina Anina Dl. Ravniştea Mare, Mărghitaş, V. Jejniţa

Afectarea florei şi faunei Constant

1.2. Selectia teritoriului

Morfologie

Muntii Semenic

Reprezinta unitatea montana bine individualizata ce constituie centrul orohidrografic al Banatului, izvorand de aici raurile: Timis, Barzava, Nera si Mehadica. Principalele inaltimi sunt: Vf. Gozna (1446,9 m), Vf. Semenicului (1446,4 m), Cracul Lung (1244,1m), intre care se formeaza platoul Semenic. Dinspre aceste varfuri coboara culmi netede si vai cu panta medie sau uneori vai adancite de torente.

Formatiunile geologice sunt constituite din roci metamorfice (sisturi cristaline), magmatice (granitoide) si sedimentare (argile, marne, conglomerate). Principalele forme morfologice sunt: suprafetele de nivelare (suprafata Semenic, suprafata Nergana), terasele de eroziune ale Raurilor Barzava, Nera, Timis, cueste, abrupturi, martori de eroziune, torente, rape de obarsie, ogase, ravene, conuri de dejectie, rigole, musuroaie inierbate, campuri de pietre, martori de gelifractie, circuri si nise nivale, depresiuni nivale, lacuri, mlastini, izvoare.

Muntii Aninei

In zona parcului, au principalele varfuri : Dealul Ponor ( 808 m ); Culmea Certej ( 955,3 m ); Dl. Socolovat ( 783,2 m ); Dl.

Ravnistea Mare ( 753,9 m); Dl. La Mese ( 823,5 m ); Dl. Moghila ( 680,8 m ), care coboara pana la 200 m altitudine.

In toata regiunea, intensa carstificare a creat fenomene exocarstice reprezentative: Cheile Carasului, Cheile Garlistei, Valea Sodol, Piatra Alba; platouri cu lapiezuri si doline la Iabalcea, Ravnistea, Carneala; marile vai de doline de la Sodol, Ravnistea; dornele de la Pestera Tolosu; dolina de prabusire de la Pestera de dupa Carsa; numeroase cascade, izbucuri, ponoare si 691 de pesteri si avene.

Soluri

Din punct de vedere al conditiilor edafice, Parcul National cuprinde urmatoarele clase de sol si tipuri de sol, redate mai jos:

Molisol - Rendine Argiluri-sol - Brun lureic Cambisol - Bruneume-zoboric; Brun acid; Pseudocend-zinic

9

Sol neevoluat - Regosol; Litosol

Total suprafata - 43012,3 ha; 93,5 % din suprafata totala a parcului. Alte soluri, care nu apar in tabel, au o mica importanta, fiecare in parte neacoperind 0,5% din suprafata totala a Parcului National, in general nedepasind 1,5-2 ha.

In continuare se vor descrie, pe scurt, principalele tipuri de sol: Sol brun bazic tipic: se formeaza pe sisturi sau luturi usoare, pe versantii cu

exparitie diversa, puternic acid la suprafata cu p.H = 4,0-4,8 si acid la moderat acid cu p.H = 4,3-5,7, in profunzime. Este slab la foarte huminifer, cu continut de humus de 2,0-6,7%, oligomezobaric la suprafata ( V=35-56%) si mezobazic la enbazic in profunzime ( V=53-76% ); este foarte bine aprovizionat cu N la suprafata ( 0,25-0,28% )si sarac in profunzime ( 0,01-0,08 g % ). Are bonitate superioara cand valoarea edafic util este mare.

Sol bruneumezobazic tipic: format pe roci calcaroase, moderat acid (p.H= 5,5-6,1) foarte hemifer, cu continut de humus de 46% pe grosime de 16 cm. si slab humifer pana la 36 cm.,foarte bine aprovizionat cu N total la suprafata (0,10g %), luto-nisipos la suprafata, de bonitate superioara pentru FA, CA, GO.

Sol rendzina tipica : se formeaza pe calcare, pe versantii insoriti sau semiinsoriti, neutica(pH= 6,9-7,2), foarte humifera, cu contur de humus de 7,2-9,7% pe grosime de 15-20 cm, foarte bine aprovizionat cu N total (0,2- 0,4g % ), lutoasa, de bonitate mij. pentru FA, GO, CA. Aceasta bonitate este data de troficitate ridicata ( continut in humus, val. edafic mijlociu-mic).

Sol rendzinia litica: se formeaza pe calcare titanice sau dolomite cu roca la nivelul 20-30 cm, cu val. Edafic util mic, moderat acid la neutru (pH= 6,3-6,9), foarte hemifer, cu continut de humus de 5,1- 6,1%, mazobazic la suprafata cu V=66%, eubazic in profunzime (V= 86-96%), foarte bine aprovizionat in N total (0,24-0,31g %), foarte sarac in fosfor mobil, foarte bine aprovizionat in potasiu mobil (7,0-34,0mg %), nisipo-lutos, de bonitate inferioara pentru FA si BR data de valoarea edafic util mic cu toate ca trficitatea este ridicata.

Sol brun acid tipic: se formeaza pe roci cuartite, micasisturi, pe versanti in general umbriti, moderat acid (pH= 4,5-4,6), foarte humifere, bine aprovizionate in N total, slab aprovizionat in fosfor mobil, mediu aprovizionat in potasiu mobil, nisipo-lutoase cu valoare edafic mijlociu, avand o bonitate mijlocie pentru FA,BR, CA.

Sol brunomezobazic cendrinic: prezinta schelet calcaros pe profil, uneori la suprafata, cu compozitie mai bogata in calciu, volum util mic, megatrofice la entrofice, bonitate mijlocie pentru Fa, CA, PA, etc si superioara spre mijloc pentru BR, MO, PI.

Sol brun acid litic: se formeaza pe cuartite si micasisturi, puternic la moderat acid(pH=5,0-6,0), si foarte hemifer, cu continut de humus de 2,6-16,1%, oligomezobazice cu V=35-52%, moderat la foarte bine aprovizionat in N total ( 0,11-0,50 g%), foarte slab aprovizionat in fosfor mobil slab la foarte bine aprovizionat in potasiu mobil, nisipo-lutos,bonitate superioara pentru FA, BR, MO, CA, cand valoarea edafic este mare si mijlociu cand valoarea edafic este medie.

10

Aspecte pedologice

Zona de N, NE, E a Parcului este dominata de prezenta rocilor de tip micasisturi si, intr-o proportie mai redusa, de granite si granodiorite. Solurile care s-au format si au evoluat fac parte din clasele:

- Clasa Cambisoluri, cu tipurile de soluri brune acide, subtipurile de sol brune acide tipice, brune acide litice. Aceste soluri au un pH moderat acid spre puternic acid. Solurile brune acide tipice sunt profunde, iar cele brune acide litice mai putin profunde. Aceste soluri au un drenaj bun.

- Clasa Argiluvisoluri, cu tipurile de sol brune argiloiluviale, cu un pH acid spre slab acid, profunde spre mijlociu profunde.

Zona de S, SV, V, NV a Parcului este dominata de rocile bazice de tipul: calcare, marne calcaroase, dolomite. Sub influenta factorilor pedogenetici din aceasta zona, s-au format si au evoluat solurile ce fac parte din clasele:

- Clasa Molisoluri, cu tipurile de sol rendzine, subtipuri de sol rendzine tipice, litice. - Clasa Cambisoluri, cu tipurile de sol brune eumezobazice.- Clasa solurilor neevoluate care ocupa suprafete mai reduse si este reprezentata de

litosoluri si soluri aluviale.

Aspecte hidrologice

Cele mai importante ape curgatoare din Banat isi au obarsia in M-tii Semenicului. Din acesti munti izvorasc Nera si toti afluentii sai, Timisul si unii afluenti de stanga ai cursului superior, Poganisul, Birzava, Carasul cu afluentii sai (Girliste). Nera si Carasul sunt afluenti ai Dunarii. Raurile Poganis si Birzava fac parte din bazinul Timisului. Se poate spune ca teritoriul parcului reprezinta un nod din care apele siroiesc in toate directiile.. Aceste ape curgatoare au debite permanente si bogate.

Cat timp aceste ape curg prin munti alcatuiti din roci eruptive sau metamorfice, apele formeaza retele hidrografice "normale", cu izvoare, paraiase, paraie, rauri de munte care se succed normal. Dar retelele hidrografice se "dezorganizeaza" in cuprinsul intinselor zone carstice unde asistam la fenomene de pierdere a apei prin sorburi (ponoare), vai permanent sau temporar seci, cursuri de apa subterane accesibile sau nu pentru om, apoi izbucnirea la suprafata a apelor care au circulat in subteran (izbucuri).

In zone carstice aceste ape, dand in drumul lor de depozite calcaroase, isi taie in ele chei si defileuri de o mare frumusete care formeaza si o nota distinctiva a parcului. Pe teritoriul parcului, sunt amplasate o serie de lacuri artificiale de baraj (Trei Ape, Gozna, Secu), cu suprafete si adancimi apreciabile ce completeaza in mod fericit peisajul general al parcului.

In sectoarele cristaline ale parcului, apele curgatoare pot avea debit mediu anual de 20 l/s la km2, in schimb, in zonele calcaroase, debitul poate sa scada si sub 10 l/s la km2.

FLORA

Din suprafata totala a parcului, 79% este ocupata de fond forestier, din care 73% din suprafata fondului forestier este ocupata de specia fag, constituind astfel un Parc National al fagului cu predilectie.

Rasinoasele, in special bradul, ocupa 13%, restul de 14% din suprafata fondului forestier al parcului este ocupata de diverse specii de amestec. In structura pe varste, se constata o preponderenta neta a arboretelor batrane, respectiv toate arboretele au varsta de peste 52-60 ani.

11

La obarsia Nerei, respectiv in Valea Nerganita si Valea Beusnita, se afla ceas mai compacta masa de fagete cvasivirgine din Europa pe o suprafata de cca. 5000 ha. Interventiile antropice neesentiale au permis mentinerea structurii generale a acestor arborete si echilibrul lor ecologic. Aceste fagete nu au fost afectate de incendii.

In general, in sectorul de N, NV si NE, E, V conditiile specifice caracterizate de un climat mai racoros, cu precipitatii mai abundente, soluri profunde, drenate, cu un pH acid au favorizat dezvoltarea unei vegetatii forestiere bine dezvoltate constituita in cea mai mare parte din fagete pure de productivitate superioara.

Subarboretul este slab reprezentat sau lipseste, locul lui fiind luat de puietime. Stratul ierbos este slab reprezentat. Sunt prezente speciile de Oxalis acetosela, Dentaria glandulosa, D. bulbifera, Rubus hirtus, Asperula odorata, Arthirum felix-femina si mai rar Polytrichum comune.

In putinele goluri ce apar in mod accidental pot fi observate in majoritate speciile de lumina si de mull: Deshamsia flexuosa, Anemone nemorosa, Allium ursium, Pulmonaria rubra, Galium schultesii, Mycelis muraris, Viola reichenbachiana etc. Teritoriul de S, SE, SV al parcului are un caracter aparte prin energia mare de adaptare pe care au solicitat-o statiunile aride pe calcare, prin originalitatea unor specii componente. Se includ aici in cea mai mare parte ecosisteme forestiere care au fost constituite in rezervatie cu multi ani inainte. Intreaga zona este bine impadurita, cu paduri bine gospodarite, specia predominanta fiind fagul, insotit de diverse specii precum: carpen, cires, frasin, paltin.

Conditiile deosebit de variate din zona parcului au determinat instalarea unei flore bogate in specii atat pentru plantele inferioare, dar mai ales pentru taxoni de cormofite. Lista speciilor de ciuperci cuprinde numerosi taxoni cu o serie de gazde noi pentru stiinta sau pentru Romania, semnalate in zona. Dintre speciile noi pentru Romania amintim: Sphaerotheca erodii, Urocystis polygonate, Rumularia atropae, R. campanulae-persicifoliae. Flora lichenologica este mai putin investigata. Flora cormofitelor, totalizand peste 1000 specii, este extrem de diversificata, numarul cel mai mare de taxoni apartine elementului european. De asemenea, se remarca procentul ridicat de elemente sudice. Dintre cele mai importante amintim: Carpinus orientalis, Cotoneaster tomentosa, Sorbus domestica, S. cretica, Cornus mas, Potentilla micrantha, P. hirta, Bupleurum praealtum, Inula conyza, Ruscul aculeatus, Muscari comosum, Ornithogalum pyramidale etc. Elementele moesice si dacice sunt prezente in special pe stancariile de pe teritoriul parcului, precum si in fitogenozele forestiere relictare. Se poate atribui o vechime tertiara unor specii saxicole ca: Sesleria filifolia, Seseli rigidum, Sesleria rigida, Galium flavescens, Draba lesiocarpa, Sempervivum heuffelii etc.

Speciile balcanice prezente in zona sunt: Ranunculus flabelifolius, Helehorus odorus, Cytisus falcatus, Echinops banaticus, Silene flauescens, Dianthus kitaibelii, D. Banaticus, Thynus dacicus, Linum uninerve, Anthamantha hungarica, Lathyrus hallersteinii, Aconitum moldavicum, Crocus banaticus, considerate ca specii endemice. Speciile balcano-moesice sunt reprezentate de: Peucedonum langifolium, Silene saxifraga, Cephalaria loenigata, Sesteria filifolia. Speciile dacice sunt prezente prin: Aconitum moldavicum, Melamphyrum bihomense, Campanula divergens, Dianthus trifascicualuts, Sesli rigidum, Sempervivum schlechani, Erysimum saxsosum, Draba lasiocarpa. Speciile submediteraneene prezente in zona parcului sunt reprezentate de: Teucrium montanum, Tunica saxifraga, Helianthenum numularium, Aria elegans, Chrysopogon grylus, Euphorbia corniolica etc. Specii endemice de flora ( 14 identificate ) : Anthenaria dioica ( Floarea Semenicului ); Crocus banaticus ( Brandusa galbena ); Melamphyrum bihomense; Ranunculus flabelifolius; Helehorus odorus; Cytisus falcatus; Echinops banaticus; Silene flauescens; Dianthus kitaibelii; D. Banaticus; Thynus dacicus; Linum uninerve; Anthamantha hungarica; Lathyrus hallersteinii.

12

FAUNA

Teritoriul parcului este considerat ca o zona de refugiu in timpul glaciatiunilor care a permis supravietuirea unor specii tertiare ca: Amphimellania holandri, dintre nevertebrate si Cobitis elongata dintre vertebrate.

