CuprinsCapitolul 1. ArgumentObiectiv 1. Notiuni generale de anatomie si fiziologie ale ficatuluiObiectiv 2. Alcoolismul cronica.Definitieb.Clasificarec.Etiologied.Simptomatologiee.Diagnosticf.Evolutie si prognostich.Complicatiii.TratamentObiectiv 3. Rolul autonom al asistentului medical in ingrijirea pacientului cu alcoolism cronica.Fisa tehnica nr. 1-Tehnica masurarii si notarii tensiunii arterialeb.Fisa tehnica nr. 2-Tehnica masurarii si notarii pulsuluiObiectiv 4. Rolul delegat al asistentului medical in ingrijirea pacientului cu alcoolism cronica.Fisa tehnica nr. 3-Executia injectiei intramusculareb.Fisa tehnica nr.4-Administrarea solutiilor perfuzabileObiectivul 5.Procesul de ingrijire al pacientului cu alcoolism cronica.Interviub.Nevoi le fundamentale dupa Virginia Hendersonc. Plan de ingrijireObiectivul 6. Educatia pentru sanatate la un pacient care sufera de alcoolism cronic.BibliografieConcluziiAnexe

Capitolul 1. Argument

Ultimii ani s-au caracterizat prin profunde transformri, care implicit s-au reflectat i n domeniul sntii, modificndu-se conceptul asupra a ceea ce trebuie s fie o asistent medical.Originea termenului de a asista st la baza cuvntului asistent, dar n meseria noastr, a asista nu nseamn a privi ca spectator, ci a ajuta bolnavul s depeasc momentul de criz, de a ngriji cu fapta, cu vorba, cu sufletul. Asistenta medical ngrijete persoane sntoase de diferite vrste avnd rol n educaia pentru conservarea sntii i prevenirea bolilor, precum i persoane bolnave pentru care ngrijirile constau n tratarea mbolnvirilor, recuperarea, dac este cazul, i asistarea n faza terminal.Transformri importante s-au adus i n ceea ce privete acordarea ngrijirilor n cadrul conceptului sntate-boal. Au fost date mai multe definiii ale sntii, printre care i cea dat de Marie Francoise Colliere, i anume c: sntatea depinde de ce se va dezvolta sau va venii n contact cu viaa biologic, dar ea este tot odat legat de sensul pe care l d fiecare existenei sale, raiunii de a fi, locul sau de ne nlocuit n societate i rolurile sale viitoare. Ea este tot odat n legtur cu valorile i credinele sale care vor pune problema alegerii ntre via i moarte.

Deci, sntatea poate fi denumit un triplu echilibru, ce ar putea fi reprezentat de un triunghi echilateral n care fiecare latur reprezint o dimensiune: dimensiunea somatic, psihologic i socio-cultural. Aceste dimensiuni se afl ntr-o stare dinamic de continu transformare i refacere.

Obiectiv 1. Notiuni generale de anatomie si fiziologie ale ficatului

Ficatul, cel mai voluminos viscer, este un organ glandular ce prezinta o gama larga de functii importante in cadrul economiei generale a organismului. Este considerat o glanda anexa a tubului digestiv datorita provenientei sale din epiteliul ansei duodenale a intestinului primar si prin prisma faptului ca isi elimina produsul de secretie externa in duoden, participand astfel la procesul de digestie.

Anatomia ficatuluiFicatuleste un organ glandular, asimetric, raspunzand prin dispozitia sa hipocondrului drept, epigastrului si unei parti din hipocondrul stang. Este plasat inetajul supramezocolic, astfel incat patrunde in concavitatea diafragmei pana la al 5-lea spatiu intercostal, nivel la care se proiecteaza limitasuperioaraalojei hepatice.Inferior, loja hepatica este delimitata de colonul si mezocolonul transvers, iar planul orizontal corespunzator acestei limite trece prin vertebra a 12-a toracala.Anterior,lateralsiposterioreste delimitata de peretii abdomenului, iarmedialcomunica larg cu loja gastrica, proiectandu-se pana la 5-6 cm la stanga liniei mediane.

In pozitia sa ficatul este mentinut in principal de presa abdominala si de suportul elastic conferit de celelalte viscere abdominale din vecinatate. Vena cava inferioara adera la parenchimul hepatic, iar venele hepatice care se varsa in ea formeaza un pedicul de suspensie, contribuind astfel la ancorarea ficatului la acest nivel. De asemenea, la fixarea sa in pozitie participa si formatiuni peritoneale precum ligamentul falciform, ligamentul coronar, ligamentele triunghiulare, omentul mic, care il leaga de organele din vecinatate. Cu toate acestea, mobilitatea ficatului este evidentiata in respiratie, acesta coborand in inspir si urcand in expir. Insuficienta sau incompetenta mijloacelor de fixare conduce la deplasarea ficatului, instalandu-se asa-numitahepatoptoza.Ficatul reprezinta o statie intermediara interpusa intreintestin, unde are loc aportul exogen al constituentilor necesari intretinerii echilibrului metabolic normal, sisangele circulant sistemic, care transporta respectivii constitenti catre celule, incarcandu-se cu produsi de catabolism ce trebuie eliminati. Multiplele functii ale ficatului sunt realizate prin activitatea coordonata a heptocitelor si a celulelor ce apartin sistemului reticuloendotelial.

Implicarea ficatului in procesele metaboliceIn cadrul proceselor metabolice, ficatul ocupa o pozitie centrala, indeplinind peste o mie de procese chimice de importanta vitala pentru organism. Fiind dotat cu sisteme autoreglatoare si supus unui control endocrino-vegetativ complex si eficient, ficatul este capabil sa-si adapteze activitatea metabolica conform necesitatilor tisulare, mentinand astfel homeostazia diversilor constituenti biochimici plasmatici, prin procese de stocare, transformare, metabolizare sau eliminare.

Functia biligeneticaBila, produsa de ficat, strabate caile biliare si se acumuleaza in vezicula biliara, de unde in decursul proceselor de digestie este descarcata in duoden. Bila hepatica si cea veziculara difera prin aspect si compozitie, datorita perioadelor interprandiale, cand stagnarea in colecist favorizeaza declansarea unor procese de concentrare, secretie de mucus si cationi si absorbtie de anioni. Astfel,bila hepaticaprezinta culoare galbena, limpede, este aproape izotonica cu plasma, contine 97% apa si are pH alcalin, cuprins intre 7,8 - 8,6, spre deosebire debila veziculara, a carei culoare devine verde inchis, tulbure, este filanta, compusa din aproximativ 90% apa, iar pH-ul sau variaza intre 7 - 7,4.La polul sinusoidal al hepatocitelor ajung diversi constituenti plasmatici, care impreuna cu substantele sintetizate intrahepatocitar si cu o cantitate adecvata de apa sunt eliberati prin polul biliar in canaliculii biliari. Bila continuu secretata atinge cantitati cuprinse intre 500-1000 mL/zi. Este un lichid complex si contine 97% apa si 3% reziduu uscat, din care fac parte saruri anorganice si substante organice, precum saruri si pigmenti biliari, lecitina, colesterol, proteine, mucus si saruri anorganice.Sarurile biliare, ce constituie aproximativ 50% din reziduul uscat, prezinta roluri fundamentale in cadrul digestiei si absorbtiei lipidelor si vitaminelor liposolubile. Astfel, sarurile biliare reduce tensiunea superficiala si favorizeaza emulsionarea grasimilor, avantajand astfel digestia lor, activeaza lipazele si formeaza micelii cu lipidele, care avand caracter hidrosolubil se pot resorbi din intestin. Capacitatea de absorbtie a acestora este direct proportionala cu concentratia lor, iar absenta sarurilor biliare din intestin este consecutiva cu pierderea a 25-40% din lipidele ingerate. Organismul uman contine intre 3-4 g acizi biliari, in timp ce ficatul sintetizeaza doar 0,5g/24h, iar bila conduce in intestin 20- 30 g/24h. Astfel, se explica faptul ca 90-95% din acizii biliari in urma proceselor de digestie sunt reabsorbiti in ileonul terminal, de unde ajung la ficat pe cale portala intrand din nou in procesele de conjugare, urmate de reexcretarea acestora in bila. Se formeaza uncircuit hepato-entericprin care fiecare molecula de saruri biliare poate participa zilnic de 15-20 ori inainte de a fi eliminata. La nivelul colonului, acizii biliari stimuleaza mucoasa sa secrete electroliti si apa, avand astfel un efect laxativ.Pigmentii biliarireprezinta 15-20% din totalitatea substantelor solide aflate in compozitia bilei hepatice.Bilirubinaeste principalul pigment biliar, iar aceasta se sintetizeaza in conditii normale, in cantitati de 250-300 mg/zi. In proportie variabila de 80-95%, bilirubina provine din hemoglobina descarcata prin liza eritrocitelor imbatranite, catabolismul unui gram de hemoglobina generand 36, mg bilirubina. Restul este de provenienta extracelulara, in special medulara.Lecitinelesunt reprezentatii principali aifosfolipidelor biliare, ce reprezinta 20% din reziduul uscat continut de bila. Acestea sunt sintetizate la nivelul reticulului endoplasmatic neted hepatocitar, in functie de circulatia enterohepatica a acizilor biliari.Colesterolulconstituie aproximativ 4% din totalul substantelor solide biliare si 6% din cel al lipidelor biliare, iar excretia sa pe aceasta cale contribuie la reglarea nivelului colesterolic al organismului. In bila, colesterolul este prezent in cea mai mare parte sub forma neesterificata si chiar daca este insolubil in apa, mentinerea sa in solutie se datoreaza prezentei sarurilor biliare si a fosfolipidelor, alaturi de care formeaza micelii mixte. Raportul dintre concentratia biliara a colesterolului si cea a sarurilor biliare variaza intre 1/20 si 1/30, iar in situatiile in care valoarea acestui raport scade sub 1/13 are loc precipitarea colesterolului. Cantitatea de colesterol excretata in intestin este aproape pe jumatate recuperata printr-un circuit enterohepatic, restul fiind eliminat sub forma de coprostanol prin scaun.Abundenta secretiei biliare este evidentiata postprandial. Parasimpaticul stimuleaza secretia, in timp ce simpaticul o inhiba. De asemenea, produsii de degradare ai proteinelor sau anumiti constituenti alimentari, precum grasimile au efect stimulator asupra secretiei biliare.

