Alzheimer, tulburări de memorie, îmbătrânirea - remedii naturale Sorin Nicola

După vârsta maturizării, de obicei în jurul vârstei de 25-30 ani, organismul începe să se deterioreze cu o rată de 0.7 % pe an. Greutatea medie a creierului a unui om adult este de 1.500 grame. La vârsta de 70 de ani, masa creierului scade la 1.000 grame. O treime din creier nu mai există! O dată cu reducerea în volum apar și slăbirea memoriei, încetinirea reacțiilor mentale, reducerea acuității și micșorarea capacității de a face față stresului. Împreună cu creierul, fiecare organ principal din organism este afectat de acest proces lent. Un stil de viață sănătos – bazat pe un consum mare de fructe, legume și verdețuri consumate fără preparare termică și în formă integrală (stopează foarte mult îmbătrânirea celulară și are capacitatea de a reface celulele distruse), cu mult exercițiu fizic făcut în aer liber, cu o viață liniștită, aproape de natură (fără efectele distrugătoare ale stresului și poluării din mediul orașelor infecte) și o dispoziție fericită, mulțumitoare, altruistă și încrezătoare în Dumnezeu – este cea mai bună soluție pentru combaterea bolilor degenerative și îmbătrânirii premature.

În prezent, peste patru milioane de americani au Alzheimer. În România, se crede că sunt peste 200.000 de persoane afectate, iar cifra este în creștere. Se crede că 1% din persoanele de 65 de ani prezintă dovezi ale prezenței bolii Alzheimer, cifră care se dublează la fiecare cinci ani.

Despre memorie…Memoria este proprietatea sistemului nervos de a evoca în sfera conștiinței, evenimente trăite.În procesul de transformare a informației, creierul face următorii pași:- Va fi comparată cu celelalte informații deja existente în memorie- Va fi verificată dacă această informație se cunoaște;- Va fi cercetată să se vadă dacă aceea informație este dăunătoare sau folositoare,- „Memoria a fost asemănată deja cu o bibliotecă, o cartelă magnetică de calculator, iar ultima

metaforă a fost „împrumutată de la sistemul de depozitare holografică a informațiilor. Cartela holografică are zece miliarde de informații biți pe un singur centimetru cub. Se cunoaște un singur sistem de depozitare a informației mai complicat decât holograma, și acesta este tocmai CREIERUL UMAN.

Tipuri de memorie:O informație este stocată în memorie prin procese chimice sau electrice.1. Memoria imediată – electrică, iar în ea se include și memoria șoferului. O imagine sau un eveniment

trăit se păstrează în memorie timp de 30-60 de secunde.2. Memoria de scurtă durată – electrică, durează de la câteva minute până la 2 ani. în aceasta se

cuprinde memoria vizuală. Aceasta ajută la practicarea unei meserii.3. Memoria de lungă durată – chimică, în ea este implicat și ADN-ul. Amino-acizii, enzimele și

hormonii sunt absolut necesari la formarea acesteia.Interesantele experiențe făcute asupra șobolanilor ne determină să tragem concluzia că memoria se

organizează pe cale chimică. Dacă șobolanul este așezat într-o cutie în formă de Y, în care un colț este luminat, iar celălalt este ic. Prin întunecos, atunci – acesta fiind un animal de noapte – va alege colțul întunecat (1). Dar dacă acolo va fi electrocutat (2), va învăța repede că celălalt colț, luminos este mai sigur (3).

Această experiență de învățare demonstrează o ea timp o legătură cu un compus cerebral: dacă acest compus realizat artificial se injectează într-un șobolan care nu a fost obișnuit în cutia în formă de Y (4) atunci acela va alege imediat colțul luminos. Experiența sugerează că rezervele de memorie se depozitează pe cale chimică în creier, sub formă de compuși.

Obiceiuri și practici care distrug memoria:- învățatul sau cititul superficial.- Ocuparea minții cu lucruri minore sau neimportante.- Muzica și programele TV (mesajele subliminale și reclamele).- Mâncatul când nu trebuie și a ceea ce nu trebuie („pui de somn” după masă, mâncat neregulat,

„bombe” calorice cum sunt dulciurile, cartofii prăjiți și alte preparate cu multe grăsimi.- Dezordinea în casă și activități. Prea multe lucruri planificate într-o perioadă de timp scurtă

(autointoxicarea cu informații).

- Prea puține lucruri planificate pe o perioadă de timp lungă (crearea de zone goale sau pete albe pe creier).

