ALIMENTATIA COPILULUI IN PRIMUL AN DE VIATAALIMENTATIA COPILULUI IN PRIMUL AN DE VIATA

October 20, 2010Pediatru Cluj

Cum am putea defini nou nascutul ?s-ar putea raspunde vag daca am face o analogie cu ceea ce spunea Heidegger despre om : este atat de vast, atat de polimorf si atat de divers incat el scapa totdeauna cu ceva oricarei definitii. Tocmai datorita acestei complexitati e atat de importanta alimentatia in primul an de viata si cu siguranta si in urmatorii ani . Si, in contradictie cu complexitatea copilasului este simplitatea alimentatiei, cel putin in primele 6 luni de viata. Aceasta estelaptele de mama, cel mai mare bine pe care-l putem face, care nu cere efort, nu costa si care reprezinta fundatia pentru o dezvoltare armonioasa si sanatoasa. Este la indemana oricui si, orice mama trebuie sfatuita si mai ales incurajata sa faca asta. Se stie azi ca orice mama poate alapta, important e sa fie informata si sprijinita de familie. Este dificil la inceput dar dupa o saptamana secretia de lapte se declanseaza si permanent se adapteaza nevoilor in continua crestere ale micului voinic. Nu cere eforturi deosebite din partea mamei, este mereu la indemana si reprezinta o adevarata fabrica de anticorpi, protejand copilul de o multitudine de infectii cu atat mai periculoase cu cat apar la varste mai mici. Mai mult, protejeaza de o serie de boli alergice,pregatindtubul digestiv pentru momentul diversificarii alimentatiei.

In ceea ce priveste durata alimentatiei la san se indicaalaptarea exclusiva pana la 6 lunidupa care se va incepe procesul de diversificare, o alta piatra de incercare pentru cei din anturajul copilului. Pentru a mentinerea secretiei lactate se recomanda:

alaptare frecventa, zi si noapte; dupa primele 2 -3 saptamani ritmul supturilor incetineste de la sine, numarul de mese descreste la un interval de 3 4 ore; niciodata copilul nu va fi trezit din somn pentru a-l alimenta chiar daca a trecut ora de masa;

alimentatia mamei sa fie una echilibrata care sa contina toate principiile alimentare;

hidratare corespunzatoare a mamei; se pot folosi ceaiurile de stimulare a lactatiei sau chiar medicamente insa doar la recomandarea medicului;nu se recomanda administrarea de motilium pentru cresterea secretiei de lapte!!!

evitarea suzetei sau tetinei;

evitarea administrarii de suplimente de lapte pornind de la ideea ca laptele nu e suficient; in general orice sugar mai accepta suplimentare chiar daca a supt bine; pentru a preintampina aceasta situatie e bine a se efectua proba suptului ( cantarirea inainte si dupa masa) si , doar in cazuri reale sa se administreze laptele praf. Aceasta deoarece in cateva saptamani sugarul va evita alimentatia la san ( pentru care trebuie sa depuna un mai mare efort) in favoarea celei artificiale.Nu introduceti formule de lapte praf decat la recomandarea pediatrului!

Alimentatia mixta ( lapte de mama + lapte praf) se indica numai atunci cand

sunt semne reale ale unei insuficiente secretii lactate:

nu creste bine in greutate ( in prima luna 500 grame, lunile 2-3-4 :750g,lunile 5 6 7 8 cate 500 grame iar in ultimele 4 luni cate 250 g lunar);

urineaza putin, urina miroase puternic;

emite scaun rar, tare uscat,verzui;

plange dupa fiecare alaptare(trebuie excluse alte cauze ce pot crea un disconfort: colicile abdominale, refluxul gastroesofagian fiind cele mai frecvente);

Intotdeauna inaintea deciziei de a introduce laptele praf este recomandat sa cereti parerea medicului pediatru, pentru a va indica cea mai potrivita formula de lapte pentru bebelus.

In ceea ce priveste momentul diversificarii acesta este variabil in functie de greutatea sugarului, de tipul de alimentatie. Astfel pentru cei alaptati exclusiv este recomandata varsta de 6 luni. Se poate incepe mai repede cu 1-2 saptamani mai ales daca sugarul are o greutate peste cea normala sau are scaun doar la 3 4 zile. In aceste cazuri se recomanda inceperea diversificarii cu supa clara de legume si apoi piureul de legume. Pentru cei cu greutate sub medie, se va incepe cu cereale ( fara gluten) , fiertura de orez sau zeamil in lapte ( toate aceste produse se gasesc in comert, provenind de la diferite firme, singura conditie fiind aceea ca produsul sa corespunza varstei sugarului : cereale pentru 4 luni, 6 luni, etc).Sunt cazuri cand diversificarea poate fi inceputa mai devreme ( la 2 -3 luni) cum este cazul copilasilor cu scaune la cateva zile ( de obicei cei alimentati mixt sau numai cu lapte praf) cand se pot administra sucuri de fructe (cel mai frecvent mar,para,piersica). Se incepe in prima zi cu o lingurita de suc proaspat pregatit ( niciodata din comert oricat de natural ar fi) si se creste progresiv cu cate o lingurita in fiecare zi, pana se ajunge la 20 -30 ml ( in general se administreaza la masa de ora 10 11 ; intre mic dejun si pranz).Acestea sunt cazuri speciale si au menirea de a inlocui manevrele de stimulare mecanica(supozitor, termometru) in vederea emiterii scaunului.