Fauna de nevertebrate atat epigee cat si hipogee, din regiune detine cel mai insemnat numar de specii cu areal restrans din tara noastra cu un numar insemnat de specii endemice si specii rare, ceea ce confera regiunii un caracter aparte. Din conspectul speciilor realizat prin studiul epigaionului din Cheile Carasului domina coleopterele si opilionidele, urmate de colembole, aranee, chilopode, formicide, gastropode, larve de diptere si lepidoptere. Din multitudinea de specii de gastropode semnalate in zona majoritatea sunt endemice si rare: Carpathica langi, Vitrea diaphana, Zenobiela umbrosa (endemice).

Fauna de araneae se compune aproape din totalitate din specii caracteristice pentru paduri umede care apartin tipului ecologic ombro-hygrofil cu valenta ecologica moesiaca. De asemenea se manifesta o preponderenta a speciilor submontane si montane ca: Pardosa riparia, P. lugubris, Leptyphantes, Apostemus.

In componenta structurala specifica a arealeor din zona sunt prezente si cateva elemente rare si deosebit de interesante din punct de vedere zoogeografic: Atypus affinis, Centromerus dilutus, Trahynella nudipalpis, Wideria melanocephala, Diplocephalus cannatus, Arctosa figurata.

Conspectul speciilor de plecoptere evidentiaza in zona prezenta a numeroase specii in majoritate cu raspandire europeana si central sud europeana, totusi domina speciile balcanice precum si cateva considerate ca endemisme carpatice: Leuctra quadrimaculata, Nemoura carpathica, N. longicaudata, Chloroperla kisi, Siphonoperla transsylvanica precum si una semnalata doar pentru segmantul carpatic din Romania: Isoperla pusilla. Ortopterele, reprezentate printr-un bogat material faunistic evidentiaza in primul rand o heterogenitate marcata, fapt ce atesta o puternica influenta a faunelor estice si sudice. Ca elemente faunistice interesante ce retin atentia amintim speciile endemice: Odontopodisima montana si Zabovskia banatica apoi Saga pedo ca specie rara. Aviafauna, din cel putin trei ornitocenoze: sinantropa, de stancarie si a padurilor, frapeaza prin abundente foarte mici.

Aceasta denota pe de o parte dimensiunile limitate ale niselor ecologice diverse si multiple dar cu potential ecologic foarte mic, iar pe de alta parte fragiditatea acestor ornitocenoze.

Un deosebit interes prezinta si apele curgatoare din zona. Fauna de vertebrate a Carasului este dominata de amfipodul Rivulogammarus balcanicus iar efemerele si plecopterele reprezinta o biomasa mult mai redusa. Ihtiofauna este caracteristica zonei pastravului, dar saracita prin faptul ca lipseste zglavocul (Cottus gobio) si domina moioaga. Deosebit de interesanta este fauna raului Nera care include 2 elemente importante de patrimoniu natural si anume: Cobitis elongata, ce reprezinta un relict tertiar in fauna Europei si Zingel streber (Aspro streber) ale carui populatii prezinta unele deosebiri fata de populatiile din alte tari. In aceste rauri se adaposteste o zoocenoza de moluste prozobranchiate (Amphimelania, holandri, Fagotia esperi, F. acicularis, Theodoxus danubialis) si un pulmonat (Ancylus fluviatilis), zoocenoza ce se constituie intr-o raritate pe plan mondial. Fauna de reptile este reprezentata prin prezenta unor elemente termofile ca: Lacerta viridis, L. agilis, L. muralis maculiventris, Vipera ammodytes, multe fiind specii vulnerabile. Dintre speciile de pasari rare si periclitate din regiune amintim: Aquila pomorina, Milvus migrans, Circeatus galicus, Tito alba, Apus melba, Coracias garrulus, Hirundo daurica, Tririza

13

cia, Carduelis cannabina, Fringilla coeleps.Fauna de mamifere cuprinde un numar de 10 spacii comune in general tuturor catenelor muntoase si este reprezentata de: cerb, caprior, urs, lup, ras, pisica salbatica, jder, veverita etc.

Specii endemice de fauna ( 10 identificate ) : Cobitis elongata ( Fasa ); Vipera ammodytes ( Vipera cu corn ); Zabovskia banatica; Odortopodisima montana; Leuctra quadrimaculata; Nemorua carpathica; N. Longicandata; Chloroperla kisi; Siphonoperla transilvanica; Isoperla pusilla.

SPECII PROTEJATE

Specii de flora protejate ( 30 identificate ) :- Anthenaria dioica (Floarea Semenicului); Ranunculus flabelifolius; Helehorus

odorus; Cytisus falcatus; Echinops banaticus; Silene flauescens; Dianthus kitaibelii; D. Banaticus; Thynus dacicus; Linum uninerve; Anthamantha hungarica; Lathyrus hallersteinii; Crocus banaticus (Brandusa galbena); Peucedonum langifolium; Silene saxifraga; Cephalaria loenigata; Sesteria filifolia; Aconitum moldavicum; Melamphyrum bihomense; Campanula divergens; Dianthus trifascicualuts; Sesli rigidum; Sempervivum schlechani; Erysimum saxsosum; Draba lasiocarpa; Teucrium montanum; Tunica saxifraga; Helianthenum numularium; Aria elegans; Chrysopogon grylus; Euphorbia corniolica.

Specii de fauna protejate ( 34 identificate ) : - Mamifere ( 4 identificate ) : Ursus arctos ( Urs ); Linx linx ( Ras ); Felyx silvestris (

Pisica salbatica ); Canix lupus ( Lup ). - Pasari ( 14 identificate ) : Aquila pomarina ( Acvila ); Milvus nigrans ( Gea

neagra ); Circaetus gallicus ( Serparul ); Tito alba ( Striga ); Apus melba ( Lastunul ); Bubo bubo ( Buha ); Caracias garrulus; Hirundo daurica ( Randunica roscata ); Tricodroma muraria; Oenanthe hispanica; Mortacilla cinarea; Emberiza cia; Carduelis canabiana ( Canepar ); Frigilla coelebes ( Cinteza ).

- Reptile ( 4 identificate ) : Lacerta viridis ( Guster ); Lacerta agilis ( Soparla de camp ); Lacerta muralis maculiventris ( Soparla de ziduri ); Vipera ammodytes ( Vipera cu corn ).

- Amfibieni - Pesti ( 3 identificate ) : Cobitis elongata ( Fasa ); Zingel streber ( Streber ); Fivul

ogammarus balcanicus. - Nevertebrate ( 9 identificate ) : Odortopodisima montana; Zabovskia banatica; Saga

pedo; Leuctra quadrimaculata; Nemorua carpathica; N. longicandata; Chloroperla kisi; Siphonoperla transilvanica; Isoperla pusilla.

HABITATE

Identificarea habitatelor

Vegetatie : Subalpina, Padure, Stancarii. Geomorfologice : Munte, Platou, Piemont, Deal, Chei, Pestera, Relief carstic exogen, Stancarii. Geologice : Domeniul sedimentar.

Habitate

14

Pe teritoriul Parcului National Semenic-Cheile Carasului se regaseste o serie de habitate specifice reliefului si asociatiilor floristice si faunistice din acest teritoriu. Dintre acestea o serie de habitate sunt protejate de prevederile Ordonantei de Urgenta privind regimul Ariilor Protejate din Romania. Habitate regasite pe teritoriul Parcului National Semenic- Cheile Carasului protejate prin legislatia in viguare:

1. Habitate de ape dulci: - Rauri alpine si bancurile de nisip de-a lungul acestora cu vegetatie ierbacee.

2. Habitate de pajisti si tufisuri:- Formatiuni cu Juniperus communis in zonele sau pajistile calcaroase. - Pajisti rupicole calcaroase cu Alysso-Sedion albi, platouri calcaroase. - Fanege in durite. - Izvoare petrifiante cu forme de travertin.

3. Habitate de stancarii si pesteri: - Grohotis si lespezi calcaroase. - Pesteri neexplorate turistic.

4. Habitate de padure: - Pasuni impadurite - Paduri de tip Luzulo-Fagetum - Paduri de tip Asperulo-Fagetum - Paduri de tip Quercus frainetto (stejar cu frasin)

Necesitatea protejari arealului Parcului National Semenic- Cheile Carasului rezida din insasi componenta faunistica si floristica intalnita aici.

Existenta unor specii protejate sau strict protejate in baza legislatiei in domeniu existenta in viguare pe plan mondial si in Romania determina protejarea arealului in care aceasta se afla, cunoscandu-se faptul ca influientele ontropice si distrugerea substratului cat si defrisarea nu duc decat la disparitia in timp a speciilor periclitate.

De asemenea importanta existentei Parcului National Semenic-Cheile Carasului rezida din faptul ca aceasta reprezinta un centru de imbogatire a faunei invecinate (prin posibilitatile de migrare a elementelor faunistice cantonate aici si in alte teritorii invecinate) cat si de mentinere a toxonilor respectivi.

In afara potentei speciogene si evolutive a Parcului National Semenic- Cheile Carasului, o serie de biotopi de aici ce cad sub incidenta legilor de ocrotire au un pronuntat caracter modelator atat in raport cu vietuitoarele care le populeaza, cat si cu cenozele respective, contribuind la formarea unor comunitati particulare, cu o anumita specializare biocenotica.

METEOROLOGIE

Subtipul climatic banatean se caracterizeaza prin circulatia maselor de aer atlantic si prin invazia maselor de aer mediteranean, ceea ce confera caracter moderat regimului termic si cantitati ale precipitatiilor ridicate.

15

Regimul termic difera in functie de masiv, astfel: in Muntii Aninei (400 m altitudine medie) temperatura medie este de 90C, iar in Muntii Semenic (1400 m altitudine ) de 40C. Regimul vanturilor pe platforma Semenic domina in cea mai mare parte a anului vanturile din sud, sud-est si nord, nord-vest. In regiunile joase, vara sunt frecvente brizele de munte sau de vale. Cantitatea medie de precipitatii este de 950 mm. Numarul mediu al zilelor cu sol acoperit de zapada este de 186 pe Muntele Semenic.

Aspecte climatologice

Teritoriul parcului este situat in provincia climatica C.f.b.x. (dupa Köppen), se incadreaza intr-un climat temperat continental cu influente mediteraneene, caracterizat prin regim termic moderat, precipitatii abundente, veri calde si umede, ierni moderate cu zapezi moderate, o amplitudine termica redusa. Temperatura medie variaza intre 4-9 C. Cantitatea medie de precipitatii este cuprinsa intre 800 - 1100 mm. Vanturile dominate sunt Cosava, Austrul si Köhnul. Teritoriul Parcului National Semenic Cheile Carasului se incadreaza din punct de vedere al climei in climatul temperat-continental moderat, subtipul banatean, cu nuante submediteraneene. Subtipul banatean este caracterizat prin circulatia maselor de aer atlantic si prin frecvente invazii ale maselor de aer mediteranean. Circulatia maselor de aer umed din vest si sud-vest este caracteristica intregului an. Acest cadru climatic general conduce la un regim termic moderat, cantitati medii de precipitatii ceva mai ridicate decat in alte zone ale tarii la altitudini similare, perioade destul de dese de incalzire in timpul iernii si primaveri relativ timpurii. Parcul National Semenic Cheile Carasului are un relief foarte variat cu altitudini cuprinse intre circa 200m (Cheile Carasului) si 1447m (Vf. Piatra Gozna, Masivul Semenic), cuprinzand urmatoarele etaje climatice: Climatul montan - climatul de munte (1000-1800m) - caracteristic Masivului Semenic in zona ce depaseste altitudinea de 1000m; temperaturi medii anuale cuprinse intre 6 si 40C functie de altitudine, cantitati de precipitatii cuprinse intre 800-1000mm/an, uneori 1200mm/an, chiar 1400mm/an in cazul Semenicului, vanturi vestice. Climatul de dealuri - climatul de dealuri joase(200-500m) si inalte(500-800m) - caracteristic Muntilor Aninei pe toata suprafata cuprinsa in parc; temperaturi medii anuale intre 10 si 80C (200-500m) si 8 si 60C (500-800m), cantitati de precipitatii cuprinse intre 500-600mm/an (200-500m) in cea mai mare parte a tarii, 600-800mm/an pe teritoriul parcului si 600-700mm/an (500-800m) in cea mai mare parte a tarii, 800-1000mm/an pe teritoriul parcului. In general luna cea mai calda a anului este iulie, iar lunile cele mai reci sunt ianuarie si februarie. Temperaturile medii anuale sunt cuprinse intre 40C - in partea inalta a Masivului Semenic si 100C - in zona joasa a Cheilor Carasului.

Clima - Caracterizare generala In general cantitatile cele mai abundente de precipitatii se inregistreaza in luna iunie, iar perioadele secetoase apar de regula in intervalele ianuarie - februarie si septembrie - noiembrie. Cantitatile medii anuale de precipitatii sunt cuprinse intre 1400mm/an in zona inalta a Masivului Semenic si 800mm/an pe platourilor carstice si in zona Cheilor Carasului si Garlistei. Din cauza versantilor expusi influentei vanturilor vestice umede, in general cantitatile medii

16

de precipitatii depasesc pe cele inregistrate in alte locuri din tara situate la altitudini similare; acest lucru se observa mai cu seama in zona Masivului Semenic si a zonelor de obarsie a ale vailor Timisului,, Barzavei, Nerei si ceva mai putin la obarsia Carasului. Numarul de zile in care se inregistreaza precipitatii este de aproximativ 140 - 160 de zile. Numarul mediu al zilelor cu ninsoare este de 30 - 90, iar stratul de zapada se mentine in medie circa 60 - 160 de zile pe an, in functie de altitudine.

Clima - Regimul eolian

In cea mai mare parte a teritoriului parcului vanturile bat circa 75% din an, putand ajunge pana la circa 88% din an in zonele inalte ale Masivului Semenic. Pe un fond dominat de circulatia vestica, directia vantului este influentata de relieful accidentat al parcului. In zona inalta a Semenicului predomina vanturile de sud si sud-vest si cele de nord si nord-vest, cu viteze medii de circa 10mps, in zonele mai joase se face simtita influenta reliefului viteza medie a vantului atingand doar 2mps, in general predomina tot vanturile vestice si uneori din sud-est. In conditii de cer senin, deseori pe versanti si pe vai apar brize de munte si vale. Vanturile locale predominante sunt Austrul si Cosava. Austrul este un vant vestic, uscat si cald pe timpul verii, iar in perioada de iarna este insotit de geruri si e lipsit de precipitatii. Cosava este un vant foarte intens cu caracter de fohn, cald si uscat, bate in general din sud-est si uneori din est, isi face simtita prezenta mai rar, in general doar in partea de sud-vest a parcului.