- Odihnă prea puțină și neregulată.- Tristețea, depresia, îngrijorarea, supărarea, viața tensionată și încordată pe termen lung – toate

acestea, în timp, reduc capacitățile intelectuale, inclusiv memoria. ® Un adevăr știut care nu este practicat se va pierde.

Obiceiuri și practici care refac memoria:- Fiți ordonat în toate lucrurile.- Planificați-vă timpul corect.- Odihniți-vă la timp și încercați să nu fiți deranjați în timpul somnului- Mâncați regulat și consumați din abundență fructe, legume, zarzavaturi și cereale integrale.- învățați corect, nefiind tocilar și de obicei dimineața pe stomacul gol.- Din când în când, postiți. Este un obicei benefic pentru întărirea funcționării capacităților minții.- Păstrați mintea mereu interesată în aflarea de lucruri noi.- Citiți, memorați și meditați la Biblie. Este Cartea care întărește cel mai mult capacitățile intelectuale.- Orice adevăr pe care îl știți practicați-l; altfel, îl pierdeți.Despre boala Alzheimer– În boala Alzheimer se produce o atrofiere masivă a creierului, o reducere mare de neuroni și

sinapse. Evoluția depinde de fiecare pacient în parte, dar, în medie, are nevoie de 8-l0 ani. O persoană sănătoasă somatic și bine îngrijită poate să supraviețuiască până la 20 de ani. Cu cât persoana este mai inteligentă, cu atât sistemul nervos central poate compensa, evoluția pare să fie mai lentă, procesul de compensare ascunde cu succes debutul efectiv al bolii.

– Mulți oameni uită, deseori, unde au pus cheile mașinii, unde au lăsat ochelarii, uită ce doreau să ia din cămară cu un minut înainte. Toate acestea sunt, de regulă, semne ale oboselii, ale stresului. Aceste uitări au un caracter funcțional, sunt reversibile și țin de memoria imediată, de fixare. Când se instalează un sindrom demențial, de tip Alzheimer, apar tulburări din domeniul cognitiv. Sunt afectate atenția, memoria, capacitatea de înțelegere și recunoaștere a lucrurilor, orientarea, limbajul. Sigur, tipice sunt tulburările de memorie, dar nu orice fel de tulburări, ci numai ale memoriei recente. Ceva care s-a întâmplat cu câteva ore sau cu o zi în urmă. De exemplu, o mamă își așteaptă fiul s-o viziteze. Acesta a venit, a văzut-o, a plecat, dar a doua zi, bătrâna întrebă de ce nu a venit băiatul său. Dezorientarea spațială este un alt semn clar al bolii Alzheimer.

– Se crede că boala Alzheimer are loc atunci când o substanță proteică numită beta-amiloid se acumulează în zone critice ale creierului ca o placă, asemenea plăcii de colesterol care se formează în cadrul bolilor cardiovasculare.

– Ateroscleroza crește riscul de boală Alzheimer. Dar dacă la aceasta se adaugă valori crescute ale tensiunii arteriale timp de mai mulți ani, riscul crește și mai mult. Creșterea colesterolului din sânge este direct proporțională cu moartea neuronilor din creier (în cea mai mare măsură colesterolul exogen îl obținem din consumul produselor animale). Colesterolul râncezește, devine lipicios și, împreună cu reziduurile proteinice, formează cruste. Acestea îngreunează sau blochează total transportul nutrienților în interiorul celulelor din creier, care încep încetul cu încetul să moară. Iar când rețeaua de canale minuscule, prin care se transmit gândurile, sentimentele și alte semnale venite de la creier, se astupă, urmările sunt dramatice. Nu-ți mai poți contura clar ideile, ești obosit, uituc, ezitant sau depresiv. Și cu toate că ești mort de oboseală, doar cu mare greutate reușești să adormi. Nu uitați că produsele de origine animală ne aduc mari cantități de colesterol, dar și excesul de uleiuri rafinate și procesate la temperaturi înalte. Ateroscleroza gravă a triplat riscul declinului funcționării mintale (percepție, gândire, raționament, memorie, viteza proceselor mintale). Cele mai dezastruoase sunt presiunea sistolică ridicată, fibrilația atrială (puls neregulat), grosimea mai mare a pereților arterei aorte, insuficiența cardiacă congestivă și atacurile cerebrale.

– Pierderea memoriei la persoanele în vârstă este rezultatul fluxului scăzut de sânge spre creier, dublat de lipsa unei stimulări mintale. Există totuși alte cauze care afectează memoria – ca, de exemplu, anemia, hipotiroidia, depresia și sindromul de oboseală cronică. Un regim alimentar sărac în elementele necesare funcționării creierului, consumul de alcool și băuturi care conțin cofeină pot reprezenta alți factori.

