colectianautilusfantasy

ALFRED BESTER -

omul demolat

În româneşte de DAN MIHAI PAVELESCU

Alfred Bester

THE DEMOLISHED MAN

Premiul HUGO 1953

În universul nesfârşit nu exist nimic nou, nimic original. Ceea ceă

pentru mintea m rginit a unui om pare o excep ie, poate reprezentaă ă ţ

predestinarea, înaintea infinitului Ochi al lui Dumnezeu. O clip stranie aă

vie ii, un eveniment neobişnuit, câteva remarcabile coinciden e de mediu,ţ ţ

circumstan şi asociere... toate pot fi reproduse, iar şi iar, pe planetaţă

unui soare a c rui galaxie încheie o mişcare de revolu ie la dou sute deă ţ ă

milioane de ani şi care a parcurs pân acum nou asemenea revolu ii.ă ă ţExist , şi au existat, nenum rate lumi şi societ iă ă ăţ , fiecare între inândţ

iluzia mândr a unicit ii în spa iu şi timp. Au existat nenum ra i oameni,ă ăţ ţ ă ţ

suferind de aceeaşi megalomanie; oameni care s-au închipuit inegalabili,

de neânlocuit, irepetabili. Vor ap rea şi mai mul i... mai mul i, plus oă ţ ţ

infinitate. Aceasta este istoria unui asemenea timp şi a unui asemenea

om...

OMUL DEMOLAT

ARGUMENT

Cu volumul de fa , Editura ţă PYGMALION inaugureaz o nou colec ieă ă ţ

de science-fiction. „A câta oare?” se vor întreba unii dintre

dumneavoastr . „N-are importan ”, r spundem noi. Pot fi zeci, sute deă ţă ă

serii de c r i având ca obiect SF-ul. Important ni se pare nu cantitatea, ciă ţ ă

calitatea. Un deziderat pe care to i îl urm resc, de care unii se apropie,ţ ă

dar pe care foarte pu ini îl ating... De eaţ ? Exist o mul ime de r spunsuriă ţ ă

la aceast întrebare, bazate pe argumente atât de diferite, încât adeseaă

ele sunt ireconciliabile. O explica ie poate proveni din urm torul şir deţ ă

situa iiţ : pe autor nu-l intereseaz cititorul, doar editorulă ; pe cititor nu-l

intereseaz nici autorul, nică i editorul; pe editor nu-l intereseaz decâtă

banii. Ve i spune – ţ poate – c toate astea sunt numai nişte frazeă

absurde... Din p cate, nu-i aşa. Via a literar (şi pia a literar ) dină ţ ă ţ ă

România se v d dominate tocmai de cele trei situa ii de mai sus. Dac eă ţ ă

bine sau r u, sta-i un subiect pentru filosofi şi moralişti. Economia deă ă

pia îşi continu mersul triumfal. Încotroţă ă ? Numai bunul Dumnezeu ştie...

Apari ia colec iei ţ ţ CYBORG se datoreaz faptului c un grup deă ă

pasiona i vor s schimbe ceva într-un domeniu în care lucrurile par a fi, înţ ă

acelaşi timp, şi simple, şi complicate.

De ce simple? Pentru că:– s-a creat iluzia/mentalitatea c orice carte pe care apare sigla SFă

se vinde în mod automat, indiferent ce con ine eaţ ;

– s-a creat o alt iluzie/mentalitate, care spune c orice autor str ină ă ă

(a se citi anglo-saxon) se vinde imediat, numai pe motiv c e str in (a seă ă

citi, iar şi, anglo-saxon);ă

– editorii şi cititorii (cea mai mare parte a lor) cred c to i str inii (aă ţ ă

se citi nu numai anglo-saxoni) scriu la fel de bine, iar când scriu prost, o

fac oricum mai bine decât autorii autohtoni;

– culmea e c aser iunile de la punctele anterioare sunt în mareă ţ

m sur adev rateă ă ă ! De ce complicate? Pentru că:– science-fiction-ul îşi are adep ii s i, (buni) cunosc tori aiţ ă ă

domeniului, ce nu pot fi p c li i doar cu o simpl siglă ă ţ ă ă;– mul i autori str ini (inclusiv anglo-saxoni) ar muri de inim dac-arţ ă ă

vedea cum c r ile lor în versiune româneasc muceg iesc pe tarabele dină ţ ă ă

toat ara, de insipide şi plicticoase ce să ţ unt!

– destui autori autohtoni au „obr znicia” de a scrie cel pu in la fel deă ţ

bine ca str inii, ba mai sunt şi aprecia i pentru astaă ţ !

– SF-ul, fiind totuşi literatură, este apreciat cu mijloacele specifice ei,

chiar şi de c tre aceia care-l neag cu vehemen , dar îl citesc pe rupteă ă ţă

– banul e totul, chiar şi într-un domeniu în care succesul pare de la

început asigurat;

– în fine, toate aceste argumente sunt de foarte multe ori inutile

pentru cititor, ale c rui gusturi şi mentalitate r mân un mister dominat deă ă

capricii, de lipsa de bani şi – de ce nu? – de indiferen a fa de cultur , deţ ţă ă

tr irea spiritual în general.ă ă

Cunoscând toate aceste elemente, fanii SF-ului de la PYGMALION îşi

propun ca prin colec ia ţ CYBORG s v ofere urm toareleă ă ă :

– volume alese exclusiv pe criterii literare, din perioade diferite ale

evolu iei science-fiction-ului, dar avândţ ca numitor comun valoarea

estetic şi îndr zneala ideatică ă ă;– lansarea pe pia a SF-ului de la noi a unor nume verificate pe planţ

mondial, cu operele lor cele mai reprezentative, ce au f cut carier pesteă ă

tot unde au fost publicate în lume;

– traduceri de foarte bun calitate, capabile s încânte pe oricineă ă

apreciaz beletristica (inclusiv când poart sigla SF)ă ă ;

– prefe e, postfe e, tabele biobibliografice sau prezent ri tematiceţ ţ ă

destinate s -l apropie pe cititor de autorii respectivi (şi care vor s eviteă ă

alegerea unei c r i ă ţ a l'aveugle);

– surpriza de a descoperi c a i avut o p rere complet greşit despreă ţ ă ă

science-fiction, atunci când l-a i încadrat în bloc la categoria „sub-ţliteratur ”;ă

– ocazia de a v distra/recrea/instrui, pe m sur ce face iă ă ă ţ

descoperirea de la punctul anterior.

V invit m, aşadar, s ne fi i tovar şi de drum, înso indu-ne înă ă ă ţ ă ţ

adev rata lume a science-fiction-ului, aşa cum nu o cunoaşte i (probabil),ă ţ

dar în care-i ve i întâlni (sper m, cu pl cere) pe ţ ă ă Alfred Bester şi Ian

McDonald, pe Robert Silverberg şi Connie Willis, pe Roger Zelazny, Kate

Wilhelm, Bob Shaw, Harry Harrison, Ian Watson, Samuel R. Delany, David

Brin sau Fritz Leiber – pentru a-i numi doar pe câ iva dintre autorii pe careţ

vi-i vom oferi în viitorul apropiat.

Iar dac ani şi ani de zile a i visat la titluri precumă ţ : Omul demolat,

Intersec ia ţ Einstein, Babel 17, Castelul lordului Valentine, Nemuritorul,

R zboiul eternă sau Unde, cândva, suave p s ri c ut toareă ă ă ă , atunci

bucura i-v , în câteva luni ele se vor afla în biblioteca dumneavoastr , înţ ă ă

locul pe care (neîndoielnic!) li l-a i rezervat...ţ

Urându-v (şi urându-ne) succes, s trecem acum de la vorbe laă ă

fapte. Face i cunoştin , în paginile c r ii de fa , cu un cuplu celebru –ţ ţă ă ţ ţă

Alfred Bester şi Omul demolat...

EDITORUL

PREFA AŢ

A deschide o colec ie de ţ science-fiction cu un roman de Alfred Bester

este un titlu de onoare pentru orice editor din lume. Cu atât mai mult,

când acesta se numeşte Omul Demolat – câştig torul primului premiu ă Hu

go, acordat în 1953. Dar s nu v induc în eroare unul: ă ă ă e vorba despre o

lucrare de o modernitate remarcabil , ap rut la hotarul dintre două ă ă ă epoci ale dezvolt rii ă science-fiction-ului, prin care Alfred Bester se afirmă

drept unul dintre cei mai mari scriitori de SF din toate timpurile, deşi

opera sa se compune din numai şase volume (patru romane şi două

culegeri de povestiri)).

Figur proeminent a SF-ului anilor ă ă '50, Alfred Bester a oferit

publicului o crea ie pe cât de neobişnuit (pentru vremea sa), pe-atât deţ ă

valoroas . Pu ini dintre contemporani au reuşit s -i egaleze vitalitateaă ţ ă

scrisului şi nimeni nu l-a putut întrece din punct de vedere al

inventivit ii, al sofistic rii şi al spiritului satiric. Bester a fost singurul, înăţ ă

acei ani, care a experimentat în deplin libertate posibilit ile oferite deă ăţ

tehnicile tipografice (în primele dou romane şi în povestiri cum ar fi, deă

pild , ă The Pi Man – 1959), combinând persoana întâi, a doua şi a treia

într-o nara iune cu punct de vedere multiplu (vezi povestirea ţ Fondly

Fahrenheit – „Tandru Fahrenheit”, 1954, publicat şi în româneşte înă

excelenta traducere a lui Ion Doru Brana) sau folosind pe scar largă ă

sinestezia şi rebusurile vizuale (într-un al doilea roman celebru, Tiger! Tig

er!). De asemenea, s-a dovedit unic între scriitorii genera iei sale înţ

privin a cunoaşterii în profunzime a mass-mediei, a artelor, modei şiţ

stilului de via urban, fiind adeptul unei existen e boeme, un finţă ţ

cunosc tor în materie de vinuri şi un excentric în materie deă

îmbr c minte. Istoriile literare au re inut faptul c Bester a fost nu numaiă ă ţ ă

primul inovator stilistic al perioadei sale, dar şi c a f cut totul de unulă ă

singur, f r a avea de partea lui o mişcare, un curent sau un grup meniteă ă

s -i împ rt şeasc ideile, s -l aten ioneze ce e bine şi ce e r u înă ă ă ă ă ţ ă

procedeele folosite ori s -i popularizeze inten iile. Refoă ţ rmator singuratic,

Alfred Bester şi-a v zut primul roman, ă Omul Demolat (devenit mai târzia

o oper clasic a SF-ului mondial)ă ă , respins de „fiecare editor din New

York”, datorit nout ii pe care-o aducea şi care-l deosebea de tot ceeaă ăţ

ce se f cuse pân atunci în domeniu.ă ă

N scut la ă 18 decembrie 1913, pe insula Manhattan din centrul New

York-ului, într-o familie de evrei apar inând ţ middle class-ului american, a

urmat cursurile Universit ii ăţ Pennsylvania din Philadelphia, unde, spuse

el, „am reuşit s m fac de râs, încercând s devin un tip de factură ă ă ă

renascentist . Am refuzat s m specializez şi m-am pus singur într-oă ă ă

postur imposibil , studiind atât disciplinele umaniste, cât şi ştiin eleă ă ţ

exacte. (...) Dup absolvirea universit ii, nu prea ştiam ce vreau cu mineă ăţ

însumi. Analizându-m , mi-am dat seama c aveam nevoie de ună ă

Wanderjahr, dar în Statele Unite de atunci o asemenea no iune eraţ

complet necunoscut . Timp de câ iva ani, am urmat o şcoal juridic ,ă ţ ă ă

unde, spre surpriza mea, am primit o educa ie intensiv , care-o dep şeaţ ă ă

de departe pe cea anterioar . Dup o via oarecum lipsit deă ă ţă ă

perspective, pigmentat cu chefuri, ciocniri cu cei din jurul meu şi lungiă

perioade de leneveal , m-am apucat s scriu ă ă science-fiction, spre marea

mâhnire a p rin ilor mei, care-ar fi dorit s m vad stabilindu-m asupraă ţ ă ă ă ă

unei cariere. (...)

Fusesem fascinat de SF înc de la prima apari ie în chioşcuri aă ţ

revistelor lui Hugo Gernsback. Am suferit în to i acei ani de „space-opera”ţ

în care science-fiction-ul era scris de scribii revistelor western, ce schimba

u ranch-ul X cu planeta Y şi compuneau povestirile dup aceeaşi veşnică ă

formul , folosind în loc de ho i de vite pira i cosmici. Şi-apoi a urmat Johnă ţ ţ

Campbell, al c rui ă Astounding a adus cu sine Vârsta de Aur a SF-ului amer

ican. Ce m-am mai bucurat atunci!...

Ah! Science-fiction-ul, science fiction-ul! L-am iubit înc de când s-aă

n scut. L-am citit toat via a mea, cu intermiten e, cu pasiune, cuă ă ţ ţ

bucurie, câteodat cu p rere de r u. ă ă ă (...) Nu aveam prea multe pos

ibilit i, nu-mi puteam permite s cump r revistele dorite. Deseori măţ ă ă ă opream în fa a standurilor de ziare, ca şi cum aş fi stat pe gânduri ceţ

publica ie s aleg. R sfoiam câte o revist de SF, citind-o la repezeal ,ţ ă ă ă ă

pân ce venea patronul şi m alunga. Peste câteva oreă ă , m întorceam laă

standul respectiv şi continuam lectura din locul în care fusesem obligat s-

o întrerup. (...)

Am continuat s citesc ă science fiction în tot timpul liceului şi al

colegiului, dar cu o frustrare din ce în ce mai accentuat . Majoritateaă

povestirilor din era „pulp” înf işau lupte cu pira i cosmici, invadatori dinăţ ţ

alte lumi, insecte uriaşe mânc toare de oameni şi tot felul de prostiiă

similare pe care le mai întâlnim şi ast zi în produc iile cinematografice deă ţ

la Hollywood. (...)

Au fost îns şi câteva momente luminoase. Cine poate uita impactulă

pe care l-a avut Odiseea mar ianţ ă a lui Stanley Weinbaum? Această

povestire unic a inspirat o întreag vog a extratereştrilor bizari în ă ă ă scien

ce fiction. Odiseea mar ian a fost unul dintţ ă re motivele pentru care-am tri

mis prima mea povestire la Standard Magazines – cei ce-l publicaser peă

Weinbaum... (...)

Apoi a ap rut, cum spuneam, Campbell – omul care a salvat, aă

în l at şi a oferit sens şi importan ă ţ ţă science fiction-ului. Acesta a devenit

un vehicul pentru idei, îndr zneal , cutezan . De ce, pentru numele luiă ă ţă

Dumnezeu, nu se ivise el mai întâi? Chiar şi în zilele noastre, SF-ul se

lupt din greu s se scuture de reputa ia „pulp”, meritat în trecut, dar nuă ă ţ ă

şi-acum, cu siguran .ţă

Fericitele zile ale Vârstei de Aur!... Obişnuiam s m duc la libr riileă ă ă

ce vindeau c r i la mâna a doua şi s cump r numere mai vechi, din ă ţ ă ă Asto

unding. Îmi amintesc de un weekend fierbinte de iulie, când – liber fiind –

am petrecut dou zile palpitând ală ături de Slan al lui Van Vogt. Ce idee,

lucrat atât de splendidă , cu o imagina ie şi o logic nemiloase!ţ ă V maiă

aminti i de ţ Black Destroyer? De Mimsy Ware the Borogroves a lui Lewis P

adgett? Ele reprezentau originalitatea ridicat la puterea a cincea. V maiă ă

aminti i... Dar nu, n-are rost. Aş putea s-o in tot aşa, la nesfârşitţ ţ ”.

În 1939, Alfred Bester debuteaz în revista ă Thrilling Wonder Stories,

cu povestirea The Broken Axiom, câştig toarea unui concurs pentruă

încep tori, dotat cu un premiu de ă 50 de dolari. În urm torii doi ani, scrieă

cam o duzin de lucr ri „acceptabile”ă ă , dup propria sa expresie, minateă

îns de tinere ea şi de lipsa de experien într-ale scrisului ale autorului.ă ţ ţă

Mort Weisinger, redactor la Thrilling Wonder (cel care-l debutase pe

Bester), îl introduce în grupul autorilor de SF de la sfârşitul anilor '30. Îi

cunoaşte astfel pe Henry Kuttner (ce-şi va lua mai târziu pseudonimul Le

wis Padgett), pe Ed. Hamilton, Otto Firder, E.E. „Doc” Smith, Neil R. Jones,

Malcolm Jameson şi Manley Wade Wellman – figuri pitoreşti, pline de viaţă

şi de entuziasm, de la care va înv a foarte mult în meseria de scriitor,ăţ

c ci – dup m rturisirea aceluiaşi Mort Weisinger – „s-ar putea ca ei s nuă ă ă ă

scrie niciodat o lucrare tr snet, dar cu siguran c nici nu vor scrieă ă ţă ă

vreodat una proast ”.ă ă

Odat cu explozia benzii desenate de la începutul anilor ă '40, Bester

devine scenarist de „comic books”, contribuind la succesul unor crea ii deţ

gen importante, ca de exemplu: Superman, Batman, Captain Marvel sau

Charlie Chan. Lucreaz apoi ca autor de scripturi pentru o serie de show-ă

uri radiofonice, cum ar fi Nick Carter, Mandrake the Magician sau The Sha

dow. Dup care r mâne definitiv în domeniul scrisului, în special în ceeaă ă

ce se numeşte „entertainment business” – industria divertismentului.

Scrie scenarii poli iste, de aventuri, fantasy, de variet i, teleplay-uri –ţ ăţ

orice poate constitui o provocare o experien nou , ceva nemai încercatţă ă

pân atunci. Şi, bineîn eles, mult mai profitabil decât SF-ul. Ceea ceă ţ

explic – ă poate – şi calitatea demersului s uăÎn acest domeniu, de care s-a apropiat mai mult din pasiune, decât

din ra iuni economice.ţAlfred Bester a colaborat cu principalele reviste de science fiction ale

epocii – The Magazine of Fantasy & Science Fiction, Astounding, Galaxy –

c rora le-a oferit o serie de povestiri excelente, dintre care putem amintiă

(pe lâng cele men ionate deja) ă ţ Disappearing Act (1953), The Men Who M

urdered Mohammed (1958), Adam And No Eve (1941), Star Light, Star Bri

ght (1953), Hell Is Forever (1942) sau Time Is The Traitor (1953) – crea iiţ

în care se arat preocupat de inova ia literar , de explorarea mijloaceloră ţ ă

artistice pe care le ofer genul, de polemic şi filozofie, refuzând s seă ă ă

repete, propunându-şi de fiecare dat standarde cât mai înalte şi metodeă

despre care recunoaşte de bun voie c nu sunt decât un joc.ă ăTot despre un joc – jocul cu moartea – este vorba şi în cea mai

important crea ie a scriitorului, ă ţ Omul Demolat – un fel de super-roman p

oli ist al secolului al XXIV-lea.ţ

În anul 2301, detectivii au mijloace de sondaj telepatic, putând

împiedica (cel pu in teoretic) producerea oric rui act criminal prinţ ă

descoperirea inevitabil , în numai câteva minute, a adev ratului vinovat.ă ă

Or, un bog taş atotputernic, ă Ben Reich, comite un asasinat prin care-i

pune în încurc tur , fiind gata s -i p c leasc , pe cei mai buni telepa i aiă ă ă ă ă ă ţ

poli iei. Urmeaz o înfruntare halucinant între voin ele ambelor tabere, ţ ă ă ţ R

eich riscând (în cazul demasc rii) nu numai via a, ci şi „demolarea” (ună ţ

fel de restructurare la nivel molecular). Nu v voi spune mai mult despreă

subiect, pentru a nu v strica pl cerea lecturii, dar despre roman, caă ă

întreg, trebuie s mai adaug ceva.ă

Variant SF a unui complex oedipian care, în ă mainstream, a dat

naştere unor capodopere precum „Crim şi pedeapsă ă”, Omul Demolat

reprezint un exemplu concludent de folosire a conceptelor psihanalizeiă

în scopuri de introspec ie social , ar tându-ne cum ar putea func iona oţ ă ă ţ

societate în care cu to ii. Într-o m sur mai mare sau mai mic , am fiţ ă ă ă

înzestra i cu percep ii extrasenzoriale.ţ ţ Situa ia – în grade de complexitateţ

diferite – apare şi la al i autori, generând c r i întotdeauna remarcabileţ ă ţ

(Slan de A.E. Van Vogt, Ubik de Philip K. Dick, More Than Human de Theo

dore Sturgeon, Dying Inside de Robert Silverberg etc.), dar parc nic ieriă ă

nu este exploatat atât de bine ca în ă Omul Demolat. Folosind tehnica

enigmei poli iste „deschise”, în care tocite „loviturile” şi „contraloviturile”ţ

protagoniştilor sunt aplicate „pe fa ”, fiind cunoscute în fiecare momentţă

de cititor, Bester reuşeşte s ne surprind totuşi, într-un final-surpriz ,ă ă ă

f cându-ne s ne întreb m dac „Omul f r chip” (acea fantasm ce-l vaă ă ă ă ă ă ă

duce pe Ben Reich direct la „demolare”) nu exist cumva în fiecare dintreă

noi, putându-ne determina destinele, chiar f r s-o ştim. Explorândă ă

abisurile sufletului uman aşa cum, pân la el, n-o mai f cuse nimeni în SF,ă ă

Alfred Bester a redeschis calea spre întoarcerea literaturii science fiction l

a om şi la problemele lui, la acel inner space („spa iu interiorţ ”) citat de

drag exponen ilor New Wave-ului din deceniul urm tor.ţ ă

Punct de r scruce în evolu ia modern a genului SF, dovadă ţ ă ă elocvent a virtu ilor literare ale acestuia, atunci când este practicat deă ţ

scriitori adev ra i, romanul Omul demolat al lui ă ţ Alfred Bester atrage de

peste treizeci de ani (şi o va face, suntem siguri, şi în continuare!)

genera ii întregi de cititori care au în eles un lucruţ ţ : a visa, cu

responsabilitate, la ziua de mâine, este nu numai o necesitate, este o

îndatorire...

ŞTEFAN GHIDOVEANU

Bucureşti, octombrie 1994

1

Explozie! Şoc! Uşile seifului sar cât colo. Iar în untru, banii aşteaptă ă

s fie fura i, jefui i, pr da i. Cine-i acoloă ţ ţ ă ţ ? Cine-i în seif? Dumnezeule!

Omul F r Chipă ă ! Privind. Aşteptând. T cut. Oribil. Fugi.ă .. Fugi...

S fug, dac nu voi sc pa Pneumaticul de Paris, şi fata aceea cu chipă ă ă

de floare şi totuşi pasional. Am timp dac fug. Numai s nu fie Garda laă ă

poart . Cristoaseă ! Omul F r Chip. Privind. Aşteptând. T cut. Nu ipa... Nuă ă ă ţ

mai ipa...ţNu ip. Cânt pe o scen din marmur str lucitoare, în timp ce muzicaţ ă ă ă

se avânt şi luminile str lucesc. Dar pe fotolii nu st nimeni. O sal mare,ă ă ă ă

întunecoas şi... goal , cu excep ia unui spectator. T cut. Privind.ă ă ţ ă

Aşteptând. Omul F r Chip.ă ă

*

Acum, strig tul se auzi.ă

Ben Reich se deştept .ăR mase nemişcat în culcuşul hidropatic, în vreme ce inima îi bubuia,ă

iar ochii i se opreau asupra diferitelor obiecte din înc pere, simulând ună

calm pe care nu-l sim ea. Pere ii de jad verde, lumina din mandarinul deţ ţ

por elan, al c rui cap se leg na întruna când era atins, multiţ ă ă ceasul

indicând timpul pe trei planete şi şase sateli i, patul însuşi, bazinul deţ

cristal, plin cu glicerin carbonat la treizeci şi opt de grade ă ă Celsius...

Uşa se deschise încetişor şi în penumbr ap ruă ă Jonas, în pijama – o

siluet cu figur de cal şi cu inuta unui antreprenor de pompe funebre.ă ă ţ— Din nou? întreb ă Reich.

— Da, domnule.

— Tare?

— Foarte tare, domnule. Şi însp imântat.ă— Fi- i-ar ale dracului urechile alea de m gar, morm i ţ ă ă Reich. Eu nu

m -nsp imânt niciodat .ă ă ă— Nu, domnule.

— Afară!— Da, domnule. Noapte bun , domnuleă !

Jonas ieşi, închizând uşa.

— Jonas! Strig ă Reich.

Valetul reap ru.ă— Scuz -m , ă ă Jonas.

— Nu face nimic, domnule.

— Nu-i chiar aşa, zâmbi Reich. Te consider un fel de rud . Nu pl tescă ă

îndeajuns privilegiul sta.ă— Ba da, domnule.

— Data viitoare când strig la tine, strig şi tu. De ce s se distrezeă ă

numai unul?

— Vai, domnule...

— F aşa şi-o s - i creasc leafa. Surâse iar şi. Asta-i tot, ă ă ţ ă ă Jonas.

Mul umesc.ţ— Mul umesc, domnule. ţ

Valetul se retrase.

Reich se ridic din pat si se şterse înaintea oglinzii mobile,ă

exersându-şi zâmbetul.

— Alege- i duşmanii, morm i el, nu i-i face din întâmplare. Îşi priviţ ă ţ

în oglind umerii masivi, şoldurile înguste, picioarele lungi... capul prelungă

cu ochi mari, nasul drept, gura mic , sensibil si intransigent . De ceă ă ă ? se

întreb . Nu mi-e team de diavol. N-aş schimba situa ia mea nici pentruă ă ţ

cea a lui Dumnezeu. Atunci, de ce ipţ ?

Îmbr c un halat şi se uit la ceas, f r s -şi dea seama c înregistraă ă ă ă ă ă ă

panorama sistemului solar cu o uşurinţă, ce i-ar fi uluit str moşii.ă

Cadranele indicau:

E.N. 2301

VENUS PAMÂNT MARTEZiua Solar Principală ă 15 februarie 35 Duodecembrie22 Amiaz ă +09 02.05 Greenwich 22.20 Central Syrtis

LUNA IO GANYMED

E

CALLYSTO TITAN TRITON

2z 3h 1z 1h 6z 8h 13z 12h 15z 3h 4z 9h(eclips )ă (tranzit)

Noapte, amiaz , var , iarn ... f r s gândeasc , ă ă ă ă ă ă ă Reich putea şti ora

şi anotimpul pe orice meridian sau corp planetar din sistemul solar. Aici,

în New York, era o diminea rea de iarn , urmând unei nop i cu vise rele.ţă ă ţ

Trebuia s -şi fac timp pentru o analiz cu psihiatrul s u Esper. Trebuiaă ă ă ă

s înceteze cu ipetele şi coşmarele.ă ţ

— E de la Esper, murmur el. Esper, de la ExtraSenzorial PERceptiv...ă

pentru Telepa i, Cititori de Min i, Sondori de Creiere. Crezi c un doctorţ ţ ă

cititor de min i î i poate opri urletele. Crezi c un Dr. Esper îşi va câştigaţ ţ ă

banii şi- i va sonda creierul, curmând zbieretele... Blestema ii ştia deţ ţ ă

telepa i despre care se zice c reprezint cea mai m rea evolu ie dupţ ă ă ă ţă ţ ă cea a lui homo sapiens, „E” de la Evolu ie... Nenoroci iiţ ţ ! „E” de la

Exploatare!

Deschise uşa, tremurând de furie.

— Dar nu mi-e fric , r cni. Nu mi-e fric niciodată ă ă ă!Coborî prin coridor, pocnind sandalele pe podeaua din

Argint, chi-ta-chi-tachi-ta. F r s -i pese c -şi trezea servitorii, că ă ă ă ă matinalul clinchet metalic men inea dou sprezece inimi între spaim şiţ ă ă

ur . Deschise uşa apartamentului psihiatrului s u, intr şi se întinseă ă ă

imediat pe canapea.

Carson Breen, doctor Esper 2, era deja treaz şi-l aştepta. Ca

psihanalist al lui Reich, dormea „somnul infirmierei”, r mânând ă en rappo

rt cu pacientul lui şi putând fi sculat numai pentru problemele acestuia.

Strig tul îi fusese suficient lui Breen. Acum st tea lâng canapea, elegantă ă ă

într-un halat brodat (era pl tit cu dou zeci de mii de credite pe an),ă ă

extrem de atent (pacientul s u era generos, dar preten ios).ă ţ

— Da, domnule Reich...

— Iar şi Omul F r Chip, morm i ă ă ă ă Reich.

— Coşmare?

— Idiotule, sondeaz -m şi afl singură ă ă ! Nu. Scuz -m . M portă ă ă

copil reşte. Da, din nou coşmare. Încercam s jefuiesc o banc . Apoi,ă ă ă

încercam s prind un tren. Dup aceea, cânta cineva. Eu, presupun.ă ă

Încerc s - i descriu cât mai bine. Nu cred c-am uitat nimic... Urm o pauză ţ ă ă

lung . În cele din urm , ă ă Reich izbucni: Ei? Vezi ceva?

— Continua i s nu-l pute i identifica pe Omul F r Chip, domnule ţ ă ţ ă ă Re

ich?

— Cum aş putea? Nu-i v d figura niciodat . Ştiu numai c ...ă ă ă— Cred c a i putea, dar nu dori i.ă ţ ţ

— Ascult , explod ă ă Reich, cu o furie vinovat . Te pl tesc cu dou zeciă ă ă

de mii pe an. Dac nu po i face altceva decât afirma ii idioate...ă ţ ţ

— Chiar crede i asta, domnule ţ Reich, sau face doar parte din sindro

mul general de anxietate?

— Nu-i nici o anxietate! Nu mi-e team . Niciodat ... Se opri, dându-şiă ă

seama de inutilitatea vorbelor, cât timp mintea ager a sondatorului citeaă

înapoia lor. Oricum, greşeşti, rosti el posac. Nu ştiu cine este... E un Om

F r Chip. Atâta tot.ă ă

— Respinge i punctele esen iale, domnule ţ ţ Reich. Trebuie s fi i silită ţ

s le vede i. S încerc m nişte asocia ii libere. F r cuvinte, v rog. Doară ţ ă ă ţ ă ă ă

gândi i. Jaf...ţ— Bijuterii – ceasuri – diamante – ac iuni – ţ ipoteci – sovereigni

– falsuri – bani ghea – ţă lingouri – dort...

— Ce-a fost ultimul?

— Am luat-o razna. Voiam s m gândesc ă ă la bort... pietre

neşlefuite...

— N-a fost o întâmplare, ci o corec ie importantţ ă; mai exact, o

alterare. S continu m. Pneumatic...ă ă

— Lung – vagon – compartiment – aer condi ionatţ ... N-au niciun

sens.

— Ba da, domnule Reich. Este un simbol falic. Pune i ţ în loc de aer,

un cuvânt ce con ine... hm... „aie” şi ve i în elege. S continu m, v rog.ţ ţ ţ ă ă ă

— Ai dracu' de deştep i sunte i voi, sondatorii. S vedem...ţ ţ ă

Pneumatic... tren – metrou – aer comprimat – vitez supersonic –ă ă

„V Transport m în Timp Ce Sunte i Transportat”, lozinca... Cumă ă ţ

naiba îi zice la compania aia? Nu-mi amintesc. De unde mi-a venit

în cap?

— Din subconştient, domnule Reich. Înc o încercare şi ve i începeă ţ

s pricepe i. Amfiteatru...ă ţ— Locuri – loje – balcoane – staluri – boxe – boxe pentru cai –

cai mar ieni – pampasul mar ian...ţ ţ— Asta-i, domnule Reich. Marte! În ultimele şase luni, a i avutţ

nou zeci şi şapte de coşmare cu Omul F r Chip. V-a fost întruna duşmană ă ă

şi surs de teroare în vise con inând trei factori comuni... Finan e,ă ţ ţ

Transporturi şi Marte. Mereu aceleaşi... Omul F r Chip, Finan e,ă ă ţ

Transporturi, Marte.

— Asta nu-mi spune nimic.

— Totuşi, are o semnifica ie, domnule ţ Reich. Trebuie s identifica iă ţ

acest chip. Altfel, de ce încerca i s v eschiva i, respingându-iţ ă ă ţ

înf işareaăţ ?

— Nu resping nimic.

— V ofer alte indiciiă : cuvântul alterat „dort” şi numele companiei cu

lozinca, „V Transport m în Timp...”ă ă— Î i spun c nu ştiu cine e. ţ ă Reich se ridic brusc de pe canapea.ă

Indiciile tale nu m ajut . Nu-l pot identifica.ă ă— Omul F r Chip nu v însp imânt pentru c nu are figur . Şti iă ă ă ă ă ă ă ţ

cine este. Îl urâ i şi v teme i de el, totuşi şti i cine este.ţ ă ţ ţ— Tu eşti sondatorul. Spune-mi tu.

— Capacit ile mele au nişte limite, domnule ăţ Reich. F r ajutor, nuă ă

pot p trunde mai adânc în mintea dumneavoastr .ă ă

— Cum adic , ajutoră ? Eşti cel mai bun Dr. E pe care l-am putut angaj

a! Dac ...ă

— Domnule Reich, cunoaşte i şi dumneavoastr adev rul adev rat.ţ ă ă ă

În mod deliberat a i angajat un Esper de clasa a doua, pentru a v feri deţ ă

asemenea situa ii. Acum, pl ti i aceast pruden . Dac dori i s nu maiţ ă ţ ă ţă ă ţ ă

ave i coşmare, consulta i unul de clasa întâi... De pild , ţ ţ ă Augustus Tate, sa

u Gart, sau Samuel @kins...

— O s m mai gândesc, murmur ă ă ă Reich şi se întoarse s ias . Cândă ă

deschise uşa, Breen rosti:

— Apropo... „V Transport m în Timp Ce Sunte i Transportat” esteă ă ţ

deviza cartelului D'Courtney. Cum se leag asta de alterarea lui „bort” înă

„dort”? Mai gândi i-v ...ţ ă

— Omul F r Chipă ă !

F r s ezite, ă ă ă Reich trânti uşa, retezând leg tura dintre mintea sa şiă

a lui Breen, apoi se gr bi pe coridor, spre apartamentul lui. Îl inund ună ă

val de ur s lbatic . ă ă ă

Are dreptate. Din cauza lui D'Courtney am coşmaruri. Nu

pentru c mi-e team de el. Mi-e team de mine. Am ştiut-o totă ă ă

timpul. O ineam adânc ascuns în mine. Ştim c dac -mi iese laţ ă ă ă

iveal , va trebui s -l ucid pe blestematul deă ă D'Courtney. N-are

chip, pentru c -i chipul crimei.ă

Complet îmbr cat şi nervos, ă Reich ieşi din apartament şi coborî în

strad , unde un ă Jumper Monarch îl transport cu un salt gra ios pân laă ţ ă

turnul uriaş ce cuprindea sutele de etaje şi miile de angaja i ale societ iiţ ăţ

Monarch din New York. Turnul Monarch era sistemul nervos central al unei

corpora ii incredibil de vaste, o piramid de transporturi, comunica ii,ţ ă ţ

industrie grea, manufactur , comer , cercetare, explor ri şi importuri. ă ţ ă Mo

narch Utilities & Resources, Inc. Cump ra, vindea, mijlocea afaceri, crea siă

distrugea. Companiile subsidiare si subordonate erau atât de numeroase,

încât pentru urm rirea labirintului fiă nanciar erau necesare serviciile perm

anente ale unui contabil Esper, clasa a doua.

Reich intr în cabinet, urmat de secretara şef (Esper ă ă 3) şi ajutoarele

acesteia, purtând hârtiile cu afacerile zilei.

— L sa i-le şi şterge i-o, morm i el.ă ţ ţ ăL sar pe mas hârtiile şi cristalele înregistrate şi ieşir gr bi i, însă ă ă ă ă ţ ă

f r resentimente. Erau obişnui i cu toanele patronului. Acesta se aşez laă ă ţ ă

birou, tremurând de ur împotriva lui D'Courtney. În cele din urm ,ă ă

murmură:— Îi mai dau nenorocitului o şans .ă

Descuie biroul, deschise sertarul-seif şi scoase Cifrul Executiv,

destinat numai şefilor firmelor catalogate de Lloyds cu patru de A-l-*. La

mijlocul c r ii, g si cea mai mare parte a materialului necesar.ă ţ ăQQBA ……………………………..ASOCIERE

RRCB ……………………………..NOŞTRI/NOASTRE

SSDC ……………………………..VOŞTRI/VOASTRE

TTED ………………………………FUZIUNE

UUFE ………………………………INTERESE

WGF ……………………………….INFORMA IEŢWWHG …………………………….OFERTA ACCEPTATĂ

XXIH .....................................ÎN GENERAL CUNOSCUT

YYJI ......................................PROPUNERE

ZZKJ .....................................CONFIDENŢIAL

AALK .....................................EGAL

BBML ....................................CONTRACT

L sând manualul deschis, ă Reich comut v-telefonul şi se adresă ă

operatorului de interior:

— Codurile.

Imaginea se întunec , apoi se lumin într-o camer plin de fum,ă ă ă ă

ticsit cu c r i şi benzi. Un b rbat cu p rul oxigenat, îmbr cat într-oă ă ţ ă ă ă

c maş decolorat , privi spre ecran şi se ridic în picioare.ă ă ă ă— Da, domnule Reich?

— Bun diminea a, Hassop. Ar i de parc-ai avea nevoie de ună ţ ăţ

concediu. Alege- i duşmaniiţ . Ia- i o s pt mân în Spaceland. Pe banii luiţ ă ă ă

Monarch.

— Mul umesc, domnule Reich. Mul umesc foarte mult.ţ ţ

— Trimit ceva strict confiden ial. Pentru ţ Crave D'Courtney. Textul est

e... Reich consult Cifrul. YYJI TTED UUFE RRCB QQBA AALK. Îmi comuniciă

imediat r spunsul. Ai în elesă ţ ?

— Da, domnule Reich. I-am dat drumul.

Reich închise telefonul. Afund mâna în mald rul de hârtii şi cristaleă ă

de pe birou, ridic un cristal şi-l introduse în lector. Se auzi voceaă

secretarei-şefă:— Monarch scade cu doi virgul unu unu trei patru la sut .ă ă

D'Courtney creşte cu doi virgul unu unu trei zero la sut ...ă ă— La dracu'! izbucni b rbatul. Din buzunarul meu într-al lui. Închiseă

aparatul şi se ridic , ros de ner bdare. Pân la primirea r spunsuluiă ă ă ă

aveau s mai treac nişte ore. Via a lui depindea do ceea ce urma s -iă ă ţ ă

r spund D'Courtney. P r si cabinetul şi începu s hoin reasc prină ă ă ă ă ă ă

etajele şi departamentele Turnului Monarch, sub pretextul nemilosului

control personal, efectuat adesea. Secretara Esper îl urma, aidoma unui

c eluş ascult tor.ăţ ă

C ea dresatăţ ă! gândi Reich. Apoi cu voce tare:

— Scuz -m . M-ai citită ă ?

— E-n regul , domnule ă Reich. În eleg.ţ— Oare? Nici eu nu-n eleg. La dracu' cu D'Courtneyţ !

La Personal, verificau şi examinau obişnuita mas deă solicitatori de s

lujbe – func ionari, tehnicieni, specialişti, administratori executivi, exper i.ţ ţ

Selec ia preliminar , se f cea prin teste standard, totuşi nu spreţ ă ă

mul umirea Esperului Şef de Personal, care, în momentul intr rii lui ţ ă Reich,

m sura înc perea, furios. Nu-l domolise nici m car primirea unui anună ă ă ţ telepatic, din partea secretarei lui Reich, referitor la inspec ie.ţ

— Pentru întrevederea final , ipa el la un asistent, am acordat câteă ţ

zece minute de persoan . Şase pe or , patruzeci şi opt pe zi. Dacă ă ă

procentajul meu de respingeri scade sub treizeci şi cinci, îmi irosesc

timpul, ceea ce înseamn c voi irosi i timpul lui ă ă ţ Monarch. Nu sunt

angajat aici ca s -i audiez pe to i incompeten ii. Asta-i datoria voastr .ă ţ ţ ă

Po i s pleci. Se întoarse c tre ţ ă ă Reich şi înclin din capă : Bun diminea a,ă ţ

domnule Reich.

— Bun . Necazuriă ?

— Nimic de nerezolvat, dac oamenii ştia ar în elege c percep iaă ă ţ ă ţ

extrasenzorial nu este un miracol, ci un talent, limitat şi el de timp. Ce-ă

a i hot rât în leg tur cu Blonn, domnule ţ ă ă ă Reich?

Secretara:

— Înc nu v-a citit memoriul.ă— S - i repet şi ie, domnişoar , c dac nu sunt utilizat cuă ţ ţ ă ă ă

maxim eficien m irosesc zadarnic? Memoriul Blonn a fostă ţă ă

trimis domnului Reich de trei zile.

— Cine naiba mai e şi Blonn? întreb ă Reich.

— Mai întâi, perspectiva, domnule Reich. În Ghilda Esperilor există

aproximativ o sut de mii ă (100.000) de Esperi clasa 3. Un Esper 3 poate

p trunde la nivelul conştient al min ii – poate afla gândurile subiectului laă ţ

un moment dat. Clasa 3 reprezint nivelul inferior de telepatie.ă

Majoritatea posturilor din securitatea Monarch sunt ocupate de clasa 3. A

vem peste cinci sute...

— Cunoaşte şi el toate astea. To i le ştiu. Treci la subiect,ţ

vorb -lungă ă!

— D -mi voie s-o fac în felul meu.ă În continuare, sunt aproape

zece mii de Esperi clasa 2 în Ghild , continu t ios şeful Personalului. Caă ă ă

şi mine, ei sunt exper i care pot penetra dincolo de nivelul conştient alţ

min ii, în preconştient. Cei mai mul i din aceast clas apar in p turiiţ ţ ă ă ţ ă

profesionale: doctori, avoca i, ingineri, profesori, economişti, arhitec i, şi-ţ ţ

aşa mai departe.

— Şi to i cost o avere, morm i ţ ă ă Reich.

— Bineîn eles. Vindem o marf unic , nuţ ă ă ? Monarch apreciaz lucrulă

acesta. În prezent are angaja i peste o sut de E ţ ă 2.

— Nu mai termini odată?

— În sfârşit, din Ghild fac parte mai pu in de o mie de Esperi deă ţ

clasa 1. Aceştia sunt capabili s p trund adânc prin straturile conştienteă ă ă

şi preconştiente, pân în subconştient – la cele mai ascunse nivele aleă

min ii. Dorin ele primare fundamentale, şi altele... Bineîn eles, ei ocupţ ţ ţ ă pozi ii speciale. Înv mânt, servicii medicale aparte... psihanalişti ca ţ ăţă Tat

e, Gart, @kins, Modele... criminalişti precum Lincoln Powell din brigada

psihotic ... analişti politici, negociatori interstatali, consilieriă

guvernamentali etc. Pân acum ă Monarch Utilities n-a avut ocazia să

angajeze un E 1.

— Şi? Murmur ă Reich.

— O asemenea ocazie, s-a ivit, domnule Reich, şi cred c Blonn ar fiă

disponibil. Pe scurt...

— Hai odată!

— Pe scurt, domnule Reich, Monarch angajeaz atât de mul i Esperi,ă ţ

încât am sugerat înfiin area unui departament Special pentru personalulţ

Esper, condus de un E 1, ca Blonn, care s se ocupe exclusiv de testareaă

telepa ilor.ţ

— Se întreab de ce n-ai putea face tu asta...ă— Domnule Reich, v-am oferit fundalul acesta pentru a explica de ce

nu pot îndeplini eu func ia respectiv . Sunt un E ţ ă 2. Pot lucra rapid şi

eficient cu solicitan i obişnui i, dar nu pot avea aceeaşi vitez şiţ ţ ă

randament în rela iile cu al i Esperi. To i telepa ii sunt obişnui i sţ ţ ţ ţ ţ ă foloseasc ecrane mintale, a c ror eficien depinde de clasa lor.ă ă ţă

Analizarea corect a unui E ă 3 îmi poate lua o or . Pentru un E ă 2 am nevoie

de trei ore, şi nu pot str punge blocajul mental al unui E ă 1. De aceea

trebuie angajat un individ precum Blonn. Evident, pre ul va fi enorm, darţ

necesitatea este urgent .ă

— De ce-i aşa urgentă?— Pentru Dumnezeu! Nu-i aduce aminte! Dezgropi securea

de lupt . Şi-aşa e destul de furios.ă— Trebuie s -mi fac slujba, ă madam. Adev rul este, domnule,ă

continu el, c nu angaj m cei mai buni Esperi. Cartelul D'Courtney iaă ă ă

crema. Datorit lipsei de mijloace adecvate, am fost înşela i în repetateă ţ

rânduri de D'Courtney, angajând talente inferioare, în timp ce el îi lua pe

cei mai buni.

— Lua-te-ar dracu'! url ă Reich. Pe tine şi pe D'Courtney! Perfect.

Aranjeaz totul. Şi spune-i lui Blonn sta s -nceap s -l trişeze peă ă ă ă ă

D'Courtney. Ai putea face şi tu acelaşi lucru!

Reich ieşi de la Personal şi trecu la Desfacere. Îl aştepta aceeaşi

informa ie nepl cut . ţ ă ă Monarch Utilities & Resources pierdea lupta cu

cartelul D'Courtney. O pierdea în toate direc iileţ : Reclam , Inginerie,ă

Cercetare, Rela ii cu publicul. Înfrângerea era sigur . ţ ă Reich ştia c seă

g sea cu spatele la zid.ă

Reveni în cabinet şi-l str b tu furios, vreme de cinci minute.ă ă

— Inutil, murmur el. Trebuie s -l lichidez. N-o s accepte fuziunea.ă ă ă

De ce ar face-o? M cur şi-o ştie. Trebuie s scap de el şi am nevoie deă ăţă ă

ajutor. Ajutorul unui sondator.

Deschise v-telefonul şi ceru:

— Agrementul.

Pe ecran ap ru un salon scânteietor, decorat în crom şi email,ă

mobilat cu mese de joc şi un bar. P rea a fi o sal de recreere şi, de altfel,ă ă

era utilizat ca atare. În realitate, constituia cartierul general al

Departamentului de

Spionaj Monarch. Directorul Agrementului, un intelectual b rbos, peă

nume West, ridic ochii de la o problem de şah, apoi se scul în picioareă ă ă :

— Bun diminea a, domnule ă ţ Reich.

— Bun diminea a, domnule West. O verificare de rutin .ă ţ ă

P rinteasc . Cum merg distrac iileă ă ţ ?

— Obişnuit, domnule Reich. Oricum, am o sesizare, domnule.

Apreciez c exist prea multe jocuri de noroc. West continu cu o voceă ă ă

afectat , pân când doi nevinova i func ionari ă ă ţ ţ Monarch îşi terminară

b uturile şi plecar . Atunci se relax si se tol ni în scă ă ă ă aun: E-n regul , ă Ben.

Zi-i!

— Hassop n-a decodificat înc cifrul confiden ială ţ ?

Sondatorul cl tin din cap.ă ă

— Lucrează?West zâmbi si încuviin .ţă

— Unde-i D'Courtney?

— În drum spre P mânt, la bordul „Astrei”.ă

— Îi cunoşti planurile? Ştii unde va sta?

— Nu. Vrei s m intereseză ă ?

— Nu ştiu. Depinde...

— Depinde de ce? West îl privi curios. P cat c telepatia nuă ă

func ioneaz prin telefon, ţ ă Ben. Mi-ar pl cea s ştiu la ce te gândeşti.ă ăReich surâse crispat.

— Slav Domnului pentru telefonă ! El ne e singura ap rare împotrivaă

cititorilor de min i. Ellery, care-i pozi ia ta vizavi de delicteţ ţ ?

— Cea obişnuit .ă— La fel ca a noastr , a tuturoră ?

— Ca a Ghildei. Ghildei nu-i plac delictele, Ben.

— Ce-i aşa nemaipomenit cu Ghilda, Esper? Ştii ce înseamn banii,ă

succesul... De ce nu te deştep iţ ? De ce laşi Ghilda s gândeasc pentruă ă

tine?

— Nu în elegi. Noi ne-am n scut în Ghild . Tr im în Ghild . Murim înţ ă ă ă ă

Ghild . Avem dreptul de a alege membrii ei, şi-atât. Ghilda ne dirijează ă

vie ile profesionale. Ne instruieşte, ne clasific , ne imprim normele eticeţ ă ă

şi are grij s le respect m. Ne protejeaz , ap rând legea precumă ă ă ă ă

medicii. Avem şi noi un echivalent al jur mântului lui Hipocrat. Seă

numeşte Jur mântul Esper. Nu ştiu ce s-ar putea întâmpla cu cel care-lă

încalc ... aşa cum b nuiesc eu c -mi sugerezi.ă ă ă— Poate, rosti Reich. Poate- i sugerez c-ar merita s -ncalciţ ă

leg mântul. Poate m gândesc la bani... mai mul i decât a i v zută ă ţ ţ ă

vreodat , tu sau oricare alt sondator ă 2.

— Las-o balt , ă Ben. Nu m intereseaz .ă ă— S presupunem c nu respecta i jur mântul. Ce se întâmplă ă ţ ă ă?

— Sunt proscris.

— Atâta tot? Şi-i aşa îngrozitor? Cu o avere în buzunar? Unii

sondatori deştep i au rupt-o cu Ghilda şi-n alteţ rânduri. Au fost proscrişi.

Şi ce dacă? Fii deştept, Ellery.

West zâmbi strâmb:

— N-o s în elegi, ă ţ Ben.

— F -m s -n eleg.ă ă ă ţ— Sondatorii proscrişi despre care pomeneai... Jerry Church, de

pild . Nu au fost chiar aşa deştep i. Este ca şi cum... West c zu peă ţ ă

gânduri. Înainte de dezvoltarea microchirurgiei, existau oameni

handicapa i, denumi i surdo-mu iţ ţ ţ .

— N-auzeau şi nu vorbeau?

— Exact. Comunicau printr-un limbaj gestual. Asta însemna c nuă

puteau comunica decât tot cu surdo-mu i. Pricepiţ ? Trebuiau s tr iasc înă ă ă

comunitatea lor... sau deloc. Un om înnebuneşte dac n-are prieteni cuă

care s vorbeasc .ă ă

— Şi?

— Unii dintre ei au început un fel de şantaj. Cereau surdo-mu ilorţ

boga i s -i pl teasc s pt mânal. Dac aceştia refuzau, îi ostracizau.ţ ă ă ă ă ă ă

Pân la urm , victimele ă ă pl teau. ă Aveau de ales între a pl ti şi a tr i înă ă

izolare pân ce înnebuneau.ă

— Adic voi, sondatorii, sunte i asem n tori surdo-mu iloră ţ ă ă ţ ?

— Nu, Ben. Surdo-mu ii sunte i voi, ceiţ ţ , normali. Am înnebuni dac-

am încerca s tr im numai cu voi. Aşa încât, las -m în pace. Dac pui laă ă ă ă ă

cale ceva murdar, este mai bine s nu ştiu.ăWest închise telefonul. Cu un urlet de furie, Reich apuc un press-ă

papier din aur şi-l azvârli în ecranul de cristal. Înainte ca toate cioburile să fi c zut, ieşise pe coridor, apoi afar din cl dire.ă ă ă

Secretara-sondator ştia unde voia s mearg . Şoferulă ă sondator ştia

de asemenea. Reich ajunse în apartamentul lui şi fu întâmpinat de

majordomul şef, tot sondator, care anun imediat masa şi comandţă ă prânzul conform dorin elor nerostite ale st pânului. Sim indu-se ceva maiţ ă ţ

pu in iritat, b rbatul intr în bibliotec şi se apropie de seif – o luminiţ ă ă ă ţă

clipind într-un col .ţ

Seiful era un simplu raft hexagonal, scos din faza temporal cu oă

pulsa ie monociclic . În secunda când faza lui coincidea cu ceaţ ă

temporal , raftul clipea cu o lumin str lucitoare. Putea fi deschis numaiă ă ă

de amprenta degetului ar t tor stâng al lui ă ă Reich.

Reich puse vârful degetului în centrul lumini ei. Aceasta se stinse şiţ

raftul ap ru. inând degetul în acelaşi Ioc, lu cu cealalt mân ună Ţ ă ă ă

carne el negru şi un plic mare, roşu. Îndep rt degetul şi seiful disp ru,ţ ă ă ă

l sând loc lumini ei.ă ţ

Frunz ri gr bit paginile carne elului... ANARHIŞTI... INCENDIATORI...ă ă ţ

MITUIRI (DOVEDITE)... MITUIRI (POSIBILE)... Sub (POSIBILE) g si o list deă ă

cincizeci şi şapte de personalit i păţ roeminente. Unul dintre nume era Aug

ustus Tate, Dr. Esper 1. Încuviin mul umit.ţă ţ

Deschise apoi plicul roşu şi-i examin con inutul. În untru se aflauă ţ ă

cinci file scrise m runt, de mân , cu secole in urm . Era un mesaj dină ă ă

partea fondatorului clanului Reich şi al lui Monarch Utilities. Patru file purt

au titlurile: PLANUL A, PLANUL B, PLANUL C, PLANUL D. A cincea fil eraă

intitulat : INSTRUC IUNI. ă Ţ Reich citi pe îndelete scrisul str vechi.ă

Urmaşilor mei: Testul inteligen ei este refuzul de a prelucra dateleţ

evidente. Dac-ai deschis plicul, ne vom în elege unul pe cel lalt. Amţ ă

preg tit patru planuri generale, care te-ar putea ajuta. i le las, ca parte aă Ţ

moştenirii Reich. Sunt schi ate în linii mari. Detaliile trebuie ad ugate deţ ă

tine, în func ie de timpul, mediul şi necesit ile existente.ţ ăţ

Aten ieţ : Esen a delictului nu se schimb niciodat . Conflictul dintreţ ă ă

infractor şi societate exist în fiecare epoc , cu victima drept miz . Iară ă ă

ABC-ul conflictului cu societatea r mâne acelaşi. Fii îndr zne , curajos,ă ă ţ

încrez tor şi nu vei da greş. ă În fa a acestor calit i, societatea nu areţ ăţ

ap rare.ă

Geoffry Reich

Reich cercet încetişor planurile, plin de admira ie pentru cel maiă ţ

îndep rtat str moş al s u, care avusese grija preg tirii pentru oriceă ă ă ă

urgen posibil . Planurile erau dep şite de timp, dar stimulau imagina ia,ţă ă ă ţ

iar ideile începuser s se formeze şi s se cristalizeze, s fie examinate,ă ă ă ă

respinse şi înlocuite. O fraz îi atr sese aten iaă ă ţ :

Dac te consideri un criminal înn scut, evit planurile preaă ă ă

am nun ite. Las detaliile pe seama instinctului. Inteligen a poate daă ţ ă ţ

greş, îns instinctul ucigaş este infaiă libil.

— Instinctul ucigaş, r sufl ă ă Reich. Dumnezeule, îl am! Telefonul sună o dat , apoi interveni automatul. Urm un c nit rapid şi banda începuă ă ţă ă

s ias din imprimator. ă ă Reich se repezi la birou şi-o examin . Mesajul eraă

laconic şi nimicitor:

COD PENTRU REICH: R SPUNS WWHG.Ă— WWHG. „Oferta respins ”. Respinsă ă! RESPINSA! Ştiam eu! Url ă Rei

ch. Bine, D'Courtney! Dac n-ai vrut fuzionarea, atunci va fi moarteaă !

2

Augustus Tate, Dr. E 1, primea 1.000 Cr. pe or de analiz ... Nu preaă ă

mult, considerând c rareori vreun pacient ii r pea mai mult de-o or , iară ă ă

asta îi ducea venitul Ia 8.000 Cr. pe zi, sau peste 2 milioane Cr. anual.

Pu ini ştiau cât la sut din acest venit era donat Ghildei Esper, pentruţ ă

educa ia altor telepa i şi pentru Planul Eugeniţ ţ c ai Ghildei de a oferi lumii

percep ia extrasenzorial .ţ ăAugustus Tate ştia, iar cei 95 % dona i îl nemul umeau, înţ ţ

consecin , apar inea „Ligii Patrio ilor Esperi”, un grup politic de extremţă ţ ţ ă dreapt din interiorul Ghildei, preocupat de p strarea autocra iei şiă ă ţ

veniturilor Esperilor superiori. Apartenen a respectiv îl plasase înţ ă

categoria MITUIRE (POSIBIL ) a patronului Ă Monarch. Reich intr în luxosulă

cabinet de consulta ii al lui Tate, privi o singur dat spre b rbatul scundţ ă ă ă

– pu in cam durduliu, dar cu, roţ tunjimile bine ascunse de arta croitorilor

—, se aşez şi morm iă ă :

— Sondeaz -m repede.ă ă

Privi concentrat spre Tate, în timp ce micu ul şi elegantul sondator îlţ

examina cu ochi scânteietori, vorbind în rafale scurte:

— Sunte i ţ Ben Reich de la Monarch. Firm de zece miliarde deă

credite. Cred c ar trebui s v cunosc. Da. Sunte i angajat într-o lupt peă ă ă ţ ă

via şi pe moarte cu cartelul D'Courtney. Da? Sunte i extrem de ostil faţă ţ ţă de D'Courtney. Da? Azi diminea i-a i propus fuziunea.ţă ţ Mesajul codificat:

YYJI TTED RRCB UUFE AALK QQBA. Oferta respins . Daă ? În disperare, v-a iţ

hot rât s ... Tate se întrerupse brusc.ă ă

— Continu , f cu ă ă Reich.

— S -l ucide i pe Craye D'Courtney, ca un prim pas în acaparareaă ţ

cartelului s u. Dori i ajutorul meu... Domnule ă ţ Reich, e ridicol! Dac ve iă ţ

continua s gândi i astfel, voi fi nevoit s v reclam. Cunoaşte i legea.ă ţ ă ă ţ

— Fii deştept, Tate. M vei ajuta s evit legea.ă ă— Nu, domnule Reich. Nu sunt în m sur .ă ă

— Tu spui asta? Un Esper de clasa 1? Şi eu s te credă ? S cred că ă eşti incapabil de a întrece orice om, orice grupare, întreaga lume?

— Nad pentru fâ e, zâmbi Tate. Caracteristic...ă ţ— Hai, sondeaz -m , îl întrerupse ă ă Reich. Câştig m timp. Citeşte ce-ă

am în minte. Talentul t u. Resursele mele. O combina ie infailibil . Dumă ţ ă n

ezeule! Lumea întreag are noroc c m voi opri dup o singur crim .ă ă ă ă ă ă

Împreun putem silui universul.ă— Nu, spuse decis psihiatrul. Nu. Va trebui s v reclam, domnule ă ă Re

ich.

— Aşteapt . Nu vrei s vezi ce- i oferă ă ţ ? Citeşte mai adânc. Cât sunt în

stare s pl tescă ă ? Care-i plafonul limită?Tate închise ochii. Fa a lui spilcuit se crisp dureros. Apoi deschiseţ ă ă

ochii, privind surprins:

— Nu pute i fi seriosţ ! Exclam el.ă

— Ba da, morm i ă Reich. Şi-n plus, ai v zut c -i o afacere cinstit , nuă ă ă ?

Interlocutorul s u încuviin încet din cap.ă ţă

— Şi- i dai seama c ţ ă Monarch plus D'Courtney reprezint o garan ieă ţ

bună?

— Aproape c v cred.ă ă— M po i crede. Finan ez Liga Patrio ilor Esperi de cinci ani. Dacă ţ ţ ţ ă

m-ai p truns suficient de adânc, cunoşti motivul. Ur sc Ghilda aiaă ă

blestemat , la fel de mult ca şi tine. Etica ei nu-i potrivit în afaceri... eă ă

prosteasc . Liga voastr e o organiza ie care-ar putea s-o înlocuiasc într-ă ă ţ ăo bun zi.ă

— Am v zut toate astea, rosti t ios Tate.ă ă— Cu Monarch şi D'Courtney în buzunar, aş putea face cu mult mai

mult decât s v ajut. Te pot face preşedintele, ales pe via , al unei noiă ă ţă

Ghilde Esper. Este promisiune lipsit de o garan ie cert . Po i face şiă ţ ă ţ

singur asta, dar şi cu mine.

Tate închise ochii şi murmură:

— De şaptezeci şi nou de ani n-a mai reuşit o crim premeditat .ă ă ă

Datorit Esperilor, t inuirea inten iei de infrac iune a devenit imposibil .ă ă ţ ţ ă

Sau, dac au putut fi evita i înainte de comiterea delictului, aceasta esteă ţ

imposibil de ascuns în continuare.

— Dovezile Esper nu sunt admise în tribunal.

— Adev rat, îns odat ce un Esper descoper vinov ia, poate g siă ă ă ă ăţ ă

fapte obiective, care s sprijine cele aflate. Prefectul brig zii psihotice,ă ă

Lincoln Powell, este neîndur tor. Psihiatrulă deschise ochii: Dori i s uitţ ă

aceast conversa ieă ţ ?

— Nu, mârâi Reich. Mai întâi, ascult -m . De ce sunt împiedicateă ă

delictele? Deoarece sondatorii patruleaz prin lume. Ce poate opri ună

sondator? Un altul asemenea lui. Dar nici un infractor nu s-a gândit să

angajeze un telepat bun, care s -l ecraneze sau, dac s-a gândit, n-aă ă

putut face târgul. Eu l-am f cut.ă

— Oare?

— Voi porni un r zboi, continu ă ă Reich. O încleştare dura cu

societatea. S-o privim ca pe o problem de tactic şi strategie. Amă ă

aceleaşi dificult i pe care le are orice armat . Nu sunt suficienteăţ ă

îndr zneala, curajul şi încrederea. O armat are nevoie de un serviciu deă ă

spionaj. Un r zboi se câştig cu cercetaşii, cu iscoadele.ă ă

— De acord.

— Eu o s lupt. Tu vei spiona. Trebuie s ştiu unde va fi D'Courtney,ă ă

unde şi când pot ataca. Eu voi comite crima, dar tu trebuie s -mi spuiă

unde şi când se iveşte ocazia.

— Am în eles.ţ— Va trebui, mai întâi, s m strecor prin re eaua defensiv din jurulă ă ţ ă

lui D'Courtney. Asta înseamn o recunoaştere prealabil a terenului, peă ă

care-o vei face tu. Îl vei verifica pe normali, îi vei identifica pe sondatori,

mă vei avertiza şi m vei ecrana, dac nu-i pot ocoli. Dup asasinat, vaă ă ă

trebui s m retrag prin alt re ea de normali şi telepa i. Tu o s r mâi ină ă ă ţ ţ ă ă

ariergard . Vei sta acolo. Vei afla pe cine suspecteaz poli ia şi de ce.ă ă ţ

Dac ştiu c sunt b nuit, m pot ap ra. Dac ştiu c este b nuit un altul,ă ă ă ă ă ă ă ă

îl pot înfunda. Pot lupta în acest r zboi şi, cu spionajul t u, îl pot câştiga.ă ă

Nu-i adev rată ? Citeşte-m .ă

Dup o pauz lung , Tate încuviină ă ă ţă:

— Este adev rat. O putem face.ă

— M aju iă ţ ?

Telepatul ezit , apoi rosti hot râtă ă :

— Da.

— Bun, r sufl adânc ă ă Reich. Uite la ce m-am gândit. Pentru

înscenare, cred c pot folosi un joc vechi, numit „Sardelu a”. El îmi vaă ţ

oferi ocazia de-a ajunge la D'Courtney. Am, de asemenea, un mijloc de a-l

ucide; ştiu cum s utilizez o str veche arm detonatoare, cu gloan e.ă ă ă ţ— Stop, interveni brusc Tate. Cum v ve i t inui toate acesteă ţ ă

gânduri? Eu v pot ecrana doar când suntem împreun , îns asta nuă ă ă

poate fi ceva permanent.

— Pot ob ine un blocaj mental temporar. Cunosc un compozitor dinţ

Melody Lane, care m poale ajuta.ă

— Ar merge, aprob Tate, dup o clip de sondare. Se mai ridic oă ă ă ă

problem . Dac D'Courtney este p zită ă ă ? Crede i c pute i înfrunta gardaţ ă ţ

lui?

— Nu. Sper c nu va fi necesar. Un fiziolog de la Moă narch, Jordan, a

realizat somnifere vizuale. Inten ionam s le utiliz m ţ ă ă la spargerea grevelo

r. Le voi lua pentru neutralizarea gorilelor.

— Am priceput.

— Vei lucra tot timpul cu mine... cercetare şi ecranare, dar mai întâi

îmi trebuie o informa ie. Când vine în oraş, D'Courtney este g zduit deţ ă

obicei la Maria Beaumont

— Cadavrul Poleit?

— Exact. Doresc s afli dac şi de data asta inten ioneaz s r mână ă ţ ă ă ă ă

la ea. De acest am nunt depinde totul.ă—- Destul de uşor. Pot afla destina ia şi planurile lui D'Courtney.ţ

Disear are loc o serat la locuin a lui Lincă ă ţ oln Powell. Va participa,

probabil, şi medicul lui D'Courtney. A sosit pe Terra, pentru o vizit de oă

s pt mân . O s încep spionarea cu el.ă ă ă ă— Nu i-e team de ţ ă Powell?

