Istoric

Aleşdul este o aşezare întemeiată prin colonizare de către primii stăpâni ai cetăţii

Piatra Şoimului. Este sigur că la început Aleşdul se afla pe malul Crişului, în lunca

inundabilă a acestuia. În prima jumătate a sec. XVIII populaţia s-a mutat pe terasa de pe

malul drept al Crişului, în locul pe care îl ocupă şi în prezent. Mutarea s-a facut pentru a

scăpa de desele inundaţii.

De la început, Aleşdul a aparţinut de domeniul Cetăţii Piatra Şoimului. Prima

atestare documentară datează din 1291, sub denumirea Elusd. În 1406 Aleşdul apare în

documente sub denumirea de Willa Eleesd, în 1699 de Illesd şi în secolul următor sub

denumirea de azi Elesd (în româneşte Aleşd), în toată această perioadă localitatea trecând

prin proprietatea mai multor nobili. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, în Aleşd

se realizează importante venituri din comerţ, meşteşuguri, cârciumărit, morărit şi cazane

de fiert ţuică. Localitatea Pădurea Neagră este aşezată pe valea Bistrei, în Munţii

Plopişului, la 20 km de Aleşd. A luat fiinţă o dată cu construirea, în prima jumătate a

secolului al XIX-lea, a fabricii de sticlă.Localitatea Tinăud este una dintre aşezările cu

atestare documentară scrisă dintre cele mai vechi de pe Valea Crişului Repede-1214.

Până în secolul al XVII-lea, Tinăudul este în proprietatea unor nobili, pentru ca, după

cucerirea otomană, alături de Aleşd şi Peştiş, să intre în componenţa Sangeacului de

Aleşd.

Aleşdul, şi o dată cu el toate localităţile din zonă, au ieşit de sub stăpânirea

otomană în 1692, o dată cu înfrângerea turcilor şi desfiinţarea paşalâcului de la Oradea.

Stăpânirea otomană a fost înlocuită cu cea habsburgică.

În secolul XVIII, principala ocupaţie a locuitorilor din Aleşd, Peştiş şi Tinăud este

agricultura, adică cultivarea cerealelor, viticulture, pomicultura şi creşterea animalelor.

Se realizează importante venituri din meşteşuguri, (dar şi din cazanele cu ţuică!) fiind

vestiţi în împrejurimi blănarii, cojocarii, rotarii, fierarii.

În secolul XIX, s-au produs schimbări importante în structura populaţiei pe

domenii de activitate. 55% din populaţie îşi câştiga existenţa din ramuri de activitate

neagricole, iar 45% din agricultură. 24% trăia din activităţi industriale şi 15% din

activităţi economice ale sectorului de exploatare şi prelucrare a lemnului. În Aleşd

1

existau deja mulţi comercianţi şi mici meseriaşi (zidari, tâmplari, dulgheri, rotari, croitori,

fierari, cismari), în Peştiş şi Tinăud oamenii trăiau din agricultură, iar cei din Pădurea

Neagră trăiau din veniturile pe care le realizau la fabrica de sticlă din localitate.

Aleşdul a devenit oraş în 1968, prin Hotărârea Consiliului de Miniştri nr.1106 din 27 mai

1968. De la această dată până în 1988 oraşul Aleşd a avut în subordinea sa o comună,

comuna Aştileu, iar astăzi în componenţa oraşului Aleşd intră patru aşezări: Aleşd, Peştiş,

Tinăud şi Pădurea Neagră.

Comuna Aştileu are în componenţă patru sate: Aştileu, satul de reşedinţă, Călăţea,

Chistag (atestat 1075) şi Peştere. Se învecinează la sud cu comuna Dobreşti, la est cu

comuna Măgeşti, la sud-est cu comuna Vadu Crişului, la nord cu comuna Lugaşu de Jos

şi oraşul Aleşd, iar la vest cu comuna Vârciorog şi comuna Ţeţchea.

Aşezare geografică

Orasul Alesd este asezat în partea de est a judetului Bihor, pe D.N. 1 (E 60) la 38

km este de Oradea şi la 112 km vest de municipiul Cluj-Napoca. A devenit oraş în 1968.

De la această dată pană în 1988 orasul Aleşd a avut în subordinea sa o comuna, Aştileu,

formată din patru aşezări: Aştileu, Calatea, Chistag şi Peştera. In componenţa oraşului

intră azi patru asezări: Aleşd, Pestis, Tinaud şi Pădurea Neagră.

In trecutul său istoric, Alesdul a fost reşedinţa de plasa de sangea, de cerc

administrative şi de raion. In conscrierea domeniului cameral Aleşd din 1779 se arată că

acesta a fost ridicat la rang de târg încă din secolele anterioare (Arhivele Statului, Oradea,

Fond Prefectura judetului Bihor, inv. nr. 41, dosar 160/a, in continuare ASO).

Orasul ocupă o suprafaţă de 71,95 kmp şi se învecinează la nord cu comuna Popesti, la

nord-est cu comuna Sinteu, la est cu comuna Auseu, la sud cu comunele Magesti si

Astileu, la vest cu comunele Lugasu de Jos şi Brusturi.

In zona Montana a Plopisului, pe valea Bistrei, este asezată localitatea Padurea

Neagra. In acesti munti, vârful Arsura, situat pe teritoriul oraşului, atinge 705 m înaltime.

In zona deluroasă a Plopisului se află localităţile Peştis şi Tinăud. Alesdul propriu-zis este

asezat pe prima terasă de pe malul drept al Crisului.

2

Secatura, Chicera, Vitalari, Iacob, Husia, Bogdan, Coseri, Ivan , UliuPicleu sunt

cateva din denumirile date de localnicii din Tinaud şi Pestis dealurilo Plopisului din

aceste localitati. Cursurile de apă care strabat localităţile componente ale oraşului sunt

Crişul Repede, Valea Soimuluicu afluenţii săi Valea Pestisului şi Valea Morii, Valea de

Tinaud şi Valea Bistrei.