Functia de detoxifiereFicatul poate capta, metaboliza si elimina diverse substante proprii sau straine organismului, absorbite din lumenul intestinal sau extrase din sangele care il perfuzeaza. Procesele de detoxificare sunt rezultatul activitatii unor sisteme enzimatice variate, care desfasoara intr-o prima faza reactii de oxidare, reducere sau hidroliza, avand ca rezultat final hidroxilarea substratului, pentru ca in faza urmatoare sa aiba loc conjugarea compusului hidroxilat. In urma acestor procese chimice se formeaza structuri care pot fi mai usor eliminate prin bila sau urina.

Functia de epurare plasmaticaFicatul raspunde de 80-90% din capacitatea functionala a sistemului reticuloendotelial, ce cuprinde macrofagele tisulare si circulante cu rol de a fagocita si distruge diverse substraturi coloidale sau particulate straine organismului sau proprii devenite nonself, ca urmare a denaturarii de catre diversi agenti. Sistemul macrofagic constituie 35% din totalul celulelor hepatice si este reprezentat de celulele sinusoidale, dintre care se remarca celulele Kupffer si cele endoteliale.Epurarea substantelor antigenicede origine intestinala este strict necesara, in lipsa efecuarii acesteia, de exemplu in cazul unor anastomoze intra- sau extrahepatice, inducandu-se un raspuns imunologic intens. De asemenea, la nivelul ficatului are loc siepurarea endotoxinelor bacterienede provenienta digestiva, prezenta acestor endotoxine in circulatia sistemica reprezentand un indice al perturbarii activitatii hepatice.

Regenerarea masei ficatuluiFicatul detine o capacitate remarcabila de a se restabili dupa o pierdere semnificativa de tesut, in urma unei hepatectomii partiale sau pe fondul unei afectiuni hepatice acute, atat timp cat leziunea nu se complica cu infectie virala sau inflamatie. Controlul procesului de regenerare a ficatului nu este pe deplin elucidat, iar teoriile admise pana in prezent sunt construite in jurul factorului de crestere al hepatocitelor, elaborat de celulele mezenchimale din ficat.

Obiectiv 2. Alcoolismul cronica.DefinitieAlcoolismul este obiceiul de a consuma alcool mai des i mai mult dect tolereaz organismul, determinnd obinuina i dorina irezistibil de a repeta ingestia.

Alcoolismul a fost definit prin trei factori:consumul excesiv de alcooldeteriorarea psihic progresivcomiterea de acte antisociale

O alt definiie dat alcoolismului este: -consumarea frecvent a unei cantiti variabile de buturi alcoolice timp mai ndelungat care determin dependen toxico-maniac i apariia diferitelor tulburri neuro-psihice.Tolerana la alcool semnific necesitatea creterii n timp a dozelor de substan pentru realizarea aceluiai efect.Opus toleranei este sensibilizarea care presupune realizarea strii de ebrietate la cantiti din ce n ce mai mici de alcool.Dependena de alcool reprezint o stare de intoxicaie cronic caracterizat prin nevoia imperioas de a consuma alcool, dependen care poate fi att fizic ct i psihic. Pentru dependen, sau mai folosit termeni ca: toxicomanie, obinuina. Dependena psihic este precoce i reprezint impulsul psihic nestpnit de a continua consumul de alcool pentru realizarea unei senzaii subiective de confort, de reducere a tensiunii psihice.Faptul c sub influena alcoolului apare un sentiment de satisfacie, de relaxare, de simplificare a unor probleme sau dificulti duce la dorina repetrii consumului, rezultnd dependena psihic. Modificarea funciilor psiho-active sub influena alcoolului ine de o serie de factori constituionali sau educaionali.Dependena fizic este mai tardiv i se traduce prin apariia unui sindrom de sevraj, atunci cnd a fost ntrerupt sau redus brusc consumul de alcool. n concluzie, dependena de alcool se caracterizeaz prin:

dificulti n a controla comportamentul legat de consumul de alcool cu dorina impulsiv de a consuma alcool.tolerana crescut la alcool cu creterea dozelorneglijarea responsabilitilor socio-profesionale i familiale n favoarea timpului acordat preocuprii i consumrii buturilor alcooliceapariia unor afeciuni somatice: hepatice, cardiace, digestive i ale sistemului nervos i afeciuni psihice.apariia strii de sevraj duce la reducerea sau ncetarea brusc, accidental sau voita a consumului de alcool.

b.ClasificareCea mai rspndita este clasificarea lui Jellinek 1960, care descrie mai multe tipuri de alcoolism specificndu-le caracteristicile:

alcoolismul alfa - presupune o dependen psihologic fa de alcool la care subiectul recurge simptomatic i episodic, n situaii de stres sau ca urmare a unor suferine fizice, n scop tranchilizant i euforizant.

alcoolismul beta - presupune o perioad ndelungat de ingestie care are drept urmare apariia unor complicaii somatice (digestive, hepatice, neurologice).

alcoolismul gama - care se caracterizeaz prin apariia dependenei ce oblig la creterea progresiv a dozelor.

alcoolismul delta - semnific consumul continuu de alcool, reducerea sau suprimarea lui pentru un timp foarte scurt (1 - 2 zile) ducnd la apariia simptomatologiei de sevraj.

alcoolismul epsilon - superpozabil cu dipsomania grav (prin dipsomanie nelegndu-se alternana unor perioade de consum abuziv cu perioade de abstinen).

Unii autori contemporani propun o clasificare diferit a tipurilor de alcoolism, descriind o form separat a alcoolismului simptomatic n care consumul de alcool este secundar unei tulburri nevrotice psihotice sau organice. S-a propus diferenierea conceptual a alcoolismului primar de cel secundar, forme care nu se exclud ci pot coexista la acelai pacient.n cazul alcoolismului primar, accentul se pune pe patern-ul de comportament n sine fa de alcool, care nu este rezultatul unei tulburri afectiv cognitive sau de personalitate, ci semnific mai curnd o paradigm comportamental bazat, probabil, pe comportamente transmise genetic independent de ambian.Alcoolismul secundar semnific acelai comportament auto distructiv de utilizarea exagerat a alcoolului, dar care este rezultatul unui sindrom psihopatologic major (psihoz afectiv, schrizofrenie), al unei tulburri de personalitate sau al unui conflict nevrotic.c.Etiologie

Numeroase teorii ncearc s explice etiologia alcoolismului referindu-se n special la factorii genetici, bio-chimici, factorii de mediu sociali i la cei ce in de tipul de personalitate.