Resurse turistice antropice

1. Valori folclorice si etnografice:Manifestari folclorice - Sarbatoarea Liliacului - organizata la CarasovaPort popular - Valea Carasului (Carasova) unde bogatia si originalitatea costumuluipopular s-a pastrat nealterat2. Obiective de mare interes turistic:- Lacurile Gozna de pe raul Barzava, Buhui si Marghitas de pe paraul Buhui, LaculMare de pe raul Caras, Trei Ape de pe raul Timis;

In perimetrul Parcului National Semenic-Cheile Carasului au fost descoperite vestigii din Paleolitic, Eneolitic, Prefeudal si Feudal. Cele mai importante situri fiind: ruinele cetatii Carasova, fortificatia de la P. Gaura Turcului, si urmele de locuire descoperite in cateva pesteri.

SITURI DE SUPRAFATA1. Peştera Gaura Turcului Localitatea:Reşiţa-CuptoareLocul: Sodol La intrarea în pestera Gaura Turcului este un zid lung de 5m, gros de 0.8 m, construit din piatra de râu şi mortar, distrus partial. Ziduri medievale sec VXI2. Piatra Alba Localitatea:Reşiţa-Cuptoare Locul:Dl.Piatra Alba

17

Tezaur monetar sec I i.e.n. ;urme de prelucrare a fierului sec XIV-XVII 3.Cetatea Caraş (Graţ)Loacalitatea: CaraşovaLocul: Dl. ZaglavacIniţial a avut o forma ovoidala, cu blocuri mari, elementele exterioare sunt reprezentate de cele 2 sanţuri de aparare sapate în stânca naturală pe latură de nord-est, aceasta fiind singura cale de acces. Din zidul de incintă, cu grosimi între 1.7 si 3.2 m s-au pastrat fragmente pe latura nordica, în interiorul incintei se observă urmele unui rezervor circular de apa.Prima atestare; cetatea regala Regalis- comitatul regal de Caraş anul 1200 Cetatea Castrum de Crassou; una dintre cele 13 cetăţi din Comitat anul 1323 Este cucerita de Turci; apoi decade anul 1552.

SITURI SUBTERANE 1. Pestera Gaura Popovat Locul: Sala inferioaraEpoca/cultura: paleolitic Autor/an:E. Balogh 1936-1939 Fl. Mogosanu 1973Materialul: unelte din oase de urs 2. P Cuptorul CiumeiEpoca/Cultura: feudalAutor/An: R. PetrovszkyMaterialul: fragmente ceramice atipice Epoca/Cultura: modern Materialul: fragmente ceramice atipice3.P cu PlutLocul: Zona intrariiEpoca/Cultura: feudalismul mijlociu XIV-XVAutor/An: R. PetrovskyMaterialul: fragmente ceramiceLocul: Zona intrariiEpoca/Cultura: prefeudalMaterialul: Fragmente ceramice atipice4. P. Cuptorul Porcului Locul: La cca 25 m de intrare Epoca/Cultura: feudal târziu XVI-XVIIAutor/An: R.Petrovsky 1979 Materialul :Fragmente ceramice vatra de foc veriga de fier Locul: La cca 25 m de intrare Epoca/Cultura: cotofeni Autor/An:R.Petrovsky 1979 O.Popescu P.Rogozea 1981 P.Rogozea 1987Materialul : fragmente ceramice corn de cerb prelucrat Locul: La cca 25 m de intrare Epoca/Cultura: feudal Materialul :Fragmente ceramice 5. P. cu OaseLocul: Zona intrariiEpoca/Cultura: cotofeniAutor/An: R.Petroszkz 1979Materialul:fragmente ceramice

18

Locul: Zona intrariiEpoca/Cultura: HallstatAutor/An: P. Rogozea 1987Materialul: aschie de silex fragmente ceramice Locul: Zona intrariiEpoca/Cultura: feudal XV-XVIAutor/An: M.Guma 1993Materialul: fragmente ceramiceLocul: Zona intrariiEpoca/Cultura: ModernMaterialul: fragmente6. P. RacovitaLocul:Zona intrarii Epoca/Cultura: hallstain târziu Autor/An: P. Petrovskz 1979 M. Guma 1993 Materialul: fragmente ceramice Locul:Zona intrarii Epoca/Cultura: feudal târziu XVII-XVIII Autor/An: P. Petrovskz 1980-1981 Materialul: fragmente ceramice Locul:Zona intrarii Epoca/Cultura: dacic Autor/An: P. Petrovszky O.Popescu P.Rogozea 1981 P. Rogozea 1987 S.M. Petrescu 1997 Materialul: fragmente ceramice7.P TapuluiEpoca/Cultura: dacic Autor/An: Fl. Mendelet 1987 R. Petrovszky 1987 H. Crisan 1986 P.Rogozea 1987 M.Petrescu 1993 Materialul: fragmente ceramiceObs: loc de cult din perioada dacica Epoca/Cultura:epoca moderna XVIII-XIXMaterialul: fragmente ceramice 8. P Cerbului Locul: Zona intrariiEpoca/cultura: paleoliticAutor/an: E. Balogh 1936-1939Materialul: unelte din oase de urs, piese de cuartit Locul:Zona intrarii Epoca/cultura: cultura cotofeniAutor/an: Fl. Mogosanu 1973 R. Petrovszkz 1975 Fl. Mogosanu 1978 R.Petrovskz 1979 . Rogozea 1987. Materialul: fragmente ceramice, oase cu urme de prelucrare 9. P. LiliecilorEpoca/Cultura:cris starcevoAutor/An: V. Cadariu-R. Petrovszky 1975 Gh. Lazarovici 1975, 1979, R. Petrovszky O. Popescu, P.Rogozea 1981 P. Rogozea 1987 M.Guma 1993 S.M. Petrescu 1997 Materialul: fragment ceramic Epoca/Cultura:neoliticMaterialul: fragment ceramic

19

Epoca/Cultura: cotofeni IIMaterialul: ragmente ceramice10. P. LungaEpoca/Cultura:feudalAutor/An: R. Petrovszky 1980-1981Materialul: fragment ceramic Epoca/Cultura:modernMaterialul: fragment ceramic 11. P 2 MaiLocul: Zona intrariiAutor/An: R. PetrovszkyEpoca/Cultura: feudalMaterialul: fragmente ceramice Locul: Zona intrariiEpoca/Cultura: modern Materialul: fragmente ceramice 12. P de la SocolovatAutor/An: R. PetrovszkyEpoca/Cultura: feudalMaterialul: fragmente ceramiceEpoca/Cultura: modern Materialul: fragmente ceramice 13. P. nr 1 SocolovatEpoca/Cultura: feudalAutor/An:R.PetrovszkyMaterialul: fragmente ceramice Epoca/Cultura: modernMaterialul: fragmente ceramice 14. P FugarilorEpoca/Cultura: preistoric atipic Autor/An:R.PetrovszkyMaterialul: fragmente ceramice Epoca/Cultura: feudalAutor/An:R.PetrovszkyMaterialul: fragmente ceramice Epoca/Cultura: modernAutor/An:R.PetrovszkyMaterialul: fragmente ceramice 15. P. VraskaEpoca/Cultura: paleoliticul superiorAutor/An:R.PetrovszkyMaterialul: silexEpoca/Cultura: preistoricMaterialul: fragmente ceramice Epoca/Cultura: feudal târziu Materialul: fragmente ceramice 16. P MarghitasEpoca/Cultura: cotofeniAutor/An:R.PetrovszkyMaterialul: fragmente ceramice

20

Infrastructura

Căile de acces în principalele zone ale parcului sunt suficiente, reprezentate de drumuri naţionale, judeţene, comunale, private, forestiere, drumuri şi cărări de pământ sau săpate în stâncă. Construcţiile existente în parc sunt suficiente putând asigura spaţii pentru cazare, serviciul de paza, activităţi de cercetare dacă ar fi reabilitate şi dotate în funcţie de cerinţele utilizării. Administrarea în prezent este realizată de Ocoalele Silvice pentru fondul forestier, de primării pentru păsuni şi persoane fizice private pentru terenurile cultivate sau fânete. Această administrare însă, nu este realizată cu scopul conservării, ea vizând exploatarea resurselor naturale intrând în acest moment în contradicţie cu scopul parcului.

Principalele intrări în parc sunt în localităţile Reşiţa, Iabalcea, Caraşova, Anina, Prigor, Crivaia, Gărâna.

În interiorul parcului, accesul este permis pe cele 9 trasee turistice marcate şi pe drumurile publice. Traseul turistic Reşiţa – Dunăre face legătura la sud cu Parcul Naţional Cheile Nerei - Beuşniţa.

Factori antropici

Densitatea populatiei este de 60 locuitori / km2 in zona Resita si Anina, 25-44 locuitori / km2 in zona Carasova - Iabalcea si sub 11 locuitori / km2 in celelalte unitati administrativ-teritoriale cuprinse in parc.

Activitatile cu impact asupra parcului sunt: vanatoarea, pescuitul, exploatarea silvica, deversarea de ape uzate, turismul necontrolat, colectarea de fosile.

Activitati care se desfasoara in perimetrul ariei protejate: - pasunat, agricultura, folosinte de apa, piscicultura, pescuit, amenajari hidrotehnice,

prelucrarea lemnului, amenajari turistice, retele electrice, exploatari forestiere (defrisari, igienizari etc), amenajari comerciale, vanatoare - braconaj (de diferite tipuri), colectari de material biologic, cai de transport si circulatie, turism.

ACCES IN PARC

Drumurile principale de acces, cu exceptia drumurilor folosite pentru exploatarea silvica sunt in numar total de 10, ajungand in majoritatea zonelor cu exceptia terenurilor foarte accidentate (exemplu Cheile Carasului, Izvoarele Nerei). Densitatea totala a drumurilor este cuprinsa intre 5,1 metri liniari/hectare (Nera) si 20,2 metri liniari/hectare (Valiug).

Enumerarea drumurilor de acces la parcDN 58, drum asfaltat in stare buna Caransebes - Resita - Anina, 84 km din care 13 km in parc

DJ 582, drum asfalt, pavaj in stare satisfacatoare Resita - Cuptoare - Garana - Brebu Nou - Slatina Timis, 60 km din care 5,1 km in parc

DJ 582C, drum asfaltat in stare nesatisfacatoare Resita ( DJ582 ) - Anina ( DN 58 ), 32 km din care 20 km in parc

21

DJ 582D, drum asfalt, piatra in stare satisfacatoareValiug-Crivaia-Vila Klaus, 8 km din care 8 km in parc DJ 582E, drum asfalt, pavaj in stare satisfacatoare Prislop - Statiunea Semenic, 9 km din care 9 km in parc

DJ 582F, drum asfaltat in stare nesatisfacatoareAnina - Statiunea Marghitas, 4 km din care 3,5 km in parc

DC 72, drum asfaltat in stare satisfacatoare din DJ 581 - Garliste, 3 km, nu intra in perimetrul parcului

DC 94, drum asfalt, in stare nesatisfacatoare din DJ 582 ( Valiug ) - Telescaun, 1 km din care 1 km in parc

DC 97, drum piatra, pamant in stare nesatisfacatoare din DN 58-Iabalcea-DJ 582C, 7 km din care 2 km in parc

DP 5, drum piatra, pamant in stare nesatisfacatoare Vila Klaus ( DC 96 ) - Canton Cosava - Borlovenii Vechi ( Dc 38 ), 33 km din care 19 km

in parc

DP 6, drum piatra, pamant in stare nesatisfacatoare Trei Ape ( DJ 582 ) - Teregova ( DJ 608 ), 17 km, nu intra in perimetrul parcului

DP 9, drum piatra, pamant in stare nesatisfacatoare Vila Klaus - Carneala - Lacu Buhui - Maial - Anina, 23 km din care 2,5 km in parc

Drumurile prezentate mai sus va conduc pana in vecinatatea parcului, sau chiar in interiorul acestuia.

Mai departe, pentru a vizita parcul va puteti folosi numai de traseele turistice sau cicloturistice faceti clic pe trasee pentru a vedea care sunt acelea.

Pentru aceia dintre dumneavoastra care sunt mai putin familiarizati cu soselele din sud - vestul Romaniei, va mai punem la dispozitie cateva informatii in incercarcarea de a va ghida mai usor spre parc.

Asa cum v-am explicat mai sus, singurul drum national care ajunge in vecinatatea parcului, si chiar strabate parcul prin zona de vest a acestuia, este DN 58, Caransebes - Resita - Anina. Orasul Caransebes se afla pe DE ? intre Timisoara si Drobeta Turnu Severin, iar in Resita se poate ajunge si din Timisoara pe DN ?, 120 km.

Pentru turisti care vin de la distante mai mari, pe calea aerului, au la dispozitie cursele de pe Aeroportul International Timisoara.

Pentru turisti care prefera o cruaziera pe Dunare si au timp de un popas, din raza portului Moldova Noua, pot urma DJ ?, Moldova Noua - Anina, si continua mai departe pe DN 58, Anina - Resita - Caransebes.

CFR Prin intermediul CFR - ului se poate ajunge in Resita dinspre Caransebes sau Timisoara. Deasemenea, din Timisoara se poate ajunge in Anina, cu schimbare in Berzovia si Oravita.

22

http://semenic.online.ro/trasee_turistice.php

http://semenic.online.ro/trasee_turistice.php

Desi efortul este mare, datorita schimbarii a trei trenuri personale, marita sa parcurgeti cu trenul tronsonul Oravita - Anina care strabate Cheile Garlistei, peisajul fiind spectaculos.

CAZARE IN PARC SAU IN IMEDIATA VECINATE

NUME Nr locuriSTATIUNEA SEMENICGozna 80Nedeia 200Semenic 100Birta 80Dusan si Fiul 70Caras 80Mixt Eugen 120Transmontana 30Apele romane 70Directia de Sanatate 15Crosi 60Prescom 50UCM Bocsa 25Agroindustrial 15Ocolul Silvic 10Prietenii Muntilor 60Recons 45Electrica 10Romtelecom 10Cab.Zoopastorala 50STATIUNEA CRIVAIABaza Noua 100Baza Veche 270UCM R 260CSR 130Crosi 90Ravercom 35Monain 80Brighite 60Hubertus 100Eugen 40Impex 36Valber 90Casa Studenteasca 60Baroul de Avocati 215Vila Klaus 95Mobi 20STATIUNEA TRE APETrei Ape 65Tibiscum 72

23

STATIUNEA GARANAPerla trei ape 42Gotschana 12Paula 6La Rascruce 23RESITASAT CUPTOARESAT SECUSAT DOMANANINACOMUNA BREU NOUCOMUNA CARASOVASAT IABALCEASAT GARLISTESAT BORLOVENICOMUNA TEREGOVACOMUNA VALIUGALTE SPATII DE CAZARE

Cantoane Silvice si Cantoane Sistem Hidro

In cazuri exceptionale va puteti rafugia in cantoanele care se intalnesc destul de des in perimetrul parcului ( 29 cantoane silvice si 7 cantoane sistem hidro ). De regula drumurile forestiere trec pe langa aceste cantoane, la toate existand acces auto. Cantoanele nu sunt de regula amenajate in conditii corespunzatoare pentru gazduirea turistilor, in majoritatea cazurilor fiind nesatisfacatoare din acest punct de veder, in schimb majoritatea sunt locuite si va puteti gasi aici refugiul si ajutorul necesar.