Zona beneficiaza de un important potential turistic şi sportiv evidenţiat prin:

Existenţa unor resurse naturale ca: izvorul de ape minerale din localitatea Pădurea

Neagră şi apa termală (în Aleşd)

Infrastructura pentru turism şi agrement: un hotel şi un motel, 4 restaurante; un

ştrand cu apă termală; un lac de acumulare pe care se pot practica pescuitul şi

sporturile nautice

Existenţa unor obiective de interes turistic: Biserica Ortodoxa Tinaud- din sec

XVII, Biserica Ortodoxa din lemn Pestis- din sec. XVIII, Cetatea Piatra Soimului-

Pestis- din sec XIII, Castelul Poiana Florilor- din sec.XIX , Conacul din secolul

al XVIII-lea din satul Aştileu , Biserica greco-catolică (1800) etc.

Sărbatori populare câmpeneşti şi evenimente socio-culturale din zona: Targul de

vară Alesdana

Potenţial sportiv exprimat prin: un stadion cu 2000 locuri, 2 sali de sport, 2 baze

sportive, un teren de fotbal şi un bazin de inot.

Posibilitatea desfăşurării de activităţi de vânătoare şi pescuit sportiv: în padurile

din zona trăiesc o mare diversitate de animale salbatice, iar in lacul de acumulare

se poate practica pescuitul sportiv şi vânatul la păsari de baltă.

Forţa de muncă din zona este calificată mai ales pentru industria materialelor de

constructii şi industria usoară. De asemenea, se remarcă disponibilităţi pentru orice fel de

investitii în zonă. Profilul economic al oraşului Aleşd a fost şi este unul industrial .

Până în anul 1989 majoritatea populaţiei apte de muncă îşi desfăşura activitate în

industira cimentului, în cea a materialelor de construcţii şi a sticlei. Odata cu

resturcturarea şi retehnologizarea acestor ramuri ale activităţii economice, după anul

1990 populaţia oraşului a fost nevoită să se reorienteze spre alte domenii de activitate .

În zonă s-a dezvoltat mult industria încălţămintei , datorită lohn-ului. În zonă

exista o mare societate comercială care produce încălţăminte şi are în jur de 1500 de

3

angajaţi şi vreo trei societăţii cu acelaşi profil de activitate dar cu un număr de salariaţi

mai mic.

Actualmente în oraşul Aleşd sunt înregistrate un număr de 620 de societăţi

comerciale , persoane fizice autorizate şi asociaţii familiale, care îşi desfăşoară activitatea

în domeniul comerţului, prestărilor de servicii, construcţiilor, transporturi, turism ,

alimentar, etc. Sistemul bancar este foarte bine dezvoltat – actualmente în oraşul Aleşd

exista un număr de 6 unităţii bancar: Banca Comercială Română , Banca Transilvania ,

Banca Română de Dezvoltare, Banc Post, Banca Leumi, Banca Cooperatistă Soimul.

În industria sticlei , care are o îndelungă tradiţie în zonă şi forţă de muncă calificată ,

funcţionează o singură societate comercială.

Industria alimentară este bine reprezentată , existând două societăţii producătoare

de semipreparate din carne şi mai multe societăţii comerciale prelucrătoare de fructe şi

ciuperci comestibile.

Societăţile comerciale din domeniul transporturilor de mărfuri sunt bine

reprezentate în zonă iar în domeniul transporturilor de persoane funcţionează două

societăţi comerciale. Agricultura este mai slab dezvoltată în zonă deşi pe teritoriul

oraşului Aleşd sunt 2541 hectare teren agricol din care 1016 teren arabil , 1128 hectare

păşuni, 345 hectare fâneţe , 1 hectar de vii şi 52 hectare livezi , nu există nicio firmă cu

acest obiect de activitate, agricultura se realizează în mod indepentedent de fiecare

proprietar de teren agricol, fiind o agricultură de subzistenţă. Şi nici în domeniul creşterii

animalelor nu există ferme autorizate.

Identificarea nevoilor

nu exista forţă de muncă calificată în domeniile căutate ( ind. constructiilor, ind.

usoară)

lipsa unor forme de învătămant care să califice tinerii în domeniile căutate pe

piaţa muncii ( liceu, şcoli profesionale).

dispariţia micilor meseriaşi din domeniul serviciilor ( în special al celor care

funcţionează pe baza de autorizatie individuală

starea de degradare a Cetatii Piatra Soimului

4

nu este monitorizată activitatea turistică

nu sunt valorificate resursele turistice

lipsa informării şi a promovării avantajelor turistice ale zonei

degradarea resurselor existente

nu există punct de informare turistică

nu există organizat transport turistic ( pentru vizitarea anumitor obiective)

este un număr mic de pensiuni

nu există fortă de muncă calificată în domeniul turismului

nu există nici un fel de organizare de tipul asociaţiilor agricole

datorită dezvoltării sectorului imobiliar tot mai multe terenuri sunt scoase din

circuitul agricol şi folosite pentru construcţii

nu există susţinere la nivel local şi regional ( un birou de consultanta )

nu sunt spaţii de cazare la nivel de 2 sau trei stele care sa fie utilizate in scopuri

turistice

infrastructura slab dezvoltata în zonele cu potential turistic ridicat – există o cetate

– Cetatea Soimul care ar putea fi valorificata turistic

sunt suprafeţe foarte fărâmitate la proprietari, ceea ce îi împiedică să poată face o

agricultura eficientă din punct de vedere economic

nu există în zona şcoli pentru formarea profesională a tinerilor în domeniile cele

mai cerute de pe piaţă (cum ar fi domeniul construcţiilor)

nu este nici un fel de reţea de transport interurban între localităţile aparţinătoare

de oraş – Peştis, Tinăud, Pădurea Neagră sau faţa de gara care deserveste oraşul şi

care se află în localitatea Chistag la cca 6 km

nu este utilizat potenţialul de tratament al apei geotermale, deoarece nu există o

captare corespunzatoare şi spaţii în care s-ar putea realiza un tratament în condiţii

civilizate şi igienice

capacitatea portanta a DN şi DJ care străbat UAT Alesd este depasită.

starea drumurilor naţionale nu se ridică la standardele europene

lipsa unei şosele de centurp a orasului şi localitătii Tinăud.

transport în comun deficitar (lipsa legaturilor permanente între oras şi gară)

infrastructura de acces în zonele cu potenţial turistic este slab dezvoltată

5

nu există trasee alternative pentru vehiculele cu tracţiune animala, utilaje agricole,

biciclisti, etc.