1. Factorii genetici

Implicai n determinarea rspunsului la etanol i contribuind implicit la instalarea consumului cronic abuziv, factorii genetici au constituit obiectul a numeroase studii. Dei incidena alcoolismului n familiile consumatorilor abuziv de alcool variaz considerabil, n diferitele cercetri natura familial a tulburrilor este susinut de studii mai recente.Cercetrile pe gemeni au oferit date extrem de variabile privind transmiterea ereditar a alcoolismului.Studiul consumului abuziv de alcool la semifrai i la adoptai susine ideea unei contribuii ereditare la instalarea ingestiei excesive de alcool cu diferene legate de sex afirmnd posibilitatea unei transmiteri recesive X linkate, ceea ce face ca brbaii s fie mai predispui genetic la consumul excesiv de alcool.Luarea n considerare a factorilor genetici implicai n etiologia alcoolismului, a cror pondere nu trebuie supraestimat, presupune i menionarea unor aspecte mai complexe.Astfel, un studiu efectuat n anul 1960 afirm c deteriorarea somatic generat de consumul abuziv de alcool ar fi n mai mare msura determinat genetic de tendina propriu zis la consumul excesiv, iar un alt studiu din 1977 susine ca predispoziia ctre sindromul Korsakov i encefalopatia Wernicke se motenete.

2 Factorii bio-chimici

Cercetrile privind modificrile bio-chimice induse de alcool la nivelul sistemului nervos central au urmrit elucidarea unor aspecte privind tolerana i dependena la aceast substana. S-a emis ipoteza conform creia, tolerana la efectul hipnotic al alcoolului s-ar datora rezistenei membranei neuronale la efectul destabilizator al etanolului (etanolul producnd modificri membranare cu alterarea permeabilitii).

3 Factorii de mediu i psiho-sociali:

Au o contribuie important n geneza alcoolismului cronic. Situaiile psiho-traumatizante pe care le-au trit n copilrie, formele de privare parentala (deces, divor) sunt des ntlnite n istoricul alcoolicului cronic.Familia dezorganizat sau aparent organizat dar disfuncional favorizeaz iniierea precoce n consumul abuziv de alcool, un rol important revenind anturajului i prieteniilor iar influenele culturale de microgrup ntresc predilecia pentru alcool.Uurina cu care pot fi procurate buturile alcoolice, ca i obiceiurile consumrii n grup i la diferite ocazii, au un rol favorizant n consumul excesiv de alcool.Anumite profesii pot antrena subiecii la consum de alcool.

4. Personalitate premorbid: Personalitatea premorbid a alcoolicului constituie obiectul a numeroase cercetri.Se accept c nu exist un profil unic de personalitate caracteristic alcoolicilor, ei reprezentnd o populaie destul de eterogen. Totui personalitatea de tip instabil, insuficient maturizat din punct de vedere afectiv, emoional pare a fi cea mai frecvent printre alcoolici.Trsturile unei personaliti instabile asociat cu manifestri nevrotice sunt considerate factori de risc pentru alcoolism.Trsturile distincte, tendinele depresive latente sau manifestate sunt de asemenea menionate de diveri autori, tulburarea depresiv precednd consumul abuziv de alcool, mai ales la femei.Se pare ns c depresia este semnificativ mai frecvent la alcoolici care solicit ajutor psihiatric, tulburarea afectiv fiind n general secundar.Chiar i atunci cnd alcoolismul este precedat de depresie nu este obligatorie intercondiionarea reciproc (depresie-alcoolism).Consumul de alcool este mai frecvent i la cei cu personaliti isterice sau dimpotriv astenici, la cei cu trsturi obsesive sau la anxioi.Astfel, se consider c inadecvarea social, introversia i anxietatea sunt trsturile cele mai comune ale personalitii alcoolicilor.

d.SimptomatologieSindromul de sevraj

Factorul declanator comun al acestor stri grave care survin n cursul alcoolismului cronic este sistarea sau reducerea considerabil, voluntar sau accidental a ingestiei de alcool. Din punct de vedere fiziopatologic se poate considera c sindromul de sevraj se datoreaz hiperactivitii sistemului nervos central, inhibat n prealabil de alcool.Manifestrile clinice ale sindromului de sevraj sunt:

sindromul de abstinen la alcool delirul alcoolic subacut (predelirium tremens) delirium tremens

Sindromul de abstinen la alcool

Se caracterizeaz prin apariia la un interval de cteva zile (uneori chiar 24 de ore) de la reducerea sau ncetarea consumului de alcool, la un pacient care anterior a abuzat de alcool, a unei simptomatologii care include senzaie de disconfort nedefinit, tremor fin i distal al membrelor, limbii, buzelor, pleoapelor, tremurturile putnd s se accentueze pn la adevrate mioclonii.Se noteaz prezena unor manifestri simpatotone cum ar fi o uoar nelinite, transpiraii, diaree, tahicardie nsoit uneori de valori crescute ale tensiunii arteriale.La acestea se asociaz anxietatea, insomniile, comarurile. Frecvent poate s apar o simptomatologie depresiv, cu inapeten, dezgust pentru alcool, uneori idei de suicid.Alteori tabloul clinic este de tip euforic pe acest fond aprnd crize de iritabilitate cu creterea agresivitii generatoare de conflicte.

Delirul alcoolic subacut (predelirium tremens)

Tabloul clinic const din: tremurturi cu caracteristicile celor din sindromul de abstinen alcoolic, delir halucinator cu halucinaii, cel mai frecvent vizuale, dar i auditive, olfactive, gustative i mai rar tactile.Acest delir pare a se realiza spontan pentru a reaprea brusc cu alt coninut tematic. Pacientul prezint confuzie mental de profunzime variabil cu dezorientare temporo-spaial, genernd agitaie i anxietate.Ca manifestri fizice prezint: transpiraii abundente cu deshidratare, tahicardie, diaree i vrsturi.

Delirium tremens (stare confuzo-oniric alcoolic acut)

Debutul poate fi brutal, n cteva ore. Simptomatologia este mai intens dect n cazul sindromului de abstinen i a celui de delir alcoolic subacut i const din: tremurturi de intensitate mare, generalizate,cu disartrie, tulburri de mers, tulburri de tonus muscular.Pacientul prezint delir confuzo-oniric, cu halucinaii vizuale, agitaie, tulburri vegetative importante.Laboratorul evideniaz alterarea probelor biologice (probe hepatice modificate, acidoza metabolic cu scderea rezervei alcaline, diselectrolitemie).

e.Diagnostic

Diagnosticul alcoolismului este in general, realizat prin revizuirea comportamentului persoanei, cu excepia cazului in care persoana are simptome de retragere sau leziuni ale organelor ca urmare a consumului de alcool.Alcoolismul, este definit ca fiind consumul de alcool, pana la punctul in care se interfereaza cu viata individului din punct de vedere profesional, social, sau de sanatate. Rezulta ca un comportament expus de catre o persoana cu dependenta de alcool poate fi interpretat in moduri diferite de catre diferite persoane. Acest lucru face ca de multe ori diagnosticul de alcoolism sa fie oarecum dificil.Mai multe teste de screening sunt de obicei folosite de multi profesionisti de ingrijire a sanatatii pentru a identifica persoanele cu risc de alcoolism. Astfel de teste de obicei, este format din unul sau mai multe chestionare. Testele folosite de obicei sunt Michigan Alcoolismul de screening Test (MAST), chestionarul CAGE, iar chestionarul TACE.Michigan Alcoolismul de screening Test (MAST) este din 22 de intrebari test, adesea folosit intr-un cadru de consiliere clinica.ChestionarulCAGE, de exemplu, contine urmatoarele patru intrebari: raspunsul Da, la doua sau mai multe dintre aceste intrebari indica o probabilitate mare de alcoolism.Ati simtit nevoia sa renuntati la alcool?Ai deranjat oameni care te-au criticat de consumul de alcool?V-ati simtit rau sau vinovat cu privire la consumul de alcool?Ati simtit vreodata nevoia ca primul lucru de dimineaa sa beti alcool pentru ca nu va puteti misca sau pentru a scapa de o mahmureala?ChestionarulTACEeste foarte asemanatoar. La acest test avem, de asemenea, patru intrebari. Cu cat mai multe da-uri, rspunse de o persoana la aceste intrebari, cu atat mai mare probabilitatea acestei persoane sa fi baut excesiv.De cate pahare este nevoie pentru a te da mare?Ai deranjat oameni care te-au criticat de consumul de alcool?Ati simtit vreodata ca ar trebui sa reduceti consumul de alcool?Ati avut vreodata nevoie ca primul lucru dimineata sa fie o bautura?Medicul poate lua mostre de sange pentru a evalua functiile hepatice, pentru prezenta de anemie, si / sau dezechilibru electrolitic. Persoanele alcoolice au adesea rezultate hepatice la teste. Gamma glutamil transferaza (GGT) este testul cel mai sensibil functiei hepatice. Acesta poate fi ridicat dupa doar cateva saptamani de consumul de alcool in exces. Persoanele dependente ar putea avea, de asemenea, anemie (numar mic de celule in sange), precum si tulburari electrolitice, nivel scazut de potasiu, magneziu scazut, si calciu scazut in organism.De multe ori vizita initiala, la un medic este de natura complicatiilor medicale sau chirurgicale ale consumului de alcool. In aceste cazuri, medicul va efectua si solicita efectuarea de teste suplimentare, in functie de simptome (de exemplu, probleme abdominale, insuficienta cardiaca, retragere de alcool, sau ciroza).