Salase

In cazuri exceptionale va puteti rafugia in salasele care se intalnesc destul de des in perimetrul parcului ( 145 salase ). In general acestea sunt locuite temporar si se prezinta intr-o stare nesatisfacatoare, 90% dintre salase fiind folosite pentru adapostul animalelor. Nu uitati insa ca aceste salase sunt proptietete privata, prin urmare va sfatuim sa nu le folositi ca refugii decat in situatii deosebite, fara a aduce pagube materiale proprietarilor.

1.3. LEGISLAŢIA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI

Pentru conservarea unor habitate naturale, a structurilor şi formaţiunilor naturale cu valoare ecologică, ştiinţifică şi peisagistică, Guvernul României a menţinut şi a dezvoltat reţeaua naţională de arii protejate.

Potrivit art.54 alin. 2 si 3 din Legea protecţiei mediului, ariile protejate se declară prin acte şi reglementări cu caracter normativ şi sunt evidenţiate în planurile de urbanism şi de amenajare a teritoriului aprobate conform legii . În acest sens, Guvernul României a elaborat O.U. 236/24-11-2000 care reglementează regimul ariilor naturale protejate , conservarea habitatelor naturale , a florei şi faunei sălbatice.

Prin Legea nr.5 din 12 aprilie 2000 zona Semenic-Cheile Caraşului a fost declarată arie naturală protejată, de inters naţional, constituindu-se astfel.

24

Prin aceasta s-a dorit protecţia valorilor de patrimoniu natural existente în zonă, dar şi conservarea acestora. Scopul şi regimul de management al acestei categorii de arie naturală protejată este reglementat prin Decr.462/18-02-2001-anexa nr.1-decret ce modifică şi completează O.U.236/24-11-200. Potrivit acestuia, managementul unui parc naţional are în vedere asigurarea menţinerii cadrului fizico-geografic în stare naturală, protecţia ecosistemelor, conservarea resurselor genetice şi a diversităţilor biologice în condiţii de stabilitate ecologică, excluderea oricărei forme de exploatare a resurselor naturale şi a folosinţei terenurilor incompatibilă scopului atribuit.

În perimetrul parcului naţional sunt admise doar activităţile tradiţionale practicate numai de către comunităţile limitrofe parcului naţional, activităţi tradiţionale ce se vor reglementa prin planul de management. Modul de constituire şi administrare a acestui parc naţional va lua în considerare interesele comunităţilor locale facilitându-se participarea localnicilor la aplicarea masurilor de protecţie, conservare şi valorificare a acestor resurse, în beneficiul comunităţilor locale (art.10)

Autorităţile administraţiei publice locale vor asigura informarea agenţilor economici, a populaţiei şi a turiştilor cu privire la existenţa în zona parcului naţional, la semnificaţia acestuia, la regulile şi restricţiile stabilite, precum şi la sancţiunile aplicate pentru nerespectarea statutului acestuia (art.56.Legea protecţiei mediului).

ROLUL ADMINISTRAŢIILOR PUBLICE LOCALE ÎN GESTIONAREA ARIILOR NATURALE PROTEJATE

O.U.236/24-11-2000 modificată şi completată de Decr. 462/18-02-2001, reglementează o serie de atribuţii şi responsabiltăţi pe care autorităţile administraţiei publice judeţene şi locale le au în gestionarea ariilor naturale protejate . În acest sens amintim:

1) punerea sub regim provizoriu de ocrotire a bunurilor patrimoniului natural până la îndeplinirea procedurilor de instituire a regimului de protecţie şi conservare în conformitate cu prevederile art. 8;2) stabilirea regimului de protecţie indiferent de destinaţia terenului şi de deţinător , respectarea acestuia fiind obligatorie în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă şi cu alte dispoziţii legale în materie (art.7);3) instituirea prin hotărâri a regimului de arie naturală protejată pentru ariile naturale situate pe suprafeţe terestre sau acvatice care aparţin domeniului public de interes judeţean sau local, precum şi pentru cele situate pe suprafeţe aflate în proprietate privată (art.8 alin.1 lit.e);4) preşedinţii consiliilor judeţene sau primarii pot face propuneri pentru instituirea regimului de arie naturală protejată pentru cazurile prevăzute la art.8 alin.1 lit.e(art.8 alin.3,lit.a);5) analizarea şi luarea hotărârilor de declarare pe baza unei documentaţii ştiinţifice avizate de Academia Româna în cazul primirii de propuneri de instituire a regimului de arie naturală protejată pentru cazurile prevăzute la art.8 alin.1 lit.a (art.8 alin c);6) la modul de constituire şi de administrare a ariilor naturale protejate vor lua în considerare interesele comunităţilor locale (art.10);7) evidenţierea în mod obligatoriu a ariilor naturale protejate şi a zonelor de protecţie în planurile naţionale, zonale şi locale de amenajare a teritoriului şi de urbanism (art.14 alin.1);8) interzicerea în perimetrele ariilor naturale protejate şi în vecinătatea acestora a oricăror lucrări sau activităţi susceptibile să genereze un impact negativ asupra acestora (art.14 alin.2);

25

9) sunt responsabile pentru stabilirea modalităţilor de administrare a ariilor naturale protejate în deosebi pentru acele arii protejate declarate prin hotărâri ale consiliilor judeţene şi locale (art.17 lit.b);10) cu consultarea lor se vor stabili modalităţile de administrare a ariilor naturale protejate avându-se în vedere o serie de criterii stabilite de lege în baza cărora se va hotărâ structura de administrare adecvată categoriei de aie naturală protejată (art.18 alin.1 şi 2);11) după caz, pot aproba completarea resurselor financiare necesare bunei administrări aariilor naturale protejate potrivit planurilor de management şi regulamentelor administratorii, prin instituirea unui sistem de tarife(art.23 alin.1)12) controlul asupra respectării prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă referitoare laariile naturale protejate, declarate prin hotărâri ale consiliilor judeţene sau locale, seexercită şi de personalul special împuternicit al acestora.(art.44 alin.2)

CONSERVAREA HABITATELOR ŞI A SPECIILOR

Ocrotirea şi conservarea habitatelor naturale şi seminaturale, terestre, acvatice şi subterane de interes comunitar existente pe teritoriul României şi prevăzute în anexa nr. 2, se fac prin declarare de arii speciale de conservare (art. 25 alin.1) Ocrotirea speciilor de plante şi animale sălbatice, terestre, acvatice şi subterane de interes comunitar prevăzute în anexa nr. 3 se face prin declararea de arii specifice de conservare şi de arii de protecţie specială avifaunistică (art.25 alin.2)

Pentru speciile de plante şi animale sălbatice, terestre, acvatice şi subterane care se află sub regim strict de protecţie, inclusiv cele prevăzute în anexa nr.4, precum şi speciile de pe lista roşie naţională şi care trăiesc atât în ariile naturale protejate, cât şi în afara lor, sunt interzise :

a)orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare;b)perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, dehibernare şi de migraţie;c)distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi ouălor din natură;d)deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere sau odihnă;e)recoltarea florilor şi fructelor, culegerea, tăierea, dezrădăcinarea sau distrugerea cuintenţie a acestor plante, în habitatele lor naturale;f)deţinerea, transportul, comerţul sau schimburile în orice scop fără autorizaţiaautorităţii de mediu competente(art.26)Valorificarea plantelor şi animalelor sălbatice aparţinând speciilor prevăzute în anexa

nr.5 precum şi altor specii cu acelaşi regim de protecţie, se va face în condiţii compatibile cu menţinerea acestor specii într-o stare de conservare favorabilă luându-se, după caz, urmatoarele măsuri:

a)reglementarea accesului în anumite zone şi/sau anumite perioade;b)interdicţia temporară şi/sau locală a recoltării şi capturării anumitor specii;c)reglementarea perioadelor, a modurilor şi a mijloacelor de recoltare/capturare, înconformitate cu prevederile anexei nr.6;d)instituirea unui sistem de autorizare a recoltării/capturării plantelor şi animalelorsălbatice, în scopuri comerciale, inclusiv stabilirea de cote;e)încurajarea cultivării şi creşteri în captivitate a speciilor de floră şi faună sălbaticăde interes economic în vederea reduceri presiunii asupra populaţiilor naturale (art.27)

26

CONSERVAREA ALTOR BUNURI ALE PATRIMONIULUI NATURAL

Tipurile geomorfologice deosebite, de relief pozitiv sau negativ, cum sunt colinele, depresiunile, dolinele, şeile, văile carstice, ponoarele, izbucurile şi altele, se conservă în cadrul ariilor naturale de interes geomorfologic, corespunzător delimitate şi puse sub regim special de protecţie, potrivit prevederilor art.8(art.29).

Proprietarii sau administratorii terenurilor ce cuprind intrări în peşteri au obligaţia de a asigura accesul spre aceste intrări (art.30alin.3)

Beneficiarul unei lucrări de investiţii are obligaţia de a anunţa cea mai apropiată instituţie (agenţie de protecţia mediului sau reprezentanţi ai administraţiei publice locale) descoperirea oricărei peşteri în frontul unei lucrări miniere sau al unei cariere.(art.30alin.4)

Bunurile patrimoniului geologic si speologic, ca bunuri naturale ale solului sunt în condiţiile legii, bunuri proprietate publică(art.71alin.1)

Peştera reprezintă orice cavitate naturală subterană cu o deschidere mai mare de 5 metri şi suficient de mare în secţiune pentru a permite accesul omului (art.31alin.2) Resursele peşterii sunt reprezentate de obiecte, materiale, substanţe şi forme de viaţă, care există sau se formează în mod natural în peşteri : formaţiuni minerale, roci, sedimente, depozite paleontologice, situri arheologice, specii de plante şi animale, acumulşri de ape subterane (art.31 alin.3) Conform art.32, în scopul evitării efectelor negative asupra bunurilor patrimoniului speologic, se interzic:

a)distrugerea sau degradarea resurselor peşterii şi efectuarea de săpături sau derocări neautorizate;

b)colectările de faună, fosile sau de obiecte de interes arheologic efectuate fără autorizaţie în peşteri;

c)pătrundera, prin forţarea intrării, intr-o peşteră protejată inchisă şi semnalizată ca atare;

d)utilizarea neautorizată a peşterilor şi desfăşurarea unor activităţi ce pot pune în pericol integritatea sau echilibrul natural al peşterilor;

e)dislocarea, vânzarea, cumpărarea, colecţionarea speleotemelor sau altor resurse ale peşterilor;

f)degradarea prin inscripţionare sau poluarea peşterilor prin depozitarea în interiorul lor sau în elementele de relief cu care acestea comunică în mod direct, de obiecte, deşeuri de orice fel, cadavre, substanţe toxice şi periculoase, combustibili de orice natură;

g)distrugerea, degradarea marcajelor şi a panourilor indicatoare din exteriorul sau interiorul peşterilor;

h)efectuarea neautorizată, în perimetrul de la suprafaţă sau în apropierea intrăriiunei peşteri protejate, a unor lucrări cum ar fi: derocări, defrişări, baraje, explozii,

construcţii;i)îngrădirea accesului persoanelor autorizate spre intrările peşterilor;j)popularizarea, mediatizarea datelor precise de identificare şi localizare a pesterilor

din clasa A (de valoare excepţională), care prin natura lor pot conduce la periclitarea patrimoniului speologic din această categorie.

Instituirea regimului special de protecţie pentru ariile naturale protejate de interes geologic se face in conformitate cu prevederile art.8(art.34 alin.3) Pentru evitarea efectelor negative asupra bunurilor patrimoniului geologic, se interzic:

a)distrugerea, perturbarea sau alterarea siturilor de conservare pentru obiective geologice;

b)dizlocarea, prelevarea rocilor, fosilelor, vegetaţiei de pe aria unui sit de conservare, fără acordul celui ce o administrează;

27

c)intrarea în perimetrul protejat fără permisul de acces eliberat de cel care îl administrează;

d)înstrăinarea din proprietate publică a unui sit sau a unui teren ce cuprinde un sit de conservare de interes geologic(art.35)

Florile de mină şi fosilele de plante şi animale vertebrate şi nevertebrate sunt considerate bunuri ale patrimoniului natural, din momentul descoperirii lor (art.37 alin.1) Comercializarea pe piaţa internă şi exportul în orice scop al bunurilor prevăzute la alin.1 se poate face numai cu acordul autorităţii centrale pentru protectia mediului, cu avizul prealabil al Academiei Romane.ACTE NORMATIVENR TIP NR DATA DENUMIRE

1 D 237 1978Decret al Consiliului de Stat pentru stabilirea normativelor privind sistematizarea, amplasarea, construirea şi repararea liniilor electrice care trec prin păduri şi prin terenuri agricole

2 1991 Constituţia României

3 HG 127 1994Decret privind stabilirea şi sancţionarea unor contravenţii la normele pentru protecţia mediului înconjurător

4 HG 971 1994Privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele de pescuit şi de protecţie a fondului piscicol

5 L 137 1995 Legea Protecţiei Mediului6 L 69 1991 Legea administraţie publice locale7 Cd 26 1996 Codul Silvic8 L 103 1996 Legea fondului cinegetic şi a protecţiei vânatului9 L 107 1996 Legea Apelor

10 HG 31 1996Pentru aprobarea metodologiei de avizare a documentelor de urbanism privind zonele şi staţiunile turistice şi a documentelor tehnice privind instrucţii din domeniul turismului

11 L 1 2000Legea pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997

12 OU 2000Ordonanţa de Urgenţă privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice

13 D 462 2001Modificarea OU privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice

CONVENŢII INTERNAŢIONALE

NRRATIFICATA

DENUMIRE LOCUL ANULTIP NR DATA

1 D 187 1990Convention on the Protection of World Cultural and Natural Heritage

Paris

2 L 5 1991Convention on Wetlands of International Importance especially as Waterfowl habitat

Ramsar 1971

3 L 58 1994 Convention on Biological Diversity Rio de Janeiro 1992

4 L 13 1993Convention on the Conservation of European Wildlife and Natural Habitats

Berne 1979

5 L 69 1994Convention on International Trade in Endangered Species of fauna and flora

Washington 1973

6 L 13 1998Convention on Conservation of Migratory Species of Wild Animals

Bonn 1979

7 - - -Directiva 79/409/CCE privind conservarea păsărilor sălbatice.