Conditii de diversificare:

sugar sanatos;

bebelusul trebuie sa-si sustina bine capul;nu vor fi alimentati in pozitie culcata sau semiinclinata;

introducerea noului aliment se face progresiv, cate 1-2 lingurite pe zi, la inceputul mesei in cantitati progresiv crescute pana la inlocuirea completa a acelei mese; de preferat a se incepe diversiicarea la masa de pranz;

nu se introduc simultan mai multe alimente noi;

nu se ofera doua mese din acelasi aliment doar pentru ca-l primeste cu placere deoarece acest fapt afecteaza echilibrul nutritional al sugarului;intre doua alimente nou introduse trebuie sa existe minim 24 de ore interval liber pentru ca in cazul unei intolerante sa poata fi identificat alimentul care a determinat intoleranta;

in preparerea alimentelor nu se adauga sare ( pana la varsta de 1 an),vegeta,delikat;se pot adauga insa ierburi aromatice(patrunjel, marar, cimbru, leustean, busuioc,etc);

alimentele vor fi pasate pana la aparitia dintilor apoi triturate pentru favorizarea procesului de masticatie si dezvoltarea maxilarului;

toate alimentele se vor administra cu lingurita; mancarea trebuie sa fie proaspat preparata si nu trebuie pastrata de la o zi la alta;

Legumele:

sunt alimente hipocalorice cu un continut redus de proteine si grasimi(lipide) insa foarte bogate in vitamine, minerale si fibre;

se pot oferi :morcovi,telina,patrunjel,pastarnac,fasole verde,galbena,mazare, spanac, dovlecel,cartof dulce, cartoful romanesc in cantitate mai mica ( se poate creste progresiv dupa varsta de 8 luni), salata, ardei gras(in caz de constipatie se evita morcovul),conopida,brocoli;cel putin initial e de preferat sa se evite ceapa, rosiile, vinetele, varza. Initial se administreaza supa clara apoi, se pot adauga si legumele mixate plus 1 3 ml ulei vegetal; la piureul de legume se adauga 1g unt ( un varf de cutit) si 10 ml lapte;

se ofera la inceput sub forma de supica apoi treptat se creste consistenta pana se ajunge la administrarea lor sub forma de piure;

Carnea:

foarte importanta in alimentatie datoritacontinutului crescut de proteinede inalta valoare biologica, necesarul de proteine la bebelus fiind foarte ridicat datorita procesului accelerat de crestere;

se introduce dupa varsta de 6 luni, incepand cu carnea de pui,gaina, vita, apoi dupa 7 luni curcan, ficat de pui, peste alb pentru ca dupa 8 luni sa poata fi introdus si somonul, foarte bogat in acizi omega;se poate folosi si carnea de iepure daca aceasta provine din surse sigure;

se poate introduce in supa de zarzavat initial, ulterior mixata in piureul de fructe; e necesara o cantitate de30-50 gcarne administrate zilnic; dupa varsta de 9 luni se pot administra perisoare de carne; chiftelute de carne sau legume insa preparate la cuptor nu prajite;

mezelurile, conservele de carne, pate-ulnu constituie variante optime de a inlocui carnita in alimentatia copiilor datorita procesului de preparare si aditivilor si conservantilor pe care le contin.

atarg atentia in special asupra consumului decremvrustila copii; acestia nu sunt indicati nici copilasilor cu varsta peste 1 an, cu atat mai mult bebelusilor; doar pentru ca sunt acceptati cu placere(datorita aditivilor si potentiatorilor de gust) nu trebuie inclusi deloc in alimentatia copiilor;

Oul:

se poate introduce in alimentatie dupa varsta de 6 luni; e necesar fierberea timp de 10 minute si se administreaza numai galbenusul ( initial 1/8 din galbenus, apoi se creste progresiv ) pana la varsta de 1 an cand se poate administra si albusul ; se ofera in alternanta cu carnea,pestele, ficatul de pui,de 2-3 ori pe saptamana, inglobat in piureul de legume sau folosit la prepararea perisoarelor, chiftelutelor;

se pot folosi si oua de prepelita insa niciodata in stare cruda ci corect preparate termic;

Fructele:

se pot oferi sub forma de sucuri, compoturi, piureuri, simple sau in combinatie cu branza de vaci, biscuiti si reprezinta baza gustarilor dintre cele trei mese principale;

in primul an se pot oferi:mere, pere,piersici,caise,nectarine, banane, prune, gutui, avocado,mango,pepene galben, cirese, visine, pepene verde;fructele cu potential alergen(capsuni, fragi, zmeura, afine,kiwi,etc) se ofera cu multa precautie dupa varsta de 1 an;

varianta cea mai optima de consum este sub forma depiure, proaspat preparat(se foloseste razatoarea de sticla pentru a preveni oxidarea); piureul comparativ cu sucul de fructe ofera o cantitate suplimentara de fibre, atat de benefice in procesul de digestie;

Branza de vaca:

se prepara in casa din lapte de vaca proaspat la care se adauga calciu lactic ( la 200 ml lapte se adauga doua tablete de calciu lactic( 2x500g/tb), se incalzeste intr-un vas iar cand apar grunji se ia de pe foc amestecand pana se separa lactoserul; se strecoara dupa care se poate servi singura sau in combinatie cu fructe, biscuiti, piscoturi ( numai dupa varsta de 9 luni); se poate administra ca si gustare;