f.Evolutie si prognostic

Dependenta de o substanta, in general, parcurge mai multe etape pana se produce ca atare. Etapele consumului sunt:consumul experimental, in care individul consuma substanta din curiozitate (ex. la o petrecere);consum regulat, in care individul consuma substanta la diversele intalniri cu colegii, cunostintele, prietenii;consum devenit preocupare, in care individul obisnuieste sa consume alcool, droguri, tutun in multe situatii si cautarea acestor situatii devine in sine un scop;dependenta, este faza in care intregul comportament este controlat de nevoia organismului de a fuma sau consuma alcool sau droguri.Persoana nu mai este libera, este controlata de substanta!S-au facut numeroase studii pe persoanele dependente de alcool iar cercetatorul E.M. Jellinek a elaborat o descriere sintetica a evolutiei dependentei de alcool. Acesta prezinta evolutia alcoolismului in patru faze:1.Faza pre-alcoolica2.Faza de debut3.Faza critica4.Faza cronicaIn faza pre-alcoolica alcoolul este consumat ocazional,la petreceri, sarbatori, protocoale, etc. In acest stadiu nu exista dependenta fizica si psihica. Dependenta se poate crea ori prin consum de alcool repetat (insa multi consumatori in exces nu depasesc niciodata acest punct) ori crescand cantitatea de alcool din ce in ce mai mult cu fiecare ocazie de consum.In cea de-a doua faza, numita faza de debut, sunt "asigurate" de catre consumator toate conditiile pentru dezvoltarea dependentei.Consumatorul manifesta urmatoarele simptome: amnezie, consum de alcool pentru efectul in sine, acunderea alcoolului, preocupare fata de alcool, sorbirea cu sete a primului pahar, sentiment de vinovatie privind alcoolul, evitarea conversatiei pe tema alcoolului, aparitia amneziilor dupa aproape fiecare consum.In faza critica, cea de-a treia, dependenta de alcool este deja instalata,iar alcoolicul manifesta deja urmatoarele:-pierderea controlului, persoana nu mai poate controla voluntar cantitatea de bautura consumata, se pierde simtul masurii, se consuma pana la betie, ebrietate, intoxicatie, coma alcoolical;-rationalizarea si justificarea consumului, negarea bolii;-grupul de consumatori devine o sursa importanta pentru respect si stima de sine;-comportament agresiv, remuscare si sentimentul de vina persistenta;-modificarea comportamentului, tulburari de comportament;-intreruperea relatiilor sociale;-pierderea serviciului, incapacitatea de a prelua sarcini si responsabilitati;-pierderea interesului pentru activitati casnice, hobbyuri, alte activitati;-re-interpretarea relatiilor personale;-auto-compatimire marcata, stari depresive;-gandire irationala - crede fapte sau lucruri fara fundament real, interpretare negativa;-protejarea bauturii, neglijarea hranei, a igienei corporale si a aspectului fizic;-prima spitalizare, probleme medicale in urma complicatiilor date de consum;-gelozia alcoolica, scaderea capacitatii sexuale, impotenta;-consum matinal de alcool.In ultima faza a dependentei, faza cronica,se considera de obicei ca din acest punct, nu mai exista cale de intoarcere la "bautul controlat". In acest stadiu dependenta se manifesta prin:-consum permanent de alcool - de unul singur sau in compania prietenilor de pahar;-deteriorare etica - sistemul de valori s-a modificat;-deteriorare reversibila a gandirii;-deteriorare sociala prin compania consumatorilor;-inlocuirea oricarei bauturi cu alcool;-tremuraturi, consum pentru evitarea sevrajului;-refuzul de a accepta starea de degradare fizica si psihica;-psihoze alcoolice determinate de consumul de alcool: betia patologica, delirium tremens, halucinoza alcoolica, gelozia obsesiva a alcoolicului, encefalopatia Wernicke, sindromul Korsakov.h.Complicatii Complicatiile digestive privesc ficatul si aparatul gastrointestinal. Chiar si abuzul de week-end poate genera steatoza hepatica ("ficatul gras"), cu ficat marit si palpabil. Aproximativ 15% dintre cei care abuzeaza de alcool prezinta o inflamatie pancreatica si risc pentru pancreatita acuta si sechele functionale pancreatice (deficient de insulina si enzime). Esofagita, gastrita pot antrena hemoragii digestive, iar ciroza se poate complica cu rupturi de varice esofagiene.

Complicatiile cardiovasculare si cerebrovasculare: pot aparea hipertensiune arteriala, cresterea trigliceridelor si colesterolului, coronaropatii (afectiuni ale arterelor coronare), cardiomiopatia (afectiune a muschiului inimii) alcoolica, cu tulburari grave de ritm (ce pot deveni fatale), microhemoragii in vasele cerebrale.

Complicatiile hematologice constau in leucopenie (scaderea nr. de leucocite din sange), scaderea imunitatii sau afectarea formarii de hematii, cu cresterea volumului eritrocitar mediu.

Complicatiile psihiatrice sunt: sindromul de sevraj complicat sau nu cudelirium tremens,tulburarea amnestica (sindromul Korsakoff alcoolic), dementa alcoolica, depresia alcoolica, tulburarea anxioasa indusa de alcool, tulburarea psihotica (halucinoza alcoolica Wernicke) indusa de alcool.

i.TratamentTratamentul alcoolismului cronic se realizeaz printr-o mbinare a psihoterapiei cu tratamentul medicamentos, care consta n:1. Somatotrope, care vizeaz ameliorarea funciilor ficatului, reechilibrarea hidroelectrolitic.2. Medicaie de repulsie, care urmrete instalarea unui reflex condiionat negativ la ingerare de alcool.3. Psihotrope, ce vizeaz corectarea tulburrilor psihice asociate consumului de alcool

Obiectiv 3. Rolul autonom al asistentului medical in ingrijirea pacientului cu alcoolism cronic

a.Fisa tehnica nr. 1- Tehnica msurrii i notrii tensiunii arterialeTENSIUNEA ARTERIALA: - reprezinta presiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor arteriale.Tensiunea scade de la centru spre periferie.