parcările sunt insuficiente în oraşul Aleşd, iar în localităţile aferente acestea

lipsesc.

calea ferată, are o singura linie de transport, neelectrificată.

localitatea Pădurea Neagră nu are acoperire suficienta pentru retelele de telefonie

mobilă

reţelele de utilităti (apă, canalizare) nu acoperă localităţile Pestis, Tinăud şi

comuna Aştileu, iar localitatea Pădurea Neagră doar parţial.

sunt necesare lucrări de reabilitare, extindere şi protectie a surselor de apă.

staţiile de epurare Aleşd şi Pădurea Neagră au capacităti calitative şi cantitative

reduse faţă de necesităţile locale şi normele legale în vigoare.

numarul şi suprafaţa redusă a parcurilor din oraşul Alesd, iar în localităţile

aferente acestea lipsesc.

extinderea intravilanului cu zone pentru constructia de locuinte sau industriale, nu

se face concomitent cu extinderea retelelor de utilitati (electricitate, apa,

canalizare)

reţelele subterane de utilităţi (apă, canalizare, telefonie, electricitate) sunt

amplasate haotic.

lipsa unei strategii energetice locale (surse alternative de energie electrica)

Sunt necesare lucrări de consolidare a malurilor cursurilor de apa si protectie

împotriva inundaţiilor

centrul istoric al oraşului, precum şi monumentul eroilor necesita masuri de

renovare şi reabilitare

lipsa unei pârtii de schi amenajate în localitatea Pădurea Neagra

depopularea localităţii Pădurea Neagră, datorită lipsei locurilor de muncă din zonă

şi a navetei greoaie

tradiţii, meşteşuguri şi obiceiuri reprezentative pentru zona Alesdului pe cale de

dispariţie sau disparute (sortiment special de sticla produs la Padurea Neagra)

lipsa traseelor turistice amenajate

material didactic depăşit

6

cadre didactice necalificate

lipsa unui campus şcolar

lipsa aparaturii de laborator şi a unei staţii centrale de sterilizare

amenajarea doar a unui singur punct de colectare şi depozitare a reziduurilor

infecţioase

necesitatea reamenajării sălii de sport

lipsa unei Case de Cultură şi a unei săli de expoziţie pentru artiştii plastici amatori

din zonă

lipsa unui ziar local

inexistenţa unor programe culturale pentru ocuparea timpului liber al tineretului

( lipsă cinematograf, discotecă)

Soluţii propuse

înfiinţarea unor şcoli profesionale şi a unor şcoli de meserii

renovarea monumentelor istorice

exploatarea potenţialului turistic prin înmulţirea numărului de pensiuni şi

dezvoltarea de circuite turistice

renovarea şi dotarea instituţiilor de învăţământ

amenajarea de spaţii verzi şi parcuri

renovarea şi dotarea instituţiilor sanitare

exploatarea la maxim a resurselor subsolului şi anume a apei geotermale şi a

rocilor folosite în construcţii

înfiinţarea unor asociaţii a proprietarilor de terenuri agricole

înfiinţarea unui centru de informare cu privire la proiectele europene

întărirea şi înălţarea digurilor de pe malul Crişului Repede

realizarea unei şosele de centură a oraşului Aleşd

modernizarea căilor de acces către obiectivele turistice şi în special către Cetatea

Şoimul

dezvoltarea sistemului de transport în comun în această zonă

modernizarea staţiilor de epurare din Aleşd şi Pădurea Neagră

suplimentarea numărului de parcări

7

modernizarea reţelei de apă şi canal

construirea unui campus şcolar

dezvoltarea unei reţele alternative de energiei la nivelul regiunii

înfiinţarea unui nou punct de colectare a deşeurilor, cât şi găsirea unui sistem de

eliminare biodegradabil a celor existente

realizarea unei căi de tranzitare a oraşului de către utilajele agricole, cât şi de

către atelajele cu tracţiune animală.

Proiecte propuse

Instalarea unui tânar fermier ca şef al unei exploataţii agricole animale

Nevoia specifică a acestui proiect este aceea de a acorda ajutor unui tanar fermier

care deţine o ferma de subzistenţa de ovine cu o dimensiune economica cuprinsa între 6

şi 40 ude pentru a-şi dezvolta ferma prin realizarea de noi investitii.

Acest proiect poate fi finanţat prin Planul Naţional de Dezvoltare Rurală, Măsura

112 ”Instalarea tinerilor fermieri”

Obiectivul proiectului este acela de a dezvolta acesta fermă şi de a o face

competitivă.

Beneficiarii proiectului pot fi oricare locuitori ai Localităţilor Peştiş, Tinăud,

Pădurea Neagră sau comunei Aştileu, care au pâna în 40 de ani, posedă o astfel de fermă

şi indeplinesc condiţiile minime obligatorii ale acestei masuri.

În urma implementarii unui astfel de proiect ferma de subzistenţă se va dezvolta

prin infuzia de capital, va deveni competitivă şi va stimula tânărul fermier să încerce să o

dezvolte la potenţial maxim, contribuind astfel la relansarea activitătii agricole din zonă.

Orice proiect de acest fel va contribui la dezvoltarea zonei prin relansarea

activitaţii agricole practicate acum din pacate majoritar doar de persoane in varsta, si

astfel incurajarea relansarii activitătilor agricole si totodata reintroducerea terenurilor

lasate in parloaga in circuitul agricol.

8

Modernizarea unei ferme porcine prin constructia unui abator şi a unei hale pentru

prefabricate din carne de porc

Nevoia specifică a acestui proiect este aceea de a dezvolta ferma si de a rupe

lanţul intermediarilor pentru a oferi produse proaspete la preţuri de producator şi de a

obţine pentru ferma un profit net superior celui existent. Principala nevoie ar fi aceea de

constructie şi echipare a abatorului la norme europene si de construcţie şi dotare a halei

de producţie cu echipamente speciale pentru producerea de prefabricate din carne.

Acest proiect poate fi finanţat prin Planul Naţional de Dezvoltare Rurală, Măsura

121 ”Modernizarea exploataţiilor agricole”

Beneficiarii proiectului pot fi oricare locuitori persoane fizice sau juridice ai

Localităţilor Peştiş, Tinăud, Pădurea Neagră sau comunei Aştileu, care posedă o astfel

de fermă şi indeplinesc condiţiile minime obligatorii ale acestei masuri.