– Fără îndoială, alcoolul poate îmbătrâni prematur creierul, în primul rând slăbind memoria. Creierul unui alcoolic de 30 de ani arată ca cel al unui om de 50 de ani, spunea un cercetător.

– Hipertensiunea arterială de durată deteriorează unele funcții cerebrale și interferează subtil cu anumite activități mentale, cum este memoria. La hipertensivi memoria este încetinită, nu pierdută, spre deosebire de boala Alzheimer, unde memoria se pierde. Să nu uităm că hipertensiunea arterială este o boală ce poate fi controlată prin dietă.

– O amenințare majoră pentru creier, pe măsură ce înaintăm în vârstă este atacul cerebral, adeseori declanșat de hipertensiune arterială. Hipertensiunea poate conduce și la pierderea memoriei prin deteriorarea țesutului cerebral. Hipertensiunea arterială poate accelera contractarea creierului legată de înaintarea în vârstă. Persoanele hipertensive sunt de 4 ori mai predispuse la atacuri cerebrale. Chiar și creșterile ușoare ale tensiunii arteriale pot contribui la precipitarea unui atac cerebral.

– Neuropatologii de la Consorțiul de Cercetări a Bolii Alzheimer din SUA au făcut odată o autopsie asupra unui pacient care în mod cert a avut boala Creutzfeldt-Jakob (encefalopatia spongiformă bovină, cunoscută sub numele de „boala vacii nebune”), dar în fișa căruia se sugera a fi avut doar Alzheimer. Un raport medical recent a sesizat că în unele cazuri, distincția dintre Alzheimer și boala Creutzfeldt-Jakob este „ștearsă.” Se crede că un anumit procent diagnosticați cu boala Alzheimer au, de fapt, encefalopatia spongiformă bovină. Se cunoaște că demența bovină este cauzată de niște agenți specifici numiți „prioni”, care pot fi ingerați de om prin consumul de carne infestată (în ultimul timp se crede că poate fi transmisă și prin lapte).

– Se știe că fiecare membrană celulară (inclusiv cele ale celulelor nervoase) este constituită dintr-un strat dublu de grăsimi, mai precis acizi grași. Bineînțeles, acizii grași esențiali îi preluăm din alimentație. în cazul în care grăsimile pe care le consumăm sunt nepotrivite – amintim aici grăsimile saturate (obținute din produsele animale) sau acizii grași polinesaturați de tip trans (grăsimi denaturate din produse vegetale găsite în uleiul rafinat, margarină etc.), membranele cerealelor, implicit ale neuronilor se vor rigidifica (întări), iar impulsurile nervoase vor fi transmise cu mai multă greutate. Este evident că trebuie să consumăm grăsimi potrivite, acestea găsindu-se în cantități mari în fructele oleaginoase, semințe și germeni de grâu, consumate cât mai natural cu putință.

Grăsimi care vatămă creierul:– Grăsimi animale saturate: carne, lapte integral, unt, brânză.– Uleiuri vegetale hidrogenate: margarină, maioneză, hrană procesată.– Acizi grași trans: margarină, hrană procesată, alimente de tip fast-food, de exemplu cartofii prăjiți.– Excesul de uleiuri vegetale omega-6 : hrana procesată, uleiuri vegetale, ca uleiul de porumb,

floarea-soarelui, șofran.Grăsimi benefice funcționării sistemului nervos și creierului sunt cele mononesaturate și grăsimile

omega-3. Acestea le găsim în uleiul de măsline extravirgin, uleiul de semințe de in, migdale, nuci, avocado, alune, semințe de dovleac, germeni de grâu – toate consumate cât mai natural posibil și nepreparate termic.

– Materia moleculară transportată prin vasele sanguine, ca trigliceridele, colesterolul și homocisteina toxică, vă poate afecta inteligența, memoria, dispoziția, vulnerabilitatea la atacuri cerebrale și declin intelectual. Cercetările arată că și miniatacurile cerebrale și inflamarea vaselor cerebrale sunt implicate în Alzheimer.

