Toni Morrison

Ajuti-l, Doamne,pe coPil

Tladucere din limba englezide Virgil Stanciu

A.l_\Rffi

CupRrws

Parrea ISweetness. ,,.,,9

Brooklyn .... 4l

Sweetness. ,. ,. .. . .,, G7

Brooklyn .,,. 95Bride. .......9gSofta . ...... 105Partea a II-a

*.... ......117Softa. ..,...121

Rain. .:...........16i,Partea a III.a

*.... ......r71Partea a IV-a

&.... ...,..2r2

Sweetness

Nu e vina mea. Deci, nu mi putegi invi-novlgi. Nu-s eu de vinl si n-am idee cums-aintAmplat. Nu mi-atrebuit mai mult deo ori dupi ce au scos-o dintre picioarelemele ca si-mi dau seama cl ceva era riu.Foarte riu. Era atit de neagri ci m-a spe-riat. Neagri ca miezul nopgii, de un negrusudanez. Eu am pielea deschisi la culoare

gi pir bun, ceea ce numim noi galben in-tens, gi la fel gi atil Lulei Ann. Nimeni dinneamul meu nu-i nicipe departe de culoa-rea aia. Catranul e cel mai apropiat lucrula care mi duce gindul - totusi plrul nui se asorteazi cu pielea. E diferit -'drept,dar cirlion\at cala triburile alea din Aus-tralia. Te pogi gandi cl.faa-iun regres, darregres fagi de ce? S-o fivlzutpe bunica;trecea drept albn gi nu vorbea niciodat[ cunici unul dintre copiii ei. Orice scrisoare

IO / TONIMORRISON

primea de la mama sau de la mituqile

L.1., o trimitea inapoi nedeschisl' Pini Ia

urm[, ele au inqeles mesajul ci nu vrea nici

un mesaj ;i au lisat-o in plata Domnului'

Aproape toti mulatrii ;i quadroon-ii pro-

..d*rr la fel pe atunci - ad\ci, dacl aveaupirul cum trebuie. Vi putegi imagina cA-

ior albi le curge in taini prin vene singe

de negru? Ia ghicigi. Douizeci la suti' am

auzit. $i mama, Lula Mae, ar fi putut trece

uqor drept alb[, dar a ales s[ n-o faci' Mi-a

spus ce Pre! a plitit Pentru decizia asta'

Ca"a ea gi tata s-au dus la judec[torie ca

si se cisltoreasc[, erau acolo doui Biblii'

iar ei au trebuit si-9i puni mAinile Pe cea

rezervat\ negrilor. Cealalti era Pentrumiinile albilor. Biblial Te pogi gindi la

ceva mai tare? Mama era menajeri la un

cuplu alb bogat. Ei mAncau tot ce gitea ea

9i insistau si-i frece Pe sPate cAnd;edeau

in u*.re;i Dumnezeu ltie ce alte lucruri

intime o mai Puneau sl fac[, dar s[ nu

atingi aceeasi Biblie!

Cnii dintre voi gindesc, probabil' c[ e

un lucru riu s[ ne grupim in funcgie de

Ajut,i-L, Doarnne, pe copil / llculoarea pielii - cu cit mai deschis[, cuatAt mai bine - ln cluburi sociale, cartiere,congregagii, sororitiEi, chiar ;coli pen-tru oamenii de culoare. Dar cum altfelputem sI ne plstrim pugini demnitate?Cum altfel pogi evita s[ fii scuipat intr-odrogherie, s[ dai din coate la staEia de au-tobuz, si umbli prin rigoli ca si lagi tottrotuarul albilor, si plltegti cinci cengi lablcenie pentru o pungl de hArtie care estegratuitl pentru albi? Ca s[ nu mai vorbimde toate ocirile. Am auzit despre toate as-tea multe, mult mai multe. Dar, datorit[culorii pielii, pe mama n-o impiedicau siprobeze pilirii in magazinele universale,sau sI foloseascl toaleta lor. Iar tata putea

proba pantofi ln partea din fagi a maga-zinului, nu intr-o incipere dosnic[. Niciunul dintre ei nu-gi ingiduia si bea dintr-otisnitoare ,,numai pentru oamenii de cu-loare", chiar dacl murea de sete.