In urma implementării acestui proiect ferma porcină va reuşi sa schape de verigile

intermediare de care se lovea atât de greu şi va reuşi ăa fie competitivă atât prin preţurile

pe care va putea sa le practice cât şi prin prospeţimea şi calitatea produselor oferite.

Zona va avea de câştigat prin implementarea acestui proiect atât datorită noilor

locuri de muncă oferite cât şi datorită apariţiei acestui nou producător care va oferi

produse de calitate în primul rand locuitorilor acestei zone.

Achizitonarea a unei centrale eoliene cu doua turbine de vant pentru alimentarea cu

energie alternativa a unei micro întreprinderi formate din o ferma porcina,un abator si

o hala de productie semifabricate din carne de porc din Comuna Aştileu

Producerea de energie alternativă, în acest caz energie eoliană reprezintă o

necesitate pentru majoritatea regiunilor din ţară, este nevoie de achiziţionarea acestor

turbine pentru a scădea costurile aferente sistemului energetic tradiţional cât şi pentru

reducerea poluării pe care sistemul tradiţional de producere de energie îl presupune. Este

necesar de asemenea să exploatăm potenţialul eolian pe care aceasta zona îl are şi anume

o viteză a vântului de peste 7 m/s capabilă să producă o energie echivalentă de peste 400

w/mp.

9

Acest proiect poate fi finanţat prin Planul Naţional de dezvoltare rurală, Măsura

123 ”Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere”

Obiectivele acestui proiect sunt-obţinerea energiei electrice la costuri mai reduse

-obţinerea independenţei faţă de sistemul de

furnizare a energiei

-obţinerea unei energii fără niciun fel de poluare

Beneficiarul acestui proiect este micro-întreprinderea formată din din o ferma porcina,un

abator şi o hală de producţie semifabricate din carne de porc din Comuna Aştileu.

Ca rezultat estimat al acestui proiect putem identifica următoarele-reducerea

costului pentru energia, existenţa unui sistem propriu de energie care este lipsit de

surprize de genul penelor de curent şi mai ales independenţa faţă de sistemul tradiţional

de furnizare a energiei electrice.

Acest proiect contribuie la dezvoltarea zonei prin exemplul pe care îl dă pentru

energie nepoluantă şi mai puţin costisitoare.

Împădurirea unui deal în suprafaţă de 1,2 ha cu salcâmi în Comuna Aştileu

Suprafaţa de teren la care face referire proiectul datorită gradului mare de

precipitaţii din ultimii ani a suferit mai multe alunecări de teren astfel că acest teren nu

mai poate fi folosit nici ca păşune şi nici ca teren arabil, iar dacă nu va fi împădurit se

riscă ca acest teren să continuie să alunece şi într-un final să distrugă gospodăriile aflate

în apropiere.

Acest proiect poate fi finanţat prin Programul Naţional de dezvoltare rurală

măsura 221 ”Prima împădurire a terenurilor agricole”

Obiectivele proiectului sunt-stoparea alunecărilor de teren

-împădurirea acestui teren ieşit din circuitul agricol

Beneficiarul proiectului în acest caz este persoana fizică care are în proprietate

acest teren şi al cărui nume este Negru Andrei.

Se estimează ca în următorii 10-12 ani acest teren să fie împădurit, alunecarea de

teren să fie stopată, iar salcâmul plantat să deservească fermele apicole din zonă.

10

Acest proiect ar contribui la dezvltarea zonei prin punctul de atracţie pe care

această pădure de salcâm îl va reprezenta pentru apicultorii din zonă care astfel îşi vor

putea dezvolta fermele apicole.

Modernizare fermă de bovine

Pentru a deveni viabilă economic această fermă are nevoie de utilaje pentru

prelucrarea laptelui şi anume patru mulgătoare, un tanc de răcire a laptelui, un bazin

pentru topirea caşcavalului şi o cameră amenajată pentru maturarea caşcavalului.

Acest proiect poate fi finanţat prin Planul Naţional de Dezvoltare Rurală, Măsura

141” Sprijinirea fermelor agricole de semi – subzistenţă”

Obiectivele proiectului- diversificarea producţiei fermei prin introducerea de noi

produse

- creşterea competitivităţii exploataţiei fermei

Beneficiarii acestui proiect pot fi toate persoanele fizice în vârstă de până la 62 de ani

din localităţile Peştiş, Tinăud ,Pădurea Neagră sau comuna Aştileu care deţin o fermă de

subzistenţă cu o dimensiune economică cuprinsă între 2 şi 8 UDE.

Ca rezultate estimăm cucerirea unui nou sector de piaţă prin produsul nou şi anume

caşcavalul, prelucrarea şi depozitarea laptelui conform normelor europene în vigoare,

prin reîntoarcerea profitului suplimentar în fermă dezvoltzarea acesteia prin

achiziţionarea de noi capete de bovine.

Felul în care acest proiect ar contribui la dezvoltarea regiunii este vizibil prin

producerea de produse biologice a căror desfacere se va adresa în primul rând populaţiei

zonei.

Înfiinţarea grupului de producători „Împreună pentru floarea soarelui”

11

Acest grup de producători are în componenţa sa şase producători care vpr veni

fiecare în parte cu o suprafaţă de 20 de ha de teren arabil pe care îl vor însămânţa

împreună cu floarea soarelui, nevoile specifice ale acestui proiect sunt următoarele:

achiziţionarea a şase tractoare, şase prăşitoare, şase pluguri cu patru brăzdare,

achiziţionarea a două semănători, achiziţionarea a două Hedere pentru recoltat floarea

soarelui pe şase rânduri, achiziţionarea unei prese de stoarcere a uleiului, echipamente

pentru rafinarea uleiului rezultat.

Acest proiect poate fi finanţat prin Planul Naţional de Dezvoltare Rurală, Măsura

142 „ Înfiinţarea grupurilor de producători ”

Obiectivul proiectului este utilizarea terenului arabil aflat în acest moment în

paragină şi obţinerea de importante active economice prin dotarea cu utilaje a acestui

grup de producători, cât şi înfiinţarea unei fabrici de ulei de floarea soarelui.

