ALTERNATIVA WALDORFALTERNATIVA WALDORFALTERNATIVA WALDORFALTERNATIVA WALDORF

””Orice educaOrice educație este autoeducație, iar ție este autoeducație, iar noi, ca dascăli și educatori, creăm de noi, ca dascăli și educatori, creăm de fapt doar contextul în care copilul se fapt doar contextul în care copilul se

autoeducă. Trebuie să realizăm autoeducă. Trebuie să realizăm contextul optim, pentru ca, prin noi, contextul optim, pentru ca, prin noi, copilul să se educe singur, așa cum copilul să se educe singur, așa cum trebuie să se educe el prin propriul trebuie să se educe el prin propriul

său destin lăuntric.”său destin lăuntric.”

RUDOLF STEINER (1861-1930)

”Copilul trebuie primit cu respect, crescut cu iubire și apoi lăsat în libertate deplină.”

“Scopul şcolilor nu este atât a oferi o educaţie completă, cât de a pregăti individul să şi-o poată obţine singur de la viaţă”.

Filosof, esoterist, artist, pedagog şi gânditor social austriac.

Prima şcoală Waldorf a fost înfiinţată în 1919 la Stutgart din iniţiativa filosoful german Rudolf Steiner şi cu sprijinul material al lui Emil Molt, managerul fabricii de ţigarete Waldorf-Astoria (de unde şi denumirea de pedagogie Waldorf).

• În România primele grupe şi clase Waldorf au fost înfiinţate în 1990 în cadrul învăţământului de stat prin Decizia Ministerului Învăţământului privind înfiinţarea claselor şi şcolilor Waldorf, din 01.06.1990. Învăţământul Waldorf a cunoscut o extindere deosebită, iar organizarea acestuia are loc prin Federaţia Waldorf din România, ce cuprinde asociaţiile Waldorf şi reprezintă mişcarea Waldorf la nivel naţional şi internaţional, ca partener cu Ministerul Educaţiei Cercetării şi Tineretului, cu European Coucil of Steiner Waldorf Schools, cu sediul la Bruxelles.

• Şcoala Waldorf  nu  este o şcoală  particulară (nu se percep taxe), nu este o şcoală ajutătoare, ci  ea se adresează  tuturor copiilor, sistemul fiind astfel conceput încât să-i ajute deopotrivă pe cei slabi, în atingerea unui nivel acceptabil, cât şi pe cei dotaţi, în aspiraţia lor naturală spre performanţe cât mai notabile.

• Alternativa educațională înseamnă “alter-natus”, adică născut diferit.

• E vorba deci de o educație bazată pe izvoare diferite și care utilizează practici diferite. Asemenea alternative educaționale au apărut ca urmare a unei atitudini critice față de vechea educație sau vechea școală.

• Printre direcțiile educației alternative se numară grădinițele și școlile Waldorf.

• PRINCIPIILE PEDAGOGIEI PRESCOLARE WALDORF

La vârsta preșcolară, pedagogia Waldorf se orientează după următoarele principii:1. Copilul este o unitate de voință – simțire - gândire.2. Copilul este o ființă larg receptivă din punct de vedere senzorial.3. Impresiile marchează ființa copilului până la nivelul formării organelor interne și al proceselor sufletești.4. Imitația și modelul caracterizează dermersul educațional necesar acestei vârste.5. Procesele de creștere și cele de învățare au loc sub acțiunea acelorași forțe.6. Dezvoltarea cere timp. În educație, o treaptă se clădește pe cea anterioara.7. Ritmul și repetiția structurează activitățile în grădinița Waldorf.8. Pentru a optimiza procesul educativ și cognitiv, grupa de gradiniță este compusă din copii de vârste diferite.

• Ca alternativă educațională, pedagogia Waldorf nu este ceva ostil pedagogiei tradiționale, ea se orientează în funcție de cerințele copilului. În ce privește pretențiile și cerințele pedagogiei Waldorf, ele nu sunt îndreptate spre copil, ci spre educator.

• Regulile de aur ale unui educator Waldorf sunt: moralitatea, adevarul și iubirea. Calitățile sufletești pe care trebuie să le dobândească un pedagog Waldorf sunt: ocrotirea, entuziasmul și respectul. Educatorul, considera Steiner, trebuie să fie asemenea unui artist: “niciodată mulțumit de opera sa!”.

• Pedagogia Waldorf este o pedagogie care conduce copiii spre o libertate a individualității, libertatea și autoritatea fiind echilibrate.

• Asemeni celorlalte alternative educaționale: Freinet, Montessori, Cousinet, Waldorf are același obiectiv educațional prioritar: copilul- copilul e în centru.

• Gradinița Waldorf- este a doua casă a copilului. • Să deschidem, în sfârșit ușa unei grupe Waldorf și să

aruncăm o privire cât mai cuprinzătoare. Ne întampină un univers dominat de blânda culoare roz, aflată aici și care reprezintă “organul” prin care se exprimă sufletul copiilor.