– Homocisteina este un aminoacid din sânge, care contribuie la obturarea și distrugerea vaselor sanguine. Organismul produce homocisteină din alimentele bogate în proteină, îndeosebi proteine animale. De asemenea, consumul de cafea și fumatul ridică nivelul de homocisteină. Homocisteina ridicată sporește de trei ori riscul atacului cerebral și de patru ori riscul bolii Alzheimer. 40% dintre bolile cerebro-vasculare par a fi legate de nivelul ridicat al homocisteinei. Nivelurile ridicate ale acestui aminoacid implică o mai mare susceptibilitate la declin mintal și la depresie. Absența acidului folic permite homocisteinei toxice să se acumuleze necontrolat în sânge. Acidul folic o distruge. Consumați deci alimente bogate în acid folic: suc de portocale, legume, verdețuri, migdale, avocado.

– Consumul de carne poate dubla riscul demenței. Carnea conține cantități mari de grăsimi saturate și fier, ambele putând vătăma creierul. Este un fapt bine stabilit că fierul acționează ca un catalizator în

stimularea radicalilor liberi dăunători pentru creier. Consumul excesiv de fier și de carne este considerat responsabil și de apariția altor boli provocate de radicalii liberi – boli cardiace și cancer.

– Cantitățile mari de sare folosite în alimentație contribuie la instalarea neuropatiei. Consumul mare de sare este asociat și cu o capacitate redusă de concentrare, cu deprimare, anxietate, plâns inexplicabil, memorie slabă, amețeală, ) furnicături și amorțeală în picioare.

– Glicemia și insulina ridicate încurajează demența legată de vârstă (declinul intelectual general) și boala Alzheimer. Alimentația modernă prezintă multe pericole pentru normalitatea glicemiei. Cei mai mulți carbohidrați consumați actual provin din zahărul rafinat și faina fin prelucrată, incluse în cereale pentru micul dejun, pâine și alte produse de patiserie.Produsele de bază de astăzi, precum pâinea sunt făcute din faină fin granulată care zboară prin sistemul nostru digestiv, ridicându-ne glicemia și menținându-se ridicată după ce mâncăm, stimulând pancreasul să producă mai multă insulină. Consumați cereale integrale, pâine integrală, fructe și legume – toate conținând fibră.

– Metalele toxice ca aluminiul și cadmiul sunt surse majore de radicali liberi. Aluminiul este adăugat în mod obișnuit în conservanții alimentari, în tabletele antiacide, apa potabilă, deodorante și produse cosmetice. Vasele de bucătărie din aluminiu sunt o altă sursă obișnuită de intoxicare cu aluminiu. Autopsii practicate pe victime ale bolii Alzheimer relevă niveluri anormal de crescute ale aluminiului în țesutul cerebral.

Într-o regiune din Anglia, în care incidența bolii Alzheimer a fost mereu ridicată, s-a descoperit faptul că apa potabilă era tratată cu o cantitate neobișnuit de mare de săruri de aluminiu, în ideea de a o purifica pentru consumul uman. Când se adaugă fluoruri în apa în care există săruri de aluminiu, gradul de asimilare a metalului din apă crește de câteva ori. Clorurile adăugate în apa potabilă sunt, de asemenea, substanțe ce eliberează radicali liberi. Apa potabilă a devenit astfel o sursă primară de radicali liberi în întrega lume.

– Se crede că expunerea la radiații prin folosirea telefonului mobil poate dăuna memoriei. Folosiți telefonul mobil pentru conversații concise, ocazionale și nu în mașină. Mobilele pot fi și mai periculoase pentru cei sub 16 ani, așa că dacă le folosesc totuși, nu trebuie să fie decât pentru mesaje limitate sau mesaje scrise.

– Stresul cronic nu are efecte numai asupra stării emoționale, ci și direct asupra creierului.Cercetătorii au constatat că stresul poate spori incidența deficiențelor ușoare de memorie și mergând

până la forme grave de Alzheimer. Cea mai importantă și în același timp înspăimântătoare descoperire se referă la capacitatea stresului cronic de a schimba fizic felul de aranjare a neuronilor în creier. Stresul și cortizolul (hormonul principal al stresului fabricat de suprarenale) ucid neuronii. Studii efectuate la Institutul de Neurologie al Universității din San Francisco au stabilit o legătură între nivelul excesiv de cortizol și depresii, anxietate, boala Alzheimer, precum și modificări directe în structura creierului (atrofie), de conducând la afecțiuni cognitive (ceea ce înseamnă că acest cortizol poate atrofia și chiar ucide celulele creierului).