Beneficiarii proiectului pot fi oricare locuitori ai Localităţilor Peştiş, Tinăud,

Pădurea Neagră sau comunei Aştileu care posedă teren arabil într-un număr de minim

cinci şi care se obligă ca producţia anuală comercializată de ulei să fie de minim 10.000

de euro.

Rezultatele pe care le estimăm pentru acest proiect sunt următoarele- întoarcerea

în circuitul agricol a unei suprafeţe de 120 de ha teren arabil, înfiinţarea unei fabrici de

ulei de floarea soarelui, obţinerea unui profit de minim 30.000 de euro pe an pentru

grupul de producători.

Acest proiect va aduce un plus de valoare important în dezvoltarea zonei, el

reprezentând un model de urmat în ceea ce priveşte exploatarea celor 2541 de ha de teren

agricol pe care această zonă îl deţine şi din care doar 592 de ha sunt exploatatate. El

aducând de asemenea un plus de valoare economică, profitul pe care aceast grup de

producători nefiind unul infirm.

Amenajarea unui centru de informare turistica în comuna Aştileu, cat si amenajarea

de marcaje turistice spre principalele obiective turistice din localitatile Tinaud, Pestiş şi

Pădurea Neagră

12

Pentru dezvoltarea turismului in această zonă este absolut nevoie de infiinţarea

unui centru de informare turistică care sa aduca la cunostinţa turistilor şi agentiilor de

turism toate tipurile de turism care pot fi practicate in zonă şi anume: turism cultural-

religios, speoturism, turism etnocultural, turism rural şi agroturism, turism montan,

turism stiintific şi cultural, turism pentru sporturi extreme, etc. Amenajarea de marcaje

turistice este necesară deasemenea pentru îndrumarea turiştilor cît şi pentru informarea

participanţilor la trafic că se află în apropierea unui obiectiv turistic.

Acest proiect poate fi finanţat prin Planul Naţional de dezvoltare rurală, Măsura

313 „ Încurajarea activitaţilor turistice”

Obiectivele proiectului sunt: -dezvoltarea sistemelor de informare şi promovare turistica

-crestera numarului de turişti şi a duratei vizitelor

-cresterea valorii adaugate în activitati de turism

Beneficiarii proiectului pot fi oricare locuitori ai Localităţilor Peştiş, Tinăud şi

Pădurea Neagră care nu sunt inregistrati ca agenti economici cat şi primaria comunei

Aştileu.

Ca rezultate estimate putem spune ca in urma implementarii acestui proiect

numărul turistilor care vor vizita zona va creşte, iar infrastructura turistică din zona va

suferi o reală îmbunătăţire.

Plusul de valoare adus de acest proiect zonei va fi vizibil prin suplimentarea

numarului de angajati in acest sector cât şi prin cresterea veniturilor la nivel zonal.

Infiinţarea unei micro-întreprinderi penru confectia de obiecte traitionale şi artizanale

Pentru păstrarea obiectelor traditionale şi artizanale specifice acestei zone si prin

acestea pentru pastrarea specificului tradiţional al zonei este nevoie de înfiinţarea acestei

micro-întreprinderi şi de echiparea acesteia cu unelte pentru prelucrarea lemnului,

echipamente pentru tesut şi pentru olarit, cât si alte echipamente si unelte necesare.

Acest proiect poate fi finanţat prin Planul Naţional de Dezvoltare Rurală, Măsura

312 ”Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi”

Obiectivul proiectului este crearea şi menţinerea locurilor de muncă în spaţiul

rural cat şi incurajarea activitaţilor mesteşugaresti şi a altor activităţi tradiţionale

13

Beneficiarii proiectului pot fi micro-întreprinderile sau persoanele fizice

autorizate care funcţioneaza ca micro-ntreprindere din localităţile Peştiş, Tinăud Pădurea

Neagră sau comuna Aştileu.

Impactul acestui proiect asupra dezvoltării regiunii va fi unul favorabil, prin

implementarea lui oferindu-se o şansa zonei spre a-şi pastra specificul şi traditiile şi

bineinteles că acest proiect va fi si aducător de profit economic.

Plusul de valoare adus zonei va fi sesizabil atat prin invatatea populatiei tinere de

a duce mai departe mestesugurile din strabuni cît si prin locurile de muncă oferite de

acesta micro-ntreprindere.

Introducerea retelei de apa şi canal in comuna Aştileu

Comuna Aştileu nu beneficiaza de o retea de apa-canal alimentarea cu apa

facandu-se in regim propriu de la fantinile proprii, astfel ca satele componente ale acestei

comune şi anume Aştileu, satul de reşedinţă, Călăţea, Chistag şi Peştere împreuna cu cei

3971 de locuitori au nevoie de acest serviciu care pe langa faptul că le-ar uşura mult viaţa

ar contribui şi la ridicarea gradului de civilizaţie din aceasta comună.

Acest proiect poate fi finanţat prin Planul Naţional de Dezvoltare Rurală, Măsura

322, ”Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunatăţirea serviciilor de bază pentru economia

şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale”.

Obiectivul proiectului este îmbunataţirea accesului la serviciile publice de bază

pentru populaţia rurală.

Beneficiarul proiectului este Primaria comunei Aştileu

Ca rezultate estimate putem spune ca in urma implementarii acestui proiect

calitatea vieţii celor 3971 de locuitori ai comunei Aştileu va creste simţitor cât şi nivelul

de civilizatie al acestora.

Plusul de valoare pe care acest proiect îl aduce regiunii va fi resimţit în momentul

în care această zona va atrage investitori fapt de acum posibil, deoarece după

implementarea proiectului, investitorii vor putea sa îşi îndrepte atenţia spre această

comuna cu forţa de muncă in abundenţa, si de acum cu minimul de conditii pentru

instalarea unor întreprinderi.