- Evaluarea funciei cardio-vasculare ne d informaii asupra forei de contracie asupra inimii i rezistena determinat de elasticitatea i calibrul vaselor.Elemente de evaluat:-Tensiunea arterial sistolic (cea maxim)-Tensiunea arterial diastolic ( cea minim).Materiale necesare:-Aparat pt msurarea tensiunii arteriale: cel cu mercur, cel cu manometru, oscilometru PACHON-Stetoscop biaurecular-Tampon de vat-Alcool-Creion sau pix cu minroie.Metod de determinare:-Palpatorie i auscultatorie.Interveniile asistentei pentru metoda auscultatorie:-Pregatirea psihic a pacientului.-Asigurarea repaosului psihic i fizic timp de 15 minute-Splarea pe mini-Se aplic maneta pneumatic pe braul pacientului. Braul trebuie s fie fixat i ntins (n extensie).-Se fixeaz membrana stetoscopului pe artera humeral, sub marginea inferioar a manetei.-Se introduc olivele stetoscopului n urechi.-Se pompeaz aer n maneta pneumatic, cu ajutorul perei de cauciuc pn la dispariia zgomotelor pulsative.-Se decomprim progresiv aerul din manet prin deschiderea supapei pn cnd se percepe primul zgomot arterial, aceasta reprezentnd valoarea tensiunii arteriale maxime.-Se reine valoarea indicat de coloana de mercur sau a manometrului pentru a fi consemnat.-Se continu decomprimarea, zgomotele arteriale devenind tot mai puternice.-Se reine valoarea indicat de coloana de mercur sau de acul manometrului. n momentul n care zgomotele dispar, aceast valoare reprezentnd tensiunea arterial minim.-Se noteaz pe foaia de temperatur valorile obinute cu o linie orizontal de culoare roie.Considerm pentru fiecare linie a foii de temperatur o unitate a coloanei de mercur. Se unesc liniile orizontale cu liniile verticale i se haureaz spaiul rezultat. n alte documente medicale se nregistreaz cifric.-Se dezinfecteaz olivele stetoscopului i membrana de alcool.Pentru metoda palpatorie:-Determinarea se face prin palparea arterei radiale.-Nu se folosete stetoscopul-Etapele sunt identice, urmrim pulsul.-Dezavantajul: obinerea unei valori mai mici dect realitatea, palparea pulsului periferic fiind posibil numai dup reducerea accentuat a compresiunii exterioare.De reinut: - Maneta va fi bine fixat pe braul pacientului-Manometrul va fi plasat la nivelul arterei la care se face determinarea.-Msurarea va fi precedat de linitirea pacientului.-n caz de suspiciune se repet msurarea fr a scoate maneta de pe braul pacientului.-Se pot face msurtori comparative la ambele brae.Valori normaleAdulti: 115-140 / 70-80 mmHgCopii: 91-110 / 60-65 mmHgNou-nascuti: 65-80 / 40-50 mmHgValori peste cele normale -hipertensiune.HTAValori sub cele normale -hipotensiune.hTA

b.Fisa tehnica nr. 2-Tehnica masurarii si notarii pulsuluiPulsul reprezint expansiunea ritmic a arterelor ce se comprim pe un plan dur, osos i este sincron cu sistola ventricular.Ne intereseaz ritmul pulsului sau elemente de apreciat: ritm, frecvene i amplitudine. Locurile unde se msoar pulsul: la orice arter accesibil palprii i care poate fi comprimat pe un plan osos. De obicei se folosete artera radial, femural.Materiale necesare:-Ceas cu secundar-Creion sau pix cu minroie.Interveniile asistentei la msurarea pulsului.-Pregtirea pshihic a pacientului:-asigur repaos fizic i psihic 10 15 minute.-Se spal pe mini-Reperarea arterei-Fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei.-Exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu vrful degetelor.-Numrarea pulsaiilor timp de 1 minut.-Consemnarea valorii obinute printr-un punct pe foaia de temperatur innd cont c fiecare linie orizontal a foii de temperatur reprezint 4 pulsaii. Unirea valorii prezente cu cea anterioar cu o linie pentru obinerea curbei.-Consemnarea n alte documente medicale a valorii obinute i a caracteristicilor pulsului.Frecvenan.n. 130-140 p/mcopil mic 100-120 p/mla 10 ani 90-100 p/madult 60-100 p/mvrstnic >80-90 p/mModificri de frecven a pulsuluiTahicardie= creterea frecvenei pulsuluiBradicardie= scderea frecvenei pulsuluiCeleritateareprezint viteza de ridicare i coborre a undei pulsatile.

Obiectiv 4. Rolul delegat al asistentului medical in ingrijirea pacientului cu alcoolism cronic

a.Fisa tehnica nr. 3-Executia injectiei intramusculare1.Definiie:Introducerea de substane medicamentoase-soluii izotone cristaline,uleioase sau a unei substane coloidale n stratul muscular,prin intermediul unui ac ataat la o sering.

2.Scop:terapeutic

3.Loc de execuie:-Regiunea supero-extern fesier,deasupra marelui trochanter-(ptratul supero-extern fesier).-Muchii externi i anteriori ai coapsei-1/3 mijlocie.-Muchiul deltoid.-La sugari-regiunea mijlocie a coapsei.

4.Materiale necesare:-Sering cu ac adaptate injeciei.-Soluie de injectat verificat.-Tampoane cu alcool,eter sau benzinpentru dezinfecia tegumentelor. -Garou sau band elastic (pentru injecia intravenoas).-Leucoplast.-Mnui de protecie.-Tvi renal.

5.Pregtirea psihic-Se anun bolnava-Se informeaz privind scopul i locul injeciei i eventualele reacii pe care le va prezenta n timpul injeciei.

6.Pregtirea fizic-Se aeaz bolnava n repaus-n decubit ventral,lateral,eznd sau n picioare.-Se dezvelete locul ales.

7.Execuie-Se spal i se dezinfecteaz minile i se mbrac mnui de protecie.-Obinuit se injecteaz la nivelul ptratului supero-extern fesier.-Se dezinfecteaz locul injeciei cu alcool.-Se cere bolnavului s-i menin musculatura ct mai relaxat-muchiul s fie moale.-Se puncioneaz perpendicular pielea ptrunznd 4-7 cm cu rapiditate i siguran.-Se verific poziia acului prin aspirare n sering i se injecteaz lent.-Se aplic o compres i se retrage acul brusc,masnd uor zona pentru accelerarea resorbiei.

8.ngrijire dup tehnic:-Se aeaz bolnavul comod,n repaus,5-10 minute.-Se ordoneaz materialele folosite.

9.Incidente i accidente:-Durere violent-prin atingerea nervului sciatic sau a unei terminaii nervoase-se retrage acul i se schimb locul injeciei.-Paralizie (total sau parial)-prin lezarea nervului sciatic.-Ruperea acului-extragerea se va face manual sau chirurgical.-Necroza esuturilor prin greirea cii de administrare.-Hematom.-Supuraie septic,abces,infecie grav.-Flegmon-supuraie septic prin nerespectarea normelor de asepsie i antisepsie.-Embolie uleioas-introducerea accidental a suspensiei uleioase ntr-un vas de snge.-Iritaie periostal-injectarea medicamentului n apropierea osului.-Transmiterea de boli infecto-contagioase sau infecii generale-prin refolosirea seringilor i acelor.

10.Observaii:-Nu se injecteaz n regiuni infiltrate,zone cu abcese tegumentare,acne,foliculit,furuncule,etc.-Se evit injectarea repetat n acelai loc-se schimb periodic locul.-Verificarea poziiei acului pentru soluiile colorate se face prin detaarea seringii.-Cantitatea maxim de medicament injectat este de 5 mlpentru a nu se mri riscul de infecii-abces postinjectabil.

b.Fisa tehnica nr.4-Administrarea solutiilor perfuzabile

1.Definiie:-Introducerea pe cale parenteral intravenoas pictur cu pictur a soluiilor medicamentoase pentru reechilibrarea hidroionic i volemic se execut prin perfuzie.

2.Scop:-Terapeutic.-Hidratare i mineralizare,completarea proteinelor sau a altor componente sanguine.-Scop depurativ dilund i favoriznd excreia din organism a produilor toxici.

3.Locul punciei pentru perfuzie:-Venele de la plica cotului.-Venele epicraniene sau jugulare la copii mici i sugari.-Venele de pe suprafaa dorsal a mini.

4.Materiale i instrumente necesare:-Flaconul cu soluia perfuzabil pregtit,suspendat n stativ.-Materiale pentru puncie venoas.-Injectomat,branul,ac pentru puncie.-Leucoplast.-Tvi renal.-Mnui de protecie.-Tampoane cu soluie dezinfectantalcool,eter,alcool iodat.

5.Pregtirea pacientului:-Se anun bolnavul i se explic tehnica,necesitatea i importana ei.-Se obine consimmntul pacientului (familiei sau aparintorului).-Se roag bolnavul s urineze.-Se protejeaz patul cu muama i alez.-Se aeaz bolnavul comod,cu braul sprijinit pe pern elastic (sau pe suport).-Se acoper bolnavul cu nvelitoare.