• Aflată într-un loc central, vom descoperi un colț îndrăgit: este masa anotimpurilor, altarul grupei Waldorf, deasupra căruia domină încăperea celebrul tablou “Madona Sixtina”. Masa anotimpurilor este locul surprizelor naturii; aranjamentul ei se transformă treptat, ca în natură. Aici apar pânze și mătăsuri ce se întrepătrund imitând câmpii, dealuri, munți, ape, păduri într-un mod cu totul original. Acest colțișor din gradiniță devine un prilej minunat de a menține vie legatura cu natura.

• Veți vedea într-o grupă Waldorf coșuri mari și mici în care sunt așezate pietre, mușchi, scoici, castane, coji de nuca, sâmburi de piersică, de caise, de prune, crengi groase și subțiri, deșeuri de lemn, deșeuri textile, pânze, lână netoarsă, ghemuri, ațe, șnururi, etc. Cu toate acestea, copiii grupei au voie să se joace după propria lor fantezie și creativitate.

• Un spațiu mare îl ocupă în grupă liniștitul colț al păpușii sau casa papușii. Aici vom găsi: papuși simple din pânză sau croșetate din lână așezate în jurul masuțelor pe scaune minuscule, vase adevarate din lut, linguri de lemn, ștergare țărănești.

• În colțul opus, animalele din lemn sau croșetate din lână de către educatoare împreună cu mamele, îi cheamă pe copii la ferma de animale.

• Nu lipsește nici dulapul cu tot felul de jucării: mașini, trenulețe, tractoare, cuburi de mărimi și culori diferite, toate fiind confecționate din lemn.

• Senzațional, mai ales pentru băieți este colțul micului tâmplar, unde pe copii îi asteaptă unelte adevărate: ciocan, clește, cuie, pile, bucăți de lemn, butuci.

Toate aceste colțuri sunt astfel plasate într-o grupă încât să fie vizibile de la masa educatoarei.

• Obicei și ritm, reprezintă ajutoarele noastre, pentru ca fără multe cuvinte să obținem colaborarea de la sine înțeleasă a copiilor. Repetarea a aceluiași lucru, dar fără monotonie, nu mecanic, ci în acord cu articularea ritmică a zilei, crează copilului cadrul sigur pe care poate îl simți zilnic, într-un alt mod. Astfel desfășurarea unei zile la grădiniță este mereu aceeași, și cu toate acestea nicio zi nu e ca alta, pentru că este menținută forma, nu neapărat conținutul. Acest cadru de siguranță reprezintă un punct de sprijin pentru copil.

• Ritmul zilei, al săptămânii și al anului îi conferă copilului o baza de încredere care la rândul său îi dă siguranță și ocrotire.

• Ritmul zilei în grădiniță este o fericită organizare a libertății. Pentru a sprijini structura, educatoarea îi ghidează pe copii în activități ca: pictura, modelaj, desen, basme și povestiri, activități gospodărești, activități practice, activități artistice, joc în cerc, teatru de păpuși, aniversări, vizite, excursii, etc.

• Elementul de libertate este reprezentat în grădiniță prin jocul creativ sau jocul liber.

• Ziua este deschisă cu o zicere, poezioară recitată cu toți copiii. Zicerea de dimineață este un element ce creează un ritm exact, un moment de inspirație când agitația de dinafară se transformă în liniște. Copilul se integrează grupului, toți formeaza o comunitate.

• 1. În fiecare dimineață• S-avem gândul bun pe față• Către soare să pornim, • Iubire să dăruim.• De gând rău să ne ferim.• S-adunăm doar bucurie, • Și-n lume s-o răspândim;• Și-atunci, orișice copil,• În fiecare dimineață• Are gândul bun pe față.•

2. Soare, bună dimineața• Tu ne scalzi în roua fața,• Dai lumină tuturor• Să muncească cu mult spor.• Soare, bună dimineața.

• Urmează apoi o rugăciune, moment de deschidere sufletească înaintea micului dejun.

• Uite o bisericuță,• Cu un turnuleț în ea.• Ușa dacă o deschideți • Mulți oameni voi veți vedea.• Urcăm treptele în ea• Și spunem rugăciunea așa:• Pâiniță frumoasă, din cuptor

scoasă,• Păiniță fierbinte, cu fața cuminte.• Ca fața măicuței, ca mâna tăicuței,• Ne-nchinăm Doamne la Tine, • Mulțumim frumos de pâine.

• Primul moment de expirație începe cu jocul liber desfășurat în întreaga grupă unde totul poate fi cercetat, folosit, transformat. Paralel cu jocul se organizează activități artistico- plastice și manuale.

• Luni- pictură: într-un vas mare, plin cu apa, foaia de bloc de desen mare este introdusă, umezită, scoasă și aplicată pe o planșetă mare de lemn, pe care copilul o ia în mânuță și se așeză la măsuță unde îl așteaptă 3 culori: roșu, galben, albastru pe care pot să le combine, neavând o temă anume de respectat și dând frâu liber imaginației sale.