Tate zâmbi dispre uitorţ :

— Domnule Reich, dac mi-ar fi fost team , nu m-aş fi încumetat.ă ă

Face i o greşeal . Eu nu ţ ă sunt Jerry Church.

— Church!?

— Exact. Nu v preface i surprins. ă ţ Church, E 2. Acum zece ani a fost

expulzat din Ghild , pentru afacerea cu dumneavoastr .ă ă

— Dracu' s te iaă ! Ai citit asta în mintea mea?

— În minte şi în istorie.

— Ei bine, acum n-o s se mai repete. Eşti mai inteligent şi mai tareă

decât Church. Ai nevoie de ceva special pentru petrecerea de la Powell? F

emei? Haine? Bijuterii? Bani? Cere la Monarch.

— Nimic, dar v mul umesc foarte mult.ă ţ

— Criminal, dar generos, sta sunt, zâmbi ă Reich şi se preg ti deă

plecare. Nu-i întinse mâna.

— Domnule Reich! strig Tate.ăB rbatul se întoarse în pragul uşii.ă

— Coşmarele vor continua. Omul F r Chip nu este simbolul crimei.ă ă— Ce? Cristoase! Coşmarele? Încă? Sondator blestemat! De

unde ştii? Cum...

— Nu v prosti i. Credea i c pute i min i un El?ă ţ ţ ă ţ ţ

— Cine te minte, nenorocitule? Ce-i cu coşmarele?

— Nu, domnule Reich, n-o s v spun. Numai un E ă ă 1 v-ar putea

spune, şi nu cred c dup discu ia noastr ve i consulta un altul.ă ă ţ ă ţ— Pentru Dumnezeu, omule! Nu vrei s m aju iă ă ţ ?

— Nu, domnule Reich, surâse r ut cios psihiatrul. Acesta va fi miculă ă

meu atu. Ne va men ine egali. Cunoaşte i balan a puterilor, nuţ ţ ţ ?

Dependen a reciproc aduceţ ă încredere reciproc . Criminal, dar sondator...ă

sta sunt.ă

*

Precum to i Esperii de grad superior, Lincoln ţ Powell, Dr. E 1, tr iaă

într-o locuin particular . Nu era vorba deţă ă m suri de conspirativitate, ciă

mai mult de o problem de izolare. Deşi gândurile nu puteau trece prină

zid rie, apartamentele obişnuite, cu pere ii din plastic, nu blocauă ţ

transmisia lor. Într-un bloc cu asemenea apartamente, via a ar fi fost,ţ

pentru orice Esper, un infern de emo ii dezgolite.ţ

Prefect de poli iţ e, Powell îşi putea permite o c su cu pere i deă ţă ţ

piatr pe ă Hudson Ramp, cu vedere spre North River. Casa avea numai

patru înc peri: dormitorul şi biroul – la etaj, sufrageria şi buc t ria – laă ă ă

parter. Aidoma majorit ii Esperilor de gradul s u, ăţ ă Powell avea nevoie de

cât mai mult singur tate. Prefera s se gospod reasc singur. Acum seă ă ă ă ă

afla în buc t rie, preparând b uturile pentru petrecere şi fredonând falsă ă ă

un refren.

Se apropia de patruzeci de ani şi era un b rbat înalt, zvelt, neglijent,ă

cu gesturi lente. Gura mare p rea permanent gata s râd , deşi acumă ă ă

purta expresia unei triste dezam giri. Reflecta la prostia şi stupiditateaă

cusurului s u cel mai nepl cut.ă ăEsen a unui Esper este sensibilitatea. Personalitatea sa adoptţ ă

întotdeauna culoarea mediului. Necazul lui Powell era sim ul pronun at alţ ţ

umorului, conducându-l la r spunsuri permanent exagerate. Avea st ri şiă ă

reac ii pe care le auto denumise „Firea lui ţ Abe Potlogarul”. Uneori, când

cineva îi punea o întrebare nevinovat lui Lincoln ă Powell, răspunsul venea

din partea Potlogarului Abe. Imagina ia lui debordant închipuia o istorieţ ă

stupefiant , pe care-o debita cu o sinceritate des vârşit . Nu puteaă ă ă

învinge mincinosul din el.

Chiar în acea dup -amiaz , comisarul Crabbe se interesase de ună ă

banal şantaj şi, doar pentru c pronun ase greşit un nume, ă ţ Powell fusese

inspirat s fabrice o relatare dramatic , incluzând o tentativ de asasinat,ă ă ă

un îndr zne raid nocturn şi eroismul unui imaginar locotenent Kopenick.ă ţ

Acum, comisarul dorea s -l decorezeă pe locotenentul Kopenick.

— Potlogarule, murmur cu am r ciune ă ă ă Powell. Şi tu mi dai b t i deă ă

cap.

Soneria ârâi. B rbatul privi surprins ceasul (era prea devremeţ ă

pentru musafiri), apoi comand ă Deschis, în Do diez, spre încuietoarea-se

nzor TP. Aceasta r spunse comenzii telepatice, aşa cum un diapazonă

vibreaz la nota exact , şi uşa glisa, deschizându-se.ă ă

Imediat sosi un impact senzorial familiar: Z pad /ment /lalele/tafta.ă ă ă— Mary Noyes! Ai venit s aju i un burlac s preg tească ţ ă ă ă

serata? FII BINECUVÂNTATĂ!

— Speram s ai nevoie de mine. Lină c.

— Nici un amfitrion f r o amfitrioan . ă ă ă Mary, ce sandvişuri să

fac? S.O.S.?

— Invent m o re et nou . Las -m pe mine. Şni eleă ţ ă ă ă ă ţ cu

maioneză &.

— &?

— Aşa se spune, iubitule.

Intr în buc t rie – ă ă ă o fat micu de statur , dar înalt şi unduioasă ţă ă ă ă

în gând; brunet , îns de un alb înghe at în minte. ă ă ţ În ciuda pielii oacheşe,

aproape o c lug ri imaculată ă ţă ă; totuşi, realitatea apar ine min ii. Eştiţ ţ

ceea ce gândeşti.

— Aş vrea s pot regândi, scumpule. S am altă ă fundal psi!

— Vrei s (te s rut aşa cum eşti) te schimbi, ă ă Mary?

— Dac aş (N-o faci niciodat cu adev rat, Line) putea... M-ă ă ăam plictisit s simt cum sim i ment , ori de câte ori ne întâlnim.ă ţ ă

— Data viitoare o s pun coniac şi ghea . Agit bine... Voiláă ţă !

Cocteil-Mary!

— Aşa s faci.ă— De ce strici z padaă ? Eu iubesc z pada.ă

— Dar eu te iubesc pe tine.

— Şi eu te iubesc, Mary.

— Mul umesc, Linţ c.

Dar o rostise. Întotdeauna o spunea cu glas tare. N-o gândea

niciodat . Se r suci repede. Lacrimile ei îl arser .ă ă ă— Din nou, Mary?

— Nu din nou. Întotdeauna. Întotdeauna. Iar cele mai adânci

nivele ale min ii ei strigarţ ă: Te iubesc, Lincoln. Te iubesc. Imaginea

tat lui meu. Simbolul siguran ei. Al c ldurii. Al iubiriiă ţ ă

protectoare. Nu m respinge întotdeauna... întotdeauna... pentruă

totdeauna...

— Ascult -m , ă ă Mary.

— Nu vorbi. Te rog, Line. Nu eu cuvinte. N-aş putea suporta

ca între noi s apar cuvintele.ă ă

— Eşti prietena mea, Mary. Întotdeauna. La fiecare necaz. La

fiecare bucurie.

— Dar nu în dragoste.

— Nu, scumpa mea. Nu fi atât de r nit . Nu ă ă în dragoste.

— Am destul iubire, Doamne iart -m , pentru amândoi.ă ă ă— Unul, Doamne iart -ne, nu-i poate înlocui pe amândoi, ă Mar

y.

— Înainte de patruzeci de ani, trebuie s te c s toreşti cu ună ă ă

Esper, Linc. Ghilda insist . Ştii asta.ă— Ştiu.

— Atunci, las prietenia s r spund . Însoar -te cu mine,ă ă ă ă ă

Lincoln. Acord -mi un an, doar atât. Un an micu , s te iubesc. Teă ţ ă

voi l sa s pleci. Nu m voi ag a de tine. Nu te voi face s mă ă ă ăţ ă ă

ur şti. Iubitule, cer atât de pu in... şi e atât de pu in de dat...ă ţ ţ

Soneria ârâi. ţ Powell privi neajutorat înspre fat .ă— Oaspe i, murmur el şi comand ţ ă ă Deschis, în do diez, spre

încuietoarea senzor TP. În aceeaşi clip , ă Mary Noyes emise Închis, cu o

cvint mai sus. Armoniile se împletir şi uşa r mase blocat .ă ă ă ă

— Întâi r spunde-mi, Lincoln.ă— Nu- i pot da r spunsul dorit, ţ ă Mary.

Soneria ârâi din nou.ţO strânse pe fat de umeri, o apropie de el şi-o privi adânc în ochi.ă

— Eşti o E 2. Citeşte-m cât po i de adânc. Ce-i în minteaă ţ

mea? Ce-i în inima mea? Care mi-e r spunsulă ?

Îşi îndep rt toate blocajele. Adâncimile r sun toare ale min ii saleă ă ă ă ţ

c zur peă ă ste Mary precum o însp imânt toare cascad cald ...ă ă ă ă

însp imânt toare, totuşi magnetic si doritoare, îns ...ă ă ă ă— Z pad . Ment . Lalele. Tafta, rosti ea obosit . ă ă ă ă Du-te si

primeşte- i musafirii. Fac eu sandvişurile. M car la asta mţ ă ă

pricep.

O s rut , apoi p şi in sufragerie şi deschise uşa, Imediat, o arteziană ă ă ă scânteietoare umplu casa, urmat de invita i. Serata Esper începea.ă ţ

Sincer Sandvişuri? Cum?

Vorbind, Mul umesc delicioase ţ Da

Ellery, Mary, sunt Tat

e

L-am nu îl

Adus cred tratez

Pe c-o Sandvişuri? Pe

Galen s ă D'Courtney

S -l ă mai Îl

S rb torimă ă . lucrezi aştept

Tocmai mult în

Şi-a pentru curând

Dac ă luat Monarch în

Te examenul şi Ghilda

oraş.

Intereseaz ă este l-a

Powell, suntem gata clasificat

s ă E 2.

te denun e ţ sus inem ţ imoralitatea

Pentru spionajului

Preşedin ia ţ Monarch.

Ghildei Sandvişuri?

Sandvişuri?

Da, da

Sandvişuri? Mul umesc, ţ

Mary...

— @kins! Chervil! Tate! Sta i aşaţ ! Uita i-v pu in ce structurţ ă ţ ă

(?) a ieşit!

Flec reala ă TP încet . Oaspe ii reflectar pu in, apoi izbucnir în râsă ţ ă ţ ă :

— Asta-mi aduce aminte de vremea gr dini ei. V rog, ave iă ţ ă ţ

pu intic mil pentru gazd . M sui pe pere i, dac mai continuţ ă ă ă ă ţ ă ă

talmeş-balmeşul sta. S facem un pic de ordine. N-am preten iaă ă ţ

s-arate cine ştie ce frumos.

— Zi-i o schem , Lină c.

— Voi ce vre iţ ?

— Re eleţ ? Func iiţ ? Muzică? Design arhitectural?

— Orice. Orice. Numai s nu m doar capul.ă ă ă

Scuze, Lincoln N-am fost aten i ţ Îndeajuns

Tate, în eles ţ de

Dar c-ar mul iţ

Nu ştiu s se ă fi ales preşedin i ţ burlaci

pot avut Esper

dezv lui ă chef pot

despre c ă d uă na

D'Courtney trebuie s vin ă ă conform planului

absolut şi eugenic

nimic Alan al

Deocamdat cred c ă ă Seaver e nesuferitul

Ghildei

aici

Urm o alt explozie de râsete, când ă ă Mary Noyes r maseă

suspendat în afara schemei cu „aici”. Soneria ârâi din nou şi intr ună ţ ă

Avocat de Echitate Solar ă 2, înso it de prietena lui. Era micu şi sfioas ,ţ ţă ă

surprinz tor de atractiv , extrovertit şi nou pentru to i. Schema ei ă ă ă ă ţ TP

era naiv şi nu prea sensibil . Evident, un E ă ă 3.

— Salut. Salut. Mii de scuze pentru întârziere. Cauza: flori de

l mâi &ă ţă verighete. Le-am propus pe drum.

— Iar eu m tem c le-am acceptat, rosti fata zâmbind.ă ă— Nu vorbi, strig avocatul. ă Aici nu-i recrea ie la clasa ţ 3 E, i-ţ

am spus s nu foloseşti cuvinte.ă— Am uitat, gaf ea înc o dat , şi înc lzi înc perea cu teama şiă ă ă ă ă

ruşinea ei. Powell p şi înainte şi lu mâna tremur toare a fetei.ă ă ă— Ignor -l, e un E ă 2 snob. Eu sunt Lincoln Powell, gazda. She

rlock, pentru poli işti. Dac te va bate logodnicul, o s -l ajut s -şiţ ă ă ă

regrete fapta. Vino s i-i prezint pe ceilal i ciuda i... O conduseă ţ ţ ţ

împrejurul salonului. Asta-i Gust Tate, un vraci unu. Lâng el, ă Sa

m & Sally @kins. Sam e de aceeaşi teap . Ea e o bon doi. Tocmaiă ă

au venit de pe Venus. Sunt în vizit ...ă— C-ce... Ce mai face iţ ?

— Grasul de pe podea e Wally Chervil, arhitect dea. Blonda

care-i st în (bra )ă ţ 2 e June, nevast -sa. June e editor doi. Cel deă

colo – fiul lor, Galen, discutând cu Ellery West. Gaily e tehnician tr

ei...

Indignat, tân rul Galen ă Chervil începu s explice c tocmai ob inuseă ă ţ

calificarea a 2-a şi c , de peste un an, nu mai avea nevoie de cuvinte. ă Po

well îl întrerupse şi, dep şind percep iile fetei, explic motivul erorii sale.ă ţ ă— Ah, f cu Kalen. Da, fra i şi surori ă ţ 3, ştia suntem. M bucur c eştiă ă ă

aici. Sondatorii ştia profunzi au început s m sperie.ă ă ă— Oh, nu ştiu. La început, eram speriat , dar acum mi-a trecut.ă

— Iar aceasta este amfitrioana, Mary Noyes.

— Bun . Sandvişuriă ?

— Mul umesc. Arat delicios, doamn ţ ă ă Powell.

— Ce-ar fi s jucă ăm ceva? interveni repede Powell. Rebus?

*

Afar , ghemuit în umbra arcadei, ă Jerry Church se lipise de porta

gr dinii lui ă Powell, ascultând cu tot sufletul. Era înghe at, t cut, imobil siţ ă

fl mând. Era plin de nemul umire, ur , dispre şi foame. Era un Esperă ţ ă ţ

fl mând. Cauza înfomet rii era ostracizarea lui.ă ă

Prin uşa sub ire din lemn de ar ar r zb tea complexul tipar ţ ţ ă ă TP al petr

ecerii: o structur tremur toare, în permanent transformare. Iar ă ă ă Church,

Esper, tr ind în ultimii zece ani dintr-un tşin mizerabil de cuvinte,ă

fl mânzea dup cei asemenea lui, dup pierduta lume Esper.ă ă ă

— L-am amintit pe D'Courtney, deoarece am întâlnit un caz

oarecum similar.

Augustus Tate, învârtindu-se în jurul lui @kins.

— Da? Foarte interesant. Mi-ar pl cea s compar si euă ă

cazurile. De fapt, am venit pe Terra pentru c soseşteă

D'Courtney. P cat c nu va fi... m rog, disponibil.ă ă ă

În mod v dit, ă @kins p stra discre ia şi se p rea c Tate urm reaă ţ ă ă ă

ceva. Sau poate c nu, se gândi ă Church, dar blocajele şi antiblocajele se

succedau cu elegan , aidoma unor duelişti luptând cu complicateţă

paveze.

— Ia ascult , sondator. Cred c-ai fost cam dur cu biata fat .ă ă— Auzi, auzi, murmur ă Church. Powell, scârba cea neprih nit , careă ă

m-a alungat pe mine, ii ine predici avocatului...ţ— Biat ? Vrei s spui proast , ă ă ă Powell. Dumnezeule! Cât de

orbit po i fiţ ?

— Este doar o E 3. Poart -te frumos.ă

— M ia durerea de cap cu ea.ă— Crezi c -i decent s ... te-nsori cu o fat , când crezi aşaă ă ă

ceva despre ea?

— Nu mai face pe romanticul, Powell. Trebuie s neă

c s torim între sondatori. Dar cel pu in s fie dr guă ă ţ ă ă ţă!

În salon, rebusul continua. Mary Noyes construia o imagine

camuflat , eu ajutorul unui vechi poem.ă

Astă lunecoaseseară în Şioceanul golful liniştit Uriaşeeste Vino la fereastră sclipescliniştit, aerul nop ii eţ

dulce

Angliei

Valul Spuma valurilor stâncileeste se înalţă dispare ;rotund şiluna Aparestr luceşteă luminaPeste strâmtori; — pe coasta franceză

Ce naiba mai e şi asta? Un U cu un O. Sau un U cu un ochi. Aha! Unu'

cu un ochi. Ciclop. Simplu.

— Ellery, ce zici de numirea lui Powell?

Vorbea Chervil, cu zâmbetul s u fals şi burta imens , de pontif.ă ă

— Ca preşedinte al Ghildei?

— Da.

— Un b rbat al naibii de eficient. Romantic, dar eficient. Un căandidat perfect, dac s-ar însura.ă

— Aici st romantismul lui. Nu-şi g seşte o fat .ă ă ă— Nu aşa sunte i voi, to i sondatorii profunzi? Slav Domnuluţ ţ ă

i c nu sunt un E 1.ăSe auzi dup aceea un pahar, sp rgându-se în buc t rie, şi iar şiă ă ă ă ă

Pastorul Powell, predicând mucosului de Gus Tate.

— Nu conteaz paharul, Gus. L-am spart inten ionat, ca s teă ţ ă

acop r, Radiezi nelinişte precum o nov .ă ă— Pe dracu', Powell.

— Ba bine c nu. Ce-i cu Ben Reich?ăM run elul se pusese în gard . ă ţ ă Îi puteai sim i carapacea mentalţ ă

înt rindu-se.ă— Ben Reich? Cine a pomenit ceva de el?

— Tu, Gus. Î i st în minte de când ai venit. N-am putut s nuţ ă ă-l observ.

— Nu-i de la mine, Powell. Poate ai citit alt TP.

Imaginea unui cal râzând.

— Powell, jur c nu eu...ă

— Te-ai încurcat cu Reich, Gus?

— Nu.

Dar blocajele ecranau.

— Ascult la moşu', Gus. Reich te poate vârî în bucluc. Ai grijă. i-l aminteşti pe Jerry Church? Reich l-a nenorocit. Nu l sa s iă Ţ ă ă ţ

se întâmple şi ie la fel.ţTate reveni în salon. Powell r mase în buc t rie, calm, m turândă ă ă ă

încet cioburile paharului. Church înghe ase! Lâng uşa din spate,ţ ă

înfrânându-şi ura ce-i cotropea inima. Puştiul Chervil îi f cea curteă

prietenei avocatului, cântând o balad de dragoste şi parodiind-o cuă

imagini vizuale. Copil rii... So iile se contraziceau în curbe sinusoidale.ă ţ

@kins şi West purtau o conversa ie în cruce, cu o fascinant schem deţ ă ă

imagini senzoriale, amplificând şi mai tare foamea lui Church.

— Bei ceva, Jerry?

Uşa dinspre gr din se deschise. Silueta lui ă ă Powell se contur peă

dreptunghiul luminos, inând un pahar deţŞampanie în mân . Stelele îi luminau uşor chipul. Ochii adânci i înă ţ

orbite erau plini de mil şi de în elegere. Ame it, ă ţ ţ Church se ridic şi lu cuă ă

sfial paharul.ă

— S nu m pâr şti Ghildei, Jerry. M-ar lua naiba c-am înc lcaă ă ă ăt legea. Întotdeauna am trecut peste reguli. Bietul Jerry... Trebuie

s facem ceva pentru tine. Zece ani e prea mult.ăBrusc, Church azvârli b utura în obrazul lui ă Powell, apoi se întoarse

şi fugi.

3

Luni diminea a, la ora nou , chipul spilcuit al lui Tate ap ru peţ ă ă

ecranul v-telefonului lui Reich.

— Linia este sigură? Întreb el, t ios.ă ăReich ar t sigiliul de garan ie.ă ă ţ

— În regul , f cu psihiatrul. Cred c-am reuşit. Asear l-am sondat peă ă ă

@kins. Mai întâi, îns , trebuie s te avertizez. Atunci când sondezi adâncă ă

un Unu, exist un coeficient de eroare. @kins a blocat destul de atent.ă— În eleg.ţ

— Miercurea viitoare, Craye D'Courtney soseşte de pe Marte la

bordul „Astrei”. Merge direct la Maria Beaumont, unde va fi oaspete secre

t pentru o noapte. Nu mai mult...

— O noapte, murmur ă Reich. Apoi? Ce planuri are?

— Nu ştiu. Se pare c pl nuieşte o ac iune extrem .ă ă ţ ă— Împotriva mea! horc i ă Reich.

— Posibil. Dup @kins, D'Courtney este dominat de un impuls deă

violen şi schema lui de adaptare se zgâl âie. Instinctul Vie ii şi cel alţă ţ ţ

Mor ii s-au separat si el regreseaz extrem de rapid sub falimentulţ ă

emotiv.

— La dracu'! De asta depinde via a mea. Vorbeşte mai limpede... ţ— E destul de simplu. Orice individ reprezint balan a a dou porniriă ţ ă

contrarii: Instinctul Vie ii şi Instinctul Mor ii. Ambele au acelaşi scop –ţ ţ

cucerirea Nirvanei. Instinctul Vie ii lupt pentru Nirvana, zdrobind oriceţ ă

împotrivire. Instinctul Mor ii încearc dobândirea acesteia prinţ ă

autodistrugere. De obicei, ambele porniri se contopesc în individul

echilibrat. Sub stress, ele se separ . Asta s-a întâmplat şi cu D'Courtney.ă— Aha! Şi-acum se arunc asupra meaă !

— Joi diminea , @kins se întâlneşte cu D'Courtney, încercând s -lţă ă

opreasc de a ac iona în direc ia autodistrugerii. @kins se teme de stareaă ţ ţ

lui şi este hot rât s -l opreasc . A venit de pe ă ă ă Venus special pentru asta.

— N-o s mai fie nevoie. Am s -l opresc eu însumi. Nu va trebui să ă ă

m protejeze nimeni. M voi ap ra singur. Asta-i autoap rare, Tate... nuă ă ă ă

crimă! Autoap rareă ! Ai f cut o treab bun . E tot ce doream s ştiu.ă ă ă ă

— Mai ai nevoie de multe lucruri, Reich. Printre altele, de timp. Azi e

luni. Pân miercuri trebuie s fii gata.ă ă

— Voi fi, morm i patronul Monarch-ului. Mai bine preg teşte-te tu.ă ă— Nu ne putem permite greşeli, Reich. Ne aşteapt ... Demolarea...ă

î i dai seama de astaţ ?

— Demolarea, ştiu... Glasul lui Reich începuse s ezite. Da, Tate, eştiă

împreun cu mine, iar eu voi mergeă pân la cap t... pân la Demolare.ă ă ă

*

Toat ziua de luni, pl nui cu îndr zneal , curaj şi încredere. Trasă ă ă ă ă

liniile generale, aidoma unui artist care schi eaz tuşele principale,ţ ă

înainte de-a începe migala interioar . Pe aceasta o l s în seamaă ă ă

instinctului s u de ucigaş. Luni, noaptea, termin planurile şi se culc ...ă ă ă

dar se trezi urlând, visându-l din nou pe Omul F r Chip.ă ă

Mar i dup -amiaz , ţ ă ă Reich p r si mai devreme Turnul ă ă Monarch şi se

îndrept spre audio-libr ria ă ă Century din Sheridan Place. Magazinul se

specializase în înregistr ri piezzo-electrice ale cristalelor – bijuterii micu e,ă ţ

cu monturi elegante. Operele-broşe reprezentau ultima mod pentruă

doamne („Muzica Este La Tot Pasul Al turi De Ea”). De asemenea, în ă Cent

ury existau rafturi cu c r i vechi, tip rite pe hârtie.ă ţ ă

— Aş dori ceva mai aparte, pentru o prieten pe care-am camă

neglijat-o, se adres ă Reich vânz torului.ă

Imediat fu bombardat eu sugestii.

— Parc nu-i suficient de special, se plânse el. De ce nu angaja i ună ţ

sondator, s vad dorin ele clien iloră ă ţ ţ ? Ce învechi i şi demoda i pute i fiţ ţ ţ !

Începu s colinde magazinul, urmat de o suit de vânz toriă ă ă

nelinişti i.ţDup ce se învârti suficient de mult, şi înainte ca directorul, alarmat,ă

s trimit dup un sondator comerciant, ă ă ă Reich se opri înaintea rafturilor

cu c r i.ă ţ

— Ce sunt astea? se pref cu el surprins.ă— C r i str vechi, domnuă ţ ă le Reich. Şeful raionului începu s expliceă

teoria şi practica vechilor c r i vizuale, în timp ce ă ţ Reich c uta încetişoră

volumul cu scoar e cafenii. Şi-l amintea perfect. Îl frunz rise cu cinei aniţ ă

în urm şi f cuse o însemnare în carne elul lui cel negru. B trânul ă ă ţ ă Geoffry

Reich nu fusese singurul membru al familiei care crezuse în premeditare.

— Interesant... Mda... Fascinant... Asta ce-i? Reich scoase volumaşul

cafeniu. „S ne amuz m la petreceri”. De când esteă ă ? Nu se poate! Pe vre

mea aia aveau petreceri?

Vânz torii îl asigurar c anticii erau extrem de moderni, în cele maiă ă ă

surprinz toare privin e.ă ţ— Ia uita i-v la cuprins, chicoti ţ ă Reich. „Podul lunii de miere”...

„Whistul prusac”... „Poşta”... „Sardelu a”... Asta ce naiba ar putea fiţ ? Pagi

na nou zeci şi şapte... Ia s vedem...ă ă

R sfoi c r ulia, pân descoperi o pagin cu titlulă ă ţ ă ă : JOCURI AMUZANTE

DE SOCIETATE.

— Privi i aici, râse el. ţAr t paragraful pe care şi-l reamintea atât de bineă ă :

SARDELU AŢ

Un juc tor este ales s fie ă ă Magnetul. Se sting toate luminile şi

Magnetul se ascunde undeva în cas . Dup câteva minute, juc torii începă ă ă

s -l caute, fiecare pe cont propriu. Primul care-l g seşte nu anun descoă ă ţăperirea, ci se ascunde lâng el. Pe rând, fiecare juc tor ce descoper Sardă ă ă

elu ele li se al tur pân când sunt to i piti i într-un singur loc, iar ultimulţ ă ă ă ţ ţ

juc tor, cel care pierde, este l sat s r t ceasc singur în întuneric.ă ă ă ă ă ă

— O cump r, rosti ă Reich. Este exact ce-mi trebuie.

*

În aceeaşi sear , petrecu trei ore distrugând cu aten ieă ţRestul volumului. Cu flac r , acid, vopsea şi foarfeci, mutilă ă ă

instruc iunile jocurilorţ ; iar fiecare arsur şi fiecare t ietur însemna oă ă ă

lovitur în trupul zvârcolindu-se al lui D'Courtney. Când termin , reduseseă ă

jocurile la câteva fragmente incomplete. Numai „Sardelu a” r m seseţ ă ă

intact .ă

Împachet dup aceea cartea şi-o expedia cu tubul pneumatică ă

evaluatorului Graham. Dup o or , cartea se reîntoarse, purtând sigiliulă ă

oficial de evaluare. Interven iile lui ţ Reich nu fuseser ă detectate.

F cu un pache el elegant şi-l trimise pe adresa Mariei ă ţ Beaumont.

R spunsul sosi dup dou zeci de minute. „Iubituleă ă ă ! Iubitule! Iubitule! Cred

eam c-ai uitat-o (evident, Maria scrisese singur mesajul) pe b trânica taă ă

cea sexy. Ce dr guă ţ! Vino desear la Casa ă Beaumont. D m o petrecere. Oă

s juc m jocuri din cadoul t u dulce”. În capsula-mesaj se mai g sea ună ă ă ă

portret al Mariei, montat în mijlocul unui rubin sintetic. Bineîn eles, era unţ

nud.

Reich replică: „Încântat. Nu disear . Îmi lipseştă e un milion”.

Ea r spunseă : „Atunci, miercuri, şmecherule. O s - i dau unul deă ţ al

meu”.

Reich încheie: „Abia aştept. Vin cu oaspe i. V s rut pe to i”. Şi seţ ă ă ţ

duse la culcare.

Şi r cni înaintea Omului F r Chip.ă ă ă

*

Miercuri diminea a, ţ Reich vizit Departamentul ştiin ific ă ţ Monarch,

petrecând o or stimulatoare cu tinerii sclipitori de-acolo. Discut despreă ă

munca şi viitorul lor str lucit, cu condi ia p str rii încrederii în ă ţ ă ă Monarch.

Le spuse vechiul banc porno cu colonistul burlac, care-a obligat urgen aţ

s se cupleze cu dricul în mijlocul spa iului (iar cadavrul a zisă ţ : „Sunt doar

unul dintre turişti!”), iar tinerii cei sclipitori râser politicoşi, încercând ună

uşor dispre fa de patron.ţ ţăVizita îi permise lui Reich s se strecoare în Laboratorul Secret şi să ă

sustrag o capsul de şoc vizual. Era un cubule din cupru, pe jum tateă ă ţ ă

cât o capsul detonatoare, dar de dou ori mai periculoas . Când seă ă ă

sp rgea, degaja o flac r albastr , str lucitoare, ce ironiza rodopsina –ă ă ă ă ă

purpura vizual din retin – ă ă orbind victima şi anulându-i percep iaţ

timpului şi a spa iului.ţDup -amiaz , ă ă Reich merse în Melody Lane, inima cartierului de

spectacole, la Corpora ia Cântecelor-psiho. Corpora ia respectiv eraţ ţ ă

condus de o tân r inteligent , care compusese câteva zdr ng neliă ă ă ă ă ă

superbe pentru Departamentul comercial Monarch şi nişte cântece

sp rg toare de grev , devastatoare, pentru sectorul propagand , cu aniă ă ă ă

în urm , când ă Monarch traversase alte clipe grele. Tân ra se numea ă Duffy

Wyg&. Pentru Reich, ea reprezenta simbolul carieristei moderne:

seduc toarea virgin .ă ă— Ei, Duffy?

O s rut cast. Avea rotunjimile unei curbe de vânz riă ă ă : era frumoas ,ă

dar pu in prea tân r .ţ ă ă

— Ei, domnule Reich? Îl privi curioas . Într-o bun zi, am s angajeză ă ă

pe unul dintre sondatorii melancolici, s - i analizeze s rutul. Cred c nu teă ţ ă ă

gândeai la afaceri...

— Ba da.

— Câine!

— Un b rbat trebuie s se hot rasc din timp, ă ă ă ă Duffy. Dac s rută ă ă

fete, îşi ia adio de la bani.

— Tu m-ai s rutat.ă

— Numai pentru c semeni cu doamna de pe credite.ă— Pip, f cu ea.ă

— Pop, spuse el.

— Bim, continu fata.ă

— Bam!

— Mi-ar pl cea s -l omor pe cretinul care-a inventat mania asta,ă ă

rosti sumbr ă Duffy. Gata, frumosule. Care-i treaba?

— Jocurile de noroc, spuse Reich. Ellery West, directorul Agrementul

ui meu, se plânge c juc torii s-au înmul it în ă ă ţ Monarch. Personal, nu-mi

pas .ă

— „ ine un om dator/şi n-o s mai cear spor.”Ţ ă ă— Eşti mult prea istea , tân r doamn .ţă ă ă ă

— Deci, vrei un cântec anti-jocuri?

— Cam aşa. Nu prea b t tor Ia ochi. Mai bine o ac iune întârziat ,ă ă ţ ă

decât ceva prea propagandistic. S prind mai mult pe subconştient.ă ăDuffy încuviin , f când însemn ri rapide.ţă ă ă

— Şi s fie ceva care s merite ascultat. Va trebui s aud, fluierându-ă ă ăl, Dumnezeu ştie câte persoane.

— Nesim ituleţ !! Toate melodiile mele sunt frumoase.

— Prima dat .ă

— Asta te mai cost o mieă !

Reich izbucni în râs.

— Apropo de monotonie..., continu el, încetişor.ă— Nici nu vorbeam despre aşa ceva

— Care-i cea mai persistent melodie pe care-ai scris-o vreodată ă?— Persistentă?

— Ştii ce vreau s spun... In genul zdr ng nelilor alea de reclame,ă ă ă

care nu- i mai ies din minte.ţ

— Aha... Noi le spunem Pepsis.

— De ce?

— Habar n-am. Se pare c primul a fost scris acum sute de ani, deă

un tip pe nume Pepsi. Nu prea cred... Am scris şi eu unul, odat ... ă Duffy

c zu pe gânduri şi se strâmbă ă: Şi-acum mi-e groaz s m gândesc.ă ă ă

Garanteaz obsesia timp de-o lun . Pe mine m-a înnebunit un an.ă ă

— Faci bancuri cu mine?

— Pe onoarea mea, domnule Reich. Era „Mai tare, zise Tensor”. L-am

scris pentru fiasco-ul la despre matematicianul tr znit. Voiau cevaă ă

sâcâitor şi-au g sit ce c utau. Spectatorii s-au chinuit în aşa hal, încâtă ă

spectacolul a trebuit s fie suspendat. Au pierdut o avere.ă— Ia s -l aud.ă

— Nu- i pot face una ca asta.ţ— Hai, Duffy. Z u c ă ă sunt, curios.

— O s regre i.ă ţ

— Nu te cred.

— Bine, porcule, f cu fata şi trase lâng ea o claviatur portativ . Înă ă ă ă

felul sta, o s - i pl tesc s rut rile false.ă ă ţ ă ă ă

Degetele şi palmele îi alunecar gra ioase peste clape. O melodieă ţ

groaznic de monoton umplu odaia cu o banalitate de neuitat. Eraă

chintesen a fiec rui clişeu melodic auzit vreodat de ţ ă ă Reich. Indiferent ce

refren c utai s - i aminteşti, ajungeai inevitabil la „Mai tare, zise ă ă ţ Tensor”.

Dup aceea, ă Duffy începu s cânteă :

Opt, sir; şapte, sir;

Şase, sir; cinci, sir;

Patru, sir; trei, sir;

Doi, sir; unu!

Mai tare, zise Tensor.

Mai tare, zise Tensor.

Nelinişti,

Tensiuni şi disensiuni

Au început!

— Of, Doamne! Exclam ă Reich.

— Am introdus câteva trucuri nemaipomenite în melodia asta, spuse

Duffy, continuând s cânte. Fii atent la b taia tobei dup „unu”. E oă ă ă

semicaden . O alt b taie urmeaz dup „început”.ţă ă ă ă ă În felul sta, sfârşitulă

cântecului devine el însuşi o semicaden , aşa încât nu se mai terminţă ă niciodat . B taia tobei îl face s se învârt întruna în cercă ă ă ă : Nelinişti,

tensiuni şi disensiuni au început. RIFF. Nelinişti, tensiuni şi disensiuni au

început. RIFF. Nelinişti, tensiuni...

— Drac împieli atţ ! Reich s ri în picioare, acoperindu-şi urechile cuă

palmele. M-a luat naiba! Cât timp dureaz porc ria astaă ă ?

— Efectul ine cel mult o lun .ţ ă— Nelinişti, tensiuni şi disen... m-am nenorocit. Nu exist sc pareă ă ?

— Ba da, încuviin ţă Duffy. Una uşoar . S m nenoroceşti pe mine.ă ă ă

Se lipi de el şi-l s rut cu vigoarea tinere ii. B d rane, murmur ea.ă ă ţ ă ă ă

Porcule! G g uă ă ţă! Când o s m t v leşti prin noroiă ă ă ă ? De ce nu eşti atât de

deştept pe cât mi te închipui eu?

— Sunt mult mai deştept, replic b rbatul şi ieşi.ă ă

Dup cum prev zuse ă ă Reich, cântecul i se stabilise ferm în minte,

r sunând permanent. Mai tare, zise ă Tensor. Mai tare, zise Tensor.

Nelinişti, tensiuni şi disensiuni au început. RIFF. Un blocaj mental

perfect pentru un non Esper. Care sondator l-ar fi putut str pungeă ?

Nelinişti, tensiuni şi disensiuni au început.

— Mult mai deştept, murmur ă Reich şi lu un ă Jumper spre pr v liaă ă

de amanet a lui Jerry Church, pe Uoper West Side.

Nelinişti, tensiuni şi disensiuni au început.

*

În ciuda numeroaselor afirma ii contrare, cam ta continu sţ ă ă ă

r mân profesiunea cea mai veche. Împrumutul de bani în schimbul unoră ă

asigur ri în obiecte este ocupa ia omeneasc cea mai îndep rtat în timp.ă ţ ă ă ă

Se extinde din str fundul trecutului pân în în l imea viitorului, la fel deă ă ă ţ

neschimbat ca şi pr v lia de amanet. Intri în magherni a lui ă ă ă ţ Jerry Churc

h, ticsit cu gunoaiele timpului, şi te trezeşti într-un muzeu al eternit ii.ă ăţ

Proprietarul însuşi, uscat, ofilit, cu chipul întunecat si br zdat de suferin e,ă ţ

întruchipa pe c m tarul f r vârst .ă ă ă ă ăChurch se ivi din penumbr şi ap ru înaintea lui ă ă Reich, uşor luminat

de o raz de soare strecurat pân în dreptul tejghelei. Nu tres ri. Nu-lă ă ă ă

recunoscu pe client. Trecând pe lâng cel care-i fusese duşman deă

moarte timp de zece ani, se aşez înd r tul tejghelei şi rostiă ă ă :

— Da, v rog.ă

— Bun , ă Jerry.

F r s -l priveasc pe interlocutor, ă ă ă ă Church întinse mâna. Reich d duă

s i-o strâng , dar zaraful şi-o retrase brusc.ă ă— Nu, f cu el cu un mârâit ce era pe jum tate râs isteric. Nu asta,ă ă

mul umesc. D -mi ce ai de amanetat.ţ ăFusese cursa sondatorului şi c zuse în ea. Nu conta.ă

— N-am nimic de amanetat, Jerry.

— Aşa r u am ajunsă ? Cum cad cei puternici! Dar trebuia s neă

aştept m la asta, nuă ? To i ne pr buşim. To i ne pr buşim... ţ ă ţ ăChurch îl privea dintr-o parte, încercând s -l citeasc .ă ă

N-are decât s încerce. ă Nelinişti, tensiuni şi disensiuni au

început. S -ncerce s treac dincolo de melodia idioată ă ă ă.

— To i ne pr buşim, repet ţ ă ă Church. To i.ţ

— Se poate, Jerry. Eu n-am p it-o înc . Am fost norocos.ăţ ă

— Eu, nu, scrâşni sondatorul. Te-am întâlnit pe tine.

— Jerry, ghinionul t u n-am fost eu. Propria ta neşans te-aă ă

nenorocit. Nu...

— Blestematul dracului, spuse Church cu o voce însp imânt tor deă ă

blând . Mânc tor nenorocit de rahat ce eştiă ă ! Dea Domnul s putrezeşti deă

viu! Ieşi! N-am nimic de împ r it cu tine. Nimică ţ ! Ai în elesţ ?

— Nici chiar banii mei?

Reich scoase din buzunar zece sovereigni str lucitori şi-i aşez peă ă

tejghea. Era o mişcare subtil . Spre deosebire de credite, sovereignulă

reprezenta moneda lumii interlope. Nelinişti, tensiuni şi disensiuni au

început...

— Banii t i ar fi ultimii. Aş vrea s te v d cu inima smuls din piept.ă ă ă ă

As vrea s te v d cu sângele scurs pe p mânt şi ochii mânca i de viermi...ă ă ă ţ

Dar nu- i vreau banii.ţ

— Atunci ce vrei, Jerry?

— i-am spusŢ ! Zbier sondatorul. i-am spusă Ţ ! Lua-te-ar mama dra...

— Ce vrei, Jerry? repet calm proprietarul Monarch-ului, fixându-l cuă

privirea pe b rbatul usc iv. ă ăţ Nelinişti, tensiuni si disensiuni au

început. Înc îl mai putea controla pe ă Church. Nu conta c acesta fuseseă

un E 2. Controlul nu era o problem de sondaj. Era o chestiune deă

personalitate. Opt, sir; şapte, sir; şase, sir; cinci, sir... O de inuseţ

întotdeauna... Avea s -l poat controla mereu pe ă ă Church.

— Tu ce vrei? întreb ursuz c m tarul.ă ă ă— Tu eşti sondatorul, pufni Reich. Spune-mi tu.

— Nu ştiu, murmur Church dup o pauz . Nu pot citi. Muzica aiaă ă ă

tâmpit amestec totul...ă ă

— Atunci, s - i spun eu. Vreau o arm .ă ţ ă— Ce?

— A-R-M-A, Armă. Una veche, care propulseaz proiectile prină

explozie.

— N-am aşa ceva.

— Ba ai, Jerry. Mi-a spus Keno Quizzard, cu pu in timp în urm . Aţ ă

v zut-o la tine. Din o elă ţ ; şi telescopic . Ceva foarte interesant.ă— Pentru ce-o vrei?

— Citeşte-m , ă Jerry, şi vei afla. N-am nimic de ascuns. Sunt inocent.

Church se încrunt , apoi renun , dezgustat.ă ţă

— Nu merit s m obosesc, morm i el şi disp ru în umbr .ă ă ă ă ă ăSe auzir z ng nelile înfundate ale unor sertare din metal. Reveni cuă ă ă

un nodul compact din o el întunecat, şi-l aşez pe tejghea, lâng bani.ţ ă ă

Ap s un buton şi gr mada de metal se deschise, dezv luind boxuri,ă ă ă ă

revolvere, şişuri. Obiectul dorit era un pistol-cu it din secolul dou zeci –ţ ă

chintesen a crimei.ţ

— Pentru ce-l vrei? întreb iar şi zaraful.ă ă— Speri s pui laba pe vreun şantajă ? rânji Reich. Îmi pare r u. Îl facă

cadou.

— Un cadou periculos. Sondatorul ostracizat îl privi chiorâş şi emise

din nou sunetul acela situat între râs şi isterie. Distrugerea cuiva, aşa e?

— Deloc, Jerry. Îl fac cadou unui prieten, doctorul Augustus Tate.

— Tate!

Church se holb la el.ă

— Îl cunoşti? Colec ioneaz obiecte ciudate.ţ ă— Îl ştiu... Îl ştiu... Church începu s chicoteasc astmatic. Dar începă ă

s -l cunosc mai bine. Începe s -mi fie mil de el. Se opri din râs şi-lă ă ă

str punse cu privirea pe ă Reich: Desigur! Va fi un cadou minunat pentru

Gus. Un cadou perfect, pentru c -i înc rcat.ă ă— Înc rcată ?

— Da, da! Înc rcat. Cinci gloan e dr g laşe, hohoti iar şi c m tarul.ă ţ ă ă ă ă ă

Un dar pentru Gus! Atinse o cam . Un cilindru âşni lateral din revolver,ă ţ

ar tând cinci locaşuri unde se aflau gloan ele. Ridic ochii spre ă ţ ă Reich:

Cinci din i de şarpe pentru Gusţ !

— i-am spus c -i ceva nevinovat, rosti t ios b rbatul. Va trebui sŢ ă ă ă ă le scoatem.

Church îl privi neîncrez tor, apoi p r si tejgheaua şi se întoarse cuă ă ă

dou scule mititele. Cu gesturi iu i, extrase gloan ele din cartuşe. Puseă ţ ţ

dup aceea inofensivele carăTuşe în butoiaş, închise revolverul şi-l aşez lâng Să ă overeigni.

— Perfect, zise el încântat. Perfect şi în siguran pentru micul şiţă

scumpul Gus.

Îşi cercet întreb tor clientul. ă ă Reich întinse ambele mâini. Cu una îi

oferi banii lui Church. Cu cealalt trase arma c tre el. În momentul acela,ă ă

sondatorul se schimb din nou. Aerul de nebunie isteric îl p r si. Înhă ă ă ă ăţă

cu gheare de fier încheieturile lui Reich şi se aplec peste tejghea cu ochiă

str lucitoriă :

— Nu, Ben, vorbi el, pronun ându-i pentru întâia oar numele. Nuţ ă

sta-i pre ul. Ştii şi tu. În ciuda cântecului din capul t u, ştiu c ştii.ă ţ ă ă— Bine, Jerry, încuviin ţă calm Reich, nedezlipindu-şi mâna de pe

arm . Care-i pre ulă ţ ? Cât vrei?

— Vreau gra ierea, r spunse ţ ă Church. Vreau s fiu reprimit în Ghildă ă!

Vreau s tr iesc din nouă ă ! Asta-i pre ul.ţ— Ce pot face eu? Nu sunt sondator. Nu apar in Ghildei.ţ

— Nu eşti neajutorat, Ben. Ai multe c i şi mijloace. Po i ajunge laă ţ

Ghild şi s ob ii gra ierea mea.ă ă ţ ţ

— Imposibil!

— Po i mitui, şantaja, intimida... binecuvânta, uimi, fascina. O po i ţ ţ fa

ce, Ben. O po i face ţ pentru mine. Ajut -m , ă ă Ben! Şi eu te-am ajutat

cândva.

— Ajutorul la l-am pl tit de mi-a ieşit pe nas.ă ă— Şi eu? Eu n-am pl tită ? R cni ă Church. Am pl tit cu via a meaă ţ !

— Ai pl tit cu prostia ta.ă— Pentru Dumnezeu, Ben! Ajut -mă ă! Ajut -m sau omoar -mă ă ă ă! Sunt

deja un cadavru. N-am îns curajul s m sinucid.ă ă ăDup un moment de t cere, ă ă Reich rosti cu brutalitate:

— Cred c pentru tine, ă Jerry, cel mai bun lucru ar fi sinuciderea.

Sondorul zvâcni înd r t, ca lovit. Îl privi pe interlocutorul s u cu oă ă ă

expresie sticloas .ă— Acum, spune-mi pre ul, zise ţ Reich.

Încet şi deliberat, Church scuip pe bani, apoi în l o privire plină ă ţă ă de ur arz toareă ă :

— E pe gratis, articul el. Se întoarse şi disp ru în umbra pr v liei.ă ă ă ă

4

Înainte de-a fi demolat , din motive pierdute în confuziile ce oaseă ţ

ale trecutului secol dou zeci, ă Pennsylvania Station din New York fusese,

f r ştirea a milioane de c l tori, o leg tur în timp. Interiorul uriaşei g riă ă ă ă ă ă ă

era replica faimoaselor terme Caracalla din Roma antic . Acelaşi lucru seă

putea spune şi despre locuin a doamnei ţ Maria Beaumont, cunoscută miilor de duşmani personali sub porecla de Cadavrul Poleit.

Lunecând pe rampa estic , înso it de ă ţ Dr. Tate şi purtând moartea în

buzunar, Ben Reich comunica prin explozii rapide cu sim urile sale.ţ

Imaginile oaspe ilor pe nivelul inferior... Str lucirea livrelelor, aţ ă

veşmintelor, a epidermelor fosforescente – raze ele lumin pastelat ,ă ă

leg nându-se pe picioare... ă Mai tare, zise Tensor...

Sunetele glasurilor, muzicii, prezent rilor, ecourilor... ă Nelinişti,

tensiuni şi disensiuni... Minunatul potpuriu al goliciunilor şi

parfumurilor, al mânc rurilor, al ostenta iei poleite... ă ţ Nelinişti,

tensiuni...

Atrac iile sclipitoare ale crimei... Ceva care, Dumnezeule, încetase sţ ă

mai existe de şaptezeci de ani. O art pierdut ... Pierdut , aidomaă ă ă

flebotomiei, alchimiei... Voi readuce moartea. Nu asasinatul impulsiv,

nebunesc, al psihopatului sau b t uşului... ci deliberat, pl nuit, cu sângeă ă ă

rece...

— Pentru Dumnezeu! şopti Tate. St pâneşte-te, omuleă ! i se citeşteŢ

totul.

Opt, sir; şapte, sir...

— Aşa-i mai bine. Vine unul dintre sondatorii secretari. Citesc

musafirii, ca s depisteze intruşii. ine-o tot aşaă Ţ !

Un tân r înalt şi suplu, numai, exuberan , cu p rul auriu, tapat,ă ţă ă

c maş violet şi fust -pantalon argintie...ă ă ă ă— Doctorul Tate! Domnul Reich! Sunt uluit! Realmente! Nu pot rosti

decât un singur cuvânt. Veni iţ ! Veni iţ !

Şase, sir; cinci, sir...

Maria Beaumont str b tea mul imea cu bra ele larg deschise, ochiiă ă ţ ţ

larg deschişi, sânii dezgoli i larg deschişi... întregul corp îi fuseseţ

transformat, prin opera ii pneumatice, într-o figurin indian exagerat ,ţ ă ă ă

cu şolduri pline, coapse pline, sâni plini şi auri i. Pentru ţ Reich, femeia era

întruchiparea unei nave pornografice – faimosul Cadavru Poleit.

— Ben, iubitule! Îl îmbr iş precum o pres , izbutind s -i fixezeăţ ă ă ă

mâna, undeva, între sâni. E prea, prea minunat!

— Este prea, prea plastic, Maria, îi şopti el la ureche.

— Ai reuşit s - i g seştiă ţ ă milionul?

— Stau cu mâna pe el, iubito.

— Fii atent, amant neruşinat! Înregistrez fiecare clipit a acesteiă

petreceri divine.

B rbatul privi peste um rul ei, c tre Tate. Esperul neg din cap.ă ă ă ă— Hai, s -i cunoşti pe to i care sunt cât de cât cineva, continu ă ţ ă Mari

a. Îl apuc de bra . Mai târziu, o s-avem timp berechet şi pentru noi doi.ă ţLuminile din cupolele intersectate deasupra lor se schimbar iar şi,ă ă

parcurgând alt spectru. Costumele îşi modificar culorile. Pielea ceă

str lucise într-un roz sidefiu devenise acum fosforescent .ă ă

De undeva, din stânga, Tate lans semnalul convenit: Pericolă ! Perico

l! Pericol!

Nelinişti, tensiuni şi disensiuni au început. RIFF. Nelinişti,

tensiuni şi disensiuni au început...

Maria prezent un alt sl b nog, numai verv , cu p rul roşcat, tapat,ă ă ă ă ă

c maşa fucsie şi pantaloni prusaci, albaştri.ă

— Larry Ferar, Ben. Cel lalt secretar al meu. ă Larry murea de

ner bdare s te cunoasc .ă ă ă

Patru, sir; trei, sir...

— Domnul Reich! Sunt realmente uluit! Nu pot rosti nici un cuvânt!

Doi, sir; unu!

Tân rul primi zâmbetul lui ă Reich, apoi se îndep rt . Tate înclină ă ă

încurajator din cap, c tre patronul Monarch-ului şi continu s -lă ă ă

înso easc . Luminile se schimbar din nou. P r i din costumele musafirilorţ ă ă ă ţ

p reau c se dizolv . ă ă ă Reich, care nu fusese niciodat atras de modaă

hainelor cu sticle ultraviolete, r mase în costumul s u opac, privind cuă ă

dispre în ochii celor din jur, c utând, apreciind, comparând, tânjind.ţ ăPericol! Pericol! Pericol! semnal Tate.ă

Mai tare, zise Tensor...

Lâng um rul Mă ă ariei ap ru un secretară :

— Madame, şopti el, un mic incident.

— Ce anume?

— Puştiul Chervil. Galen Chervil.

Tate se crisp .ă

— Ce-i cu el?

Femeia privi prin mul ime.ţ

— În stânga fântânii... Este un impostor, madame! L-am citit. Nu are

invita ie. Este student la colegiu. A pariat c poate p trunde aici. Dreptţ ă ă

dovad , inten ioneaz s fure un tablou de-al dumneavoastr .ă ţ ă ă ă— De-al meu!? Maria privi prin ferestrele din veşmintele lui Chervil.

Ce crede despre mine?

— Madame, este extrem de greu de sondat. Îns b nuiesc c ar doriă ă ă

altceva de la dumneavoastr , nu un tablou.ă— Chiar aşa? chicoti Maria, încântat .ă

— Da, madame. S -l îndep rt mă ă ă ?

— Nu. Femeia mai arunc o uit tur spre tân rul musculos, apoi seă ă ă ă

întoarse. O s ob in dovada.ă ţ ă— Şi nu va fi furat , ad ug ă ă ă Reich.

— Gelosule! Gelosule! ip ea. S cin mţ ă ă ă !

La semnul lui Tate, Reich se trase un pas în lateral.

— Trebuie s renun i.ă ţ— Ce naiba...?

— Tân rul ă Chervil...

— Ce-i cu el?

— E un E 2.

— La dracu'!

— Este precoce, str lucitor... l-am întâlnit la ă Powell, sâmb ta trecut .ă ă

Maria Beaumont nu invit niciodat sondatori. Eu sunt aici datorit ie.ă ă ă ţ

Mizam pe chestia asta.

— Şi pustiu' sta sondator s strice totulă ă ?! La dracu'!

— Renun , ţă Reich.

— O s -ncerc s -l evit.ă ă

— Reich, eu pot bloca secretarii. Sunt simpli E 3. Dar nu pot garanta

s -i rezolv şi pe ei, şi pe un E ă 2..., chiar dac e numai un puşti. E tân r. S-ă ă

ar putea s fie prea nervos ca s citeasc atent. Îns nu promit.ă ă ă ă— N-abandonez, morm i ă Reich. Nu pot. Niciodat n-o s mai prind oă ă

ocazie ca asta. Şi chiar dac-aş prinde, tot n-aş renun a. Nu pot. Simt înţ

n ri mirosul lui D'Courtney. Am...ă

— Reich, n-o s ...ă

— Nu mai comenta. O s-o fac. Întoarse privirea c tre chipul nervos ală

psihiatrului. Ştiu c te ui i dup o şans de-a ieşi din combina ie, dar nuă ţ ă ă ţ

exist . Suntem în aceeaşi oal , indiferent dac destina ia esteă ă ă ţ

Demolarea.

Îşi strâmb fa a, într-un zâmbet înghe at, şi se al tur gazdei, pe ună ţ ţ ă ă

culcuş aşezat în fa a unei mese scunde. Cuplurile p strau înc obiceiul deţ ă ă

a se hr ni reciproc în asemenea ocazii, dar gesturile, provenind dină

curtoazia şi generozitatea oriental , degeneraser în jocuri erotice.ă ă

Buc elele de mâncare erau înso ite de atingerea degetelor cu limba, iarăţ ţ

adesea erau oferite între buze. Vinul era degustat gur la gur . Dulciurileă ă

se ofereau şi mai intim.

Reich îndur totul cu o ner bdare sporit , aşteptând din partea luiă ă ă

Tate parola de pornire. Psihiatrul se apucase s cerceteze, în c utareaă ă

ascunz torii lui D'Courtney. Îl urm ri pe micu ul sondator r t cind prină ă ţ ă ă

mul ime, probând, c utând, sondând, pân ce reveni, cl tin negativ dinţ ă ă ă ă

cap şi ar t spre ă ă Maria Beaumont. Evident, femeia r mânea unica sursă ă de informare, dar acum era prea excitat de senzualitate ca s fie citită ă ă

uşor. O alt criz dină ă interminabila serie ce trebuia rezolvat de instinctulă

ucigaş. Reich se ridic şi porni c tre havuz. Tate îl opriă ă :

— Ce faci?

— Nu-i limpede? Trebuie s i-l scot pe ă Chervil din minte.

— Cum?

— Crezi c exist dou solu iiă ă ă ţ ?

— Pentru Dumnezeu, nu te-apropia de b iată !

— D -te la o parteă ! Reich radia un fel de exaltare s lbatic , f cându-lă ă ă

pe sondator s se dea înd r t. I-o semnal , şi ă ă ă ă Reich încerc s seă ă

autocontroleze: Ştiu c risc, dar şi de partea mea sunt şanse. ă În primul

rând, e tân r şi neexperimentat. În al doilea rând, a intrat clandestin şi eă

speriat. În al treilea rând, nu-l cred atât de st pân pe sine, altfel nu i-ar fiă

l sat pe homosexualii ia s -l citeasc atât de repede.ă ă ă ă— Te po i controla conştientţ ? Po i gânţ di la altceva?

— Am cântecul la în minte şi suficiente alte griji. Acum, d -te naibiiă ă

la o parte şi du-te s-o citeşti pe Maria.

Chervil mânca singur lâng havuz, str duindu-se s par nep s tor.ă ă ă ă ă ă— Pip, rosti Reich.

— Pop, veni r spunsul tân rului.ă ă

— Bim, continu ă Reich.

— Bam.

Odat formalit ile încheiate, ă ăţ Reich se întinse lâng ă Chervil.

— Eu sunt Ben Reich.

— Gaily Chervil. Adic ... ă Galen. Am...

În mod v dit, ă era impresionat de numele interlocutorului s u.ăNelinişti, tensiuni şi disensiuni...

— Blestemat cântec, murmur ă Reich. Ieri l-am auzit prima oar . Nu-lă

mai pot scoate din minte... Maria ştie c eşti blatist, ă Chervil!

— Nu!

Reich încuviin din cap. Nelinişti, tensiuni...ţă

— S-o întind?

— F r tablouă ă ?

— Şi asta şti iţ ? Înseamn c în cas exist un sondator.ă ă ă ă— Doi. Secretarii ei. Pâinea lor o reprezint clandestinii.ă

— Şi ce s fac cu tabloul, domnule ă Reich? Sunt în joc cincizeci de

credite. Şti i ce-nseamn un pariu... Sunte i doar juc ... adic , om deţ ă ţ ă ă

afaceri.

— Te bucuri c nu-s sondator, aşa-iă ? Nu-i nimic. Nu m simt insultat.ă

Vezi arcada aia? Treci de ea şi faci la dreapta. O s g seşti uşa unuiă ă

dormitor. Pere ii sunt tapeta i cu portretele Mariei, toate din pietreţ ţ

pre ioase sintetice. Ia- i-l singur. N-o s -şţ ţ ă i dea seama.

Tân rul s ri, r sturnând platoul cu mâncare.ă ă ă

— Mul umesc, domnule ţ Reich. Poate c -ntr-o bun zi, am ă ă s mă ă revanşez.

— Cum ai putea?

— O s r mâne i surprins... Sunt... Se opri şi roşi. O s vede i,ă ă ţ ă ţ

domnule. Mul umesc, înc o dat . Începu s -şi croiasc drum spre arcad .ţ ă ă ă ă ăPatru, sir; trei, sir; doi, sir; unu!

Reich reveni la gazd .ă— Nebunaticule, f cu ea. Pe cine ai hr nit? O s -i scot ochiiă ă ă !

— Tân rul ă Chervil, r spunse b rbatul. M-a întrebat unde- i iiă ă ţ ţ

tablourile...

— Ben! Doar nu i-ai spus?!

— Ba da, zâmbi el. A plecat s -şi înha e prada. Dup-aia, o întinde.ă ţ

Ştii c sunt gelos. ă

Femeia s ri din pat şi porni spre dormitor.ă

— Bam, f cu ă Reich.

Pe la ora unsprezece, ritualul cinei, adusese oaspe ii la un nivel deţ

excitare ce necesita singur tate şi întuneric, pentru destindere. ă Maria Bea

umont nu-şi dezam gise niciodat musafirii şi ă ă Reich spera c n-avea s-oă

fac tocmai în seara aceea. Trebuia s joace Sardelu a. Tate reveni cuă ă ţ

am nunte precise asupra ascunz torii lui D'Courtă ă ney.

— Nu ştiu cum ai sc pat, şopti psihiatrul. Emi i sete de sânge peă ţ

fiecare frecven a benzii ţă TP. Este aici. Singur. F r servitori. Numai doiă ă

paznici, din personalul Mariei. @kins avea dreptate. E foarte bolnav...

— S -l ia dracă u! O s -l vindec eu. Unde esteă ?

— Ieşi prin arcada vestic . Faci la dreapta. Urci sc rile. Treci prină ă

pasaj. Faci la dreapta. Galeria de picturi. Uşa se g seşte între ă Lucre iaţ

violată şi Siluirea sabinelor.

— Chestii tipice pentru Maria...

— Deschizi uşa. Urci câteva trepte, pân la o anticamer . Acolo seă ă

afl paznicii. D'Courtney este în untru. In vechiul apartament nup ial,ă ă ţ

construit de bunicul Mariei.

— Dumnezeule! O s utiliz m iar şi apartamentul ia. O s -l însor cuă ă ă ă ă

moartea. Şi-o s scap, Gus. Ai s veziă ă !

Cadavrul Poleit începu s solicite aten ia invita ilor, îmbujorat şiă ţ ţ ă

str lucind de transpira ie, stând sub o lumin rozalie pe estrada dintreă ţ ă

dou havuzuri, ă Maria b tu din palme, cerând linişte. Palmele umede seă

loveau între ele, iar ecourile zbierau în urechile lui Reich: Moarte! Moarte!

Moarte!

— Iubi ilorţ ! Iubi ilorţ ! Iubi ilorţ ! ip ea. O s ne amuz m grozav înţ ă ă ă

noaptea asta. Distrac iile ni le facem singuri. Musafirii morm irţ ă ă

dezam gi i şi o voce de be iv strigă ţ ţ ă:— Sunt doar unul dintre turişti!

Printre râsete, Maria articula:

— Iubi eilor, nu v speria i. O s juc m un joc vechi şi minunatţ ă ţ ă ă ; şi-o

s -l juc m pe întuneric.ă ăOaspe ii începur s aplaude, în vreme ce luminile p leau,ţ ă ă ă

reducându-se treptat. Estrada M riei continua s str luceasc , şi femeiaă ă ă ă

ar t un volumaş scorojit. Cadoul lui ă ă Reich.

Nelinişti...

Maria întoarse încet paginile, clipind în fa a literelor neobişnuţ ite.

Tensiuni...

— E un joc, strig ea, denumit „Sardeluă ţa”! Nu-i minunat?

A înh at nada. E-n cârlig. Peste trei minute, o s fiuăţ ă

invizibil. Reich îşi pip i buzunarele. Pistolul... Rodopsina... ă Nelinişti,

tensiuni şi disensiuni au început.

— Un juc tor,ă citi Maria, este ales s fie ă Magnetul. Ăla o s fiu eu.ă

Toate luminile se sting şi Magnetul se ascunde undeva în cas . ăCând întinse mâna, holul uriaş se cufund în întuneric, cu excep iaă ţ

spotului de lumin roz, a intit asupra podiumului. ă ţ— Pe rând, fiecare juc tor care descoper Sardelu ele li se al tur ,ă ă ţ ă ă

pân când to i sunt piti i într-un singur loc, iar ultimul juc tor, cel careă ţ ţ ă

pierde, este l sat s r t ceasc singur în întuneric. ă ă ă ă ă Maria închise cartea:

Şi, iubi ilor, celui care pierde o s -i par teribil de r u, deoarece o sţ ă ă ă ă juc m acest joc vechi într-un mod nou şi încânt tor;ă ă

Pe m sur ce ultima lumin de pe podium p lea, femeia îşi smulseă ă ă ă

hainele şi dezv lui uluitorul ei trup nud, un miracol al chirurgieiă

pneumatice.

— Aşa o s juc m Sardelu aă ă ţ ! ip ea.ţ ă

Lumina se stinse. Urm un vuiet de râsete şi aplauze, continuat deă

foşnetele veşmintelor trase peste piele. Din când în când, se auzeau

pârâitul unei rupturi, apoi exclama ii în buşite, succedate de mai multeţ ă

râsete.

În sfârşit, Reich era invizibil. Avea la dispozi ie o jum tate de or s -lţ ă ă ă

g seasc pe D'Courtney, s -l ucid şi s revin la joc. Tate urma s -iă ă ă ă ă ă ă

îndep rteze din calea sa pe secretarii sondatori. Totul era asigurat. Cuă

excep ia tân rului ţ ă Chervil... Trebuia, totuşi, s rişte.ă

Travers holul principal şi se strecur printre trupuri, spre arcadaă ă

vestic . Trecu pe sub ea, în salonul de muzic , şi f cu la dreapta, c treă ă ă ă

trepte.