Iaurtul natural:

se poate administra dupa varsta de 7 luni, simplu sau cu adaos de biscuiti, fructe;se evita iaurturile cu fructe din comert;

ideal continutul de grasimi al iaurtului trebuie sa fie mare(4-6%), sistemul nervos care se afla intr-un continuu proces de maturare are nevoie de astfel de grasimi;

Astfel, practic, la varsta de:

6 luni :

4 mese de lapte(lapte de mama sau formula adaptata varstei)

o masa diversificata ( orele 13 -14 ) supa de zarzavat ( 80 100 ml) +piure de legume ( 75 100 g) + carne mixata 20 30 g

7 luni:

3 mese de lapte(lapte de mama sau formula adaptata varstei)

2 mese diversificate

ora 13 -14 : la piure se poate adauga ficat sau galbenus de ou;

- ora 10 11 suc de fructe, piure de fructe, eventual cu adaos de biscuiti;

8 luni :

2 mese de lapte

ora 9 -10 piure de fructe ( se pot adauga biscuiti)

ora 12 13 supa zarzavat, piure cu carne mixata, ficat, galbenus ou

ora 16 17 cereale , branza de vaci cu fructe sau biscuiti, gris de orez

Pana la varsta de 1 an dar si dupa aceea numarul de mese recomandat este de 5, dintre care trei principale si doua gustari. Mesele de dimineata si seara raman pe baza de lapte.O importanta deosebita trebuie acordata carnitei(30-50 g zilnic) care nu trebuie sa lipseasca din alimentatia copilului, indiferent de varsta sa datorita continutului mare in proteine si aminoacizi esentiali .Trebuie evitate prajelile, mezelurile ( cremvrusti, salam),carnea afumata,zaharul, siropurile, dulciurile, la fel rontaitul intre mese( articol detaliat:Alimente Interzise Bebelusului,Spune NU Mezelurilor).

Se pot adauga toate legumele ( precautie pentru fasolea uscata). Catre varsta de 2 ani scad nevoile alimentare, apetitul devine capricios ( refuza alimente pe care le primea cu placere) insa, important e sa se mentina orarul meselor principale(Alimentatia copilului mic- articol detaliat).

Cantitatile de alimente sunt variabile, important e prezenta tuturor principiilor si evitarea supraalimentarii sugarului. In cazul in care aportul caloric zilnic al copilului depaseste nevoile organismului, va avea loc stocarea acestora in tesutul adipos, ceea ce determina modificarea greutatii, sugarul devenind astfel supraponderal sau chiar obez.Obezitatea la aceasta varsta este o problema de sanatate foarte importanta, deoarece, asa cum au demonstrat multiple studii clinice efectuate pana in prezent, un sugar supraponderal are toate sansele sa ajunga un adult obez. De aceea, regimul alimentar precum si obiceiurile de hranire ale sugarului trebuie atent monitorizate de catre mama. In cazul in care copilul are probleme cu greutatea, parintii sunt sfatuiti sa hraneasca sugarul normal din punctul de vedere al principiilor alimentare ce ar trebui sa se regaseasca in dieta lui, ca si in cea a unui copil cu greutate normala, insa trebuie sa fie atenti la cantitatea acestor alimente. Problema kilogramelor in plus la aceasta varsta nu este, deci, cauzata de calitatea nutrientilor (dieta trebuind sa fie adaptata varstei, cat mai echilibrata si diversificata, atunci cand este posibil) ci in special de cantitatea lor.Regimul alimentar al unui copil supraponderal ar trebui stabilit cu medicul pediatru acestia fiind in masura sa reconsidere intreaga schema de alimentatie a copilului, raportandu-se la factori precum varsta, starea de sanatate, greutatea actuala, greutatea ideala, dar si dezvoltarea psiho-somatica.

In primele 24 luni de viata se va adauga suplimentarVitamina D( Vigantol, Vitamina D3 ) 2 picaturi zilnic;nu se creste doza de vitamina D decat in urma unor investigatii medicale ; este indicata administrarea si dupa 2ani in sezonul rece ( lunile care au R) pana la varsta de 6 ani si ulterior la pubertate.Articol detaliat:Profilaxia Rahitismului.

Pentru o dezvoltare armonioasa e esential, alaturi de o alimentatie corecta si plimbarile in aer liber. Astfel incepand cu varsta de 2 saptamani pentru cei nascuti primavara, vara si toamna , respectiv 3 saptamani pentru cei nascuti iarna este indicat iesirea afara care, initial se va face pentru perioade scurte 10 -15 minute, care se cresc progresiv, pana se ajunge la minim 3 ore zilnic. De asemenea trebuiesc evitate zonele aglmerate, in special Mallurile care, din pacate au inlocuit aleile din parc.

In concluzie, o alimentatie corecta in primul an de viata, cu alaptare exclusiva in primele 6 luni si o diversificare corespunzatoare va asigura o dezvolatre armoniosa care se va mentine si dupa varsta de 1 an fiind cea mai importanta piatra de temelie in privinta evolutiei ulterioare a starii de nutritie a copilului.