Comisia Europeană

1979

8 - - -Directiva 92/43/EEC privind conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.

Comisia Europeană

1992

28

AMENAJAMENTE SILVICE

NR OCOLUL SILVIC DENUMIREA ELABORATINTRĂ ÎN VIGOARE

EXPIRĂ

1 Reşiţa Studiu general ICAS 01.01.1993 31.01.20022 Reşiţa II Pietrosu ICAS 01.01.1993 31.01.20023 Reşiţa III Groposu ICAS 01.01.1993 31.01.20024 Reşiţa IV Stârnic ICAS 01.01.1993 31.01.20025 Reşiţa V Râul Alb ICAS 01.01.1993 31.01.20026 Reşiţa VI Secu ICAS 01.01.1993 31.01.20027 Reşiţa VII Reşiţa ICAS 01.01.1993 31.01.20028 Reşiţa IX Caraşova ICAS 01.01.1993 31.01.20029 Reşiţa X Comarnic ICAS 01.01.1993 31.01.200210 Reşiţa XI Râvnişte ICAS 01.01.1993 31.01.200211 Anina Studiu general ICAS 01.01.1997 31.12.200612 Anina V Celnic ICAS 01.01.1997 31.12.200613 Anina VI Anina ICAS 01.01.1997 31.12.200614 Anina VII Mărghitaş ICAS 01.01.1997 31.12.200615 Anina VIII Cereşnaia ICAS 01.01.1997 31.12.200616 Anina IX Buhui ICAS 01.01.1997 31.12.200617 Anina X Izv. Caraşului ICAS 01.01.1997 31.12.200618 Văliug Studiu general ICAS 1.01.1993 31.12.200219 Văliug I Cuca-Gozna ICAS 1.01.1993 31.12.200220 Văliug III Băile ICAS 1.01.1993 31.12.200221 Văliug IV Bârzăviţa ICAS 1.01.1993 31.12.200222 Văliug V Faţa Beţii ICAS 1.01.1993 31.12.200223 Văliug VII Crainic-Cozia ICAS 1.01.1993 31.12.200224 Nera Studiu general ICAS 01.01.1995 31.12.200425 Nera V Nergana ICAS 01.01.1995 31.12.200426 Nera VI Nerganiţa ICAS 01.01.1995 31.12.200427 Oraviţa Studiu general ICAS 01.01.1998 31.12.200728 Oraviţa III Jitin ICAS 01.01.1998 31.12.2007

PLANURI DE DEZVOLTARE / URBANISM

NR DENUMIREA LOCALITATEA ELABORAT CONTRACT ANUL

1 PUG Reşiţa Reşiţa SC Case SA 3820 19942 PUG Caraşova Caraşova SC Case SA 4254 19993 PUG Anina Anina SC Case SA - În elaborare4 PUG Goruia Goruia SC Topoplanserv SRL 50 19995 PUG Patas Patas SC Arcos SRL 268 19976 PUG Teregova Teregova SC Case SA 4234 19997 PUG Văliug Văliug SC Case SA 3702 19978 PUG Brebu Nou Brebu Nou SC Case SA 4181 1998

1.4. Analiza SWOT - Mediu intern1

Puncte tari : - Fenomene geomorfologice bine dezvoltate. - Sisteme hidrocarstice complexe.- Zone sălbatice, izolate, cvasivirgine. - Habitate ce pot fi incluse în Reţeaua 2000.

1 http://semenic.online.ro/date_generale.php

29

- Specii de faună şi floră aflate sub regim de protecţie. - Reţeaua de drumuri şi clădiri este suficientă.

Puncte slabe : - Zona nu este bine cercetată. - Siturile arheologice sunt supuse degradării. - Nu exista spatii de cazare, campare şi pentru cercetare amenajate corespunzător. - Nu exista trasee turistice corespunzătoare. - Drumurile sunt degradate, greu practicabile. - Paza este ineficientă. - Nu exista administraţia parcului.

- Mediu extern Oportunităţi :

- Există legislaţia minimă necesară. - Există organizaţii şi fonduri pentru arii şi biodiversitate. - Guvernul a început să acorde atenţie ariilor protejate.

Obstacole : - Situaţie cadastrală incertă. - Poluarea unor ape şi a unor zone

CAPITOLUL IIINSTRUMENTE DE AMENAJARE TURISTICA A PARCULUI

NATIONAL SEMENIC-CHEILE CARASULUI

2.1. PLAN GENERAL DE MANAGEMENT AL PARCULUI (10-15 ani)

2.1.1. DECLARAŢIA DE MISIUNE A PARCULUI

Misiune – raţiunea de a exista parcul.Să asigure menţinerea cadrului natural neafectat de factorii antropici.

Valori – prin ce se deosebeşte parcul, fără a fi o listă .Geomorfologie de excepţie, cel mai dezvoltat endocarst din Banat, singura pădure

virgină din Europa.

Activităţi – ce trebuie făcut pentru atingerea misiunii.Înfiinţarea unei administraţii a Parcului, asigurarea unei paze eficiente, stoparea

oricăror activităţi de exploatare silvică, cinegetică, piscicolă, reducerea/eliminarea surselor de poluare, gestionarea eficientă a ecoturismului, derularea unor programe de cercetare.

Viziune – „visul” administratorului ideal al parcului.O zonă salbatică, deplin inţeleasă, neafectată de activitatea umană.

30

2.1.2. SCOP – rezultatul potenţial al îndeplinirii misiunii, ceea ce intenţionam să existe la capătul drumului / motive speciale pentru care parcul a fost înfiinţat

Protecţia şi conservarea unor eşantioane reprezentative pentru spaţiul biogeografic naţional cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspect fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic-geomorfologic, paleontologic, speologic, pedologic, oferind posibilitatea vizitării în scop ştiinţific, educativ, recreativ şi turistic.

2.1.3. OBIECTIVE GENERALE – paşi pentru atingerea scopului: specifice, măsurabile, realizabile, realiste, încadrate în timp.

OBIECTIVE PRINCIPALE1. Conservarea terenurilor, a speciilor şi varietăţii genetice.2. Susţinerea serviciilor de mediu/eliminarea activitaţilor ostile.3. Turism şi recreere.

OBIECTIVE SECUNDARE1. Cercetare ştiinţifică.2. Protecţia zonelor sălbatice.3. Protecţia specificului natural/particularităţi culturale.4. Educaţie şi instruire.

OBIECTIV POTENŢIAL1. Folosirea durabilã a resurselor ecosistemelor.

Buget – Obiective generale Obiectivul milioane lei1P Conservarea terenurilor, a speciilor şi varietăţii genetice 339,52P Susţinerea serviciilor de mediu/eliminarea activităţilor ostile 4337,33P Turism şi recreere 6679,81S Cercetare ştiinţifică 3753,82S Protecţia zonelor sălbatice 2296,43S Protecţia specificului natural/particularitaţi culturale 186,04S Educaţie şi instruire 564,7

Total18157,5

2.1.4. IMPORTANŢA/SEMNIFICAŢIA – resursele sau valorile distinctive în context naţional

Conţine unica pădure de făgete virgine din Europa, având o suprafaţă de cca. 5000 ha. Făgetele au o vârstă de peste 300 ani.

31

Există 691 specii de animale şi 1200 specii de plante care necesită o protecţie strictă conform OG privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.

Există 77 specii de vertebrate strict protejate şi 55 specii protejate prin diferite convenţii mondiale ratificate.

Au fost identificate 54 specii endemice de faună, 9 specii troglobionte, 60 troglofile, 37 subtroglofile, 86 trogloxene de faună subterană.

Include sectorul nordic ( cca. 40%) al sinclinoriului Reşiţa – Moldova Nouă care reprezintă cea mai mare structură carstică compactă din România ce se prelungeşte şi în Iugoslavia.

Cea mai dezvoltată vale de doline, valea Sodolul Sec reprezentativă la nivel Naţional (Bleahu 1974)

Este cea mai mare densitate de cavităţi/Km2 (max 6,2) din întreg sinclinoriu, existând descoperite pâna în prezent 691 cavităţi din care 566 Peşteri şi 125 Avene.

Din Regiunea Banat este cea mai mare peştera, Peştera Buhui 6547 m dezvoltare (locul 15 în clasamentul Naţional) şi cel mai mare aven, Avenul din Poiana Gropii – 236m denivelare.

Există 3 peşteri protejate din cele 4 în judeţul Caraş- Severin, la care se mai adaugă 8 peşteri deosebite din punct de vedere morfologic, speogenetic, paleontologic, una dintre ele, Peştera Răsuflatoarei fiind unică în S-V Romaniei.

Conţine 30 sisteme carstice majore străbătute de importante debite de apă subterană autohtonă sau alohtonă.

Au fost identificate pâna în prezent 39 situri paleontologice. Au fost identificate până în prezent 20 situri arheolologice. Există 2 zone sălbatice neafectate de intervenţia umană: Izvoarele Nerei şi Cheile

Caraşului (sectorul cuprins între Confluenţa Caraş-Comarnic şi Poiana Prolaz. Doar aproximativ 2 % din suprafaţa parcului este afectată de poluarea apei, aerului şi

solului).

2.1.5. MANDATE SPECIALE – anumite prevederi în legislaţia în vigoare cu referire clară la parc

Legea 5/2000 Secţiunea a III – a Zone protejate.Prin lege s-a reglementat doar suprafaţa ariilor protejate fără a fi stabilite limitele acestora.

1.0. Rezervaţii ale biosferei, parcuri naţionale sau naturale

Poziţia Denumirea Localizarea Suprafaţa haO Semenic - Cheile

CaraşuluiCaraş- Severin 36.664,80

2.0. Rezervaţii şi monumente ale naturii

Nr. crt.

Denumirea Localizarea Suprafaţa ha

2.282. Cheile Caraşului PN-O Comuna Caraşova 3.028,302.283. Izvoarele Caraşului

PN-OOraşul Anina 578,00

2.284. Izvoarele Nerei PN-O Comuna Prigor 5.028,002.285. Cheile Gârliştei PN-O Oraşul Anina, Comuna

Goruia517,00

32

2.286. Bârzaviţa PN-O Comuna Văliug 3.406,902.287. Buhui Mărghitaş PN-O Oraşul Anina 979,002.288. Peştera Comarnic PN-

OComuna Caraşova 0,10

2.289. Peştera Popovăţ PN-O Comuna Caraşova 0,102.290. Peştera Buhui PN-O Oraşul Anina 0,102.291. Groposu PN-O Municipiul Reşiţa 883,60

2.1.6. INDICAŢII DE MANAGEMENT/CONDIŢII DORITE – oferă fundaţia pentru toate deciziile ulterioare din parc.

Conservarea resurselor parculuiZone de acţiune prioritară pentru anihilarea agresiunii antropice

Zona Obiectiv/problemaNivelul acţiunii recomandate

Crivaia Case de vacanţă Stopare Semenic Case de vacanţă, hoteluri,

releeStopare

Anina/Oraşul Nou Gospodării auxiliare, gatere StopareAnina/Celnic Descărcarea apelor uzate Eliminare Caraşova Sălaşe, exploatarea agricolă StopareIabalcea Sălaşe, exploatarea agricolă Stopare

Zone de protecţie strictăZona Sectorul Cheile Caraşului Valea Caraş între Prolaz şi confluenţa Caraş-ComarnicCheile Caraşului Valea între confluenţa Caraş-Buhui si Naveşu MareSemenic sud Văile Nera şi Nergăniţa între izvoare şi Botu Calului

Cantoanele destinate pentru pază

Cantonul Ocolul silvicUnitatea administrativă teritoriala

Controlul accesului

drum traseu

Bichii Reşiţa Reşiţa DF Punct albastru, Triunghi albastru

Padina Seacă Reşiţa Caraşova DJ582C, Dc97 Triunghi albastru, Banda albastră

Caraşova Reşiţa Caraşova DN58, DF Banda albastră, Triunghi roşu, Cruce galbenă

Celnic Anina Anina DN58 Punct roşuMarghitaş Anina Anina DJ582C,

DJ582FBandă albastră

33

Buhui Anina Anina DP9 Bandă albastrăBotu Calului Nera Prigor DP5 Bandă roşieCrivaia Văliug Văliug DJ582D Punct albastruTrei Ape Văliug Teregova DJ582DF Triunghi galbenJervani Reşiţa Caraşova DJ582C -Bârzaviţa Văliug Văliug DJ582D -Semenic Văliug Văliug DJ582E Bandă roşie,

Punct albastru, Cruce roşie, Cruce albastră, Triunghi galben

Cantoane destinate pentru activităţi de cercetare

Cantonul Ocolul silvicUnitatea administrativ teritorială

Cercetari potenţiale

Comarnic Reşiţa Caraşova Carstologie, hidrogeologie, fauna de suprafaţă, fauna subterană, flora.