La piciorul sc rilor, fu nevoit s se ca ere peste o barier de corpuri,ă ă ţ ă

cu bra e ca de caracati , care încercau s -l trag în jos. Urcţ ţă ă ă ă şaptesprezece trepte interminabile şi travers un pasaj tapisat cu velur.ă

Deodat , o mân îl apuc şi o femeie se strivi de pieptul lui.ă ă ă— Hei, sardelu o, şopti ea. Apoi îşi d du seama c era îmbr cat. Oo-ţ ă ă ă

o-o! Exclam ea, sim ind conturul dur al pistolului în buzunarul de la pieptă ţ

al b rbatului. Ce-i astaă ? O pocni peste mân . Deşteptarea, sardelu o,ă ţ

chicoti ea. Ieşi din conserv .ăReich se smulse de lâng femeie şi p r si pasajul. Coti la dreapta,ă ă ă

deschise o uş şi nimeri într-o galerie lung de vreo cinsprezece metri.ă ă

Luminile fuseser stinseă

Şi aici, dar picturile luminiscente, scânteind sub microunde

ultraviolete, împr ştiau o paloare ciudat . Era pustiu.ă ă

Între o Lucre ie livid şi o hoard de sabine, str lucea bronzulţ ă ă ă

lustruit al unei uşi. Reich se opri dinaintea ei, scoase din buzunar micu ulţ

ionizator cu rodopsin şi cânt ri cubule ul de cupru între degetul mare şiă ă ţ

cel ar t tor. Mâinile îi tremurau violent. Clocotea de mânie, iar setea deă ă

sânge îi aducea în fa a ochilor imaginea unui D'Courtney agonizând.ţ— Cristoase! url . El e de vin . El m sugrum . Lupt pentruă ă ă ă

supravie uire. Îşi recit rug ciunile de trei, apoi de nou oriţ ă ă ă : Ajut -m ,ă ă

Cristoase! Azi, mâine şi ieri. Ajut -mă ă! Ajut -mă ă! Ajut -mă ă!

Degetele i se potolir . Strânse caseta de rodopsin , dup aceeaă ă ă

deschise violent uşile, dezv luind nou trepte spre o anticamer . Izbi înă ă ă

cubule cu unghia degetului mare, de parc-ar fi dorit s arunce o monedţ ă ă

pân în lun . Pe când rodopsin zbur în anticamer , ă ă ă ă ă Reich îşi feri ochii.

Urm o flam purpurie şi rece. B rbatul escalad treptele precum ună ă ă ă

tigru. Cei doi paznici ai Casei Beaumont st teau pe bancheta undeă

fuseser surprinşi de flac r . Chipurile le erau deformate, vedereaă ă ă

distrus , percep ia timpului desfiin at .ă ţ ţ ă

Dac intra cineva şi descoperea paznicii înainte ca el s termine, îlă ă

aştepta Demolarea. Dac paznicii îşi reveneau înainte ca el s termine, îlă ă

aştepta, de asemenea. Demolarea. Indiferent ce urma s se-ntâmple,ă

jocul final îl punea fa -n fa cu Demolarea. L sând în urm orice gândţă ţă ă ă

ra ional, ţ Reich deschise o uş b tut în nestemate şi intr înă ă ă ă

apartamentul nup ial.ţ

5

Se afla intr-o înc pere sferic , aidoma inimii unei uriaşe orhidee.ă ă

Pere ii erau petale r sfrânte, podeaua un caliciu auriuţ ă ; scaunele, mesele,

canapelele, toate erau orhidee din aur. Totuşi, odaia era veche. Petalele

se decoloraser şi se jupuiser , podeaua aurie se tocise, iar mozaicul eraă ă

spart. Pe unul dintre paturi, z cea un b trân stafidit şi zbârcit precum oă ă

r d cin uscat . Era D'Courtney, nemişcat ca un cadavru.ă ă ă ăReich izbi furios în uş .ă

— Înc nu eşti mort, blestematuleă ! R cni el. Nu po i fi mortă ţ !

B trânul tres ri, deschise ochii, apoi, zâmbind larg, se ridic cuă ă ă

greutate de pe pat.

— Înc tr ieştiă ă ! url , a â at, ă ţ ţ Reich.

D'Courtney se îndrept c tre el, surâz tor, cu bra ele larg deschise,ă ă ă ţ

de parc şi-ar fi întâmpinat fiul risipitor. Alarmat, b rbatul morm iă ă ă :

— Eşti surd?

B trânul scutur din cap.ă ă

— Vorbeşte englezeşte! zbier ă Reich. M po i auzi şi-n elegeă ţ ţ ! Sunt R

eich! Ben Reich de la Monarch!

D'Courtney încuviin , continuând s zâmbeasc . Buzele i se mişcauţă ă ă

f r s scoat un sunet. Brusc, ochii i se umplur de lacrimi.ă ă ă ă ă

— Ce dracu-i cu tine? Sunt Ben Reich! Ben Reich! M cunoştiă ?

R spunde-miă !

D'Courtney cl tin din cap şi-şi atinse gâtlejul. Buzele i se mişcară ă ă din nou. Câteva sunete r guşite, apoi cuvintele, slabe şi neclareă :

— Ben... Drag ă Ben... Cât am aşteptat. Acum... Nu pot vorbi...

Gâtul... Nu pot vorbi.

Încerc iar şi s -l îmbr işeze pe ă ă ă ăţ Reich.

— Hei! D -te la o parte, idiot b trână ă !

Zbârlindu-se, Reich se învârti în jurul lui D'Courtney precum, un

animal de prad , cu pumnii ridica i şi ura clocotindu-i în sânge.ă ţ

B trânul izbuti s pronun eă ă ţ :

— Drag ă Ben...

— Ştii de ce sunt aici. Ce vrei? S faci dragoste cu mineă ? Izbucni în

râs. Moş senil! M crezi moale şi prost? ă

Bra ul ţ îi zvâcni înainte.

Cel lalt se-mpletici sub for a loviturii şi se pr buşi într-un scaun-ă ţ ă

orbidee, asem n tor unei r ni deschise.ă ă ă

— Ascult -m ... ă ă Reich îl urm pe D'Courtney şi se aplec deasupraă ă

lui. Începu s zbiere incoerenă t: De ani de zile te-aşteapt r splata astaă ă !

Vrei s m dai gata cu s rutul Iudeiă ă ă ? Moartea-ntoarce şi cel lalt obrază ?

Atunci îmbr işeaz -m , frate ucigaş!ăţ ă ă S rut - i moarteaă ă ţ ! Înva s iubeştiţă ă

moartea. F r team de Dumnezeu, f r ruşine, f r ... Nuă ă ă ă ă ă ă ! Nu! Stai!.

Am...

Se opri si scutur din cap, precum un taur, încercând s scape de oă ă

criz de delir.ă— Ben, şopti îngrozit D'Courtney. Ascult -m , ă ă Ben...

— Zece ani mi-ai stat în gât. Era loc pentru-amândoi. Monarch şi

D'Courtney. Şi-n spa iu, şi-n timp. Era suficient loc, da-mi voiai sângele,ţ

aşa-i? Inima. M runtaiele mele în mâinile tale. Omul F r Chipă ă ă !

D'Courtney scutur uluit din cap.ă

— Nu, Ben. Nu...

— S nu-mi mai zici ă Ben! Nu-s prietenul t uă ! S pt mâna trecut i-ă ă ă ţ

am mai oferit o şans . ă Eu! Ben Reich! Am cerut armisti iu. Am cerşitţ

pace. Fuzionare. Am implorat, ca o femeie isteric . Tat l meu, dac-ar fiă ă

tr it, m-ar fi scuipat. Orice ă Reich m-ar fi dispre uit. Dar am cerut pace,ţ

aşa-i? Nu? Reich îl scutur s lbatic pe D'Courtney. R spundeă ă ă -mi!

Chipul b trânului era alb si imobil. În cele din urm , şoptiă ă :

— Da. Ai cerut... şi-am acceptat.

— Ce-ai f cută ?

— Am acceptat. Aşteptam de atâ ia ani... Am acceptat.ţ

— Ai acceptat?!

D'Courtney încuviin . Buzele lui formar litereleţă ă :

— WWHG.

— Ce? WWHG? Acceptare?

B trânul încuviin din nou.ă ţăReich se cutremur de râs.ă

— Moş prost şi mincinos! Înseamn refuz. Respingereă ! R zboiă !

— Nu, Ben. Nu...

B rbatul întinse mâna şi-l ridic în picioare. B trânul era usc iv şiă ă ă ăţ

uşor, dar atingerea pielii lui arse degetele lui Reich.

— Ai vrut r zboi, nuă ? Moarte?

D'Courtney cl tin din cap, încercând s spun ceva.ă ă ă ă

— F r fuziune. F r pace. Moarte. Asta ai ales, aşa-i?ă ă ă ă

— Ben... Nu!

— Te predai?

— Da, şopti D'Courtney. Da, Ben. Da.

— Mincinosule, hohoti Reich. Moş mincinos! Eşti periculos. M-am

prins. Ca un cameleon. sta i-e vicleşugul. Imi i idio ii şi-i ai pe to i laĂ ţ ţ ţ ţ

mân . Dar nu şi pe mine. Niciodată ă!— Nu sunt... inamicul t u, ă Ben.

— Nu, scuip ă Reich. Nu, pentru c eşti mortă ! Ai fost mort din clipa-n

care-am intrat în coşciugul sta ca o orhidee. Omul F r Chipă ă ă ! M po iă ţ

auzi ipând pentru ultima oarţ ă? S-a zis cu tine!

Smulse pistolul din buzunarul de la piept. Ap s butonul resortului şiă ă

arma se deschise aidoma unei flori roşii din o el. Un suspin slab veniţ

dinspre D'Courtney, când v zu unealta mor ii. Se retrase îngrozit. ă ţ Reich

se întinse rapid şi-l re inu. B trânul se zb tu în strânsoare, implorând cuţ ă ă

întreaga fa . cu ochii umezi. ţă Reich îl prinse dinapoia gâtului firav şi-i

apropie capul. Pentru ca s reuşeasc trucul, trebuia s trag prin guraă ă ă ă

deschis .ă

In momentul acela, una dintre petalele orhideei se deschise şi-n

camer n v li o fat pe jum tate dezbr cat .ă ă ă ă ă ă ă

Surprins, Reich v zu coridorul dinapoia ei, în dep rtare întrez rindu-ă ă ăse uşa deschis a unui dormitoră ; fata, doar cu un capot din m taseă

aruncat în grab pe umeri, cu p rul blond şi zburlit, cu ochii negri, largă ă

deschişi... O str fulgerare de frumuse e s lbatic .ă ţ ă ă

— Tat , ip ea. Pentru Dumnezeuă ţ ă ! Tată!Alerg spre D'Courtney. ă Reich se interpuse rapid în calea ei, f r s -iă ă ă

dea drumul b trânului. Fata se opri, se retrase, apoi se n pusti prină ă

stânga b rbatului, ipând. ă ţ Reich se r suci şi lovi îndârjit cu stiletul. Ea seă

feri, dar c zu pe canapea. ă Reich strecur vârful cu itului între din iiă ţ ţ

b trânului şi-i for maxilarele.ă ţă

— Nu! Strig fata. Nuă ! Iisuse Cristoase! Tată!Se ridic de pe canapea şi se repezi iar şi spre tată ă ăl ei. Reich

introduse eava pistolului în gura lui D'Courtney şi ap s pe tr gaci. Urmţ ă ă ă ă o explozie în buşit şi ă ă un val de sânge ieşi prin ceafa b trânului. ă Reich

l s trupul s cad şi se n pusti dup fat . O prinse, iar ea ip şi seă ă ă ă ă ă ă ţ ă

lupt .ă

Zbierau amândoi. Reich tremura în spasme galvanice şi-o sc p dină ă

mâini. Ea c zu în genunchi şi se târî spre cadavru. Gemea de durere. Luă ă

revolverul, apoi se ghemui deasupra corpului chircit – t cut , imobil ,ă ă ă

privind chipul ca de cear .ă

Reich îşi reg si suflul şi strânse pumnii pân ce începur s -l doar .ă ă ă ă ă

Când vuietul din urechi îi încet , se furiş c tre fat , încercând s -şiă ă ă ă ă

adune gândurile şi s -şi modifice planurile. Nici un moment nu se gândiseă

la un martor. Nimeni nu pomenise ceva despre vreo fiic . Luaă -l-ar dracu'

pe Tate! Trebuia s-o ucid pe fat . Trei...ă ăEa se întoarse şi-arunc o privire îngrozit peste um r. Din nouă ă ă

str fulgerarea p rului blond, a ochilor negri, a sprâncenelor întunecate şiă ă

a frumuse ii s lbatice. S ri în picioare, îl evit , alerg spre uşa poleit , oţ ă ă ă ă ă

deschise şi fugi în anticamer . Pe când usa se închidea încetişor, ă Reich

z ri paznicii, înc paraliza i pe banchet , si fata alergând t cut pe sc ri,ă ă ţ ă ă ă ă

cu pistolul în mâini... cu Demolarea în mâini.

Porni dup ea. Sângele îi zvâcnea iar şi în tâmple. Din trei paşiă ă

ajunse la uş şi coborî treptele în galeriaă de

Tablouri. Era pustie, dar uşa pasajului tocmai se închidea. Şi nu se

auzea nici un zgomot. Deocamdat , nici o alarm . Cât avea s mai durezeă ă ă

pân când va-ncepe s să ă trige?

Str b tu în goan galeria şi p trunse în pasaj. Era tot întunecat. Peă ă ă ă

bâjbâite, ajunse în capul sc rilor ce duceau la cabinetul de muzic şi seă ă

opri... În continuare, nici un sunet. Nici o alarm .ăCoborî treptele. T cerea întunecat era înfior toare. De ce nu ipaă ă ă ţ

fata? Unde era? Reich se îndrept c tre arcada vestic şi, dup susurul lină ă ă ă

al havuzurilor, îşi d du seama c se g sea la marginea holului principal.ă ă ă

Unde era fata? Unde se ascundea prin liniştea neagră? Şi pistolul?! Cristo

ase! Pistolul trucat!

O mân îi atinse bra ul. ă ţ Reich tres ri.ă— Te-am aşteptat, şopti Tate. A durat exact...

— Dobitocule! Explod ă Reich. Exista o fiic . De ce nu...ă— Taci, f cu Tate. Las -m pe mine s citesc. Dup cinsprezeceă ă ă ă ă

secunde de t cere arz toare, începu s tremure. Dumnezeuleă ă ă ! îng im ,ă ă

cu o voce îngrozit . Doamne Dumnezeuleă !

Frica lui constitui catalizatorul. Reich îşi rec p tase autocontrolul.ă ă— Taci, morm i. Înc nu-nseamn Demolare.ă ă ă

— Trebuie s-o omori şi pe ea, Reich. O s ...ă

— Taci! Mai întâi, g seşte-o. Caut prin cas . Acum o cunoşti prină ă ă

intermediul meu. Localizeaz-o. Te-aştept la fântân . Şterge-oă !

Îl împinse pe Tate şi se împletici spre havuz. Lâng ghizdurile dină

jasp, se aplec şi-şi sp l fa a arz toare, în untru era vin de Burgundia.ă ă ă ţ ă ă

Se şterse, ignorând sunetele în buşite ce r zb teau ă ă ă din cealalt parte aă

bazinului. În mod clar, în vin se sc ldau dou sau mai multe persoane.ă ăGândea rapid. Fata trebuia g sit şi ucis . Da c-avea pistol asupraă ă ă

ei, urma s-o omoare cu acesta. Şi dac nuă ? S-o sugrume? Nu... Fântâna...

Nu purta decât capotul de m tase. Iă -l putea smulge. Avea s fie g sită ă ă

înecat în bazin... un musafir care s-a îmb iat prea mult. Dar trebuia să ă ă ac ioneze rapid... rapid... rapid... înainte s se termineţ ă

Blestematul de joc de-a sardelu a. Unde era Tateţ ? Unde era fata?

Din întuneric, Tate ap ru gâfâind.ă

— Ce-i?

— A plecat.

— N-ai avut timp destul s afli. Dac m trişezi...ă ă ă— Cum s-o fac? Suntem în aceeaşi g leat . Î i spun c TP-ul ei nu-iă ă ţ ă

nic ieri în cas . A plecat.ă ă— A v zut-o cinevaă ?

— Nu.

— Iisuse! A ieşit din casă!

— Mai bine s plec m şi noi.ă ă— Da, îns nu putem fugi. Odat ieşi i de-aici, avem toat noaptea s-ă ă ţ ă

o g sim, dar trebuie s plec m ca şi cum nu s-ar fi întâmplat nimic. Unde-ă ă ăi Cadavrul Poleit?

— În sala de proiec ie.ţ— Urm reşte vreun spcctacolă ?

— Nu. Joac Sardelu a. Sunt înghesui i acolo ca-ntr-o conserv . Amă ţ ţ ă

r mas aproape ultimii în cas .ă ă

— R t cind singuri prin întuneră ă ic, eh! Haide!

Apuc um rul tremurând al lui Tate şi-l împinse spreă ă sala de

proiec ie. În timp ce mergea, striga plâng reţ ă ţ:— Hei! Unde sunte iţ ? Maria! Ma-a-ri-a-a-a! Unde sunte iţ ?

Tate hohoti isteric. Reich îl scutur violent.ă— ine-te tareŢ ! În cinci minute ieşim de-aici. Dupa aia o s ai timpă

s - i faci griji.ă ţ

— Dar dac vom fi prinşi aici, n-o s putem pune mâna pe fat . Oă ă ă

s ...ă— N-o s fim prinşi. ă I-C-I, Gus. Îndr zne , Curajos şi ă ţ Încrez tor. ă Reich

deschise uşa s lii de proiec ie. În untru era aceeaşi bezn , dar se sim eaă ţ ă ă ţ

c ldura multor trupuri. Heiă ! Strig el. Unde sunte iă ţ ? Am r mas singur.ă

Nici un r spuns.ă— Maria! Am r mas singur pe-ntuneric...ă

Un chicotit în buşit, urmat de o explozie de râsete.ă— Iubitule, iubitule, iubitule! strig ă Maria. Ai pierdut toat distrac ia.ă ţ

— Unde eşti, Maria? Am venit s - i spun noapte bun .ă ţ ă— Oh, nu se poate s pleciă !

— Îmi pare r u, scumpo. E târziu. Mâine trebuie s -mi escrochez ună ă

prieten. Unde eşti, Maria?

— Suie-te pe scen , dragule.ăReich bâjbâi prin bezn , g si treptele şi urc pe estrad . Sim iă ă ă ă ţ

înd r tul s u perimetrul rece al globurilor proiectoare. O voce strigă ă ă ă:— Gata! L-am prins! Lumina!

Str lucirea alb inund globurile, orbindu-l pe ă ă ă Reich. Musafirii,

aşeza i pe scaune în jurul scenei, începur s hohoteasc , apoi huiduir ,ţ ă ă ă ă

dezam gi i.ă ţ— Oh, Ben, ai trişat, miorl i ă Maria. Eşti tot îmbr cat. Nu-i cinstit. Peă

to i ceilal i i-am prins ţ ţ en flagrant.

— Alt dat , ă ă Maria scump . ă Reich întinse mâna şi începu gra ioasaţ

plec ciune de adio. Madame, v ofer respectuos mul umirile... ă ă ţSe opri stupefiat. Pe m tasea alb , str lucitoare a manşetei saleă ă ă

ap ruse un punct roşu.ăÎn t cere, ă Reich v zu al doilea, apoi al treilea punct roşu. Retraseă

mâna şi o pic tur purpurie se sparse pe scen în fa a lui urmat de ună ă ă ţ ă

şuvoi de stropi roşii.

— Sânge! Zbier ă Maria. Sânge! Sângereaz cineva susă ! Pentru Dumn

ezeu, Ben... Nu m po i p r si tocmai acum. Lumină ţ ă ă ă! Lumină! Lumină!

6

La ora 00:30, Patrula de Interven ii Urgente sosi la Casa ţ Beaumont c

a urmare a unui mesaj precis: „G.Z. Beaumont. YLP-R”, care decodificat

însemna: „Act sau delict ilegal, raportat la Casa Beaumont, Park South,

num rul ă 9”.

La ora 00:40, c pitanul Zonei ă Park sosi în urma raportului Patrulei:

„Act criminal, probabil Crim – AAA”.ă

La ora 01:00 A.M., la Casa Beaumont, r spunzând apelului disperată

a] unui inspector delegat, sosi Lincoln Powell.

— Î i ţ spun, Powell, e Crim A ă - Triplu. Jur c-aşa-i. Sunt z p cit. Nici nuă ă

ştiu dac s fiu speriat sau recunosc tor, tot ce ştiu este c nimeni dintreă ă ă ă

noi nu-i preg tit pentru aşa ceva.ă— De ce?

— Fii atent, Powell. Un omor e ceva anormal. Numai o structur ă TP

dereglat poate cauza o moarte violent . Aşa-iă ă ?

— Da.

— De asta timp de şaptezeci de ani n-a existat nici un A-Triplu. Un

individ nu poate umbla cu o structur dereglat , emanând gânduriă ă

criminale, f r s fie remarcat. Ar avea tot atâtea şanse de-a treceă ă ă

neobservat pe câte are un om cu trei capete. Voi, sondatorii, îi depista iţ

înainte de a ac ionaţ .

— Încerc m... când ă îi g sim.ă— În ziua de azi, sunt prea mul i sondatori ca s -i po i evita pe to i..ţ ă ţ ţ

Ar trebui s fii pustnic, izolat... Şi-atunci, cum ai mai putea ucideă ?

— Chiar aşa?!

— Aceasta a fost o crim minu ios preg tit . Şi totuşi, ucigaşul n-ă ţ ă ă a fo

st remarcat. N-a raportat nimeni. Nici chiar secretarii Mariei Beaumont.

Înseamn c n-a fost nimic de observat. Deci, structura respectiv esteă ă ă

acceptabil , deşi îndeajuns de inacceptabil pentru a ucide. Cum dracu'ă ă

s rezolv m paradoxul staă ă ă ?

— În eleg. Ce-a i aflat pân acumţ ţ ă ?

— O gr mad de lucruri neclare. Unuă ă : nu ştim ce anume l-a ucis pe

D'Courtney. Doi: a disp rut fiica lui. Trei: cineva a anulat o or din timpulă ă

paznicilor lui D'Courtney, şi nu ştim cum. Patru...

— Nu mai num ra. Sosesc imedă iat.

*

Uriaşul hol al Casei Beaumont str lucea sub lumina alb , puternic .ă ă ă

Peste tot se z reau uniformele poli iştilor, în salopete albe, tehnicieniiă ţ

Lab-ului mişunau ca furnicile, în mijlocul holului, musafirii (îmbr ca i) erauă ţ

strânşi laolalt , precum o ciread de vite îngrozite.ă ă

Coborând pe rampa estic , înalt şi zvelt, ă Powell sim i valul deţ

ostilitate cu care era întâmpinat. Îl c ut iute pe ă ă Jackson Beck, inspector 2

de poli ie.ţ— Care-i situa ia, Jax?ţ

— Mozaic.

Trecând pe codul de informare al poli iei, un mozaic de imagini,ţ

simboluri şi sensuri reversate, Beck continu :ă— Sunt sondatori pe-aici. Fii atent.

Într-o microsecund , îl inform pe ă ă Powell.

— Mda. Ciudat. De ce s-au strâns to i acolo? Regiz m ceva?ţ ă

— Tic losul şi prietenul.ă— Crezi c -i necesar?ă

— Sunt putrezi, Linc. Vicia i. Corup i. N-o s ne ajute niciodatţ ţ ă. Trebuie neap rat o şmecherie, ca s scoatem ceva de la ei. Euă ă ă

o s fiu tic losul. Tu, prietenul lor.ă ă— Bine. D -i drumul.ă

La jum tatea rampei,ă Powell se opri. Surâsul îi pieri de pe buze.

Prietenia disp ru din ochii adânci şi întuneca i. Pe chip i se întip ri oă ţ ă

expresie de indignare şocat .ă— Beck, se r sti el. ă

Glasul îi r sun în tot holul. Se aşternu o linişte de moarte. To i ochiiă ă ţ

se întoarser spre el.ă

Inspectorul se r suci c tre ă ă Powell. R spunse cu o voce brutal .ă ă— Aici sunt, domnule.

— Tu conduci aici, Beek?

— Da, domnule.

— Şi aceasta este concep ia dumitale despre desf şurarea uneiţ ă

anchete? S ii un grup de persoane inocente ca pe o cireadă ţ ă?

— Nu sunt inocente, morm i ă Beck. A fost ucis un om.

— To i cei din cas sunt deocamdat nevinova i, ţ ă ă ţ Beck.

Pân la descoperirea f ptaşului, aşa vom considera şi-i vom trata cuă ă

toat polite ea.ă ţ

— Ce? Pufni Beck. Banda asta de mincinoşi? Tratat cu polite eă ţ ?

Înalta societate de hiene leneşe şi stricate...

— Cum îndr zneştiă ?! Imediat s - i ceri scuzeă ţ !

Inspectorul r sufl adânc şi-şi încleşt furios pumnii.ă ă ă

— N-auzi, inspector Beck? Imediat s - i ceri scuzeă ţ !

Beck îl fulger pe ă Powell, apoi se r suci spre invita iă ţ :

— Scuzele melc, murmur el.ă—- Şi te previn, Beck, continu ă Powell. Dac aşa ceva se mai repet ,ă ă

te-am terminat. Te trimit înapoi în gunoiul de unde-ai venit. Iar acum, piei

din ochii mei!

Powell coborî pe podeaua holului şi zâmbi musafirilor. Se

transformase în mod brusc. Comportamentul s u oferea, subtil, sugestiaă

unei afinit i cu cei dinaintea lui. Pân şi glasul mai sc pa inflexiuneaăţ ă ă

vreunei pronun ii la mod .ţ ă

— Doamnelor şi domnilor: desigur, v cunosc pe to i din vedere. Euă ţ

nu sunt la fel de faimos, de aceea permite i-mi s m prezint. Lincoln ţ ă ă Pow

ell, prefectul brig zii psihotice. Prefect şi psihotic. Dou denumiriă ă

str vechi.ă .. nu-i aşa? N-o s le permit s v deranjeze. Deschise bra ele şiă ă ă ţ

înaint spre ă Maria Beaumont: Scump madame ă Maria, ce final excitant

pentru minunata voastr petrecereă ! V invidiez pe to i. Ve i intra înă ţ ţ

istorie.

Un murmur de încântare trecu printre oaspe i. Ostilitatea ini ialţ ţ ă

începea s se destrame. Uluit , ă ă Maria apuc mâna lui ă Powell şi începu

automat s cocheteze.ă

— Madame... O z p ci şi o încânt , s rutând-o pe frunte cu afec iuneă ă ă ă ţ

patern Ştiu c a i avut nepl ceri. Brutele astea în uniforme...ă ă ţ ă

— Drag domnule prefect... Era o feti neajutorat , ag at deă ţă ă ăţ ă

bra ul lui. Am fost atât de însp imântat ...ţ ă ă

— Exist vreo înc pere liniştit , unde s putem sta cu to iiă ă ă ă ţ

confortabil, pentru a reface aceast experien cutremur toareă ţă ă ?

— Da... Cabinetul, scumpe prefect.

Începuse deja s toarc .ă ă

Powell pocni din degete.

— Condu-i pe madame şi pe oaspe ii s i în cabinet, ordon elţ ă ă

c pitanului care ap ruse. F r paznici. Doamnele şi domnii vor fi l sa iă ă ă ă ă ţ

singuri.

— Domnule Powell... C pitanul îşi drese glasulă : în leg tur cuă ă

musafirii doamnei... Unul dintre ei a sosit dup anun area crimei. Ună ţ

avocat: domnul 1/4maine.

Powell îl descoperi în mul ime, pe Jo ţ 1/4maine, avocat 2. Îi trimise un

salut telepatic.

— Jo?

— Bun .ă— Ce te-a adus în spelunca asta?

— Afaceri. M-a chemat cli(Ben Reich)entul meu.

— Rechinul laă ? M bag Ia idei. R mâi aici cu ă ă ă Reich,

începem imediat.

— Ai jucat teatru cu Beck.

— La naiba! Ne-ai auzit mozaicul?

— Nici o şans . Dar v cunosc pe amândoi. Jax cel delicat,ă ă

f când pe poli istul dur, e o chestie de regie.ă ţBeck interveni din cealalt parte a holului, unde st tea ursuz.ă ă

— Nu ne pârî, Jo.

— Eşti nebun? Parc i se ceruse lui ă 1/4maine s încalce sacra etic aă ă

Ghildei.

Radia un val de indignare ce-l f cu s zâmbeasc pe ă ă ă Beck.

Toate acestea, în secunda în care Powell s rut iar şi, cuă ă ă

devotament cast, fruntea Mariei şi se desprinse delicat din strânsoarea ei

înfocat .ă— Doamnelor şi domnilor, ne întâlnim în cabinet.

Musafirii pornir , conduşi de c pitan. P l vr geauă ă ă ă ă , rec p tându-şiă ă

buna dispozi ie. Totul începea s capete forma unei noi şi fascinanteţ ă

distrac ii. Printre murmure şi râsete, ţ Powell sim i umerii de fier ai unuiţ

blocaj telepatic rigid. Îl recunoscu si exclam surprinsă :

— Gus! Gus Tate!

— Oh! Salut, Powell!

— Tu? Ascuns & Pitit?

— Gus? interveni Beck. Aici? Nu l-am reperat.

— De ce naiba te-ascunzi?

Un r spuns haotic de mânie, am r ciune, team pentru pierdereaă ă ă ă

reputa iei, auto umilire, ruşine...ţ— Termin , Gus. Structura ta e prins într-un feedback. N-o să ă

- i fac de loc r u s fii amestecat într-un scandal. Te mai umaniă ţ ă ă ăzeaz . Stai aici & ajut . Cred c voi avea nevoie de înc un E 1. să ă ă ă Ă

ta-i un criminal Triplu A.

*

Dup ce holul se goli, ă Powell îi examin pe cei trei b rba i r maşi cuă ă ţ ă

el. Jo 1/4maine era un tip masiv, bine legat, cu o chelie str lucitoare şi chipă

prietenos. Micu ul Tate era nervos şi agitat... parc mai mult ca de obicei.ţ ă

Şi faimosul Ben Reich... Powell îl întâlnea pentru prima dat . Înalt, cuă

umeri largi, hot rât, degajând o extraordinar aur de farmec şi putere.ă ă ă

În puterea aceea exista şi bun tate, dar corodat de tiranie. Avea ochiă ă

frumoşi şi mari, îns gura p rea mic şi sub ire, sem nând cu o cicatrice.ă ă ă ţ ă

O personalitate magnetic , totuşi vag resping toare.ă ăPowell îi zâmbi lui Reich. Acesta îi r spunse. Îşi d dur mâna.ă ă ă

— Cu to i faci la fel, ţ Reich?

— Secretul succesului meu, surâse magnatul.

În elesese ce voia ţ Powell. Erau en rapport.

— Nu-i l sa şi pe ceilal i musafiri s vad c m ă ţ ă ă ă ă farmed. Or să

b nuiasc o neîn elegere.ă ă ţ— În nici un caz. Îi p c leşti tu. O s -i faci pe to i s cread c au oă ă ă ţ ă ă ă

în elegere secret cu tine.ţ ăAmândoi zâmbir din nou. Un neaşteptat chemotro-pism îi atr gea.ă ă

Era primejdios. Powell încerc s se scuture. Se întoarse c tre ă ă ă 1/4maine.

— Zi-i acum, Jo.

— În leg tur cu sondajul, Linc...ă ă

— ine-te la nivelul lui Ţ Reich, îl întrerupse prefectul. Nu ne gr bim.ă

— Reich m-a chemat s -l reprezint. F r ă ă ă TP, Linc! Trebuie s r mână ă ă la nivelul obiectiv. Am venit s supraveghez respectarea legii. Voi fiă

prezent la fiecare examinare individual .ă— Nu po i opri sondajul, Jo. N-ai nici un drept legal. Putem ob ine totţ ţ

ce ne trebuie...

— Dovedind c ai acordul celui examinat. M aflu aici pentru a spuneă ă

dac ai sau nu acest acord.ăPowell privi spre Reich:

— Ce s-a întâmplat?

— Nu şti iţ ?

— Aş dori versiunea ta.

— De ce a lui Reich în mod deosebit? interveni Jo 1/4maine.

— Vreau s ştiu de ce şi-a chemat atât de rapid avocatulă ? Este

amestecat în crimă?

— Sunt amestecat în mai multe, zâmbi Reich. Nu po i conduceţ

Monarch-ul f r o gr mad de secretă ă ă ă e ce trebuie protejate.

— Dar crima nu-i unul dintre secrete?

— Nu te mai b ga, Linc!ă

— Nu mai pune tu blocaje, Jo. Scormonesc şi eu un pic, pe aic

i, pentru c -mi place tipul.ă

— N-ai decât s-o faci pe timpul t u... nu pe-al meu.ă— Jo nu vrea s m lase s te iubesc, surâse ă ă ă Powell spre Reich. Aş fi

dorit s nu fi chemat un avocat. M bag la idei.ă ă ă— Nu-i o boal profesională ă? Râse Reich.

— Nu. Atunci intr în ac iune ă ţ Abe Potlogarul şi r spunse liniştită : N-o

s crezi, dar boala profesional a detectivilor este Lateralitatea. Poate fiă ă

de stânga sau de dreapta. Cei mai mul i detectivi sufer schimb ri straniiţ ă ă

ale Lateralit ii. Ini ial am fost stângaci, pân la cazul ăţ ţ ă Parsons, când am...

Brusc, Powell îşi întrerupse fabula ia. Se îndep rt cu doi paşi deţ ă ă

auditoriul s u fascinat şi suspin adânc. Când se întoarse cu fa a la ei, ă ă ţ Ab

e Potlogarul disp ruse.ă— O s v povestesc despre asta alt dat , zise. Spune-mi ce s-aă ă ă ă

întâmplat dup ce ă Maria şi musafirii au v zut sângele picurândă ?

Reich privi urmele stacojii de pe manşet .ă

— A zbierat „Sânge! Crimă!” şi to i am fugit pe sc ri în sus, spreţ ă

apartamentul-orhidee.

— Cum de-a i g sit drumul pe întunericţ ă ?

— Era lumin . ă Maria strigase dup lumin .ă ă

— Şi n-ai avut greut i s g seşti apartamentul, luminile fiindăţ ă ă

aprinse, nu-i aşa?

Reich zâmbi larg.

— N-am g sit eu apartamentul. Era secret. ă Maria ne-a condus.

— Paznicii de-acolo... erau ame i i, sau ceţ ţ ?

— Exact. P reau mor i.ă ţ

— Ca piatra, nu? N-au clintit nici un muşchi?

— De unde s ştă iu?

— Chiar aşa... Powell îl privi t ios. Ce era cu D'Courtneyă ?

— Şi el p rea mort. La dracu', era mortă !

— To i st tea i acolo şi privea iţ ă ţ ţ ?

— Câ iva erau prin apartament, c utându-i fiica.ţ ă

— Barbara D'Courtney... Credeam c nimeni nu ştia c D'Courtney siă ă

fiica lui se aflau în cas . De ce-o c utauă ă ?

— Habar n-am. Maria ne-a spus, şi-am c utat o.ă— A i fost surprinşi când n-a i g sit-oţ ţ ă ?

— Nu ne mai putea surprinde nimic.

— Unde s fi disp rută ă ?

— Maria spune c i-a ucis pe b trân şi-a fugit.ă ă— Crezi aşa ceva?

— Nu ştiu... Totul p rea nebunesc. Dac fata era îndeajuns deă ă

lunatic pentru a p r si casa f r nici un cuvânt şi a fugi goal pe strad ,ă ă ă ă ă ă ă

de ce nu-şi putea ucide şi tat lă ?

— Îmi permi i s te sondez în leg tur cu asta, pentru fundal şiţ ă ă ă

detalii?

— Sunt în mâinile avocatului meu.

— R spunsul este nu, replic ă ă 1/4maine. Orice individ are dreptul

constitu ional de-a refuza Examinarea Ester f r nici un prejudiciu. ţ ă ă Reich

refuz .ă— Iar eu sunt în rahat, suspin ă Powell şi ridic din umeri. Bine, s -ă ă

ncepem ancheta.

Se întoarser şi pornir c tre cabinet. Din cealalt parte a holului. ă ă ă ă Be

ck întreb în codul poli ieiă ţ :

— Linc, de ce l-ai l sat pe Reich s -şi bat joc de tine?ă ă ă

— Aşa a f cut?ă— Bineîn eles. Rechinul la te poate zdrobi oricând.ţ ă

— Ei bine, preg teşte- i cu itul, Jax. Rechinul o s fie pescuită ţ ţ ă

pentru Demolare.

— Ce?!

— N-ai auzit greşeala, pe când se str duia s m îmbrobodeaă ă ă

sc . Reich nu ştia c exist o fiic . Nimeni nu ştia. E3 n-a v zut-o.ă ă ă ă ă

Nimeni n-a v zut-o. Putea presupune c a fugit din cas în urma că ă ă

rimei. Oricine putea presupune asta. Dar de unde ştia c era GOAăLĂ?

Urm un moment de t cere împietrit , apoi, când ă ă ă Powell trecu pe

sub arcada nordic , îndreptându-se spre cabinet, îl ajunse din urm oă ă

emisie de respectuoas admira ieă ţ :

— M -nclin, Linc. M -nclin dinaintea maestrului.ă ă

*

„Cabinetul” Casei Beaumont era construit în stilul unei b i turceşti.ă

Podeaua reprezenta un mozaic de jacint, spinel şi aventurin . Pere ii,ă ţ

esu i din fire aurii, str luţ ţ ă ceau din pricina pietrelor sintetice încrustate – ru

bine, smaralde, granate, crisolite, ametiste, topaze – toate con inândţ

portrete ale st pânei casei. Pe jos erau covoraşe de catifea şi în întreagaă

înc pere erau r spândite scaune şi sofale.ă ă

Powell intr şi se îndrept direct spre centru, l sându-i în urm pe ă ă ă ă Re

ich, Tate şi 1/4maine. Murmurul conversa iilor încet ţ ă si Maria Beaumont se

ridic în picioare. Prefectul îi f cu semn s r mân aşezat . Privi în jur,ă ă ă ă ă ă

testând psihicul masei de sibari i şi cânt rind tacticile ce urmau s fieţ ă ă

folosite. În cele din urm , începuă :

— Legea, spuse el, face t r boiul cel mai idiot pentru moarte. Înă ă

fiecare zi mor mii de oameni; dar, pentru c cineva a avut energia şiă

ini iativa de a-l asista pe b trânul D'Courtney în timpul decesului, legeaţ ă

insist a-l considera inamicul umanit ii. Cred c -i o prostie, dar v rog să ăţ ă ă ă nu m cita i.ă ţ

F cu o pauz şi-şi aprinse o igar .ă ă ţ ă— Şti i, desigur, cu to ii, c sunt sondator. Probabil c acest lucru i-aţ ţ ă ă

alarmat pe cei mai mul i dintre dumneavoastr . Aceştia-s închipuie cţ ă ă

stau aici, precum un monstru cititor de min i, r scolindu-v tainele. Eiţ ă ă

bine... Jo 1/4maine nu m-ar l sa, chiar dac-aş putea s-o fac. Şi, ca s fiuă ă

cinstit, dac-aş putea, n-aş mai fi aici. Aş sta, pe tronul universului, egalul

lui Dumnezeu. Îns , din p cate, n-am auzit nici un comentariu privindă ă

asem narea mea cu el...ă

Urm un hohot de râsă . Powell zâmbi dezarmant şi continuă:— Nu, cititul min ii în mas este o performan pe care n-o poateţ ă ţă

realiza nici un sondator. E destul de dificil s p trunzi un singur individ.ă ă

Este îns de-a dreptul imposibil când se amestec zeci de structuri ă ă TP. Iar

atunci când se adun laolalt nişte persoane extrem de individualizate,ă ă

aşa cum sunt cei de fa , ne afl m pur şi simplu la mila acţă ă estora.

— Şi se mai spunea c eu am farmec, murmur ă ă Reich.

— În seara asta, urm ă Powell, a i jucat un joc denumit „Sardelu a”.ţ ţ

Îmi pare r u c n-am fost invitat şi eu, madame. Poate data viitoare vă ă ă aminti i şi de mine...ţ

— Da, f cu ă Maria. Da, scumpe prefect...

— În timpul acestui joc, b trânul D'Courtney a fost asasinat. Suntemă

aproape siguri c e vorba de o crim premeditat . Vom avea certitudineaă ă ă

dup ce Laboratorul îşi va încheia analizele. Dar s presupunem c este oă ă ă

crim Triplu-A. Asta ne va permite s juc m un alt joc... intitulată ă ă

„Ancheta”.

R spunsul musafirilor nu p rea convins. ă ă Powell continu cu acelaşiă

stil degajat, transformând încetişor cea mai şocant crim din ultimiiă ă

şaptezeci de ani într-un fapt ireal.

— În acest joc, o aşa-zis victim a fost ucis . Un aşa-zis detectivă ă ă

trebuie s descopere criminalul. El pune întreb ri aşa-zişilor suspec i. To iă ă ţ ţ

trebuie s spun adev rul, cu excep ia ucigaşului, care poate min i.ă ă ă ţ ţ

Detectivul compar r spunsurile, deduce cine-i mincinosul şi-l descoperă ă ă pe asasin. Cred c v-ar pl cea s -l juc m.ă ă ă ă

— Cum? întreb un glas.ă— Sunt doar unul dintre turişti! ip un altul.ţ ă

Râsete.

— Ancheta unei crime, surâse prefectul, exploreaz trei aspecte.ă

Primul: motivul. Al doilea: metoda. Al treilea: ocazia. Laboratorul se ocupă de ultimele dou . Primul îl putem descoperi cu jocul nostru. Astfel i-amă

putea ajuta pe cei de la Laborator. Şti i c nu-şi pot da seama cu ce armţ ă ă

a fost ucis D'Courtney? Ştia i c şi fiica lui D'Courtney a disp rutţ ă ă ? A

p r sit casa în timp ce juca i.. Sardelu a”. Ştia i c paznicii lui D'Courtneyă ă ţ ţ ţ ă

au fost scurtcircuita i in mod misteriosţ ? Chiar aşa! Cineva i-a scos din

func iune pentru o or . To i am vrea s ştim cum anume.ţ ă ţ ăAtârnau la marginea capcanei, fascina i, cu r sufl rile întret iate.ţ ă ă ă

La ul trebuia întins cu deosebit precau ie.ţ ă ţ— Moarte, dispari ie si furt al timpului – le putem rezolva pe toate,ţ

aflând motivul. Eu voi fi aşa-zisul detectiv. Dumneavoastr , aşa-zişiiă

suspec i. Cu to ii îmi ve i spune adev rul... cu excep ia criminalului,ţ ţ ţ ă ţ

bineîn eles. Ştim c el va min i. Dar o s -l încol im si petrecerea se vaţ ă ţ ă ţ

termina în mod triumf tor, dac ne ve i permite o investigare telepatică ă ţ ă

individual .ă— Oh! strig ă Maria, alarmat .ă

— Nu v speria i, madame. În elege-mă ţ ţ ă! Nu doresc decât

permisiunea dumneavoastr . Nu va trebui s sondez pe nimeni.ă ă

Deoarece, dac to i cei nevinova i vor accepta, cel care va refuza esteă ţ ţ

vinovatul. El singur va fi nevoit s se protejeze îmă potriva sondajului.

— Poate face asta? şopti Reich, spre 1/4maine.

Avocatul încuviin .ţă

— S ne închipuim pentru o clip scena. ă ă Powell le construia o dram ,ă

transformând înc perea în teatru, întreb formală : „îmi permite i s vţ ă ă

supun unei examin ri ă TP?” Apoi, dau ocol camerei... începu s meargă ă încetişor, aplecându-se ne rând înaintea fiec rui musafir. Şi r spunsurileă ă

vin... „Da”... „Da”... „Desigur”... „De ce nu?”... „Bineîn eles”ţ ... „Da”...

Da”... Apoi, deodat , oă pauz dramatic . ă ă Powell se opri în fa a lui ţ Reich,

neclintit şi amenin tor. „Dumneavoastr , domnule”, repet eu. „ţă ă Îmi

permite i s v sondezţ ă ă ?”

To i urm reau hipnotiza i. Pân si ţ ă ţ ă Reich era îngrozit, transfigurat de

degetul acuzator şi furia nest vilit .ă ă

— Ezitare. Se înroşeşte, apoi devine palid, pe m sur ce sângele i seă ă

scurge din obraji. Po i auzi refuzul însp imântatţ ă : „Nu!”. Prefectul se

întoarse şi-i cuprinse pe to i într-un gest electrizantţ : Şi în momentul acela,

ştim c l-am prins pe criminală !

Aproape îi convinsese. Aproape... Era ceva nou, îndr zne , excitantă ţ ;

o dezv luire brusc de ferestre în ultraviolet prin haineă ă si carne, pân laă

suflet... Dar musafirii Mariei aveau în suflete tic loşie... sperjur... adulter –ă

diavolul. Iar ruşinea din ei d du naştere spaimei.ă

— Nu! strig ă Maria.

To i s rir în picioare, strigândţ ă ă :

— Nu! Nu! Nu!

— Încercarea a fost frumoas . Linc, dar... sta-i r spunsul. Nă ă ă

u po i ob ine nimic de Ia hienele astea.ţ ţÎnfrânt, Powell continua s farmeceă :

— Îmi cer scuze, doamnelor şi domnilor, nu ave i nici o vin . Numaiţ ă

un nebun s-ar încrede într-un poli ist. Oftţ ă: Unul dintre asisten ii mei vaţ

înregistra declara iile celor care se vor deranja s le fac . Domnul ţ ă ă 1/4main

e va fi prezent, pentru a v sf tui şi ap ra intereseleă ă ă .

Privi cu triste e c tre avocatţ ă :

— Şi m va înfunda şi pe mine.ă

— Nu m lua la sentiment, Linc. E prima crim Triplu-A în pesă ăte şaptezeci de ani. Am şi eu o carier ... Afacerea asta poate fi hoă

t râtoare.ă— Şi eu am o carier , Jo. Dac departamentul meu nu-i d deă ă ă

cap t, o pot încurca.ă— Atunci, fiecare sondator pentru el... Se gândeşte la tine, Li

nc.

— La dracu', zise Powell.

F cu cu ochiul spre ă Reich şi ieşi din înc pere.ă

*

Laboratorul terminase investigarea apartamentului nup ial. Deţ

Santis, abrupt, âfnos, nec jit, îi înmân raportul lui ţ ă ă Powell şi rosti obosit:

— E o întreag z p ceal .ă ă ă ă

Powell privi trupul lui D'Courtney:

— Sinucidere? izbucni el. Era întotdeauna t ios cu De Santis, careă

numai atunci se sim ea bine.ţ— N -ţ ţ! Nici o şans . Lipseşte arma.ă

— Ce l-a ucis?

— Nu ştim.

— Înc nu şti iă ţ ?! Au trecut trei ore!

— Nu ştim! r cni De Santis. De asta-i o z p ceal ...ă ă ă ă

— Are o gaur în cap prin care po i b ga şi pumnul...ă ţ ă

— Da, da, da, da, sigur! Intrarea deasupra omuşorului. Ieşirea sub

fontanel . Moarte instantanee. Dar ce anume a produs ranaă ? Ce-a perfora

t craniul? Haide, întreab -mă ă!

— Raze dure?

— Nici o arsur .ă

— Cristalizare?

— N-a înghe at.ţ

— Vapori nitro?

— Nici un reziduu amoniacal.

— Acid?

— Prea multe aşchii. Spray-ul cu acid poate perfora o asemenea

ran , dar nu poate cr pa craniul.ă ă— O arm ascu ită ţ ă?

— Adic pumnal sau şişă ?

— Cam aşa ceva...

— Imposibil. I i dai seama cât for este necesar pentruţ ă ţă ă

str pungereă ? Nu se poate.

— Ei bine... cred c-am epuizat toate armele penetrante. Nu, stai! Dar

un proiectil?

— Cum adică?— O arm antic . Gloan e propulsate de explozivi. Ceva zgomotos şiă ă ţ

mirositor.

— N-ai nici o şans .ă

— De ce?

— De ce?! scuip De Santis. Pentru c nu exist nici un proiectil. Niciă ă ă

în arm şi nici în camer . ă ă Nic ieriă !

— Fir-ar al dracului!

— Sunt de acord.

— N-ai nimic pentru mine? Absolut nimic?

— Ba da. Înainte de a muri, a mâncat bomboane. Am g sit în gură ă un fragment de gel-înveliş de bomboan .ă

— Si?

— În apartament nu exist bomboane.ă

— Poate le-a mâncat pe toate.

— N-am g sit bomboane în interiorul stomacului. Oricum, nu puteaă

mânca aşa ceva din cauza gâtului.

— Ce avea cu gâtul?

— Cancer psihogen. R u de tot. Nici nu putea vorbi, ce s maiă ă

m nânce...ă

— Fir-ar al naibii s fie! Avem nevoie de arm ... orice-ar fi.ă ăPrefectul frunz ri rapoartele, privind trupul ca de cear şi fluierândă ă

fals o melodie. Îşi aminti c odat ascultase o audio-carte despre un Esteră ă

care putea citi cadavrele... asem n tor vechiului mit despre fotografiereaă ă

retinei unui ochi mort. Ar fi vrut s se poat aşa ceva.ă ă— Bun, suspin el în cele din urm . Ne-a ascuns motivul, acum siă ă

arma. S sper m c g sim ceva în leg tur cu ocazia, altfel, nu-l maiă ă ă ă ă ă

prindem niciodat pe ă Reich.

— Care Reich? Ben Reich? Ce-i cu el?

— Mai mult m îngrijoreaz Gus Tate, murmur ă ă ă Powell. Dac -iă

amestecat în povestea asta... Ce? Ah, Reich?

El e ucigaşul, De Santis. L-am p c lit pe Jo ă ă 1/4maine în cabinetul

Mariei Beaumont. Reich a f cut o greşeal . Am regizat o scen şi l-amă ă ă

derutat pe Jo, în timp ce l-am citit pe Reich ca s fiu sigur. Bineîn eles, nuă ţ

reprezint o dovad , dar am ob inut destul ca s m conving c ă ă ţ ă ă ă Reich e o

mul nostru.

— Sfinte Sisoe! exclam De Santis.ă— Dar mai e mult pân la convingerea unui tribunal. Mai e drumă

lung, fr ioare, pân la Demolare. Lung de tot...ăţ ăAm rât, ă Powell se desp r i de şeful Laboratorului, str b tuă ţ ă ă

anticamera şi coborî în galeria de pictur , unde îşi stabilise temporară

cartierul general.

— Şi-n plus, tipul îmi place, morm i el.ăÎn galerie, Powell şi Beck se întâlnir pentru un schimb de p reri.ă ă

Dialogul lor mintal dur exact treizeci de secunde, în tempoul fulger tipică

conversa iiloţ r telepatice.

Ei bine, Jax, Reich e candidat

pentru Demolare. L-am prins în

discu ia aia şi-am încercat si unţ

sondaj

în cabinetul Mariei, ca s fiu sigur. ă

Ben e omul nostru.

N-o vei dovedi niciodat , Linc.ăPaznicii pot fi de vreun ajutor?A-ha! Nici o şans . Au pierdut o oră ă

întreag . De Santis spune c li s-aă ă

distrus rodopsin retinal . Asta-iă ă

purpura vizual , cea cu care vezi înă

realitate. In ceea ce-l priveşte pe

paznici, erau de straj şi atenii. Nuă

s-a întâmplat nimic, pân când aă

n v lit brusc gloata, şi Maria aă ă

zbierat la ei c au adormit în timpulă

serviciului – ceea ce ei neag cuă

hot râre.ăNimic, ce s - i spun! Şi cum maiă ţ

r cneşte cadavrul Poleit!ăDar noi ştim c-a fost Reich.

Doar tu ştii asta. Nimeni altul.A urcat în timp ce musafirii jucau

Sardelu a. Într-un fel sau altul, aţ

distrus purpura vizual a pazniciloră

şi i-a ame it pentru o or . A intrat înţ ă

apartamentul-orhidee şi I-a ucis pe

D'Courtney. Pesemne fata a fost şi

ea amestecat , de aceea a fugit.ă

Cum?

Cum?

Cum l-a ucis?

În sfârşit: DE CE l-a ucis?Nu ştiu. N-am nici un r spuns...ă

înc .ăÎn felul sta n-o s ob ii Demolarea.ă ă ţ

Ştiu.

Mda.

Trebuie s ar i motivul, arma şiă ăţ

ocazia, cu obiectivitate. N-ai altceva

decât ştiin a unui sondator c ţ ă Reich

l-a ucis pe D'Courtney.Mda.

Ai citit cum, sau de ce?N-am putut p trunde suficient deă

profund... cu Jo 1/4maine lângă

mine.Şi pesemne c n-o s-o po i faceă ţ

niciodat . Jo e prea atent.ă

Draci & dumnezei! Jackson, ne

trebuie fata!Barbara D'Courtney?

Da! Ea este cheia! Dac ne poateă

spune ce a v zut şi de ce a fugit,ă

vom avea probe pentru tribunal.

Leag tot ce-am aflat pân acum şiă ă

bag la dosar. Nu facem nimic f ră ă ă fat . Las -i pe to i s plece. Nu neă ă ţ ă

sunt de nici un folos. Va trebui s -lă

încol im pe Reich... s vedem ceţ ă

fapte colaterale mai putem

dezgropa, dar...

De acord

Da

Dar n-o s reuşim nimic f r fat .ă ă ă ăÎn chestii de-astea, dom'le Beck, şi

eu le detest pe femei. Pentru

Dumnezeu, de ce încearc toate să ă

m însoare?ăImaginea unui cal râzând

Ripost sar(cenzur )castică ă ă (cenzur ).ă

R spuns sar(cenzur )donic.ă ă

Cu acest ultim cuvânt, Powell p r si galeria de pictur . Traversă ă ă ă

pasajul, coborî în cabinetul de muzic şi intr în holul principal. Lângă ă ă havuz, Reich, 1/4maine şi Tate erau adânci i în conversa ie. Prefectulţ ţ

reflect înc o dat la problema lui Tate. Dac într-adev r micuă ă ă ă ă ţul sondat

or era combinat cu Reich, aşa cum Powell suspectase în urm cu oă

s pt mân , la petrecerea lui, ar fi putut s fie implicat şi în asasinat.ă ă ă ăImaginea unui Ester 1, un stâlp al Ghildei, participant la o crim , eraă

de neînchipuit, dar dac era şi adev rat , avea s fie al naibii de greu deă ă ă ă

dovedit. Nimeni nu ob inea ceva de la un E ţ 1, f r acordul deplin ală ă

acestuia. Şi dac Tate era (incredibil... imposibil... ă 1% şanse) complicele

patronului Monarch, însuşi acesta se putea dovedi impenetrabil,

încercând un ultim atac, înainte de-a fi nevoit s se rezume la rutinaă

poli ieneasc , ţ ă Powell se îndrept c tre cei trei.ă ă

Prinzându-le privirile, lans un apel rapid sondatorilor:ă— Jo, Gus. Şterge i-o! Vreau s -i spun lui Reich ceva la care nţ ă

u trebuie s fi i de fa . N-o s -l sondez, nici n-o s -i înregistrez că ţ ţă ă ă

uvintele. Îmi dau cuvântul!

1/4maine şi Tate încuviin ar , se înclinar spre ţ ă ă Reich şi se

îndep rtar . ă ă Reich îi urm ri curios, apoi se uit la ă ă Powell.

— I-ai speriat? întreb el.ă

— I-am prevenit. Stai jos.

Se aşezar pe marginea bazinului, privindu-se într-o t cereă ă

prieteneasc .ă— Nu, rosti Powell dup o pauz . Nu te citesc.ă ă

— Nici nu m-am gândit la asta. Dar ai f cut-o în cabinetul Mariei,ă

aşa-i?

— Ai sim itţ ?

— Nu. Am b nuit. Aşa aş fi procedat eu.ă

— Nici unul dintre noi nu-i prea încrez tor, aşa-iă ?

— Pfui! F cu ă Reich. Nu-i un joc pentru feti e. Amândoi am pus cevaţ

la b taie. Numai laşii, pap -lapte şi cei slabi de înger se ascund înapoiaă ă

regulilor şi a fair-play- ului.

— Dar cinstea şi etica?

— În noi exist cinste, dar e codul nostru personal... nu aşa-ziseleă

reguli scrise de c tre un fricos pentru restul fricoşilor. Fiecare individ areă

cinstea şi etica proprie, şi atâta vreme cât le respect , cine o s -l arate cuă ă

degetul? Chiar dac nu- i place etica lui, nu-l po i acuza.ă ţ ţPrefectul scutur trist din cap.ă

— În tine exist doi oameni, ă Reich. Unul e cumsecade, iar cel laltă

tic los. Dac-ai fi fost pe de-a-ntregul criminal, n-ar fi fost atât de r u. Dară ă

eşti jum tate sfânt, jum tate lep d tur , iar asta înr ut eşte totul.ă ă ă ă ă ă ăţ— Ştiam c-o s fie de r u, de când mi-ai f cut cu ochiul, zâmbi ă ă ă Reich.

Eşti şmecher, Powell. Realmente, m sperii. Nu pot şti niciodat cândă ă

urmeaz lovitura sau din ce direc ie.ă ţ

— Atunci, pentru Dumnezeu, nu te mai feri şi termin odat , zise ă ă Po

well. Glasul lui ardea. Intensitatea cuvintelor îl însp imânt din nou pe ă ă Rei

ch. Am s te prind, ă Ben. Îl voi omori pe ucigaşul din tine, deoarece il

admir pe sfânt. Pentru tine e începutul sfârşitului. O ştii... De ce nu- iţ

uşurezi situa iaţ ?

Pentru o clip , ă Reich se cl tin pe muchia abandonului. Apoi îşiă ă

reveni şi contraatacă:

— Ca s pierd confruntarea cea mai interesant din viaă ă ţă? Nu...

Pentru nimic în lume, Linc. O s-o ducem pân la cap t.ă ăPowell în l furios din umeri. Amândoi se ridicar . Instinctiv, mâinileă ţă ă

li se întâlnir într-o strângere de adio.ă— Am pierdut în tine un partener minunat, spuse Reich.

— Ai pierdut în tine un mare om, Ben.

— Duşmani?

— Duşmani!

Era începutul Demol rii.ă

7

Într-un oraş cu şaptesprezece milioane şi jum tate de locuitori, ună

prefect de poli ie nu poate fi legat de biroul s u. El nu are dosare, fişe,ţ ă

noti e sau benzi. Are, în schimb, trei secretari Ester, to i magicieniţ ţ

mnemonici, purtând în min ile lor toate detaliile necesare. Ei îl înso escţ ţ

peste tot, precum un triplu index uman. Înconjurat de cei trei (porecli iţ

Wynken, Blynken şi Nod), Powell ieşi pe Center Street, strângându-şi

materialul pentru lupt .ăÎi explicase înc o dat comisarului Crabbeă ă :

— Ne trebuie motivul, arma şi ocazia, comisare. Deocamdat avem oă

ocazie posibil , dar numai atât. Ştii cum e Moş Moise. O s insiste asupraă ă

eviden elor.ţ— Care moş? Îl privi uluit Crabbe.

— Moş Moise, zâmbi Powell. Porecla noastr pentru Mozaic – ă Comput

erul – Acuzator – Multiplex. A i dorit s nu-i folosim numele integral, nu-iţ ă

aşa? Ne-am conformat.

— Abacul la electronică ! pufni Crabbe.

— Da, domnule. Acum sunt gata s pornesc atacul împotriva lui ă Ben

Reich şi a Monarch-ului, pentru a-i aduce dovezi lui Moş Moise. V întrebă

cinstit şi deschis: dori i s b g m în computer chiar tot ce afl mţ ă ă ă ă ?

Crabbe, care-i dispre uia şi-i ura pe to i Esperii, se înroşi şi s ri dinţ ţ ă

scaunul s u de abanos, dinapoia biroului de abanos, din cabinetul deă

abanos şi argint.

— Ce vrei s zici cu asta, ă Powell?

— Nu c uta i subîn elesuri, domnule. V întreb doar dac ave iă ţ ţ ă ă ţ

leg turi cu ă Reich şi Monarch. Prin urmare: nu ve i avea necazuri, atunciţ

când se vor încinge lucrurile? N-aş dori ca Reich s v viziteze şi s neă ă ă

opreasc tocmai când vom fi cel mai aproape.ă— Nu, lua-te-ar dracu'!

— Domnule! strig Wynken spre ă Powell. Anul trecut, în ziua d

e 4 decembrie, comisarul Crabbe a discutat cu dumneavoastră

cazul Monolith. Urmeaz un extrasă :

POWELL: Comisare, în afacerea asta exist un trucă

financiar. Monarch nu poate opune o obiec ie.ţ

CRABBE: Reich mi-a promis c nu va face aşa cevaă ; şi mă

pot bizui oricând pe el. M-a sprijinit s ajung în func ia deă ţ

procuror.

Sfârşitul citatului.

— Ai dreptate, Wynk. Ştiam eu c trebuie s existe ceva în doă ă

sarul lui Crabbe. Îşi schimb tactica şi privi c tre comisară ă : De ce vrei să m vr jeştiă ă ? Când ai candidat pentru postul de procuror districtual, nu te-

a ajutat Reich?

— Ba da...

— Şi vrei s cred c n-o mai face şi în continuareă ă ?

— Lua-te-ar naiba, Powell... M-a ajutat numai o dat . Dup aceea,ă ă

nimic.

— Atunci, înseamn c am mân liber în cazul luiă ă ă ă ?

— De ce insişti în afirma ia c ţ ă Ben Reich l-a asasinat pe b trânul laă ă ?

E ridicol. N-ai nici o dovad , doar propriile tale b nuieli.ă ă

Powell continua s -l fixeze cu privirea pe Crabbe.ă— Ascult -m pe mineă ă : nu l-a ucis el. Ben Reich n-ar omorî pe

nimeni. Este un om cumse...

— Am mân liber sau nuă ă ?

— Bine, Powell. Ai mân liber .ă ă— Dar cu mari re ineri. Face i o însemnare, b ie i. Este îngroţ ţ ă ţ

zit de Reich. Şi înc o însemnare: Şi eu sunt.ă

*

— Aten ie, se adres ţ ă Powell oamenilor s i. Ştim cu to ii ce afurisit eă ţ

Moş Moise. ip mereu dup fapteŢ ă ă ! Fapte! Dovezi! F r dovezi nu putemă ă

convinge maşina aia blestemat s acuze. Cu ă ă Reich vom folosi metoda Du

r & Moale. O cunoaşte i. Fiec rui subiect îi ataş m doi detectiviţ ă ă : unul

stângaci şi altul iste . Fraierul nu ştie c iste ul are aceeaşi misiune, şi niciţ ă ţ

suspectul nostru nu va şti. Dup ce s-a scuturat de „coada” cea naiv , seă ă

va crede liber, uşurând astfel sarcina adev ratului urm ritor. Aşa vomă ă

proceda cu Reich.

— În regul , aprob ă ă Beck.

— Merge i în fiecare departament şi aduna i o sut de subofi eri deţ ţ ă ţ

poli ie. Îmbr ca i-i în civil şi transfera- i-i la cazul ţ ă ţ ţ Reich. Lua i to i robo iiţ ţ ţ

analizori existen i în Laborator. Apoi, pune i toat aparatura s lucreze laţ ţ ă ă

cazul sta. Dup-aceea o s trimitem un urm ritor dur – de care se vaă ă ă

descotorosi cu siguran , dar care îi va da destul b tţă ă ă aie de cap.

— Probleme speciale?

— De ce jucau „Sardelu a”ţ ? Cine a sugerat jocul? Secretarii lui Beau

mont au declarat c ă Reich nu putea fi sondat din pricina unui refren care

acoperea totul. Ce refren? Cine l-a scris? Unde l-a auzit Reich? Laboratorul

afirm c paznicii au fost n uci i de un ionizator al purpurei vizuale.ă ă ă ţ

Verifica i toate cercet rile în domeniul respectiv. Cu ce-a fost ucisţ ă

D'Courtney? S se analizeze toate posibilit ile de arme. R scoli i rela iileă ăţ ă ţ ţ

dintre Reich şi D'Courtney. Ştim c erau rivali. Erau îns şi duşmani deă ă

moarte? Crima îi putea aduce lui Reich profituri? A fost f cut din teamă ă ă

sau nu? Ce şi cât câştig ă Reich de pe urma mor ii lui D'Courtneyţ ?

— Iisuse! exclam ă Beck. Şi toate astea pentru Dur? O s pieră dem caz

ul, Linc.