ALIMENTE INTERZISE BEBELUSULUI

Desi nu-mi place deloc acest cuvant INTERZIS cand vine vorba de primul an de viata ( si nu numai) trebuie sa recunosc ca-l folosesc destul de des si asta din dorinta de a sensibiliza mai mult mamele, de a accentua faptul ca un anumit aliment nu este recomandat. Oricum tipul de alimentatie ramane la latitudinea mamei insa aceasta trebuie informata, trebuie sensibilizata si, mai mult trebuie convinsa de ce un anumit aliment nu este indicat bebelusului. E simplu sa spuiX, Y, etcnu se administreaza pana la varsta de 1, 2, 3 ani. Intrebarile care se pun:.De ce?, Ce se poate intampla?, etcVoi incerca in acest articol sa acord o atentie deosebita acelor alimnente interzise, in speranta ca, cunoscand potentialele consecinte efectul va fi pozitiv.

Motivul interzicerii acestor alimente este reprezentat deimuturitateaorganelor bebelusului, in particular asistemului digestivsi aaparatului renal. Asa cum, sistemul nervos se dezvolta treptat, lucru concretizat de achizitiile motorii ( sustinerea capului, statul in fundulet, mersul, etc) si psihice ( zambit, vorbit, etc) tot asa si celelalte organe sunt imature si necesita timp pentru a se dezvolta si a functiona la fel ca si in cazul adultului.

1. Zaharul:

- in primul an de viata bebelusulnuare nevoie de zahar,laptele de mama, formulele de lapte praf, iar mai tarziu legumele, fructele, cerealele, biscuitii adaugati contin suficient zahar;

- nu se indulcesc ceaiurile, sucurile, piureurile de fructe, budincile

- ideal ar fi ca nici dupa varsta de 1 an sa nu administrati zahar in exces, sa nu obisnuiti copilul cu dulciuri, sa insistati asupra fructelor, iaurturilor, etc.

-se pot folosi siropul de artar sau cel de agave atunci cand se prepara budinci, tarte cu fructe, etc pentru un plus de savaoare.

2. Sarea :

- nu e necesara a fi adaugata la prepararea mancarii, mai mult epericuloasa,sistemul digestiv si mai ales rinichii neputand procesa un eventual exces de sare; mai mult pot sa apara tulburari grave, care pot merge pana la leziuni ale rinichilor si hipertensiune arterialala;

- din experienta mea cel maidificil este de convins parintiisa nu adauge sare in mancare; am auzit de nenumarate ori comentarii de genul eu am mancat sarat si uite ce frumos m-am facutsau nu e buna mancarea fara sare. Uneori mamicile inteleg importanta excluderii sarii din alimentatie insa, la primele refuzuri ale bebelusului incep si adauga sare convinse fiind ca acesta este motivul pentru care bebelusul refuza sa manance.Total gresit!

- necesarul de sare sub 6 luni este in jur de0,5-0,8g/zicantitate existenta atat in laptele de mama cat si in formulele de lapte praf; pana la varsta de 1 an, creste pana la1g/zi, uramand ca in jurul varstei de 3 ani sa ajunga la2 g sare/zi.

-atentie la apa pe care o folositi atat la prepararea formulei de lapte cat si pentru consum; apa plata contine o cantitate mare de sodiu, continutul in sodiu ar trebui sa fie sub 20mg/l;

3. Carnea de porc

- nu se administreaza sub varsta de 1 an (ideal ar fi pana la 2-3 ani)datorita continutului mare de grasimi si capacitatii reduse a organismului de digestie;

- dupa varsta de 3 ani trebuie consumata cu moderatie ( 1-2 ori /saptamana) si evitata administrarea sub forma de snitele, chiftele in exces ( stiu ca sunt preferatele copiilor insa daca nu le primesc si nu se obisnuiesc cu ele din primii ani nu vor fi probleme mai tarziu).

4. Laptele de vaca

- nu trebuie administrat bebelusilor in continuarea alaptarii sau a alimentatiei cu formule de lapte praf;poate in schimb sa fie folosit la prepararea piureurilor de legume, a branzicii, iaurtului de casa;ideal se alege un lapte bogat in grasimi(3,5%) deoarece sistemul nervos al bebelusilor se afla intr-o perioada intensa de dezvoltare si are nevoie de aceste grasimi;

- are si uninalt potential alergenputand duce la aparitia scaunelor diareice, colicilor abdominale, eruptiilor cutanate; are un rol important in aparitiaIntolerantei la proteinele laptelui de vacafiind considerat factorul trigger ( declansator).

- de asemenea spre deosebire de formulele de lapte praf care sunt imbogatite cu fier, laptele de vaca contine ocantitate neglijabila de fier, determinand astfel aparitiaanemiei carentiale.

- dupa varsta de 1 an ideal ar fi sa administrati in continuare formule de lapte praf ( de tip junior) insa, se poate administra si lapte de vaca daca din anumite motive nu e posibila achizitionarea celui praf(conditii materiale, refuzul copilasului); cantitatea nu trebuie sa depaseasca500ml/zisi, nici intr-un caz nu mai administrati lapte peste noapte; cumparati lapte pasteurizat, cu continut de grasimi 3-3,5%; evitati laptele de la dozatoare datorita conditiilor igienice precare(in cele mai multe cazuri) si lipsei informatiilor nutritionale si de control sanitar.