6.Execuia perfuziei:-Se examineaz calitatea venelor,se aplic garoul i se alege locul punciei.-Se dezinfecteaz locul ales i se execut puncia venoas.-Se verific poziia acului i se ataeaz la ac amboul perfuzorului pregtit.-Se deschide prestubul i se regleaz ritmul perfuzieiobinuit 60 picturi pe minut sau n funcie de recomandri i de soluia administrat.

7.ngrijiri dup tehnic:-Se ntrerupe perfuzia naintea golirii complete a flaconului.-Se aplic un tampon cu alcool la locul punciei i se extrage acul brusc din ven.-Se las un pansament fixat cu leucoplast la locul punciei.-Se aeaz bolnavul comod i se nvelete.-Se supravegheaz i dac nu sunt contraindicaii,se pot administra lichide calde.

8.Incidente i accidente:-Hiperhidratare prin perfuzie n exces.La cardiaci poate determina edem pulmonar acut,tuse,expectoraie hemoptoic,polipnee,hipertensiune.-Embolie gazoas prin ptrunderea aerului n curentul circulator.-Revrsat lichidian n esuturile perivenoase poate da natere la flebite,necroze.-Frison i stare febril prin nerespectarea condiiilor de asepsie.-Infecii prin aspiraie i diaree prin hrnire ndelungat prin perfuzie.-Compresia vaselor sau a nervilor datorit aparatelor de susinere a braului.-Coagularea sngelui pe ac sau cateter .-Tromboz prin mobilizarea cheagului de snge.-Limfangitapariia durerii pe traiectul vasului,colorat nrou,cald,dureros la atingere.

9.Observaii:-Instalarea perfuziei seva face n condiii de asepsie perfect.-nlocuirea flaconului sau ntreruperea perfuziei se va face nainte de golirea complet a flaconului pentru a reine 2-3 ml de soluie pentru control,n caz de intoleran.-Este obligatorie notarea pe flacon a orei de aplicare,a ritmului de administrare,a componenei soluiilor perfuzate,medicamentele adugate,ora de ntrerupere a perfuziei,numele asistentei care a montat perfuzia.-Administrare de glucoz,indiferent de concentraie,impune tamponarea cu insulin.

Obiectivul 5.Procesul de ingrijire al pacientului cu alcoolism cronic

a.InterviuNume i prenume:P.V.Vrst: 41 aniSex: masculinOcupaia: portarNaionalitatea: romnReligia: ortodoxAlergii: nu prezintaProteze: nu are

Comportamente: fumtor 15 - 20 igri/zi, consumator de alcool, neag consumul de droguri.

Diagnostic de internare: Etilism cronic

Motivele internarii:IritabilitateTranspiraiiAgresivitateAgitaie psihomotorie.

Antecente heredocolaterale, fiziologice i patologice:bolile primei copilrii, internat n urm cu 5 ani cu diagnosticul de ulcer duodenal.

Condiii de via i munc: locuiete cu familia sa, soia i un fiu, ntr-un apartament cu dou camere.

Istoricul bolii:Pacient de 41 de ani, cunoscut seciei noastre de acum 4 ani cnd a fost internat pentru o tulburare afectiv mixt pe fond toxico-carenial. Domnul P.V. afirm c inger buturi alcoolice de mai muli ani, prima internare fiind n anul 2000, de cnd se interneaz anual pentru tratament. A ncercat s renune la aclool, dar de 6 luni a renceput s consume buturi alcoolice tari, ajungnd la 1 litru pe zi. De asemenea se alimenteaz puin, afirm c are repulsie fa de alimente pentru c i provoac grea i i irit stomacul. n ultima sptmn acuz insomnii, este agitat psihomotor, faciesul este congestionat.n familie se ceart cu soia i i agreseaz fiul, motiv pentru care este adus pentru internare cu Ambulana, fiind nsoit de soie.Se interneaz pentru tratament de specialitate.Examen de boli interne:Clinic: gingivoragii la periajObiectiv: examen clinic n limite normaleBiologic: ficat mrit de volumCitoliz uoar, trombocitopenie uoar, anemie uoar normocromDiagnosticul: steatoz hepatic toxic, anemie uoarRecomandri: Eseniale 3 x 1 comprimate pe zi, 3 luniAcid folic 1 comprimat pe zi 3 luniExamen psihologic:Buletin de examinareConsultri: dizarmonic ansamblul structural n contextul toxicofiliei etanolice. Actualmente dispoziie depresiv sever cu nivelul de anxietate sever (dup scara Beck) cu nivel de anxietate sever (scara STAI).dificulti adaptive socio-profesionale i familialetolerana sczut la frustrare cu marcate tendine de interpretare, izolare de societate, trirea dureroas a solitudinii.multiple preocupri hipocondriac-cenestapate i tendine psihastene.inabiliti n gestionarea conflictelor cu gnduri de inutilitate existenial, fr idei suicidare. Tendina de a amplifica importana evenimentelor negative.

Examen psihiatric:Facies cu note triste, mimic i gestic hipomobile.Discret dizartrie, tremor al membrelor superioare, consum etanolic abuziv n antecedente psihiatrice sau confuzii onirice, neag sevraje complicate. Anxietate marcat, dificulti de controlare, dismnezii de fixare i evocare disproxexie, randament util diminuat. Labilitate emoional toleran sczut, la frustrare cu crize de scurt circuit.Tulburri hipnice mixte, apetit mult redus cu scdere n greutateConsult neurologic:Subiectiv: pacient cunoscut cu un consum cronic etanolic, se prezint pentru crampe ale musculaturii moletului drept.Obiectiv neurologic: limitarea, MAS lombare Lasegie negativ bilateral durere la 700.Dismetrie la probele de coordonare ale membrelor inferioare.ROT achiliene abolite bilateral.Diagnostic: polineuropatie senzitivo-motorie a membrelor inferioare pe fond toxic carenial.Sindrom cerebelos.Recomandri: Magne B6, 3 x 1 pe zi alternnd cu Cal-C-Vita 1 0 - 1Milgamma N 1 1 - 1 alternativ cu Thiogamma 600 mg. 1 0 - 0Arcoxia 90 mg. 1 0 - 0 - 5 zileOmeram 20 mg. 1 0 - 0 - 5 zileEgilok 25 mg. 1 0 - 1 - 5 zile

Ecografie:Ficat cu reflectivitate crescut, difuz inomogen cu diametru: lob drept 162 mm., lob stng 92 mm., lob caudat 35 mm., Vena Port = 13 mm.Colecist transonic, splin de 125 mm ax lung, rinichi aspect ecografic normalPancreas inabordabil.

Examinri de laborator

LOW NORMAL HIGHUNITS REFERENCE RANGE

Glucoz91mg/d/70 118

Uree34mg/d/15 - 55

Creatinin0,8mg/d/0,5 - 1,5

Colesterol164mg/d/140 - 240

Trigliceride145mg/d/50 180

G:P:T:44I.U/ |6 50

G.O.T.50I.U/ |8 42

G.G.T.41I.U/ |6 - 40

CALCULATED VALUES RESULTS UNITS

Lipide 604 mg/dl

TEST RESULTWBC 5,4 k/UL 4.8-9.0 k/ULLYM 1.1 R2 20.1%L 1.5-2.8{21.0-33.0%L*MID 0.3 4.9%M 0.3-0.7{4.0-8.0% MGRAN 4.1 75.0%G 3.0-5.5{59.0-700%GRBC 3.91 M/UL 4.50-5.80 M/ULHGB 12.4 g/dl 13.3-17.9g/dlHCT 35.1 40.0-51.0%MCV 89.8 TL 82.0-94.0flMCH 31.7 pg 26.0-32.0 pgMCHC 35.3 g/dl 31.0-36.0g/dlRDW 13.7% 11.5-14.5%PLT 106 K/UL 140-350 K/ULMPV 10.5 TL 7.8-10.8 flVSH 1h 25 mm/ ora2h 50 mm/ ora

b.Nevoi le fundamentale dupa Virginia Henderson

ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE PRIVINDCELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE

1.Nevoia de a respira i a avea o bun circulaie:La internare nu prezint probleme. Toracele este normal conformat.Respiraiile sunt de tip costal inferior. Are 16 18 respiraii pe minut dar dup 2 zile de tratament i abstinen de alcool, pacientul intr n stare de sevraj etanolic, care cuprinde n tabloul clinic polipnee. Zgomotele cardiace sunt clare, bine btute. TA = 110/70 mmHg, P = 100/min.