— Poate, deşi nu cred. Reich e genul de câştig tor. A repurtat o serieă

de succese care l-au f cut foarte mândru de el. B nuiesc c va muşcaă ă ă

momeala. De fiecare dat când ne va p c li câte un detectiv, îşi vaă ă ă

închipui c -i mai deştept decât noi. S -l l s m s cread asta. Vom aveaă ă ă ă ă ă

de furc şi cu ziariştii. Ştirile ne vor fi potrivnice. Dar vom continua. O să ă

fim îngâmfa i. L ud roşi... Vom face declara ii sfruntate. Vom fi poli iştiiţ ă ă ţ ţ

tâmpi i si înşela i... în timp ce ţ ţ Reich se va îngr şa cu regimul sta.ă ă

— Şi atunci o s -l înfulec m, zâmbi ă ă Beck. Dar fata?

— Ea o s fie o excep ie în program. Doresc ca fiecare poli ist dină ţ ţ

ar s primeasc , în cel mult o or , descrierea şi fotografia ei. Înso ite deţ ă ă ă ă ţ

o înştiin are secret , potrivit c reia gţ ă ă ăsitorul fetei va fi promovat cu cinci

grade.

— Domnule: regulamentul interzice promov ri cu mai mult deă

trei grade.

Cel ce vorbise fusese Nod.

— S le ia dracu' de regulamenteă ! izbucni Powell. Cinci grade pentru

descoperitorul Barbarei D'Courtney. Am nevoie de fata asta!

*

În Turnul Monarch, Ben Reich azvârli secretarilor toate

piezzocristalele de pe birou.

— Şterge i-o de aici şi lua i şi porc riile astea cu voi, r cni el. Deţ ţ ă ă

acum înainte, nu mai sunt prezent pentru nimeni. A i în elesţ ţ ? Nu m maiă

deranja i!ţ— Domnule Reich, dori i s reflecta i asupra anex rii propriet ilorţ ă ţ ă ăţ

D'Courtney? Dac ...ă— Exact asta fac şi nu vreau s fiu deranjat. Şterge i-oă ţ ! Valea!

Îi împinse afar , trânti uşa şi-o încuie. Lu telefonul, form BD-l2232ă ă ă

şi aştept plin de ner bdare. Dup . Un timp destul de îndelungat, peă ă ă

ecran ap ru imaginea lui ă Jerry Church, aflat în pr v lia lui.ă ă— Tu? scrâşni Church şi întinse mâna s ă intrerup leg tura.ă ă

— Da. Am o afacere. Te mai intereseaz reabilitarea?ă— Ce-i cu ea? îl fix , cu privirea, c m tarul.ă ă ă

— Decide-te! Pornesc imediat ac iunea pentru reabilitarea ta. O pot ţ f

ace, Jerry. Sunt proprietarul Ligii Patrio ilor Esperi. Dar vreau multe înţ

schimb...

— Pentru Dumnezeu, Ben! Orice 1 N-ai decât s -mi ceriă !

— Asta şi doresc.

— Orice?

— Totul. Servicii nelimitate. Î i dai seama cât pl tesc eu... Mergiţ ă ?

— Da!

— Şi-l mai doresc, în plus, pe Keno Quizzard.

— Nu, Ben. Nu-i sigur. Nimeni nu ob ine ceva de la Quizzard.ţ

— Aranjeaz o întâlnire. Vechiul loc, la aceeaşi or . Ca pe vremuri, ă ă Je

rry. Numai c acum sfârşitul o s fie fericit.ă ă

*

Când Powell intr în anticamera Institutului Ghildei Ester, obişnuitaă

coad era deja format ă ă – sute de speran e de toate vârstele, sexele şiţ

clasele, visând c de in calitatea magic ce le-ar putea aduce în viaă ţ ă ţă

împlinirea tuturor fanteziilor, f r ca vreunul s -şi dea seama de imensaă ă ă

responsabilitate a acestei calit i. Naivitatea acelor vise aduceaăţ

întotdeauna zâmbetul pe buzele lui Powell: Le citesc gândurile şi dau l

ovitura la burs ...ă (Legea Ghildei interzicea sondatorilor jocurile de

noroc sau specula iile la burs ). ţ ă Aflu r spunsurile la toate întreb rilă ă

e... (Un elev, care nu cunoştea faptul c din comisiile de examinareă

f ceau parte inspectori Ester, tocmai în scopul de-a preveni asemeneaă

lucruri). Voi şti ce gândesc oamenii despre mine... Aflu ce doresc f

etele... Pot fi aidoma unui rege...

La recep ie, o func ionar plictisit transmitea pe cea mai largţ ţ ă ă ă band ă TP: Dac m pute i auzi, v rog s intra i pe uşa din stânga,ă ă ţ ă ă ţ

cu inscrip ia: NUMAI PENTRU ANGAJA I. Dac m pute i auzi, v rţ Ţ ă ă ţ ăog s intra i pe usa din stânga, cu inscrip ia: NUMAI PENTRU ANGă ţ ţ

AJA I.ŢÎn acelaşi timp, îi explica unei tinere aferate, ce inea un carne el înţ ţ

mână:— Nu, doamn . Ghilda nu se ocup de antrenament şi educa ieă ă ţ ;

oferta dumneavoastr este inutil . Nu v putem ajuta cu nimică ă ă !

Surd la testul Ghildei, femeia plec furioas şi locul ei fu luat deă ă ă

elev.

Dac m pute i auzi, v rog s intra i pe uşa din stânga...ă ă ţ ă ă ţ

Brusc, un tân r mulatru se desprinse din rând, privi nesigur c treă ă

func ionar , apoi se îndrept spre uşaţ ă ă : NUMAI PENTRU ANGAJA I. OŢ

deschise şi intr . ă Powell era excitat. Rareori ap reau Esperi laten i.ă ţ

Avusese noroc s fie prezent tocmaiă acum...

Înclin din cap c tre func ionar şi-l urm pe tân r, în untru, doiă ă ţ ă ă ă ă

dintre oamenii Ghildei scuturau entuziaşti mâna mulatrului z p cit şi-lă ă

b teau pe umeri. Pentru o clip , ă ă Powell li se al tur şi-l felicit , la rândulă ă ă

lui. Apari ia unui Ester nou reprezenta întotdeauna o zi fericit pentruţ ă

Ghild .ă

Prefectul str b tu coridorul, mergând spre apartamentulă ă

preşedintelui. Trecu pe lâng gr dini a unde treizeci de copii şi zeceă ă ţ

adul i amestecau vorbele şi gândurile într-un talmeş-balmeş lipsit deţ

structur . Instructorul le transmitea r bd toră ă ă :

— Gândi i, elevi! Gândi i! Cuvintele nu sunt necesare. Gândiţ ţ ţ

i! Aminti i-v s întrerupe i de fiecare dat reflexul vorbitului. Reţ ă ă ţ ăpeta i dup mine prima lege...ţ ă

Şi clasa intonă:— Elimină laringele.

Powell tres ri şi trecu mai departe. Pe peretele opus gr dini ei, oă ă ţ

plac de aur era încrustat cu textul sacru al Jur mântului Esteră ă ă :

„Pe acela care m v -nva aceast Art , îl voi respecta ca peă ă ţă ă ă

propriul meu p rinte. Îmi voi împ r i esen a cu el şi-l voi ajuta la nevoie.ă ă ţ ţ

Urmaşii s i vor fi precum vl starele mele şi-i voi înv a Arta prin precepte,ă ă ăţ

lecturi şi orice alt modalitate cunoscut . M voi str dui, dup judecata şiă ă ă ă ă

iscusin a mea. În folosul omenirii, iar nu spre folosul r ului şi distrugerii.ţ ă

Chiar dac mi se va cere, nu voi nutri gânduri rele împotriva nim nui.ă ăIndiferent de mintea în care voi p trunde, o voi face spre beneficiulă

omului, împotrivindu-m r ut ii şi corup iei. Indiferent ce gânduri voiă ă ăţ ţ

vedea sau auzi, gânduri ce nu trebuie cunoscute de al ii, voi p straţ ă

t cerea, considerându-le taine sfinte.”ă

În sala de lectur , o clas de E ă ă 3 folosea configura ii simpluţ

împletite, în timp ce discutau evenimentele cu

Rente. Un E 2 precoce, de numai doisprezece ani, ad uga zig-zaguriă

conversa iei banale, înso ind fiecare zig cu un cuvânt vorbit. Acesteaţ ţ

rimau şi erau comentarii ironice la adresa vorbitorilor. Era amuzant şi

extrem de precoce.

În apartamentul preşedintelui domnea o h rm laie de nedescris.ă ă

Uşile tuturor birourilor erau deschise, iar func ionarii şi secretareleţ

alergau în toate p r ile. B trânul T'sung H'sai, preşedintele, un mandarină ţ ă

trupeş, cu easta ras şi tr s turile blânde, zbiera la to i, deopotriv . Eraţ ă ă ă ţ ă

atât de furios, încât se exprima prin vorbe, iar şocul cuvintelor articulate

înfiora întregul personal.

— Nu m intereseaz cum îşi spun tic loşiiă ă ă ! r cnea el. Sunt o bandă ă

de reac ionari m rgini i şi egoişti. Mie s -mi vorbeasc despre puritateaţ ă ţ ă ă

rasei? Mie s -mi vorbeasc despre aristocra ieă ă ţ ! Eu o s le vorbescă ! Am să le împui urechile. Domnişoara Prinn! Domnişoara Pri-i-i-i-nnnn!

Domnişoara Prinn ap ru numaidecât, terorizat de gândul uneiă ă

dict ri verbale.ă

— Noteaz o scrisoare pentru cretinii ştia. C tre Liga Patrio iloră ă ă ţ

Esperi. Domnilor... Bun diminea a, Powell. Nu te-am mai v zut de să ţ ă

ecole... Ce mai face Potlogarul Abe? Campania organizat de clicaă

voastr pentru anularea taxelor Ghildei şi a ajutorului destinat educa iei şiă ţ

antrenamentului Esperilor este conceput în spiritul tr d rii şi ală ă ă

fascismului. Paragraf nou.

T'sung se opri din diatrib şi-i f cu cu ochiul lui ă ă Powell.

— N-ai g sit înc sondatorul viselor tale?ă ă

— Înc nu, domnule.ă— La naiba, Powell! Însoar -teă ! Explod din nou preşedintele. N-amă

de gând s r mân toat via a în func ia asta. Paragraf nou, domnişoară ă ă ţ ţ ă Prinn: V referi i la taxele exagerate, la men inerea unei aristocra ii Ester,ă ţ ţ ţ

la imposibilitatea omului de rând de a urma un antrenament Ester... De f

apt, ce doreşti, Powell?

— S folosesc emi torul, domnule.ă ţă— Atunci, nu m mai deranja. Vorbeşte cu secretara mea 2.ă

Paragraf nou, domnişoar Prinnă ! De ce nu ieşi i la luminţ ă? Parazi ii din voiţ

doresc puterile Ester pentru o elit exclusivist , ca s pute i transformaă ă ă ţ

restul lumii într-o vac bun de muls. Dori i s ...ă ă ţ ăPlin de tact, Powell închise uşa şi se îndrept spre a doua secretar aă ă

lui T'sung, care dârdâia într-un col .ţ— Chiar i-e team ?ţ ă

Imaginea unui ochi clipind.

Imaginea unui semn de întrebare pulsator.

— Când îl apuc dracii pe papa T'sung, ne place s -l facem să ă ă

cread c suntem îngrozi i. Se simte mai fericit. Detest s i se aă ă ţ ă ă

duc aminte c este un Moş Cr ciun.ă ă ă— Ei bine, şi eu sunt un Moş Cr ciun. Am ceva pentru tine.ă

Prefectul aşez pe biroul secretarei fotografia Barbarei D'Courtney şiă

descrierea oficial primit din partea poli iei.ă ă ţ

— Ce fat frumoas !ă ă se entuziasm secretara.ă

— Vreau s fie trimise prin emi tor. Cu men iunea „urgent”.ă ţă ţ

Exist şi o recompens . Sondatorul care o g seşte pe Barbara D'Că ă ăourtney este scutit pentru un an de plata taxelor Ghildei.

— Cum? s ri secretara. Pute i face asta?ă ţ— Cred c am şi eu un cuvânt de spus în Consiliu.ă

— Vor s ri în sus cu to ii când or s-aud ...ă ţ ă— Asta şi vreau. S pun în mişcare fiecare sondator. Dac -miă ă

doresc un cadou de Cr ciun, acela nu poate fi decât fata.ă

*

Cazinoul-tripou al lui Quizzard fusese dereticat şi lustruit în pauza de

prânz – singura pauz din ziua unui juc tor înr it. Mesele de bacara şi deă ă ă

rulet erau periate. Cornetele scânteiau, tablele de barbut str luceau înă ă

verde şi alb. Aşezate în globuri de cristal, zarurile din fildeş sclipeau

precum nişte cuburi de zah r. Pe masa casierului. Sovereignii, monedaă

standard a jocurilor de noroc şi a lumii interlope, erau aşeza i. În fişicuriţ

îmbietoare. Ben Reich st tea la masa de biliard împreun cu ă ă Jerry Church

şi Keno Quizzard, crupierul orb. Quizzard era un b rbat m t h los, gras,ă ă ă ă

cu barba roşie ca focul, pielea palid ca de mort şi ochii albi, goi şi r i.ă ă

— Î i cunoşti deja pre ul, ţ ţ îi spuse Reich lui Church. Şi te previn, Jerr

y... Dac ştii ce-i mai bine pentru tine, nu încerca s m citeşti. Suntă ă ă

moarte curat . Dac intri în mintea mea, eşti bun pentru Demolare.ă ă

Gândeşte-te la asta!

— Iisuse, murmur Quizzard, cu glasul lui moroc nos. Chiar aşa deă ă

r u eă ? Nu mi-ar pl cea o Demolare, ă Reich.

— Cui i-ar pl ceaă ? Tu ce-ai dori, Keno?

— S pun o întrebare. Quizzard întinse bra ul înapoi şi, cu gesturiă ţ

sigure, apuc un fâşie de sovereigni. Îi r sfir dintr-o mân în cealaltă ă ă ă ă: Asta aş dori.

— Spune pre ul cel mai mare la care te po i gândi, Keno.ţ ţ— Pentru ce?

— La dracu'! Cump r servicii nelimitate. Îmi spui cât m cost ca să ă ă ă le ob in.ţ

— Sunt cam multe servicii...

— Am o gr mad de bă ă ani.

— Ai în plus o sut de M-uriă ?

— O sut de miiă ? Da! S-a f cută !

— Pentru... Church îl privi pe Reich: O sut de mii?ă— Hot r şte-te, ă ă Jerry, morm i ă Reich. Bani sau reabilitare?

— Aproape c merit ... Nuă ă ! Ce-s nebun? Vreau reabilitarea!

— Atunci, şterge- i balele. Se întoarse c tre Quizzard: Pre ul este deţ ă ţ

o sut de mii.ă— Sovereigni?

— Ce altceva? Vrei banii acum sau dup ce faci treabaă ?

— Pentru Dumnezeu, Reich..., protest Quizzard.ă

— Termină! izbucni acesta. Te cunosc, Keno! Crezi c po i g si ce-miă ţ ă

doresc eu şi dup-aia cau i clien i mai generoşi. Vreau s ştii despre ce-iţ ţ ă

vorba. De-aia te-am l sat s fixezi tu pre ul.ă ă ţ— Mda, rosti încet crupierul. Cam aşa gândesc şi eu, Reich. Zâmbi,

iar ochii l ptoşi îi disp rur în cutele pieliă ă ă i: Şi continuu s gândesc aşa.ă— Atunci o s - i spun de pe-acuma cine-i unul dintre clien i. Ună ţ ţ

b rbat cu numele de Lincoln ă Powell. Necazul e c nu ştiu ce- i poate oferi.ă ţ— Orice-ar fi, nu m intereseaz , scuip Quizzard.ă ă ă

— Sunt eu contra lui Powell, Keno. Asta-i licita ia. Eu i-am f cutţ ţ ă

oferta. Aştept r spunsul t u.ă ă

— S-a f cut, încuviin Quizzard.ă ţă— Bine, atunci asculta i-m . În primul rând, doresc o fat . O cheamţ ă ă ă

Barbara D'Courtney.

— Ăla omorât? Întreb orbul. M-am gândit eu...ă

— Vreo obiec ieţ ?

Quizzard trecu aurul dintr-o mân în alta, f r s spun nimic.ă ă ă ă ă

— Am nevoie de fat . Noaptea trecut , a fugit din Casa ă ă Beaumont şi

nimeni nu ştie unde-i acum. Am nevoie de ea, Keno. Înainte de-a o g siă

poli ia.ţQuizzard încuviin iar şi din cap.ţă ă

— Are în jur de dou zeci şi cinci de ani. Unu' şaizeci şi cevaă ; vreo

cincizeci şi cinci de kilograme. Bust plin. Talie sub ire. Picioare lungi...ţ

Buzele groase rânjir înfometate. Ochii mor i str luceau.ă ţ ă— P r blond. Ochi negri. Fa oval . Gur senzual şi nas pu ină ţă ă ă ă ţ

acvilin. O figur cu caracter. Te izbeşte... Electric ...ă ă— oaleleŢ ?

— Ultima dat când am v zut-o, purta un capot din m tase. Alb şiă ă ă

semitransparent... ca un geam înghe at. F r înc l minte. F r lenjerie,ţ ă ă ă ţă ă ă

bijuterii sau p l rie. Era şocat ... De-aceea a fugit pe strad şi-a disp rut.ă ă ă ă ă

Am nevoie de ea. Ceva îl f cu pe ă Reich s adaugeă : O vreau nev t mat .ă ă ă

În elesţ ?

— O puiculi ca astaţă ? D -o-ncolo, ă Reich, se linse crupierul pe buze.

N-ai nici o şans . De fapt, ea n-are nici o şans .ă ă— De-asta pl tesc o sut de M-uri. Dac o g si i suficient de repede,ă ă ă ă ţ

mai am şanse.

— Va trebui s ung şi eu nişte mâini...ă

— D -i drumul. Caut în fiecare bordel, lupanar, spelunc şi cazinoă ă ă

din oraş. Trimite vorb peste tot. Pl tesc. Nu vreau tevatur . Doar fata. Aiă ă ă

în elesţ ?

Quizzard încuviin , continuând s se joace cu aurul.ţă ă

— 'n eles.ţBrusc, Reich se întinse peste mas şi izbi cu muchia palmei mâinileă

durdulii ale orbului. Sovereignii s rir în aer şi zdr ng nir prin col urileă ă ă ă ă ţ

înc perii.ă

— Şi nu vreau joc dublu, mârâi Reich. Vreau, în schimb, fata!

8

O s pt mân de lupt .ă ă ă ăO s pt mân de ac iuni şi reac iuni, atacuri şi riposte, toate laă ă ă ţ ţ

suprafa , în timp ce în adânc, sub apele agitate, ţă Powell şi Augustus Tate

înotau, ocolindu-se precum nişte rechini t cu i, aşteptând începutulă ţ

adev ratei înfrunt ri.ă ăUn ofi er în civil crezuse în atacul prin surprindere. O oprise pe ţ Maria

Beaumont în pauza unui spectacol şi, în fa a prietenilor ei îngrozi i,ţ ţ

r cniseă :

— A fost o înscenare! Erai mân în mân cu ucigaşulă ă ! Tu ai pl nuită

crima! De-asta juca i Sardelu aţ ţ ! R spundeă !

Cadavrul Poleit chi ise şi o rupsese la fug . Pe când Urm ritorul celţă ă ă

Dur se lansase frenetic pe urmele ei, fusese citit profund şi am nun it.ă ţ

Tate c tre ă Reich: Poli istul spunea adev rul. Ei cred c ţ ă ă Maria B

eaumont a fost complice.

Reich c tre Tateă : Perfect! S-o arunc m lupilor. D -o poli ieiă ă ţ !

Drept urmare, Madame Beaumont a fost l sat f r protec ie. Îşiă ă ă ă ţ

g si refugiu tocmai în ă Loan Brokerage, sursa averii Beaumont. Ofi erulţ

patrulei o descoperi dup trei ore şi o supuse unui interogatoriu nemilosă

în biroul sondatorului Şef de Credite. Habar n-avea c Lincoln ă Powell se

g sea în odaia al turat , flec rind cu sondatorul. ă ă ă ă

Powell c tre echipă ă: A luat jocul dintr-o carte veche d ruit deă ă

Reich. Cump rat probabil de la ă ă Century. Ei se ocup cu lucruriă

de-astea. Da i-i drumulţ ! A solicitat cartea aceea în mod special?

Verifica i-l pe Grahamţ , evaluatorul. Cum se face c „Sardelu a”ă ţ

era singurul joc intact din carte? Moş Moise va dori s ştie... Şiă

unde este fata?

Un poli ist în civil avea s se apropie cu delicate e de marea şans aţ ă ţ ă

vie ii lui. Bolborosi vânz torilor din ţ ă Century Audio:

— Colec ionez c r i cu jocuri vechi... De tipul celei cerute s pt mânaţ ă ţ ă ă

trecut de bunuă l meu prieten, Ben Reich.

Tate c tre ă Reich: Am aflat ceva. Vor s porneasc pe urmeleă ă

c r ii pe care-ai trimis-o Mariei.ă ţ

Reich c tre Tateă : N-au decât! Sunt acoperit. Trebuie s mă ă

concentrez asupra fetei.

Proprietarul şi vânz torii r spunser am nun it întreb rilor Agentuluiă ă ă ă ţ ă

Dur. Mai mul i clien i îşi pierdur r bdarea şi p r sir libr ria. Unul singurţ ţ ă ă ă ă ă ă

r m sese liniştit într-un col . Mult prea absorbit asupra unei înregistr riă ă ţ ă

pe cristal pentru a-şi da seama c era complet ignorat. Nimeni nu ştia c ă ă J

ackson Beck era surd.

Powell c tre echipă ă: Se pare c ă Reich a g sit cartea dină

întâmplare. A dat peste ea, c utând un cadou pentru ă Maria Beau

mont. Transmite i mai departe. Şi unde-i fataţ ?

În şedin a de lucru cu agen ia care tip rea materialele pentru ţ ţ ă Monar

ch Jumper („singura rachet familial de vânzareă ă !”), Reich veni cu un nou

program publicitar.

— Problema e urm toarea, spuse el. Întotdeauna oameniiă

antropomorfizeaz produsele pe care le folosesc. Le atribuie caracteristiciă

umane. Le boteaz şi le r sfa . Un individ va cump ra mai repede un ă ă ţă ă Ju

mper, dac simte o afec iune pentru el. În realitate, nu-i pas cât este deă ţ ă

eficient. El doreşte s -l iubeasc .ă ă

— Da, domnule Reich! Aşa-i!

— De aceea, vom umaniza Jumperul, continu ă Reich. S g sim o fată ă ă

şi s-o botez m Fata ă Monarch Jumper. Când clientul cump r produsul,ă ă

cump r în realitate fataă ă ; pe ea o dezmiard .ă

— Aşa-i! zbier reprezentantul agen iei. Ideea dumneavoastr ne-ă ţ ăngroap , domnule ă Reich! E ceva absolut m reă ţ!

— Porni i imediat o campanie pentru descoperirea Fetei ţ Jumper.

Pune i fiecare comisionar la treab . Scotoci i oraşul. Fata s aib în jur deţ ă ţ ă ă

dou zeci şi cinci de ani. Cam unu' şaizeci şi cinci, vreo cincizeci şi cinci deă

kilograme. Bine f cut ... Sexy...ă ă

— Da, domnule Reich! Da!

— Blond cu ochii negri... Gura plin ... Nasul drept... Uita i, am aici oă ă ţ

schi a ei, aşa cum o v d eu. Cine g seşte fata pe care-o am în minteţă ă ă

este avansat.

Tate c tre ă Reich: Am sondat prin poli ie. Cineva va fi trimis laţ

Monarch, s cerceteze leg turile dintre tine şi evaluatorulă ă

Graham.

Reich c tre Tateă : Treaba lor! Nu exist nici o leg tur , iară ă ă

Graham a p r sit oraşul, dup achizi ii. Leg turi între mine şiă ă ă ţ ă

Graham! Chiar atât de naiv s fie ă Powell? Poate l-am supraapreci

at.

Cheltuielile nu reprezentau o problem pentru un poli ist îmbr cată ţ ă

civil, încrez tor în deghiz rile chirurgiei plastice. Proasp t echipat cuă ă ă

tr s turi mongoloide, el se angaj la Serviciul de între inere Monarch şiă ă ă ţ

încerc s dezgroape leg turile ă ă ă financiare dintre Reich şi Graham. Nu ştiu

niciodat c inten ia lui fusese citit de şeful Personalului Ester din ă ă ţ ă Monar

ch şi raportat apoi mai sus, iar acolo sus se chicotea încetişoră

Powell c tre echipă ă: Falsa iscoad a c utat dovezi de mituire înă ă

dosarele contabile Monarch. În ochii lui Reich, asta ar trebui să

duc la sc derea aprecierii noastre profesionale cu cincizeci laă ă

sut , ceea ce-l face pe el cu cincizeci Ia sut mai vulnerabil.ă ă

Transmite i mai departe. Unde-i fataţ ?

În şedin a de conducere a „Orei”, singurul ziar p mântean careţ ă

ap rea zilnic în dou zeci şi patru de edi ii, ă ă ţ Reich anun o nou ac iuneţă ă ţ

filantropic a Monarch-ului.ă— Îl vom denumi „Sanctuarul”, spuse el. Oferim ajutor, confort şi

ad post milioanelor de cet eni care traverseaz un moment de criz .ă ăţ ă ă

Dac a i fost concedia i,ă ţ ţ dac a i dat faliment, dac sunte i teroriza i sauă ţ ă ţ ţ

amenin a i... Dac , dintr-un motiv sau altul, sunte i însp imânta i şi nuţ ţ ă ţ ă ţ

şti i ce s face i... Dac sunte i dispera i... Adresa i-v „Sanctuarului”ţ ă ţ ă ţ ţ ţ ă !

— Este un lucru extraordinar, se pronun redactorul-şef, dar vaţă

costa îngrozitor de mult. La ce bun?

— Rela iile cu publiculţ ! Izbucni magnatul. Vreau ştirea în prima

edi ie. Am terminatţ !

Reich p r si sala de şedin e, coborî în strad şi se îndrept spre ună ă ţ ă ă

telefon public. Sun „Agrementul” şi-l instrui pe Ellery Westă :

— Vreau câte un om în fiecare filial din oraş a „Sanctuarului”.ă

Vreau, de asemenea, ca fotografia şi descrierea fiec rui solicitant s fieă ă

trimise direct la mine. Imediat, Ellery! Pe m sur ce sosesc.ă ă— Nu te întreb nimic, Ben, dar grozav aş dori s te sondez...ă

— Eşti suspicios? pufni Reich.

— Nu. Doar curios.

— Vezi s nu mori de curiozitateă !

Pe când Reich p r si cabina, îl acost un b rbat cu un aer de zelă ă ă ă

stupid.

— Oh, domnul Reich! Ce noroc c v-am întâlnit! Am aflat despreă

„Sanctuar” şi m-am gândit c un interviu cu ini iatorul acestui inedit gestă ţ

de caritate ar...

„Ce noroc c v-am întâlnită !” Individul era faimosul reporter sondator

al ziarului „Criticul Industrial”. Probabil îl urm riser şi... ă ă Mai tare, zise T

ensor. Mai tare, zise Tensor. Nelinişti, tensiuni şi disensiuni au

început.

— F r comentarii, morm i ă ă ă Reich. Opt, sir; şapte, sir; şase, sir; ci

nci...

— Ce episod din copil ria dumneavoastr v-a determinat s pune i laă ă ă ţ

dispozi ia cet enilor aceast ...ţ ăţ ă

Patru, sir; trei, sir; doi, sir; unu...

— A existat, cândva, o clip când n-a i ştiut ce s face iă ţ ă ţ ? V-a

însp imântat moarteaă ? V-a...

Mai tare, zise Tensor. Mai tare, zise Tensor. Nelinişti,

tensiuni şi disensiuni au început.

Reich plonj într-un ă Jumper public şi sc p .ă ă

Tate c tre ă Reich: Poli ia îl caut realmente pe Graham. To i ceiţ ă ţ

din Laboratorul lor au fost trimişi dup agentul de evaluare.ă

Dumnezeu ştie ce fir urm reşte ă Powell, dar e departe de tine.

Cred c te afli într-o pozi ie tot mai sigur .ă ţ ăReich c tre Tateă : Nu, pân nu g sesc fataă ă !

Marcus Graham nu l sase nici o adres şi era c utat de o jum tateă ă ă ă

de duzin de stângaci robo i urm ritori, scoşi din laboratoarele poli iei.ă ţ ă ţ

Erau dirija i de tot atât de stângacii lor inventatori, prin întreg sistemulţ

solar. Între timp, Marcus Graham ajunsese pe Ganymede, unde Powell îl

descoperi la o licita ie de c r i str vechi, licita ie condus de un ac ionarţ ă ţ ă ţ ă ţ

sondator. C r ile f ceau parte din fondul ă ţ ă Drake, moştenit de Ben Reich de

la mama sa. Ap ruser în mod neaşteptat pe pia .ă ă ţă

Powell discut cu Graham în holul s lii de licita ie, în fa a uneiă ă ţ ţ

ferestre de cristal ce dezv luia tundra arctic a lui ă ă Ganymede, sub cerul

negru, pe jum tate acoperit de discul roşu-închis ală lui Jupiter. Apoi,

prefectul lu „Paişpe-zile” înapoi spre P mânt şi ă ă Abe Potlogarul c zu înă

mrejele unei dr gu e stewardese. Când sosi la cartierul s u ă ţ ă general, Powe

ll nu ar ta a om fericit, iar Wynken, Blynken şi Nod avur din plin deă ă

lucru.

Powell c tre echipă ă: Nici o speran . Nu ştiu de ce ţă Reich s-a mai

deranjat s -l trimit pe Graham cu licita ia asta tocmai pe ă ă ţ Ganymede.

Beck c tre ă Powell: Ce-i cu cartea de jocuri?

Powell c tre ă Beck: Reich a cump rat-o, a evaluat-o şi-a trimis-oă

cadou. Era deteriorat şi singurul joc pe care-l putea alege ă Maria era

„Sardelu a”. Pân acum n-avem nimic pentru Moise, ca s -l acuze pe ţ ă ă Reic

h. Ştiu eu cum Ie merge mintea maşinilor stora... La dracu'ă ! Unde-i fata?

Trei subofi eri de poli ie fuseser trimişi, succesiv, la domnişoara ţ ţ ă Duf

fy Wyg&, şi revenir la uniforme acoperi i de dizgra ie. Când, în cele dină ţ ţ

urm , ă Powell ajunse la ea, era în toiul Balului „4000”. Domnişoara Wyg&

era mai mult decât încântat s vorbeasc .ă ă ă

Powell c tre echipă ă: Am discutat cu Ellery West de Ia Monarch

şi el sprijin versiunea domnişoarei Wyg&ă . West s-a plâns de

proliferarea jocurilor de noroc, iar Reich a cump rat un psicântec,ă

pentru a st vili tendin a. Se pare c blocajul mental i-a fostă ţ ă

imprimat accidental. Dar ce se aude cu arma folosit împotrivaă

paznicilor? Şi ce-i cu fata?

R spunzând criticilor ustur toare şi chicotelilor abia în buşite,ă ă ă

comisarul Crabbe inu o conferin de pres în exclusivitate şi declar cţ ţă ă ă ă

laboratoarele poli iei descoperiser o nou tehnic de investiga ie, ceţ ă ă ă ţ

avea s solu ioneze cazul lui D'Courtney în dou zeci şi patru de ore. Eraă ţ ă

vorba de analiza fotografic a purpurii vizuale din ochii cadavrului, careă

avea s ofere imaginea asasinului. Cercet torii în domeniul rodopsineiă ă

fuseser convoca i la sediile locale ale poli iei.ă ţ ţNedorind s rişte interogarea lui ă Wilson Jordan, fiziologul care

preparase ionizatorul cu rodopsin al Monarch- ului, ă Reich îi telefona lui

Keno Quizzard şi puse la cale o metod de îndep rtare de pe P mânt aă ă ă

doctorului Jordan.

— Am o proprietate pe Callysto, spuse Reich. Renun la titlu şi-o scotţ

la vânzare. O s am grij s-o ia ă ă Jordan.

— Vrei s -i spun eu astaă ? Întreb Quizzard, cu vocea lui ursuz .ă ă

— Nu, Keno. Nu trebuie s l s m urme. Sun -l pe ă ă ă ă Jordan. F -l curios.ă

Las -l s descopere singur.ă ă

Ca urmare a acestei conversa ii, o persoan anonim , cu glasţ ă ă

moroc nos, îi telefon lui ă ă Wilson Jordan, încercând s -i trezeasc interesulă ă

în achizi ionarea, pentru o sum modest , a propriet ii ţ ă ă ăţ Drake de pe

Callysto. Oferta îi p ru dubioas lui ă ă Jordan, care nu auzise niciodat deă

proprietatea Drake, şi de aceea îşi consult avocatul. Fu informat că ă devenise probabilul moştenitor al unei jum t i de milion de credite.ă ăţ

Peste o or , fiziologul uluit pleca spre Callysto.ă

Powell c tre echipă ă: L-am adus pe omul lui Reich în câmp

deschis. Jordan trebuie s fie cel cu rodopsina. Este singurulă

fiziolog oculist care a disp rut după ă conferin a lui Crabbe.ţ

Trimite i-i vorb lui ţ ă Beck s -l urm reasc pe Callysto şi s seă ă ă ă

ocupe de el. Ce se aude cu fata?

Între timp, partea real a opera iunii Dură ţ & Moale avansa treptat. Pe

când aten ia lui ţ Reich era atras de ipetele Mariei ă ţ Beaumont, un tân r şiă

str lucit avocat al cabinetulă ui juridic Monarch fusese ademenit cu

abilitate pe Marte şi re inut acolo, sub acuza ia real , deşi desuet , deţ ţ ă ă

imoralitate. O sosie perfect a avocatului veni s lucreze in locul s u.ă ă ă

Tate c tre ă Reich: Verific - i consilierii juridici. Nu pot p trundeă ţ ă

acolo, dar ceva e-n neregul . E periculos.ă

Sub pretextul unei verific ri generale, ă Reich aduse - un Ester 1 şi

descoperi substituirea. Îl sun apoi pe Keno Quizzard. Crupierul cel orbă

angaj un reclamant, care acuz avocatul fals de şicane. Astfel carieraă ă

dublurii în Monarch lu sfârşit în mod legal şi f r complica ii.ă ă ă ţ

Powell c tre echipă ă: La dracu'! Am fost descoperi i. Reich neţ

trânteşte toate uşile în nas... Dur & Moale! Afla i cine spioneazţ ă

pentru el. Şi g si i fataă ţ !

În vreme ce poli istul cu chip de mongol iscodea Turnul ţ Monarch,

unul dintre savan ii de acolo, grav r nit cu pu in timp în urm , într-oţ ă ţ ă

explozie de laborator, p r si spitalul cu o s pt mân mai devreme şiă ă ă ă ă

reveni la lucru. Avea chipul acoperit cu bandaje, îns era dornic deă

munc . Acesta era adev ratul spirit ă ă Monarch!

Tate c tre ă Reich: În sfârşit, am descoperit! Powell nu-i naiv. Îşi

desf şoar investiga iile pe dou planuri, Neglijeaz -l pe celă ă ţ ă ă

evident! Caut -l pe cel de dedesubt. Am aflat ceva despre ună

spital. Verifică!

Reich verific . Dup trei zile, îl chem pe Keno Quizzard. ă ă ă Monarch fu

pr dat de platin de laborator în valoare ă ă de 50.000 Cr, iar în timpul

jafului, Camera Interzis fu distrus . Recent-revenitul-la-munc savant fuă ă ă

demascat ca impostor, acuzat de complicitate şi predat poli iei.ţ

Powell c tre echipă ă: Înseamn c nu vom putea dovedi niciodată ă c Reich a ob inut rodopsina din propriile lui laboratoare. Cumă ă ţ

Dumnezeu ne-a descoperit? S nu putem face chiar nimic? Unde-iă

fata?

Pe când Reich râdea de stupidele investiga ii ale robo ilor pe urmeleţ ţ

lui Marcus Graham, primul s u adjunct îl întâmpina pe Inspectorul Finană ci

ar Continental, un Ester 2, sosit pentru o mult-amânat verificare aă

registrelor lui Monarch Utilities & Resources. Una dintre nout ile echipeiăţ

Inspectorului era o steno-sondator, care scria rapoartele şefului ei. Era

expert în rapoarte – ă rapoarte de poli ie, în principal.ţ

Tate c tre ă Reich: M pune pe gânduri echipa Inspectorului. Nuă

risca nimic.

Reich rânji şi l s registrele publice pe mâna Inspectorului. Apoi îlă ă

trimise pe Hassop, şeful Codurilor, în concediul promis, pe Spaceland. În

afara aparatelor fotografice, Hassop avea asupra lui o caset cu un film.ă

Caseta con inea registrele secrete ale lui ţ Monarch şi era sigilat cuă

termit , distrugând filmul dac nu era deschis într-un anume fel. Singuraă ă ă

copie a filmului se afla în seiful invulnerabil din locuin a lui ţ Reich.

Powell c tre echipă ă: Şi cu asta, basta! Pune i doi oameni dupţ ă

Hassop: Dur & Moale. De ine probabil documente importante, aşaţ

c ă Reich l-a acoperit perfect. La dracu', n-am g sit nimică ! O spun

eu, o s-o spun şi Moş Moise, şi-o şti i şi voi. Pentru Dumnezeuă ţ ! U

nde-i fata aia?

Precum o planş anatomic a sistemului sanguin, colorat în roşuă ă

pentru artere şi albastru pentru vene, lumea interlop şi lumea legii îşiă

întindeau re elele. Din sediile Ghildei, spre instructori şi studen i, laţ ţ

familiile lor, la prieteni, la prietenii prietenilor, la cunoştin e întâmpl toareţ ă

şi la parteneri de afaceri. Din cazinoul lui Quizzard, de la crupieri la

juc tori, la oameni de încredere, la granguri grei, la ho i modeşti, laă ţ

vagabonzi, droga i, pân la amestecul ciudat de semi-escroci şi aproape-ţ ăcinsti i.ţ

Vineri diminea , ţă Fred Deale, Ester 3, se trezi, coborî din pat, f cu ună

duş, lu micul dejun şi plec la slujb . Era şeful pazei de la etajul B nciiă ă ă ă

de Schimb Marte, de pe Maiden Lane. Oprindu-se s -şi cumpere un tichetă

de transbordare pe pneumatic, p l vr gi cu o Ester ă ă ă 3 de la ghişeul de

informa ii, care-i spuse despre Barbara D'Courtney. ţ Fred memoră imaginea TP transmis de func ionar . Era un chip înr mat în semne deă ţ ă ă

opera iuni bancare.ţVineri diminea , Snim Asj fu trezit de urletele propriet resei sale,ţă ă

Chooka Frood, care-i solicita chiria.

— Ce dracu', Chooka, morm i Snim. Ş-aşa faci o avere cu z b ucaă ă ă

aia blond de-ai g sit-o, tu ştii cum... Ai o min de aur în pivni ... Ce maiă ă ă ţă

vrei de la mine?

Chooka Frood îi explic lui Snim că ă: A) Fata cu p rul blond nu eraă

z b uc . Era un ă ă ă medium autentic. B) Ea (Chooka) nu avea o cas deă

rendez-vous. Era o prezic toare autorizat . C) Dac el (Snim) nu aduceaă ă ă

chiria pe ultimele şase s pt mâni, ea (Chooka) îi putea prezice viitorul cuă ă

mult uşurin . Snim avea s locuiasc afar , pe caldarâm.ă ţă ă ă ăB rbatul coborî din pat şi, deja îmbr cat, ieşi în oraş s fac rost deă ă ă ă

câteva credite. Era prea devreme s mearg la Quizzard şi s se lipească ă ă ă

de nişte fraieri cu lovele, încerc s fac un blat pe pneumaticul spreă ă ă

centru, dar fu zvârlit afar de sondatorul de schimb, aşa c porni pe jos.ă ă

Pân la pr v lia lui ă ă ă Jerry Church era cam multişor de mers, dar Snim

l sase acolo o pianin de buzunar, în aur şi perle, şi spera s ob in de laă ă ă ţ ă

Church un alt avans.

C m tarul nu se afla acolo, şi asistentul lui nu putea face nimică ă

pentru Snim. Flec rir despre una, despre alta. Snim povesti deă ă

nenorocita de propriet reas , care-l b tea zilnic la cap cu mediumulă ă ă

descoperit de ea, continuând totuşi s -l mulg , deşi afacerile îi mergeauă ă

din plin. Asistentul c m tarului nu se înduioş îns nici m car atât cât s -iă ă ă ă ă ă

ofere o cafea şi Snim plec .ă

Când Jerry Church reveni în pr v lie, pentru o scurt pauz înă ă ă ă

c utarea sa disperat dup Barbara D'Courtney, asistentul îi povestiă ă ă

despre vizita lui Snim şi conversa ia avut . ţ ă Church îi citi în minte

am nuntele discu iei. Tremurând de emo ie, se împletici spre telefon şi-lă ţ ţ

sun pe ă Reich, dar nimeni nu ştia unde se afl acesta. ă Church r suflă ă adânc şi form num rul lui Keno Quizzard.ă ă

Între timp, Snim devenise tot mai neliniştit. Din agita ia lui, se n scuţ ă

hot rârea prosteasc de a-l fraieri pe clientul vreunei b nci. Se îndreptă ă ă ă

c tre ă Maiden Lane şi examin b ncile din jurul lui ă ă Bomb Inlet. Nu era prea

inteligent şi comise eroarea de-a alege drept zon de ac iune Banca deă ţ

Schimb Marte. P rea învechit şi provincial . Snim nu înv ase c numaiă ă ă ăţ ă

institu iile puternice şi eficiente îşi pot permite s aib un aspect de mânaţ ă ă

a doua.

Intr în banc şi travers sala uriaş , pân la şirul de mese aşezateă ă ă ă ă

vizavi de ghişeele casierilor, de unde şterpeli un teanc de foi de depuneri

şi un toc. Pe când p r sea banca, ă ă Fred Deal privi dup el, apoi îşi chemă ă

oamenii:

— Îl vede i pe vagabondul acela mititelţ ? Ar t spre Snim, careă ă

tocmai ieşea pe uş . Este gata de escrocheria cu casierul.ă— Vrei s -i facem vânt, ă Fred?

— Ce rost are? O s -ncerce în alt parte. L sa i-l s -şi fac treaba. Îlă ă ă ţ ă ă

înh m dup ce ia banii. Când avem dovada, îl ascundem pentruăţă ă

totdeauna. Kingstonul e plin de celule goale.

F r s aib habar de toate acestea, Snim d dea târcoale b ncii,ă ă ă ă ă ă

urm rind atent ghişeele casierilor. Un individ m t h los retr gea bani deă ă ă ă ă

la ghişeul 2. Casierul îi înmâna teancuri groase de bancnote. Asta era

fraierul! Snim îşi dezbr c iute haina, suflec mânecile c m şii şi-şiă ă ă ă ă

înfipse tocul dup ureche.ă

Când fraierul ieşi, num rându-şi banii, Snim se strecur pe lâng elă ă ă

şi-l b tu pe um r.ă ă

— Scuza i-m , domnule, rosti el pe un ton grav. Sunt de la ghişeul Z.ţ ă

M tem c func ionarul nostru a f cut o greşeal şi v-a num rat maiă ă ţ ă ă ă

pu in. Sunte i amabil s reveni i, pentru a l muri situa iaţ ţ ă ţ ă ţ ? Agit teanculă

de foi de depuneri, apuc gra ios teancul de bancnote din mânaă ţ

individului şi se r suci spre intrarea b ncii. Pe aici, domnule, ad ugă ă ă ă politicos. Mai trebuie s primi i o sut .ă ţ ă

În vreme ce b rbatul, uluit, pornea dup el, Snim se pierdu înă ă

mul imea din sal şi se îndrept c tre o alt uş lateral . Pân ce idiotulţ ă ă ă ă ă ă ă

avea s în eleag ce se întâmplase, el urma s fie departe. În acelă ţ ă ă

moment, o mân de o el îl înh de gât. Fu r sucit şi d du ochi în ochiă ţ ăţă ă ă

Cu unul din paznicii b ncii. ă Într-o clip , lui Snim îi trecur prin minteă ă :

lupt , fug , mit , implorare, spitalul ă ă ă Kingston, c eaua de Chooka Frood şiăţ

nebuna ei blond , pianina şi noul ei proprietar... Apoi se pr buşi şi începuă ă

s plâng .ă ă

Paznicul sondator îl împinse unui alt gardian şi strigă:— Lua i-l b ie iţ ă ţ ! Eu m-am f cut de-o avansareă !

— E vreo recompens pentru tipul sta, ă ă Fred?

— Nu pentru el. Pentru ceea ce are în cap. Trebuie s telefonez laă

Ghildă!Vineri dup -amiaz , aproape în acelaşi moment, ă ă Ben Reich şi Lincoln

Powell primir aceeaşi informa ieă ţ : „Fat corespunzând descrierii Barbareiă

D'Courtney. Adresa: Prezic toarea Chooka Frood, Bastion ă West Side,

num rul ă 99”.

9

Bastion West Side, faimosul ultim bastion din Asediul New York-ului,

era acum monument de r zboi. Cele zece hectare de ruine continuau să ă

fie p strate drept avertisment, amintind de demen a ce produsese ultimaă ţ

conflagra ie. Dar, ca întotdeauna, ultima conflagra ie se dovedise a fiţ ţ

penultima, iar cl dirile d râmate şi str zile pustiite din Bastion ă ă ă West Side

alc tuiau acum cartierul vagabonzilor.ă

Num rul ă 99 fusese o fabric de ceramic . ă ă În timpul r zboiului, ună

lan de explozii afectase depozitele ei, care con ineau mii de vase,ţ ţ

topindu-le într-un curcubeu nebun, asem n tor reproducerii unui crateră ă

lunar. Pete mari de purpuriu, malahit, violet, ocru şi galben-crom se

întinseser pe pere ii din piatr . Pâraie de portocaliu, stacojiu şi purpură ţ ă ă

imperial r bufniser prin ferestre şi uşi, acoperind cu dâre largi str zileă ă ă ă

şi ruinele din preajm . Cl direa devenise Casa Curcubeului, proprietateaă ă

Chookei Frood.

Etajele superioare fuseser cârpite şi împ r ite într-o mul ime deă ă ţ ţ

od i e, într-atât de complicate şi de întortocheate, încât numai Chooka seă ţ

descurca în acest labirint, ba uneori chiar şi ea se mai r t cea. Puteaiă ă

trece dintr-o c m ru în alta pe neobservate, sc pând astfel din plasaă ă ţă ă

celei mai am nun ite razii. Proprietatea respectiv îi aducea Chookeiă ţ ă

însemnate profituri anuale.

Etajele inferioare ad posteau celebrul club Frab al Chookei, unde,ă

pentru o sum corespunz toare, o profesionist cam trecut satisf ceaă ă ă ă ă

binecunoscutele vicii ale înfometa ilor şi, în func ie de ocazie, inventaţ ţ

altele noi, pentru cei sastisi i. ţ Îns afacerea cu adev rat b noas fuseseă ă ă ă

inspirat de subsolul cl dirii.ă ăExploziile din timpul r zboiului, care transformaser cl direa într-ună ă ă

crater de curcubee, topiser şi materialele ceramice, metalul, sticla şiă

plasticul b trânei fabriciă ; o mas vâscoas cursese prin podele, oprindu-ă ă

se la nivelul cel mai de jos şi solidificându-se acolo, într-o podea

sclipitoare, cu o structur cristalin , fosforescent , straniu de vibrant şiă ă ă ă

cânt toare.ăO incursiune în Bastion West Side îşi merita riscul. Î i croiai drum prinţ

str du ele întortocheate, pân ajungeai la dâra portocaliu-închis ce indicaă ţ ă

uşa Casei Curcubeului. La intrare te întâmpina un individ grav, într-un

costum protocolar din secolul dou zeci, care te întrebaă : „Frab sau

Fortuna, domnule?” Dac r spundeai „Fortuna”, erai condus la o uş deă ă ă

cavou, unde pl teai o sum exorbitant şi i se înmâna o lumânare cuă ă ă ţ

fosfor. inând-o cu grij , coborai o scar abrupt din piatr . Jos, scaraŢ ă ă ă ă

cotea brusc şi te trezeai dinaintea unui subsol lung şi larg, boltit, cu

aspectul unui lac de foc cânt tor.ă

P şeai pe suprafa a lacului. Aceasta era neted şi avea aspectă ţ ă

sticlos. Dedesubtul ei pâlpâia un pastel de aurore boreale. La fiecare pas,

cristalul zumz ia acorduri dulci şi grave, aidoma tonurilor prelungi aleă

clopotelor din bronz. Chiar dac r mâneai nemişcat, podeaua continua să ă ă

cânte, r spunzând vibra iilor de pe str zi.ă ţ ăDe jur împrejurul podelei, pe b nci de piatr , erau aşeza i ceilal iă ă ţ ţ

c ut tori ai norocului, fiecare inând o facl cu fosfor. ă ă ţ ă Îi priveai, t cu i şiă ţ

uimi i, şi, brusc, î i d deai seama c sem nau cu nişte sfin i str lucind înţ ţ ă ă ă ţ ă

aura podelei; şi r sunau precum nişte sfin i, trupurile lor inând isonul.ă ţ ţ

Lumân rile p reau stele pe cerul unei nop i geroase.ă ă ţ

Te al turai t cerii pulsatoare, arzânde şi st teai nemişcat pân când,ă ă ă ă

în cele din urm , r suna clinchetul unui clopo el din argint. Podeaua reluaă ă ţ

rezonan a aceea,ţŞi rela ia stranie între imagine şi sunet determina o artezian deţ ă

culori scânteietoare. Dup aceea, în mijlocul podelei ap rea Chookaă ă

Frood, înveşmântat într-o cascad de muzic înfl c rat .ă ă ă ă ă ă

— Şi-atunci, bineîn eles, iluzia se destram , îşi şopti Lincoln ţ ă Powell.

Privi chipul aspru al femeii: nasul l t re , ochii pla i, gura zbârcit .ă ă ţ ţ ă

Culorile pâlpâiau în jurul fe ei, dar nu puteau ascunde faptul c , deşiţ ă

înzestrat cu ambi ie, ingeniozitate si rapacitate, era complet lipsit deă ţ ă

sensibilitate şi perspicacitate.

— Poate ştie s joace teatru, murmur , plin de speran , prefectul.ă ă ţă

Chooka r m sese în mijlocul înc perii, sem nând cu o Meduză ă ă ă ă vulgar , apoi în l bra ele într-un gest pe care-l dorea inspirat.ă ă ţă ţ

— Nu, nu ştie, decise Powell.

— Am venit la voi, inton Chooka cu o voce r guşit , ca s v-aă ă ă ă jut să

privi i în adâncul inimilor voastre. Privi i-v sufletele, voi care-i c uta i...ţ ţ ă ă ţ

Ezit , apoi continuă ă: Tu, care vrei s te r zbuni pe b rbatul numit Zerlen,ă ă ă

de pe Marte... Pentru iubirea unei femei de pe Callysto... Pentru creditele

unchiului bogat din Paris...

— La dracu'! Femeia asta-i sondator!

Chooka încremeni cu gura c scat .ă ă

— M-auzi, nu-i aşa, Chooka Frood?

R spunsul telepatic sosi în fragmente însp imânt -te. Era evident că ă ă ă

însuşirea ei natural nu fusese educat niciodat .ă ă ă— Ce...? Cine? Care... eşti?

Grijuliu, de parc ar fi vorbit cu un copil E ă 3, Powell pronunţă:— Numele: Lincoln Powell. Ocupa ia: Prefect de poli ie. Scopţ ţ

ul: Interogarea fetei Barbara D'Courtney. Am auzit c particip laă ă

spectacolul t u.ă

Transmise o imagine a fetei.

Modul în care Chooka încerca s blocheze era patetic.ă

— Ieşi... afar ! Afar ! Afar de-aici! Ieşi! Ieşi afar ! Afar ...ă ă ă ă ă

— De ce n-ai venit la Ghild ? De ce n-ai luat leg tura cu noi?ă ă

— Ieşi! Pleac de-aici! Pleac , sondatorule!ă ă— Şi tu eşti sondator. De ce nu ne-ai l sat s te instruim? Ceă ă

fel de via e asta pentru tine? Tranca-fleanca... Le citeşti min ileţă ţ

fraierilor şi faci pe prezic toarea. Te aşteapt o munc adev rată ă ă ă

, Chooka.ă— Bani mul i?ţ

Powell izbuti s -şi înfrâneze exasperarea. Nu era furios pe Chooka.ă

Era furios pe for a implacabil a evolu iei, care insista s -i d ruiascţ ă ţ ă ă ă

omului tot mai multe puteri, f r s -i cauterizeze acele vicii str vechi ce-lă ă ă ă

opreau s le întrebuin eze aşa cum ar fi trebuit.ă ţ

— Despre asta o s vorbim mai târziu. Unde-i fata?ă— Ce fat ? Nu exist nici o fat !ă ă ă

— Las teatrul, Chooka! Citeşte clien ii împreun cu mine. aă ţ ă Ţpul la b trân, obsedat de femeia cu ochii roşii...ă ă Powell îl exploră

uşurel: A mai fost pe-aici. Aşteapt intrarea Barbarei D'Courtney.ă

Ai îmbr cat-o în paiete. O vei aduce peste o jum tate de or . li plă ă ă

ace de ea. Când aude muzica, intr în trans . Are rochia despicată ă şi el e înnebunit dup asta. Are...ă ă

— E nebun! Niciodat ...ă— Şi femeia înşelat de Zerlen? A v zut şi ea fata. Crede în eă ă

a. O aşteapt . Unde-i fata, Chooka?ă— Nu!

— V d... La etaj. Unde anume, Chooka? Nu încerca s m blocă ă ăhezi, sunt un E 1... v d... Nu m po i deruta. A patra camer la stă ă ţ ă

ânga, dup col . Ai un labirint complicat, acolo, sus, Chooka. S -lă ţ ă

mai v d o dat , s nu greşesc...ă ă ă

Neajutorat Şi îngrozit , Chooka se scutur bruscă ă ă :

— Pleac de-aici, copoi blestemată ! Pleac dracu' de-aă ici!

— Scuza i-o, v rog, rosti ţ ă Powell. Am plecat.

Se ridic şi p r si înc perea.ă ă ă ă

Întreaga investiga ie telepatic avusese loc în secunda când ţ ă Reich

p şea de pe a nou sprezecea treapt pe a dou zecea, coborând spreă ă ă ă

subsolul Chookei Frood. Reich auzi ipetele furioase ale femeii şi replicaţ

lui Powell. Se

Întoarse şi fugi pe sc ri, în sus.ă

Trecând pe lâng portar, îi arunc un ă ă sovereign şi-i şopti:

— N-am fost aici, ai în elesţ ?

— Aici nu-i niciodat nimeni, domnule ă Reich.

F cu un raid rapid prin înc perile Clubului Frab.ă ăMai tare, zise Tensor. Mai tare, zise Tensor. Nelinişti, tensiun

i şi disensiuni au început. Împinse fetele care-l solicitau în cele mai

felurite chipuri, se închise într-o cabin telefonic şi b tu BD-l2232. Peă ă ă

ecran ap ru figura neliniştit a lui ă ă Church.

— Ce-i, Ben?

— Ne-am ars! Powell e-aici.

— Dumnezeule!

— Unde dracu-i Quizzard?

— Nu-i acolo?

— Nu-l pot localiza.

— Credeam c -i în subsol. A...ă

— În subsol era Powell, citind-o pe Chooka. Po i fi sigur c amiculţ ă

Quizzard nu era acolo. Dar unde poate fi?

— Nu ştiu, Ben. A plecat cu nevast -sa şi...ă— Ascult -m . ă ă Jerry! Powell trebuie s fi aflat unde-i fata. Am laă

dispozi ie cel mult cinci minute ca s i-o iau înainte. Quizzard ar fi trebuitţ ă

s fac asta. Nu-i în subsol. Nu-i nici în Frab. A...ă ă

— O fi la etaj...

— La asta m gândeam şi eu.. Exist vreo scurt tur spre labirintulă ă ă ă

laă ? Un drum rapid, ca s-o iau înaintea lui Powell?

— Dac a citit-o pe Chooka, ă Powell a aflat şi despre scurt tur .ă ă

— Ştiu, fi-r-ar al naibii! Dar poate n-a f cut-o. Poate se concentraă

asupra fetei. Trebuie s -ncerc orice şans .ă ă

— Înapoia sc rii principale exist un basorelief din marmur .ă ă ă

R suceşte spre dreapta capul femeii. Peretele gliseaz şi dezv luie uşaă ă ă

unui Pneumatic vertical.

— Bine!

Reich închise telefonul, ieşi din cabin şi alerg c tre scaraă ă ă

principal . O ocoli, g si basorelieful, r suci cu s lb ticie capul femeii şiă ă ă ă ă

urm ri peretele alunecând. Apă ăruse o uş din o el. Lâng prag era montată ţ ă

un panou cu butoane. Ap s pe ACOPERIŞ, deschise uşa şi p şi în cabin .ă ă ă ă

Imediat, sub t lpi îi ap ru o plac metalic şi, în şuieratul de presiune ală ă ă ă

aerului, fu ridicat opt etaje, pân la nivelul cel mai de sus. Un stopă

magnetic opri placa. Reich deschise uşa cabinei şi ieşi.

Se afla pe un coridor ce cobora sub un unghi de vreo treizeci de

grade, dup care cotea la stânga. Pere ii erau tapeta i cu pânz . Din locă ţ ţ ă

în loc, plafonul era iluminat cu globuri mici, tremur toare, de radon. Ină

lungul coridorului se înşirau, pe ambele p r i, uşi închise.ă ţ— Quizzard! Strig ă Reich.

Nici un r spuns.ă— Keno Quizzard!

Nimic.

Reich alerg câ iva metri, pe coridor, şi deschise o uş la întâmplare.ă ţ ă

P trunse într-o c m ru îngust , ocupat în întregime de un pat oval.ă ă ă ţă ă ă

S ri peste pat şi c zu. Se târî pe salteaua din spum de plastic c tre uşaă ă ă ă

din peretele opus, o deschise şi ieşi. Nimerise pe un palier. Câteva trepte

coborau spre o anticamer rotund , în jurul c reia se aflau mai multe uşi.ă ă ă

B rbatul se rostogoli în jos pe trepte, se opri s -şi trag r suflarea şiă ă ă ă

examin pe rând uşile.ă

— Quizzard! strig din nou. Keno Quizzardă !

Se auzi o replic în buşit . ă ă ă Reich se r suci pe c lcâie. Alerg spre oă ă ă

uş si o deschise. O femeie, cu ochii colora i chirurgical în roşu, st tea înă ţ ă

prag şi el se izbi de ea. Femeia izbucni în râs, ridic pumnii şi-l lovi în fa .ă ţă

Orbit şi z p cit, ă ă Reich se retrase din fa a ei, pip i uşa cu spatele, dar greşiţ ă

si apuc alt clan , deoarece nu ieşi în foaierul circular. C lcâiele îiă ă ţă ă

nimerir pe un prag din plastic. Se pr buşi pe spate, tr gând uşa dup elă ă ă ă

în c dere şi se izbi cu ceafa de muchia unui radiator din por elan.ă ţ

Când îşi rec p t cunoştin a, v zu înaintea sa ochii furioşi al Chookeiă ă ă ţ ă

Frood.

— Ce dracu' cau i-n camera meaţ ? zbier Chooka.ăReich s ri în picioare.ă

— Unde-i?

— Ieşi dracu' de-aici, Ben Reich!

— Te-am întrebat unde-i? Barbara D'Courtney! Unde-i?

Chooka întoarse capul şi strigă:

— Magda!

În camer intr femeia cu ochii roşii. inea în mân un pistol ă ă Ţ ă neuroni

c şi continua s râd , îns arma era a intit spre capul lui ă ă ă ţ ă Reich.

— D -l afar , rosti Chooka.ă ă

— Vreau fata, Chooka! O vreau înainte ca Powell s-ajung la ea.ă

Unde-i?

— D -l afar , Magdaă ă !

Cu dosul mâinii, Reich o izbi pe Magda peste ochi. Femeia c zu peă

spate, sc p pistolul şi se rostogoli într-un col , continuând s râd . ă ă ţ ă ă Reich

o ignor . Lu arma şi-o lipi de tâmpla Chookei.ă ă

— Unde-i fata?

— Du-te dracu', idio...

B rbatul ap s tr gaciul pe prima pozi ie. Radia ia înc rc sistemulă ă ă ă ţ ţ ă ă

nervos al Chookei cu un curent de joas induc ie. Femeia încremeni, apoiă ţ

începu s tremure. Pielea îi str lucea de transpira ie, dar ea continua să ă ţ ă scuture din cap. Reich trecu tr gaciul pe pozi ia a doua. Trupul Chookei fuă ţ

azvârlit în agonia oaselor frânte. Ochii i se bulbucaser . Din gâtlej îiă

ieşeau gemetele r guşite ale unui animal torturat. ă Reich o men inu aşaţ

cinci secunde, dup aceea întrerupse curentuă l.

— Pozi ia a treia e mortal , spuse el. Doamna Moarte. Nu-mi pasţ ă ă

deloc de tine, Chooka. Oricum, dac nu g sesc fata, sunt bun deă ă

Demolare. Unde-i?

Chooka era aproape complet paralizat .ă— Afar ..., bolborosi ea. A patra camer ... La stânga... Dup col .ă ă ă ţ

Reich o l s s cad . Travers dormitorul, ieşi pe uşa indicat şiă ă ă ă ă ă

ajunse la o scar spiralat . Sui, d du coltul, num r uşile şi se opriă ă ă ă ă

înaintea celei de-a patra, pe stânga. Ascult . Nici un sunet. Izbi uşa şiă

intr . Un pat gol, un dulap gol, o m su de toalet , un scaun.ă ă ţă ă

— Dumnezeule! exclam el.ăP şi spre pat. P rea c nu fusese utilizat. Înainte de-a p r siă ă ă ă ă

înc perea, trase un sertar al m su ei. Con inea un capot din m tase albă ă ţ ţ ă ă şi un obiect de o el ruginit, asem n tor unei flori a r ului. Era aţ ă ă ă rma crime

i: pistolul.

— Doamne! icni Reich. Oh, Doamne!

Apuc pistolul şi-l examin . Cartuşele continuau s fie în înc rc tor.ă ă ă ă ă

Cel care-l ucisese pe D'Courtney era tot la locul lui, sub percutor.

— Înc nu-i rost de Demolare, murmur b rbatul. Înc nu... B gă ă ă ă ă ă arma în buzunar. În momentul acela, auzi un hohot îndep rtat... şiă

r ut cios. Râsetul lui Quizzard.ă ă

Reveni iute la scara în spiral şi se conduse dup hohote, pân la oă ă ă

uş pluşat , atârnând deschis în balamale de bronz. În l pistolul ă ă ă ă ţă neuro

nic, îl fix pentru doza mortal şi trecu pragul. Şuierând uşor, uşa seă ă

închise dinapoia lui.

Se afla într-o od i rotund , cu pere ii şi plafonul capitonate înă ţă ă ţ

catifea neagr . Podeaua era din cristal transparent şi, prin ea, ă Reich

putea z ri budoarul aflat la nivelul inferior. Era Camera Obscur aă ă

Chookei.

În budoar, Quizzard st tea într-un fotoliu adânc, ochii s i orbiă ă

str lucind excita i. Fata îi era aşezat în poale, îmbr cat cu o rochie dină ţ ă ă ă

paiete, despicat în fa . Nu clinteaă ţă ; p rul blond str lucea iar ochii negriă ă

şi adânci priveau linişti i în dep rtare, în vreme ce crupierul o mângâia cuţ ă

brutalitate.

— Cum arată? Se auzi limpede glasul lui. Ce simte?

Se adresase unei femei micu e, cu aspect comun, rezemat deţ ă

perete în fa a lui, cu o expresie de agonie pe chip. Era so ia lui Quizzard.ţ ţ— Cum arată? Repet orbul.ă

— Nu ştie ce se întâmpl , r spunse femeia.ă ă— Ştie, strig Quizzard. Nu-i chiar atât de nebun . Nu-mi spune că ă ă

nu ştie ce se-ntâmplă! Cristoase! Dac-aş avea ochi!

— Eu sunt ochii t i, Keno, rosti femeia.ă

— Atunci, priveşte pentru mine, şi spune-mi.

Reich înjur şi îndrept pistolul spre capul crupierului. Putea ucideă ă

prin podeaua de cristal. Putea ucide prin orice material. În clipa aceea, în

budoar intr ă Powell.

Femeia îl z ri imediat şi ipă ţ ă:— Fugi, Keno! Fugi!