5. Albusul de ou

- se recomanda prudenta datoritapotentialului alergenic foarte crescut, mai ales la copii cu antecedente de alergii; ideal ar fi ca pana la varsta de 1 an sa administrati doar galbenusul de ou ( si acesta introdus treptat in alimentatie si intotdeauna fiert 10 minute);

- albusul poate fi introdus cu atentie dupa varsta de 1 andeoarece contine proteine de inalta valoare biologica si asa numitii aminoacizi esentiali adica acei aminoacizi de care organismul are mare nevoie insa pe care nu-i poate procura decat din alimentatie.

6. Mezeluri

- suntinterzise categoric, nu numaiin cazul bebelusilor ci si al tuturor copiilor ( vezi articolSpune NU mezelurilor) avand in vedere ingredientele folosite si procedeele industriale de preparare;

7. Margarina

- eu personal recomand excluderea ei din alimentatia oricarui copil indiferent de varsta si, nici o reclama oricat de bine realizata nu va reusi sa ma convinga de valoarea ei biologica si de importanta ei in nutritia copiilor;

- va recomand sa o inlocuiti cu unt , paste din branza de vaci, etc.

8. Conserve

- in special cele pe baza de carne si, in mod particularpateul( ca o fi de porc, de pui, gasca sau vegetal); motivul este acelasi ca si in cazul mezeluriloringredientele si procedeul de preparare.

- nicimuraturile,produsele afumatesausemipreparatelenu sunt recomandate sugarilor si, in general nici copiilor mici.

9. Ciocolata, Cacao -sunt foarte excitante si induc o stare de agitatie copilului, la care se adauga surplusul caloric; pot fi inlocuite insa cu succes de pudra de roscove care sta si la baza formulelor de lapte antireflux(AR).Nici formele instant nu sunt recomandate chiar daca sunt imbogatite cu diferite vitamine si minerale; contin o serie de zaharuri adaugate suplimentar care nu aduc nimic benefic.

10. Alune, nuci, seminte, migdale au un inalt potential alergen si sunt periculoase deoarece bebelusii se pot ineca cu ele

11. Pop-corn, pufuleti, pufarini, stick-suri, chipsuri -aduc un inutil aport calori care interfera apoi cu regimul normal al unui bebelus; plus ca acestea contin multi aditivi, coloranti, condimente si nu constituie o recomandare nici in cazul copiilor mai mari;

12. Bomboane, guma de mestecat -sunt nocive datorita continutului ridicat de zahar rafinat dar si foarte periculoase datorita accidentelor care se pot intampla.

13. Fructele de padure- mure, fragi, afine, zmeura datorita potentialului risc alergen; dupa varsta de 1 an se poate incerca introducerea treptata a acestora datorita continutului foarte bogat in Vitamina C

14. Mierea de albine -este foarte laudata datorita efectelor sale benefice si, pe buna dreptate dar suntunele substante din compozitia acesteia care pot pot provoca botulism. Tractul intestinal al copiilor mai mari este capabil sa previna dezvoltarea acestor substante, dar in cazul bebelusilor ele se pot dezvolta producand toxine periculoase.

15. Sucuri acidulate: desi nici nu ar trebui sa se puna problema existentei acestora in meniul bebelusilor, nu de putin ori am avut surpriza ca acestea inlocuiau cu succes masa de fructe. Acestea nu ar trebui sa se regaseasca nici la copilasii mai mari, daramite la bebelusi. Indiferent de sortiment, bauturileracoritoare(acidulate sau nu)nu contin nutrienti benefici organismului si nu ar trebui sa fie oferite copiilor.

16. Prajeli, rantasuri -nici una dintre mamici nu ar trebui sa prepare astfel alimentele insa sunt multe aspecte legate de obiceiurile familiei asa incat as interzice categoric administrarea lor sub varsta de 1 an si, as trage un semnal de alarma in privinta utilizarii lor dupa varsta de 1 an.

In concluzie as putea spune cu convingere ca, prin evitarea acestor alimente puteti sa-i oferiti bebelusului o crestere armonioasa, obisnuindu-l in acelasi timp cu o alimentatie echilibrata si dupa implinirea varstei de 1 an. Alimentele alergenice pot fi introduse cu multa precautie dupa varsta de 1 an, la fel si mierea de albine, restul insa, si aici ma refer in primul rand la rontaieli, dulciuri si sucuri ar trebui excluse deoarece nu aduc absolut nici un beneficiu unui organism fragil, aflat intr-un complex proces de crestere.

ALIMENTATIA COPILULUI MIC (1-3 ANI)

July 21, 2011Pediatru Cluj118 Comments

Alimentatia copilasilor dupa implinirea varstei de 1 an nu difera semnificativ fata de alimentatia bebelusului din lunile 11-12, fiind considerata o trecere catre alimentatia adultului prin adaugarea in meniul celor mici si a altor alimente pe masura maturarii functiei digestive, respectiv renale, in paralel cu dezvoltarea abilitatilor psiho-motorii si a dentitiei temporare.

Foarte important este de subliniat fapul ca ritmul de crestere dupa varsta de 1 an este semnificativ incetinit fata de primul an de viata astfel incat si necesarul caloric este mai redus. In medie copilasii cresc cu200-250 g/luna,respectiv10-12 cm pe an, pentru o crestere armonioasa fiind nevoie de o alimentatie diversificata care sa includa toate principiile nutritionale.Alimentatia in primii ani de viata reprezinta o fundatie durabila pentru deprinderea unor obiceiuri alimentare sanatoase si pentru un ritm de crestere corespunzator in anii ce urmeaza. La fel de importante sunt obiceiurile din familie acestea influentand in mod considerabil comportamentul alimentar al copiilor. Din pacate, s-a constatat in ultima vreme ca, aceste deprinderi sanatoase dispar dupa varsta de 4-5 ani, parintii nemaiacordand o asa mare importanta nutritiei, iar pana la aparitia problemelor de greutate mai este doar un pas. De aceea este foarte important sa-i invatati de mici sa manance santatos, sa nu abandonati niciodata aceste obiceiuri si, mai presus sa fiti un exemplu prin propriul comportament alimentar.