14

Reabilitarea iluminatului public în oraşul Aleşd

Prin acest proiect se urmăreşte reabilitarea iluminatului public stradal în zone

unde traficul rutier şi pietonal este mai intens, iar corpurile de iluminat sunt învechite şi

degradate, urmărindu-se de asemenea reabilitarea unor perimetre, pentru a se realiza şi

din punct de vedere unitar un iluminat public fără diferenţe semnificative de luminozitate

în zone cu intensitate comparabilă a traficului. De asemenea, sunt întâlnite situaţii în care

se impune modificarea amplasamentelor stâlpilor existenţi, montarea unor reţele de

alimentare subterană noi, datorită unor factori cum ar fi reconfigurarea căilor de acces

iniţiale, disfuncţii create de vechimea cablurilor de alimentare subterană şi a stâlpilor,

coroborate cu vegetaţia plantată ulterior, de care nu s-a ţinut cont în proiectarea iniţială a

iluminatului Se va acorda o atenţie deosebită şi reabilitării iluminatului public stradal în

zonele de risc, respectiv a intersecţiilor, trecerilor pentru pietoni şi trecerile la nivel cu

calea ferată.

Acest program poate fi accesat prin Programul Operaţional Regional Axa 1

Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor - poli urbani de crestere, domeniul major de

intervenţie Planuri integrate de dezvoltare urbană, Sub-domeniul „Centre urbane”

Obiectivul proiectului este: reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea

serviciilor urbane, inclusiv a serviciilor sociale, precum si prin dezvoltarea structurilor de

sprijinire a afacerilor si a antreprenoriatului.

În urma implementării proiectului iluminatul public va fi uniform, iar traficul se

va putea desfăşura în condiţii optime de vizibilitate şi pe timpul nopţii şi nu în ultimul

rând va creşte şi nivelul de siguranţă al pietonilor.

În ceea ce priveşte plusul de valoare pe care acest proiect îl aduce regiunii putem

spune că un oraş care oferă cât mai multe facilităţi devine un punct de atracţie pentru

investitori.

Construirea unei şosele de centură a oraşului Aleşd

15

Construirea acestei şosele de centură este necesară deoarece oraşul Aleşd este

străbătut de drumul european E 60, care a dus la un înalt grad de poluare atât a aerului,

cât şi fonică a oraşului.

Acest proiect poate fi finanţat prin Axa 2.1 a Programului Operaţional Regional

axa cuprinzând reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, a străzilor

urbane, precum şi construcţia/reabilitarea şoselelor de centură.

Obiectivul proiectului este construirea soselei de centură care va contribui la

fluidizarea traficului urban, reducerea timpului de transport, eliminarea blocajelor rutiere

si traversarea localitatilor in conditii de siguranta.

Beneficiarul proiectului este Primăria oraşului Aleşd.

Prin construirea unei şosele de centură a oraşului Aleşd, traficul din oraş va fi înjumătăţit,

vehiculele mari fiind scoase pe această centură şi prin urmare gradul de poluare va fi

vizibil redus iar oraşul va deveni un oraş mult mai curat şi mai liniştit.

Impactul acestui proiect asupra dezvoltării regiunii va fi unul favorabil, zona pe

unde va trece şoseaua de centură putând deveni o veritabilă zonă industrială, putând

atrage astfel investitori, iar oraşul s-ar putea dezvolta, tot mai mulţi oameni dorind să se

alăture acestei comunităţi într-un mediu curat şi cu un grad de poluare redus.

Reabilitarea şi modernizarea spitalului TBC Aleşd

Datorită numărului din ce în ce mai mare de bolnavi suferinzi de Tbc de pe raza zonei

Aleşd cât şi datorită condiţiilor insalubre şi gradului înaintat de degradare a clădirii

spitalului tbc Aleşd este absolut necesară reabilitarea acestei clădiri cât şi a utilităţilor

acesteia. Acest proiect poate fi finanţat prin Programul Operaţional Regional Axa 3.1 la

care printre activităţile eligibile regăsim reabilitarea clădirilor spitalului cât şi reabilitarea

utilităţilor acestuia.

Obiectivele proiectului sunt îmbunătăţirea calităţii infrastructurii serviciilor de

asistenţă medicală, reducerea poverii bolilor netransmisibile, creşterea capacităţii

sistemului de control al bolilor transmisibile, asigurarea unui nivel optim al stării de

sănătate şi al calităţii vieţii populaţiei din România la toate etapele ciclului vieţii,

16

îmbunătăţirea controlului factorilor de risc comportamentali şi de mediu, precum şi

depistarea precoce a bolilor, îmbunătăţirea managementului sistemului de sănătate.

Beneficiarii proiectului sunt Consiliul Judeţean Bihor, Primăria oraşului Aleşd şi

Spitalul TBC Aleşd.

Ca rezultate estimate putem enumera: îmbunătăţirea condiţiilor de tratament,

creşterea nivelului de încredere a populaţiei în sistemul medical, stimularea medicilor

care îşi vor putea desfăşura activitatea într-un mediu corespunzător, cât şi revigorarea

imaginii exterioare a acestei clădiri.

Plusul de valoare pe care acest proiect l-ar aduce oraşului şi zonei ar consta în

dezvoltarea acestui spital pe viitor ca spital central al acestei zone, care va putea reduce

numărul îmbolnăvirilor cu această boală, devenind un loc în care locuitorii zonei vor păşi

cu toată încrederea.

Dotarea centrului pentru persoane vârstnice din oraşul Aleşd cu echipamente pentru

vârstnicii cu dizabilităţi

Este nevoie să utilăm acest centru pentru persoane vârstnice cu echipamente

pentru persoane cu dizabilităţi deoarece acest tip de persoane sunt cele care au cea mai

mare nevoie de un astfel de centru iar prin lipsa acestor echipamente se produce o

excluziune socială a acestui grup de persoane cu nevoi speciale.

Acest proiect poate fi finanţat prin Programul Operaţional Regional, Axa 3.2 care

printre activităţile eligibile cuprinde şi ,,Dotarea cu echipamente adaptate nevoilor

beneficiarilor de servicii oferite de centrele sociale, inclusiv echipamente pentru persoane

cu dizabilităţi,,.

Obiectivele proiectului: Îmbunătăţirea managementului şi organizarea sistemului

de furnizare a serviciilor sociale, implicarea grupurilor de persoane cu nevoi speciale în

viaţa socială a comunităţii din care fac parte.

Beneficiarii proiectului sunt: Primăria oraşului Aleşd, Centrul pentru persoane

vârstnice din Aleşd.

17

Rezultatul estimat ale acestui proiect este acela că odată cu implementarea

proiectului acest grup de persoane cu dizabilităţi va fi integrat mai bine în comunitate şi

va fi ajutat să îşi ocupe timpul cu activităţi interactive şi sănătoase.