S ri de la locul ei, repezindu-se c tre prefect, cu degetele r şchirate.ă ă ă

Apoi se împiedic şi c zu. Se p rea c leşinase, deoarece nu mai mişc .ă ă ă ă ă

În momentul când Quizzard se ridic din fotoliu, inând fata în bra e şiă ţ ţ

privind în gol, Reich în elese c pr buşirea femeii nu fusese un accidentţ ă ă ;

imediat dup aceea, orbul c zu şi el pe duşumea. Fata îi alunec dină ă ă

bra e şi r mase în fotoliu.ţ ă

Nu exista nici o îndoială: Powell îi doborâse la nivel TP şi, pentru

prima dat în decursul confrunt rii lor, ă ă Reich sim i teama... teama fizic .ţ ă

Ridic iar şi pistolul şi-l a inti spre capul sondatorului, în vreme ce acestaă ă ţ

se apropia de fat .ă

— Bun seara, domnişoar D'Courtney, rosti ă ă Powell.

— Adio, domnule Powell, murmur ă Reich şi încerc s -şi oprească ă ă

tremurul bra ului.ţ— Sunte i teaf r , domnişoar D'Courtneyţ ă ă ă ? relu ă Powell. Când fata

nu-i r spunse, se aplec şi privi expresia ei pierdut . Îi atinse mâna şiă ă ă

repetă: Sunte i teaf r , domnişoar D'Courtneyţ ă ă ă ? Domnişoar D'Courtneyă !

Ave i nevoie de ajutorţ ?

La auzul cuvântului „ajutor”, fata încremeni si deveni atent . S riă ă

dup aceea în picioare si trecu pe lâng ă ă Powell. Se opri brusc şi, întinzând

mâna, apuc o clan imaginar . O ap s , deschise uşa inexistent şi seă ţă ă ă ă ă

n pusti înainte, cu p rul blond fluturându-i şi cu ochii negri dilata i deă ă ţ

spaim ... O str fulgerare de o frumuse e s lbatic .ă ă ţ ă ă

— Tată! ip ea. Pentru DuŢ ă mnezeu! Tată!Fugi câ iva paşi, apoi se opri şi se retrase, parc evitând pe cineva.ţ ă

S ri în stânga şi descrise un semicerc, strigând îngrozită ă:— Nu! Nu! Iisuse Cristoase! Tată!

Alerg iar şi, dar se opri, luptându-se cu nişte bra e nev zute. Seă ă ţ ă

zb tu, ipând, dup aceea încremeni şi-şi duse palmele la urechi, de parcă ţ ă ă

ar fi auzit un sunet asurzitor. C zu în genunchi şi se târî, gemând, peă

podea. Se opri din nou, ridic ceva de pe jos şi r mase îngenuncheată ă ă;

chipul îi redevenise calm şi inexpresiv.

Reich în elesese ţ pantomima. Fata descrisese moartea tat lui ei. Oă

descrisese pentru Powell. Iar dac acesta avea s-o citeasc ...ă ăPowell se apropie de ea şi o ridic . Fata se scul cu gra ia uneiă ă ţ

balerine şi senin tatea unui somnambul. Sondatorul o cuprinse cu bra ulă ţ

dup umeri şi porni c tre uş . ă ă ă Reich îl urm rea permanent, aşteptândă

unghiul ideal de tragere. El era invizibil. Duşmanii lui, nesuspectând

nimic, se aflau dedesubt – inte uşoare. Putea câştiga dintr-o singurţ ă

lovitur . ă Powell deschise uşa, apoi, brusc, trase fata, lipind-o de el, şi se

uit în sus. ă Reich îşi inu respira ia.ţ ţ

— D -i drumulă ! Strig ă Powell. Aici suntem! O singur lovitur pentruă ă

amândoi. D -i drumulă ! Chipul lui ascu it era mânios. Sprâncenele stufoaseţ

şi negre atârnau peste ochii întuneca i. Timp de o jum tate de minut,ţ ă

privi în sus c tre invizibilul adversar, aşteptând, urând, sfidând. În celeă

din urm , ă Reich coborî ochii, ferindu-i.

Apoi Powell şi fata ieşir pe uş , închizând-o înd r tul lor, iar ă ă ă ă Reich

ştiu c l sase ocazia s -i scape printre degete. Se g sea la jum tateaă ă ă ă ă

drumului spre Demolare.

10

Imagina i-v un aparat de fotografiat cu o lentil distorsionat într-ţ ă ă ă

un astigmatism violent, astfel încât poate înregistra numai aceeaşi

imagine, mereu şi mereu: scena şocului. Imagina i-v un fragment dintr-ţ ăun cristal înregistrator, rupt în mod s lbatic, astfel încât poate reproduceă

numai aceeaşi frântur muzical , mereu şi mereu, o frântur pe care n-oă ă ă

poate uita.

— Se g seşte în stadiul de reamintire isteric , explic doctorulă ă ă

Jeems, de la spitalul Kingston, adresându-se lui Powell şi Maryei Noyes, în

sufrageria din casa prefectului. R spunde la cuvântul-cheie, „ajutor”, şiă

descrie o experien teribil .ţă ă

— Moartea tat lui ei, spă use Powell.

— Ah?! În eleg... Pe lâng asta... Catatonie...ţ ă

— Permanentă? Întreb ă Mary Noyes.

Doctorul Jeems p ru surprins şi revoltat. Era unul dintre cei maiă

capabili tineri din spitalul Kingston, în ciuda faptului c nu era sondator şiă

era absolut devotat profesiei sale.

— În ziua de ast ziă ? Nimic nu este permanent, cu excep ia mor iiţ ţ

fizice, domnişoar Noyes, iar în ă Kingston am început s ne ocup m şi deă ă

asta. Investigând moartea din punct de vedere simptomatic, am...

— Alt dat , doctore, îl întreruă ă pse Powell. Avem treab acum. Potă

folosi fata?

— În ce fel?

— S-o citesc.

Jeems c zu pe gânduri.ă

— Nu v d de ce nu. I-am f cut Seriile Déja Eprouvé pentru catatonie,ă ă

îns ele nu afecteaz ...ă ă

— Seriile Déja Eprouvé? întreb ă Mary.

— Un tratament nou, excep ional, rosti excitat Jeems. Ini iat deţ ţ

Gart... unul dintre sondatorii voştri. Pacientul intr în catatonie. Este oă

evadare. O fug de realitate. Conştientul nu poate face fa conflictuluiă ţă

dintre lumea exterioar şi propriul subconştient. Doreşte s nu se fiă ă

n scut niciodat . Încearc s revin la stadiul de fetus. În elegiă ă ă ă ă ţ ?

— Pân aici, da, încuviin ă ţă Mary.

— Bun... Déja Eprouvé este un vechi termen psihiatric de prin

secolul XIX. Literal, înseamnă: „deja experimentat, deja încercat”. Mul iţ

pacien i doresc atât de puternic un anumit lucru încât, în cele din urm ,ţ ă

dorin a îi face s -şi imagineze c actul respectiv s-a şi petrecut. Pricepiţ ă ă ?

— Stai pu in, începu ţ Mary Noyes. Vrei s spui...ă

— S-o lu m altfel, o întrerupse Jeems. S presupunem c doreşti dină ă ă

tot sufletul s ... s zicem s te m ri i cu ă ă ă ă ţ Powell şi s întemeiezi o familie.ă

Da?

Mary se înroşi şi încuviin cu o voce crispatţă ă:

— Da.

Powell de-abia îşi înfrân pornirea de a-l pocni pe bine-inten ionatulă ţ

şi n t fle ul Noă ă ţ rmal.

— Bun, continu acesta. Dac - i pierzi echilibrul, po i crede c eştiă ă ţ ţ ă

c s torit cu ă ă ă Powell şi c ave i trei copii. Asta înseamn Déja Eprouvé.ă ţ ă

Ceea ce facem noi este de a sintetiza pentru pacient un Déja Eprouvé

artificial. Transform m în adev r dorin a catatonic de evadare. Facem să ă ţ ă ă aib loc experien a dorit de el. Disociem nivelele cele mai de jos aleă ţ ă

min ii, le trimitem în uter şi le l s m s cread c s-au n scut din nou,ţ ă ă ă ă ă ă

într-o via nou . Ai în elesţă ă ţ ?

— Da.

Mary încerc s zâmbeasc , rec p tându-şi siguran a.ă ă ă ă ă ţ

— La suprafa a min ii... în nivele conştiente, pacientul se dezvoltţ ţ ă din nou, îns mult accelerat. Pruncie, copil rie, adolescen , maturitate...ă ă ţă

— Adic Barbara D'Courtney va fi precum un copil... va înv a să ăţ ă vorbeasc ... s umble..ă ă .?

— Da, da, da! O s dureze vreo trei s pt mâni. La sfârşitul acestuiă ă ă

interval va fi gata s accepte realitatea de care încearc s scape. Ca să ă ă ă

m exprim aşa, va creşte pân la propriul ei nivel. Bineîn eles, asta seă ă ţ

petrece la nivelul conştient. Nu va fi atins mai profund. Dac doreşti, oă ă

po i sonda. Singurul necaz ar fi... c trebuie s arate extrem de speriat laţ ă ă ă

nivelele respective. Confuz ... Vei avea necazuri, pân s ob ii ceea ceă ă ă ţ

doreşti. Bineîn eles, asta i-e meseria, şi ştii ce ai de f cutţ ţ ă .

Jeems se ridic brusc.ă

— Trebuie s plec. Se îndrept spre uş . Am fost încântat s v potă ă ă ă ă

ajuta. Dintotdeauna mi-a pl cut s lucrez cu sondatorii. Nu-n eleg actualaă ă ţ

ostilitate a oamenilor fa de voi... P r si odaia.ţă ă ă— Îmhî. O semnificativ not final .ă ă ă

— Ce voia s spun , Linc?ă ă— Marele & bunul nostru prieten, Ben Reich. Reich sus ine oţ

campanie anti-Esper. Ştii... sondatorii sunt o cast , nu po i avea îă ţ

ncredere în ei, nu vor fi niciodat patrio i, sunt complotişti interplă ţ

anetari, m nânc prunci Normali...ă ă— Brr! Şi mai finan eaz şi Liga Patrio ilor. E un tip periculosţ ă ţ

şi dezgust tor.ă— Periculos, dar nu şi dezgust tor, Mary. Are farmec. Asta îlă

face de dou ori mai periculos. Oamenii se aşteapt ca tic loşii să ă ă ă

arate ca atare şi în exterior. În sfârşit, poate c ne vom îngriji deă

Reich pân nu-i prea târziu. Adu-o pe Barbara.ăMary coborî fata de la etaj şi o aşez pe canapeaua joas . Barbaraă ă

st tea nemişcat , precum o statuie. Mary o îmbr case într-un costumaşă ă ă

albastru, alc tuit din bluz şi pantalonaşi scur i, şi-i piept nase p rulă ă ţ ă ă

blond, legându-i într-o coad de cal, cu o panglic bleumarin. Fataă ă

str lucea aidoma unei superbe p puşi din plastic.ă ă

— Superb pe dinafar , distrus pe din untru... Blestematulă ă ă ă

de Reich!

— Ce-i cu el?

— i-am spus, Mary. Eram atât de furios pe Chooka Frood, înŢ

cât am tr dat-o nenorocitului la roşcovan, Quizzard, şi neveste-să ăii. Iar când l-am sondat pe Reich la etaj, i-am aruncat-o în fa . I-aţă

m...

— Ce i-ai f cut lui Quizzard?ă

— Şoc neuro-bazic. Vino odat prin laborator şi o s - i ar tă ă ţ ă ăm. Este ceva nou. Dac devii E, te înv m... E ca pistolul neuroniă ăţă

c.

— Mortal?

— Crezi c-am uitat Jur mântul? Bineîn eles c nu!ă ţ ă— Cum l-ai putut citi pe Reich prin plafon?

— Reflexie TP. Camera Obscur avea leg tur acustic cu ceaă ă ă ă

de jos, iar microfoanele erau deschise. Greşeala Iui Reich. Citeam

totul şi jur c de-abia aşteptam s aib curajul s trag . Eram decă ă ă ă ăis s -i aplic şi lui un şoc şi s termin odat cazul.ă ă ă

— De ce n-a tras?

— Nu ştiu, Mary. Nu ştiu. Credea c are toate motivele s neă ă

ucid . Se credea în siguran ... Nu ştia nimic despre şoc, deşi pesă ţăemne colapsul Iui Quizzard si avertizase... Dar n-a f cut-o.ă

— De team ?ă

— Reich nu-i un laş. Nu-i e fric . N-a putut, şi gata. Nu ştiu deă

ce. Poate data viitoare va fi altceva. De asta o in pe Barbara D'Cţourtney la mine. Aici, e în siguran .ţă

— În Kingston ar fi mai bine p zit .ă ă— Kingston nu-i îndeajuns de discret pentru ceea ce am eu d

e f cut.ă —?

— Acolo, în isteria fetei, este închis povestea detaliat a criă ămei. Trebuie s ajung la ea... încetul cu încetul. Când o voi ob ină ţ

e, Reich va fi al nostru.

Mary se ridic .ă

— Exit Mary.

— Stai jos, sondator! De ce crezi c te-am chemat? Vei r mână ă

e aici, cu fata. Nu poate fi l sat singur . Voi dou ve i sta în doră ă ă ă ţmitor. Eu îmi aranjez culcuşul în birou.

— Termin , Linc! Nu te mai preface. Eşti stânjenit. Ia s vedeă ăm dac pot trece dincolo de blocajul sta mintal...ă ă

— Ascult ...ă— Nu, nu, domnule Powell! Mary izbucni în râs. Deci, asta-i. Mă

vrei drept dam de companie. Un termen victorian, nu-i aşa? Exacăt ca şi tine, Linc. Perfect atavistic.

— Asta-i o minciun ! În anumite cercuri sunt recunoscut drepăt cel mai progresist...

— Imaginea asta ce mai e? Aha! Cavalerii Mesei Rotunde. Sir

Galahad Powell. Şi dedesubt mai e ceva. Am... Brusc se opri din râs

şi p li.ă— Ce-ai g sit?ă

— Las-o balt !ă— Ce-i, Mary?

— Las-o balt , Linc. Şi nu-ncerca s m citeşti. Dac nici tu nă ă ă ău ştii ce-i, mai bine s n-o afli de la mâna a doua. ă În special de la

mine.

Un moment, o privi curios, apoi ridic din umeri.ă

— Bine, Mary. Atunci s ne-apuc m de treab .ă ă ăSe întoarse c tre Barbara D'Courtney şi rostiă :

— Ajutor, Barbara.

Imediat, fata încremeni pe canapea, cu o expresie de aten ie. Oţ

test cu delicate e. Senza ia aşternuturilor... Un glas strigând în buşit...ă ţ ţ ă— Al cui glas, Barbara?

Adânc, în preconştient, ea r spunseă :

— Cine eşti?

— Un prieten, Barbara.

— N-am nici un prieten. Nici unul. Sunt singur .ă

Şi era într-adev r singur , alergând pe un coridor s deschid o uş ,ă ă ă ă ă

s p trund într-o camer precum o orhidee şi s vad ...ă ă ă ă ă ă

— Ce, Barbara?

— Un b rbat. Doi b rba i.ă ă ţ

— Cine?

— Pleac . Te rog, pleacă ă! Nu-mi plac glasurile. Un glas care strig .ă

Îmi strig în urechi...ăŞi strig , în timp ce instinctul spaimei o f cea s se lupte cu o figură ă ă ă

neclar , care c uta s-o îndep rteze de tat l ei. Se întoarse şi d du ocol.ă ă ă ă ă— Ce face tat l t u, Barbara?ă ă

— A... Nu. Tu nu eşti de-aici. Suntem numai noi trei. Tata, eu, şi...

Din nou, figura neclar . O str fulgerare a chipului. Atât.ă ă

— Priveşte din nou, Barbara. Capul alungit. Ochii mari. Nasul

drept. Gura mic şi senzual . Ca o cicatrice. Acesta este b rbatuă ă ă

l? Priveşte! Acesta este b rbatul?ă— Da! Da! Da!

Apoi totul se întrerupse. Era iar şi îngenuncheat , ca o p puşă ă ă ă imobil .ă

Powell îşi şterse transpira ia şi conduse fata înapoi, pe canapea. Eraţ

zguduit... chiar mai tare decât Barbara D'Courtney. Isteria o ferea pe fată

de impactul emo ional. El nu avea nici o pav z . Împ rt şea teroarea ei,ţ ă ă ă ă

oroarea ei, tortura ei – gol şi neprotejat.

— Era Ben Reich, Mary. Ai v zut şi tu?ă— N-am putut sta prea mult, Linc. Era prea dur pentru mine.

— Era Reich. Singura întrebare este: cum dracu' l-a omorât p

e tat l fetei? Cu ce arm ? De ce nu s-a ap rat b trânul? Trebuie să ă ă ă

încerc din nou, deşi detest s-o chinui...ă— Eu detest s te v d pe tine chinuindu-te.ă ă

— Trebuie.

R sufl adânc şi rostiă ă :

— Ajutor, Barbara.

Fata încremeni iar şi, cu o expresie de aten ie. Sondatorul p trunse.ă ţ ă

— Încetişor. Nu te gr bi. Ai tot timpul.ă— Tot tu eşti?

— M ii minte, Barbara?ă ţ— Nu, nu. Nu te ştiu. Pleacă!

— Dar fac parte din tine, Barbara. Alerg m împreun pe coridă ăor. Vezi? Deschidem împreun uşa. Este mult mai uşor împreun .ă ă

Ne ajut m unul pe cel lalt.ă ă— Noi?

— Da, Barbara, tu şi cu mine.

— Dar acum de ce nu m aju iă ţ ?

— Cum, Barbara?

— Uit -te la tataă ! Ajut -m s -l opresc. S -l opresc. S -l oprescă ă ă ă ă !

Ajut -m s strig. Ajut -mă ă ă ă ă! Pentru Dumnezeu, ajut -mă ă!Înc o dat , îngenunche ca o p puş nemişcat .ă ă ă ă ă

Powell sim i o mân sub bra şi-şi d du seama c el nu trebuia sţ ă ţ ă ă ă îngenuncheze. Încetişor, cadavrul din fa a ochilor s i disp ru, odaia-ţ ă ă

orhidee disp ru, iar ă Mary Noyes se str duia s -l ridice.ă ă— De data asta, tu ai fost primul, se sfor ea s surâd .ţă ă ă

B rbatul scutur din cap şi vru s-o ajute pe Barbara D'Courtney, dară ă

c zu înapoi pe podea.ă

— În regul , Sir Galahad. Potoleşte-te.ăMary duse fata pe canapea. Dup aceea, se întoarse la ă Powell.

— Gata s primeşti ajutor, sau crezi c nu-i cevaă ă masculin?

— Cuvântul corect este „viril”. Nu- i pierde timpul, încercândţ

s m ridici. Puterea care-mi trebuie este cerebral . Am încurcat-ă ă ăo...

— Ce-ai sondat?

— D'Courtney dorea s fie omorât.ă

— Nu se poate!

— Ba da. Din câte mi-am dat seama, s-ar putea s se fi sinuciă

s în fa a lui Reich. Amintirile Barbarei sunt confuze. Trebuie s lţ ă ămuresc chestia asta. O s -l caut pe medicul lui D'Courtney.ă

— E Sam @kins. S pt mâna trecut s-a întors de pe Venus, că ă ă

u Sally.

— Atunci, trebuie s plec într-acolo. Am timp să ă prind prima r

achet ? Sun la Idlewild.ă ă

*

Sam @kins, Dr. E 1, câştiga 1.000 Cr. pe or de consulta ie. Se ştiaă ţ

c ă Sam avea un venit anual de dou milioane de credite, dar pu iniă ţ

cunoşteau şi faptul c Esperă ul se ruina cu operele de binefacere. @kins er

a unul dintre luceferii planului educa ional al Ghildei şi liderul Grupuluiţ

Ambiant, care considera c abilitatea telepatic nu era o caracteristică ă ă înn scut , ci mai degrab o calitate latent a fiec rui organism viu,ă ă ă ă ă

calitate ce putea fi dezvoltat prin antrenament şi instruc ieă ţ

corespunz toare.ă

Drept rezultat, locuin a lui, construit în deşertul str lucitor dinţ ă ă

apropierea Venusburgului, era suprasolicitat de pacien i. ă ţ Sam invita pe

to i cei din clasele cu venit sc zut s -şi trateze problemele la el şi, în timpţ ă ă

ce o f cea, c uta s stimuleze la ei telepatia. Ra ionamentul lui era destulă ă ă ţ

de simplu. Dac , s presupunem, sondatul era o chestiune de dezvoltareă ă

a unor muşchi neutiliza i, cauza era fie c majoritatea oamenilor fuseserţ ă ă

leneşi, fie c nu avuseser ocazia s-o fac . Dar când un individă ă ă

traverseaz o criz , nu-şi mai poate permite leneviaă ă ; iar Sam se afla

acolo, reprezentând ocazia si antrenamentul specific. Deocamdat ,ă

str daniile sale duseser la descoperirea a doar ă ă 2% din Esperii laten i, darţ

el nu-şi pierduse speran a.ţPowell îl g si în gr dina stâncoas a casei, distrugând cu vigoareă ă ă

flori de desert, ferm convins c le îngrijea, şi între inând conversa iiă ţ ţ

simultane cu mai mul i indivizi neferici i, care-l urmau aidoma unorţ ţ

marionete. Norii eterni ai Venusului radiau o lumin orbitoare. Capul chelă

al Esperului str lucea ca o pat roz. Pufnea şi striga, atât la plante, cât şiă ă

la clien i.ţ— La naiba! Nu-mi spune c -i o floareă ! E o buruiană! Crezi c nuă

recunosc o buruiană? D -mi s p liga, ă ă ă Bernard.

Un omule în negru îi înmân s p liga, rostindţ ă ă ă :

— M numesc ă Walter, doctore.

— Asta-i necazul t u, morm i @kins, smulgând din sol o masă ă ă

roşiatic . Aceasta îşi schimb culorile, cu o isterie de curcubeu, şi emiseă ă

un scâncet acuzator, dovedind c nu era nici floare, nici buruian , ciă ă

derutanta salcie-plâng toare venusian .ă ă@kins o privi nemul umit, apoi se întoarse c tre omuleţ ă ţ:

— Escapism semantic, Bernard. Tr ieşti în termenii unei denumiri, aiă

unei etichete, nu ai obiectului. Asta-i evadarea ta din fa a realit ii. De ceţ ăţ

anume vrei s scapi, ă Bernard?

— Speram c -mi ve i spune dumneavoastr , doctore, replic ă ţ ă ă Walter.

Powell r mase t cut, încântat de spectacol. P rea o ilustra ie dintr-oă ă ă ţ

Biblie str veche. ă Sam, un Mesia nervos, r stindu-se la discipolii s i umili.ă ă

În jurul lor, rocile str lucind de siliciu r zb teau printre planteleă ă ă

multicolore. Deasupra, sclipirea orbitoare, de sidef, iar pe fundal, atât cât

puteai z ri cu ochii, roşul, purpuriul şi violetul deşertului. Planetar.ă— Îmi aminteşti de roşcovan , pufni @kins c tre ă ă Walter/Bernard. De

fapt, pe unde umbl curtezana aiaă ?

O roşcat dr gu ap ru lâng el, alintându-seă ă ţă ă ă :

— Aici sunt, doctore.

— Nu te mai umfla în pene pentru c te-am nimerit, se încruntă ă

@kins la ea, apoi continu la nivel ă TP: Eşti încântat de tine, pentru că eşti femeie, aşa-i? Pentru tine, fantezia asta-i un substitut al viă

e ii. „Sunt o femeie”, î i spui. „Deci, b rba ii m doresc. Îmi ajunţ ţ ă ţ ăge s ştiu c mii de b rba i m-ar putea avea, dac i-aş l sa. Astaă ă ă ţ ă ă

m face real ”. Prostii! Nu po i sc pa în felul sta. Sexul nu-i aută ă ţ ă ăoam gire. Via a nu-i un decor. Virginitatea nu-i o apoteoz .ă ţ ă

@kins aştept un r spuns, îns fata doar zâmbi, ă ă ă apropiindu-se.

— Niciunul dintre voi n-a auzit ce-am spus?! explodă el.

— Eu am auzit, dasc le!ă— Lincoln Powell! Nu se poate! Ce cau i aici? De unde-ai ap rţ ă

ut?

— De pe Terra, Sam. Am venit pentru o consulta ie, şi nu potţ

r mâne prea mult. Trebuie s m întorc cu urm toarea curs .ă ă ă ă ă— Nu puteai telefona prin Interplanetar?

— E complicat, Sam. Trebuie procedat ca între sondatori. E v

orba de cazul D'Courtney.

— Oh! Ah! Hm. Bine. Vin imediat. Pune- i ceva de b utţ ă . @kins

emise un strig t de avertizareă : SALLY! INE-I COMPANIE!Ţ

Unul din pacien ii s i tres ri si ţ ă ă Sam se întoarse a â atţ ţ :

— Ai auzit ceva, aşa-i?

— Nu, domnule doctor. N-am auzit nimic.

— Ba da. Ai recep ionat o emisiune ţ TP.

— Nu, domnule doctor.

— Atunci, de ce-ai tres rită ?

— M-a muşcat o insect .ă— Nu-i adev rat, url @kins. În gr dina mea nu exist insecteă ă ă ă ! M-ai

auzit strigând-o pe nevast -mea. Dup aceea începu s r cnească ă ă ă ă: MĂ P

UTE I AUZI CU TO II! SŢ Ţ Ă NU SPUNE I CŢ Ă NU-I ASA! NU VRE I SŢ Ă F

I I AJUTA I? R SPUNDE I! HAIDE I! R SPUNDE I!Ţ Ţ Ă Ţ Ţ Ă ŢPowell o g si pe ă Sally @kins în sufrageria mare şi r coroas a casei.ă ă

Plafonul era deschis; pe Venus nu ploua niciodat . O cupol din plastică ă

asigura suficient ad post înaintea cerului ce str lucea de-a lungul zileiă ă

venusiene, lung de şapte sute de ore. Iar când noaptea de şapte sute deă

ore îşi începea gerul ucigaş, Okinşii împachetau şi reveneau în

apartamentul din Venusburg. Pe Venus, toat lumea tr ia în cicluri deă ă

treizeci de zile p mântene.ă

Sam n v li în înc pere şi deşert o can de ap din frigider.ă ă ă ă ă ă— Zece credite înghi itura la bursa neagrţ ă, strig el spre ă Powel

l. Ştiai asta? Pe Venus exist o burs neagr a apei. Şi ce dracu' fă ă ăace poli ia? În sfârşit... Ştiu c nu-i jurisdic ia ta... Ce e cu D'Courtţ ă ţ

ney?

Powell îi explic totul. Amintirile isterice ale Barbarei D'Courtney,ă

referitoare la moartea tat lui ei, erau susceptibile de dou interpret ri.ă ă ă

Fie Reich îl omorâse pe b trân, fie fusese martor la sinuciderea lui. Moşă

Moise avea s insiste asupra acestui aspect.ă— Am în eles. R spunsul e afirmativ. D'Courtney voia s se siţ ă ă

nucid .ă— Cum?!

— Se pr buşea. Nu se mai putea adapta. Regresa sub epuizarăea emo ional şi era la limita autodistrugerii. De asta m-am gr biţ ă ă

t pe Terra, s -I opresc.ă— Hm-mm. Asta-i o lovitur pentru mine, Sam. Şi-atunci, şi-aă

r fi putut sf râma singur easta?ă ţ— Ce? Aşa a murit?

— Da. Uite imaginea. Nu ştim care-a fost arma, dar...

— Stai pu in. Am ceva pentru tine... Dac D'Courtney a muritţ ă

în felul sta, î i pot spune cu siguran c n-a fost sinucidere.ă ţ ţă ă— De ce?

— Pentru c era obsedat de otrav . Dorea s se sinucid cu dă ă ă ăroguri. Îi ştii pe sinucigaşi, Linc... Odat ce s-au fixat asupra uneiă

anumite mor i, nu se mai schimb . Înseamn c D'Courtney a fostţ ă ă ă

omorât.

— Aşa se schimb lucrurile, Sam. Spune-mi, de ce se fixase aăsupra otr vii?ă

— Glumeşti? Dac-aş fi ştiut, nu s-ar mai fi întâmplat nimic. Ch

estia asta nu m -ncânt prea mult, Powell. Reich mi-a distrus cază ă

ul. L-aş fi putut salva pc D'Courtney...

— B nuieşti de ce regresa?ă

— Da. Încerca o modalitate drastic pentru a sc pa de sentimă ăentele profunde de vinov ie.ăţ

— Referitoare la ce anume?.

— La copilul lui.

— Barbara? Cum? De ce?

— Nu ştiu. Se lupta cu nişte simboluri ira ionale de abandoţ

n... dezertare... ruşine... dezgust... laşitate. Voiam s insist în dirăec ia asta. Mai multe nu ştiu.ţ

— Se poate ca Reich s fi cunoscut toate astea şi s se fi bizuă ăit pe ele? Moş Moise va întreba cu siguran , când îi vom prezentţă

a cazul.

— Ar fi putut... Nu! Imposibil. Ar trebui un expert s ...ă

— Stai aşa, Sam! Ai ceva dedesubt. S v d dac pot citi...ă ă ă— D -i drumul, sunt complet deschis.ă

— Nu-ncerca s m aju i... Amesteci ă ă ţ totul... Uşurel... o festivi

tate... o petrecere... o conversa ie... la serala mea!ţ Luna trecută,

Gus Tate, care este şi el un expert, zicea c are un caz asem n toă ă ăr şi dorea ajutor. Te-ai gândit c dac Tate avea nevoie de ajutor,ă ă

era vorba de Reich.

Powell era atât de intrigat, încât rosti cu glas tare: Ce-i cu sondatorul

staă ?

— Cum adică?

— În noaptea uciderii lui D'Courtney, Gus Tate a participat la

petrecerea Beaumont. A venit cu Reich, totuşi eu continuam s sper...ă

— Linc, nu cred!

— Nici eu, dar asta este! Micu ul Gus Tate a fost expertul lui ţ Reich.

El i-a f cut rost de date. Te-a citit pe tine şi l-a servit pe asasin. B trânulă ă

Gus... Ce pre mai are acum Jur mântul Esterţ ă ?

— Demolarea! r spunse îndârjit @kins.ăDe undeva, din cas , ă Sally anunţă:

— Linc! La telefon!

— La dracu'! Numai Mary ştie c sunt aici. Sper c nu s-a întâmplată ă

nimic cu fata.

Powell ieşi pe coridor, unde se afla nişa v-telefonului. Z ri de laă

dep rtare chipul lui ă Beck pe ecran. Locotenentul îl v zu în acelaşiă

moment şi gesticul frenetic. Începu s vorbeasc înainte caă ă ă Powell să

ajung în raza auditiv .ă ă—... mi-a dat num rul. Bine c te-am prins, şefuleă ă ! Avem la

dispozi ie dou zeci şi şase de ore.ţ ă— Stai un pic. Ia-o de la început, Jax.

— Tipul cu rodopsina. Doctorul Wilson Jordan, s-a înapoiat de pe

Callysto. Gra ie generozit ii lui ţ ăţ Reich, acum este proprietar. M-am întors

cu el. R mâne pe P mânt dou zeci şi şase de ore, s -şi aranjeze afacerile,ă ă ă ă

apoi se reîntoarce pentru totdeauna pe Callysto. Dac vrei ceva de la el, eă

bine s te gr beşti.ă ă— Crezi c-o s vorbească ă?

— Te-aş fi chemat prin Interplanetar, dac-ar fi f cut-oă ? Nu, şefule!

Are febra averii. În plus, îi este recunosc tor lui ă Ben Reich, care (citez) a

intervenit cu generozitate în favoarea lui şi a drept ii. Dac doreşti ceva,ăţ ă

e mai bine s te întorci pe Terra şi s - i iei singur.ă ă ţ

*

— Iar acesta, spuse Powell, este laboratorul Ghildei, domnule doctor.

Jordan era impresionat. Întregul etaj al Institutului Ester era destinat

cercet rilor ştiin ifice. Se compunea dintr-o podea circular , cu diametrulă ţ ă

de peste trei sute de metri, acoperit cu o cupol dintr-un strat dublu deă ă

cuar reglabil, care putea oferi gradarea intensit ii luminoase, inclusivţ ăţ

lumina monocrom , pân la o zecime de ă ă angstrom. Acum, la amiaz , eraă

uşor modulat şi sc lda mesele, tablourile de comand , aparatura deă ă ă

cristal şi argint, laboran ii, într-o lumin aidoma pieli ei de piersic .ţ ă ţ ă

— D m o raită ă? suger ă Powell.

— Domnule Powell, n-am la dispozi ie prea mult timpţ , deşi..., ezit ă Jo

rdan.

— Ştiu. A i fost extrem de generos s ne acorda i o or , dar aveamţ ă ţ ă

neap rat nevoie de dumneavoastr .ă ă— Dac este vorba tot de D'Courtney..., începu ă Jordan.

— De cine? Ah, crima, da, da... Ce v-a f cut s v gândi i la eaă ă ă ţ ?

— Am fost h ituit, rosti fiziologul cu am r ciune.ă ă ă

— Domnule doctor, v asigur c v solicit m doar îndrum ri deă ă ă ă ă

cercetare, nu informa ii referitoare la o crim . Ce reprezint o crimţ ă ă ă

pentru un om de ştiinţă? Nu, nu ne interesează!Jordan se relax vizibil.ă

— Exact. Ajunge s priveşti laboratoarele, ca s - i dai seama.ă ă ţ— S d m o rait . ă ă ă Powell îl apuc de bra , şi transmise c tre toateă ţ ă

laboratoarele: Aten iune, sondatori! Avem un caz urgent.ţLaboran ii r spunser în cor. f r s -şi întrerup munca, iar prinţ ă ă ă ă ă ă

v lm şagul de imagini se auzi un strig t ironică ă ă :

— Powell, cine-a furat timpul probabil?

Întrebarea se referise la un episod obscur din cariera Potlogarului Ab

e, pe care nimeni nu izbutise s -l citeasc , dar care, întotdeauna, îl f ceaă ă ă

pe Powell s roşeasc . Acelaşi lucru se întâmpl şi-acum. Un chicotită ă ă

neauzit umplu înc perea.ă

— Nu. Asta-i ceva serios, sondatori. Cazul meu atârn de ceeăa ce voi ob ine de la individul acesta.ţ

Imediat, chicotitul încet .ă— Este doctorul Wilson Jordan, anun Powell. Specialist în fiţă

ziologia ochiului, de inând informa ii pe care doresc s le ofere vţ ţ ăoluntar. S -l facem s se simt fericit. Veni i cu probleme vizualeă ă ă ţ

aiurite şi solicita i-i ajutorulţ . Face i-l s vorbeasc .ţ ă ăVenir câte unul, câte doi, în grupuri. O cercet toare roşcovan , careă ă ă

în realitate lucra la un tranzistor pentru înregistrarea impulsurilor TP,

invent rapid o astă igmatie a transmisiei optice TP şi, umil , solicită ă

l muriri. Dou fete dr gu e, blocate de fund tura telepatiei la distan eă ă ă ţ ă ţ

mari. Îl întrebar pe ă Jordan motivul pentru care transmisia imaginilor

vizuale prezenta abera ii de culoare permanente, lucru completţ

neadev rat. Echipa japonez , expert în Nodul Extrasenzorial, centrulă ă ă

perceptivit ii ăţ TP, insista c Nodul se intersecta cu nervul optic (se aflauă

la peste doi milimetri dep rtare), şi-lă asalt pe ă Jordan cu sâsâituri

politicoase.

La 1:00 P.M., Powell interveni:

— Îmi pare r u c v întrerup, domnule doctor, îns ora a trecut siă ă ă ă

ave i si alte probleme, mai importante, de...ţ

— În regul , în regul , îl întrerupse ă ă Jordan. Acum, colega, dac aiă

încerca o sec iune prin...ţ

La 1:30, Powell d du din nou semnaă lul de plecare:

— Este unu şi jum tate, domnule doctor. Racheta pleac la ora cinci.ă ă

Cred...

— E timp destul. E timp destul. Şti i vorba aiaţ : cine fuge dup femeiă

şi rachete... Exist întotdeauna o alta. În realitate, scumpe domn, superbaă

dumneavoastr munc are o lacun important . N-a i testat Nodul viu cuă ă ă ă ţ

un colorant. Ehrlich Röt, sau, poate, gen ian . Aş sugera...ţ ăLa 2:00 P.M., se servi un bufet rece, f r a se întrerupe consulta iile.ă ă ţ

La 2:30 P.M., doctorul Jordan, îmbujorat şi încântat, m rturisi că ă detesta ideea de a se izola, chiar şi bogat, pe Callysto. Nici un savant

acolo... Nici o confruntare de idei... Nimic la nivelul acestui extraordinar

seminar.

La 3:00 P.M., îi m rturisi lui ă Powell cum c p tase moştenirea. Seă ă

p rea c proprietarul ini ial fusese Craye D'Courtney. B trânul ă ă ţ ă Reich

(tat l lui ă Ben) o ob inuse, într-un fel sau altul, şi-o trecuse pe numeleţ

so iei sale. Când aceasta murise, proprietatea revenise fiului. Iarţ

ho omanul de ţ Ben Reich, pesemne mustrat de conştiin , o scosese laţă

licita ie, şi-acolo se descoperise c ea-i revenea pe baze legale lui ţ ă Wilson J

ordan.

— Şi cred c-avea şi mai multe pe conştiin , spuse ţă Jordan. Ce chestii

am mai v zut, când lucram pentru elă ! Dar to i bancherii sunt escroci. Nuţ

crede iţ ?

— Nu ştiu dac lucrul acesta e valabil şi pentru ă Ben Reich, replic ă Po

well, ap sând pe accesul de noble e. Eu chiar îl admir...ă ţ

— Bineîn eles, bineîn eles, încuviin gr bit fiziologul. La urmaţ ţ ţă ă

urmei, are şi o conştiin . sta-i un lucru admirabil. N-aş fi vrut s crede iţă Ă ă ţ

c am...ă

— În nici un caz! Powell redeveni un membru al conspira iei şiţ -l

cuceri pe Jordan cu un zâmbet. Ca între oameni de ştiin , deplângem,ţă

dar ca oameni de lume, putem doar l uda.ă

— A i în eles, într-adev r, rosti ţ ţ ă Jordan, scuturându-i înfl c rat mâna.ă ăLa 4:00 P.M., doctorul Jordan îi inform pe ultra politicoşii japonezi că ă

oferea, cu pl cere şi în mod voluntar, cercet rile sale secrete asupraă ă

purpurei vizuale, pentru a le veni în ajutorul activit ii viitoare. Înmânaăţ

ştafeta noii genera ii. Ochii i se umezir şi glasul îi tremura, in timp ceţ ă

descrise în detaliu ionizatorul cu rodopsin pus la punct pentru ă Monarch.

La 5:00 P.M., savan ii Ghildei îl conduser pe doctorul ţ ă Jordan la

racheta pentru Callysto. Îi umplur bra ele cu cadouri şi flori, îi umplură ţ ă

urechile cu declara ii de mul umire şi-l l sar s plece spre cel de-alţ ţ ă ă ă

patrulea satelit al lui Jupiter, cu satisfac ia de-a fi contribuit la progresulţ

ştiin ei şi de-a nu-l fi tr dat pe generosul lui ex-patron, domnuţ ă l Benjamin

Reich.

*

Barbara se afla în sufragerie, deplasându-se cu vitez în patru labe.ă

Abia fusese hr nit şi era mânjit de ou în jurul gurii.ă ă ă

— Hajajajajaja, spuse ea. Haja.

— Mary! Vino repede! Vorbeşte!

— Nu se poate! Mary alerg din buc t rie. ă ă ă Ce-a spus?

— Mi-a spus tata.

— Haja, zise Barbara. Hajajajahajaja.

Mary îl privi cu un dispre îng duitorţ ă :

— Nici vorb . A spus hajaă , remarc ea şi reveni în buc t rie.ă ă ă— A vrut s spun tata. Înc nu ştie s articuleze.ă ă ă ă

Powell îngenunche lâng Barbara.ă— Spune tata, feti . ţă Tata? Tata? Spune: tata.

— Haja, replic Barbara, umplându-l de saliv .ă ăB rbatul renun . Trecu de nivelul conştient, în celă ţă preconştient.

— Bun , Barbara.ă— Ai venit din nou?

— Î i aminteşti de mine?ţ— Nu ştiu.

— Ba ştii. Sunt tipul care se bag în treburile tale. Vom luptaă

împreun , ca s afl m adev rul.ă ă ă ă

— Doar noi doi?

— Doar noi doi. Ştii cine eşti? Ai vrea s afli de ce te-ai îngroă

pat aici, în existen a asta solitar ?ţ ă— Nu ştiu... Spune-mi.

— Ei bine, copil drag , odat , de mult, erai tot aşa... o entită ă ăate care se limita la a exista. Apoi te-ai n scut. Ai avut o mam şiă ă

un tat . Te-ai f cut o fat frumoas , cu p rul blond şi ochii negri.ă ă ă ă ă

Ai sosit pe P mânt, venind de pe Marte cu tat l t u, şi...ă ă ă

— Nu. În afar de tine, nu mai e nimeni. Numai noi doi, în întuneric.ă— A fost şi tat l t u, Barbara.ă ă

— N-a mai fost nimeni. Nu mai este nimeni.

— Iart -m . Iart -m , dar trebuie s trecem iar şi prin agoniă ă ă ă ă ă

e. Exist ceva ce trebuie s rev d.ă ă ă— Nu. Nu... te rog. Suntem numai noi doi, şi-atât. Te rog...

— Vom fi împreun , Barbara. Stai aproape. În cealalt cameră ă, în odaia-orhidee, era tat l t u... şi deodat am auzit ceva...ă ă ă ă

Powell inspir adânc şi strigă ă:— Ajutor, Barbara! Ajutor!

Şi încremenir într-o atitudine de ascultare. Senza ia aşternuturilor.ă ţ

Podeaua rece sub picioarele care alearg , şi coridorul f r de sfârşit, până ă ă ă

când, în cele din urm , n v lir în camera-orhidee, şi ipar , şi se luptară ă ă ă ţ ă ă cu Ben Reich, în vreme ce acesta a intea ceva spre gura tat lui fetei. Ceţ ă

anume? Opreşte imaginea asta! Fotografiaz-o! Cristoase! Explozia, oribil

în buşit . Spatele capului plesneşte, şi iubita, adorata, venerata figur seă ă ă

pr v leşte, sf râmându-le inimile, în timp ce ei scâncesc şi se târ sc peă ă ă ă

podea, pentru a apuca floarea de o el a r ului din...ţ ă

— Scoal -te, Linc! Pentru Dumnezeu!ăPowell se trezi ridicat în picioare de o Mary Noyes fierbând de furie.

Aerul sc p ra de indignare.ă ă— Nu te pot l sa singur nici m car pentru o clip ?ă ă ă

— St team de mult timp aşa, Mary?ă— De cel pu in o jum tate de or . Am intrat şi v-am g sit aşţ ă ă ă

a...

— Am aflat ceea ce doream. A folosit un revolver, Mary. O str

veche arm detonatoare. Imaginea e clar . Priveşte...ă ă ă

— Hm-m-m. Asta este?

— Da.

— De unde a ob inut-o Reich? De la muzeu?ţ

— Nu cred. O s încerc ceva cu b taie lung . S împuşc doi ieă ă ă ăpuri dintr-un foc. Las -m Ia telefon.ă ă

Se îndrept spre aparat şi form BD-l2232. Imediat, pe ecran ap ruă ă ă

fa a schimonosit a lui ţ ă Church.

— Bun , ă Jerry.

— Bun ... ă Powell.

Prudent. Controlat.

— Gus Tate a cump rat vreun revolver de la tine, ă Jerry?

— Revolver?

— Arm detonatoare, stilul secolului XX. Cu ea a fost asasinată

D'Courtney.

— Nu!

— Chiar aşa. Cred c ucigaşul e Gus Tate şi m întrebam dac aă ă ă

cump rat arma de la tine. i-aş aduce fotografia ei, s-o identifici. Ezit ,ă Ţ ă

apoi ad ug cu blânde e: Mi-ai fi de mare ajutor, ă ă ţ Jerry, şi aş aprecia

extrem de mult gestul t u. Extrem de mult. Aşteapt -m . Sosesc într-oă ă ă

jum tate de or .ă ăÎnchise. Privi c tre ă Mary. Imaginea unui ochi clipind.

— Asta ar trebui s -i ofere micu ului Gus timpul necesar s ajă ţ ăung la Church.ă

— De ce Gus? Credeam c Ben Reich era... ă Z ri imaginea întrevăzut la @kins.ă ă Aha! În eleg. O capcan pentru Tate şi Church. Chuţ ă

rch i-a vândut arma lui Reich.

— Poate. Este o presupunere. Dar are o pr v lie de amanet,ă ă

destul de asem n toare unui muzeu.ă ă— Tate s -l fi ajutat pe Reich in asasinarea lui D'Courtney? Nă

u cred.

— E aproape sigur, Mary.

— Deci îi asmu i unul împotriva celuilalt...ţ— Şi pe-amândoi împotriva lui Reich. Pân acum, n-am reuşită

absolut nimic pe plan obiectiv. Trebuie utilizate vicleşuguri de so

ndatori, altfel sunt terminat.

— Dar dac nu-i po i a â a împotriva lui Reich? Dac -l sun că ţ ţ ţ ă ă

hiar pe el?

— N-au cum. Pe Reich l-am ademenit în afara oraşului. L-am î

ngrozit pc Keno Quizzard, care caut s fug , iar Reich e pe urmelă ă ă

e Iui, încercând s -I potoleasc .ă ă— Eşti într-adev r un ho , Linc. Pariez c tu ai furat timpul pră ţ ă

obabil.

— Nu, r spunse b rbatul. ă ă A f cut-o Potlogarul Abe.ă

Roşi, o s rut pe ă ă Mary, o s rut pe Barbara D'Courtney, roşi iar şi şiă ă ă

p r si gr bit casa.ă ă ă

11

Pr v lia de amanet era întunecat . O singur lamp ardea peă ă ă ă ă

tejghea, trimi ând o sfer de lumin pl cut . Discutând, cei trei b rba i seţ ă ă ă ă ă ţ

aplecau înainte şi înapoi, iar chipurile şi mâinile lor gesticulând ap reau şiă

disp reau brusc, în eclipse accelerate.ă— Nu, spuse aspru Powell. N-am venit aici s sondez pe nimeni. Mă ă

limitez la vorbirea direct . Voi doi, ca sondatori, pute i consideraă ţ

oralitatea mea drept insult . Eu o consider ca o dovad a bunei credin e.ă ă ţ

În timp ce vorbesc, nu pot s sondez.ă— Nu-i obligatoriu, remarc Tate. Chipul s u de spiriduş ap ru înă ă ă

lumina l mpii. Eşti capabil de multe subtilit i, ă ăţ Powell.

— Nu acum. Verific -mă ă! De la voi doi doresc numai planul obiectiv.

Am de rezolvat o crim . Sondatul nu m-ajut .ă ă— Ce vrei, Powell? interveni Church.

— Ai vândut o arm lui Gus Tate.ă— Pe dracu', f cu avocatul.ă

— Atunci, tu ce cau i aiciţ ?

— Îmi dai voie s nu r spund la o asemenea acuza ieă ă ţ ?

— Church te-a chemat deoarece i-a vândut arma şi ştie cum a fostţ

folosit .ă

— N-am vândut nici o arm , replic ă ă Church, şi habar n-am cum a fost

folosit vreuna. Astea-s faptele mele obiectiveă ; spal -te pe cap cu ele.ă

— Oh, n-avea grij , chă icoti Powell. Ştiu c nu i-ai vândut arma luiă

Gus. I-ai vândut-o lui Ben Reich.

Fa a lui Tate ap ru din nou în lumin .ţ ă ă— Atunci, de ce...

— De ce? Prefectul îl privi pe Tate în ochi. Ca s te aduc aici pentru oă

discu ie, Gus. Aşteapt un minut. Vreau s tţ ă ă ermin cu Jerry. Se întoarse

c tre ă Church: Arma provenea de la tine, Jerry. Este genul de obiect pe car

e-l ai aici. Reich a venit dup ea. E singurul loc unde putea veni. A i maiă ţ

f cut şi înainte afaceri. N-am uitat escrocheria ă Chaos...

— Lua-te-ar dracu'! url ă Church.

— Te-am îndep rtat din Ghild , urm ă ă ă Powell. Ai riscat, şi-ai pierdut

totul pentru Reich... numai pentru c i-a cerut s citeşti patru membri aiă ţ ă

Consiliului Trezorial. El a câştigat un milion... doar cerându-i o favoare

unui sondator stupid.

— A pl tit scump favoarea aiaă ! scrâşni c m tarul.ă ă— Iar acum eu î i cer arma, continu încetişor ţ ă Powell.

— Ce oferi?

— Doar m cunoşti, ă Jerry... Te-am expulzat din Ghild pentru c suntă ă

Predicatorul Powell, nu-i aşa? De ce i-aş face o ofertţ ă?— Atunci, ce dai în schimbul armei?

— Nimic, Jerry. Crede-m , fac numai lucruri cinstite; nu te-am gescă ă

cu promisiuni.

— Eu am o promisiune, murmur ă Church.

— Ai? Probabil de la Ben Reich... Promite mereu, dar nu se gr beşteă

s -şi onoreze promisiunile. Va trebui s te decizi. Eu sau ă ă Ben Reich. Ce-i c

u arma?

Chipul lui Church disp ru în umbr . Dup o pauz , vorbiă ă ă ă :

— N-am vândut nici o arm şi nu ştiu cum a fost folosit vreuna.ă ă

Asta-i m rturia mea obiectiv înaintea juriului.ă ă— Mul umesc, ţ Jerry. Powell zâmbi, în l din umeri şi se întoarseă ţă

c tre Tateă : Vreau s te-ntreb un singur lucru, Gus. Trecând peste faptulă

c eşti omul lui ă Reich... c l-ai spionat pe @kins în leg tur cu D'Courtneyă ă ă

şi ai preg tit terenul... Trecând peste faptul c te-ai dus la petă ă recerea Bea

umont împreun cu ă Reich, c l-ai acoperit şi continui s -l acoperi...ă ă

— Stai pu in, Powell...ţ— Nu te panica, Gus. Vreau s ştiu numai dac-am ghicit corectă

propunerea lui Reich... Nu te putea mitui cu bani. Ai prea mul i. Nu- iţ ţ

putea oferi o pozi ie. Eşti unul dintre sondatorii de vârf ai Ghildei. Te-aţ

ispitit cu putere, eh? Aşa-i?

Tate îl sond isteric, şi siguran a calm întâlnit în mintea lui ă ţ ă ă Powell,

acceptarea senin a pr buşirii sale ca un fapt deja împlinit îl şocă ă ă îngrozitor pe micu ul sondator. Panica sa se transmise lui ţ Church. Toate

acestea prefectul le prev zuse, pentru momentul crucial ce avea s vină ă ă mai târziu.

— Reich î i putea oferi putere în lumea lui, continu degajat ţ ă Powell,

totuşi nu cred c-a f cut-o. Ar fi însemnat s cedeze din puterea lui, iar tuă ă

nu doreai aşa ceva. De aceea, trebuie s - i fi oferit putere în lumea Ester.ă ţ

Cum putea face asta? P i, el finan eaz Liga Patrio ilor Ester. Presupun că ţ ă ţ ă

i-a oferit puterea prin lig ... Un ţ ă coup d'etat, poate? Dictatura în Ghildă?

Probabil eşti membru al Ligii...

— Ascult , Powell...ă— Asta-i b nuiala mea, Gus. Şi nu cred c greşesc. Crezi c-o s teă ă ă

l s m pe tine şi ă ă Reich s distruge i Ghilda?ă ţ— N-o s dovedeşti nimic, niciodat . N-o s ...ă ă ă

— Ce s dovedescă ?

— E m rturia mea, contra m rturiei tale...ă ă

— Habar n-ai. Ai asistat vreodat la un proces al sondatoriloră ? Nu se

desf şoar ca o judecat obişnuit , unde tu juri, eu jur, şi apoi se încearcă ă ă ă ă

s se ghiceasc cine-a min it... Nu, micule Gus. Te ridici în fa a jura ilor şiă ă ţ ţ ţ

to i E ţ 1 încep s te citeasc . Tu eşti un ă ă 1, Gus. Po i bloca doi... poateţ

trei... Dar nu pe to i. Î i spun, n-ai nici o şans .ţ ţ ă— Stai pu in, Powell. Stai!ţ Chipul de manechin al avocatului era

schimonosit de spaim . ă Ghilda ia în considerare m rturisirile. M rtuă ărisirea înaintea faptelor! O s - i dau totul acum. Totul! A fost o neă ţ

bunie! Acum mi-am dat seama. S spui Ghildei! Când te-ncurci c-ăun blestemat de psihopat ca Reich, aluneci în structura lui. Te ide

ntifici cu el. Dar am terminat-o! Spune Ghildei!

Uite povestea... A venit Ia mine cu un coşmar despre un Om

F r Chip. A...ă ă— Era pacient?

— Da. În felul sta m-a prins. M-a înh at! Dar acum sunt elibă ăţerat. S spui Ghildei c o s colaborez. M c iesc! M ofer voluntă ă ă ă ă ă

ar la orice. Church e martor...

— Nu-i martor la nimic, strig ă Church. Laş mizerabil! Dup ce ă Ben i-ţ

a promis...

— Taci! Crezi c vreau exilul pe viaă ţă? Ca tine? Ai fost destul de

nebun s -l crezi pe ă Reich. Eu n-o s fac aceeaşi prostieă !

— Sondator laş şi nenorocit! Crezi s-o s scapiă ? Crezi...

— Nu m interesează ă! zbier Tate. N-o s fiu apul isp şitor al lui ă ă ţ ă Rei

ch. Am s -l bag la fund. O s fiu în boxa martorilor şi-o s fac tot posibilulă ă ă

s -l ajut pe ă Powell. Spune asta Ghildei, Linc! Spune-le c ...ă— N-o s faci nimic din toate astea, interveni brusc ă Powell.

— Ce?

— Ai fost educat de Ghild . Înc faci parte din Ghild . De când ună ă ă

sondator dezv luie lucruri legate de pacientul luiă ?

— N-ai nevoie de dovezi?

— Ba da, dar nu de la tine. N-o s las nici un sondator s ne fac deă ă ă

râs, ap rând înaintea jura ilor.ă ţ

— Î i po i pierde slujba, dac nu-l prinzi.ţ ţ ă— La dracu' cu slujba mea! O vreau, şi-l vreau şi pe Reich... dar nu

cu pre ul sta. Orice sondator poate fi un pilot iscusit, când orbita eţ ă

uşoară; dar când eşti încol it, î i trebuie curaj s urmezi Jur mântulţ ţ ă ă .

Trebuia s ştii. N-ai avut curajul. Uit -te la tine, acum...ă ă— Powell, dar eu vreau s te-ajută !

— Nu m po i ajuta. Nu cu pre ul eticiiă ţ ţ !

— Am fost un simplu accesoriu! Strig Tate. M-abandoneziă ? Asta-i eti

c? Asta-i...

— Uit -te la el, râse ă Powell. Cerşeşte Demolarea. Nu, Gus. O s-

ajungem şi la tine, dup ce punem mâna pe ă Reich. Dar nu vreau s -lă

prind cu ajutorul t u. Prefer s respect Jur mântul.ă ă ă

Se întoarse şi p r si cercul de lumin . ă ă ă În timp ce traversa întunericul

c tre uşa din fa , îl aştept pe ă ţă ă Church s muşte momeala. Jucase toată ă

scena pentru clipa aceea... dar, deocamdat , cârligul r mânea nemişcat.ă ă— Stai pu inţ ! strig ă Church, când Powell deschise uşa, inundând

pr v lia cu lumina argintie şi înghe at a str zii.ă ă ţ ă ăPrefectul se opri în prag.

— Da?

— Despre ce i-ai vorbit lui Tate?

— Jur mântul, ă Jerry. Ar trebui s i-l aminteşti.ă ţ

— Las -m s te citesc în leg tur cu asta.ă ă ă ă ă

— D -i drumulă ! Sunt deschis.

Îşi îndep rt cele mai multe blocaje. Ceea ce ă ă Church nu trebuia să

afle era ascuns cu grij şi camuflat cu asocia ii tangen iale şi o structură ţ ţ ă

caleidoscopic , dar cu siguran c m tarul nu putea recunoaşte un blocajă ţă ă ă

neclar.

— Nu ştiu, rosti Acesta, în cele din urm . Nu m pot decide.ă ă

— Referitor la ce, Jerry? Nu-n eleg.ţ— Referitor la tine, la Reich şi la arm . Ştiu prea bine, eşti ună

predicator cu vorb dulce, totuşi poate c-ar trebui s te-ascult.ă ă— E frumos, Jerry. Dar i-am zis, nu promit nimic.ţ

— Poate c faci parte dintre cei care nu trebuie s promit . Poate că ă ă ă necazul meu st -n faptul c totdeauna am c utat promisiuni, în loc s ...ă ă ă ă

În acel moment, radarul neobosit al lui Powell depist pe stradă ă moartea. Se r suci şi trânti uşa, închizând-o.ă

— La podea! Iute!

F cu dup aceea trei paşi spre globul de lumin .ă ă ă

— Ba nu, sus pe tejghea, repede. Jerry, Gus! Gr bi i-v !ă ţ ăUn tremur uşor cuprinse pr v lia, amplificându-se într-o vibra ieă ă ţ

teribil . ă Powell lovi veioza, stingând-o.

— S ri i spre suportul l mpii din tavan şi ag a i-v de el! Estă ţ ă ăţ ţ ă

e o arm rezonatoare. S ri i!ă ă ţChurch icni şi s ri în bezn . ă ă Powell îl înşf c pe Tate de bra .ă ă ţ

— Eşti prea mic, Gus? Întinde bra ele. Te-arunc eu.ţÎl împinse pe avocat în sus, şi-l urm , ag ându-se de unul dintreă ăţ

bra ele metalice ale suportului. Cei trei atârnau în spa iu, amortizândţ ţ

vibra iile ucigaşe ce cuţ prinseser înc perea... vibra ii care creauă ă ţ

rezonan e distrug toare în fiecare substan ce venea în contact cuţ ă ţă

podeaua. Sticl , o el, piatr , plastic... totul era sf râmat şi m cinat.ă ţ ă ă ă

Puteau auzi pârâiturile podelei şi bubuiturile din tavan. Tate gemu.

— Rezist , Gus. E un asasin de-al lui Quizzard. Tipi neglijen i.ă ţ

M-au mai sc pat o dat .ă ăTate încet orice comunicare. ă Powell sim i cum toate sinapseleţ

conştiente se blocaser . C ut nivelele cele mai ascunse ale avocatului.ă ă ă— ine-te. ine-te. ine-te. REZIST ! REZIST ! REZIST !Ţ Ţ Ţ Ă Ă Ă

În subconştientul micu ului sondator ap ru spectrul mor ii, şi în clipaţ ă ţ

aceea Powell în elese c nici un fel de antrenament al Ghildei n-avea cumţ ă

s -l salveze pe Tate. Constrângerea mor ii izbi. Mâinile lui Tate seă ţ

desprinser , şi omule ul c zu pe podea. Pesteă ţ ă o clip , vibra iile încetar ,ă ţ ă

dar în acea secund ă Powell auzi zgomotul înfundat, obscen, al c rniiă

plesnite. Church îl auzi şi el, şi începu s urle.ă

— Linişte, Jerry! Înc nu s-a terminat. in-te bine!ă Ţ— A-ai a-auzit? AI AUZIT?

— Am auzit. Înc n-am sc pat. in-te bine!ă ă ŢUşa pr v liei se întredeschise. O dâr de lumin ap ru şi cercetă ă ă ă ă ă

podeaua. Descoperi o gr m joar roşu-cenuşie de carne, sânge şi oase, oă ă ă

privi câteva secunde, apoi se stinse. Uşa se închise.

— Gata, Jerry. M cred mort. Acum po i zbiera.ă ţ— Nu pot coborî, Powell. Nu pot c lca pe...ă

— Nu te condamn. Îşi desprinse un bra , îl apuc pe ţ ă Church şi-l

balans c tre tejghea. B rbatul ateriz si se cutremur . ă ă ă ă ă Powell îl urm ,ă

învingându-şi cu greu grea a.ţ— Ziceai c e unul dintre ucigaşii lui Quizzard?ă

— Bineîn eles! Are o trup întreag de psihodrogi. De fiecareţ ă ă

dat când îi prindem şi-i trimitem la Kingston, face rost de alt seă ă

rie. Ajung la el pe filiera drogurilor.

— Dar ce-au cu tine? Am...

— Trezeşte-te, Jerry. Sunt angaja ii lui Reich. A intrat în paniţc .ă

— Ben? Ben Reich? Dar era pr v lia mea... Puteam s fiu înă ă ă ăuntru...

— Ai şi fost. Ce conteaz ?ă— Reich n-ar fi vrut s m omoare. E...ă ă

— Oare?

Imaginea unei pisici zâmbind.

Church r sufl adânc. Brusc, explodă ă ă:— Blestematul dracului! Nenorocit blestemat!

— Nu-i chiar aşa, Jerry. Reich lupt pentru via a lui. Nu te po iă ţ ţ

aştepta de la el s fie prea m rinimos.ă ă

— Ei bine, şi eu lupt, iar asta m-a decis. Preg teşte-te, ă Powell. Mă deschid. Citeşte tot ce ştiu.

*

Dup ce termin cu ă ă Church şi p r si coşmarul cu Tate, ă ă Powell fu

recunosc tor la vederea ştreng ri ei blonde de acas . Barbara D'Courtneyă ă ţ ă

inea un creion negru în mâna dreapt şi unul roşu în cea stâng . Cuţ ă ă

limba scoas printre buze şi ochii negri concentra i, mâzg lea energică ţ ă ă

pere ii.ţ— Fetiţă! Exclam el. Şocat. Ce faciă ?

— Desenez tablouri. Tablouri frumoase pentru t ticu'.ă— Mul umesc, scumpo. Frumos din partea ta. Acum, vino şi stai cuţ

t ticu'.ă— Nu, f cu ea, continuând s mâzg leasc .ă ă ă ă

— Nu eşti feti a meaţ ?

— Ba da.

— Şi nu face feti a mea ce-o roag t ticu'ţ ă ă ?

Fata medit asuă pra chestiunii.

— Ba da, încuviin ea. ţăB g creioanele în buzunar şi se aşez pe canapea, lâng ă ă ă ă Powell.

— Barbara, Barbara, oft prefectul. Graseiatul t u începe s mă ă ă ă îngrijoreze. Poate c-ar trebui s por i un aparat de îndreptat din ii.ă ţ ţ

Spusele lui erau doar pe jum tate glum . Ii venea greu s -şiă ă ă

aminteasc faptul c pe canapea era aşezat o femeie. Privi în ochiiă ă ă

întuneca i si adânci, str lucind cu scânteierea goal a unui pahar deţ ă ă

cristal aşteptând s fie umplut cu vin.ă

Încetişor, coborî prin nivelele pustii ale min ii conştiente c treţ ă

subconştientul turbulent, par ial adumbrit deţ

Nori grei, aidoma unei gigantice nebuloase. Înapoia norilor

întrez rea o lic rire slab , o lumini izolat şi copil roas , pe careă ă ă ţă ă ă ă

ajunsese s-o îndr geasc . Dar acum, pe m sur ce cobora, lic rireaă ă ă ă ă

devenea lucirea slab a unei stele topite în infernul fierbinte de nov .ă ă

— Bun , Barbara. Se pare c ...ă ăFu întâmpinat cu o asemenea explozie, încât se retrase rapid.

— Hei, Mary! Strig el. Vino repedeă !

Mary Noyes ap ru din buc t rie.ă ă ă

— Iar ai necazuri?

— Înc nu... în curând, poate. Pacienta se-ns n toşestă ă ă e.

— N-am constatat nici o diferen .ţă

— Vii în untru cu mineă ? A f cut contact cu Id-ul propriu. Jos, la celă

mai coborât nivel. Aproape c mi-a ars creieriă i.

— Şi ce vrei? O guvernantă? Cineva care s apere secreteleă

pasiunilor ei de fetişcană?— Glumeşti? Eu sunt cel care are nevoie de ap rare, Vino, şi ine-mă ţ ă

de mân .ă— Le ai pe amândou în palmele ei.ă

— Era o figur de stil. ă Powell privi stânjenit la, chipul calm, de

p puş , din fa a lui, şi la degetele relaxate care-l ineau uşor. S -i d mă ă ţ ţ ă ă

drumul!

Coborî din nou prin coridoare întunecate, spre furnalul din adâncul

fetei, al fiec rui individ... rezervorul atemporal de energie psihic , lipsită ă

de ra iune, neobosit, clocotind cu nepotolita c utare a satisfac iei. Mental,ţ ă ţ

o putea sim i pe ţ Mary Noyes furişându-se dup el. Se opri la o distană ţă

sigur .ă

— Bun , Barbara.ă— Ieşi!