2.Nevoia de a se alimenta i hidrata:Pacientul consum n jur de 1 litru de buturi tari, alimentarea fiind foarte deficitar, lucru care se observ din greutatea sa corporal. La cei 1,88 cm ai si i vrsta de 40 de ani, pacientul cntrete doar 70 kg.Are 3 mese pe zi.Preferine: sucuri, fructe.3.Nevoia de a elimina:Pacientul la internare nu prezint dificultate de a miciona i defeca.Odat cu intrarea lui n sevraj etanolic la aceste forme de eliminare se adaug i diaforeza, pierderi patologice prin polipnee i cele din perioada febril (pacientul avnd o temperatur de 38,30 C).4 Nevoia de a se mica i de a avea o bun postur:Pacientul prezint dureri la nivelul aparatului locomotor, micri necoordonate la nivelul minilor i picioarelor din cauza sindromului de sevraj.Sistemul muscular: normal clinic.Sistemul osteo-articular: integru, mobil, nedureros.5. Nevoia de a dormi i de a se odihni:Somn redus, prezint insomnii. Pe timpul zilei este agitat din cauza oboselii accentuate fiind linitit sub doza de neuroleptice i tranchilizante.6. Nevoia de a se mbrca i dezbrca:Pacientul este ajutat n satisfacerea nevoii de ctre cadrele medicale i aparintori.7. Nevoia de a menine temperatura corpului n limite normale:n timpul sevrajului temperatura corpului a fost de 38,30 C. Se ncearc o scdere a acesteia prin administrarea de antibiotice injectabile si supozitoare antitermice.8. Nevoia de a fi curat, ngrijit i de a-i proteja tegumentele i mucoasele:Pe tot parcursul internrii, pacientul a fost ajutat n satisfacerea acestei nevoi din pricina transpiraiei existnd riscul apariiei escarei.Tegumente i mucoase umede, colorate, unghii hipocratice. Piele umed.9. Nevoia de a evita pericolele:Pe tot parcursul sindromului de sevraj, pacientul prezint halucinaii i este confuz, iritabilitate i agitaie psihomotorie, ceea ce duce la afectarea integritii fizice.10 .Nevoia de a comunica:n timpul perioadei de sevraj, pacientul nu era comunicativ i sociabil, prezent dezorientare temporo-spaial. Era agitat i iritabil n prezena apropiailor i cadrelor medicale.11. Nevoia de a aciona conform propriilor convingeri:Pacientul a declarat c se simte frustrat datorit sentimentului de inutilitate pe care l triete.12. Nevoia de a fi preocupat n vederea realizrii:Pacientul este satisfcut de munca sa, dar din cauza bolii sale nu-i mai poate realiza sarcinile impuse de locul de munc.13. Nevoia de a se recreea:Pacientului i place s citeasc, acum nu mai este capabil din cauza lipsei de atenie, tulburrilor de gndire i memorie. n spital vizioneaz programele TV i ascult radio.14. Nevoia de a nva cum s-i pstreze sntatea

Probleme:

1. Dezechilibru nutriional, hidro-electrolitic i acido-bazic legat de sevrajul etilic manifestat prin: greuri, scdere ponderal, deprinderi alimentare deficitare.

2. Alterarea respiraiei din cauza strii de agitaie psiho-motorie manifestat prin dispnee de tip polipneic (25 - 30 respiraii/min.)

3. Alterarea somnului din cauza orelor puine de somn manifestat prin insomnie, agitaie n timpul zilei i a consumului abuziv de alcool.

4. Hipertermie din cauza strii de sevraj manifestat prin febr moderat, 38,30 C.

5. Lipsa autonomiei n acordarea ngrijirilor igienei din cauza strii de agitaie psiho-motorie manifestat prin necoordonarea micrilor.

6. Alterarea comunicrii la nivelul senzorial, intelectual, afectiv din cauza agitaiei psihomotorii manifestat prin: halucinaii, anxietate, dezorientare temporo-spaial.

7. Insuficiente cunotine despre boala.

8. Anxietate. Dispoziie depresiv, randamentul util diminuat, scderea interesului i a plcerii.9.Diminuarea interesului fata de efectuarea activitatilor cotidiene datorita consumului de alcool

c. Plan de ingrijire

Manifestari de dependenta(semne si simptome)

-tulburari ale starii de constienta in perioada sevrajului

-tulburari de gandire(sentiment de vinovatie )

-tulburari de memorie

-tulburari ale dispozitiei(depresie)

-tulburari afective)

-tulburari de vointa(activitati nefinalizate0

-tulburari de activitate(agitatie psihomotorie-tulburari de comunicare(verbala sau scrisa)

-tulburari de comportament instinctual(diminuarea instinctului alimentar)

67

ProblemeObiectiveIntervenii autonome si delegateEvaluare

1. Dezechilibrunutriional hidro-electrolitic i acido-bazic legat de sevrajul etilic manifestatprin: greuri, vrsturi, scdere ponderal, deprinderi alimentaredeficitare.Transpiraii profundescaune diareice.Pacientul prezint greuri,timp de 3 zile, prelungindu-se pe tot parcursul internrii.

Pacientul va fi reechilibrathidro-electrolitic si acidobazicn primele 7 zile i pe tot parcursul internrii prin diet adecvat. Pacientul va fi echilibrat nutriionalncepnd din prima zi deinternare.- hidratarea bolnavului cu 2.000 ml/24 ore.Se ofera pacientului alimente si lichide la intervale scurte de timp. Pacientului i se administreaz parenteral 1000ml /zi.- am administrat pacientului cele 3 mese pe zi i multe lichide dulci fr excitante

Zilnic este masurata si notata ingestia si eliminarea I= 188 cm. G = 70kg.Se msoar funciile vitale de dou ori pe zi- dimineaa i seara.TA = 110/80 mmHgP =80 pulsaii/min., T=38,30 CTemperatura seara = 380 CRespiraia = 16 18 respiraii/min.Diureza = 1.200 ml

s-a pus sond vezical i am msurat cantitatea de urin pe 24 de ore.-pacientului i se recolteaz probele biochimiceindicate de medic.

- nsoirea pacientul la serviciul de imagistic pentru a se face ecografie de organe abdominale i un Rx. Pulmonar ,la EKG,EEG-pacientului i se explica tehnica explorrilor funcionale si necesitatea efecturii lor

Pacientul dup 3 zile de tratamentcu atiemetice nu maiprezint greuri ivrsturi. Dup 4 zilepacientul prezinttegumentele elastice care confirm o hidratare adecvat.

ProblemeObiectiveIntervenii autonome si delegateEvaluare

2. Alterarea respiraiei din cauza strii de agitaie psiho-motorie manifestat prin dispnee de tip polipneic 25 - 30 respiraii/minutpacientul va avea 16 - 18 resp/min i nu vaprezenta dispnee peste24 de ore.Pacientul s inspire profund pe nas i s expire pe gur. s respire normal, amplu,rar, Poziia pacientului n pat va fi semieznd pentru a uura respiraia.