Totodată în urma implementării acestui proiect se va ajunge la dezvoltare unei

comunităţi cu o mentalitate sănătoasă şi constructivă.

Dotarea Statiei de Pompieri Alesd cu trei autospeciale pentru intervenţii cu apă

şi spumă, o autospecială pentru descarcerări grele şi echipamente de comunicaţii

aferente centrelor de comandă

Este necesară dotarea acestei staţii de pompieri cu aceste autospeciale şi

echipamente deoarece autospecialele existente sunt rudimentare şi nu fac faţă unei

catastrofe de proporţii mai mari, iar cel mai apropiat punct al ISU, la o distanţă de

aproximativ 40 km.

Acest proiect poate fi finanţat prin Axa 3.3 a Programului Operaţional Regional,

activităţile de dotare cu autospeciale şi echipamente de comunicaţii aferente centrelor de

comandă, regăsindu-se printre activităţile eligibile aferente acestei măsuri.

Obiectivul proiectului este îmbunătăţirea capacităţii de răspuns în situaţii de

urgenţă la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare prin reducerea timpului de intervenţie

pentru acordarea primului ajutor calificat şi pentru intervenţii în situaţii de urgenţă.

Beneficiarii proiectului sunt: Primăria oraşului Aleşd şi Inspectoratul pentru

situaţii de urgenţă Bihor.

În ceea ce priveşte rezultatele estimate putem enumăra următoarele: reducerea

timpului de reacţie în situaţii de urgenţă, putere de intervenţie net superioară celei

existente, cât şi reducerea cheltuielilor de deplasare.

Existenţa unui astfel de punct cu astfel de dotări creşte gradul de siguranţă al

cetăţenilor oferindu-le acestora încrederea pentru următoarele investiţii în această zonă.

Reabilitarea şi dotarea cu echipamente IT a Liceului Alexandru Roman din Aleşd

18

Pentru ca această regiune să aibă tineri formaţi şi competitivi este nevoie să se

investească în formarea lor iar un ambiant plăcut dotat cu mijloace IT moderne este

absolut necesar pentru formarea locuitorilor de mâine a acestei zone.

Acest proiect poate fi finanţat prin Axa 3.4 a Programului Operaţional Regional,

care cuprinde printre altele şi reabilitarea /modernizarea/ dezvoltarea infrastructurii

educaţionale preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională

continuă.

Obiectivul proiectului este: îmbunătăţirea calităţii infrastructurii de educaţie

pentru asigurarea unui proces educaţional la standarde europene şi a creşterii participării

populaţiei şcolare şi a adulţilor la procesul educaţional.

Beneficiarii proiectului sunt: Primăria oraşului Aleşd, Consiliul Judeţean Bihor.

Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor, Liceul Alexandru Roman din Aleşd.

În urma implementării acestui proiect, elevii Liceului Alexandru Roman vor

beneficia de un proces educaţional la standardele europene, vor reuşi să desluşească

practic tainele mediului IT şi vor învăţa într-un ambiant curat, plăcut şi igienic.

Plusul de valoare adus de acest proiect va putea fi observat în anii ce vor urma

prin optarea unui număr cât mai mare de elevi pentru urmarea cursurilor acestui liceu în

defavoarea liceelor din Oradea.

Crearea unui centru de cosultanţă şi dezvoltare a afacerilor

Un astfel de cetru este necesar deoarece agentii economici din zona nu au cui să

se adreseze pe probleme de legislaţie, management sau aquis counitar, nu au cu cine să

vorbească în ceea ce priveşte noile oportunităţi care apar pe piaţă, în ceea ce priveşte

fodurile pe care le pot accesa sau alte oportunităţi de deezvoltare a afacerilor lor.

Acest proiect poate fi finanntat prin Programul Operaţional Regional, axa 4.1

Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanţă regională şi

locală, el incadrându-se criteriilor acestei axe şi respectiv: Crearea şi/sau extinderea

diferitelor tipuri de structuri regionale/ locale de sprijinire a afacerilor, cat şi

Promovarea structurii de sprijinire a afacerilor (activităţi implementate pentru a asigura

atragerea IMM-urilor şi ocuparea spaţiilor din cadrul structurii).

19

Obiectivele acestui proiect sunt:-sprijinirea mediului de afaceri local

- dezvoltarea economica a zonei

Ca potenţiali benficiari ai acestui proiect vom aminti pe langa autoritatile locale

numerosii ageti economici din zona care datorita numarului lor insemnat nu ii vom

aminti nominal.

In urma implementării acestui proiect mediul local de afaceri, va avea foarte mult

de castigat, agentii economici având posibilitatea de a afla iformaţiile de ultimă ora într-

un timp foarte scurt, de a exploata la maxim oportunităţlie care se vor ivi pentru ei şi nu

în ultimul rând de a atrage cât mai multe fonduri europene.

Acest proiect va contribui vizibil la dezvoltarea zonei deoarece prin dezvoltarea

mediului de afaceri se va dezvolta implicit şi zona în care aceste afacei se dezvoltă.

Dezvoltare microîntreprindere prin construirea unei hale pentru confecţionarea

şi asamblarea termopanelor

Firma Sc Lubri Srl cu sediul în Aleşd are nevoie de o hală nouă pentru producţia

şi asamblarea de termopane, deoarece nivelul cererii a crescut iar firma care a început ca

o firmă mică, de familie nu mai face faţă cererii deoarece spaţiul în care îşi desfăşoară

activitatea este mult prea mic şi nu îi oferă niciun spaţiu de depozitare şi nici posibilitatea

de a face noi angajări.

Proiectul poate fi finanţat prin Programul Operaţional Axa 4.3 deoarece această

activitatea presupusă de acest proiect se încadrează între activităţile eligibile ale acestei

măsuri şi anume construirea/ extinderea/ modernizarea spaţiilor de producţie/ prestare

servicii ale microîntreprinderii.

Obiectivul proiectului este acela de a contribui la dezvoltarea unei

microîntreprinderi care este în plină dezvoltare.

Beneficiarul proiectului este Sc Lubri Srl din oraşul Aleşd.

După implementarea proiectului această firmă îşi va mări considerabil cifra de afaceri, îşi

va mări de asemenea şi numărul de angajaţi.