In principiu copilasii intre 1 si 3 ani au nevoie de100 kcal /kg corp/zi( de exemplu pentru un copilas de 12 kg sunt necesare 1200kcal/zi) dupa cum au nevoie si de un aport hidric in medie de100 ml/kgcorp/zi. Acestea sunt niste valori orientative, nu trebuie sa ajungeti sa cantariti alimentele si sa calculati caloriile ; atata timp cat un copil este activ, se dezvolta bine din punct de vedere psihic si motor iar cresterea in inaltime si greutate respecta curba corespunzatoare varstei si sexului, inseamna ca necesarul ii este asigurat si nu este nevoie sa-l indopati cu suplimente alimentare pentru a-i creste pofta de mancare. La modul orientativ, portia unui copil mic reprezinta un sfert din cea a unui adult.

Asa cum spuneam, trebuie sa existe un echilibru intreProteine,Glucide( hidrati de carbon) siLipide( grasimi), precum si un aport corespunzator deFibre( articol detaliat),Vitamine( articol detaliat) siMinerale. Nu exista un regim standard, apetitul si nevoile energetice ( numarul de calorii) fiind variabil astfel incat dieta trebuie adaptata fiecarui copilas in parte; mai mult apetitul devine capricios la aceasta varsta, foarte multe din alimentele care-i faceau placere le refuza si are nevoie in permanenta de ceva nou.

Proportia intre proteine, glucide si lipide trebuie sa fie una corespunzatoare pentru varsta evitand atat carentele cat mai ales excesul.

1. PROTEINELE

- rol esential in procesul de crestere si dezvoltare reprezentand suportul material al vietii;

- ar trebui sa reprezinte 10-15% din totalul de calorii, 1 gram de proteine furnizand 4,1 kcal;

- in medie sunt necesare1-1,2 g de proteine pentru fiecare kilogram, jumatate de origine animala, jumatate provenind din vegetale ( cereale, legume, fructe);

- prin decompunere in organism elibereaza aminoacizi; exista 30 de aminoacizi dintre acestia 8 fiind esentiali ( adica nu pot fi produsi de organism ci trebuie adusi direct din alimentatie);

- cele cu valoare biologica mare ( de calitate) sunt proteinele de origine animala ( lapte, oua, carne), acesta fiind si motivul pentru care alimentatia vegetariana nu este indicata copiilor;

carnea

- pui, curcan, peste , vita, ficat de pui 40-60 g zilnic;

- poate fi oferita la masa de pranz sau cina ( daca este refuzata poate fi camuflata sub forma de perisoare, chiftele, tarte, budinci, placinte)

- carnea de porc,miel, oaie, vanatul sunt interzise copiilor mici, la fel mezelurile si conservele de tip pate!!!!

ouale

- alimente indispensabile in regimul unui copil ( recomandabil de2 ori /saptamana), de gaina, consumate intotdeauna proaspete si suficient preparate termic;

- dupa varsta de 1 an poate fi introdus cu precautie ( mai ales la cei cu antecedente de alergii) si albusul de ou;

lactatele

- laptele a trecut de mult pe locul 2 in alimentatia copiilor asa incat nu trebuie sa depaseasca500-600 ml/zi; se recomanda in continuare formulele de lapte praf adaptate varstei deoarece chiar daca contin mai putine proteine decat laptele de vaca sunt imbogatite cu fier si acizi grasi nesaturati extrem de benefici organismului;

- iaurt natural, branza de vaci, telemea de vaca dulce, smantana,unt ( consumat ca atare nu prajit);

- se pot prepara diverse creme de branza prin adaugarea de smantana, iaurt, verdeata ( le imita foarte bine pe cele existente in comert insa sunt mult mai sanatoase si nu contin aditivi);

150 ml lapte =1 iaurt=30g branza de vaci cu samantana=60 g branza de vaci

branza topita si iaurturile cu fructe din comert nu sunt indicate!!!

2. GLUCIDELE ( hidratii de carbon sau zaharurile)

- au un important rol energetic si structural ( creierul, inima, celulele sangvine, muschii nu pot functiona in absenta lor), cele mai importante fiind cele complexe de tipul amidonului din cereale ( grau, porumb,orz, ovaz, secara, orez), leguminoase, cartofi, banane, urmand apoi lactoza, fructoza si galactoza; zaharul nu trebuie sa depaseasca 10 g/zi;

- ideal reprezinta 50-55% din totalul de calorii, 1 gram de glucide furnizand 4,1 kcal;

- in medie sunt necesare10-12 g pentru fiecare kilogram, de mare utilitate fiind hidratii de carbon cu absorbtie lenta ( mentin un nivel constant al glicemiei) de tipul celor care exista in cereale, legume, fructe;