Ziua 2- se continu reechilibrarea pacientului

ProblemeObiectiveIntervenii autonome si delegate

Se administreazamedicamentele prescrisesedemedic (sedative,somnifere)si se urmareste efectul produs de acestea

Asigurarea unui somn corespunzator din punct de vedere calitativ si cantitativ .asigurarea unei camere linistite lipsita de excitanti,temperatura optima,posibilitati de semiobscuritateSe incearca reducerea zgomotului spitalicesc Evaluare

3 Alterarea somnului din cauza orelor puine de somn manifestat prin insomnie, agitaie n timpul zilei- asigurarea unui somn corespunztor din punct de vedere calitativ i cantitativ

Ziua a3a- pacientul crete n greutate cu aproximativ 300 500 g/zi, i revine pofta de mncare i dispar scaunele diareice.- pacientul este mai puin agitat n timpul zilei- se mbuntete durata i calitatea somnului

ProblemeObiectiveIntervenii autonome si delegateEvaluare

4. Hipertermie din cauza strii de sevraj manifestat prin febr moderat 38,30C pacientul va avea temperatura corporal normal dup 72 ore.-pacientul sa fie echilibrat hidroelectroliticPacientul sa aiba o stare de bine fizic si psihicHidratarea pacientului pentru a nlocui pierderile de lichide prin transpiraieAdministrarea de antitermice la indicatia medicului-schimba la nevoie lenjeria de pat si corp-calculeaza bilantul ingesta-excreta pe 24de ore- am aplicat comprese reci pe frunte

-aeriseste incapereaZiua 4- dup 72 ore temperatura corpului a ajuns la valoarea normal

ProblemeObiectiveIntervenii autonome.Evaluare

5. Lipsa autonomiei n acordarea ngrijirilor igienice din cauza strii de agitaie psiho-motorie manifestat prin necoordonarea micrilor.- pacientul va avea tegumente i mucoase integre pe tot parcursul internrii, va fi capabil s-i acorde ngrijiri igienice autonome peste 10 zile.- pacientul va face du n fiecare diminea ajutat de cadrele medicale i aparintori- pacientul va avea o mbrcminte lejer- lenjeria de corp i de pat este schimbat ct mai des- lenjeria de pat este bine ntins pentru a nu leza tegumenteleExplic pacientului nevoia de a-i schimba poziia n pat ct mai des.Pe tot parcursul internrii pacientul nu a prezentat escare, iar tegumentele au rmas curate i integre.Pacientul particip la efectuarea autongrijirilor.Pacientul este capabil s-i efectueze ngrijirile igienice i s se mbrace singur.

ProblemeObiectiveIntervenii autonome si delegateEvaluare

6. Alterarea comunicrii la nivelul senzorial, intelectual, afectiv din cauza agitaiei psihomotorii manifestat prin: halucinaii, anxietate, dezorientare temporo-spaial.

Probleme

Anxietate. Dispoziie depresiv, randamentul util diminuat, scderea interesului i a plcerii.

-vizeaza linistirea pacientului-diminuarea manifestarilor comportamentale-prevenirea accidntarilor

Obiective

-linistirea pacientului redobandirea interesului pentru desfasurarea unor activitati-reluarea relatiilor interpersonale-asigurarea microclimatului corespunzator(sa ofere siguranta,contact cu realitatea-utilizarea comunicarii terapeutice-orientarea permanenta in timp si spatiu-supravegherea atenta a pacientului pentru a observa aparitia unor modificari de comportament sau modificari fiziologice

Intervenii autonome si delegate-utilizarea comunicarii terapeutice -mesajul verbal sa fie clar -pacientul sa fie ascultat atent,sa fie lasat sa si exprime sentimentele-sa fie incurajat pentru comunicarea cu altii(familie ,ceilalti pacienti)-stimularea pacientuluiin efectuarea unor activitati

Evaluare

Sub tratamentul specific, vitamine i anxiolitice, evoluia pacientului este favorabil, externndu-se dup 18 zile, cu recomandrile: continu tratamentul efectuat, ntreruperea definitiv a consumului de alcool, dispensarizare psihiatric teritorial.

EPICRIZA

Pacient n vrst de 41 de ani, cu antecedente psihiatrice, se interneaz pentru nelinite psiho-motorie, transpiraii, tremor al extremitilor, tahicardie, iritabilitate, greuri, vrsturi, insomnii mixte.Se externeaz cu indicaiile:- psiho-igien- interzicerea consumului de alcool- evitarea psiho-traumelor

Continuarea tratamentului cu:Coaxil 1 1 - 1 minim 3 luniCarmabazepin 200 mg. 1 1 - 1 tb./zi 1 anViplex 1 - 1 - 1 cps./zi 1 lunAntalcoplant 20 - 0 - 0 pic./zi, 1 an

Obiectivul 6. Educatia pentru sanatate la un pacient care sufera de alcoolism cronic.

. Evitarea consumului de alcool atunci cnd devin agresivi deoarece sub influena alcoolului pot interpreta greit o remarc sau un gest.2. Atitudinea de a spune NU grupului de apartenen i adoptarea unui comportament prin care s fie acceptat de grup fr s consume alcool.3. Informarea pacientului despre efectele negative i consecinele alcoolului din punct de vedere social.4. nvarea pacientului de a nu deveni sclav propriilor slbiciuni legate de consumul de alcool.5. ncercarea de a-i rezolva problema fr a crede c alcoolul l-ar ajuta n gsirea unor soluii sau c ar avea un efect relaxant asupra lui.6. Convingerea pacientului c alcoolul este una dintre slbiciunile care prin voin poate fi nlturat din viaa sa.7. nlocuirea acestei substane cu o alt substan (suc, ceai) care nu au efect negativ asupra persoanei sale.8. Redarea unor exemple negative care dup consumul de alcool au ajuns ntr-o stare critic.

Concluzii

A vindeca sau cel puin a uura suferina a fost din totdeauna scopul practicilor medicale. Atenia acordat de ctre asistenta medical este foarte important, dac ne gndim c patul constituie universul restrns al bolnavului, timp de zile, uneori sptmni. Ea trebuie s intre n pielea bolnavului pentru a nelege nu numai ce vrea acesta, ci i care sunt nevoile sale, pentru a-l menine n via i pentru a-l ajuta s-i rectige ncrederea.Bolnavul care solicit asisten medical i ncredineaz sntatea i uneori viaa n minile celor ce-l ngrijesc. Responsabilitatea noastr este de a-i asigura sprijinul de care are nevoie pentru a face o alegere n mod raional. Scopul ngrijirilor este de a reda pacientului o stare de bine, de independen n desfurarea activitilor cotidiene i pregtirea pentru reintegrarea familial i profesional a pacientului. Educaia sanitar a ntregii populaii pentru prevenirea efectelor duntoare ale alcoolului asupra strii de sntate, deoarece este mai bine i mai puin costisitor s previi dect s tratezi.Asistena, ca membru al echipei de ngrijire, particip la ngrijirea bolnavilor n diferite faze ale bolilor, att n spital ct i n comunitate. Asistenta medicala ieind din spital, din casa unui bolnav btrn, va simi mulumirea sufleteasc c a reuit s-i pun pregtirea i pasiunea n folosul omului i a vieii, i cea mai nobil rsplata pentru activitatea desfurat este convingerea c este de folos semenilor.BIBLIOGRAFIE

1. V. Beli Aspecte toxicologice-clinice i medico legale n etilism Ed. Medical, Bucureti, 1982.

2. Dr. C. Stavros Droguri concomitente cu alcoolul, tutunul, cafeaua Ed. Medical, Bucureti, 1992.

3. L. Titirc Ghid de nursing Ed. Viaa Medical, 1992.

4. V. Predescu Psihiatrie Ed. Medical, Bucureti, 1976.

5. L. Titirc Urgene medico-chirurgicale Ed. Medical, Bucureti, 2000.

ANEXE

Materiale i mijloace de lucru

Materiale: pentru alctuirea lucrrii de Licenta am folosit 30 cazuri cu diagnosticul de alcoolism cronic.Cei 30 de subieci inclui n lotCele 30 cazuri au studiate n anul 2009-2010 fost internai n Clinica XVII-Toxicomani a Spitalului Cl, de Psihiatrie.ALEX.OBREGIA,

Metode de lucru:

1. Am discutat cu pacienii pentru culegerea datelor privind starea de sntate i starea de boal a pacienilor n vederea stabilirii bilanului dependen - independen.Cu ocazia supravegherii pacienilor i n timpul efecturii tehnicilor de ngrijire am discutat cu pacienii, putnd astfel s fac evaluarea strii lor, cu echipa de ngrijiri, n timpul desfurrii vizitelor medicale, prin discuii cu medicul i asistentele medicale; am citit i cutat date cu privire la interveniile delegate i asupra evoluiei bolii.2. Am observat pacienii pe tot parcursul spitalizrii n ceea ce privete comportamentul, atitudinea, starea general.3. Am purtat discuii cu membrii familiei.4. Am studiat documentele medicale ale pacienilor, respectiv foaia de observaie, precum i documentele examinrilor paraclinice.5. Studiul literaturii de specialitate.

REPARTITIA PE GRUPE DE VARSTA

REPARTITIA PE SEXE

REPARTITIA IN FUNCTIE DE MEDIUL DE PROVENIENTA