20

Plusul de valoare pe care acest proiect îl va aduce regiunii se regăseşte în cele 7

noi locuri de muncă pe care această microîntreprindere le va utea oferi imediat după

darea în folosinţă a halei, dar şi în viitoarele angajări care se vor face dacă această firmă

se va menţine pe trendul actual.

Restaurarea, consolidarea şi conservarea Cetăţii Piatra Şoimului

Nevoia restaurării şi consolidării ruinelor cetăţii Piatra Şoimului, cetate atestată

documentar pentru prima oară în anul 1306 şi aruncată în aer în anul 1711 de către

trupele austrice, derivă din faptul că acest element al patrimoniului naţional se află într-o

stare avansată de degradare, nemaifiind consolidată de la nefericitul incident până acum.

Având în vedere faptul că aceată cetate reprezintă o părticică a trecutului nostru este

imperios necesar ca şi urmaşii noştri să poată să cunoască ceea ce este considerat a fi

piatra de temelie a oraşului Aleşd.

Acest proiect poate fi finanţat prin Programul Operaţional Regional Axa 5.1

deoarece această acţiune se regăseşte între activităţile eligibile pe această axă şi anume”

restaurarea, consolidarea, protecţia şi conservarea monumentelor istorice” iar valoarea

totală a proiectului se încadrează între limitele impuse.

Beneficiarii acestui proiect sunt: Primăria oraşului Aleşd, Consiliul Judeţean

Bihor, cât şi diverse organizaţii non guvernamentale de drept privat şi fără scop

patrimonial.

Obiectivele acestui proiect sunt:

-Creşterea importanţei turismului şi culturii, ca factor care stimulează creşterea

economică în regiuni, respectând principiile dezvoltării durabile şi ale protecţiei mediului

-Creşterea numărului de turişti, prin valorificarea potenţialului turistic cultural local şi

regional pe piaţa turistică naţională şi internaţională.

În urma implementării proiectului se vor obţine rezultate considerabile în ceea ce

priveşte creşterea numărului de turişti din zonă, cât şi în ceea ce priveşte aspectul de

ansamblu al oraşului Aleşd . un alt rezultat esenţial pe care acest proiect l-ar oferi ar fi

acela de a păstra vie pentru posteritate forma incipientă a acestui oraş.

21

În ceea ce priveşte plusul de valoare pe care acest proiect l-ar aduce acestei

regiuni putem spune că odată cu renovarea acestui monument istoric ar apărea

oportunitatea dezvoltării sectorului turistic din această zonă prin cererea de personal

calificat în domeniul turistic, cât şi prin cererea de materiale tipărite în ceea ce priveşte

obiectivele turistice ale zonei. Iar într-o privire strict economică al acestui proiect un

număr mai mare de turişti implicit presupune un plus la bugetul local.

Reabilitarea căii de acces către Cetatea Piatra Şoimului

Este nevoie de reabilitarea drumului de acces către această cetate deoarece drumul

existent este unul de pământ bătut care pe condiţii meteo nefavorabile este impracticabil,

acest fapt atrăgând după sine reducerea numărului de turişti care ar putea vizita acest

obiect turistic.

Acest proiect se încadrează în activităţile eligibile ale Programul Operaţional

Regional Axa 5. 2 ” Construirea/modernizarea căilor de acces la principalele obiective

turistice naturale” iar valoarea acestuia se încadrează în limitele de 700.000 şi respectiv

85. 000.000 de Ron.

Beneficiarii acestui proiect sunt: Primăria oraşului Aleşd, Consiliul Judeţean

Bihor, cât şi diverse organizaţii non guvernamentale de drept privat şi fără scop

patrimonial.

Obiectivele proiectului sunt:

Crearea / extinderea structurilor de agrement turistic, în scopul creşterii numărului

turiştilor şi a duratei sejurului

Extinderea sezonului turistic

Creşterea numărului de turişti, prin valorificarea potenţialului turistic cultural local şi

regional pe piaţa turistică naţională şi internaţională

În urma reabilitării acestui drum de acces atât numărul turiştilor, cât şi durata

sejururilor acestora vor suferi o creştere.

În ceea ce priveşte plusul de valoare adus de acest proiect, putem afirma faptul că

un drum de acces realizat potrivit normelor europene va da un aspect spre deosebire de

cel existent, dând totodată un plus de valoare monumetului în sine.

22

Crearea unui parc balnear în oraşul Aleşd

Având în vedere faptul că oraşul Aleşd are o importantă resursă de apă

geotermală total neexploatată care reprezintă o oportunitate majoră pentru acest oraş fapt

ce dă naştere necesităţii dezvoltării acestui parc balnear cu ajutorul căruia s-ar putea

valorifica aceste resurse geotermale.

Programul Operaţional Regional Axa 5. 2 cuprinde la activităţile sale eligibile şi

Crearea / reabilitarea parcurilor balneare, parcuri – grădină în staţiuni turistice balneare,

climatice şi balneo-climatice. Astfel că acest proiect poate fi finanţat prin acest program.

Obiectivele acestui proiect sunt:

-Valorificarea resurselor naturale în scop turistic

-Diversificarea serviciilor turistice

-Crearea / extinderea structurilor de agrement turistic, în scopul creşterii numărului

turiştilor şi a duratei sejurului

Ca rezultat estimat în urma implementării acestui proiect am putea nota dublarea

dacă nu triplarea numărului de turişti din zonă, eficientizarea exploatării acestei resurse

naturale, cât şi dezvoltarea de durată a acestei zone.

Crearea acestui parc balnear ar favoriza o dezvoltare majoră a acestei regiuni

aducând un important plus de valoare atât în ceea ce priveşte infrastructura oraşului, cât

şi aducerea unei bunăstări vizibile cetăţenilor oraşului prin dezvoltarea de multe locuri de

muncă în care ar fi antrenate îndeosebi tinerii şi femeile. Dacă ar fi să privim dintr-o altă

perspectivă vom vedea că acest proiect va aduce un plus de valoare şi de perspectivă,

recunoaştere naţională şi internaţională a acestei zone puţin cunoscute în momentul de

faţă. Într-o privire de ansamblu a acestui proiect putem observa plusul de valoare pe care

acesta îl va aduce în timp.

23