-paineatrebuie inclusa in alimentatia celor mici, de preferat cea obtinuta din faina integrala ( painea neagra) in cantitate de 2 felii/zi, la felorezul,grisul,pastele( mai ales cele integrale); de asemenea exista o mare varietate de cereale pe piata ideale pentru micul dejun sau pentru o gustare mai consistenta;

-cerealele sub forma de fulgi, foarte apreciate de copii pot constitui alaturi de un produs lactat un mic dejun consistent si sanatos care sa furnizeze suficienta energie piticului pana la masa de pranz; de asemenea este benefic adaosul a 1-2biscuitila piureul de fructe sau la produsele lactate consumate ca si gustari ( iaurt, branza de vaci);

-dulciurile( ciocolata, napolitane, sucuri, etc)- sunt usor asimilate, dau o senzatie de bine insa interfera cu apetitul si nu sunt recomandate; foarte mare atentie la sucurile de fructe din comert acestea continand o cantiatate foarte mare de zahar; in general se recomanda prajiturile de casa : chec, prajitura cu fructe , cozonac, branzoici etc.ciocolata nu trebuie administrata sub varsta de 3 ani.

- fructe: in general nu exista restrictii doar in cazul celor cu antecedente alergice la care trebuie evitate fructele cu potential alergenic crescut( capsuni, fructe de padure, etc); o mare atentie trebuie acordata in continuare semintelor ( alune, nuci, migdale) in special datorita pericolului de inecare/aspiratie; pot fi servite proaspete ( piureuri, sucuri) sau sub forma de compoturi, incorporate in tarte, prajituri.

-legumele: preparate sau crude trebuie neaparat sa existe in meniul zilnic al copiilor, incercand o cat mai mare diversitate

3. LIPIDELE( grasimile)

- foarte importante in alimentatia copiilor, avand un rol esential in crestere si dezvoltare dar mai ales in maturarea sistemului nervos, dezvoltarea creierului, precum si in absorbtia unor vitamine ( vitaminele liposolubile: Vit A,D,E,K), asta pe langa rolul energetic, 1 gram de lipide furnizand 9,1 kcal

- trebuie sa reprezinte 30-35 % din ratia calorica

- exista 3 categorii de grasimi, saturate, monosaturate si polinesaturate

grasimile saturate

- provin dincarne, lapte, smantana, untsi trebuie folosite cu precautie, evitand carnea grasa, slanina, untura, mezelurile;

- se recomanda indepartarea grasimii vizibile ( slanina), respectiv a grasimii subcutanate ( pielea) de la carnea de pasare

-laptele, smantanatrebuie sa aiba un continut mediu in grasimi, niciodata nu se va administra unui copil normoponderal lapte sau iaurt dietetic;

-untuleste indispensabil si contine cantitati importante de vitamina A si D insa consumat ca atare ( pe o felie de paine, incorporat in piureuri, adaugat la o salata) nu folosit la prajeli.

Nu inlocuiti untul cu margarina, este unul din cele mai nesanatoase produse folosite in alimentatia copiilor.

grasimile mononesaturate

-uleiul de maslineal carui rol benefic este stiut de toata lumea trebuie sa faca parte din regimul unui copil insa sa nu depaseasca 1-2 linguri/zi; poate fi adaugat la prepararea salatelor, piureurilor de legume deoarece contine o multitudine de acizi grasi esentiali ( acizi grasi de care organismul are mare nevoie insa pe care nu-i poate sintetiza, procurandu-i doar din alimentatie )

grasimile polinesaturate

-pesteleeste un reprezentat de seama al acestei categorii si asta in primul rand datorita continutului mare deacizi grasi omega 3; este vorba despre pestele gras (somon, somn, sardine, ton, macrou) care poate fi inclus in dieta piticilor chiar si de 2-3 ori pe saptamana; pe langa continutul de acizi grasi, are si o mare cantitate de fosfor, precum si un continut ridicat de vitamine ( D, A, grupul vitaminelor B). Oferiti deci copiilor cat mai mult peste si renunati la suplimentele cu acizi omega 3 exitente pe piata care nu inlocuiesc un regim variat;

-uleiul de floarea soarelui poate fi utilizat la prepararea mancarii , desi ideal ar fi sa optati pentru cel de masline; mancarea celor mici nu trebuie preparata prin prajire, mult mai indicate fiind fierberea, prepararea la abur, cuptor, gratar;

Mezelurile,( articol detaliat), afumaturile, carnea tocata , branza topita, margarina, produselede patiserie ( foietaje)nu-si justifica utilizarea in dieta unui copil de 1-3 ani , fiind cu atat mai nocive cu cat procedeele de industrializare si de conservare sunt mai complexe.

Astfel, practic, meniul unui copil intre 1 si 3 ani se bazeaza pe 5 mese inegale (mic dejun-20-25 %,gustarea 110-15%,pranzul30%,gustarea 210-15%,cina-20-25%care trebuie sa includa toate cele 5 grupe de alimente:

grupa I :lactate- pentru proteine, calciu, fosfor, grasimi ( untul, smantana)

grupa II :carne, peste, organe, oua furnizeaza proteine de calitate fiind si o sursa considerabila de fier cu o biodisponibilitate net superioara fierului continut in vegetale

grupa III : grasimi de origine animala ( carne, peste, unt,etc) si vegetala ( ulei masline, floarea soarelui) necesare pentru aportul de acizi grasi

grupa IV :cereale( grau, secara, porumb, orz, ovaz) pentru aportul de glucide la care se adauga vitaminele , proteinele si procentul crescut de fibre alimentare

grupaV :fructele( 100-150 g/zi) silegumele( 200-300 g/zi) : crude sau preparate termic pentru aportul de vitamine, minerale si fibre alimentare; daca refuza legumele acestea pot fi camuflate sub forma de supe creme, piureuri, rulade, budinci, etc.