— Sunt eu, spiriduşul.

Un val de ur , dirijat c tre el.ă ă

— Mai m ii minte?ă ţUra disp ru în vâltoare, înlocuit de un val de dorin fierbinte.ă ă ţă

— Linc, mai bine întinde-o. Dac nimereşti în haosul sta deă ă

durere-pl cere, eşti terminat.ă

— Vreau s g sesc ceva.ă ă— N-ai ce g si aici. Doar dragoste primar , şi moarte primară ă

.ă— Vreau rela iile dintre ea şi tat l ei. Vreau s aflu de ce el sţ ă ă

e sim ea vinovat.ţ— Ei bine, eu am plecat.

Vulcanul erupse din nou. Mary disp ruse.ăPowell se învârti pe muchia h ului, sim ind, explorând, pip ind. Eraă ţ ă

aidoma unui electrician atingând delicat capetele dezgolite ale unor

contacte, pentru a vedea care dintre ele nu transport o înc rc tură ă ă ă

zdrobitoare. Un fulger izbucni lâng el. ă Îl atinse. Fu ame it, p şi în lateral,ţ ă

sim ind cum îl înv luie p tura unei autoap r ri instinctive. Se relax ,ţ ă ă ă ă ă

l sându-se atras în vârtejul asocia iilor, şi începu s aleag . Se zb teaă ţ ă ă ă

permanent, c utând s -şi men in structura de referin ce se n ruia ină ă ţ ă ţă ă

haosul energetic.

Aici se aflau mesajele somatice care alimentau cazanul; miliardele

de reac ii celulare, strig tele organice, zumzetul continuu al tonusuluiţ ă

muscular, subcuren ii senzoriali, torentul sângelui, superheterodinaţ

ondulatorie a pH-ului sanguin... toate r scolite şi învolburate în structuraă

ce alc tuia psihicul fetei. Interminabilele închideri şi deschideri aleă

sinapselor declanşau o furtun suplimentar de ritmuri complexe. Şiă ă

acolo, în intersti iile schimb toare, se g seau fragmente de imagini, peţ ă ă

jum taă te simbolice; referin e par iale... Nucleul ionizat al gândirii...ţ ţCapt o parte dintr-o imagine ocluziv , o urm pân la litera P...ă ă ă ă

c tre asocia ia senzorial a unui s rut, apoi printr-un nod al re elei spreă ţ ă ă ţ

reflexul infantil al suptului la sân... la o amintire a... mamei ei? Nu. O

doic . Gravat la un loc cu asocia iile p rin ilor... Negare. Mama-minus...ă ă ţ ă ţ

Atinse o flac r de ur copil reasc şi resentiment. Sindromul Orfanilor.ă ă ă ă ă

Relu iar şi P-ul, c utând un Pa... Pa-pa... Tat .ă ă ă ăBrusc se trezi fa -n fa cu el însuşiţă ţă .

Se holb la imaginea ce tremura la limita dezintegr rii, apoi îşiă ă

reveni:

— Cine dracu' eşti?

Imaginea îi surâse superb şi disp ru.ă

P... Pa... Pa-pa... Tat . C ldura-dragostei-şi-devotamentului-ă ăasociat ... ă Din nou, fa -n fa cu propria lui imagine. Acum, nud ,ţă ţă ă

puternic , cu tr s turile aureolate de dragoste şi dorin . Bra ele întinse.ă ă ă ţă ţ— Pleac ! M stânjeneşti.ă ă

Imaginea disp ru. ă La dracu'! S-a îndr gostit de mine?ă— Bun , spiriduşule.ă

Ap ruse imaginea ei, patetic caricaturizată ă: p rul blond în şuvi e,ă ţ

ochii negri ca nişte pete, chipul frumos redus la planuri lipsite de gra ie...ţ

Imaginea p li şi brusc figura lui Powell-Puternic-Protector-Patern seă

n pusti spre el, distrug toare. R mase locului, înfruntând-o. Parteaă ă ă

dinspre ceaf purta chipul lui D'Courtney. Urm ri imaginea Janus în jos,ă ă

prin canale fulgerând de duble perechi, leg turi şi duplicit i, pân la... ă ăţ ă Re

ich? Imposi... Da, Ben Reich şi caricatura Barbarei; unul lâng cel lalt caă ă

nişte fra i siamezi, frate şi sor de la pântece în sus, picioarele lorţ ă

r sucindu-se şi întorcându-se separat într-un noian de complexit i. Bă ăţ

legat de B. B & B. Barbara & Ben. Pe jum tate lega i prin sânge. Pă ţ e...

— Linc!

O chemare îndep rtat .ă ă

— Lincoln!

Putea s mai aştepte o clip . Imaginea uluitoare a lui ă ă Ben Reich treb

uia...

— Lincoln Powell! Pe-aici, nebunuIe!

— Mary!

— Nu te pot g si.ă

— Ies în câteva minute.

— Linc, asta-i a treia oar când încerc s te g sesc. Dac nuă ă ă ă

ieşi acum, te-ai r t cit pe vecie.ă ă— A treia oară?

— În trei ore. Te rog. Linc... Cât mai pot...

Se hot rî s porneasc în sus. Dar nu ştia unde era sus. Haosul f ră ă ă ă ă

spa iu şi timp urla în jurul lui. Ap ru imaginea Barbarei D'Courtney, acumţ ă

caricatur a unei sirene senzuale.ă

— Bun , spiriduşule.ă— Lincoln, pentru Dumnezeu!

Cuprins pentru moment de panic , se repezi în fiecare direc ie, până ţ ă

ce antrenamentul de sondator îl calm . Apoi intr în automatismulă ă

Tehnicii Retragerii. Blocajele c deau unul dup cel laltă ă ă ; fiecare barier –ă

un pas înapoi c tre lumin . La jum tatea drumului, o sim i pe ă ă ă ţ Mary al turiă

de el. Îl înso i pân când se reg si în sufragerie, aşezat lâng fata blond ,ţ ă ă ă ă

inându-i mâinile. Le d du drumul, de parc -l frigeau.ţ ă ă

— Mary, am g sit o asocia ie extrem de stranie cu Ben Reich.ă ţ

Un fel de leg tur , care...ă ă

Femeia inea în mân o pung cu ghea . I-o puse pe frunte. Îşi d duţ ă ă ţă ă

seama că tremura.

— Singurul necaz e c ... S -ncerci s reconstitui cu fragmentă ă ăe din Id, este ca şi cum ai face o analiz calitativ in b taia soarelă ă ă

ui.

Din nou, punga de ghea .ţă

— Nu lucrezi cu particule solide. Lucrezi cu particule ionizat

e... îndep rt punga şi privi spre Barbara. ă ă Dumnezeule, Mary, cred că

puştoaica m iubeşte.ă

Imaginea unei broaşte estoase saşii.ţ

— Nu glumesc. Acolo jos, m-am întâlnit cu mine însumi. Am...

— Dar tu?

— Eu ce?

— De ce crezi c n-ai vrut s-o trimi i la spitalul ă ţ Kingston? întreb ă Mar

y. De ce crezi c-o citeşti de dou ori pe zi, de când ai adus-o aiciă ? De ce-

aveai nevoie de o dam de companieă ? S - i spun eu, domnule ă ţ Powell...

— Ce s -mi spuiă ?

— Eşti îndr gostit ă de ea! Din clipa când ai întâlnit-o Ia Chooka Frood.

— Mary!

Îi ar t o imagine clar a lui si a Barbarei D'Courtney, imaginea citită ă ă ă

cu câteva zile în urm ... Imaginea ce o f cuse s p leasc de gelozie şiă ă ă ă ă

mânie. Powell ştiu c era adev rat.ă ă

— Mary, scumpo...

— Las -m pe mine. La dracu' cu mineă ă ! O iubeşti, iar fata nu-i

sondator. Nu-i nici m car întreag la minte. A câta parte din ea iubeştiă ă ? A

zecea parte? Sau: Ce iubeşti la ea? Chipul? Subconştientul? Ce se-

ntâmpl cu celelalte nou zecimiă ă ? O s le iubeşti atunci când le veiă

descoperi? Lua-te-ar naiba! Îmi pare r u c nu te-am l sat in mintea ei,ă ă ă

pân când putrezeaiă !

Se întoarse şi începu s plâng .ă ă

— Mary, pentru numele...

— Taci, suspin ea. Taci draculuiă !... Ai primit un mesaj de la sediu.

Trebuie s pleci imediat spre ă Space-land. Ben Reich este acolo şi i-au

pierdut urma. Au nevoie de tine. To i au nevoie de tine. De ce m-aşţ

plânge?

12

Powell nu mai vizitase Spaceland de ani de zile. St tea în naveta deă

poli ie care-l luase din luxţ ul navei Holiday Queen şi privea prin hublou

c tre Spaceland, str lucitor dedesubt precum o es tur din fire de aur şiă ă ţ ă ă

argint. Surâse, aşa cum f cea mereu în fa a imaginii ce-i ap rea deă ţ ă

fiecare dat când z rea sta iunea din spa iu. Era tabloul unui echipaj deă ă ţ ţ

exploratori dintr-o galaxie îndep rtat , creaturi stranii, solemne şi grave,ă ă

care aterizau pe Spaceland şi-l explorau. Întotdeauna se str duia s -şiă ă

închipuie rapoartele lor finale, dar d dea greş.ă— E o treab pe m sura Potlogarului ă ă Abe, murmură el.

Cu câteva zeci de ani înainte, Spaceland fusese o câmpie stâncoas ,ă

cu diametrul de un kilometru, pe un asteroid sterp. Un ipohondru icnitţ

ridicase pe câmpie o emisfer transparent de Air-Gel, instalase ună ă

generator atmosferic şi întemeiase o colonie. De atunci, Spaceland

crescuse în mod neregulat, întinzându-se pe sute de kilometri în spa iu.ţ

Fiecare nou antreprenor luase pur şi simplu cam un kilometru p trat, îlă

acoperise cu o cupol transparent şi se apucase de treab . Cândă ă ă

inginerii sf tuiser Spaceland-ul c sfera era forma cea mai eficient şiă ă ă ă

mai economic , fusese prea târziu. Platoul continua s se extind .ă ă ăPe când naveta descria un ocol, soarele r s ri deasupra Spaceland-ă ă

ului şi Powell putu vedea sutele de cupole

Str lucind pe fondul negru-albastru al spa iului, precum o mul imeă ţ ţ

de baloane de s pun risipite pe o tabl de şah. Sta iunea balnear ini ială ă ţ ă ţ ă se afla acum în centru şi continua s func ioneze. Restul erau hoteluri,ă ţ

parcuri de distrac ii, sanatorii, ba chiar şi un cimitir. Înspre ţ Jupiter se

ridica domul uriaş, de optzeci de kilometri, ce acoperea Rezerva iaţ

Natural Spaceland, garantând mai mult istorie natural pe kilometruă ă ă

p trat decât oricare alt planet .ă ă ă

— S-auzim povestea, rosti Powell.

Sergentul de poli ie înghi i un nod.ţ ţ

— Am urmat întocmai instruc iunile, spuse el. Un urm ritor naivţ ă

dup Hassop, şi altul abil înapoia lor. Primul a fost depistat de prietena luiă

Reich...

— Prietena?

— Mda... O tip deşteaptă ă: Duffy Wyg&.

— La dracu'! Powell s ri în sus, şi sergentul îl privi surprinsă : Eu

însumi am interogat-o pe fata asta. Niciodat ... Se calmă ă: Se pare c m-aă

p c lit. Asta-i. Când întâlneşti o fat dr gu ... Cl tin din cap.ă ă ă ă ţă ă ă

— Deci, relu sergentul, a ghicit momeala, iar când a intrat în joc celă

adev rat, în Spaceland a ap rut ă ă Reich cu t mb l u.ă ă ă

— Adică?— Cu un iaht particular. A avut un accident spa ial şi-a solicitatţ

ajutor urgent. Un mort. Trei r ni i, inclusiv ă ţ Reich. Prova iahtului era

distrus . O neglijen sau un roi de meteori i. L-au dus pe ă ţă ţ Reich la spital,

unde b nuim c -şi aranjase ceva. Când ne-am trezit, disp ruse. Hassop laă ă ă

fel. Am f cut rost de un sondator poliglot şi-am c utat în patru limbi.ă ă

Nimic!

— Bagajele lui Hassop?

— Disp rute şi ele.ă— La naiba! Trebuie neap rat s -i descoperim pe Hassop şi bagajele.ă ă

Ele sunt obiectivul nostru. Hassop e şeful Codurilor pentru Monarch. Avem

nevoie de el pentru ultimul mesaj trimis de Reich lui D'Courtney, şi

r spunsă ul acestuia...

— Lunea dinaintea crimei?

— Exact. Probabil asta a declanşat totul. Este posibil ca Hassop să aib asupra lui şi registrele financiare aleă lui Reich. Ele pot dezv lui unuiă

juriu motivele ce l-au împins pe Ben s -l ucid pe D'Courtney.ă ă— Şi care-ar fi acestea?

— În Monarch umbl vorba c D'Courtney îl adusese pe ă ă Reich cu spa

tele la perete.

— A i g sit arma şi ocaziaţ ă ?

— Da şi nu. L-am citit complet pe Jerry Church, dar e susceptibil.

Putem demonstra c ă Reich a avut ocazia. Demonstra ia va rezista dac şiţ ă

celelalte dou rezist . Putem explica modul cum s-a comis crima. Vaă ă

rezista dac şi celelalte dou rezist . Acelaşi lucru e valabil şi pentruă ă ă

motiva ie. Sunt precum trei stâlpi de ţ wigwam. Fiecare din ei are nevoie şi

de ceilal i doi. Niciunul nu poate rezista singur. Asta-i p rerea lui Moşţ ă

Moise. De asta ne trebuie Hassop.

— Pot jura c n-au p r sit Spaceland-ul. M car de atâta lucru suntă ă ă ă

sigur...

— Nu trebuie s mori de inim rea c te-a p c lit ă ă ă ă ă Reich. Nu eşti

singurul. Inclusiv eu am p it-o.ăţ

Sergentul cl tin am rât din cap.ă ă ă— Încep imediat s sondez prin Spaceland, zise ă Powell când naveta

se apropie de intrarea ecluzei, dar vreau mai întâi s verific o ipotez .ă ă

Ar ta i-mi cadavrul.ă ţ

— Care cadavru?

— Cel din accidentul lui Reich.

La morga poli iei, aşezat pe o pern -pneumatic , în staz criogenic ,ţ ă ă ă ă

cadavrul ar ta un chip mutilat, cu pielea alb şi barb roşcovan .ă ă ă ă

— Îmhî, f cu ă Powell. Keno Quizzard.

— Îl cunoaşte iţ ?

— Un tic los. Lucra pentru ă Reich şi, brusc, a devenit prea periculos

ca s mai fie folosit. Pariez c accidentul a fost o înscenare, pentru aă ă

ascunde un omor.

— Drace! Explod poli istul. Ceilal i doi tipi sunt grav r ni i. Poate că ţ ţ ă ţ ă

Reich a simulat un accident. S zicem... îns iahtul era distrus, iar tipiiă ă

ia...ă

— Ei sunt r ni i şi iahtul distrus. Şi ce dacă ţ ă? Quizzard a amu it pentruţ

totdeauna, iar pentru Reich asta-i mult mai important. A avut grij de el.ă

N-o vom dovedi niciodat , dar nici n-o s fie necesar, dac -l g sim peă ă ă ă

Hassop. Asta-i suficient s -l duc la Demolare pe amicul ă ă Reich.

*

Purtând pantalonii la mod , mula i pe picior (în Spaceland, haineleă ţ

sport erau pictate în anul acela), Powell începu un turneu fulger al

balonaşelor de s pun... hotelul Victoria, hotelul Sportivilor, Magic, Acasă ă De-Acas , Ye New New Babblesberg, Mar ianul (foarte şic), Venusbergă ţ

(foarte porno), şi celelalte... Leg conversa ii cu str ini, descriind în vreoă ţ ă

şase graiuri pe vechii şi dragii s i prieteni şi citindu-şi uşor interlocutorii,ă

pentru a se asigura c nu-i cunoşteau pe ă Reich şi Hassop. Apoi,

r spunsurile. Nu. Întotdeauna, nu.ă

Sondatorii erau mai accesibili – şi Spaceland-ul era plin de ei,

muncind sau distrându-se –, dar r spunsurile erau mereu negative.ă

O întrunire la Solar Rheims... sute de participan i, cântând şi f cândţ ă

m t nii, într-un festival al renaşterii verii. R spunsuri Negative. Curseă ă ă

Nautice pe Marte la El Acas ... b rci şi şalupe, zburând peste ape, înă ă

salturi prelungi, aidoma unor pietricele pre ioase. R spunsuri Negative.ţ ă

Sta iunea Chirurgiei Plastice... sute de corpuri şi fe e bandajate.ţ ţ

R spunsuri Negative. Polo în imponderabilitate. R spuns Negativ.ă ă

Izvoarele Sulfuroase Fierbin i. Izvoarele Sulfuroase Albe. Izvoareleţ

Sulfuroase Negre. Izvoarele Nesulfuroase... R spunsuri ă Negative.

Descurajat şi obosit, Powell se opri în Cimitirul Zorilor Solare.

Cimitirul sem na cu un parc englezesc... alei pavate şi stejari, frasini şiă

ulmi, petece minuscule de gazon. Muzic discret oferit de cvartete deă ă ă

coarde automate, ascunse prin pavilioane invizibile. Powell începu să zâmbeasc .ă

În mijlocul cimitirului se g sea reproducerea perfect a catedralei ă ă No

tre Dame. Dedica ia fusese scris cu înflorituriţ ă : Micu ului Kirk Din Viroag .ţ ă

Din botul uneia dintre himerele din turn r suna un glă as mieros: „VENI IŢ

SA VEDE I DRAMELE ZEILOR ÎNF IŞATE ÎN VIBRANTE MONT RIŢ ĂŢ Ă

AUTOMATE LA MICU UL KIRKŢ DIN VIROAGA. MOISE PE MUNTELE SINAI,

R STIGNIREA LUI Ă CRISTOS, MOHAMED SI MUNTELE, LAO TSE ŞI LUNA,

REVELA IA M RIEI Ţ Ă BARKER EDDY, ÎN L AREA LUI Ă Ţ BUDA, DEZV LUIREAĂ

SINGURULUI ŞI ADEV RATULUI ZEU-GALAXIEĂ ...” Pauz , apoi pe un tonă

mai prozaic: „CONFORM NATURII SFINTE A ACESTEI REPREZENTATII,

INTRAREA SE FACE NUMAI PE BAZ DE BILET. BILETELE SE VÂND LAĂ

CASĂ”. O alt voce, ofensat si rug toareă ă ă : „ATEN IUNE C TRE TOTIŢ Ă

ADORATORII! ATEN IUNE C TRE TO I ADORATORIIŢ Ă Ţ ! V RUG M... EVITA IĂ Ă Ţ

CONVERSA IILE CU GLAS TARE ŞI RÂSETELEŢ !”

Un clic, şi o alt himer începu s peroreze pe alt limb . ă ă ă ă ă Powell

izbucni în râs.

— Ar trebui s - i fie ruşine, rosti înapoia lui o fat .ă ţ ă

— Îmi cer scuze, spuse prefectul, f r s se întoarc . „Evita iă ă ă ă ţ

conversa iile cu glas tare şi râsetele”. Nu crezi c -i ridicol...ţ ă

Structura TP a fetei îl izbi; se r suci s -i vad figura. În fata lui st teaă ă ă ă

Duffy Wyg&.

— Hei, Duffy!

Încrunt tura i se preschimb în uimire, urmat de un zâmbet rapid.ă ă ă

— Domnul Powell! exclam ea. Poli aiulă ţ ! Îmi datorezi un dans.

— Î i datorez nişte scuze, replic ţ ă Powell.

— Încântat . N-am destule. Astea pentru ce suntă ?

— Pentru c te-am subestimat.ă

— Eterna poveste a vie ii meleţ ... îl apuc de bra şi pornir pe alee.ă ţ ă

Ia spune, cum de-a învins ra iuneaţ ? M-ai privit atent şi...?

— Mi-am dat seama c eşti cea mai deşteapt persoan careă ă ă

lucreaz pentru ă Ben Reich.

— Sunt deşteapt . Am f cut, într-adev r, câte ceva pentru ă ă ă Ben...

dar complimentul sta are nişte dedesubturi. Ce s-a întâmplată ?

— Coada lui Hassop...

— Nu s-ar putea ceva mai explicit?

— Ne-ai luat coada, Duffy. Felicit riă !

— Aha! Hassop e c lu ul t u ă ţ ă domestic. Un accident petrecut in c

opil rie ă l-a r pit de încununarea gloriei unui cal. Ai pus una artificial ...ă ă— Termin , ă Duffy. Nu ine.ţ

— Atunci l-ai schimbat pe el. Îl privi, pe jum tate serioas , peă ă

jum tate amuzată ă: Despre ce naiba vorbeşti?

— O s - i silabisesc, s -n elegi. Aveam o coad dup Hassop. Oă ţ ă ţ ă ă

coad este o umbr , o iscoad , un agent secret care are misiunea de aă ă ă

urm ri un suspect...ă— M-am prins. Ce-i aia: Hassop?

— Un b rbat care lucreaz pentru ă ă Ben Reich. Şeful Codurilor Monarc

h.

— Şi ce i-am f cut eu agentului vostruă ?

— Urmând instruc iunile lui ţ Reich, l-ai cunoscut, l-ai sedus, l-ai

îndep rtat de la ocupa ia lui, inându-l zi dup zi la pian, şi...ă ţ ţ ă— Stai pu inţ ! rosti t ios ă Duffy. Îl cunosc. Micu şi prostu . S l murimţ ţ ă ă

lucrurile... Era copoi?

— Duffy, te rog...

— Am pus o întrebare.

— Da, era poli ist.ţ

— Şi-l urm rea pe acest Hassopă ?

— Da.

— Hassop... Un tip oxigenat, cu ochi albaştri

Powell încuviin .ţă

— Cretinul, murmur ă Duffy. Cretinul naibii! Se întoarse furioas c treă ă

prefect: Crezi c -s din alea care fac lucruri murdareă ? De ce, m i...ă

sondator?! Ascult -m , ă ă Powell. Reich m-a rugat s -i fac un serviciu. Aă

spus c aici se afl un tip care lucreaz la un cod muzical interesant.ă ă ă

Dorea s -l verific. De unde dracu' s ştiu c era omul vostruă ă ă ? De unde să ştiu c iscoada voastr f cea pe muzicianulă ă ă ?

— Vrei s spui c ă ă Reich te-a p c lită ă ?

— Ce altceva? D -i drumul şi citeşte-m . Dac ă ă ă Reich nu era în

Rezerva ie, puteai sonda înşel toria asta...ţ ă

— Stai aşa! o întrerupse brusc b rbatul. ă

Trecu de bariera ei conştient şi o citi atent şi total vreme de zeceă

secunde. Apoi se întoarse şi-o rupse la fug .ă

— Hei! ip Ţ ă Duffy. Care-i verdictul?

— Medalia de Onoare, strig ă Powell peste um r. i-o aduc imediat ceă Ţ

g sesc pe cineva.ă— Nu vreau pe cineva. Te vreau pe tine.

— Asta-i necazul t u, ă Duffy. Vrei pe oricine.

— Cu-u-u-um?

— Ori-ci-ne!

— VĂ RUGĂM... EVITA I CONVERSA IILE CUŢ Ţ GLAS TARE ŞI

RÂSETELE!

*

Powell îl g si pe sergentul de poli ie în teatrul Globe, unde o superbă ţ ă

actri Ester vr jea mii de spectatori cu interpretarea ei – interpretareţă ă

datorat , în egal m sur , sensibilit ii sale telepatice şi perfectei tehniciă ă ă ă ăţ

dramatice. Imun la frumuse ea actri ei, poli istul inspecta cu o privireţ ţ ţ

sumbr auditoriul. ă Powell îl apuc de bra şi-lă ţ scoase afar .ă

— Este în Rezerva ie, spuse el. Împreun cu Hassop şi bagajele. Unţ ă

alibi perfect. Era zguduit de accident şi avea nevoie de odihn .ă

Bineîn eles, şi de un tovar ş. Are un avansţ ă de opt ore.

— În Rezerva ie, ziciţ ? medit sergentul. Şase mii de kilometri p tra iă ă ţ

şi atâtea blestemate de animale, reliefuri şi climate câte n-ai v zut în treiă

vie i.ţ

— Care-s şansele ca Hassop s aib un accident fatal, dac n-a avută ă ă

deja vreunul?

— Nu m hazardez în presupuneri...ă— Dac vrem s -l g sim pe Hassop, ne trebuie un Helio şi s ne-ă ă ă ă

apuc m imediat de treab .ă ă— Nu merge. În Rezerva ie nu-s permise mijloacele mecanice deţ

transport.

— Asta-i o urgen . Moş Moise are nevoie de Hassop!ţă

— Las -l s se certe cu Consiliul Spaceland. ă ă În trei, patru s pt mâniă ă

ob ine aprobarea.ţ

— Adic dup ce Hassop e mort şi-ngropat. Dar radarul şi sonarulă ă ?

Le putem programa cu structura lui Hassop şi...

— N -ţ ţ! În Rezerva ie nu se permite nici un fel de mijloc mecanic sauţ

electronic, cu excep ia aparatelor de fotografiat.ţ

— Ce dracu-i cu Rezerva ia astaţ ?

— Natur , puritate sut la sut , garantat pentru aventurieri. Intriă ă ă ă

acolo pe propriul t u risc. Elementele de pericol constituie condimentulă

excursiei. Te-ai prins? Lup i cu elementele naturii, cu animalele s lbatice.ţ ă

Te sim i primitiv şi reînvigorat. Aşa spun reclamele...ţ— Şi ce faci acolo? Freci dou be e între eleă ţ ?

— Bineîn eles. Te descurci pe cont propriu. ţ Î i cari alimente şi unţ

ecran de protec ie, s nu te m nânce urşii. Dac vrei foc, ţ ă ă ă iţ -l faci singur.

Dac vrei s vânezi animale, î i faci arme. Vrei s pescuieşti, la fel. Tu –ă ă ţ ă

contra naturii. Îns mai-nainte, semnezi un act, în cazul în care naturaă

învinge.

— Atunci, cum o s -l g sim pe Hassopă ă ?

— Semn m actele şi intr m dup el.ă ă ă— Noi doi? S acoperim şase mii de kilometri p tra i de geografieă ă ţ ?

De câ i poli işti po i face rostţ ţ ţ ?

— Maxim zece.

— Deci, şase sute de kilometri p tra i pe cap de omă ţ ? Imposibil!

— Poate reuşeşti s convingi Consiliul... Nuă ! Chiar dac-ai reuşi,

dureaz o s pt mân pân se întruneşte. Stai pu ină ă ă ă ă ţ ! Nu-i po i g si,ţ ă

transmi ându-le mesaje urgenteţ ? Cum face i voi, sondatorii...ţ ?

— Nu pot decât s -i receptez. Pot transmite doar unui alt sondator,ă

aşa c ... Heiă ! Ia stai! E o idee!

— Ce anume?

— Omul este un mijloc mecanic sau electronic?

— Nici, una, nici alta.

— E o inven ie a civiliza ieiţ ţ ?

— Nu prea.

— Atunci o s fac nişte recrut ri rapide, şi o s -mi iau „radarul”ă ă ă

personal în Rezerva ie.ţAşa s-a declanşat o brusc patim pentru natur , încercat de ună ă ă ă

renumit avocat, în toiul unor delicate negocieri contractuale într-una din

luxoasele s li de conferin ale Spaceland-ului. Aceeaşi patim o sim iră ţă ă ţ ă

secretarul unui scriitor faimos, un judec tor de pace, un analist careă

examina clien ii hotelului United, un ţ designer industrial, un inginer,

preşedintele Comitetului pentru Sesiz ri şi Reclama ii, superintendentulă ţ

cibernetician al Titanului, un secretar al Psihologiei Politice, doi membri ai

Cabinetului, cinci lideri parlamentari şi nenum ra i al i Esperi, afla i înă ţ ţ ţ

Spaceland la odihn sau cu treburi.ă

Asaltar intrarea Rezerva iei într-o manier uniform , de vacan , cuă ţ ă ă ţă

echipament asortat. Cei înştiin a i suficient de devreme purtau inut deţ ţ ţ ă

campanie. Ceilal i nu, iar paznicii ului i, scotocind dup obiecte interzise,ţ ţ ă

avur ocazia s vad un nebun în costum impecabil, cu floare la rever,ă ă ă

purtând un rucsac în spate. Îns to i aceşti iubitori ai naturii de ineauă ţ ţ

h r i detaliate ale Rezerva iei, caroiate cu extrem precizie.ă ţ ţ ă

Deplasându-se cu rapiditate, se r spândir şi împânziră ă ă minicontinentul Rezerva iei. Banda ţ TP era supraaglomerat deă

comentariile şi informa iile schimbate în sus şi-n jos, de-a lungul radaruluiţ

viu, în care Powell ocupa pozi ia central .ţ ă

— Hei! Nu-i cinstit; am de urcat un munte.

— Aici ninge. E v-v-viscol.

— Mlaştini şi (brr!) ân ari în sectorul meu.ţ ţ— Sta i aşaţ ! Un grup în fa , Linc, Sectorul ţă 21.

— Transmite imaginea.

— Uite...

— Îmi pare r u. Nu-s ei.ă— Un grup, Linc. Sectorul 9.

— S -i vedem.ă— ştia-s...Ă

— Nu. Nu sunt ei.

— Un grup, Linc! Sectorul 17.

— Arat -i.ă— Hei! Un blestemat de urs!

— Nu fugi! Trateaz cu el.ă— Un grup, Linc. Sectorul 12.

— Arat -i.ă— Uite...

— Nu.

— HAAAAAA-pciu!

— sta-i Ă viscolul?

— Nu, un nor de praf.

— Un grup, Linc! Sectorul 41.

— Arat -i.ă

— ştia.Ă— Nu-s ei.

— Cum coborî dintr-un palmier?

— Cum a i ajuns acolo, domnule judec torţ ă ?

— Habar n-am. M-a ajutat un elan.

— Un grup, Linc! Sectorul 37.

— Trimite imaginea.

— Uite-o.

— Nu.

— Un grup, Linc! Sectorul 60.

— D -i drumu'.ă— Uite poza.

— Treci mai departe.

— Cam cât mai avem de mers?

— Au cel pu in opt ore avans.ţ— Nu. Corec ie, sondatori. Au pornit acum opt ore, darţ

avantajul lor s-a redus.

— Vrei s explici chestiă a asta, Linc?

— S-ar fi putut ca Reich s nu fi mers în linie dreapt . Seă ă

poate s fi dat ocoluri unui loc preferat, suficient de aproape deă

intrare.

— Preferat pentru ce?

— Pentru crim .ă— Scuza i-mţ ă! Cum îl po i convinge pe un tigru s nu teţ ă

m nânceă ?

— E o chestiune de psihologia politicii.

— Folosi i ecranul de protec ie, domnule senator.ţ ţ— Un grup, Linc! Sectorul 1.

— Trimite i o imagine, domnule ţ superintendent.

— Aceştia sunt.

— Trece i de ei, domnule. ţ Sunt Reich şi Hassop.

— CE?!

— Nu v tr da i cu nimic. Nu trebuie s trezi i b nuieli.ă ă ţ ă ţ ă

Dep şi i-i. Când a i ieşit din raza lor vizual , porni i spre sectorulă ţ ţ ă ţ

2. Cu to ii v îndrepta i c tre ieşire şi p r si i Rezerva ia. Vţ ă ţ ă ă ă ţ ţ ă

mul umesc mult. De-aici încolo, m descurc pe cont propriu.ţ ă

— Las -ne şi ă pe noi, Linc.

— Nu. Este nevoie de şiretenie. Reich nu trebuie s ştie c -lă ă

r pesc pe Hassop. Totul trebuie s par logic, natural şiă ă ă

necondamnabil. E, de fapt, un furt.

— Şi tu eşti ho ul.ţ— Apropo, Powell, cine-a furat timpul probabil?

Sondatorii care se îndep rtau sim ir un val de roşea .ă ţ ă ţă

*

Cei doi kilometri p tra i de Rezerva ie erau acoperi i de o junglă ţ ţ ţ ă

umed , ml ştinoas , luxuriant . Odat cu l sarea întunericului. ă ă ă ă ă ă Powell se

îndrept încetişor spre focul aprins de ă Reich într-o poian , pe malul unuiă

lac micu . Apa era plin de hipopotami, crocodili şi alte animale. Arborii siţ ă

terenul clocoteau de via . Întreaga jungl era un omagiu adusţă ă

inteligentei ecologilor Rezerva iei, care putuser asambla şi echilibraţ ă

natura pe un vârf de ac. Iar ca tribut pl tit acestei naturi, ecranul deă

protec ie al lui ţ Reich era pus în func iune.ţPowell putea auzi ân arii v itându-se, ne m sur ce se izbeau deţ ţ ă ă ă

suprafa a exterioar a barierei, precum si r p itul, ca de grindin , alţ ă ă ă ă

insectelor mai mari lovindu-se de zidul invizibil. El nu putea risca s -şiă

pun în func iune propriul ecrană ţ : câmpurile de for bâzâiau încet, iar ţă Rei

ch avea auzul ager. Se întinse înainte şi sond .ă

Hassop era destins, relaxat. Încântat de ideea intimit ii cuăţ

atotputernicul s u sef, pu in alarmat la gândul c rola lui de film con ineaă ţ ă ţ

soarta lui Ben Reich. Lucrând febril la un puternic arc primitiv, Reich

pl nuia accidentul ce urma s -l elimine pe Hassop. Arcul si tolba cu s ge iă ă ă ţ

cu vârfurile arse în foc r piser cele opt ore de avans ini ial. Nu po i ucideă ă ţ ţ

un om într-un accident de vân toare, dac nu vânezi.ă ă

Powell se l s în genunchi si se târî înainte, cu sim urile concentrateă ă ţ

asupra percep iilor lui ţ Reich. Încremeni din nou, citind ALARM în minteaĂ

acestuia. Magnatul se ridic în picioare, cu arcul preg tit şi o s geată ă ă ă înstrunit , scrutând atent întunericul.ă

— Ce-i, Ben? murmur ă Hassop.

— Nu ştiu. Ceva...

— La naiba. N-avem bariera?

— Uit mereu de ea.

Reich se aşez la loc şi a â focul, îns nu uitase bariera. Instinctulă ţ ţă ă

viclean al asasinului îl avertiza vag, persistent... Iar Powell nu putea decât

s se minuneze de complicatul mecanism de supravie uire al min iiă ţ ţ

omeneşti. Îl citi din nou pe Reich. B rbatul recursese în mod mecanic laă

blocajul muzical pe care-l asocia momentelor de criz . ă Mai tare, zise Te

nsor. Mai tare, zise Tensor. Nelinişti, tensiuni şi disensiuni au înc

eput. Înapoia refrenului era un haos; dorin a de a ucide repede...ţ

s lbatic... de a ucide acum şi a falsifica mai târziu adev rul...ă ă

Când Reich se întinse dup arc, ferindu-şi prudent ochii de Hassop,ă

dar cu mintea concentrat asupra inimii pulsânde care-i era inta,ă ţ

prefectul se precipit înainte. Nu apuc s parcurg trei metri şi cuvântulă ă ă ă

ALARMA invad iar şi mintea lui ă ă Reich; acesta s ri în picioare. Smulse dină

foc un vreasc arzând şi-l azvârli în bezn , c tre locul unde se afla ă ă Powell.

Ideea şi execu ia fur atât de rapide, încât ţ ă Powell nu anticip ac iunea. Ară ţ

fi fost dezv luit de lumin , dac ă ă ă Reich n-ar fi uitat bariera. Zidul invizibil

opri tor a în mijlocul zborului, f când-o s cad pe sol.ţ ă ă ă

— Cristoase! strig ă Reich şi se r suci brusc spre Hassop.ă— Ce-i, Ben?

În loc de r spuns, ă Reich. Încord arcul ă şi-l îndrept c tre şefulă ă

Codurilor. Acesta s ri în picioare.ă

— Ben, fii atent! Tragi în mine!

Pe neaşteptate, Hassop se arunc într-o parte, evitând s geata.ă ă

— Ben! Pentru numele...

Brusc, Hassop în elese totul. Se r suci cu un strig t în buşit şi fugiţ ă ă ă

de lâng foc, în vreme ce ă Reich încorda alt s geat . Alergând cuă ă ă

disperare, se izbi de barier şi ricoş din zidul invizibil. O s geat îi şuieră ă ă ă ă

pe lâng um r.ă ă— Ben! R cni el.ă

— Nenorocitule, mârâi Reich, potrivind o nou s geat .ă ă ăPowell s ri înainte si ajunse la marginea barierei. N-o putea dep şi.ă ă

În untru, Hassop alerga urlând, urm rit de ă ă Reich, cu arcul pe jum tateă

încordat, preg tind lovitura decisiv . Hassop se izbi din nou de barier ,ă ă ă

c zu, se târî si reveni în picioare, reluând alergarea precum un şobolană

h ituit.ă

— Iisuse, murmur ă Powell. P şi înd r t în bezn , gândindu-se cuă ă ă ă

înfrigurare la o solu ie.ţ

Urletele lui Hassop treziser jungla şi urechile îi r sunau de ecourileă ă

r getelor. Trecu pe banda ă TP, pip ind, atingând, sim ind. Nu exista nimică ţ

altceva decât fric oarb , furie oarb , instinct orb. Hipopotamii vâscoşi siă ă ă

plesc ind... crocodilii surzi, furioşi, fl mânzi... swambats, furioşi caă ă

rinocerii cei de dou ori mai mici decât ei. La un sfert de kilometruă

dep rtare, recepta slab elefan i, cerbi ucigaşi, feline gigană ţ tice...

— Merit s -ncerc, îşi spuse. Bariera trebuie str puns . E unicaă ă ă ă

şans .ă

Îşi ecran nivelele superioare, mascând totul cu excep ia canaleloră ţ

emotive, si transmise: fric , fric , spaim , fric ..., coborând pân laă ă ă ă ă

nivelul cel mai primitiv al sentimentelor. Fric . Fric . Spaim . Fric . Fă ă ă ăRIC – FUGI – SPAIM – FRIC – FUGI – SPAIM – FUGI!Ă Ă Ă Ă

Fiecare pas re, din fiecare cuib, se trezi ipând. Maimu eleă ţ ţ

r spunser zbierând şi zguduir mii de ramuri în fuga lor dezordonat . Oă ă ă ă

canonad de explozii acvatice r sun dinspre lac, în timp ce turma deă ă ă

hipopotami p r sea mlaştinile, urmat de o teroare oarb . Jungla eraă ă ă ă

cutremurat de trâmbi rile asurzitoare ale elefan ilor şi de bubuitulă ţă ţ

ritmic al înaint rii lor. ă Reich auzi totul şi încremeni, ignorându-l pe

Hassop, care continua s alerge, gâfâind şi urlând, de la un perete laă

cel lalt al barierei.ă

Hipopotamii izbir primii bariera, într-un val orb. Erau urma i deă ţ

swambats si crocodili. Apoi venir elefan ii. Dup aceea, cerbii, zebrele,ă ţ ă

antilopele... turme uriaşe şi masive. Nicicând în istoria Rezerva iei nu maiţ

existase o asemenea panic . Nici proiectan ii ecranului defensiv nuă ţ

anticipaser un astfel de atac în mas . Bariera lui ă ă Reich se pr buşi cuă

zgomot de sticl spart .ă ă

Hipopotamii ajunser la foc, îl c lcar şi-l stinser . ă ă ă ă Powell âşni prinţ

întuneric, apuc bra ul lui Hassop şi târî b rbatul terorizat de-a curmezişulă ţ ă

poienii, c tre bagaje. O copit îl izbi violent, aruncându-l în lateral, dar nu-ă ăi d du drumul lui Hassop şi dibui pre ioasa rol de film. ă ţ ă În bezna deplin ,ă

Powell putea distinge animalele dup emisiile frenetice pe banda ă TP.

Tr gându-l dup sine pe şeful Codurilor, evit torentul central de animaleă ă ă

şi, împreun , se ad postir înapoia unui trunchi gros de ă ă ă lignum vitae.

Acolo îşi trase r suflarea şi b g rola în buzunar. Hassop plângea. ă ă ă Powell

îl sim ea pe ţ Reich, la treizeci de metri dep rtare, cu spatele rezemat deă

un accacia, cu mâinile încleştate pe arc şi s geat . Era derutat, furios,ă ă

îngrozit... dar teaf r înc . Mai presus de orice, prefectul îl dorea teaf ră ă ă

pentru Demolare.

Powell scoase propria lui barier defensiv şi-o azvârli în poian ,ă ă ă

c tre resturile focului, unde ă Reich avea s-o g seasc cu uşurin . Apoi seă ă ţă

întoarse şi-l împinse pe şeful Codurilor c tre ieşirea din Rezerva ie.ă ţ

13

Cazul Reich era gata pentru prezentarea final înaintea procuroruluiă

districtual. Powell spera s fie gata şi pentru acel monstru cinic al fapteloră

şi al dovezilor, Moş Moise.

Prefectul şi echipa lui se reunir în înc perea lui Moise. În mijloc seă ă

afla o mas rotund , pe care se construise o machet transparent aă ă ă ă

od ilor-cheie din casa ă Beaumont, populate de androizi miniaturali,

reprezentând dramatis personae. Specialiştii în reproduceri ai

laboratorului f cuser o treab extraordinar , reuşind pân şiă ă ă ă ă

caracterizarea personajelor. Minusculii Reich, Tate, Beaumont şi ceilal i seţ

deplasau cu mişc rile caracteristice originalelor. Lâng mas era stocată ă ă ă documenta ia preg tit de echip .ţ ă ă ă

Moş Moise ocupa întregul perete circular al s lii. Multiplii s i ochiă ă

clipeau cu r ceal . Multiplele sale memorii zbârnâiau şi bâzâiau. Gura,ă ă

conul unui difuzor, atârna c scat de uimire dinaintea prostiei umane.ă ă

Degetele, tastele unei maşini de imprimat multiflex pe band , erau gataă

s tip reasc verdictul logic. Moise era Computerul – ă ă ă Acuzator – Mozaic –

Multiplex al procurorului districtual, ale c rui decizii încununau preg tirea,ă ă

prezentarea şi verdictul fiec rui că az juridic.

— N-o s -l deranj m de la început pe Moise, se adres ă ă ă Powell

procurorului. Mai întâi, o s studiem reconstituirea şi-o s verific mă ă ă

graficul orar al crimei. Există un dosar temporal. Îl pute i consulta, în timpţ

ce se desf şoar ac iunea. Dac descoperi i ceva în neregul , v nota i şiă ă ţ ă ţ ă ă ţ

analiz m.ă

Încuviin c tre De Santis, h r uitul şef al Laborator, care întrebţă ă ă ţ ă încet:

— Unu la unu?

— E ni el prea repede. F -o unu la doi.. Mişc ri încetinite la jum tate.ţ ă ă ă

— În ritmul sta, androizii vor p rea ireali, pufni De Santis. P cat...ă ă ă

Ne-am chinuit dou s pt mâni, şi-acum...ă ă ă

— Nu-i nimic. O s -i admir m mai târziu.ă ăDe Santis fu gata s se r zvr teasc , apoi atinse un buton. Imediat,ă ă ă ă

macheta se ilumin şi p puşile înviar . Inginerii de sunet creaser si ună ă ă ă

fundal. Se auzeau râsete, conversa ii si muzic . În holul principal al Caseiţ ă

Beaumont, modelul pneumatic al Mariei urc pe un podium, inând înă ţ

mâini o carte minuscul .ă

-— Este ora 11:09, vorbi Powell c tre asisten ii procurorului.ă ţ

Deasupra machetei exist un ceas, sincronizat cu mişcarea încetinit .ă ă

Oamenii procurorului studiar în t cere modelul miniatural, f cândă ă ă

însemn ri pe m sur ce androizii reproduceau ac iunile din timpulă ă ă ţ

petrecerii fatale. O dat în ă plus, Maria Beaumont citi regulile Sardelu ei.ţ

Luminile p lir şi se stinser . ă ă ă Ben Reich se îndrept încetişor c tre sala deă ă

muzic , coti la dreapta, urc sc rile în galeria de pictur , trecu prin uşileă ă ă ă

de bronz ce duceau în apartamentul – orhidee, orbi şi paraliz paznicii luiă

D'Courtney, apoi intr în apartament.ăŞi iar şi, ă Reich se trezi fa în fa cu D' ţă ţă Courtney, se apropie de el,

scoase din buzunar un ucigaş pistol-stilet şi deschise cu for a maxilareleţ

lui D'Courtney, în vreme ce b trânul se zb tea neputincios. Şi din nou, oă ă

uş a apartamentului – orhidee se deschise brusc, l sând-o s intre peă ă ă

Barbara D'Courtney într-o c maş de noapte din m tase alb . Şi ea cu ă ă ă ă Rei

ch se luptar , pân când b rbatul explod ceafa rivalului s u cu oă ă ă ă ă

împuşc tur prin gur .ă ă ă

— Am nuntele le am de la fiica victimei, murmur ă ă Powell. Prin sonda

j. Sunt autentice.

Barbara D'Courtney se târî spre trupul tat lui ei, apuc arma şi fugiă ă

din apartament, urm rit de ă ă Reich. Acesta întârzie, orbec ind prin casaă

întunecat , şi fata ieşi pe uşa din fa . Dup aceea, ă ţă ă Reich se întâlni cu

Tate şi amândoi o pornir spre camera de protec ie, pref cându-se că ţ ă ă

joac Sardelu a. Drama se termin cu oaspe ii n v lind în apartamentul –ă ţ ă ţ ă ă

orhidee, unde se înghesuir în jurul cadavrului. Apoi, p puşile încremeniră ă ă

într-un tablou grotesc.

Urm o t cere prelungit .ă ă ă

— Bun, rosti Powell. Asta a fost ac iunea. Acum s -i d m datele luiţ ă ă

Moise, pentru o prim estimare. Mai întâi ocazia. Nu se poate nega că ă

Sardelu a i-a oferit lui ţ Reich prilejul cel mai bun.

— De unde ştia Reich c urma s se joace Sardelu aă ă ţ ? întrebă

procurorul.

— El a cump rat cartea şi i-a trimis-o Mariei ă Beaumont. În felul

acesta, şi-a asigurat circumstan ele.ţ— De unde era convins c avea s se joace tocmai jocul acelaă ă ?

— Ştia c Mariei îi plac astfel de jocuri, iar Sardelu a era singurulă ţ

descifrabil din carte.

— Nu ştiu..., se sc rpin în cap procurorul. Lui Moise îi trebuie multă ă

pân s se conving . Introdu, totuşi, datele. R u nu poate s -i fac .ă ă ă ă ă ă

Uşa camerei zbur în l turi şi comisarul Crabbe p trunse în înc pere,ă ă ă ă

parc dirijând o parad .ă ă

— Domnule prefect Powell! rosti el, cu un ton oficial.

— Domnule comisar?

— Mi s-a adus la cunoştin c perverti i acest creier mecanic, înţă ă ţ

scopul de a-l implica pe bunul meu prieten, Ben Reich, în oribilul şi

condamnabilul asasinat al lui Craye D'Courtney. Domnule Powell, un ase

menea scop este grotesc, Ben Reich este un onorabil cet ean de frunteăţ

al rii noastre. În plus, domnule, n-am fost niciodat de acord cuţă ă

serviciile creierului automat. Corpul electoral v-a ales în scopul de a vă

exercita puterile intelectuale şi nu de a v înclina supus în fa a...ă ţPowell îi f cu un semă n lui Beck, care începu s introduc datele înă ă

„urechea” lui Moise.

— Ave i perfect dreptate, ca metod . Prima întrebare: Cum i-aţ ă ă

paralizat Reich pe paznici? De Santis?

— Şi-n plus, domnilor..., continu Crabbe.ă

— Un ionizator de rodopsin , îi întrerupse şeful laboratorului. Ridică ă o sfer de plastic şi i-o înmân lui ă ă Powell, care-o ar t celor din jur. Ună ă

cercet tor, pe nume ă Jordan, a descoperit acest produs, utilizat de g rzileă

personale ale lui Reich. Avem formula empiric a produsului, precum şi oă

mostr . Doreşte cineva s-o-ncerceă ?

— N-are nici un rost, r spunse procurorul. Moise poate hot rî şiă ă

singur.

— Deci, domnilor..., relu Crabbe.ă

— Oh, nu se poate, f cu – nefericit De Santis. N-o s crede i pân n-oă ă ţ ă

s vede i în realitate. Nu r neşte. Vă ţ ă ă face non compos şase sau şapte...

Sfera din plastic se sparse în pumnul lui Powell. O lumin albastr ,ă ă

str lucitoare, izbucni sub nasul lui Crabbe. Surprins în mijlocul discursului,ă

comisarul se pr v li ca un buştean. ă ă Powell privi îngrozit de jur împrejur.

— Dumnezeule! Exclam el. Ce-am f cută ă ? Pur şi simplu, mi-a cedat

între degete... Privi c tre De Santis şi rosti cu severitateă : Ai realizat un

înveliş prea fragil, De Santis. Uite ce-ai f cut cu comisarul Crabbeă !

— Eu am f cută ?!

— Introduce i datele în memoria lui Moise, interveni procurorul. Astaţ

ştiu c -i o dovadă ă!Îl aşezar pe comisar cât mai confortabil, într-un fotoliu adânc.ă

— Acum, arma crimei, continu prefectul. V rog s privi i, domnilor.ă ă ă ţ

Mâna este mai iute decât ochiul! Ar t tuturor un revolver luat din muzeulă ă

poli iei. Scoase din înc rc tor cartuşele, iar dintr-unul din cartuşe extraseţ ă ă

glontele: Asta a f cut ă Reich cu arma primit de la ă Jerry Church,

pretinzând c este nev t m toare. Un alibi fals.ă ă ă ă— Fals, pe naiba! Arma nu poate face nici un r u. Astea suntă

m rturisirile lui ă Church?

— Da. Exist copii în dosar.ă

— Atunci nu mai are rost s -l deranjezi pe Moise. Procurorul zvârliă

dezgustat dosarul: Cazul se claseaz .ă

— Ba nu!

— Cum poate o arm s ucid f r glonteă ă ă ă ă ? În dosar nu se spune

nimic despre faptul c ă Reich ar fi reînc rcat arma.ă— Asta a şi f cut.ă

— Nu-i adev rat, interveni De Santis. În camer , sau în ran , nuă ă ă

exista nici urm de proiectil.ă

— Ba exist . Credeam c -i uşor, o dat ce-am spus în ce constă ă ă ă

şmecheria.

— Atunci, nu exist nici o şmecherieă ! strig De Santis.ă— Cum aşa? Tu ai g sit-o, De Santis. Buc ica de gel de bomboană ăţ ă

din gura lui D'Courtney. Î i aminteştiţ ? Iar în stomac, nici urm deă

bomboan .ă

Şeful laboratorului se lumin la fa . ă ţă Powell zâmbi. Lu o pipet şiă ă

umplu cu ap o capsul de gel. O îndes în cap tul deschis al cartuşului,ă ă ă ă

deasupra înc rc turii, şi introduse cartuşul în pistol. Ridic arma, inti ună ă ă ţ

cubule de lemn, de lâng macheta casei ţ ă Beaumont şi ap s pe tr gaci.ă ă ă

R sun o explozie în buşit şi cubul se f râm .ă ă ă ă ă ă— Pentru numele... Ce şmecherie mai e şi asta? f cu procurorul. Aă

mai existat ceva în cartuşul la, pe lâng apă ă ă! Examin fragmentele deă

lemn.

— N-a mai fost absolut nimic. Cu ajutorul unei înc rc turi de ă ă pulbere

po i azvârli cam treizeci de grame de ap . For a de impact este suficientţ ă ţ

de mare pentru a sparge calota cranian , dac tragi prin bolta moale aă ă

gurii. Din acest motiv, Reich a fost nevoit s introduc arma în gura luiă ă

D'Courtney. Din aceast cauz , De Santis a g sit buc ica de gel. De-astaă ă ă ăţ

n-a g sit nimic altceva. Proiectilul disp ruse.ă ă

— Bag datele în memoria lui Moise, rosti încet procurorul. La naiba,ă

Powell, încep s cred c putem vorbi despre un caz.ă ă

— În regul . Acum, motivul. Am pus mâna pe registrele lui ă Reich şi

contabilitatea le-a verificat. D'Courtney îl adusese pe Reich cu spatele la

perete. Reich mai avea o singur variantă ă: „dac nu-i po i înfrânge, fiiă ţ

prieten cu ei”. A încercat s coopereze cu D'Courtney. A dat greş şi atunciă

l-a ucis. Merge?

— Pentru mine, da. S -l vedem pe Moş Moise.ă

Introduser ultimele date şi ap sar pe „RUN”. ă ă ă Ochii lui Moise

clipeau meditativ, memoriile începur s -i şuiere şi s c ne. ă ă ă ţă ă Powell şi

to i ceilal i aşteptau încorda i. Brusc, Moise începu s sughi e. Un clopo elţ ţ ţ ă ţ ţ

se porni s suneă : ping-ping-ping-ping-ping-ping... şi clapele se mişcar .ă

— DACA JURIUL ESTE SATISF CUTĂ , spuse Moise, DE MODESTA

PLEDOARIE NON VULTUR; SEMNATURILE LEGALE. SS. VEZI CAZUL HAY CO

NTRA COHOES ŞI REGULILE DIN CAZUL SHELLEY. HIC.

— Ce dra..., privi Powell c tre Beack.ă

— Se prosteşte, explic locotenentul.ă— Tocmai acum!

— Se mai întâmpl . S încerc m înc o dat .ă ă ă ă ăReintroduser datele. Din nou, l mpile clipir , circuitele de memorieă ă ă

şuierar , iar ă Powell cu oamenii s i aşteptar ner bd tori. Munca lor de-oă ă ă ă

lun atârna de aceast decizie. Clapele pornir s c ne.ă ă ă ă ţă ă

— CAZUL 921.088. SEC IUNEA C-l. MOTIVUL,Ţ spuse Moise, MOTIVUL

PASIONAL AL CRIMEI ESTE INSUFICIENT SUSTINUT. CONFORM STATUL CO

NTRA HANRAHAN 1202 TRIB. SUPR. 19, SI CAZURILE DIN ACEEAŞI

CATEGORIE.

— Motiv pasional? murmur ă Powell. A-nebunit Moise? Motivul este

profitual... Verific C-l, ă Beck.

Beck verific .ă— E-n regul .ă

— Mai încerc m o dat .ă ăIntroduser pentru a treia oar datele în calculator. De data aceasta,ă ă

citiră:— CAZUL 921.088. SEC IUNEA C-l. MOTIVUL PROFITUAL AL CRIMEIŢ

INSUFICIENT SUSTINUT. CONFORM STATUL CONTRA ROYAL, 1197 TRIB. S

UPR. 388.

— Ai b tut corect pe C-lă ? întreb ă Powell.

—- Am b tut tot ce-am avut, replic locotenentul.ă ă

— Scuza i-m , se adres prefectul c tre ceilal i. Trebuie s discut cuţ ă ă ă ţ ă

Beck. Sper c nu v deranjeaz . Seă ă ă întoarse c tre ă Beck: Deschide-te, Ja

ckson. În ultimele tale cuvinte, am mirosit o ezitare. Las -m s vă ă ăd despre ce-i vorba...ă

— Z u, Linc, nu-mi dau seama de nici o...ă— Dac i-ai da seama, n-ar fi o ezitare, ci o minciun sfruntaă ţ ă

t . Acum, s vedem... Ah! Desigur! Ce prostie! Nu trebuie s - i fieă ă ă ţ

ruşine c -ntârzie Codurileă ... Powell relu cu glas tareă : Lui Beck îi mai

lipseşte o informa ie. Codurile înc lucreaz cu Hassop, încercând sţ ă ă ă sparg cifrul lui ă Reich. Tot ce ştim deocamdat este c ă ă Reich a propus

fuziunea şi a fost refuzat. Nu de inem înc oferta exact şi r spunsul.ţ ă ă ă

Asta doreşte Moise.

— Dac n-a i spart cifrul, de unde şti i c oferta i-a fost respinsă ţ ţ ă ă?

întreb procurorul.ă

— De la Reich însuşi, prin intermediul lui Gus Tate. A fost unul dintre

ultimele lucruri comunicate de Tate înainte de a fi ucis. S - i spun ceva ă ţ Be

ck. Cere o clauz prezumtiv . Presupunând c eviden a respingerii oferteiă ă ă ţ

este inatacabil , ce crede atunci Moise despre caz?ă

Beck b tu noile date în calculator. Peste treizeci de secunde, Moiseă

Multiplex r spunseă :

— CAZUL 921.088. ACCEPTÂND IPOTEZA, PROBABILITATEA SUCCESU

LUI ESTE DE 97,0099 %.

Oamenii lui Powell zâmbir şi se relaxar . Prefectul rupse hârtia şi oă ă

înmân procurorului, cu o reveren .ă ţă

— Acesta v este cazul, domnule procuror districtual... Gataă

împachetat!

— Dumnezeule! Exclam procurorul. Nou zeci şi şapte la sută ă ă! Iisuse, n-am avut nou zeci de procente de când lucrez aici. M credeamă ă

norocos când atingeam

Şaptezeci. Nou zeci şi şapte la sută ă Şi împotriva lui

Ben Reich! Îşi privi oamenii încântat. O s intr m în istorieă ă !

Uşa înc perii se deschise şi ap rur doi b rba i transpira i, fluturândă ă ă ă ţ ţ

o hârtie.

— Au venit cei de la Coduri, zise Powell. Ei, le-a iţ spart?

— Le-am spart, r spunse unul dintre ei, dar te-am spart şi pe tine, ă Po

well. De fapt, tot cazul e închis.

— Ce... Ce dracu' vorbi iţ ?

— Reich l-a ucis pe D'Courtney, pentru c D'Courtney nu voia să ă

fuzioneze, aşa-i? Avea un motiv important s -l omoare, nuă ? Avea pe drac

u'!

— Dumnezeule! Gemu Beck.

— Reich i-a trimis lui D'Courtney: YYJI TTED RRCB UUFE AALK QQBA,

Asta înseamnă: SUGEREZ FUZIUNEA SOCIET ILOR NOASTRE CUĂŢ

INTERESE EGALE.

— P i asta spuneam şi eu pân-acum. Iar D'Courtney a r spunsă ă

WWHG. Asta era refuzul. Reich i-a spus lui Tate, iar Tate mie.

— D'Courtney a r spuns WWHG. Asta înseamnă ă: OFERTA ACCEPTA

TĂ.

— Nu se poate!

— Ba bine c nuă ! WWHG. OFERTA ACCEPTATĂ. Asta era r spunsul peă

care-l dorea Reich. Era r spunsul care însemna c ă ă Reich avea tot

interesul s -l in viu pe D'Courtney. N-o s convingi nici un tribunal dină ţ ă ă

tot sistemul solar c-ar fi avut vreun motiv s -l omoare pe D'Courtney.ă

Asta înseamn c tot cazul t u e la p mânt.ă ă ă ă

Timp de-o jum tate de minut, ă Powell r mase încremenit, cu pumniiă

strânşi. Brusc, se r suci c tre macheta casei ă ă Beaumont, scoase androidul

care-l reprezenta pe Reich şi-i smulse capul. Se îndrept spre Moise,ă

rupse cartelele şi benzile imprimate, le mototoli şi le azvârli pe jos. Îl v zuă

pe Crabbe şi lans un şut în sp tarul fotoliului. În timp ce tehnicieniiă ă

priveau în t cere, fotoliul şi comisarul se r sturnar pe podea.ă ă ă

— Lua-te-ar naiba! R mâi în scaunul la blestemată ă ! r cni ă Powell şi

p r si înc perea.ă ă ă

14

Explozie! Şoc! Uşile temni ei sar în l turi. Iar afar , sub hainaţ ă ă

întunericului, aşteapt libertatea şi goana spre necunoscut...ă

Ce-i asta? Cine-i în afara temni ei! Dumnezeule! Iisuse! Omulţ

F r Chip! Privind... Aşteptând... T cut... Fugi! Evadeaz ! Fugi! Fă ă ă ă

ugi!

Zbor prin spa iu. Racheta argintie inspir siguran în adânciţ ă ţă

mile necunoscutului... Chepengul se deschide. Nu se poate! În rac

het nu mai este nimeni. Chepengul se deschide încet, încet... Duă

mnezeule! Omul F r Chip! Privind... Aşteptând... T cut...ă ă ăDar sunt nevinovat, în l imea-voastr ! Nevinovat! Nu-mi ve iă ţ ă ţ

putea dovedi vina niciodat , iar eu îmi voi ap ra cauza, deşi m aă ă ăsurzi i izbind cu cioc nelul şi... Cristoase! În rob şi cu peruc estţ ă ă ă

e Omul F r Chip. Privind... T când... Chintesen a r zbun rii...ă ă ă ţ ă ăIzbiturile cioc nelului se transformar în lovituri la uşa cabinei.ă ă

Glasul stewardului anunţă:— Suntem deasupra New York-ului, domnule Reich! O or pân laă ă

debarcare. Suntem deasupra New York-ului, domnule Reich! Cioc niturileă

continuar .ă

Reich izbucni s -şi reg seasc vocea.ă ă ă— Bine, cronc ni el. Te-am auzit.ă

Stewardul plec . B rbatul coborî din patul hidraulic şi sim i cum îiă ă ţ

cedeaz genunchii. Se ag de perete, blestemând. Înc însp imântat deă ăţă ă ă

coşmar, intr în cameraăDe baie, se depila, f cu duş, aburi calzi şi reci, vreme de zeceă

minute. Continua s tremure. Intr în nişa de masaj şi ap s pe „S ruri”.ă ă ă ă ă

Un kilogram de s ruri amestecate cu mirodenii i se pulverizar pe piele.ă ă

În clipa când tampoanele de masaj erau gata s -şi înceap mişc rile, ă ă ă Reic

h hot rî c sim ea nevoia unei cafele. Ieşi din niş , s să ă ţ ă ă une serviciile.

Se auzi o bubuitur surd şi ă ă Reich fu azvârlit înainte de for aţ

exploziei din niş . Spatele îi era crestat de particulele zbur toare. Seă ă

n pusti în dormitor, înşf c o valijoar , o deschise şi caut mini grenadeleă ă ă ă ă

pe care le purta în permanen asupra lui. Valiza era goal .ţă ă

Treptat îşi reveni. Era conştient de arsura s rurilor în t ieturile de peă ă

spate şi de sângele care şiroia. Era conştient de faptul c nu mai tremura.ă

Se înapoie în baie, opri tampoanele de masaj şi cercet nişa. ă În timpul

nop ii, cineva scosese grenadele din valiz şi plasase înc rc tura înţ ă ă ă

fiecare dintre tampoane. Doar o întâmplare îi salvase via a... Dar cineţ

fusese atentatorul?

Inspect uşa cabinei. Evident, încuietoarea fusese deschis de ună ă

expert, deoarece nu dovedea nici urm de for are. Dar cineă ţ ? De ce?

— Blestematul! Morm i Reich. Intr iar şi în baie, se sp l de sângeă ă ă ă ă

şi s ruri şi pulveriz un hemostatic coagulant peste r ni. Se îmbr c , îşiă ă ă ă ă

b u cafeaua şi coborî spre tunelul de debarcare, unde, dup o ceartă ă ă s lbatic cu sondatorul-vameş (ă ă Nelinişti, tensiuni şi disensiuni au înc

eput!), se îmbarc pe naveta ă Monarch, care aştepta s -l duc în oraş.ă ăDin navet , sun Turnul ă ă Monarch. Pe ecran ap ru chipul secretară ei.

— Ştii ceva despre Hassop? întreb ă Reich.

— Nu, domnule. Nimic nou, de când ne-a i anun at venirea dinţ ţ

Spaceland.

— D -mi Agrementul.ă

Ecranul se întunec , apoi se lumin în înc perea cromat . West,ă ă ă ă

b rbos şi sobru, îşi aranja nişte fişe. Zâmbi spreă camera TV.

— Bun , ă Ben!

— Nu mai fi aşa de vesel, Ellery, mârâi Reich. Unde dracu-i Hassop?

Credeam c-o s -l...ă— Nu. Nu mai e treaba mea, Ben.

— Ce tot spui?

West ar t fişele.ă ă

— Îmi fac lichidarea. Ai aici istoria carierei mele la Monarch Utilities

& Resources, pentru dosarele tale. Cariera mea s-a terminat în diminea aţ

asta, la ora nou .ă— Poftim?!

— Mda. Te-am prevenit, Ben. Ghilda m retrage de la ă Monarch. Spio

najul companiei contravine eticii.

— Ascult , Ellery, nu po i pleca acum. Sunt atacat şi am neap rată ţ ă ă nevoie de tine. Azi diminea , în rachet , cineva a încercat s m-arunce înţă ă ă

aer. Am sc pat ca prin urechile acului. Trebuie s aflu cine este. Amă ă

nevoie de un sondator.