– Vătămările produse de radicalii liberi pot perturba funcționarea mintală normală. La creierele vulnerabile, anii de atacuri ale radicalilor liberi pot distruge neuronii, rezultatul fiind Alzheimer, Parkinson, scleroză laterală amiotrofică (boala lui Lou Gehrig) sau alte forme de boli degenerative. Mărimea efectului cumulat și potențialul declin intelectual nul depind considerabil de forța apărării antioxidante – sau luptătorii contra radicalilor liberi – afirmă mulți specialiști. Calea cea mai bună de a evita sau chiar redresa carențele creierului induse de vârstă este să ai mai mulți antioxidanți în creier pentru a neutraliza radicalii liberi. Această strategie a dat rezultate uimitoare, identificând antioxidanții drept una din modalitățile cele mai promițătoare de salvare a creierului. Antioxidanții îi găsim în fructe și legume proaspete, consumate cât mai natural posibil. (Jean Carper – Cum să-ți păstrezi sănătatea creierului).

– S-a dovedit că vitamina E este esențială pentru funcționarea neurologică normală. Nivelurile mai ridicate de vitamina E în sânge sunt asociate cu pierderi mai reduse ale memoriei. O pierdere mai redusă a memoriei este, de asemenea, asociată cu niveluri mai mari ale vitaminei C și ale seleniului, ambele reducând activitatea radicalilor liberi.

– Acetilcolina este o substanță chimică complexă (un neurotransmițător) care este răspunzătoare pentru transmiterea impulsurilor nervoase în creier. Suferinzii de boala Alzheimer au un nivel foarte scăzut de acetilcolină, activitatea impulsurilor lor nervoase fiind foarte scăzută. Pentru a fabrica acetilcolină organismul are nevoie de colină. Colina se găsește în cantități mari în drojdia de bere și germenii de grâu.

– Cu numai câțiva ani în urmă, cercetătorii erau convinși că celulele nervoase distruse din creierul adulților nu pot crește din nou. Ultimele descoperiri dau însă speranță celor ce suferă de dificultăți de concentrare și pierderi de memorie aparent ireparabile. O alimentație cu valoare nutritivă ridicată, bogată în colină și alte substanțe biologic active, poate reface celulele compromise. O veste îmbucurătoare pentru oamenii cu memoria slabă: colina regenerează celulele cerebrale degradate, consolidând astfel memoria.

– Multe vitamine din complexul B au o importanță vitală în susținerea proceselor intelectuale și a funcțiilor nervoase ale creierului. Consumați fulgi nutriționali de drojdie, cereale integrale și alimente nerafinate care conțin multe din vitaminele B. Deficitul de vitamine B indus de folosirea pâinii albe și a produselor din faină albă, a orezului alb și a zahărului afectează funcțiile cerebrale.

– Exercițiul fizic intensifică circulația sanguină din creier, fiind un factor care impulsionează dezvoltarea dendritelor. S-a demonstrat că oamenii în vârstă care fac exercițiu fizic înregistrează rezultate mai bune la testele legate de funcția cognitivă decât sedentarii. Alți cercetători au constatat că exercițiul fizic ridică nivelul substanțelor ce luptă împotriva radicalilor liberi, protejând celulele cerebrale și că activitatea, de orice fel, îmbunătățește dispoziția. Dr. Arthur Kramer crede că exercițiile aerobice pompează mai mult sânge în cortexul frontal care controlează funcțiile executive ale creierului.

– Numeroase cercetări arată că gravitatea demenței în Alzheimer este invers proporțională cu numărul de sinapse dintre celulele din scoarța cerebrală. Folosind creierul activ, prin învățare se pun în acțiune gene din celulele nervoase care, la rândul lor, stimulează dezvoltarea dendritelor și a sinapselor.

Recomandări de tratament:– În mod cert, mâncând mai multe fructe și legume crude și eliminând produsele animaliere putem

anihila consecințele îmbătrânirii și putem prelungi viața. Vegetarienii cântăresc mai puțin, au colesterolul și tensiunea arterială mai scăzută, prezintă un risc mai mic de atacuri de cord și cancer, au un sistem imunitar mai puternic și trăiesc pur și simplu mai mult decât cei care se hrănesc cu carne. Pierderea memoriei, dezorientarea și confuzia nu sunt lucruri inevitabile care vin o dată cu înaintarea în vârstă, ci ele sunt probleme legate de acest factor al stilului de viață atât de important în toate: alimentația. Nicăieri nu puteți găsi o injecție mai bună contra îmbătrânirii, ca aceea reprezentată de fructe și legume. Ele posedă nenumărați agenți, cunoscuți și necunoscuți care transformă celulele în fortărețe împotriva forțelor deteriorate ale radicalilor liberi.