Ideal ar fi ca toate aceste grupe de alimente sa se regaseasca zilnic in meniul unui copilas, distribuite in cadrul celor 5 mese. Foarte important este si modul in care-i serviti mancareaaceasta trebuie sa arate apetisant, sa-i starneasca curiozitatea de a gusta; de asemenea le face placere sa se serveasca, sa manance singuri ( chiar daca nu prea reusesc) si trebuie sa-i incurajati in aceasta directie pentru ca servitul mesei sa fie o bucurie pentru ei, altfel riscati sa transformati totul intr-un eveniment neplacut cu refuzuri , plansete si multa truda din partea dumneavoastra.

La un copil sanatos nu trebuie impusa o cantitate fixa , apetitul si preferintele lui vor determina consumul zilnic. La aceasta varsta sunt interesati de alimentele fragmentate de tipul soldateilor, experimenteaza lingurita, furculita, canita; trebuie incurajati si ajutati astfel incat spre varsta de 3 anisori dobandesc indemanare si sunt capabili sa serveasca singuri masa. Apetitul este variabil de la o zi la alta, puternic influentat de programul zilnic si de obiceiurile alimentare ale familiei de aceea rolul parintilor este unul esential, puterea exemplului fiind deosebit de importanta pentru ca cei mici sa dobandeasca obiceiuri alimentare sanatoase.

Dintrealimentele interzise bebelusului( articol detaliat) se pot introduce treptat in cantitati progresiv crescande :sarea( 1 g/zi crescand la 2 g/zi pana la varsta de 3 ani),zaharul( maxim 10 g/zi),albusul de ou,mierea de albine( la micul dejun pe o tartina cu unt sau folosita la indulcirea ceaiului),fructele de padure( cu precautie la cei cu antecedente alergice).

In schimb ramane o interdictie clara pentru:

mezeluri, conserve de carne, peste, pate

carne de porc, afumaturi, carne de miel, oaie, vanat

margarina

ciocolata

condimente de tipul vegeta

laptele de vaca ( macar pana la varsta de 2 ani)

Practic:

mic dejun:

a) 200-250 ml lapte ( formula adaptata varstei) eventual cu o felie de paine cu unt, pasta de branza, unt + dulceata de casa, pate de casa

b) lapte cu cereale

c) 200-250 ml lapte+ omleta ( dintr-un ou) + o felie paine

gustarea 1:

a) fructe proaspete ( 100-150 g) feliute sau piure de fructe cu 1-2 biscuiti/piscoturi sau suc proaspat de fructe

b) iaurt natural ( 100-150 g) cu fructe, cereale adaugate

c) branza de vaci cu fructe /biscuiti/piscoturi

pranz:

- supa de legume, carne de pui, vita, perisoare ( din pui, vita), galuste de gris, paste ( taietei) 100-150ml

- carne ( pui, vita, peste, ficat) 40-60 g sau 1 oua fiert incorporate in piureul de legume sau alt tip de garnitura ( orez, paste, mamaliguta, sufleu de conopida, cartofi, spanac, musaca, tarte, placinta cu carne, legume, etc) 100 g ; pot fi servite alaturi si bucatele de legume cruderosie, castravete, ardei gras pentru a incuraja si consumul de legume crude

- desert ( optional): cateva bucati dintr-un fruct, compot de fructe, tarta cu fructe, chec , etc.

gustarea 2:

a) fructe proaspete ( 100-150 g) feliute sau piure de fructe cu 1-2 biscuiti/piscoturi sau suc proaspat de fructe

b) iaurt natural ( 100-150 g) cu fructe, cereale adaugate

c) branza de vaci cu fructe /biscuiti/piscoturi

cina:

a) mamaliga cu branza si smantana 100-120 g + lapte 200ml

b) budinca de macaroane/orez+branza + 200 ml lapte

c) cereale cu lapte/gris cu lapte + 200 ml lapte

Cele mai frecvente greseli:

excesul de lapte

abandonarea produselor proaspete

excesul de proteine ( printr-un consum exagerat de carne) si glucide ( in special bauturile dulcicarbogasoase/necarbogasoase)

rontaielile intre mese, indulcirea sucurilor de fructe

folosirea din ce in ce mai des a alimentelor de tip fast-food chiar si la varste atat de mici

impunerea meselor, uneori chiar fortarea copilului aceasta putand duce in timp la anorexie psihogena (din ce in ce mai frecventa la varste mici)

Sfaturi practice:

- respectati orarul meselor

- mesele ar trebui luate in familie, nu in fata televizorului sau in timpul unor activitati ( de exemplu foarte multi copii mananca in timp ce se joaca);

- portiile sa fie mici, adaptate varstei, apetisante si atractive;

- nu-i oferiti alternative daca refuza una din mese si nici rontaieli pana la masa urmatoare;

- folosisti sistemul de recompensa ( ex: mergem la masa ca apoi sa putem merge in parc la joaca, etc);

- oferiti-i in familie exemple de alimentatie sanatoasa.