— Îmi pare r u, ă Ben.

— Nu trebuie s fii angajatul lui ă Monarch. O s - i fac un contractă ţ

nominal, pentru servicii particulare. La fel ca lui Breen...

— Breen? Un E 2? Analist?

— Da. Psihologul meu.

— Nu cred c mai este...ă

— Ce?!

West încuviin .ţă

— Legea s-a votat azi. Nu mai exist servicii particulare. R mâneauă ă

prea pu ini sondatori. Trebuie s deservim un num r cât mai mare deţ ă ă

oameni. L-ai pierdut şi pe Breen.

— sta-i Ă Powell! r cni ă Reich. Foloseşte orice blestemat de truc

inventat de sondatori ca s m-omoare. Vrea s m r stigneasc peă ă ă ă ă

crucea lui D'Courtney, nenorocitul! Are...

— Termin , ă Ben! Powell n-are nici o leg tur cu asta. S neă ă ă

desp r im ca prieteni, ce ziciă ţ ? Întotdeauna ne-am în eles. Aşa s fie şi laţ ă

desp r ire. Ce ziciă ţ ?

— Du-te dracului! url ă Reich şi întrerupse leg tura. Du-m acasă ă ă! se

adres , pe acelaşi ton, pilotului navetei.ăAjuns acas , se n pusti în locuin , îngrozindu-şi servitorii. Azvârliă ă ţă

valiza în bra ele unui valet şi merse imediat spre camerele lui Breen. Erauţ

pustii. Pe birou, o noti seac repeta informa ia primit de la ţă ă ţ ă West. Reich

se retrase în od ile lui, apuc telefonul şi form num rul lui Gus Tate.ă ă ă ă

Ecranul clipi si ap ru un anună ţ: SERVICIUL DESFIIN AT PERMANENT.Ţ Privi,

întrerupse leg tura şi-i telefon lui ă ă Jerry Chruch. Ecranul clipi si ap ru ună

anunţ: SERVICIUL DESFIIN AT PERMANENTŢ . Întrerupse brusc leg tura,ă

str b tu nesigur dormitorul şi se îndrept spre lumini a clipitoare ceă ă ă ţ

indica locul seifului. Îl repuse în faza temporal şi, dup apari ia raftuluiă ă ţ

secret, întinse mâna c tre plicul roşu. Când îl atinse, auzi un clinchet slab.ă

Se r suci fulger tor, cu fa a îngropat în mâini.ă ă ţ ă

Urm o lumin orbitoare şi o explozie. Ceva îl Iovi brutal în parteaă ă

stâng , îl pr v li peste birou şi-l izbi de perete. Dup aceea, o ploaie deă ă ă ă

sf râm turi îl acoperi. Se chinui s se ridice în picioare, uluit şi furios, şi-şiă ă ă

rupse hainele ferfeni ite, pentru a se examina. Era t iat adânc, şi o durereţ ă

groaznic anun a ruperea cel pu in a unei coaste.ă ţ ţÎşi auzi servitorii alergând pe coridor, şi r cni: ă

— C ra i-vă ţ ă! M-auzi iţ ? C ra i-v de-aiciă ţ ă !

Scotoci printre resturi, sortând r m şi ele seifului. G si pistolul ă ă ţ ă neur

onic luat de la femeia cu ochi roşii din casa Chookei Frood. G si floarea deă

o el a r uluiţ ă : pistolul-stilet ce-l ucisese pe D'Courtney. Mai con inea patruţ

cartuşe, umplute cu ap şi gelă ; strecur ambele arme în buzunarul unuiă

sacou, lu din birou un set de grenade şi p r si camera, ignorândă ă ă

servitorii care-l priveau ului i.ţBlestem tot timpul coborârii pân în garajul subteran. Undeă ă

introduse cheia Jumperului personal în fanta de recep ie. Când maşinaţ

ieşi din garaj, întoarse cheia şi smuci portiera, pentru-a s ri în untru. Seă ă

auzi un „r-r-r-i-p” şi Reich se azvârli la p mânt. Rezervorul Jumperuluiă

explod . Întâmpl tor, nu izbucni în fl c ri, Erupse doar un gheizer deă ă ă ă

combustibil şi buc i de metal. ăţ Reich se târî pân la rampa de ieşire şiă

fugi afar .ă

Pe strad , cu hainele sfârtecate, sângerând, plin de combustibilă

creozot, c ut cu disperare un ă ă Jumper public.

N-avea nici o moned de apel. Reuşi s opreasc o maşin cu şofer.ă ă ă ă— Unde dori i s merge iţ ă ţ ? întreb acesta.ă

Reich privi stupefiat sângele şi uleiul ce i se scurgeau pe trup.

— Chooka Frood! cronc ni el, în pragul isteriei.ă

Taxiul îl l s la Bastion West, num rul ă ă ă 99.

Trecu de portarul care protesta, de func ionarul de la recep ie şi deţ ţ

bine-pl titul ă charge d'affair, şi intr în biroul particular al Chookei Froodă : o

înc pere în stil victorian, mobilat cu canapele enorme, lampadare cuă ă

vitralii şi un birou masiv. La birou st tea Chooka, într-un capot ponosit şiă

c-o expresie plictisit pe chip, expresie ce f cu loc panicii, când ă ă Reich sco

ase pistolul neuronic.

— Pentru Dumnezeu, Reich! exclam ea.ă

— Am sosit, Chooka, rosti b rbatul. Mai întâi, judecata, apoiă

execu ia. Am mai folosit neuronicul sta. M v d silit s recurg iar şi la el.ţ ă ă ă ă ă

Tu m-ai silit, Chooka!

— Magda! strig femeia, s rind de la birou.ă ă

Reich o prinse de-o mân şi-o împinse de-a curmezişul înc perii.ă ă

Femeia se împiedic de canapea şi c zu. Usa se deschise şi gardiana cuă ă

ochii roşii p trunse în camer . ă ă Reich era preg tit. O izbi în ceaf şi, cândă ă

ea se pr buşi, îi înfipse c lcâiul în spate, intuind-o la podea. Individa seă ă ţ

r suci, încercând s -l apuce de picior. Ignorând-o, ă ă Reich şuier spreă

Chooka:

— S termin m odată ă ă! De ce-ai pus bombele?

— Ce tot vorbeşti? smiorc i Chooka.ă

— Despre ce dracu' crezi c vorbescă ? Uit -te la sânge, ă madam! Până acum am sc pat de trei ori. Cât crezi c m poate ine noroculă ă ă ţ ?

— Nu mai vorbi în dodii, Reich! Nu...

— Vorbesc despre marea M, Chooka. M de la Moarte. Am venit aici

dup fata lui D'Courtney. Am stâlcit-o în b t i pe prietena ta şi-apoi te-amă ă ă

b tut şi pe tine. Te-ai înfuriat şi-ai pus bombele. Aşa-iă ?

Chooka scutur uluit din cap.ă ă— Pân acum au fost trei. În racheta din Spaceland... în biroul meu...ă

în Jumper. Câte mai urmeaz , Chookaă ?

— N-am fost eu, Reich. Aşa s mi-ajute...ă

— Tu trebuie s fi fost, Chooka. Eşti singura care te tânguieşti şiă

angajezi ucigaşi. Asta-i tot, aşa c s termin m. Trase siguran aă ă ă ţ

neuronicului: N-am timp de p l vr geal cu prietenii groparilor...ă ă ă ă— Pentru Dumnezeu! Url femeia. Ce dracu' s am eu cu tineă ă ? Ai dat

casa peste cap. Ai b tut-o pe Magda. N-ai fost primul şi n-o s fii niciă ă

ultimul. Gândeşte-te bine!

— M-am gândit. Dac nu eşti tu, cine-ar putea fiă ?

— Keno Quizzard. Şi el angajeaz ucigaşi. Am auzit c voi...ă ă

— Cu Quizzard s-a terminat. Quizzard e mort. Altul?

— Church...

— N-are curajul sta. Dac-ar fi încercat, ar fi f cut-o acum zece ani.ă ă

Altul?

— De unde s ştiuă ? Te ur sc sute de oameni.ă— Mai degrab mii, dar cine avea acces la seiful meuă ? Cine poate

sparge un cifru fazorial şi...

— Poate c nu i-a spart seiful. Poate c i-a intrat doar în minte şi-aă ţ ă ţ

citit combina ia. Poate...ţ— Sondatori?

— Da. Sondatori. Poate c l-ai judecat greşit pe ă Church... Sau un alt

sondator care vrea s te vad în coşciug.ă ă

— Dumnezeule! şopti Reich. Doamne Dumnezeule... Da...

— Church?

— Nu. Powell.

— Copoiul?

— Copoiul... Powell. Da. Sfântul Lincoln Powell. Da. Cuvintele

începur s se reverse din ă ă Reich: Da, Powell! Tic losul lupt murdar,ă ă

pentru c l-am înfrânt. N-a putut s m-acuze. Nu i-a mai r mas decât să ă ă ă m -njunghie pe la spate.ă

— Eşti nebun, Reich.

— Oare? De ce crezi c i-a luat de la mine pe Ellery West şi peă Bree

n? Ştia c , în fa a unei bombe, singura mea ap rare ar fi un sondator. ă ţ ă Pow

ell este!

— Un copoi, Reich? Un poli istţ ?

— Bineîn eles c un poli ist, zbier ţ ă ţ ă Reich. De ce nu? E sigur de el.

Cine l-ar b nuiă ? Acum o s -i pun eu nişte bombi e...ă ţO împinse pe femeia cu ochi roşii şi-o ridic pe Chooka de peă

canapea.

— Sun -l pe ă Powell.

— Ce?!

— Sun -l pe ă Powell, r cni el. Lincoln ă Powell! D -i telefon acas .ă ă

Spune-i s vin imediat aici.ă ă— Nu, Reich...

— Ascult -m , tâmpitoă ă ! o zgâl âi el. Bastion West este proprietateaţ

cartelului D'Courtney. Acum, c moşu-i mort, eu sunt proprietarulă

cartelului, deci şi-al lui Bastion West. O s fiu proprietarul casei steia şiă ă

patronul t u, Chooka. Vrei s mai facem afaceri împreună ă ă? Telefoneaz -iă

lui Powell!

Femeia îi privi chipul palid şi-l citi uşurel; îşi d du seama c nuă ă

min ea.ţ— Dar n-am nici un motiv...

— Stai aşa! Se gândi, apoi scoase stiletul-pistol din buzunar: Arat -iă

sta. Spune-i c l-a l sat fata lui D'Courtney.ă ă ă

— Ce-i asta?

— Arma cu care a fost ucis moşul.

— Reich! Pentru numele lui...

— N-o s -l ajute, cu nimic, rânji b rbatul. Pân s pun mâna pe ea,ă ă ă ă ă

are s sar -n aer. Telefoneaz -i. Arat -i arma. F -l s vin -ncoace. Oă ă ă ă ă ă ă

împinse spre telefon şi r mase în afara razei vizuale a ecranului. În lă ă ţă

eava neuronicului.ţChooka form num rul prefectului. Pe ecran ap ru ă ă ă Mary Noyes,

care-o ascult , apoi îl chem pe ă ă Powell. B rbatul era tras la fa şi ochii îiă ţă

erau încerc na i.ă ţ

— Am... am ceva care v-ar putea fi de folos, domnule Powell, se

bâlbâi Chooka. Acum am g sit-o. De la fata pe care mi-a i luat-o. A uitat-oă ţ

aici.

— Ce-a uitat, Chooka?

— Arma cu care-a fost ucis tat l ei.ă

— Nu se poate! Chipul lui se anim brusc. Ia s-o v dă ă !

Chooka ridic stiletul-pistol.ă— La naiba, asta e! Exclam ă Powell. Poate c am, totuşi, un dram deă

noroc. R mâi pe loc, Chookaă ! Vin cu primul Jumper!

Ecranul se întunec . ă Reich îşi descleşt din ii şi sim i gustul sângelui.ă ţ ţ

Se întoarse, p r si Casa Curcubeului şi z ri un ă ă ă Jumper liber. Introduse o

jum tate de credit în fanta încuietorii, deschise portiera şi s ri în untru.ă ă ă

Când decol , cu un vuiet puternic, atinse o corniş de la etajul treizeci,ă ă

hârşâind Jumperul. Ame it, îşi d du seama c nu mai era în stare sţ ă ă ă

piloteze un Jumper sau s instaleze o bomb .ă ă— Nu pl nui, se gândi el. Nu încerca s pl nuieşti. Las -te înă ă ă ă

seama instinctelor. Eşti un ucigaş. Un ucigaş înn scut. Aşteapt ,ă ă

apoi loveşte!

Pân la ă Hudson Ramp, Reich se lupt cu el însuşi şi cu Jumperul,ă

printre rafalele s lbatice de vânt, de deasupra râului. Instinctul îi spuneaă

s aterizeze for at în gr dina din spatele casei lui ă ţ ă Powell. Nu ştia de ce.

Ieşind din cabina turtit , auzi o înregistrareă :

— Aten ie, v rogţ ă ! Sunte i r spunz tor pentru orice deteriorare aţ ă ă

vehiculului. V rug m, l sa i-v numele şi adresaă ă ă ţ ă ! Dac vom fi obliga i să ţ ă

v urm rim, ve i suporta cheltuielile. Mul umimă ă ţ ţ !

— O s am de suportat şi alte cheltuieli, morm i el. N-ai decâtă ă !...

Se ascunse sub un tufiş de forsi şi aştept cu neuronicul preg tit,ţă ă ă

Atunci pricepu de ce aterizase for at. Fata care r spunsese la telefon ieşiţ ă

din cas si travers în fug gr dina, îndreptându-se c tre ă ă ă ă ă Jumper. Reich

aştept . Din cas nu mai ieşi nimeni. Fata era singur . ă ă ă Reich p r siă ă

tufişul, dar ea se întoarse înainte de a-l auzi. Un sondator. Reich ap să ă tr gaciul pe prima pozi ie. Fata încremeni şi începu s tremure...ă ţ ă

neajutorat .ăÎn clipa în care se preg ti s pun tr gaciul pentru marea M,ă ă ă ă

instinctul îl opri din nou. Brusc, îi veni ideea capcanei pentru Powell. Avea

s -l ucid în cas . S -i ascund , printre haine, grenade... Transpira iaă ă ă ă ă ţ

inund chipul fetei. Muşchii maxilarelor îi tres reau. ă ă Reich o apuc de braă ţ şi-o duse în cas , în timp ce ea se mişca eap n, precum o sperietoare.ă ţ ă

În untru, ă Reich travers buc t ria, trecând în sufragerie. V zu oă ă ă ă

canapea, lung şi elegant , şi-o trânti pe fat acolo. Cu tot efectulă ă ă

neuronicului, ea c ut s i se împotriveasc . ă ă ă ă Reich rânji s lbatic, seă

aplec şi-o s rut pe buze.ă ă ă

— Trimite-i dragostea mea lui Powell, şopti şi se retrase un pas,

în l ând pistolul. Apoi îl coborî.ă ţ

Cineva îl urm rea.ăSe r suci brusc, privind în jurul lui. Nu era nimeni. Se întoarse c treă ă

fat şi întrebă ă:— Tu faci asta, sondator? Ridic iar şi arma şi-o coborî imediat.ă ă

Cineva îl urm rea.ăDe data aceasta, inspecta înc perea, c utând prin dulapuri şiă ă

înapoia mobilelor. Nu era nimeni. Verific buc t ria şi baia. Nimeni.ă ă ă

Reveni în salon, la Mary Noyes. Atunci îşi aduse aminte de etaj. Se

îndrept spre sc ri, începu s le urce, şi se opri ca fulgerată ă ă .

Cineva îl urm reaă .

St tea în capul sc rilor, îngenuncheat şi privind printre bareleă ă ă

balustradei, aidoma unui ânc. Era îmbr cat în haine de feti , cuţ ă ă ţă

pantalonaşi scur i, iar p rul îl avea strâns într-o coad de cal. îl privea cuţ ă ă

expresia nostim şi zburdalnic a copiilor. Barbara D'Courtney.ă ă

— Bun , roti ea.ăReich începu s tremure.ă

— Eu sunt Baba, continu fata.ăReich d du moale din cap.ă

Ea se ridic şi coborî sc rile, inându-se atent de balustrad . ă ă ţ ă ă— N-am voie s fac asta, îi explic ea. Eşti prieten cu tataă ă ?

— Eu... eu..., hârâi Reich.

— Tata a trebuit s plece. Dar se-ntoarce. Aşa mi-a spus. Dac suntă ă

feti cuminte, o s -mi aduc un cadou. Eu încerc, dar e foarte greu. Tuţă ă ă

eşti cuminte?

— Tat l t uă ă ? S-se întoarce? Tat lă t uă ?

Ea încuviin .ţă

— Te jucai cu m tuşa ă Mary? Ai s rutat-o. Am v zut. T ticul mă ă ă ă s rut . Îmi place. M tuşii ă ă ă Mary îi place? Îl lu de mân , confiden ială ă ţ : Când

o s m fac mare, o s fiu nevasta lui t ticu' şi-o s fiu mereu cu el. Tu aiă ă ă ă ă

vreo fetiţă?

Reich o zgâl âi, privind-o în ochi.ţ— Faci bancuri cu mine? întreb el, r guşit. Crezi c -s prostă ă ă ? Ce i-ai s

pus lui Powell?

— sta-i t ticu', încuviin fata. Când îl întreb de ce n-are numele caĂ ă ţă

al meu, m priveşte ciudat. Pe tine cum te cheamă ă?— Te-am întrebat ceva! url b rbatul. Ce i-ai spusă ă ? Termin cuă

prostiile astea şi r spunde-miă !

Ea îl privi neîncrez toare, apoi începu s plâng şi-l împinse. ă ă ă Reich o

inu strâns.ţ— Las -mă ă! suspin Barbara. Vreau s plecă ă !

— R spunde-miă !

— Las -mă ă!

O târî de la sc ri pân la canapeaua unde st tea paralizat ă ă ă ă Mary

Noyes. O arunc al turi de aceasta şi în l neuronicul. Deodat , fata seă ă ă ţă ă

ridic cu o expresie de aten ie pe chip. Fa a ei îşi pierduse copil ria,ă ţ ţ ă

devenind grav şi concentrat . S ri de pe canapea, fugi, se opri şi f cuă ă ă ă

gestul deschiderii unei uşi. Alerg înainte, cu p rul lung şi blondă ă

fluturându-i, cu ochii întuneca i... o str fulgerare de frumuse e s lbatic .ţ ă ţ ă ă

— Tată! ip ea. Pentru DumnezeuŢ ă ! Tată!Reich înghe . Fata alerg spre el. P şi înainte, s-o prind . Ea seţă ă ă ă

opri, se retrase, apoi se n pusti prin stânga lui, ipând, cu ochii holba iă ţ ţ :

— Nu! Nu! Iisuse Cristoase! Tată!

B rbatul se r suci şi izbuti s-o prind pe Barbara, care se zb tea şiă ă ă ă

ipa. ţ Reich urla şi el. Fata în epeni brusc şi-şi astup urechile. ţ ă Reich era

înapoi în apartamentul-orhidee. Auzi explozia, şi v zu sângele şi creieriiă

âşnind din ceafa lui D'Courtney. Tremura spasmodic şi-i d du drumulţ ă

fetei. Ea c zu în genunchi şi se târî pe podea. O z ri parc aplecându-seă ă ă

deasupra corpului...

Când îşi rec p t r suflarea, ă ă ă ă Reich încleşt pumnii pân la durere,ă ă

c utând s -şi revin . Dup ce-i încetară ă ă ă ă vâjâiturile din urechi, se repezi

spre Barbara, încercând s -şi schimbe planurile ini iale. Nu contase niciă ţ

un moment pe un martor. S -l ia dracu' pe ă Powell! Trebuia s ucid fata.ă ă

Putea aranja o crim dubl în... Nuuă ă ! Nu o crim . O explozieă ! Naiba s -l iaă

pe Gus Tate. Stai! Nu se g sea în Casa ă Beaumont. Era... în...

— Hudson Ramp, treizeci şi trei, vorbi Powell din uş .ăReich se r suci, se ghemui şi ridic neuronicul subă ă cotul stâng, aşa

cum îl înv aser ucigaşii lui Quizzard.ăţ ă— Nu-ncerca, rosti cu asprime Powell, p şind în lateral.ă

— Tic losuleă ! Url ă Reich. C ut s -l prind pe prefect în linia deă ă ă ă

tragere. Sondator blestemat! Ucigaş împu it...ţ

Powell fent în stânga, reveni în pozi ia ini ial , ajunse lâng magnată ţ ţ ă ă

şi-l izbi în centrul nervos lunar. Arma c zu pe jos. ă Reich se ag de el,ăţă

izbind, zgâriind, muşcând, înjurând isteric. Powell îl lovi fulger tor de treiă

ori: în ceaf , plex şi vintre. Efectul fu asem n tor unui blocaj spinal total.ă ă ă

Reich se pr buşi pe podea, vomând, cu sângele podidină du-i pe nas.

— Mai înva s te ba i, b iete, morm i prefectul.ţă ă ţ ă ă

Se duse c tre Barbara D'Courtney, care continua să ă stea

îngenuncheat pe podea, şi o ridic .ă ă

— Ai p it ceva, Barbaraăţ ?

— Bun , t ticule. Am visat urât.ă ă

— Ştiu, feti . Eu sunt de vin .ţă ă— D -mi un pupic.ă

O s rut pe frunte.ă ă— Creşti repede, îi zâmbi. Ieri de-abia ştiai s vorbeşti.ă

— Cresc pentru c mi-ai promis c m-aştep i.ă ă ţ— Aşa-i, Barbara. Po i merge singur sus sau vrei s te duc înţ ă ă

bra e... ca ieriţ ?

— Pot şi singur .ă

— Bine, feti . Du-te în camera ta.ţăFata se îndrept spre sc ri, se apuc de balustrad şi urc . În vârf,ă ă ă ă ă

se întoarse şi scoase limba c tre ă Reich, apoi fugi. Powell se apropie de

Mary Noyes şi-i verific pulsul, dup aceea o instal confortabil peă ă ă

canapea.

— Prima poziţie, eh? se adres el lui ă Reich. Dureros, dar o s -şiă

revin într-o or . Privi spre cel laltă ă ă : Ar trebui s i-o pl tesc pentru ă ţ ă Mary; d

ar ce rost are? Nu te-ar înv a nimic. Eşti un biet nemernic, cu nimic bunăţ

în tine!

— Ucide-mă! Horc i ă Reich. Ucide-m sau las -m şi atunci, peă ă ă

Dumnezeul meu, te ucid eu!

Powell culese neuronicul şi-l privi pe Reich cu un singur ochi.

— Încearc s - i flexezi un pic muşchii. Blocajele n-ar trebui să ă ţ ă dureze mai mult de câteva secunde... Se aşez , cu neuronicul în poală ă: Ai

fost îndr zne . La cinci minute dup ce-am ieşit din cas , mi-am dată ţ ă ă

seama c povestea Chookei e o minciun . Bineîn eles c tu ai pus-o să ă ţ ă ă

m cheme.ă

— Eşti un mincinos! zbier ă Reich. Tu şi principiile tale etice! Tu şi

blestematele tale...

— Spunea c era pistolul cu care a fost ucis D'Courtney, continuă ă

imperturbabil Powell. Aşa este, dar nimeni nu ştia ce anume l-a ucis pe

D'Courtney... cu excep ia noastr . De aceea m-am întors. Mi-a luat camţ ă

mult drumul. Înc pu in şi ajungeam prea târziu. Încearc s te scoli. Nu- iă ţ ă ă ţ

poate fi chiar atât de r uă !

Reich se str dui s se ridice, icnind. Brusc, b g mâna în buzunar şiă ă ă ă

scoase o mini-grenad . ă Powell se l s în jos pe scaun, şi-l izbi fulger toră ă ă

cu c lcâiul în piept. Grenada zbur în lateral, ă ă iar Reich ateriz peă

canapea.

— Când o s v -nv a i minte c un sondator nu poate fi surprins?ă ă ăţ ţ ă

Prefectul se ridic şi lu de jos grenada. Eşti înarmat pân -n din i ast zi,ă ă ă ţ ă

aşa e? Te por i de parc-ai fi h ituit, nu ca un om liber. Am spus liber. Nuţ ă

nevinovat.

— Liber pentru cât timp? scrâşni Reich, printre din i. Nici eu nuţ

vorbesc de nevinov ie. Dar liber pentru cât timpăţ ?

— Pentru totdeauna. Am avut un dosar perfect împotriva ta. Fiecare

am nunt era corect. Te-am citit acum, când te luptai cu Barbara şi totulă

era exact cum prev zusem. Cunoşteam fiecare detaliu, cu excep ia unuia,ă ţ

şi tocmai la a distrus totul. Eşti liber, ă Reich. Cazul t u a fost clasat.ă

— Clasat? se holb ă Reich.

— Da. Nu exist nici o solu ie. M-ai învins. Po i renun a la arme.ă ţ ţ ţ

Întoarce-te la afaceri. N-o s te mai deranjeze nimeni.ă— Min iţ ! Asta-i un truc al sondatorilor... Eşti...

— Nu! Las -m s - i explic. Ştiu totul despre tine. Cu cât l-ai mituă ă ă ţ it p

e Gus Tate... Ce i-ai promis lui Jerry Church... Unde-ai g sit joculă

Sardelu a... Ce-ai f cut cu capsulele de rodopsin ale lui ţ ă ă Wilson Jordan...

Cum ai golit cartuşele, ca s - i asiguri un alibi, şi cum, dup aceea, le-aiă ţ ă

umplut cu ap ... Un lan perfect de dovezi. Metoda şi prilejul. Dar înă ţ

privin a motivului, am greşit. Tribunalul cere o dovad în direc iaţ ă ţ

motivului si eu n-o am. Asta te face liber.

— Mincinosule!

— Desigur, te-aş putea acuza de violare de domiciliu şi inten ie deţ

omucidere, dar ar fi nesemnificativ. E ca şi cum, dup ce-ai dat greş cuă

tunul, ai trage cu un pistol cu ap . Probabil ai putea sc pa uşor deă ă

acuza ie. Singurii mei martori ar fi un sondator şi o fat bolnav . Aş...ţ ă ă

— Mincinosule! gemu Reich. Ipocritule! Sondator mincinos! Trebuie

s - i ascult minciunileă ţ ? N-ai nimic, Powell. Nimic! Te-am înfrânt mereu. De

asta ai atentat la via a mea. De asta... Se opri brusc şi se izbi cu palmaţ

peste frunte: Iar asta-i probabil capcana cea mai mare. Iar eu am c zut înă

ea. Idiot ce sunt! Am...

— Termin , izbucni ă Powell. Când te porneşti aşa, nu te pot citi. Ce-i

chestia asta cu atentatele? Gândeşte-te la ea.

— De parc tu n-ai şti, râse r guşit ă ă Reich. Baia din rachet ... Seiful...ă

Jumperul...

Timp de-aproape un minut, Powell se concentr asupra lui ă Reich,

citind, absorbind, digerând. Apoi p li şi începu s r sufle agitat.ă ă ă— Dumnezeule! exclam el. Doamne Dumnezeuleă ! S ri în picioare şiă

începu s se plimbe preocupat. Asta-i... Asta explic totul... Moş Moiseă ă

avusese dreptate. Motiv pasional, iar noi credeam c bate câmpii. Şiă

imaginea siamez a Barbarei... Şi auto-vinov ia lui D'Courtney... Nu-i deă ăţ

mirare c nu ne-ai putut omorî la Chooka... Dar... acum crima nu maiă

conteaz . E ceva mult, mult mai profund şi mai periculos decât mi-amă

închipuit vreodat .ă

Se opri, se întoarse şi-l fulger cu privirea pe magnat.ă— Dac-aş putea, te-aş omorî cu mâinile mele. Te-aş face buc ele,ăţ

te-aş atârna de-o spânzur toare în mijlocul galaxiei, şi universul m-ară

binecuvânta. Ştii cât de primejdios eşti? O molim îşi cunoaşte putereaă ?

Moartea este conştient de sineă ?

Reich îl privea stupefiat. Prefectul cl tin din cap.ă ă

— De ce oare te-ntreb? murmur el. Habar n-ai despre ce vorbesc.ă

N-o s ştii niciodat .ă ă

Se îndrept spre un dul pior, lu dou fiole cu coniac şi le îndes înă ă ă ă ă

gura celuilalt. Reich încerc s le scuipe, dar ă ă Powell îi inu f lcile strânse.ţ ă

— Înghite-le, rosti. Vreau s te fac s m ascul i şi s în elegi. Vreiă ă ă ţ ă ţ

butilenă? Acid tyric? Sau î i revii f r droguri?ţ ă ă

Reich se înec cu coniacul şi tuşi furios.ă— Ascult -m atent, îl scutur ă ă ă Powell. O s - i ar t jum tate dină ţ ă ă

mozaic. Caut s -l în elegi. Dosarul împotriva ta este clasat. E clasat dină ă ţ

cauza atentatelor. Dac-aş fi ştiut despre ele, n-aş fi început niciodată

cazul. Aş fi trecut peste Jur mânt şi te-aş fi omorât. Încearc s pricepi...ă ă ă

Magnatul se opri din tuse.

— N-am putut g si motivul crimei tale. Asta a dat totul peste cap.ă

Când i-ai propus fuziunea lui D'Courtney, el a fost de acord. A r spunsă :

WWHG. Asta înseamn acceptare. N-aveai nici un motiv s -l omori.ă ă

Dimpotriv , toate motivele te îndemnau s -l ii în via .ă ă ţ ţă

Reich p li. Cl tin furios din cap.ă ă ă— Nu! Nu! WWHG e respingerea ofertei. Respingere! Respingere!

— Acceptare.

— Nu! Nenorocitul a refuzat. A...

— A acceptat. Când am aflat c D'Courtney a fost de acord cuă

propunerea ta. Am fost terminat. Ştiam c nuă pot aduce cazul în fa aţ

tribunalului. Dar n-am încercat s atentez la via a ta. Nu eu i-am umplută ţ ţ

od ile cu bombe. Nu eu sunt cel care vrea s te omoare. Cel care vrea să ă ă

te ucid o face pentru c ştie c eu nu te pot atinge. Şi mai ştie c aiă ă ă ă

sc pat de Demolare. El a ştiut dintotdeauna ceea ce eu am aflat abiaă

acum... c eşti duşmanul de moarte al întregului nostru viitor.ăReich încerc s vorbeasc . Se ridic de jos, gesticulând. În cele dină ă ă ă

urm , izbuti s şoptească ă ă:— Cine-i? Cine? Cine?

— Vechiul t u duşman, ă Reich... Unul de care nu vei sc pa niciodat .ă ă

Niciodat n-o s po i fugi de el... s te ascunzi de el... şi m rog Domnuluiă ă ţ ă ă

s nu te po i salva din fata lui.ă ţ— Cine-i, Powell? CINE-I?

— Omul F r Chip.ă ăReich scoase un strig t gutural, de durere. Apoi se întoarse şi p r siă ă ă

casa.

15

Nelinişti, tensiuni şi disensiuni au început.

Nelinişti, tensiuni şi disensiuni au început.

Nelinişti, tensiuni şi disensiuni au început.

— Taci! r cni ă Reich.

Opt, sir;

Şapte, sir;

Şase, sir;

Cinci, sir;

— Taci, pentru Dumnezeu!

Patru, sir;

Trei, sir;

Doi, sir;

Unu!

— Trebuie s te gândeşti. De ce nu te gândeştiă ? Ce-i cu tine? De ce

nu te gândeşti?

Nelinişti, tensiuni şi...

— Min ea. Ştii c min ea. Prima dat ai avut dreptate. Era o capcanţ ă ţ ă ă

uriaş . WWHG. Refuză ! Refuz! Dar la ce-l ajuta minciuna?

... disensiuni au început.

— Omul F r Chip. Breen i-ar fi putut povesti despre el. Sau Gusă ă

Tate... Gândeşte-te!

Nelinişti...

— Nu exist Omul F r Chip. E un vis. Un coşmară ă ă !

Tensiuni...

— Dar bombele? Ce-i cu bombele? M-a avut în mân , acolo, în cas .ă ă

De ce n-a ap sat pe tr gaciă ă ? De ce mi-a spus c -s liberă ? Ce urm reşteă ?

Gândeşte-te!

Disensiuni...

Cineva îl b tu pe um r.ă ă

— Domnule Reich...

— Ce-i?

— Domnule Reich!

— Ce-i? Cine-i?

Izbuti, în sfârşit, s priveasc în jur. ă ă Îşi d du seama c plouaă ă

toren ial. Z cea pe-o parte, cu genunchii la piept, bra ele strânse şi obrajiiţ ă ţ

în noroi. Era ud şi dârdâia de frig. Se g sea pe eă splanada de la Bomb Inle

t. În jurul s u, copaci suspinând ploua i. Deasupra lui, era aplecat un chip.ă ţ

— Cine eşti?

— Galen Chervil, domnule Reich.

— Cine?

— Galen Chervil, domnule. De la serata Mariei Beaumont... V-am pro

mis o favoare. O pot face acum?

— Nu m citiă ! zbier ă Reich.

— Nu fac asta, domnule. De obicei, noi nu... Tân rul se opri brusc.ă

Nu credeam c şti i c sunt sondator. S v ajut s v scula iă ţ ă ă ă ă ă ţ ?

Îl apuc pe ă Reich de bra şi-l trase. B rbatul gemu şi-şi eliber mâna.ţ ă ă

Chervil îl prinse de sub iori şi-l ridic , cercetându-l cu privirea.ţ ă

— A i fost b tutţ ă ?

— Ce? Nu! Nu...

— Un accident?

— Nu. Nu am... La naiba, car -te de-aiciă !

— Cum dori i, domnule. Am crezut c ave i nevoie de ajutor şi vţ ă ţ ă datoram un serviciu, dar...

— Stai, îl întrerupse Reich. Ia vino-ncoa'! Se ag de trunchiul unuiăţă

copac şi se rezem de el, gâfâind. În cele din urm , izbuti s r mână ă ă ă ă

drept şi-l privi cu ochi injecta i pe ţ Chervil: Vorbeşti serios despre serviciul

laă ?

— Da, domnule Reich.

— Nu pui nici o întrebare? Nu eşti curios?

— Nu, domnule Reich.

— Problema mea, Chervil, e c doresc s ştiu cine încearc s mă ă ă ă ă

ucid . Vrei s -mi faci un serviciu, şi s citeşti pe cinevaă ă ă ?

— Cred c poli ia ar fi în stare s ...ă ţ ă

— Poli iaţ ? Reich izbucni într-un râs isteric, apoi se opri, gemând din

cauza coastei rupte. Chervil, vreau s citeşti un poli istă ţ ! Unu' mare:

Comisarul poli iştilor... în elegiţ ţ ? P şi c tre tân ră ă ă : Vreau s merg laă

prietenul meu, Comisarul, şi s -i pun câteva întreb ri. Vreau s fii şi tuă ă ă

acolo, s -mi spui adev rul. Eşti de acord s mergem în biroul lui Crabbe şiă ă ă

s -l citeşti pentru mineă ? S-o faci, şi dup-aceea s ui i totulă ţ ? Eşti de acord?

— Da, domnule Reich... sunt de acord.

— Ce spui?! Un sondator cinstit! Haidem!

Reich travers esplanada, cl tinându-se îngrozitor. ă ă Chervil îl urm ,ă

copleşit de furia ce-l mâna pe b rbat, dincolo de r ni, de febr , de agonie,ă ă ă

c tre cl direa poli iei. Acolo, ă ă ţ Reich url şi amenin func ionari şi paznici,ă ţă ţ

pân când, acoperit cu noroi şi sânge, intr în elegantul birou al luiă ă

Crabbe.

— Dumnezeule, Reich! Crabbe era stupefiat. Tu eşti? Ben Reich?

— Stai jos, Chervil, rosti magnatul. Se r suci spre comisară : Da, eu

sunt. Priveşte-m bine. Sunt pe jum tate mort, Crabbe. Petele roşii suntă ă

sânge. Restul e noroi. Am avut o zi glorioas ... o zi m rea ... şi vreau să ă ţă ă ştiu unde dracu-a fost poli iaţ ? Unde-i atotputernicul prefect Powell? Unde-

i...

— Pe jum tate mortă ? Ce vrei s spui, ă Ben?

— Î i spun c ast zi era s fiu ucis de trei ori. B iatul sta..., ar tţ ă ă ă ă ă ă ă spre Chervil, m-a g sit pe esplanada ă Inlet mai mult mort decât viu.

Priveşte-mă!— Ucis! Crabbe izbi cu palma în t blia biroului. Bineîn elesă ţ ! Powell e

un incompetent. Nu trebuia s -l ascult. Asasinul lui D'Courtney încearcă ă s te omoare şi pe tine.ă

Reich îi f cu semn lui ă Chervil.

— I-am spus lui Powell c eşti nevinovat. N-a vrut s m asculte,ă ă ă

continu comisarul. Nu voia s-asculte niciă când num r toarea aiaă ă

electronic din biroul procuroruluiă i-a spus c eşă ti nevinovat.

— Calculatorul a spus c -s nevinovată ?

— Bineîn eles. Nu exist nici o acuza ie împotriva ta. Conform Carteiţ ă ţ

Drepturilor, vei fi protejat împotriva ucigaşului, precum orice alt cet eanăţ

onest. O s am eu grijă ă! Porni spre uşă: Şi cred c asta a fost tot ce-miă

mai trebuia ca s scap pentru totdeauna de ă Powell. Nu pleca, Ben! Vreau

s discut m despre ajutorul t u pentru campania senatorial ...ă ă ă ă

Uşa se deschise, apoi se trânti în urma lui Crabbe. Reich se str duiă

s se concentreze. Privi c tre tân rul ă ă ă Chervil din fa a lui.ţ

— Ei? şopti. Ei?

— A spus adev rul, domnule ă Reich.

— Despre mine? Despre Powell?

— M rog... Tân rul se opri, cânt rindu-şi cuvintele.ă ă ă

— Hai odat , mârâi ă Reich. Cât crezi c m mai in nerviiă ă ţ ?

— A spus adev rul despre dumneavoastr , continu iute ă ă ă Chervil.

Calculatorul Acuzator a refuzat s autorizeze orice ac iune împotrivaă ţ

dumneavoastr în leg tur cu cazul D'Courtney. Domnul ă ă ă Powell a fost

obligat s abandoneze cazul şi... ei bine... cariera lui e pus sub semnulă ă

întreb rii.ă

— E-adev rat, deciă ? Reich se împletici spre tân r şi-l apuc deă ă

umeri. E-adev rat, ă Chervil? Sunt curat? Pot s -mi reiau afacerileă ? N-o să

mai m supere nimeniă ?

— Da, domnule. V pute i relua afacerile.ă ţ

Reich izbucni într-o explozie triumf toare de râs. Durerea trupuluiă

acoperit de r ni îl f cea s geam , iar ochii i se umplur de lacrimi. Trecuă ă ă ă ă

pe lâng ă Chervil şi ieşi din biroul comisarului. P rea mai degrab o relicvă ă ă neanderthalian , aşa cum se târa pe culoarele cl dirii, acoperit de sângeă ă

şi noroi, hohotind şi gemând, purtându-se cu o arogan şchiop tând .ţă ă ă

Mai lipsea cadavrul unui animal purtat în triumf pe umeri, pentru a

completa tabloul.

— O s -ncununez totul cu capul lui ă Powell, îşi spuse, împ iat, şiă

intuit pe perete. Şi cu cartelul D'Courtney înţ buzunarul meu.

Dumnezeule, d -mi timpul necesar şi triumful va fi galaxia la picioareleă

mele!

Ieşi pe uşile de o el ale cl dirii şi r mase o clip pe trepte, privindţ ă ă ă

str zile sp late de ploaie... parcul de distrac ii de lâng pia et , cl dire cuă ă ţ ă ţ ă ă

cl dire str lucind sub aceeaşi cupol transparent ... magazinele înşiruiteă ă ă ă

lâng liniile aeriene, str lucind odat cu c derea nop ii... în spatele lor,ă ă ă ă ţ

blocurile cu dou sute de etaje ale administra iei, între esute laolalt deă ţ ţ ă

poduri suspendate... lumini ele mişc toare ale Jumperelor, ridicându-se şiţ ă

coborând precum o invazie de l custe cu ochi roşii, str lucitori...ă ă

— Sunt ale mele! url el, în l ându-şi bra ele pentru a cuprindeă ă ţ ţ

universul. Toate sunt ale mele. Trupuri si suflete!

Atunci observ silueta înalt şi cunoscut , care traversa pia eta,ă ă ă ţ

privindu-l peste um r. O siluet din umbre întunecate, scânteind subă ă

pic turile-nestemate de ploaie... privind, aşteptând, t cut , oribil . Un Omă ă ă ă

F r Chip.ă ă

Se auzi un ip t sugrumat. Siguran ele se arser . ţ ă ţ ă Ben Reich se

pr buşi ca un copac tr znit.ă ă

*

La ora nou f r un minut, zece din cei cincisprezece membri aiă ă ă

Consiliului Ghildei Esper se reunir în biroul preşedintelui T'sung. Trebuiauă

discutate probleme de maxim urgen . La ora nou şi un minut, şedin aă ţă ă ţ

lu sfârşit. În cele o sut şi dou zeci de secunde Esper, se petrecură ă ă ă

urm toareleă

O lovitur de cioc nelă ăCadranul unui ceas

Limba orelor la 9

Limba minutelor Ia 59

Limba secundelor la 60

ŞEDIN A EXTRAORDINARŢ ĂPentru examinarea unei solicit ri pentru Cathexis Material, că

u Lincoln Powell drept colector uman al energiei acumulate.

(Consternare.)

T'SUNG: Sper c nu eşti serios, Powell. Ce te face s solici i aă ă ţsta? Ce poate necesita o asemenea m sur extraordinar şi primă ă ă

ejdioas ?ăPOWELL: O descoperire de ultim or în cazul D'Courtney, peă ă

care-aş dori s-o examina i cu to ii.ţ ţ(Examinare.)

POWELL: Şti i, bineîn eles, c Reich este duşmanul nostru celţ ţ ă

mai periculos. El finan eaz campania anti-Esper. Pân nu va fi opţ ă ă

rit, vom suferi obişnuita soart a grup rilor minoritare.ă ă@KINS: Adev rat.ă

POWELL: În acelaşi timp, finan eaz şi Liga Patrio ilor Esperi.ţ ă ţ

Dac aceast organiza ie nu este desfiin at , putem fi împinşi spră ă ţ ţ ă

e un r zboi intern şi pierdu i pentru totdeauna în haosul rezultat.ă ţFRANION: Şi asta-i adev rat.ă

POWELL: Mai exist îns o problem ce trebuie examinat . Ră ă ă ăeich este pe cale de-a deveni un punct focal galactic... O leg tură ă

crucial între trecutul pozitiv si viitorul probabil. În momentul deă

fa , el se g seşte pe calea unei puternice reorganiz ri. Principalţă ă ă

ul factor este timpul. Dac , înainte de a-l prinde eu, Reich se poatăe readapta şi orienta, el va deveni imun la realitatea noastr , invă

ulnerabil înaintea atacurilor şi inamicul de moarte al vie ii şi ra iuţ ţnii din galaxie.

(Rumoare.)

@KINS: Cu siguran exagerezi, Powell.ţă

POWELL: Da? S privim împreun . Iat pozi ia lui Reich în timă ă ă ţp si spa iu. Convingerile sale nu vor deveni ale întregii lumi? Realţ

itatea lui nu va fi recunoscut ca atare? În aceast acumulare crită ăic de putere, energie şi intelect, nu reprezint el un drum sigur că ă

tre catastrof ?ă ă(Convingere.)

T'SUNG: Este adev rat. Ezit totuşi s aprob Cathexisul Materiă ăal. Ştii c , în încerc rile anterioare, TP-ă ă ul a distrus invariabil colec

torul uman de energie... Eşti prea important pentru noi, ca s teă

pierdem, Powell.

POWELL: Trebuie s mi se permit s risc. Reich este unul diă ă ăntre rarii Zguduitori-de-Universuri... înc în faza copil riei, dar peă ă

cale s se maturizeze. Şi întreaga realitate... Esperii, Normalii, Viăa a, P mântul, Sistemul Solar, Universul însuşi, întreaga realitateţ ă

atârn în nesiguran a provocat de trezirea lui. Nu i se poate peră ţ ămite s ini ieze alt realitate. ă ţ ă

FRANION: Ne ceri s - i vot m moartea. ă ţ ăPOWELL: E-n joc, pe de o parte, moartea mea, pe de alt partă

e, moartea tuturor lucrurilor pe care le cunoaştem. Vreau un r spăuns.

@KINS: S -l l s m pe Reich s se trezeasc . Avem timp şi suă ă ă ă ăntem preveni i, aşa încât îl putem prinde Ia alt r scruce. ţ ă ă

POWELL: R spunsul! Vreau r spunsul! ă ă(Cererea aprobat .)ă

Şedin a încheiatţ ăCadranul ceasului

Limba orelor la 9

Limba minutelor la 01

Limba secundelor la Demolare

O or mai târziu, ă Powell sosi acas . Îşi întocmise testamentul, îşiă

achitase datoriile, semnase câteva acte, aranjase totul. In Ghild bântuiaă

spaima. Şi-acas avea s fie la felă ă : Mary Noyes afl ce f cuse, din clipa înă ă

care intr pe uş .ă ă

— Linc!

— F r plânseteă ă ! Trebuia s-o fac cineva.ă

— Dar...

— Exist o şans de-a sc pa teaf r. Ah... Bine c mi-amă ă ă ă ă

amintit! Laboratorul doreşte autopsia creierului imediat după

moartea mea... dac voi muri. Am semnat toate hârtiile, dar aşă

dori s -i aju i. Ei doresc corpul înainte de ă ţ rigor mortis. Dac nuă

corpul, m car capul. Te îngrijeşti tu de astaă ?

— Linc!

— Iart -m . Acum mai bine împacheteaz şi du feti a la ă ă ă ţ Kings

ton. Aici n-o s fie în siguran .ă ţă— Nu mai e o feti . E...ţă

Mary se întoarse şi fugi pe sc ri în sus, emi ând familiarul impactă ţ

senzorial: z pad /ment /lalele/taftaă ă ă ... amestecate acum cu team şiă

lacrimi. Powell oft , apoi zâmbi când o adolescent an oş ap ru în capulă ă ţ ţ ă ă

sc rilor şi coborî cu o indiferen studiat . Purta o rochie tinereasc şi peă ţă ă ă

fa avea o expresie de uimire, îndelung exersat . Se opri la jum tateaţă ă ă

dramului, pentru a fi sigur c -i fuseser remarcate îmbr c mintea şiă ă ă ă ă

stilul.

— Oh! Domnul Powell, dac nu m -nşelă ă ?!

— Exact. Bun diminea a, Barbaraă ţ !

— Şi ce anume v aduce pe micul nostru domeniu în această ă

dimineaţă?

Fata coborî restul treptelor, urm rind cu un deget balustrada şi seă

împiedic la ultima treapt .ă ă— Ah. Pip! chi i ea.ţă

Powell o prinse în bra e.ţ— Pop!

— Bim!

— Bam!

Privi în sus, spre el.

— Stai aici. Mai cobor o dat şi pariez c-o s fie perfect.ă ă

— Eu pariez c nu.ăFata se întoarse, urc în fug pe trepte şi se opri în vârf.ă ă

— Drag domnule ă Powell, eşti ni el cam z p citţ ă ă ! Începu s coboareă

cu demnitate: Trebuie s - i reevaluezi opinia asupra mea. Nu mai suntă ţ

copilul de ieri. Sunt mult, mult mai în vârst . De-acum trebuie s mă ă ă

tratezi ca pe un adult. Coborî ultima treapt şi-l fix cu privireaă ă : Reevalue

zi! i-e clarŢ ?

— Cred c într-un singur cuvânt ar fi mai bă ine, scumpo!

— Mi se p rea c sun mai frumos. Brusc, izbucni in râs, îl împinseă ă ă

într-un scaun şi-i s ri în bra e. ă ţ Powell gemu.

— Uşurel, Barbara. Eşti mult mai în vârst ... şi mul mai grea.ă— Ascult , spuse ea. Ce m-a f cut s cred c erai. Eşti...ă ă ă ă ? Eşti tat lă

meu?

— Ce nu- i place la mine, ca tatţ ă?

— Fii cinstit. Sincer.

— Bineîn eles.ţ

— Te sim i ca un tat fa de mineţ ă ţă ? Eu nu m simă t ca o fiic fa deă ţă

tine.

— Aşa... Dar ce sim iţ ?

— Eu am întrebat prima.

— M simt fa de tine ca un fiu iubitor.ă ţă— Nu... Fii serios!

— M-am resemnat cu rolul de fiu iubitor fa de toate femeile, pânţă ă

când Vulcan îşi va ocupa locul de drept în comunitatea planetar .ă

Ea se înroşi furioas şi se ridică ă.— Doream s fii serios, pentru c aveam nevoie de un sfat.. Dară ă

dac ...ă— Iart -m , Barbara. Ce esteă ă ?

Fata îngenunche lâng el şi-l apuc de mân .ă ă ă— M tulburi.ă

— Cum?

Îl privi în ochi, cu franche ea dezarmant a tinerilor.ţ ă

— Ştii cum...

— Da, ştiu, încuviin el, dup o pauz .ţă ă ă

— Şi tu eşti tulburat de prezen mea. Ştiu asta.ţă— Da, Barbara. E-adev rat.ă

— E r uă ?

Powell se ridic si m sur nefericit înc perea.ă ă ă ă

— Nu, Barbara, nu-i r u. Este... nepotrivit.ă— Vreau s -mi explici de ce anume.ă

— S - i explic...? Da, ar fi mai bine. Eu... uite, Barbara... Noi doiă ţ

suntem patru oameni. Exist doi de tu, şi doi de eu.ă

— De ce?

— Ai fost bolnav , scumpo. De aceea, a trebuit s te preschimb mă ă ă

într-un copilaş şi s te l s m s creşti înc o dat . De asta, tu eşti două ă ă ă ă ă ă

persoane. Barbara cea adult pe din untru şi copilaşul pe dinafar .ă ă ă

— Dar tu?

— Eu reprezint dou persoane adulte. Una dintre ele sunt eu... ă Powel

l... Cealalt este un membru al consiliului de conducere al Ghildei Esper.ă— Ce-i asta?

— Nu-i nevoie s - i explic. Cea tulburat este persoana care suntă ţ ă

eu... Dumnezeu ştie... poate m tulbur copilaşul din tine. Habar n-amă ă !

Fata medit pu in, apoi rostiă ţ :

— Când nu m simt fiica ta... care dintre ego-uri simte astaă ?

— Nu ştiu, Barbara.

— Ba ştii! De ce nu-mi spui? Se apropie de el şi-i înl n ui gâtul cuă ţ

mâinile... O femeie cu apuc turile unui copil. Dac nu-i ceva r u, de ce nuă ă ă

spui? Dac te iubesc...ă

— Cine a spus ceva despre iubire?!

— Despre asta vorbeam, nu? Nu-i aşa? Eu te iubesc şi tu m iubeşti.ă

Nu-i aşa?

— Asta-i, se gândi cu disperare Powell. Ce-o s faci? O s accep iă ă ţ

adev rul?ă— Da!

Mary cobora sc rile cu o valiz în mân . ă ă ă— Accept -lă .

— Dar ea nu este sondator.

— Las asta. E femeie şi-i îndr gostit de tine. Şi tu eştiă ă ă

îndr gostit de ea. Te rog, Linc, acord - i o şans .ă ă ţ ă— O şans pentru ceă ? O idil , dac scap viu din buclucul cu ă ă R

eich. Asta-i tot. Ştii c Ghilda nu accept c s toriile cu Normalii.ă ă ă ă— Îi ajunge şi-atât. Î i va fi recunosc toare. Întreab -m peţ ă ă ă

mine. C ci eu ştiu.ă— Şi dac moră ? N-o s -i r mân nimic... Doar o jum tate deă ă ă ă

amintire, despre o jum tate de dragoste.ă— Nu, Barbara, spuse el. Nu-i aşa.

— Ba da, insist fata. Ba daă !

— Nu! Acum vorbeşte copilul din tine. Copilul crede c m iubeşte.ă ă

Femeia îns nu.ă— O s creasc şi-o s ajung femeie.ă ă ă ă

— Şi-o s m uiteă ă !

— O s -i aminteşti.ă

— De ce-aş face-o, Barbara?

— Pentru c şi tu sim i la fel despre mine. Ştiuă ţ !

— Feti , feti , izbucni in râs ţă ţă Powell. Ce te face sa crezi c teă

iubesc? Nu te iubesc şi nu te-am iubit niciodat .ă

— Ba da!

— Deschide ochii, Barbara! Uit -te la mineă ! Uit -te la ă Mary! Acum nu

mai eşti feti . Nu-n elegiţă ţ ? Trebuie s - i explic eu evidentulă ţ ?

— Pentru Dumnezeu, Linc!

— Iart -m , ă ă Mary. A trebuit s m folosesc de tine. ă ă— Voiam s -mi iau r mas bun... Poate pentru totdeauna...ă ă

Trebuie s mai îndur şi astaă ? Nu-mi ajunge?

— S-s-st! Fii calm ...ă

Barbara privi spre Mary, apoi spre Powell.

— Min i, cl tin ea încet din cap.ţ ă ă

— Oare? Uit -te la mine. Îşi puse mâinile pe umerii ei şi-o privi înă

ochi. Abe Potlogarul îi veni în ajutor. Expresia lui era tolerant , amuzant ,ă ă

p rintească ă: Uit -te la mine, Barbara.ă— Nu! ip ea. Chipul t u minte.ţ ă ă E... E antipatic! Eu... Izbucni în

lacrimi şi suspină: Pleacă! De ce nu pleci odată?— Noi plec m, Barbara, interveni ă Mary. Apuc fata de bra şi-o porniă ţ

spre uş .ă— V aşteapt un Jumper, Mary.ă ă

— Eu aştept. Linc. Te aştept pe tine. Întotdeauna. Şi Chervilii

& @kinsii & Jordansii &&&...

— Ştiu. Ştiu. V iubesc pe to i. S rut ri, (s rut ri)ă ţ ă ă ă ă n şi binecuv

ânteaz -m .ă ă

*

Imagini de trifoi cu patru foi, l bu e de iepuri, potcoave...ă ţImaginea grotesc a lui ă Powell ieşind dintr-o hazna, acoperit cu

diamante.

Un râs îndep rtat.ă

R mas bun.ăSt tu în pragul uşii, fluierând fals o melodie şi privind Jumperulă

disp rând în adâncul cerului albastru-o elă ţ it, în direc ia spitalului ţ Kingston.

Era epuizat. Prea pu in mândru de sacrificiul pe care-l f cea... Foarteţ ă

ruşinat de mândria respectiv . ă În mod clar, melancolic. S ia o doz deă ă

niacat de potasiu şi s se azvârle pe-o curb dementă ă ă? Ce rost ar fi avut?

Uit -te la oraşul cu şaptesprezece milioane şi jum tate de suflete... şiă ă

niciunul pentru tine! Uit -te...ă

Sim i primul impuls. O în ep tur uşoar de energie latent . Îşi priviţ ţ ă ă ă ă

ceasul. Zece şi dou zeci. Aşa devremeă ? Aşa repede? Bun! Atunci, s seă

preg teasc .ă ăIntr în cas şi urc sc rile spre dormitor. Impulsurile veneau rapid...ă ă ă ă

precum pic turile de ploaieă dinaintea unei furtuni. Psihicul s u începu să ă tremure şi s vibreze, pe m sur ce absorbea pârâiaşele de energie. Îşiă ă ă

schimb hainele şi...ăŞi ce? R p iala deveni o burni , curgând peste el, umplându-iă ă ţă

conştientul de frisoane... de str fulger ri emo ionale... de... Da, deă ă ţ

capsule nutritive. ine minteŢ ! Nutritive! Nutritive! Nutritive! Cobori în fugă

sc rile pân în buc t rie. G si recipientul de plastic, îl deschise şi înghi i oă ă ă ă ă ţ

duzin de capsule.ă

Acum energia sosea în şuvoaie. De la fiecare Esper din oraş, un

pârâiaş de energie latent , m rindu-se într-un râu, un torent, un ocean deă ă

Cathexis Material dirijat c tre ă Powell. Reglat pentru Powell. Îşi înl tură ă toate blocajele şi-l absorbi. Sistemul lui nervos era superheterodinat şi

zbiera, iar în minte o turbin se rotea tot mai repede, iuind asurzitor.ă ţIeşi din cas , r t cind pe str zi, orb, surd, lipsit de sim uri, afundat înă ă ă ă ţ

masa clocotind de energie latent ... precum o corabie prins de taifun,ă ă ă

str duindu-se s g seasc un vânt care s-o duc la liman... La fel şi ă ă ă ă ă Powel

l, se lupta s absoarb torentul însp imânt tor, s valorifice energia, s-oă ă ă ă ă

Cathexiseze şi s-o dirijeze spre Demolarea lui Reich, pân nu era preaă

târziu, prea târziu, prea târziu, prea târziu, prea...

16

DESFIIN AREA LABIRINTULUI. ŢDISTRUGEREA MOZAICULUI.

ŞTERGEREA ENIGMEI.

(x2 Ø y3 d! SPATIU/d! TIMP).

DIZOLVAREA.

(OPERA II, EXPRESII, FACTORI, FRAC II, PUTERI, EXPONEN I,Ţ Ţ Ţ

RADICALI, IDENTITATI, ECUA II, PROGRESII, VARIA II, PERMUT RI,Ţ Ţ Ă

DETERMINAN I SI SOLU II). Ţ Ţ

NIMICIREA.

(ELECTRON, PROTON, NEUTRON, MEZON SI FOTON).

SUPRIMAREA.

(CAYLEY, HENSON, LILLIENTHAL, CHANUTEA, LANLEY, WRIGHT, TURN

BUL SI S&ERSON).

DISPERSAREA.

(NEBULOASE, NORI, ROIURI GIGAN I, SECVEN A PRINCIPALA SIŢ Ţ

PITICE ALBE).

EXTIRPAREA.

(PEŞTI, AMFIBII, PASARI, MAMIFERE SI OM).

DESFIIN ARE.ŢDISTRUGERE.

ŞTERGERE.

DIZOLVARE.

ANULAREA TUTUROR ECUA IILOR. ŢINFINIT EGAL ZERO.

NU EXISTA...

— ... ce nu există? strig ă Reich. Ce nu există? Ce nu există? Se ridică în capul oaselor, luptându-se cu aşternuturile şi cu o pereche de mâini. Ce

nu există?— Gata cu cosmarele, spuse Duffy Wyg&.

— Cine-i?

— Eu. Duffy.

Reich deschise ochii. Se g sea într-un dormitor rococo, într-un pată

rococo, cu aşternuturi de epoc . ă Duffy Wyg&, decis şi viguroas , îl ineaă ă ţ

de umeri, încercând s -l culce pe perne.ă— Dorm, spuse Reich. Vreau s m trezesc.ă ă

— Ai spus cel mai bun lucru. Întinde-te şi viseaz mai departe.ăB rbatul c zu la loc pe pern .ă ă ă

— Eram treaz, f cu el sumbru. Pentru prima dat în via am fostă ă ţă

atât de treaz. Am auzit... Nu stiu ce-am auzit. Infinit şi zero. Lucruri

importante. Reale... Dup-aia am adormit şi-am ajuns aici.

— Pardon, zâmbi Duffy. Pentru exactitate: eşti treaz.

— Dorm! zbier ă Reich. Se scul în capul oaselor. N-ai vreun drogă ?

Orice... opiu, marijuana, somnar, lethe... Trebuie s m trezesc, ă ă Duffy!

Trebuie s revin la realitateă !

Duffy se aplec peste el şi-l s rut , ap sat, pe gur .ă ă ă ă ă

— Ce zici de asta? E reală?— Nu-n elegi. Sunt halucina ii... închipuiri... totul e o himer . Trebuieţ ţ ă

s m adaptez, s m reorientez, s reorganizez... înainte de-a fi preaă ă ă ă ă

târziu, Duffy. Înainte de-a fi prea târziu, prea târziu, prea târziu...

Femeia ridic bra ele, exasperat .ă ţ ă— Ce naiba s-a întâmplat cu medicina? exclam ea. Întâi,ă

nenorocitul la de doctor te-a speriat pân la leşin. Apoi, a jurat c n-aiă ă ă

nimic... şi-acum, uit -te la tineă ! Psihopat! Îngenunche la piciorul patului şi-

l ap s cu degetul pe nasă ă : Înc un cuvânt şiă chem Kingstonul.

— Ce? Cine?

— Kingstonul, spitalul... Unde-ajung cei ca tine...

— Nu... Ce-ai spus c m-a f cut s leşină ă ă ?

— Un prieten, medic.

— În fa a sediului poli ieiţ ţ ?

— X indic locul.ă— Sigur?

— Eram împreun cu el, c utându-te. Valetul t u îmi spusese despreă ă ă

explozie şi eram îngrijorat . Am ajuns la timp.ă

— L-ai v zut la chipă ?

— Dac l-am v zută ă ? L-am şi s rutat.ă

— Cum ar taă ?

— Un chip obişnuit... Doi ochi. Dou buze. Dou urechi. Un nas. Treiă ă

b rbii. Ascult , ă ă Ben, dac -i vorba tot de cântecele treaz-adormit-realitate-ăinfinit... pe mine nu m mai prinzi.ă

— Şi tu m-ai adus aici?

— Bineîn eles. Cum puteam sc pa ocaziaţ ă ? Era singurul mod prin

care te puteam b ga în patul meu.ăReich zâmbi. Se destinse şi spuse:

— Duffy, acum m po i s ruta.ă ţ ă— Domnule Reich, a i fost deja s rutat. Sau asta se întâmpla cândţ ă

era i înc treazţ ă ?

— Las asta... Coşmaruri... Nişte nenorocite de coşmaruri. Izbucni înă

râs: De ce naiba trebuie s -mi fie fric de coşmaruriă ă ? Restul lumii e-n

mâinile mele. Şi visele or s fie tot ale mele. N-ai vrut tu cândva s fiiă ă

t v lit prin noroi, ă ă ă Duffy?

— Era o copil rie. Credeam c astfel pot întâlni o clas mai bun deă ă ă ă

oameni.

— Numeşte-i şi-o s -i ai, ă Duffy. Aurari... Bijutieri... Vrei planeta Mart

e? O s-o ai. Vrei Sistemul? O s-o fac şi pe-asta. Cristoase! Î i pot daţ

întreaga galaxie, dac-o vrei. Se cioc ni cu vârful degetului în pieptă : Vrei

s -l vezi pe Dumnezeuă ? Uite-l! Uit -te la mineă !

— Vai, vai... Atât de modest, şi-atât de ame it...ţ

— Beat? Sigur, sunt beat. Îşi coborî picioarele din pat şi se ridic ,ă

cl tinându-se uşor. ă Duffy veni lâng el şi ă Reich se ag de ea. De ce n-aşăţă

fi beat? L-am învins pe D'Courtney. L-am învins pe Powell. Am patruzeci d

e ani. Mai am în fa şaizeci de ani de condus lumea. Da, ţă Duffy... toată

lumea! Începu s se plimbe în jurul camerei. Înc perea era precumă ă

modelul min ii pline de erotism a lui ţ Duffy.

— Nu i-ar pl cea s -ncepi o dinastie cu ţ ă ă mine, Duffy?

— Nu ştiu cum încep dinastiile.

— Primul lucru e Ben Reich. Te m ri i cu el. Dup-aia...ă ţ— Ajunge. Când încep?

— Dup-aia, ai copii. B ie i. Zeci de b ie i...ă ţ ă ţ— Fete. Şi numai trei.

— Iar apoi vezi cum Ben Reich îl ia pe D'Courtney şi-l lipeşte la Mona

rch. Vezi cum duşmanii cad... uite-aşa!

Izbi piciorul unei m su e. Aceasta se r sturn , sp rgând câtevaă ţ ă ă ă

cristale.

— Dup ce ă Monarch şi D'Courtney devin Reich Incorporated, o s -iă

m nânc pe ceilal i... cei mici... plevuşc . Case şi Umbrei pe ă ţ ă Venus. Hali iţ !

Reich izbi cu pumnul un panou, zdrobindu-l. United Transactions de pe

Marte. Mesteca i şi înfuleca iţ ţ ! Sf râm un scaun fragil. Combinatul GCI deă ă

pe Ganymede, Calysto şi Io... Chimicalele & Atomicele de pe Titan... Dup-

aia, am râ iiă ţ : calomniatorii, detractorii, Ghilda sondatorilor, moraliştii,

patrio ii... înghi i iţ ţ ţ ! Înghi i iţ ţ ! Înghi i iţ ţ ! Lovi un nud de marmur ,ă

d râmându-l de pe piedestal.ă

— Termin , prostuleă ! Duffy i se atârn de gât. De ce- i iroseştiă ţ

bun tate de violenă ţă? Încearc-o pe mine!