Este imposibil ca știința să creeze o pastilă din broccoli care să acționeze precum alimentul integral.Singura cale sigură prin care putem beneficia de întregul dar oferit de Dumnezeu este de a mânca

fructele și legumele sub forma lor integrală, complexă.DietăÎn cazul bolii Alzheimer se va face o cură de sucuri și crudități timp de 3-6 luni. în cazul în care se

dorește un program doar pentru îmbunătățirea memoriei, se adoptă o dietă bogată în fructe, cereale integrale și legume, consumate cât mai natural posibil. Se instituie un program regulat de două (este cel mai benefic) sau trei mese zi, fără să se mănânce nimic între mese. Se va consuma câte un pahar de suc înainte de fiecare masă, cu 30 de minute. Se recomandă suc de cătină, strugure, mere, orz și ovăz verde, grape-fruit sau alte fructe de sezon. Fructele nu se amestecă cu zarzavaturile la aceeași masă. Se recomandă să se consume multe semințe (in, susan, floarea-soarelui, dovleac), fructe oleaginoase (nuci, avocado, ulei de măsline) și germeni de grâu.

Alimente bogate în substanțe benefice funcționării sistemului nervos:– Lecitină: nucile, soia, mazărea, lintea, păpădia.– Vitaminele B (special B,, B4, B6, B|2) – Drojdia de bere, embrionii de cereale, fructele și legumele

uscate, fructele oleaginoase.– Vitamina E: avocado, broccoli, germenii cerealelor, uleiurile vegetale neprocesate și nerafmate,

fructele oleaginoase (mai ales migdale și nuci), lăptucile, spanacul, orezul brun, semințele încolțite.– Vitamina C: măceșe, coacăze, pătrunjel, kiwi, ardei, broccoli, conopidă, portocale, lămâi, varză,

spanac, ridichii, roșii, etc.– Fructoza este combustibilul preferat de creier. Consumați zilnic multe fructe nepreparate termic și

puțină miere (se exclude în cazul diabetului).– Colină – Vegetalele cu frunze verzi, drojdia de bere și germenii de grâu.

– Fosfor – Cerealele integrale– Antioxidanți – afinele, coacăzele, cătina, usturoiul, semințele de măr, broccoli, citricele, spanacul,

morcovul, semințele de in, prunele etc.– Oamenii de știință au demonstrat că spanacul și căpșunile din alimentație au un impact puternic

în combaterea declinului previzibil al funcționări creierului și memoriei. În urma unui experiment pe cobai bătrâni cu deficiențe cerebrale legate de vârstă, coordonare motrică și echilibru deficitare, care au fost hrăniți cu extrase din coacăze negre (au o putere antioxidantă excelentă) s-a dovedit că experimentaseră o întinerire a creierelor, manifestând facultăți mintale mai bune decât la începutul experimentului. O mare parte din integritatea erodată din circuitele creierelor a fost restabilită justificând îmbunătățirea capacităților mintale. Dr. James A. Joseph, conducătorul unei echipe de cercetători de la Tufts University din Boston, spunea despre incredibila descoperire: „Nu cunosc un alt agent care ar putea inversa compartimentul motor sau defectele cognitive cauzate de îmbătrânire.

Coacăzele negre sunt singurele pe care le-am găsit capabile de acest lucru – și caut de 22 de ani.” (Jean Carper – Cum să-ți păstrezi sănătatea creierului).

– Proantocianidinele (PAC) sunt substanțe antioxidante preluate din alimentație care traversează bariera sanguino- cerebrală pentru a proteja creierul împotriva radicalilor liberi. Cercetătorii consideră că acești antioxidanți ajută și ia consolidarea capilarelor (vase sanguine de calibru mic), reglând astfel tensiunea arterială. Cea mai bună sursă de PAC sunt afinele. Apoi, cireșele și vișinele.

– Procesele de îmbătrânire a sistemului nervos sunt încetinite de aminoacizii, vitaminele, mineralele și enzimele din compoziția polenului. Pentru prevenirea Alzheimerului și a altor tulburări neurologice legate de înaintarea în vârstă se recomandă efectuarea a 3-4 cure cu polen pe an, de câte o lună fiecare, timp în care se consumă zilnic câte 3 lingurițe de polen.