Cireşnaia Anina Anina Carstologie, hidrogeologie, fauna de suprafaţă, faună subterană, floră

Semenic Văliug Văliug Geomorfologie, faună de suprafaţă, flora

Tipurile şi intensităţile generale ale dezvoltării

Locurile de cazare şi campare din parc

Cantonul Campingul Ocolul silvicUnitatea administrativ- teritorială

Control Acces

Drum Traseu

P-na Bichii - Reşiţa Reşiţa DS * Punct albastruComarnic Comarnic Reşiţa Caraşova DJ582C Bandă albastră,

cruce roşie, triunghi albastru

Navesu Mare - Reşiţa Caraşova DJ582C -Jervani - Reşiţa Caraşova DJ582C -Buhui - Anina Anina DP9 Banda albastrăCârneala Cârneala Anina Anina DP9 -Botu Calului Botu Calului Nera Prigor DP5 Banda roşieBârzaviţa - Văliug Văliug DJ582D -Molidu - Văliug Brebu Nou DS Cruce albastră- Semenic Văliug Văliug DJ582E

*Banda roşie, punct albastru, cruce roşie, cruce albastră, triunghi galben

- Prolaz Reşiţa Caraşova - Banda albastră,

34

Cantonul Campingul Ocolul silvicUnitatea administrativ- teritorială

Control Acces

Drum Traseutriunghi roşu

- Marghitaş Anina Anina DJ582F *

-

- Periş Reşiţa Goruia - Punct roşu* drum asfaltat

Punctele de informare şi vizitare ale parcului

LoculOcolul silvic

Unitatea administrativ- teritorială

Punct deAcces

drumTraseu turistic

tren

Văliug Văliug Văliug Informare DJ582, DJ582D, DC92

Banda roşie, (punct albastru, cruce roşie)

-

Caraşova Reşiţa Caraşova Informare DN58, DJ581A Banda albastră

-

Anina Anina Anina Informare DN58, DN57B,DJ582C, DP9

Punct roşu, (banda albastră)

Da

Reşiţa Reşiţa Reşiţa Vizitare DN58, DJ581, DJ582, DJ582A, DJ582B, DJ582C, DC91, DP4

Triunghi albastru

Da

Semenic Văliug Văliug Vizitare DJ582E Banda roşie, punct albastru, cruce roşie, cruce albastră, triunghi galben

-

( ) traseul trece pe lânga loc

Capacităţile de transport ale vizitatorilor

Intrările în parc

Locul CantonulOcolul silvic


Punct control

drumTraseu turistic

Prislop Prislop Văliug Brebu Nou Da DJ582E -Crivaia Crivaia Văliug Văliug Da DJ582D -P-na Bichii

P-na Bichii

Reşiţa Reşiţa/Cuptoare Da DS Punct albastru

Pod Caraş - Reşiţa Caraşova Da - Banda albastrăOraşul Oraşul Anina Anina Da DJ582C -

35

Locul CantonulOcolul silvic


Punct control

drumTraseu turistic

Nou NouTrei Ape Trei Ape Văliug Teregova Nu DS Triunghi

galbenMinda Minda Reşiţa Reşiţa Nu DJ582C -Padina Seacă

Padina Seacă

Reşiţa Caraşova/Iabalcea Nu DC92 -

Curiacita - Reşiţa Caraşova Nu DN58 -Celnic Celnic Anina Anina Nu DN58 -Maial Maial Anina Anina Nu DP9 -Botu Calului

Botu Calului

Nera Prigor Nu DP5 Banda roşie

Dl. Trei Movile

- Bozovici Bozovici Nu - Banda albastră

Slucht - Anina Anina Nu - Punct roşuP-na Periş - Reşiţa Goruia/Gârlişte Nu - Punct roşuLoc. Văliug

- Văliug Văliug Nu - Banda roşie

Drum Iabalcea

- Reşiţa Caraşova/Iabalcea Nu - Triunghi roşu

Valea Gradişte

- Văliug Brebu Nou Nu - Cruce albastră

Sodol - Reşiţa Reşiţa/Cuptoare Nu - Triunghi albastru

Traseele ecoturistice

COD CONSTRUIT

KM

KM PN

PODURI

DESCRIERE ARIA OS LOC

Banda Rosie

Pe copaci

34 16,0 - Valiug-Vf.Gozna-Capu Muntelui-Culmea Printului-Botu Calului-Sat Borloveni

Izvoarele Nerei

Valiug, Nera

Valiug, Prigor

Banda Albastra

Pe copaci

37 30 3 poduri

Resita-Valea Mare-Valea Sodol Saua Cioaca Mare-Valea Romanovat-Poiana Sumbrac-Poiana Comarnic-Comarnic -Mediureca-Marghitas-Anina-Saua Cuptoare-Lacul Buhui-La Clocitoare-Dl.Trei Movile-Dl.Zabal-Lacul Gura Golambului

Cheile Carasului Buhui-Marghitas

Resita, Anina

Carasova, Anina

Cruce Rosie

Pe copaci

9 9 1 pod Comarnic-Poiana Betii-Vila Klaus-Semenic (Baile Mici)

Barzavita Resita, Valiu

Carasova, Valiug

36

COD CONSTRUIT

KM

KM PN

PODURI


gCruce Galbena

Pe copaci

3,5

1,5 - Carasova-Cheile Garlistei-Garliste

Parc Resita, Oravita

Carasova, Goruia

Cruce Albastra

Pe copaci

6 6 - Semenic-Cracu Molidu-Canton Molidu-Garana

Parc Valiug

Valiug, Brebu Nou

Triunghi Rosu

Pe copaci

3 3,0 - Crucea Iabalcei-Cetatea Turcului-Prolaz

Cheile Carasului

Resita Carasova

Triunghi Galben

Pe copaci

24 7,5 1 pod Semenic-Vf.Nerganita Mare-Zanoaga-Poiana Radcoasa-Vf.Talva-Dosul Semenicului-Lacul Trei Ape-Valea Tmisului-Teregova

Parc Valiug, Teregova

Valiug, Brebu Nou, Teregova

Triunghi Albastru

Pe copaci

9 9 1 cablu

Carasova-Prolaz-Platoul Iabalcei-Comarnic

Cheile Caraşului

Resita Resita, Carasova

Punct Rosu

Pe copaci

12 8,5 - Anina-Cheile Garlistei-Garliste

Cheile Garlistei

Anina, Oravita

Anina, Goruia

Punct Galben

Pe copaci

1,3

1,3 - Dl. Certej Parc Reşiţa Reşiţa

Punct Albastru

Pe copaci

33,5

21,0 1 pod Cuptoare-Poiana Gropii-Certej-Crivaia-Semenic-P-na Rădcoasă-Pietrele de Moară-St.CFR Domaşnea

Parc Resita, Valiug

Resita, Valiug, Prigor,Mehadica

KM PN = kilometri traseului în parc

Trasee cicloturistice

CODCONSTRUIT

KM

KM PN

STAREA


A Piatra 63 58 Proiectat

Resita-Capul Baci-Padina Seaca-Comarnic-Navesu Mare-Jervani-Saua Cuptoare-Lacul Buhui-Maial-Anina

Rez.Cheile Carasului-Buhui-Marghitas

Resita, Anina

Resita, Carasova, Anina

B Asfalt 69 53 Proiect Valiug-Vila Klaus- Rez.Barzavita- Valiu Valiug,

37

CODCONSTRUIT

KM

KM PN

STAREA


/piatra

at Canton Barzavita-Canton Cosava-Botu Calului-Borloveni

Nergarita g, Nera

Prigor

C Piatra 17 17 Proiectat

Canton Barzavita-Canton Carneala-Saua Cuptoare-Anina

Izvoarele Carasului-Barzavita

Valiug, Anina

Valiug, Carasova, Anina

D piatra 14 14 Proiectat

Saua Prislop-Canton Molidu-Canton Vadu Rau- Valea Semenic-Lacul Trei Ape

Parc Valiug

Valiug, Brebu Nou

KM PN = kilometri traseului în parc

Indiciile unor potenţiale modificări ale graniţelorAvând în vedere legislaţia naţională şi internaţională, convenţiile ratificate de

Romania, recomandările Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii, sistemele de administrare Americane, Canadiene, Europene;

Analizând cu atenţie resursele naturale, culturale, infrastructura, gradul de antropizare, factorii de poluare/degradare existenţi pe teritoriul parcului conform limitelor stabilite prin Procesul Verbal din 25.09.2001 încheiat de IPM, DSR si CJCS;

Luând în considerare nevoile de dezvoltare şi exploatare a resurselor naturale din zonele limitrofe parcului sau din parc precum şi reducerea drastică a fondului silvic din administrarea OS Reşiţa;

Pentru a elimina din parc zonele afectate în prezent şi viitor de poluarea aerului, apei, solului, a altor activităţi.

Pentru a elimina exploatarea silvică din parc justificată de lipsa suprafeţelor silvice la anumite ocoale.

Pentru a rămâne în afara parcului anumite fonduri de vânătoare şi pescuit evitând astfel un conflict potenţial.

Sa efectuat o reconfigurare a limitelor parcului în anumite zone. Planul de Management va fi realizat pe baza limitelor modificate având în vedere toate aspectele mai sus menţionate şi studiul aprofundat al perimetrului de referinţă.

2.1.7. RECOMANDĂRI DE MANAGEMENT - sunt fundamentate pe întinse analize ale valorilor primare ale resurselor, impacte de mediu, şi costuri potenţiale

Tipuri specifice de resurse. conservarea resurselor naturale conservarea resurselor culturale dezvoltarea şi utilizarea infrastructurii aplicarea managementului impactele asupra mediului costuri

Conexiuni între resurse şi acţiuni

38

semnificaţia relativă şi întinderea principalelor caracteristici ale parcului tipurile şi activităţile de management adecvate protecţiei şi conservării cum pot fi legate aceste caracteristici de potenţiale tehnici interpretative capacitatea diferitelor zone de a susţine diferite tipuri de utilizare care utilizări sunt compatibile şi care incompatibile compatibilitatea sau necompatibilitatea unor arii pentru diferite tipuri de

utilizare

Recomandare de management

Condiţii existenteSchimbări necesare Impactul schimbării

Calitatea apei nu va fi influenţată de nici un factor antropic din interiorul sau exteriorul parcului.

Toate localităţile limitrofe şi staţiunile turistice, care folosesc apă curentă deversează apele menajere neepurate în ape de suprafaţă.

Construirea de staţii de epurare sau după caz bazine vidanjabile, pentru toate localităţile şi staţiunile turistice care se află pe teritoriul parcului, sau care deversează apele uzate în ape care ajung pe trasee de suprafaţă sau subterane, pe teritoriul parcului.

Apele subterane şi de suprafaţă vor fi curate permiţând faunei dependente de acestea să se dezvolte normal.

Terenurile şi cursurile de apă vor fi păstrate nealterate oferind un peisaj natural sălbatic, nemodificat.

Gunoiul menajer generat de localităţile limitrofe, staţiunile turistice şi locurile de campare improvizate este depozitat în albiile unor ape, pe terenuri din vecinătatea acestora sau pe terenuri improprii acestor scopuri (doline, avene).

A. Toate localităţile limitrofe parcului trebuie să aibă locuri amenajate de depozitare a gunoiului menajer şi industrial. Staţiunile şi celelalte clădiri indiferent de destinaţie trebuie să fie dotate cu containere de gunoi care vor fi golite periodic în locuri amenajate. B. Iniţierea unor programe de colectare diferenţiată şi reciclare a deşeurilor, prima dată în staţiuni şi apoi în localitaţile limitrofe unde această metodă este

Terenurile şi apele vor fi curate oferind un peisaj natural sălbatic şi neinfluenţat antropic.

39



posibilă.Vor fi menţinute pentru acces doar drumurile considerate principale şi traseele turistice marcate.

Sunt prevăzute construcţii sau lucrări de întreţinere de drumuri forestiere.

Nu vor mai fi construite drumuri noi în interiorul parcului şi se va renunţa la întreţinerea celor existente, înafara celor considerate necesare accesului sau altor scopuri utile parcului.

Prin invadarea cu vegetaţie a drumurilor, accesul spre unele zone ale parcului va deveni mai dificil, întreaga zonă devenind astfel mai sălbatică.

Diversitatea speciilor native de plante este menţinută prin procese naturale .

În amenjamentele silvice actuale sunt prevăzute exploatări.

Exploatările şi gospodărirea în regim silvic vor înceta.

Se vor reface natural ecosistemele şi habitatele terestre, fapt ce va influenţa benefic şi pe cele subterane.

Tăierile pentru comunităţile locale se vor efectua din zone clar stabilite, doar manual, iar transportul se va efectua numai cu atelaje.

Necesarul de lemn de foc al acestor comunităţi este asigurat din exploatări sau tăieri ilegale.

Vor fi permise doar tăieri de igienă şi produse accidentale, doar din zone clar stabilite şi strict doar pentru nevoile comunităţilor locale limitrofe parcului şi doar dacă acestea nu au păduri în altă parte

Se vor reface habitatele originale ale speciilor, iar unele specii vor reveni în zone de unde au fost gonite de activitatea umană.

Diversitatea speciilor native de animale este menţinută prin procese naturale.

Teritoriul parcului este împărţit în fonduri de vânătoare, unde în funcţie de efectivele evaluate se organizează vânători.

Desfiiţarea fondurilor de vânătoare de pe teritoriul parcului şi interzicerea vânătorii indiferent de efectivele evaluate.

Speciile considerate de interes vânătoresc vor înregistra o creştere naturală a efectivelor, cotrolul acestora făcându-se natural prin prădători.

Speciile de peşti sunt menţinute ca diversitate prin procese naturale.

Zone din parc sunt cuprinse în fonduri de pescuit, iar pescuitul este permis.

Desfiinţarea fondurilor de pescuit cuprinse în parc şi interzicerea totală a pescuitului.

Speciile piscicole se vor reface natural.

Reducerea până la stopare a braconajului, tăierilor ilegale şi a oricăror alte forme

Braconajul se practică în diverse zone ale parcului, iar în unele perioade ale anului în zone propice creşterii

Înfiinţarea unui serviciu de pază eficient ce va ţine sub control numărul de vizitatori din parc

În perioadele şi locurile de împerechere animalele nu vor ma fi deranjate de

40



de exploatare a produselor pădurii.

bureţilor comestibili există o foarte mare fluenţă de vizitatori.

prin repartizarea atenţiei asupra zonelor şi perioadelor considerate fierbinţi.

prezenţa antropică, aceasta ajutând la refacerea mai rapidă a efectivelor.

Gestionarea deşeurilor se face astfel încât să nu rămână deşeuri în parc.

Turiştii depozitează deşeurile la întâmplare în vecinătatea locurilor improvizate de campare, sau în containere amplasate în zone dificile, ceea ce face golirea acestora foarte greoaie.

Vor fi amplasate containere speciale ce nu permit accesul animalelor la gunoiul menajer şi doar în locurilor unde accesul auto sau cu atelaje este foarte facil. În celelate zone ale parcului unde acest lucru nu este posibil se va insista prin metode educative şi coercitive ca vizitatorii să nu lase în urma lor deşeuri menajere.

Peisajul îşi păstra frumuseţea nealterată şi se va evita crearea unor dependenţe ce pot deveni periculoase pentru fauna parcului şi chiar pentru vizitatori.

Peşterile şi avenele vor fi conservate atât din punct de vedere morfologic cât şi al habitatelor.

Unii turişti colecţionează speleoteme, distrug fosile şi periclitează potenţialul arheologic al acestora prin săpături neautorizate.

Crearea unei reţele de peşteri amenajate, parţial amenajate, sau în care accesul să fie permis doar însoţit de un ghid acceptat de administraţia parcului, capabil să transmită vizitatorilor cunoştinţe valoroase despre mediul subteran.