O ridic în bra e şi-o scutur , pân când femeia ip .ă ţ ă ă ţ ă— O parte a lumii va fi dulce... ca tine, Duffy! Iar alte p r i voră ţ

duhni... dar eu le voi înşf ca pe toate. Hohoti şi-o strânse la pieptă : Habar

n-am ce-i prin ceruri, dac exist vreun Dumnezeu, dar ştiu ce-mi place.ă ă

Vom d râma totul, ă Duffy, şi-o s reconstruim ceva care s ni seă ă

potriveasc nou ... Mie, ie şi dinastieiă ă ţ !

O purt în bra e, pân la fereastr , smulse draperiile şi deschiseă ţ ă ă

violent fereastra, sp rgând o parte dintre geamuri. Afar , oraşul eraă ă

înveşmântat în catifeaua nop ii. Doar podurile aeriene şi str zileţ ă

scânteiau cu lumini e şi, ocazional, cu ochii purpurii ai unui ţ Jumper. Ploaia

se oprise şi o lun prelung atârna palid pe cer. Briza serii risipeaă ă ă

aromele rafinate din odaie.

— Voi, cei de-afară! r cni ă Reich. M-auzi iţ ? Voi, to i... care dormi i şiţ ţ

visa iţ ! De-acum încolo, o s visa i visele mele. O s ...ă ţ ă

Amu i brusc. O eliber pe ţ ă Duffy, care alunec pe podea. Prinse cuă

mâinile pervazul şi scoase capul pe geam, in noapte, r sucind gâtul şiă

privind în sus. Când reveni in camer , pe chip îi era întip rit o expresieă ă ă

de uluial .ă

— Stelele, bolborosi el. Unde-s stelele?

— Ce anume? vru s afle ă Duffy.

— Stelele, repet ă Reich. Ar t , timid, cerulă ă : Stelele... Au disp rută !

Duffy îl privi cu curiozitate.

— Ce-au disp rută ?

— Stelele! Zbier b rbatul. Uit -te la ceră ă ă ! Nu mai exist steleă ! Nu

mai exist constela iiă ţ ! Carul Mare... Carul Mic... Cassiopeea... Dragonul...

Pegas... Toate-au disp rută ! Nu mai exist decât Lunaă ! Uit -teă !

— Aşa a fost dintotdeauna, spuse Duffy.

— Nu-i adev rată ! Unde-s stelele?

— Ce stele?

— Nu le ştiu numele... Polara şi... Vega... şi... De unde dracu' s leă

ştiu numele? Nu-s astronom. Ce s-a-ntâmplat cu noi? Ce s-a întâmplat cu

stelele?

— Ce sunt stelele? întreb femeia.ăReich o scutur cu s lb ticie.ă ă ă

— Sori... Fierbând şi str lucind de lumin . Mii de sori... Miliarde...ă ă

Str lucind noaptea. Ce-i cu tineă ? Nu-n elegiţ ? În spa iu are loc o catastrof .ţ ă

Au disp rut steleleă !

Duffy cl tin din cap, privindu-l îngrozit .ă ă ă

— Nu ştiu despre ce vorbeşti, Ren. Habar n-am despre ce vorbeşti.

O împinse într-o parte, intr în baie şi se încuie. Pe când se sp la şiă ă

îmbr ca în grab , ă ă Duffy b tea la uş , implorându-l. ă ă În cele din urm ,ă

renun . O putu auzi telefonând la ţă Kingston.

— Las-o s - i explice ei ce-i cu stelele, murmur ă ţ ă Reich, între furie şi

spaim . ă

Ieşi din baie. Femeia închise repede telefonul şi se întoarse c tre el.ă— Ben, începu ea.

— Aşteapt -m aici. M duc s aflu.ă ă ă ă— Ce s afliă ?

— Despre stele! explod el. Despre stelele-alea care nu mai suntă !

P r si apartamentul şi coborî în strad . Ajuns pe caldarâmul pustiu,ă ă ă

se opri şi privi iar şi cerul. Acolo era luna. Un punct roşu str lucitor...ă ă

Marte. Şi un altul... Jupiter. Apoi, nimic. Bezn . Bezn . Bezn . Atârnaă ă ă

deasupra capului s u, enigmatic şi însp imânt toare. Printr-o iluzieă ă ă ă

optic , p rea c se las în josă ă ă ă : încet, implacabil şi ucig tor.ă

Începu s alerge, continuând s priveasc în sus. Ocoli o cl dire şi seă ă ă ă

izbi de o femeie, trântind-o. O ajut s se scoale.ă ă

— Idiotule! zbier ea, aranjându-şi hainele. Dupa aceea continu cuă ă

o voce mieroasă: Vrei s te distrezi, pilotuleă ?

Reich o apuc de bra şi ar t în sus.ă ţ ă ă— Uit -te, nu mai sunt stele. Ai observată ? Stelele au disp rut.ă

— Ce-au disp rută ?

— Stelele... Nu vezi? Au disp rut.ă

— Nu ştiu despre ce vorbeşti, pilotule. Hai, mai bine, s bem cevaă !

Se smulse din ghearele ei şi fugi. Întâlni nişa unui v-telefon. Intr şiă

sun informa iile. Ecranul se aprinse şi se auzi vocea robotului.ă ţ— Întrebarea?

— Ce s-a întâmplat cu stelele? întreb ă Reich. Când s-a întâmplat?

Pân acum trebuie s se fi observat. Care-i explica iaă ă ţ ?

Se auzi un clic, urm o pauz , apoi alt ă ă clic.

— Vre i s repetat! Cuvântul, v rogţ ă ă ?

— Stele! Url ă Reich. S-T-E-L-E! Stele!

Clic, pauz , ă clic.

— Substantiv sau verb?

— Lua-te-ar dracu'! Substantiv!

Clic, pauz , ă clic.

— Nu exist nici o informa ie catalogat sub aceast denumire,ă ţ ă ă

anun vocea metalic .ţă ăReich înjur , apoi izbuti s se st pâneasc .ă ă ă ă

— Care-i observatorul cel mai apropiat de oraş?

— Specifica i oraşul, v rug m.ţ ă ă

— Oraşul staă : New York.

Clic, pauz , ă clic.

— La patruzeci şi opt de kilometri nord, în parcul Croton, se află observatorul lunar. Se poate ajunge la el pe ruta Jumper nordic ,ă

coordonata 227. Observatorul lunar a fost înfiin at în anul dou mii...ţ ăTrânti receptorul.

— „Nu exist nici o informa ie catalogat sub aceast denumire”ă ţ ă ă ! Du

mnezeule! Au înnebunit cu to iiţ ?

Alerg pe str zi, c utând un ă ă ă Jumper public. Deasupra se ivi o maşină pilotat . Îi f cu semn.ă ă

— Coordonata nord 227, rosti intrând în cabin . Patruzeci şi opt deă

kilometri. Observatorul special.

— E o rut cu tarif sporit, spuse şoferul.ă— Pl tesc. D -i dră ă umul!

Taxiul porni. Reich se ab inu cinci minute, apoi întrebţ ă:— Ai observat cerul?

— De ce, domnule?

— Au disp rut stelele.ă

Un râset linguşitor.

— N-a fost o glum , continu ă ă Reich. Stelele au disp rut.ă

— Dac nu-i o glum , trebuie o explica ie, f cu şoferul. Ce naibaă ă ţ ă

sunt stelele?

Un r spuns exploziv tremur pe buzele lui ă ă Reich. Înainte de-a

izbucni, taxiul ateriz lâng cupla observatorului.ă ă

— Aşteapt -mă ă! strig şi travers în fug pajiştea, c tre intrarea dină ă ă ă

stânc .ă

Uşa era întredeschis . Intr în observator şi auzi zumzetul slab ală ă

mecanismului cupolei şi tic itul orologiului. Sala era întunecat , cuă ă

excep ia unei lic riri dinspre cadranul ceasului. Lentila de treizeci şi doiţ ă

de centimetri era în func iune. Îl putea z ri pe astronom, o siluet difuz ,ţ ă ă ă

aplecat peste ocular.ăSe îndrept c tre el, p şind nervos, crispat, tres rind la zgomotulă ă ă ă

propriilor paşi. Aerul era înghe at.ţ— Scuza i-m , începu ţ ă Reich încetişor, ştiu c v deranjez, dar poateă ă

c a i observat. Sunte i astronom... A i observat, nu-i aşaă ţ ţ ţ ? Stelele au

disp rut. Toate. Ce s-a întâmplată ? De ce nu se alarmeaz nimeniă ? De ce

se prefac cu to iiţ ? Dumnezeule! Stelele! Pân acum nici nu le b g m înă ă ă

seam . Acum au disp rut. Ce se-ntâmplă ă ă? Unde-s stelele?

Silueta se îndrept încet şi se întoarse c tre ă ă Reich...

— Nu exist stele, r spunse.ă ă

Era Omul F r Chip.ă ăReich scoase un urlet. Se r suci şi fugi. Ieşi în goan pe uş , coborîă ă ă

treptele şi travers pajiştea, spre taxi. Se lovi de cabina de cristal şi c zuă ă

în genunchi.

Şoferul îl ridic în picioare.ă— Ai p it ceva, şefuleăţ ?

— Nu ştiu, gemu Reich. Aş fi vrut...

— Nu-i treaba mea, relu şoferul, dar cred c-ar trebui s te duci la ună ă

sondator. Vorbeşti aiurea.

— Despre stele?

— Mda...

Reich îl apuc de bra .ă ţ

— Sunt Ben Reich, f cu el. ă Ben Reich de la Monarch.

— Da, şefule. Te-am recunoscut.

— Bun. Ştii c pot face orice pentru tine, dac -mi faci un serviciuă ă ?

Bani... O slujb nou ... Orice vrei...ă ă

— Nu po i face nimic pentru mine, şefuţ le. Am fost deja readaptat la

Kingston.

—- Şi mai bine... Un om cinstit! Pentru Dumnezeu, sau pentru cine

vrei tu, vrei s -mi faci un serviciuă ?

— Sigur, şefule.

— Intr în cl direa aia şi uit -te la individul de la telescop. Uit -teă ă ă ă

bine. Dup-aia, întoarce-te şi descrie-mi-i!

Şoferul reveni dup cinci minute.ă

— Ei?

— E-un tip obişnuit, şefule. La vreo şaizeci de ani. Riduri adânci.

Urechi cl p uge şi o b rbie de om slab. Cunoşti genul... Nu-l bagi înă ă ă

seam .ă

— Nu-i adev rat... nu-i nimeni, murmur ă ă Reich.

— Ce?

— Stelele... N-ai auzit niciodat de eleă ? Nu le-ai v zut niciodată ă? Nu

ştii despre ce- i vorbescţ ?

— N- - - .ţ ţ ţ— Doamne..., gemu Reich. Doamne, Doamne...

— Nu te agita, şefule. Şoferul îl b tu uşurel pe spate. S - i spună ă ţ

ceva. La Kingston m-au înv at multe chestii. Una din ele era... Ei bine,ăţ

uneori î i vine câte-o idee ciudat . Ceva absolut nou, ştii? Dar ie i seţ ă ţ ţ

pare c-aşa a fost dintotdeauna. C ... - - ... de pild , c oamenii au avută ă ă ă ă ă

dintotdeauna un ochi, şi-acum, brusc, au doi ochi.

Reich îl privi înlemnit.

— Aşa c -ncepi s strigiă ă : „Ce naiba, de unde-au to i doi ochiţ ?” Şi iţ

se r spundeă : „Dintotdeauna au avut doi ochi”. Şi tu spui: „Pe dracu'! Mi-

aduc aminte precis c flecare avea doar un ochi”. Şi s m ia naiba dacă ă ă ă

n-o crezi. Şi ei se chinuiesc ceva timp cu tine ca s - i scoat ideea astaă ţ ă

din cap. Îl b tu din nou pe spateă : Şefule, mi se pare c tu eşti din ia c-ună ă

ochi.

— Un ochi, murmur ă Reich. Doi ochi... Nelinişti, tensiuni si disensiuni

au început...

— Ce?

— Nu ştiu. Nu ştiu! Am avut multe greut i luna asta. Poate... Poateăţ

c ai dreptate... Totuşi...ă— Vrei s te duc la ă Kingston?

— Nu!

— Vrei s stai aici şi s te enervezi în continuare cu stelele aleaă ă ?

Brusc, Reich urlă:— Ce dracu-mi pas mie de steleă !?

Frica se transformase în furie. Adrenalina îi inunda corpul, aducând

cu ea curajul şi nep sarea. S ri în taxi.ă ă

— Am toat lumea în buzunar. Ce-mi pas de câteva închipuiriă ă ?

— Aşa, şefule. Unde te duc?

— La palatul regal.

— Care?

— La Monarch, izbucni în râs Reich şi hohoti tot restul drumului,

pân la turnul ă Monarch. Era îns un râs isteric.ă

În birouri se lucra în trei schimburi, iar când ap ru ă Reich tura de

noapte era spre sfârşit. Deşi nu-l v zuser prea des în ultima lun ,ă ă ă

func ionarii erau obişnui i cu vizitele neaşteptate şi intrar cu to ii înţ ţ ă ţ

vitez . Îndreptându-se spre cabinetul lui, ă Reich era urmat de secretare şi

subsecretare, enun ându-şi problemele urgente ale zilei.ţ— L sa i-le, porunci el. Chema i-i aici pe to i... To i şefii deă ţ ţ ţ ţ

departamente şi administratorii. Vreau s le fac un anună ţ!Agita ia din jur îi readuse încrederea. Era iar şi viu, iar şi real.ţ ă ă

Aceasta era unica realitate... agita ia continu , soneriile, comenzile,ţ ă

chipurile îngrijorate care-i umpleau biroul. Toate erau anticip ri aleă

viitorului s u, când soneriile urmau s sune pe planete şi sateli i, iară ă ţ

administratorii cosmici s intre îngrijora i în cabinetul lui.ă ţ

— Dup cum şti i, începu el, plimbându-se încet şi privind aspru înă ţ

ochii celor care-l urm reau, noi, cei de la ă Monarch, am fost angaja i într-oţ

încleştare pe via şi pe moarte cu cartelul D'Courtney. Acum câtva timp,ţă

Craye D'Courtney a fost ucis. Au urmat o serie de complica ii, ce s-auţ

rezolvat abia recent. Ve i fi încânta i s afla i c acum drumul ne esteţ ţ ă ţ ă

deschis. Putem începe aplicarea planului AA, de încorporare a cartelului

D'Courtney.

Se opri, aşteptând murmurul de a â are ce-ar fi trebuit s urmezeţ ţ ă

anun ului. Nu seţ auzi nimic.

— Poate c unii dintre voi, continu el, nu-n eleg dimensiunile şiă ă ţ

importan a func iei lor. Voi încerca s vi le explic... în nişte termeni peţ ţ ă

care s -i pute i în elege. Aceia care sunt administratori de oraşe voră ţ ţ

deveni administratori continentali. Administratorii continentali vor fi şefii

sateli ilor. Actualii şefi de sateli i vor deveni administratori planetari. De-ţ ţ

acum încolo, Monarch va domina sistemul solar. De acum încolo, to iţ

trebuie s gândim în termenii sistemului solar. De acum...ă

Se opri, alarmat de privirile fixe din jurul lui. Se uit împrejur, apoi îiă

f cu semn secretarei şefe.ă

— Ce dracu' s-a întâmplat? morm i el. Exist nout i pe care nu leă ă ăţ

cunosc? Veşti proaste?

— N-n-nu, domnule.

— Atunci ce-i cu voi? Este ceva pe care-l aşteptam cu to ii de-atâtaţ

vreme. Ce s-a întâmplat?

Secretara-şef începu s se bâlbâie.ă ă

— Eu... Noi... I-i-ierta i-m , domnule. N-n-nu ştiu despre ce vorbi i...ţ ă ţ— Despre cartelul D'Courtney.

— N-am... n-am auzit niciodat despre ei, domnule Reich. Noi... eu... ă

Secretara se întoarse, c utând sprijinul celorlal i. Sub ochii ului i aiă ţ ţ

lui Reich, to i cl tinar din cap.ţ ă ă— D'Courtney de pe Marte! tun ă Reich.

— De unde, domnule?

— Marte! Marte! M-A-R-T-E! Una din cele zece planete. A patra de la

Soare! Cuprins de fiorul spaimei, Reich bolborosi incoerent: Mercur, Venu

s, P mânt, Marte, ă Jupiter, Saturn... Marte! Marte! Marte! Dou suteă

dou zeci şi şapte de milioane, opt sute de mii de kilometri de la Soare.ă

Marte!!!

Din nou, func ionarii cl tinar din capete. Urm un fream t şi ei seţ ă ă ă ă

retraser uşor din fa a patronului. Acesta se n pusti c tre secretare şi leă ţ ă ă

smulse dosarele şi hârtiile.

— Ave i aici o sut de referate despre D'Courtney de pe Marte.ţ ă

Trebuie s le ave i. Dumnezeule, ne-am luptat cu D'Courtney vreme deă ţ

zece ani. Ne-am...

R scoli hârtiile, aruncându-le cu s lb ticie în toate direc iile,ă ă ă ţ

umplând biroul cu o z pad foşnitoare. Niciuna nu se referea laă ă

D'Courtney sau la Marte. Nu exista nimic privind Venus, Jupiter, Luna sau

ceilal i sateli i.ţ ţ

— Am dosare-n birou! Url el. Sute de dosare. Mincinoşi nenoroci iă ţ !

Uita i-v ...ţ ă

Se n pusti spre birou şi smulse sertarele. Se auzi o explozieă

asurzitoare. Biroul s ri în aer. Fragmente de lemn îi împroşcar pe cei dină ă

camer , iar ă Reich fu azvârlit pe fereastr , izbit de o mân gigantic .ă ă ă— Omul F r Chă ă ip! zbier ă Reich. Isuse Atotputernic! Cl tin febril dină ă

cap, ag ându-se de obsesia saăţ : Unde-s dosarele? O s v-ar t...ă ă

D'Courtney, Marte şi toate celelalte. Şi-o s -i ar t şi luiă ă ! Omul F r Chip...ă ă

Veni i...ţIeşi alergând din camer şi intr în arhiv . Smulse raft dup raft,ă ă ă ă

împr ştiind hârtii, cristale piezzo, înregistr ri str vechi – pe benzi,ă ă ă

microfilme, transcrip ii moleculare. Nu exista nimic referitor la D'Courtneyţ

sau la Marte. Nici un cuvânt despre Venus, Jupiter, Mercur, asteroizi sau

sateli i.ţ

Acum, într-adev r, cl direa se umpluse de agita ie, ârâit de soneriiă ă ţ ţ

şi comenzi. Înc perea se animase şi treiă b rba i voinici de la „Agrement”ă ţ

intrar trop ind în arhiv , conduşi de secretara care-i îmboldă ă ă ea:

— Trebuie! Trebuie! Îmi asum toat responsabilitateaă !

— Uşurel, uşurel, uşurel, domnule Reich, vorbir ei, cu şuieratulă

îmblânzitorilor de animale. Încet... încet... încet...

— C ra i-v de-aici, dobitociloră ţ ă !

— Uşurel, domnule! Uşurel! Lua i-o încetţ !

Îl înconjurar strategic, în timp ce agita ia se înte ea şi vociă ţ ţ

îndep rtate strigauă :

— Cine-i medicul lui? Trimite i dup medic...ţ ă— Telefona i la ţ Kingston!

— A i anun at poli iaţ ţ ţ ?

— Nu, nu! N-avem nevoie de scandal...

— Anun departaţă mentul juridic!

— Infirmeria nu-i deschisă?

Reich gâfâia neregulat. R sturn nişte rafturi spre cei trei b rba i,ă ă ă ţ

b g b rbia în piept şi se n pusti printre ei. Travers înc perea, ieşi înă ă ă ă ă ă

coridorul exterior şi de acolo la Pneumatic. Uşa se deschise: ap s peă ă

Ştiin -57. Intr în cabin şi, când p şi afar , se afla pe t râmul Ştiin ei.ţă ă ă ă ă ă ţ

Se g sea într-un laborator. Era întunecat. Probabil c urm ritorii s iă ă ă ă

îl credeau coborât la nivelul stradal. Câştigase timp. Respirând cu

greutate, trecu în bibliotec , aprinse luminile şi intr în sec ia deă ă ţ

referin . În fa a unui scaun, se afla o foaie vertical de cristal. Lâng ea,ţă ţ ă ă

un tablou de comand complicat.ăSe aşez şi ap s pe butonul START. Ecranul se lumin şi, dintr-ună ă ă ă

difuzor, o voce metalic rostiă :

— Subiectul?

Reich tast ŞTIIN A.ă Ţ— Sec iaţ ?

Reich tast ASTRONOMIE.ă— Problema?

— Universul.

Clic – pauz – ă clic.

— Termenul de univers în sensul s u fizic general-se-aplic întregiiă ă

materii existente.

— Ce tipuri de materiale exist ?ăClic – pauz – ă clic.

— Materia este concentrat în alc tuiri, de la cel mai mic atom până ă ă

la cele mai întinse aglomer ri de materie cunoscute de astronomi.ă

— Care este cea mai întins aglomerare de materie cunoscut deă ă

astronomi? întreb ă Reich şi tast HARTA.ă

Clic – pauz – ă clic.

— Soarele.

Ecranul de cristal oferi o imagine orbitoare a astrului.

— Dar celelalte stele?

Clic – pauz – ă clic.

— Nu exist stele.ă

— Planetele?

Clic – pauz ă – clic.

— Exist planeta P mânt. ă ăAp ru imaginea P mântului, rotindu-se în spa iu.ă ă ţ

— Şi celelalte planete? Marte? Jupiter? Saturn?...

Clic – pauz – ă clic.

— Nu exist alte planete.ă— Luna?

Clic – pauz – ă clic.

— Nu exist lun .ă ă

Reich respir încet şi profund.ă— S -ncerc m înc o dat . Întoarce-te la Soareă ă ă ă !

Pe ecran ap ru iar şi soarele.ă ă— Soarele este cea mai uriaş aglomerare de materie cunoscut de.ă ă

Astronomi, începu vocea metalic . Apoi se opri brusc.ăClic – pauz – ă clic.

— Nu exist Soare, rosti vocea.ăAstrul disp ru de pe ecran, l sând în loc o alt , imagine, privind spreă ă ă

Reich... aşteptând, t cut, oribil... Omul F r Chip.ă ă ăReich url . S ri în picioare, r sturnând scaunul. ă ă ă Îl ridic şi-l azvârli înă

imaginea însp imânt toare. Se întoarse şi alerg afar din bibliotec ,ă ă ă ă ă

trecu în laborator, apoi ieşi pe coridor. Se opri la Pneumatic, ap sând peă

tasta STRADA. Uşa se deschise, p şi în untru şi fu coborât ă ă 57 de etaje

pân în holul central al oraşului ştiin ific ă ţ Monarch.

Holul era ticsit de func ionari gr bindu-se spre serviciu. ţ ă În timp ce-şi

f cea loc printre ei, ă Reich îi z ri privindu-i uimi i t ieturile şi sângele de peă ţ ă

fa . Apoi observ vreo duzin de paznici ţă ă ă Monarch îndreptându-se c treă

el. Travers în goan holul, p c lindu-i. Trecu prin uşile rotitoare şi coborîă ă ă ă

treptele. Ajuns în strad , tres ri de parc atinsese un fier încinsă ă ă . Nu exista

soare.

Str zile erau iluminate artificială ; podurile aeriene str luceauă ; ochii

Jumperilor clipeau de colo pân coloă ; vitrinele sclipeau... Iar deasupra nu

exista nimic... nimic, cu excep ia unui infinit adânc, negru, f r sfârşit.ţ ă ă— Soarele! r cni ă Reich. Soarele!

Ar t în sus. Func ionarii îl privir b nuitori şi trecur mai departe.ă ă ţ ă ă ă

Nici unul nu privi în direc ia indicat .ţ ă

— Soarele! Unde-i soarele? Nu-n elege i, dobitocilorţ ţ ? Soarele! Se

ag de trec tori, amenin ând cerul cu pumnul. Apoi, primul dintreăţă ă ţ

paznici ieşi pe uş şi alerg spre el.ă ăÎncepu s fug , d du col ul la dreapta şi sprinta pe sub arcadeleă ă ă ţ

unor vitrine scânteietoare. În spatele lor, era intrarea în Pneumaticul

Vertical pentru podul aerian. S ri în untru. Pe când uşa se închideaă ă

dinapoia lui, îşi z ri urm ritorii afla i la mai pu in de dou zeci de metri.ă ă ţ ţ ă

Dup aceea, fu ridicat şaptezeci de etaje şi ieşi pe un pod aerian.ă

Aici se g sea o parcare modest , cu o pist pe fa ada şi terasaă ă ă ţ

turnului Monarch. Azvârli câteva credite spre paznicul parc rii şi lu ună ă

vehicul. Ap s pe START. Maşina porni. La cap tul rampei, ap să ă ă ă ă STÂNGA. Maşina coti la stânga, continuându-şi drumul. Acestea erau

singurele comenzi manuale: stânga, dreapta; stop, start. Restul era auto

matizat. De altfel, vehiculele erau strict limitate la podurile aeriene. Putea

s mearg aşa ore întregi, învârtindu-se precum o veveri într-o colivieă ă ţă

rotitoare.

Maşina nu necesita aten ia şoferului. ţ Reich privea alternativ peste

um r şi în sus, c tre cer. Soarele nu exista... şi to i îşi vedeau de treabă ă ţ ă

de parc nu existase niciodat . Se înfior . S fi avut dreptate şoferul deă ă ă ă

taxi?

Brusc, maşina încetini şi se opri; se afla undeva, la mijlocul podului

aerian, între turnul Monarch şi cl direa Visiphon ă & Visigraph.

Reich izbi pu inele comenzi, f r nici un rezultat.ţ ă ă Sări afar şiă

bascul capota, pentru a vedea ce s-a-ntâmplat. Apoi z ri în dep rtare, peă ă ă

pod, paznicii alergând înspre el, şi în elese. Vehiculele erau ac ionate prinţ ţ

receptoare energetice. Urm ritorii întrerupseser emi torul parc rii.ă ă ţă ă

Abandon maşina şi începu s alerge c tre cl direa V ă ă ă ă & V.

Podul aerian p trundea în cl dire, m rginită ă ă de magazine,

restaurante, un teatru şi... o agen ieţ de voiaj! O posibilitate de evadare!

Putea s cumpere un bilet pentru o capsul de o persoan şi s dispar .ă ă ă ă ă

Avea nevoie de-un r stimp, s se reorienteze... s se ă ă ă reorganizeze... Avea

o ascunz toare la Paris. Acolo... S ri printre maşini şi se n pusti înă ă ă

agen ie.ţSem na cu oficiul unei b nci. Un ghişeu cu o tejghea mic . Oă ă ă

fereastr z brelit şi un geam de plastic, antifurt. ă ă ă Reich se îndrept spreă

ghişeu, sco ând baniiţ din buzunar. Trânti creditele pe tejghea şi le

împinse sub grilaj.

— Un bilet pentru Paris, rosti el. P streaz restul... ă ă Pe unde-i drumul l

a capsule? Repede, omule! Repede!

— Paris? veni replica. Nu exist Paris.ă

Reich privi prin plasticul difuz şi z ri... privind,ă aşteptând t cut...ă

Omul F r Chip. Se r suci, cu capul bubuind, cu inima b tându-i rar şiă ă ă ă

puternic, v zu uşaă si fugi afar . Alerg orbeşte pe podul aerian. Se feriă ă in

stinctiv de o maşin şi fu izbit de întunericul infinit...ă

*

DESFIIN AREA.ŢDISTRUGEREA.

ŞTERGEREA.

DIZOLVAREA.

(MINERALOGIE, PETROLOGIE, GEOLOGIE, FIZIOGRAFIE) ANULAREA.

(METEOROLOGIE, HIDROLOGIE, SEISMOLOGIE)

DIZOLVARE.

(X2 Ø Y3 d: SPATIU/d: TIMP)

NIMICIREA.

SUBIECTUL VA FI...

*

— ... ce va fi?

SUBIECTUL VA FI...

— ... ce va fi? Ce? CE?

Gura îi fu astupat de o mân . Deschise ochii. Se afla într-oă ă

c m ru cu pere ii acoperi i cu faiană ă ţă ţ ţ ţă: o sec ie de poli ie. St tea întinsţ ţ ă

pe o mas alb . ă ă În jurul s u, erau aduna i paznicii, trei poli işti în uniformă ţ ţ ă

şi alte persoane necunoscute. To i scriau cu aten ie în carnetele deţ ţ

rapoarte, murmurând şi mişcându-se întruna.

Necunoscutul lu mâna de pe gura lui ă Reich şi se-aplec deasupraă

lui.

— Gata, rosti el blând. E-n regul . Eu sunt medic...ă— Sondator?

— Ce?

— Eşti sondator? Am nevoie de un sondator. Am nevoie de cineva

s -mi intre în minte şi s -mi dovedeasc c am dreptate. Dumnezeuleă ă ă ă !

Trebuie s mi se spun dac am dreptate sau nu. Nu m uit la bani. Am...ă ă ă ă

— Ce vrea? întreb un poli ist.ă ţ— Nu ştiu. A spus: un sondator. Medicul reveni spre Reich: Ce vrei să

spui cu asta? Ce-i acela sondator?

— Un Esper! Un cititor de min i. Un...ţ

— Glumeşte, zâmbi medicul. Ne arat c -i calm. Mul i pacien iă ă ţ ţ

procedeaz aşa. Dup accident, simuleaz nep sarea. Noi îi spunemă ă ă ă

Umorul Spânzur toră ii...

— Asculta i-m , rosti disperat ţ ă Reich. Ridica i-mţ ă! Vreau s v spună ă

ceva...

Îl scular în capul oaselor.ă

— M cheam ă ă Ben Reich, se adres el poli iştilor. ă ţ Ben Reich de la Mo

narch. A i auzit de mine... Vreau s m rturisesc totul lui Lincoln ţ ă ă Powell,

prefectul poli iei. Duce i-m la ţ ţ ă Powell!

— Cine-i Powell?

— Şi ce vrei s m rturiseştiă ă ?

— Asasinarea lui D'Courtney. Eu l-am ucis, luna trecut , pe Crayeă

D'Courtney. In casa Mariei Beaumont... Spune i-i lui ţ Powell... Eu l-am ucis

pe D'Courtney!

Poli iştii se privir reciproc, nedumeri i. Unul dintre ei se îndreptţ ă ţ ă spre un col unde se afla un str vechi telefon manual.ţ ă

— C pitaneă ? Avem aici un tip... îşi zice Ben Reich de Monarch. Vrea

s se spovedeasc unui prefect pe nume ă ă Powell. Pretinde c l-a ucis peă

unul, Craye D'Courtney, luna trecut .ă

Dup o pauz , poli istul i se adres lui ă ă ţ ă Reich.:

— Cum se scrie numele?

— D'Courtney! D mare, apostrof, C mare, O—U—R—T—N—E—Y.

Poli istul transmise mai departe şi aştept . Dup o alt pauz ,ţ ă ă ă ă

morm i şi închise telefonul.ă

— Un nebun, spuse el şi b g carne elul în buzunar.ă ă ţ— Ascult ..., începu ă Reich.

— E s n tosă ă ? îl întreb poli istul pe medic, f r s -l priveasc pe ă ţ ă ă ă ă Rei

ch.

— Pu in şocat. ţ În rest, e s n tos.ă ă— Ascultă! r cni ă Reich.

Poli istul îl ridic în picioare şi-l împinse c tre uşa sec iei.ţ ă ă ţ— Gata, b iatu'. Şterge-oă !

— Trebuie s m-ascul iă ţ ! Am...

— Tu s m-ascul i pe mine, b iatu'ă ţ ă ! Noi n-avem nici un Lincoln Powel

l. Nu s-a raportat nici uciderea vreunui D'Courtney. Şi nu ne place s -şiă

bat cineva joc de noi. Acum... şterge-oă !

Îl împinse în strad .ăÎn mod straniu, trotuarul era denivelat. Reich se cl tin , apoi îşiă ă

reg si echilibrul şi se opri nemişcat, paralizat, pierdut. Era şi maiă

întuneric... un întuneric etern. Ardeau numai câteva lumini. Podurile

aeriene erau stinse. Jumper-urile disp ruser .ă ă— Sunt bolnav, gemu Reich. Sunt bolnav. Am nevoie de ajutor.

Începu s se împleticeasc pe str zile desfundate, strângându-şiă ă ă

bra ele la piept.ţ

— Jumper! strig ă el. Jumper! Nu mai exist nimic în oraşul sta uitată ă

de Dumnezeu? Unde-s toate? Jumper!

Nimic…

— Sunt bolnav... bolnav. Trebuie s-ajung acas . Sunt bolnav... Apoiă

zbier din nouă : Nu m-aude nimeni? Sunt bolnav. Am nevoie de ajutor... Aj

utor!... Ajutor!

Nimic.

Gemu. Apoi fluier ... slab, f r putere. Începu s cânte cu voceă ă ă ă

dogită:— Opt, sir... Cinci, sir... Unu, sir... Mai tare, zise Tensor... Neli

nişt... ensiuni... sensiuni au început.

Porni s se tânguieă :

— Unde sunte iţ ? Maria! Luminile! Ma-ri-a-aa! Opreşte jocul staă

idiot!

Se poticni.

— Vino-napoi! strig ă Reich. Pentru Dumnezeu, vino-napoi! Sunt sing

ur...

Nici un r spuns.ă

C uta ă Park South, num rul ă 9, casa Beaumont, locul mor ii luiţ

D'Courtney... şi Maria Beaumont, vulgar , decadent , un punct de sprijin.ă ă

Nimic.

Un câmp negru. Un cer negru. O paragin nefamiliar .ă ă

Nimic.

Reich zbier ... un urlet nearticulat, de spaim şi mânie.ă ă

Nici un r spuns. Nici m car un ecou.ă ă— Pentru Dumnezeu! R cni el. Unde-s toateă ? Aduce i-le înapoiţ ! Nu

mai exist decât spa iul...ă ţDe undeva, din neantul înconjur tor, ap ru şi se form o siluetă ă ă ă

familiar , gigantic ... O figur din umbre negre, privind, aşteptând,ă ă ă

t cut ... Omul F r ă ă ă ă Chip. Reich îl privi paralizat, transfigurat.

Apoi figura rosti:

— Nu exist spa iu. Nu exist nimică ţ ă .

Iar în urechile lui Reich r sun un urlet, care era propriul s u glas –ă ă ă

şerpuitor, f r via , f r spa iu, fugind înainte de-a fi prea târziu, preaă ă ţă ă ă ţ

târziu, prea târziu... fugind cât mai era înc timp, timp,ă timp...

Se izbi de o siluet din umbre negre. O siluet f r chip. O siluetă ă ă ă ă

care rosti:

— Nu exist timp. Nu exist nimic.ă ă

Reich se d du înapoi. Se întoarse. C zu. Se târî ă ă febril printr-un neant

veşnic, gemând:

— Powell! Duffy! Quizzard! Tate! Isuse! Unde-s cu to iiţ ? Unde-s toat

e? Pentru numele lui Dumnezeu...

Şi era fa -n fa cu Omul F r Chip, care rostiţă ţă ă ă :

— Nu exist Dumnezeu. Nu exist nimic.ă ă

Iar de-aici nu mai avea sc pare... Exista doar un infinit negativ, ă Reic

h şi Omul F r Chip. Şi, încremenit, înghe at, neajutorat în această ă ţ ă

matrice, Reich în l în cele din urm ochii şi privi chipul duşmanului s uă ţă ă ă

de moarte.. omul de care nu putea sc pa... teroarea coşmarurilor sale...ă

distrug torul existen ei sale...ă ţEra...

El însuşi.

D'Courtney.

Amândoi.

Dou chipuri contopindu-se într-unu, ă Ben D'Courtney, Craye Reich. R

eich-D'Courtney. D'R.

Nu putu emite nici un sunet. Nu putu face nici o mişcare. Nu mai

exista timpul, spa iul sau materia. Nu mai exista nimic, decât gândulţ

mor ii.ţ

— Tat ?ă— Fiule?

— Tu eşti eu?

— Noi suntem noi.

— Tat si fiu?ă— Da.

— Nu pot în elege... Ce se-ntâmpl ?ţ ă— Ai pierdut jocul, Ben.

— Sardelu a?ţ— Jocul Cosmic.

— Am, câştigat! Am câştigat. Fiecare petec e-al meu...

— Şi-apoi ai pierdut. Amândoi am pierdut.

— Ce-am pierdut?

— Supravie uirea.ţ

— Nu-n eleg. Nu pot în elege.ţ ţ— Partea mea din noi în elege, Ben. Ai fi în eles si tu, dac nţ ţ ă

u m-ai fi îndep rtat de tine.ă— Cum te-am îndep rtat de mine?ă

— Cu fiecare corup ie şi mârş vie de-a ta.ţ ă— Tu spui asta? Tu... care-ai încercat s m ucizi?ă ă

— Am f cut-o f r pl cere, Ben. Încercam s te distrug înaintă ă ă ă ăe s ne distrugi tu pe noi. Asta era supravie uirea. Voiam s te ajă ţ ă

ut s pierzi lumea, dar s câştigi jocul, Ben.ă ă— Care joc? Care Joc Cosmic?

— Mozaicul... labirintul... întregul univers ca o enigm pe cară

e trebuie s-o rezolv m. Galaxiile, stelele, soarele, planetele... lumă

ea aşa cum o cunoaşte. Noi reprezentam singura realitate. Restul

erau fantome, marionete, p puşi, decoruri... pretinse pasiuni. Eraă

o realitate înscenat şi dat nou spre rezolvare.ă ă ă— Am cucerit-o. E a mea!

— Dar n-ai izbutit s-o rezolvi. N-o s -i afl m niciodat solu ia;ă ă ă ţ

ea nu este furtul, teroarea, ura, violul, crima... N-ai reuşit, şi-atun

ci totul e desfiin at, nimicit...ţ— Şi cu noi ce se va-ntâmpla?

— Şi noi suntem desfiin a i. Am încercat s te previn. Am încţ ţ ăercat s te opresc. Dar amândoi am ratat examenul.ă

— Dar de ce? CINE suntem noi? CE suntem noi?

— Cine ştie? S mân a ştie CE sau CINE era, atunci când n-a reă ţ

uşit s g seasc Un sol prielnic pentru încol it? CINE sau CE sunteă ă ă ţm noi? Am eşuat. Examenul s-a terminat. Noi suntem termina i.ţ

— Nu!

— Poate c , dac-am fi reuşit, totul ar fi r mas real. Dar s-a teă ă

rminat. Realitatea s-a preschimbat în ceea-ce-ar-fi-putut-s -fie şiă

tu te-ai trezit, in cele din urm ... în fa a neantului.ă ţ

— S ne-ntoarcem! S -ncerc m iar şi!ă ă ă ă— Nu mai exist întoarcere. S-a terminat.ă

— O s g sim un drum. Trebuie s fie un drum...ă ă ă— Nu este nici unul. S-a terminat.

Se terminase.

Acum... Demolarea.

17

Pe cei doi b rba i îi g sir a doua zi diminea a, departe, pe insul , înă ţ ă ă ţ ă

parcul de deasupra vechiului Haarlem. Amândoi r t ciser întreagaă ă ă

noapte, pe str zi şi pe poduri aeriene, f r s -şi dea seama deă ă ă ă

împrejurimi, fiind totuşi atraşi unul spre altul, precum dou ace magneă tice

pe un iaz acoperit cu buruieni.

Powell st tea pe gazonul ud, cu picioarele încrucişate, cu fa aă ţ

crispat şi încremenit , aproape f r s respire şi cu pulsul extrem deă ă ă ă ă

slab. Îl inea pe ţ Reich într-o strânsoare de fier. Reich era chircit în pozi ieţ

fetal .ăÎl transportar pe ă Powell la el acas , în ă Hudson Ramp, unde to iţ

membrii laboratorului Ghildei asudar succesiv deasupra lui şi sfârşiră ă prin a se felicita pentru prima reuşit a unui Cathexis Material din istoriaă

Ghildei Esper. În privin a lui ţ Reich nu era nici o grab . Conform procedurii,ă

trupul s u inert fusese dus la spitalul ă Kingston, pentru Demolare.

Apoi totul se linişti pentru şapte zile.

În cea de-a opta zi, Powell se scul , se îmb ie, se îmbr c , îşi învinseă ă ă ă

infirmierele în lupt corp la corp şi p r si casa. Se opri la ă ă ă Sucre et Comp.,

ieşi de-acolo cu un pachet mare şi misterios, apoi se îndrept spre sediu,ă

pentru a-şi prezenta raportul comisarului Crabbe. În drum, vârî capul în

biroul lui Beck.

— Bun , Jax.ă— Feli(şi blesteme)cit ri, Linc.ă

— Blesteme?

— Am pariat pe cincizeci c-o s te tin in pat pân miercureaă ă ă

viitoare.

— Ai pierdut. Moise ne sus ine in cazul D'Courtney?ţ

— Aflat, aprobat & dat verdictul. Procesul a inut o or . Reichţ ă

intr chiar acum in Demolare.ă

— Bun. Atunci m duc s -i si-la-bi-sesc şi lui Crabbe asta.ă ă— Ce-ai acolo?

— Un cadou.

— Pentru mine?

— Alt dat .ă ăPowell urc spre cabinetul din argint şi abanos al lui Crabbe, b tu laă ă

uş , auzi energicul „Intră ă!” şi se conform . Crabbe încerca s pară ă ă binevoitor, clar nu reuşea decât s fie rigid. Cazul D'Courtney nuă

îmbun t ise rela iile lui cu ă ăţ ţ Powell, iar deznod mântul constituise oă

lovitur suplimentar .ă ă

— A fost un caz extrem de complex, domnule, începu plin de tact

prefectul. Niciunul dintre noi nu l-a putut în elege pe deplin, de-aceeaţ

nimeni nu poate fi învinuit. Vede i, nici chiar ţ Reich nu era conştient de ce

anume l-a ucis pe D'Courtney. Singurul care-a priceput cazul a fost

Calculatorul Acuzator, dar noi credeam c se dereglase.ă— Maşina? L-a priceput?

— Da, domnule. Când i-am introdus datele pentru prima dat ,ă

Calculatorul ne-a spus c „motivul pasional” era insuficient sus inut. Noiă ţ

to i ne gândeam la motivul profitual. La fel şi ţ Reich. Evident, am crezut că e dereglat calculatorul şi-am insistat asupra datelor referitoare la motivul

profitual. Am greşit îns ...ă— Maşina aia infernal avea dreptateă ?

— Da, comisare. Avea! Reich îşi repeta întruna c -l ucide peă

D'Courtney din motive financiare. Asta era camuflajul, acoperirea lui

psihologic pentru adev ratul motiv pasional. Şi n-a rezistat. I-a propusă ă

fuziunea lui D'Courtney, iar acesta a acceptat. Reich era îns dirijat laă

nivel subconştient s în eleag greşit r spunsul. Trebuia neap rat să ţ ă ă ă ă cread c ucide pentru bani...ă ă

— De ce?

— Pentru c nu putea face fa adev ratului motivă ţă ă .

— Şi anume...?

— D'Courtney era tat l ă lui.

— Cum?? se holb Crabbe. Tat l luiă ă ? Acelaşi sânge?

— Da, comisare. Totul era acolo, în fa a noastr , dar noi nu puteamţ ă

vedea... pentru c ă Reich nu putea vedea! De exemplu, proprietatea de pe

Callysto... Cea folosit de ă Reich pentru a-l îndep rta pe doctorul ă Jordan. R

eich o moştenise de la maic -sa, care o primise de la D'Courtney. Cu to iiă ţ

am presupus c tat l Iui ă ă Reich o smulsese de la D'Courtney şi o trecuse

pe numele so iei sale. N-aveam îns dreptate. D'Courtney o d ruiseţ ă ă

mamei lui Reich pentru c-o iubea. Era darul lui pentru mama fiului s u. ă Re

ich s-a n scut acolo. Odat ce-am avut firul conduc tor, ă ă ă Jackson Beck a

descoperit toate am nuntele astea.ă

Crabbe deschise gura, apoi o închise, f r s spun nimic.ă ă ă ă— Şi-au mai fost şi multe alte indicii. Tendin a sinucigaş a luiţ ă

D'Courtney, provocat de sentimentele lui intense de vinov ie pentruă ăţ

abandon. Îşi abandonase fiul! Asta-l distrugea... Apoi, imaginea ascunsă

adânc în Barbara D'Courtney, imagine în care se întrep trundeau ea şi ă Be

n Reich; într-un fel sau altul, ea ştia c erau frate şi sor . De asă ă emenea, i

mposibilitatea lui Reich de-a o omorî pe Barbara la Chooka Frood. Adânc,

în subconştient, ştia şi el c erau fra i. Dorea s -şi distrug tat l care-lă ţ ă ă ă

respinsese, dar nu-şi putea ucide sora.

— Când ai dezgropat toate astea?

— Dup clasarea cazului, comisare. Atunci când ă Reich m-a atacat,

crezând c eu i-am pus bombele.ă

— Da... pretindea aşa ceva. Totuşi, cine le-a pus?

— Însuşi Reich, domnule comisar.

— Reich?!

— Da, comisare. Îşi ucisese tat l. Îşi desc rcase furia, îns super-ă ă ă

egoul lui... conştiin a lui nu-i putea permite s scape nepedepsit dup oţ ă ă

asemenea crim oribil . Deoarece se p rea c poli ia nu reuşea s -lă ă ă ă ţ ă

depisteze, conştiin a sa a trecut la ac iune. Acesta era în elesul imaginiiţ ţ ţ

din coşmarele lui Reich... Omul F r Chip.ă ă

— Omul F r ă ă Chip?

— Da, comisare. Era simbolul adev ratelor rela ii ă ţ dintre Reich şi D'Co

urtney. Nu avea chip, deoarece Reich nu putea accepta adev rul... de a-lă

recunoaşte în D'Courtney pe tat l s u. Personajul a ap rut mai întâi înă ă ă

visele în care se hot ra s -şi ucid , tat l. Apoi nu l-a mai p r sit. Laă ă ă ă ă ă

început, reprezenta amenin area pentru planurile sale. Dup aceea, aţ ă

devenit pedeapsa crimei.

— Atentatele cu bombe?

— Exact. Conştiin a trebuia s -l pedepseasc . Îns ţ ă ă ă Reich nu

recunoştea niciodat faptul c ucisese pentru c -l ura pe D'Courtney, fiindă ă ă

tat l ce-l respinsese şi-l abandonase. De aceea, pedeapsa trebuia s seă ă

petreac la nivel subconştient. ă Reich instala singur bombele, f r s -şiă ă ă

dea seama... în somn, ca un somnambul, sau în timpul zilei, în scurtele

perioade de absen din realitatea conştient . Şiretlicurile mecanismelorţă ă

min ii sunt uluitoare.ţ— Dar dac ă Reich însuşi nu ştia nimic de toate astea... tu cum ai aju

ns la ele, Powell?

— Ei bine, comisare, asta a fost principala problem . Citindu-l, nuă

puteam afla nimic. Era ostil si pentru a ob ine un asemenea materialţ

trebuie s ai completa cooperare a subiectului. Oricum, ar fi durat luni deă

zile. De asemenea, dac ă Reich îşi revenea din suita de şocuri, ar fi fost în

stare s se readapteze.şi s se reorienteze, devenind imun în fa aă ă ţ

noastr . Lucru periculos, deoarece el se g sea în posesia unei puteriă ă

capabile s zdruncine întregul sistem solar. Era unul dintre acei rariă

Zguduitori-de-Lumi, ale c rui constrângeri ne-ar fi putut distrugeă

societatea, aducându-ne, inevitabil, la structura lui psihic .ă

Crabbe încuviin .ţă— Aproape c reuşise... Asemenea indivizi apar uneori, creândă

leg turi între trecut şi viitor. Dac li se permite s se maturizeze... Dacă ă ă ă leg tura se încheag ... lumea se trezeşte înl n uit de un viitor teribil.ă ă ă ţ ă

— Ce-a i f cut atunciţ ă ?

— Am utilizat Cathexisul Material, comisare. E dificil de explicat, dar

m voi str dui. Fiecare fiin uman are un psihic compus din energieă ă ţă ă

latent şi energie valorificat . Energia latent este rezerva noastr ...ă ă ă ă

formează resursele naturale neatinse ale min ii. Energia valorificatţ ă reprezint o parte a celei latente, partea pe care-o trezim şi-o punem laă

treab . Cei mai mul i dintre noi folosesc doar o mic parte a acesteiă ţ ă

energii.

— În eleg...ţ— Când Ghilda Esper foloseşte Cathexisul Material, fiecare Esper îşi

deschide psihicul, ca s zic aşa, ă trimi ându-şi energia latent c tre unţ ă ă

colector. Acest colector este un individ care încearc s-o valorifice. Poateă

realiza lucruri uimitoare... dac reuşeşte s-o controleze. Opera iunea esteă ţ

dificil şi periculoas . Ceva similar cu a zbura înspre Lun cu un cartuş deă ă ă

dinamit b gat în... - - ... c lare pe un cartuş de dinamit .ă ă ă ă ă ă ăBrusc, Crabbe zâmbi:

— Aş vrea s fi fost sondator, spuse el. Mi-ar fi pl cut s v d înă ă ă ă

mintea ta adev rata imagineă !

Powell surâse la rândul lui. Pentru prima dat , între ei se stabilise ună

contact.

— Era necesar, continu prefectul, s -l confrunt mă ă ă pe Reich cu Omul

F r Chip. Trebuia s -l facem s vad adev rul, înainte de-a ajunge la el.ă ă ă ă ă ă

Folosind energia latenta colectat , am constituit pentru ă Reich un concept

neurotic obişnuit... iluzia c el este singura realitate din aceast lume.ă ă

— Adic ... Asta e ceva obişnuită ?

— Da, comisare. Este o structur evazionist clasica. ă ă În momentul

când via a se în spreşte, ai tendin a de a- i g si refugiul în ideea c totulţ ă ţ ţ ă ă

este o înscenare... o uriaş fars . ă ă Deja Reich purta în el germenii acestei

sl biciuni. Pur şi simplu l-am for at, l sându-l pe ă ţ ă Reich s se învingă ă singur. Existen a devenea tot mai dur pentru el. L-am convins atunci cţ ă ă

universul era o fars ... un joc din cuburi, pe care l-am desf cut bucat cuă ă ă

bucata. L-am f cut s cread c experien a a luat sfârşit şi c jocul a fostă ă ă ă ţ ă

distrus. L-am l sat singur cu Omul F r ă ă ă Chip. El l-a privit, s-a v zut peă

sine şi pe tat l s u... şi-atunci totul s-a terminat.ă ă

Powell îşi lu pachetul şi se ridic . Crabbe s ri în picioare şi-lă ă ă

conduse pân la uş , inându-l prietenos pe dup umeri;ă ă ţ ă

— Ai f cut un lucru extraordinar, ă Powell! Absolut extraordinar! Nici

nu- i pot spune... Trebuie s fie minunat s fii Esperţ ă ă !

— Minunat şi... îngrozitor, totodat , comisaă re!

— Pesemne c to i sunte i ferici i...ă ţ ţ ţ

— Ferici iţ ? Powell se opri în uş şi privi spre Crabbe. Ai fi fericit să ă tr ieşti într-un spital, comisareă ?

— Spital...?

— Acolo tr im. Cu to ii... ă ţ În sec ia psihiatrie. F r şans de sc pare...ţ ă ă ă ă

f r refugiu. S fii recunosc tor c nu eşti sondator, comisareă ă ă ă ă ! Fii fericit

c po i vedea omul doar pe dinafară ţ ă! Fii fericit c nu-i po i vedeaă ţ

pasiunea, ura, gelozia, r utatea, boln viciunea... Fii fericit c z reşti atâtă ă ă ă

de rar adev rul însp imânt tor din oameniă ă ă ! Lumea va fi un loc minunat

când to i vor fi sondatori şi to i vor fi adapta i... Dar, pân atunci, fii fericitţ ţ ţ ă

c eşti orbă !

P r si sediul, chem un ă ă ă Jumper şi porni spre nord, în direc iaţ

spitalului Kingston. St tea în cabin , cu pachetul pe genunchi, priveaă ă

cursul Hudsonului şi fluiera fals. La un moment dat, zâmbi şi murmură:— Brrr! Ce chestii i-am zis lui Crabbe... Dar trebuia s cimenteză

rela iile. Acum o s simt mil fa de sondatori... dar şi prietenie.ţ ă ă ă ţăDedesubt ap ru spitalul ă Kingston... zeci şi zeci de hectare de peisaje

minunate. Solarii, piscine, pajişti, terenuri do sport, dormitoare, clinici...

totul construit în rafinata arhitectur neoclasic . Pe m sur ce Jumperulă ă ă ă

cobora, putu distinge figurile pacien ilor şi ale infirmierilor... cu to iiţ ţ

bronza i, surâz tori, activi. Se gândi la m surile extreme la care recurseseţ ă ă

Consiliul Guvernamental pentru ca spitalul s nu devin un alt Spaceland.ă ă

Deja, prea mul i aşa-zişi bolnavi încercau s ob in aprob ri...ţ ă ţ ă ă

Powell se anun la Biroul Vizitatorilor, afl unde se g sea Barbaraţă ă ă

D'Courtney şi porni într-acolo. Era sl bit, dar îi venea s alerge, s sară ă ă ă

garduri, s sparg por i.ă ă ţDup o s pt mân de total relaxare, se trezise cu o întrebare – oă ă ă ă ă

întrebare pe care dorea s i-o pun Barbarei. Era exă ă trem de bine dispus.

Se z rir în aceeaşi clip . Peste o fâşie larg de pajişte, flancat cuă ă ă ă ă

terase de stânc şi gr dini superbe...ă ăFata alerg spre el, fluturând bra ele şi ă ţ Powell ii ieşi în întâmpinare.

Apoi, pe m sur ce se apropiar , amândoi devenir sfioşi. Se oprir la ună ă ă ă ă

metru unul de cel lalt, f r s îndr zneasc s se priveasc .ă ă ă ă ă ă ă ă

— Bun ...ă— Bun , Barbara.ă

— Eu... Vrei s mergem la umbră ă?Pornir c tre peretele stâncos. B rbatul o privea cu coada ochiului.ă ă ă

Era din nou vie... vie, aşa cum n-o v zuse pân atunci. Expresia eiă ă

ştreng reasc – expresie pe care şi-o imaginase ca fiind o faz aă ă ă

experimentului Déja Eprouvé – era aceeaşi. P rea uluitor de zburdalnic ,ă ă

sclipitoare, fascinant . Dar acum era un adult. N-o mai recunoştea.ă

— Disear m externeaz , rosti Barbara.ă ă ă— Ştiu.

— Î i sunt extrem de recunosc toare pentru tot ce-ai...ţ ă— Te rog, termin cu vorbele asteaă !

— Pentru tot ce-ai f cut, continu ferm Barbara. Se aşezar pe oă ă ă

banchet din piatr . Fata îl privi cu gravitate. Vreau s - i spun cât deă ă ă ţ

recunosc toare sunt...ă— Te rog, Barbara. M -nsp imân i...ă ă ţ

— Oare?

— Te-am cunoscut atât de bine ca... în fine, ca feti . Acum...ţă

— Acum m-am maturizat iar şi.ă— Da.

— Trebuie s m cunoşti mai bineă ă ! Zâmbi cu dr g l şenieă ă ă : Să zicem... Mâine la ora cinci, la ceai?

— La cinci...

Powell izbucni în râs. Clocotea de fericire.

— Nu trebuie s te domoleşti, spuse el. Stai jos. Vreau s te-ntreb ună ă

singur lucru.

Ea se aşez . În bra ele lui.ă ţ

— Trebuie s revenim la noaptea aceea, continu b rbatul.ă ă ă

— În casa Beaumont?

— Da.

— Nu-mi place s vorbesc despreă ce-a fost. Atunci.

— N-o s dureze nici un minut. Deci... St teai în pat, adormit .ă ă ă

Deodat te-ai trezit şi-ai fugit în camera-orhidee. Restul i-l aminteşti...ă ţ— Da.

— Întrebarea mea e urm toareaă : Cum era strig tul care te-a trezită ?

— Ştii doar...

— Ştiu, dar vreau s mi-ă o spui tu. S-o spui cu glas tare.

— Crezi... c-o s cad iar şi în transă ă ă?

— Nu. Pur şi simplu, vreau s-aud.

Dup o pauz lung , ea rosti încetişoră ă ă :

— Ajutor, Barbara.

B rbatul încuviină ţă:

— Cine-a strigat cuvintele astea?

— P i, era... Se opri brusc.ă

— Nu putea fi Ben Reich. N-ar fi strigat dup ajutor. N-avea nevoieă

de ajutor. Cine-a strigat?

— Ta... Tat l meu.ă— Dar el nu putea vorbi, Barbara. Avea gâtlejul distrus... Cancer.

Nu putea rosti un singur cuvânt.

— Totuşi l-am auzit.

— L-ai citit!

Ea îl privi, apoi cl tin din cap.ă ă

— Nu; l-am...

— L-ai citit, repet cu blânde e ă ţ Powell. Eşti o Esper latent . Tat l t uă ă ă

te-a strigat la nivel telepatic. Dac n-aş fi fost atât de prost şi deă

concentrat asupra lui Reich, mi-aş fi dat seama de mult. Cât timp ai stat

în cas la mine, ne citeai, inconştient, pe ă Mary şi pe mine.

Fata cl tin din cap.ă ă

— M iubeşti?ă strig ă Powell.

— Te iubesc, bineîn eles, murmur ea, dar cred c inventezi motiveţ ă ă

ca s ...ă— Cine te-a întrebat?

— Ce s m -ntrebeă ă ?

— Dac m iubeşti.ă ă

— P i, n-ai fost... Se opri şi reluă ă: Tu ai spus... T-tu.

— N-am spus nimic. Acum în elegiţ ? R mânem împreun pentruă ă

totdeauna!

Peste câteva clipe, cum li se p ru lor, deşi în realitate trecuse oă

jum tate de or , o bubuitur violent , venind pe o teras stâncoas deă ă ă ă ă ă

deasupra, îi f cu s priveasca surprinşi în sus.ă ă

Pe peretele stâncos, bolborosind zbierând, şi zvârcolindu-se, ap ruseă

o fiin dezbr cat . Aceasta escalada muchia stâncii şi se pr buşi printreţă ă ă ă

flori, rostogolindu-se pe pajişte, plângând şi zb tându-se, de parc to iă ă ţ

nervi i-ar fi fost excita i de un curent electric. ţ Era Ben Reich aproape de

nerecunoscut, par ial în Demolare.ţPowell o r suci pe Barbara cu spatele spre ă Reich. O apuc de b rbieă ă

şi întrebă:— Eşti înc feti a meaă ţ ?

Ea încuviin .ţă— Nu vreau s vezi asta. Nu-i ceva periculos, da poate s nu- i facă ă ţ ă

bine. Vrei s te întorci la pavilioane t u si s m aştep i acoloă ă ă ă ţ ? Ca o fetiţă cuminte? Bun... Acuma, fugi!

Ea îl prinse de mân , îl s rut şi alerg peste pajişte f r s se uiteă ă ă ă ă ă ă

înapoi. Powell o urm ri din ochi, apoi se întoarse şi-l privi pe ă Reich.

Când un om este demolat la spitalul Kingston, i se distruge întregul

psihic. Seria de injec ii osmotice începe cu stratul superior de sinapseţ

corticale şi coboar încetişor, închizând fiecare circuit, ştergând oriceă

memorie, distrugând fiecare p rticic a structurii cl dit de la naştere. Şiă ă ă ă

pe m sur ce structura este nimicit , fiecare particul îşi eliberează ă ă ă ă partea ei de energie, transformând întregul corp într-un vârtej tremur toră

de disocia ii.ţDar nu aceasta este durerea; nu asta reprezint spaima Demol rii.ă ă

Oroarea const în faptul c nici o clip conştiin a nu se pierdeă ă ă ţ ; pe m sură ă ce psihicul este şters, mintea r mâne conştient de lenta ei moarte prină ă

regres, pân când, în cele din urm , dispare şi aşteapt renaşterea.ă ă ă

Mintea îşi ia r mas bun de un infinit de ori, jelind la o îngrop ciune f ră ă ă ă

sfârşit. Iar în ochii clipind şi zb tându-se ai lui ă Ben Reich, Powell v zuă

conştiin a... durerea... disperarea tragic .ţ ă

— Ei, cum naiba a c zut acoloă ? Trebuia s -l inem legată ţ ?

Peste marginea terasei ap ru capul doctoruluiă Jeems: Ah! Bun , ă Pow

ell. Este un prieten de-al t u. i-l aminteştiă Ţ ?

— Perfect.

Jeems se adres cuiva dinapoia luiă :

— Duce i-v pe pajişte şi lua i-l. Eu îl p zesc de-aici. Reveni spre ţ ă ţ ă Pow

ell: E un puşti viguros. Ne punem mari speran e în el.ţReich zbier şi se zb tu.ă ă

— Cum merge tratamentul?

— Minunat! Are putere s reziste aproape la orice. Ne cam chinuimă

cu el! Peste vreun an o s fie gata pentru renaştere.ă— O s-aştept. Avem nevoie de oameni ca Reich. Ar fi o ruşine s -lă

pierdem.

— S -l pierdemă ? Cum e posibil? Crezi c un fleac de c z tur ca astaă ă ă ă

ar putea...

— Nu. M refer la altceva. Acum trei, patru sute de ani, poli iştiiă ţ

obişnuiau s -i prind pe cei precum ă ă Reich, doar ca s -i omoare. ă Îi

spuneau „pedeaps capital ”.ă ă

— Glumeşti?

— Pe cuvânt de onoare!

— Dar nu v d sensul... Dac un om are capacitatea şi curajul de-aă ă

înfrunta societatea, se g seşte în mod evident peste media acesteia. Aiă

nevoie de unul ca el! Il îndrep i şi-l transformi într-o plusvaloare. De ce s -ţ ăl omori? Dac faci aşa de prea multe ori, r mâi doar cuă ă o turm .ă

— Nu ştiu... Poate c pe-atunci, tot ce-şi doreau el era o turm careă ă

s -i urmeze...ă

Infirmierii ap rur şi-l ridicar pe ă ă ă Reich. B rbatul se lupt cu ei şiă ă

r cni. Îl manevrar cu îndemânare şi blânde e, în timp ce-l examinauă ă ţ

aten i, c utând urmele unor eventuale fracturi sau r ni. Dup aceea,ţ ă ă ă

linişti i, pornir cu el înapoi.ţ ă

— O clipă! îi strig ă Powell. Se întoarse spre bancheta pe care

st tuse, lu pachetul misterios şi-l desf cu. Con inea una dintre cele maiă ă ă ţ

superbe cutii cu bomboane de la Sucre & Comp.

O întinse Omului Demolat.

-— Un cadou pentru tine, Ben! Ia-o!

Fiin a îl privi pe ţ Powell, apoi cutia. În cele din urmă întinse o mână

ezitant şi lu obiectul.ă ă

— La dracu', am ajuns d daca luiă ! morm i Poweă ll. În lumea asta

nebun , to i suntem nişte d dace. Merit oare, efortulă ţ ă ?

De undeva, din haosul lui Reich, explod un fragmentă

— Powell-sondator-Powell-prieten-Powell-prieten...

Era atât de brusc, atât de neaşteptat, atât de recunosc tor, încâtă

prefectul fu copleşit de emo ie şi de lacrimi. Încerc s zâmbeasc , apoiţ ă ă ă

se întoarse şi porni de curmezişul pajiştei, c tre pavilionul Barbarei.ă

— Asculta i!ţ strig el, exaltat. ă Asculta i, Normalilor. Trebuie sţ ă înv a i CE este! Trebuie s înv a i CUM este! Trebuie s doborâăţ ţ ă ăţ ţ ă ţ

i barierele! Trebuie s smulge cortinele! Noi vedem adev rul pe că ăare voi nu-l pute i vedea... în om nu exist decât dragoste şi încreţ ă

dere, curaj şi blânde e, generozitate şi sacrificiu. Tot restul nu esţte decât bariera orbirii voastre. Într-o bun zi, vom fi cu to ii mintă ţ

e lâng minte şi inim lâng inim ...ă ă ă ă

*

In universul nesfârşit n-a existat nimic nou, nimic original. Ceea ce

pentru mintea m rginit a unui ora p ruse o excep ie, reprezentaă ă ă ţ

predestinare, înaintea infinitului Ochi al lui Dumnezeu. Aceast clipă ă

stranie dintr-o via , acest eveniment neobişnuit, remarcabileleţă

coinciden e... toate au fost reproduse, iar şi iar, pe planeta unui soare aţ

c rui galaxie încheie o mişcare de revolu ie ă ţ în dou sute de milioane deă

ani, şi care-a parcurs pân acum nou asemenea revolu ii. A fost bucurie!ă ă ţ

Va fi din nou bucurie!

SFÂRŞIT