– Păpădia este o sursă bogată de lecitină și conține de asemenea și colină. Lecitina mărește concentrația de acetilcolină din creier. Bolnavii de Alzheimer au adesea deficit de acetilcolină. Se poate prepara o „supă pentru creier”. Puteți folosi ca ingrediente: rădăcină, flori și tulpini de păpădie, boabe de fasole și linte, nuci măcinate, urzici, semințe de in și de mac, orz, grâu încolțit. Puteți asezona supa cu roiniță, rozmarin, salvie și cimbru. Acestea ajută creierul să-și mențină acetilcolina. Nu e necesar să se folosească toate ingredientele. Găsiți o combinație care vă place sau adăugați cât mai mult posibil din aceste ingrediente în alte supe.

– Cura cu drojdie de bere – se pot folosi fulgii nutriționali de drojdie de bere, iar în lipsa acestora, tablete de drojdie care se găsesc în farmacii și în magazine cu produse naturiste. Poate cea mai importantă calitate a acestui supliment nutritiv – drojdia de bere – este faptul că acoperă carențele de vitamine din complexul B. Aceasta, în condițiile în care cele nouă vitamine din acest complex sunt indispensabile pentru funcționarea oricărui organ sau sistem din corp. Vitamina B, este necesară pentru sistemul nervos și cardiovascular, fiind folosită contra bolilor de inimă, contra depresiei și a asteniei. Vitamina B3 este implicată în procese ce țin de echilibrarea sistemului nervos, în timp ce vitamina Bs este un stimulent natural al glandelor cortico-suprarenale, mărind rezistența la infecții și la stres. Vitamina B12, care acționează asupra sistemului nervos, mărește puterea de concentrare, favorizează eliminarea unor simptome specifice stresului psihic. Drojdia de bere este foarte bogată în colină – substanță atât de benefică întăririi memoriei și proceselor intelectuale. Tabletele (comprimatele) se administrează conform prospectului, iar rulgii nutriționali de drojdie de bere se pot adăuga în salatele de crudități. O cură cu drojdie (se consumă 3 linguri pe zi) durează 20 de zile în fiecare lună.

– Cura cu grâu încolțit. Grâul încolțit este foarte bogat în enzime, calciu și magneziu și alte substanțe necesare bunei funcțiuni cerebrale. Consumați 3-4 linguri de grâu încolțit în cure de 15-20 zile pe lună. Grâul germinat îl puteți consuma în salatele de fructe și legume sau preparat sub forma unui lapte delicios preparat cu ajutorul mixerului sau blenderului.

– Usturoiul influențează producerea de serotonină – o substanță chimică cerebrală omniprezentă, implicată în reglarea unui spectru larg de stări și comportamente, printre care anxietatea, depresia, durerea, agresivitatea, stresul, somnul și memoria. Nivelurile ridicate de serotonină și activitatea ei de la nivelul creierului tind să se comporte ca un tranchilizant care calmează, induce somnul și ameliorează depresia.

Capacitatea usturoiului de a împiedica degenerarea creierului și a sistemului imunitar în cazul animalelor bătrâne este remarcabilă și impresionantă. Studii făcute de către medicii americani, în statul Hawai, la populația băștinașă, mare consumatoare de soia, au arătat că acest aliment protejează celulele nervoase de degradare, ajută la menținerea până la vârste înaintate a memoriei și a altor funcții mentale. Consumați lapte de soia, pe care vi-l puteți prepara în casă. Una dintre cele mai promițătoare substanțe (este o substanță nutritivă grasă prezentă în toate membranele celulelor, mai ales în cele cerebrale) ce au un rol în consolidarea memoriei se numește fosfatidilserina. Această substanță poate încetini, opri sau restaura pierderile de memorie. Fosfatidilserina poate fi extrasă din soia.

– Apa de târâțe (utilă pentru anemii și boli nervoase). Se pun 4 linguri de tărâțe și 2 linguri Obligeană (rizom) într- un litru de apă și se lasă de seara până dimineața, apoi se strecoară. Se consumă la discreție, în locul apei, fiind mult îmbogățită cu vitaminele din complexul B. Este recomandată și celor care doresc să-și îmbunătățească memoria. Persoanele vârstnice care au avut sau au suferințe cronice prelungite pot să folosească permanent această apă. Pentru a fi mai gustoasă și mai bogată în vitamine, în apă se poate adăuga suc de lămâie și miere, în cazul în care nu aveți diabet sau fluctuații de glicemie. Obligeana este un tonic al sistemului nervos central, îmbunătățind memoria și având efecte sedative în tratamentul isteriei, demenței, epilepsiei.