Peşterile şi avenele vor fi meţinute nealterate cu toate resursele ce le adăpostesc.

Comunităţile locale vor beneficia de programe de informare şi educaţie ecologică.

Membrii comunităţilor locale limitrofe parcului desfăşoară diverse activităţi ce dăunează în diverse moduri mediului (incendieri periodice ale pajiştilor, depozitarea

Informarea, educarea, conştientizarea şi implicarea membrilor comunităţilor locale în problemele ce privesc sănătatea mediului

Responsabilitatea membrilor comunităţii va creşte făcând posibilă implicarea directă sau indirectă a acestora în activităţi benefice parcului.

41



cadavrelor de animale bolnave şi resturi menajere în avene, depozitarea gunoiului, borhotului în doline etc.)

înconjurător, cu referire directă la situaţii ce caracterizează sau au caracterizat zone apropiate comunităţii.

Acolo unde este posibil structurile antropice neutilizabile vor fi eliminate.

Pe teritoriul parcului există o serie de structuri antropice nefuncţionale (reţele electrice, construcţii abandonate în diverse stadii, etc ).

Toate structurile antropice considerate ca neutilizabile vor fi îndepărtate din parc.

Peisajul va reveni la starea naturală, în beneficiul turiştilor.

Toate intrările principale în parc vor fi marcate prin panouri explicative şi vor fi dotate cu bariere eficiente, iar traseele pe care este permis accesul turiştilor vor fi clar marcate.

Nu există nici un fel de mijloace care să semnalizeze intrarea în parc, accesul este total liber şi necontrolat atât pentru persoane cât şi pentru autovehicole. La intrarea în parc turiştii nu sunt informaţi despre nişte reguli minime de comportament şi nici nu se percepe nici o taxă. Unii vizitatori se comportă ca într-un teritoriu al nimănui unde se pot manifesta oricum (ritualuri satanice la P.de după Câşă).

Accesul va fi permis numai prin anumite locuri şi pe traseele stabilite. Astfel accesul turiştilor va fi monitorizat permanent putându-se limita sau redirija fluxul turistic către alte zone turistice, în cazul existenţei unor zone cu o sensibilitate mare în anumite perioade sau în cazul în care numărul de turişti depăşeşte capacitatea de suportabilitate a unor zone ale parcului.Se va percepe o taxă minimă măcar cu valoare de simbol.

Nu vor fi zone suprasolicitate de vizitatori. Flora va fi neafectată, iar fauna va fi nederanjată de prezenţa umană.Unele lucrări de întreţinere necesare parcului vor avea un suport financiar.Vizitatorii vor deveni conştienţi că vizitează nişte obiective importante care impun un cod de comportare adecvat.

Resursele aflate sub un regim special de protecţie vor fi menţinute ca atare.

Accesul chiar şi în cele mai sălbatice zone este necontrolat.

Accesul va fi limitat sau interzis, în funcţie de necesităţile prezente sau viitoare ale diverselor resurse ale parcului, în baza unor studii şi analize pe situaţii reale.

Habitatele speciilor şi celelalte resurse vor neafectate de prezenţa umană.

42



Cât mai mulţi cercetători din diverse domenii vor fi implicaţi în programe de cercetare.

Informaţiile referitoare la resursele parcului sunt vechi, insuficiete, nu acoperă întreaga suprafaţă a parcului şi nu sunt din toate domeniile.

Atragerea şi sprijinirea cercetătorilor voluntari din varii domenii. Derularea unor programe permanente de monitorizare a resurselor.

Înţelegerea funcţionării ecosistemului parcului ca un întreg, pentru a putea stabili măsuri de management adecvate.

Cât mai mulţi vizitatori şi membrii ai comunităţilor vor beneficia de informaţii ce le vor permite să înţeleagă importanţa parcului.

Programele de educaţie de mediu şi informare pentru comunităţile limitrofe parcului şi pentru turiştii existenţi şi potenţiali sunt aproape inexistente.

Demararea unor programe de informare şi educaţie ecologică pentru comunităţile locale şi pentru vizitatori.

Se va reduce probabilitatea apariţiei de conflicte între administraţia parcului şi comunităţile locale limitrofe parcului.

Folosirea parcului ca sală de clasă în aer liber.

Se desfăşoară anual activităţi de instruire doar pentru speologie.

Demararea de proiecte de instruire în toate domeniile pentru care parcul oferă condiţii specifice.

Mai multe persoane vor înţelege importanţa parcului şi vor dobândi cunoştinţele necesare să lucreze voluntar pentru parc în diverse posturi.

Menţinerea sau scăderea suprafeţelor exploatate de comunităţile locale (livezi, păşuni, terenuri agricole).

Există în parc livezi, păşuni şi terenuri agricole exploatate de comunităţile locale.

Determinarea pe bază de analize, studii şi consultări cu membrii comunităţilor locale a suprafeţelor care vor rămâne în regimul actual de exploatare şi a celor ce vor putea fi trecute într-un regim de exploatare mai lejer, mergând până redarea unora din acestea peisajului natural.

Mărirea suprafeţelor naturale neexploatate fără a apărea conflicte între administraţia parcului şi comunităţi.Asigurarea desfăşurării activităţilor tradiţionale durabile.

Înfiinţarea administraţiei parcului, a consiliului

În prezent nu există nici una din aceste structuri.

Infiinţareaunei administraţii speciale a prcului care să poată controla şi

Administrarea pentru atingerea scopului pentru care există parcul va fi realizata

43



consultativ şi a consiliului ştiinţific prevăzute de legea ariilor protejate.

coordona toate activităţiile ce se desfăşoară în parc şi să asigure paza şi conservarea resurselor acestuia.

eficient in interesul parcului.

Vizitatorii vor beneficia de trasee ecoturistice interesante în vreme ce vor fi protejate resursele importante.

Traseele turisticenu asigura accesul vizitatorilor la obiectivele importante, nu sunt marcate şi nu respectă legislaţia în vigoare.

Reproectarea şi marcarea în teren a traseelor ecoturistice.

Vizitatorii vor avea ocazia să vadă zonele, resursele naturale şi culturale importante din parc protejând în acelaş timp resursele care necesită o protejare strictă.

Vizitatorii vor fi găzduiţi numai în locuri special amenajate astfel fiind protejate de deriorare anumite resurse.

Nu exista spaţii de cazare si campinguri in interiorul parcului cu ecscepţia staţiunii Senemic.

Amenajarea clădirilor (cantoane etc.) existente în parc pentru spaţii de cazare şi amenajarea unor campinguri.

Se va mari numărul vizitatorilor. Condiţiile de cazare şi conrtolul acestor spaţii vor reduce impactul poluării datorat turisnului.

Turiştii vor avea posibilitatea vizitării unor peşteri beneficiind de serviciile specializate a unor ghizi autorizaţi.

Singura peşteră amenajată (necorespunzator) este Peştera Comarnic.Exista alte căteva pesteri vizitate constant de turişti

Realizarea unor amenajari care să aibă impact minim asupra peşterilor destinate turismului.

Se va reduce numarul şi gradul degradării peşterilor vizitate deja de turişti.

Turiştii vor beneficia de resursele arheologice care vor fi protejate de deteriorare.

Cetatea Turcului este intr-o stare avansată de degradare, iar câteva peşteri în care s-au găsit vestigii arheologice nu sunt protejate şi turismul este necontrolat.

Restaurarea şi amenajarea cetăţii în vederea introducerii în circuitul turistic al parcului, protejarea celorlalte situri prin controlarea accesului turiştilor în parc.

Păstrarea pe mai departe a vestigiilor istorice oferind în acelaşi timp turiştilor posibilitatea vizitării unor situri cu importanţă istorică.

2.1.8. INDICAŢII DE MANAGEMENT/ACTIVITĂŢI ADECVATE – prezintă un cadru general de activităţi, arată cum trebuie atinse condiţiile în mare.

Deoarece administraţia parcului este la început neavând o infrastructură şi servicii proprii care să aducă veniturile necesare susţinerii serviciilor şi a investiţiilor noi sau întreţinerea celor existente va colabora strâns cu acele organizaţii care au capacitatea de a atrage sau aloca fondurile necesare singure sau în parteneriat cu administraţia.

44

In aceste condiţii pentru primii 5 ani se va urmări contractarea unor servicii, organizaţiilor interesate pentru a degreva bugetul propriu al administraţiei.

Pentru programele de educaţie, instruire, conştientizare publică şi cercetare se va colabora cu ONG-urile care pot accesa fonduri şi au experienţa în domeniu. Pentru programele de cercetare se va apela şi la universităţi care pot îndruma studenţii spre a-şi realiza lucrările în zona parcului.

Institutele de cercetare care pot derula cercetări folosind fonduri guvernamentale sau atrase de la alţi finanţatori vor avea prioritate.

Pentru stoparea tăierilor ilegale şi a vânătorii, toate cantoanele vor fi dotate cu bariere închise permanent. Autoturismele vor intra numai cu aprobarea administraţiei.

Strategia pe termen lung a administraţiei va fi de a dobândi dreptul de proprietate/administrare pe o cât mai mare suprafaţă şi de a prelua toate dotările existente în parc (drumuri, cantoane, etc.)

Serviciul de pază existent va trebui preluat de administraţia parcului pentru a exista coerenţa şi eficienţa în administrare având în vedere ca Romsilva, Administraţia Parcului şi terenurile, aparţin Statului Român, diferenţa fiind doar de aplicare a managementului. Fondurile pentru administraţie şi paza vor trebui să fie asigurate de guvern, restul activităţiilor fiind suportate din venituri atrase sau realizate.

Nu vor fi preluate de administraţie construcţiile ce sunt utilizate ca hoteluri, cabane turistice, case de vacanţa, proprietate privată, existente la data elaborării planului.

Se vor interzice executarea de construcţii în parc indiferent de proprietatea terenului cu excepţia construcţiilor destinate pazei, cercetării stiinţifice, serviciului de ghizi/salvamont, refugii turistice sau a punctelor de informare, vizitare, control.

Paşunatul va fi admis doar pentru animalele a caror proprietari au domiciliul în localităţile limitrofe parcului.

Pentru susţinerea financiară a activităţilor şi personalului parcului se vor institui următoarele taxe din anul 2003:

Taxa de intrare în parc pentru turişti (20.000 lei/turist). Taxa de intrare în parc pentru automobile (30.000 lei/autoturism). Taxa pentru asigurarea ghidajului pe trasee turistice (150.000 lei/zi). Taxa pentru asigurarea ghidajului în pesteri destinate turismului (200.000

lei/zi). Taxa pentru observarea animalelor sălbatice din parc (300.000 lei/zi).

De la plata taxei vor fi scutiţi: copiii pâna la 14 ani; persoanele delegate de instituţii, ONG-uri care desfaşoară activităţi de

conservare sau cercetare având acordul administraţiei.Personalul parcului va fi selectat având în vedere realizările anterioare, pregătirea şi

disponibilitatea/motivaţia de a lucra pentru arii protejate şi în scopul conservării naturii.

45

2.2. Principii de amenajare turistica

Amenajarea turistică a teritoriului este parte integrantă a amenajării teritoriului unei ţări. Este un proces dinamic şi complex de amenajare ştiinţifică a spaţiului turistic cu luarea în considerare a relaţiei mediu colectivităţi umane, precum şi factorii care influenţează aceste relaţii.

Scopul amenajării teritoriului este punerea în valoare a resurselor regionale, îmbunătăţirea cadrului de viaţă şi a condiţiilor de existenţă ale locuitorilor, având în vedere atenuarea disparităţilor regionale ale dezvoltării economice şi sociale prin organizarea mediului înconjurător şi orientarea optimă a echipamentelor şi activităţilor.

Localizarea turistică necesită:a) o repartizare geografică a activităţilor;b) o abordare economică concepută funcţie de variabilele:

1) potenţialul natural al zonei (aptitudinile naturale ale zonei);2) distanţa între zona de emisie (de origine a turiştilor) şi zona de recepţie;3) potenţialul pieţei cu modul de formare a fluxurilor turistice şi intensitatea lor;4) condiţiile economico – sociale ale zonei ce urmează a fi amenajată;5) dimensiunea actuală sau proiectată a implantărilor;6) competenţele decizionale.

Pe măsura utilizării unei zone de recepţie în mod intensiv, se diminuează rolul resurselor.Obiective principale ale strategiei de amenajare turistică:

1) valorificarea superioară a potenţialului turistic;2) diminuarea sezonalităţii;3) extinderea sezonului turistic prin echiparea teritoriului cu dotări exploatabile şi funcţionale tot timpul anului şi atragerea unui număr mare de turişti străini cu lărgirea ariei de provenienţă a turiştilor;4) sporirea eficienţei economice şi sociale a activităţii de turism;5) dezvoltarea tuturor formelor de turism posibile şi pretabile în teritoriile amenajate;6) păstrarea şi conservarea mediului înconjurător şi a obiectivelor turistice.

Principiile amenajării turistice a teritoriului

1. Utilizarea raţională a teritoriuluiSe urmăreşte buna gospodărire a fondului funciar avându-se în vedere caracteristicile

sale de raritate şi nereproductibilitate. Se urmăreşte ca orice suprafaţă să fie utilizată cu maximum de randament (să se stabilească o destinaţie adecvată, să se stabilească o dimensiune optimă a suprafeţelor destinate activităţilor turistice).2. Dezvoltarea armonioasă şi echilibrată a localităţilor

Se are în vedere integrarea aşezărilor umane în ansamblul zonelor din care fac parte şi aprofundarea cooperării dintre ele.

În localităţile rurale se urmăreşte prin intermediul turismului sau activităţilor turistice modernizarea sistemului de locuire şi a infrastructurii în corelaţie cu păstrarea specificului arhitectural şi valorificarea tradiţiilor constructive locale.3. Valorificarea eficientă a resurselor existente pe teritoriu

Asigură o dezvoltare economică echilibrată a teritoriului prin atenuarea disparităţilor existente între regiuni şi valorificarea eficientă a tuturor categoriilor de resurse de cele mai multe ori la scară mică şi care nu pot fi valorificate maxim prin alte activităţi.4. Păstrarea echilibrului ecologic şi protejarea mediului

46

Orientarea creşterii economice este determinată şi de păstrarea şi conservarea mediului, eventual prin activităţile economice întreprinse să se realizeze o îmbunătăţire a calităţii mediului.

Ex: - dezvoltarea controlată a staţiunilor turistice- spor de frumuseţe peisagistică prin activităţi de împădurire- crearea de rezervaţii şi parcuri naturale

Principii conturate în aplicarea strategiilor de amenajare

1. Principiul integrării armonioase a construcţiilor, a infrastructurii şi echipamentelor turistice cu condiţiile naturale.