• Marți- desen: cu ajutorul creioanelor cerate se realizau desene simple, fără contur și fără o temă dată.

• Miercuri- activitate gospodarească- salata de fructe: fiind grupă mixtă, chiar și cei micuți (3 ani) tăiau fructele și aveau șorțulețe ca adevărați bucătari. Fiecare copil, în dimineața de miercuri aduce la gradiniță cel puțin un fruct pentru salată. După ce e gata, aceasta e servită de toți copiii.

• Joi- lucru manual: diverse lucrări cu materiale din natură.

• Vineri- modelaj

• După jocul liber, copiii pun în ordine jucăriile. Urmează în programul zilei un alt moment de inspirație: jocul în cerc- activitate complexă care conține poezii, cântece, jocuri ritmice și multă mișcare.

• Continuăm programul zilei cu jocurile de degete sau cu mâinile, care au și ele un rol important în educație. Mâinile și degetele au mobilitate, iar activitatea lor este legată de dezvoltarea creierului. În grădinițele Waldorf, jocurile de degete și cele în cerc sunt însoțite de versuri.

• Am ajuns din nou la un moment de expirație când copiii ies afară pentru joacă sau pentru plimbări- joaca în curte ( la leagăn, pe topogan, de-a cățăratul, săritura la coardă, șotronul, etc). Dar copiii grupei Waldorf nu ies în curte doar când vremea este bună, ci chiar și atunci când suflă vântul, când plouă marunt, când ninge, când zăpada e mare, etc. Mergem afară pentru călirea organismului. O copilărie petrecută în spatele ferestrei nu va colora niciodată în roșu obrajii copiilor.

• Încheierea zilei la grupa Waldorf se face cu povestirea unui basm, ultimul moment de inspirație cuprins în ritmul unei zilei. Basmul e același timp de o săptămână, ultima zi fiind cea în care copiii povestesc basmul.

• Învățarea copiilor se desfășoară pe întreg parcursul programului zilnic, prin toate activitățile grădiniței, spre diferență de grădinița obișnuită, unde este compartimentată în unități separate de studiu.Astfel, putem da două exemple de învățare interdisciplinară.Matematică: Limbajul matematic se folosește, de exemplu, la pregătirea mâncării și la așezarea mesei. Cantitățile, greutatea, măsurarea, formele și numărul sunt însușite prin aspectele practice ale vieții de zi cu zi. De asemenea, sunt aplicate operații precum: adunarea, scăderea, corespondența obiectelor (de ex. nr. de scaune, nr. de farfurii, nr. de căni, nr. de pahare — la nr. de copii).

• În jocul iiber cu obiectele naturale precum semințe, sâmburi, conuri de brad și scoici, acestea sunt sortate, ordonate și numărate.

• Limba maternă: Limba maternă se cultivă prin rostirea conținuturilor lexicale din cadrul jocului ritmic. Acestea se repetă pe o anumită perioadă, dând ocazia fixării lor. Povestirea basmului face posibilă dezvoltarea competențelor auditive, de exprimare corect gramaticală și de îmbogățire a vocabularului.Experiența lingvistică poate fi îmbogățită și prin învățarea unor versuri, cântece și jocuri în limbi străine, oferite opțional copiilor aflați în ultimul an de grădiniță.

• Utilizarea conștientă și atentă a limbii influențează dezvoltarea cognitivă, la fel cum cuvintele bine alese și sintaxa corectă promovează gândirea clara.

• Anul școlar este împărțit pe epoci:• Epoca Recoltei;• Epoca Crăciunului;• Epoca Paștelui;• Epoca Sânzienelor.• Se mai țin și următoarele sărbători: a

Lampioanelor, a Sfântului Mihail, a Sfântului Nicolae, a Celor trei magi, a Camavalului, Înălțării, a Rusaliilor.

• O epocă ține 2-3 săptămâni.• În existența grupei Waldorf există și alte 2

mari sărbători care nu au de-a face cu șirul sărbătorilor anului: ziua de naștere a copilului și ziua de naștere a educatoarei. Este un moment mult așteptat de copii și am vrea să vi-l împărtășim.

• În ceea ce privește relațiile grădiniță- familie, lunar se organizează întâlniri- seri cu parinții, pe diferite teme. Totodată se organizează ieșiri atât cu ei, cât și cu copiii, și nu în ultimul rând părinții se implică în programul serbărilor. De exemplu: la Sărbătoarea Carnavalului- program realizat și inspirat din cultura maghiară- am avut un instructor de dans care venea în fiecare seară și ne învăța pași de dans. Apoi la sărbătoare, alături de copii au dansat și părinții.

• Noi am lucrat anul trecut în această alternativă și putem să spunem că ne-a influențat în mod pozitiv, am învățat multe lucruri utile pe care și astăzi le aplicăm la grupă.