– Folosiți în alimentație ulei de in (sau semințe) care este bogat în acizi grași omega-3, favorabili creierului. Semințele de struguri conțin o foarte puternică substanță antioxidantă, un bioflavonoid mai puternic de 50 de ori decât vitamina E și de 20 de ori mai concentrat decât vitamina C. Această substanță este un adevărat „măturător” al radicalilor liberi – substanțe implicate în îmbătrânirea și moartea celulară și in foarte multe boli degenerative, inclusiv cancerul. în comerț se găsește sub numele de Adoxync. AND și Pycnogenol.

Datorită bogăției de antioxidanți, este indicat ca în alimentație să fie folosit uleiul obținut dm sâmburi de strugure.

– Este recomandat să se prepare pâinea în casă – pâini micuțe, pentru i n bine coapte, preparate din făină integrală. Făina albă este jefuită de prețioasele vitamine B și alte substanțe minerale.

– Ginkgo biloba. Pentru a stimula funcțiile mintale (mai ales memoria) și circulația cerebrală.Fitoterapie:Beți zilnic două căni de ceai preparat din această plantă sau și mai bine, folosiți pulberea obținută prin

râșnița de cafea, 1 linguriță, de 4 ori pe zi (se păstrează sub limbă 10 minute, apoi se înghite cu puțină apă), cură timp de 3 luni. pauză o lună, apoi se poate continua. Extractele din frunzele arborelui Ginkgo biloba au fost folosite cu rezultate bune, fiind un inhibitor de îmbătrânire, dilatând vasele de sânge care duc spre creier, inimă și extremități, diminuând vâscozitatea sângelui și având rol protectiv împotriva radicalilor liberi, care pot provoca degradări la nivelul țesuturilor. Ginkgo poate reduce gravitatea pagubelor produse de un atac cerebral, grăbind astfel îndepărtarea acidului arahidonic (care este toxic și produce inflamații), blocând moartea celulelor din hipotalamus. Are efecte pozitive în tratarea bolilor legate de pierderea memoriei și deteriorare mintală. Extractul de Ginkgo biloba mărește oxigenarea țesuturilor cerebrale și modifică frecvențele undelor cerebrale. Astfel, în urma unor studii s-a arătat că extractul a condus la unde alfa mai intense (unde ale creierului asociate cu o minte relaxată, dar alertă și clar focalizată).

– Tinctură de Roiniță și Salvie. Roinița este un excelent remediu pe termen lung contra Alzheimeru-lui (reduce starea de agitație și îmbunătățește memoria), contra tulburărilor de memorie post-traumatice, precum și contra tulburărilor de memorie produse de problemele vasculare cerebrale. Salvia inhibă formarea unor enzime care blochează procese extrem de importante la nivelul creierului, cum ar fi: memorarea, asocierea, sinteza. Mai mult, salvia stimulează capacitatea de memorare, favorizează activitatea intelectuală și îmbunătățește performanțele intelectuale, atât la cei în vârstă, cât și la tineri. Combinați în proporții egale tinctură de Roiniță și tinctură de Salvie. Se administrează câte o linguriță de tinctură combinată de 4 ori pe zi, în cure de câteva luni.

– Uleiul esențial de Rozmarin stimulează memoria. Se folosesc 3-4 picături de 3 ori pe zi, luate pe o bucățică de pâine uscată.

Alte indicații:

– Exercițiul fizic în aer liber ajută la o bună oxigenare a creierului, la o irigare corespunzătoare cu sânge a creierului, la combaterea stresului și îmbunătățirea performanțelor intelectuale. Adoptați un program zilnic de exerciții fizice.

– Respirația superficială, rapidă (care însoțește anxietatea și stresul) reduce cantitatea de oxigen din creier, iar dacă fenomenul se prelungește, memoria poate fi afectată. De mare folos pentru întregul organism va fi învățarea respirației abdominale. De asemenea, este recomandat să se facă zilnic exerciții de respirație profundă. Puteți folosi următoarele instrucțiuni: Numărați în timp ce respirați:

– Inspirați aer pe nas, în timp ce numărați până la 4.– După o pauză de o secundă, expirați încet atât cât numărați până la 12.– Prelungiți timpul de inspirație cât numărați până la 5 și de expirație până la 15.– Măriți treptat timpul de expirație până ajungeți să expirați atât cât numați până la 30 sau mai mult.– Practicați respirația profundă (10 respirații profunde) de 2-3 ori pe zi, în special dacă sunteți bolnav,

obosit, nervos, stresat sau dacă vă doare capul.

extras din cartea „Sănătate și vindecare – folosind stilul de viață edenic și remediile naturale” vol.II de Sorin Nicola.