Dotările turistice trebuie să sporească, nu să diminueze valoarea resurselor prin amplasare şi arhitectură inadecvată; să se subordoneze dominantei date de condiţiile naturale şi culturale ale zonei.

Integrarea vizează şi legăturile zonei cu teritoriile învecinate şi suprafaţa ţării.2. Principiul flexibilităţii sau al structurilor evolutive

Este necesar ca dotările turistice să se prezinte ca un sistem polifuncţional, suplu, transformabil, adaptat mutaţiilor şi dinamicii din structura cererii (hotelurile de pe litoral adaptate pentru extrasezon prin structuri de primire secundară tip bungalou).3. Principiul corelării activităţii principale (cazare, restauraţie, transport) şi recepţiei

secundare (activităţi cu caracter recreativ, sportiv) al unei zone sau localităţi turistice.4. Principiul interdependenţei reţelelor

Într-o zonă sau localitate cu potenţial turistic există populaţie rezidentă cu viaţă proprie social – economică cât şi fluxul de turişti.

Este necesar un sistem de organizare a activităţii turistice pentru satisfacerea nevoilor turiştilor care se suprapune cu sistemul de organizare a vieţii permanente. Pot exista diferenţe social economice semnificative, ceea ce determină un fenomen de respingere între populaţia autohtonă şi turişti5. Principiul funcţionalităţii optime a întregului sistem de reţele

În structura unei zone turistice pot fi delimitate mai multe reţele:- reţeaua resurselor naturale şi antropice- reţeaua de activităţi şi servicii (transport, alimentaţie, agrement)- reţeaua de echipamente şi infrastructură generală

Orice neadaptare a acestora afectează activitatea turistică şi cea social economică din zonă.6. Principiul rentabilităţii directe şi indirecte

Prin natura lor amenajările turistice au implicaţii asupra circulaţiei turistice şi asupra dezvoltării economico – sociale a ariei teritoriale respective. Apare astfel efectul multiplicator al turismului.

2.3. Propuneri de amenajare turistica

Organizarea unor parcuri naţionale şi naturale trebuie să rămână nu doar o simplă sarcină socială , nu doar o simplă încercare de ocrotire a naturii ci şi o modalitate de valorificare turistică a unor elemente ale mediului ambiant cu statutul de unicat .

Iniţiatorul ariilor protejate din Germania , Sonneman , spunea că „ natura nu trebuie protejată numai pentru ea însuşi dar mai ales pentru oamenii care caută în ea o sursă de sănătate , bucurie şi recreere inteligentă “.

Acţiunea de amenajare a ariilor protejate trebuie gândită pe două coordonate fundamentale: protejarea elementelor bio diversităţii , alături de cointeresarea comunităţilor

47

umane în realizarea acestui deziderat din perspectiva dezvoltării durabile , a habitatelor umane.

Eliminarea omului din ecuaţia protecţiei naturii reprezintă o greşeală care mai devreme sau mai târziu va obstrucţiona ideea de conservare a bio diversităţii . Din aceste multiple perspective parcurile naturale şi naţionale trebuie amenajate în folosul valorificării lor de către turiştii dornici să guste natura la ea acasă .

Atât în ţara noastră cât şi în celelalte ţări cu tradiţie în domeniul ocrotirii naturii sistematizarea parcurilor are în vedere divizarea teritoriilor în cel puţin 3 zone în funcţie de care se realizează construirea reţelei de drumuri de acces şi de circulaţie interioară şi amplasamentele bazei materiale propriu-zise :

- o primă zonă a rezervaţiei ştiinţifice , în cuprinsul căreia este promovată ideea de protejare globală a naturii , flora , fauna şi peisajul fiind supuse unui regim restrictiv din partea activităţilor umane şi făcând doar obiectul cercetării ştiinţifice;

- o a doua zonă , numită zonă tampon , este rezervaţia integrală mai extinsă ca suprafaţă, ce înconjură rezervaţia ştiinţifică , asigurându-i o protecţie ecologică ; este supusă şi ea unui regim restrictiv dar nu exclude unele activităţi umane , chiar economice limitate; în cadrul ei sunt amenajate alei pentru circulaţie , uneori şi alte construcţii turistice , chiar baze de cazare ;

- cea de-a treia zonă , în mod obişnuit zona periferică , este construită în jurul parcurilor, în scopul de a pune la dispoziţia vizitatorilor aceleaşi obiective naturale cărora lise aplică însă o reglementare strictă de ocrotire ; ea comportă activităţi umane de diferite intensităţi şi asigură preluarea fluxurilor turistice şi apoi dispersarea lor spre obiectivele de interes din restul parcului .

Activităţile umane sunt supuse unui regim special în parcurile naţionale şi naturale : exploatările miniere şi forestiere , vânătoarea , pescuitul , păşunatul animalelor domestice , practicarea agriculturii , industriei şi comerţului , construcţia de baraje , locuinţe , linii electrice de înaltă tensiune sunt interzise şi este limitată construirea căilor de comunicaţie şi a altor activităţi care ar duce la ruperea echilibrului ecologic . Sunt permise însă o serie de acţiuni legate de organizarea turismului (elemente ale bazei materiale , marcarea unor trasee , filmarea documentară a unor obiective protejate , practicarea unor sporturi ca echitaţia , canotajul , schiul , etc.) , cercetarea ştiinţifică în laboratoare şi staţiuni specializate .

Amenajarea turistică a parcurilor naturale şi naţionale variază de la o ţară la alta , aşa cum diferă şi echipamentele turistice ale fiecărui parc în funcţie de specificul lui . Dotările turistice cuprind în general baze de cazare foarte diversificate (terenuri de campare , corturi , cabane , refugii , vile , hoteluri , tabere de tineret , sate de vacanţă , etc. ) , baze de alimentaţie publică (restaurante moderne cu specific local , chioşcuri , cofetării , etc.) , ici magazine pentru comerţ adecvat , călărie , şi alte dotări pentru divertisment caracteristice fiecărui loc .

Cu prilejul Conferinţei Mondiale a Turismului din Indonezia (Bali 1992) s-a ridicat pentru prima dată problema capacităţii de suport a mediului , având la bază recomandările OMT , potrivit cărora nevoile turistului nu trebuie să prejudicieze interesele sociale şi economice ale comunităţilor locale . Acestea trebuie să îşi păstreze şansa de a convieţui în armonie cu natura locurilor , fapt pentru care au fost stabilite o serie de norme speciale .

48

CAPITOLUL IIICONCLUZII SI PROPUNERI

În cateva ţări din Europa şi Africa, în SUA, Canada, Australia, parcurile naţionale formează o reţea impresionantă, dar în România, ele sunt departe de a fi adecvate, atat în extindere, cât şi în privinţa managementului.

IUCN(International Union for Conservation of Nature) recomandă două acţiuni principale pentru fiecare ţară – un plan pentru un sistem de arii protejate şi un plan de management pentru fiecare arie în parte fiind unelte vitale pentru asigurarea efectivităţii managementului în orice situaţie.

Ordonanţa de Guvern privind regimul ariilor naturale protejate prevede administrarea obligatorie a ariilor protejate în baza Planurilor de Management aprobate de autoritatea centrală pentru protecţia mediului cu avizul Academiei Române.

Legea privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului naţional – Sectiunea a III-a – zone protejate, stipulează că „ lucrările de salvare, protejare şi de punere în valoare a patrimoniului din zonele protejate sunt de utilitate publică, de interes naţional”, deci necesită o atenţie deosebită.

Încadrarea rezervaţiilor în trecut nu corespundea cu normele şi categoriile de management ale Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii ’98 de aceea a trebuit să se identifice clar legăturile între reglementările naţionale şi toate cele cinci categorii ale clasificării IUCN.

Pe suprafaţa Parcului sunt situate: Rezervaţia Izvoarele Nerei în care se păstrează nealterată unica pădure seculară de făgete din Europa, Rezervaţia Peştera Răsuflătoare cu o mare varietate şi bogăţie de speleoteme, zonele carstice cu fenomene morfologice de excepţie din Bazinul Caraşului şi Bârzavei, speciile de floră şi faună protejate de lege. Acestora li se adaugă şi alte obiective care conferă Parcului Naţional Semenic – Cheile Caraşului o importanţă deosebită.

În absenţa unei administraţii şi a unui plan de management, situaţia de fapt este următoarea:

Paza şi supravegherea asigurate de silvicultori pentru pădure precum şi de speologi pentru peşteri nu are efectul scontat;

Pădurile sunt exploatate în continuare, iar împăduririle efectuate modifică structura iniţială a speciilor;

Speleotemele şi depozitele paleontologice sunt degradate sau distruse definitiv; Vegetaţia este incendiată periodic de unii proprietari de terenuri; Există zone de vânătoare şi pescuit „legale” în interiorul Parcului; Braconajul reduce numărul exemplarelor din speciile protejate; Sunt deversate ape uzate în râuri şi ape subterane; Sunt depozitate necontrolat gunoaie menajere şi animale moarte; Se degradează drumurile de acces în parc şi traseele turistice; Se degradează sau devin nefuncţionale spaţii de cazare: minihoteluri, cabane,

cantoane; Nu există un sistem de monitorizare a tuturor elementelor componente; Cercetările se efectuează sporadic fără a servii interesului parcului; Acţiunile de educaţie a populaţiei se realizează sporadic; Absenţa unei strategii de dezvoltare durabilă a zonei.

49

Abordarea administrării pe baza unui plan de management creşte probabilitatea obţinerii unui progres substanţial în conservare, recunoscând condiţiile existente în fiecare suprafaţă administrativă (localitate / Ocol Silvic), de natură istorică, socială, politică, economică şi culturală a mediului.

Motivele pentru adoptarea unui plan de dezvoltare: pentru clarificarea obiectivelor; pentru ducerea la bun sfârşit a obiectivelor; pentru identificarea opţiunilor şi a implicaţiilor lor; pentru încurajarea evaluării sistematice a opţiunilor; pentru creşterea nivelului de înţelegere a problemelor; pentru definirea problemelor administrative viitoare; pentru prognozarea şi orientarea acţiunilor viitoare; pentru stabilirea unei linii de bază pentru evaluarea acţiunilor viitoare şi a

monitorizării; pentru a include parcul în priorităţile naţionale şi pentru a da întâietate

diferitelor aspecte de dezvoltare ale zonelor protejate; pentru a uşura accesul la fondurile naţionale şi internaţionale prin definirea

priorităţilor de investiţie în zonele protejate şi prin creşterea încrederii în eficienţa folosirii fondurilor şi resurselor;

pentru a elimina “ad hoc” problemă după problemă, luând decizii de administrare a resurselor;

pentru a ţinti mărirea patrimoniului zonei protejate într-o manieră mai raţională şi mai convingătoare decât o planificare “ad hoc”;

pentru a înlesni integrarea în alte strategii de planificare relevante, cum ar fi acelea pentru turism judeţean / naţional, conservarea biodiversităţii regionale / naţionale, planurile de amenajare a teritoriului sau de dezvoltare susţinută;

pentru a ajuta la rezolvarea conflictelor, de a facilita implicarea diverşilor actori sociali, de a clarifica rolurile şi responsabilităţile în cadrul parteneriatelor;

pentru a asigura o mai largă perspectivă în comunicarea problemelor legate de specificul sitului, cum ar fi managementul turistic;

pentru a întări eficient şi efectiv modul în care bugetul este dezvoltat şi cheltuit;

pentru coordonarea bugetului în limita veniturilor; pentru identificarea priorităţilor pentru investiţie; pentru a da concurs angajamentelor decurse din întrunirile naţionale; pentru a ajuta ca instituţiile guvernamentale să fie mai active în favoarea

administrării care are ca scop conservarea, şi în dezvoltarea efectivă a administrării parcului;

pentru a încuraja studiul unui “sistem” care încorporează zone strict protejate şi zone înafara zonelor protejate;

pentru asigurarea structurii unui sistem de zone protejate delimitând zonele administrate pentru o conservare strictă, de zonele administrate pentru conservare limitată şi activităţi ecoturistice potrivite;

pentru a asista în construirea unui suport politic pentru parc, demn de luat în seamă;

pentru a defini un proces de descentralizare şi reorganizare mai bun, al activităţilor, resurselor şi responsabilităţilor pentru parc incluzând participarea ONG-urilor şi a sectorului privat;

pentru favorizarea unei colaborări neîngrădite.

50

În relaţie cu zonele protejate / neprotejate, planul ajută la: definirea priorităţilor pentru zone / obiective protejate, care merită interesul

naţional; definirea relaţiilor între diferitele unităţi şi categorii de zone protejate şi zone

neprotejate; privirea zonelor protejate într-un mod mai strategic; definirea rolurilor factorilor cheie în relaţie cu zonele protejate şi relaţiile între

aceşti factori; aceasta poate fi un suport pentru constituirea şi dezvoltarea zonelor protejate;

identificarea lipsurilor din ocrotirea zonelor protejate (incluzând oportunităţile şi nevoile pentru conectarea lor) şi deficienţele în administrare;

identificarea impacturilor curente şi potenţiale - impactul terenului înconjurător asupra zonelor protejate şi al zonei protejate asupra terenului înconjurător.

Câteva motive pentru care planul de management ar putea da greş: nu s-au formulat presupuneri şi criterii raţionale; problemele cheie nu au fost corect direcţionate; nu s-a reuşit implicarea partenerilor; s-au pus problemele prea detaliat; s-au acoperit prea multe zone şi probleme; nu s-a reuşit implicarea populaţiei locale; implementarea va fi slabă; s-a dat greş în construirea unui suport politic demn de luat în seamă; mediatizarea sărăcăcioasă; s-au ignorat constrângerile bugetare, existând ambiţii prea mari; s-a sprijinit prea mult pe “experţii externi”; s-a bazat prea mult pe suportul şi / sau finanţarea externă.

51

Bibliografie

*** Compact Disc „ Banatul Montan – Trăieşte diversitatea! ” – material

promotional al Consiliului Judeţean Caraş Severin – Departaentul de turism

*** www.iucn.org

*** semenic.online.ro

*** www.ccia-cs.ro

*** www.cs.ro

*** turism.caras-severin.info

*** www.banaterra.eu

*** www.exploratorii.ro

*** www.pnscc.ro

*** turism.cjcs.ro

52

http://www.pnscc.ro/

http://www.banaterra.eu/

http://www.ccia-cs.ro/

http://www.iucn.org/

amenajarea durabila in scopuri turistice a parcului national semenic - cheile carasului

Documents