Nu-mi place s-o recunosc, dar chiarde la inceput, la maternitate, copila, LulaAnn, m-a fhcut sl ro;esc de rqine. Pieleacu care s-a niscut era palidi, ca a tuturor

12 / TONI MORRISON

bebelugilor, dar culoarea s-a schimbat ra-

pid. Am cre:zlrtcl innebunesc atunci cA.nd

s-a flcut neagri-vineqie chiar sub ochiimei. $tiu c[ mi-am iegit din mingi un mi-

nuq fiindcl o datl - doar pentru citeva se-cunde - i-am apisat o pitur[ pe fagi. Darn-a; fi putut face aga ceva, indiferent cit de

mult imi doream si nu se ft niscut cu acea

culoare ingrozitoare. M-am gAndit chiar

s-o incredingez unui orfelinat, undeva. M[speria gAndul ci a; putea fi o maml dinaia care-gi abandoneazi copiii pe treptele

bisericii. Recent, am auzit despre o Pere-che din Germania, albi ca zlpada, care au

adus pe lume un copil cu pielea neagri, in

mod cu totul inexplicabil. Gemeni, cred

ci erau - unul alb, unul negru. Dar nu gtiudacl e adevirat. Tot ce gdu este ci pentru

mine a o alipta era ca gi cum aq fi dat san

unui plod african. Am trecut la biberoane

de cum am ajuns acasi.

Sogul meu, Louis, e hamal;i cind ave-

nit acas[ de la garl m-a privit ca 9i cum aq

fi fost dusi cu pluta, iar pe ea ca 9i cumar fi cilzrtt de pe planetaJupiter. Nu e un

Ajut,i-L, Doarune, pe copil / 13

berbat care si injure, aga ci atunci cind a zis

,,Dracu's-o ia! Ce mama dracului e asta?"am;tiut ci didusem de bucluc. Asta a fostca;oza - cauzacerturilor dintre noi doi. Prafne-a fhcut cisnicia. Avusesem parte impre-

uni de trei ani buni, dar cAnd s-a nlscutfata m-a invinoviEit pe mine si a tratat-ope Lula Ann de parcl era o striini - ba maimult, inamicul.

N-a atins-o deloc. N-am reugit s[-l con-

ving ci niciodati, dar niciodati, nu mi-amfhcut de cap cu alt birbat. Era absolut sigurci-l mingeam. Ne-am ciond[nit gi ne-amtot ciondinit pin[ cAnd i-am spus ci ne-griciunea fetei provenea cu sigurangi de la

familialui - nu de la a mea. Atunci situagias-a inriutitit; a devenit atit de rea, incAt els-a ridicat gi a plecat pur ;i simplu, iar eu atrebuit sI caut alt loc, mai ieftin, unde silocuiesc. $tiam atAta lucru cit si n-o iaucu mine la proprietarii cu care negociam,aga ci o lisam cu o verigoari adolescenti siaib[ grij[ de ea. M-am descurcat si eu cumam putut ;i n-am scos-o pe-afari prea mult,oricum, frindci atunci cind o impingeam

14 / TONI MORRISON

in cirucior, prietenii sau necunoscugii care

se aplecau deasupra ei s[ arunce o privire

gi s[ spuni ceva dr[gug ffes[reau ori fbceau

un pas inapoi;i se incruntau. Asta mi du-

rea. Ag fi putut trece drept didaca ei, dacl

am fi schimbat culorile pielii. imi era 9i aga

destul de greu ca femeie de culoare, fie 9i

a;a splhgici, si inchiriez o locuinqi intr-o

parte decenti a orasului. in anii nouizeci,

cAnd s-a niscut LulaAnn,legea interzicea

discriminarea potenqialilor chiriaqi, dar nu

mulgi proprietari gineau cont de lege' Nls-

coceau motive ca si te ginl departe' Dar

am avut noroc cu domnul Leigh. Chiar

daci a mirit chiria cu gapte dolari fagn de

ce ziceain anung 9i face o ctizb'dac[ intir-

ziirnminut cu banii.I-am spus s[ mi strige ,,Sweetness"l, in

loc de,,Mam[" sau,,M[mic|". Etamai sigur. Din cauzd cL eru atit de neagri 9i cl

avea buze mult prea groase dupi mine,

oamenii ar fi fost derutagi auzind-o cimi strigl,,Mami". in plus, are ochii de o

l,,DulceaEo".

Ajut,i-L, Doamne, pe copil / 15

culoare ciudatl, negri ca pana corbului, cu

o tqi de albastru - ceva vrijitoresc ;i inaceastl privingi.

Aga ci mult dmp n-am fost decit noidoui gi nu trebuie slvi spun cAt de greu erasi fii o nevasti abandonatl. Presupun clLouis a ayut remqciri dupi ce ne-apirisitaga, pentru ci dupl ceva timp a aflat undemi mutasem gi a-nceput si-mi trimitibaniin fiecare lun[, degi eu nu-i cerusem si numi adresasem legii ca si-i obgin. Manda-tele lui de cincizeci de dolari;i slujba meade noapte de la spital ne-au ajutatpe mine

gi pe Lula Ann si ne descurcim firi aju-torul social. Ceea ce era un lucru bun. Agvrea si nu i se mai spunl,ajutor social", sise revini la cuvAnul folosit cind mama era

fati. Pe atunci se numea,,asistengil'. Sun[mult mai bine, ca;i cum ar fi un ajutor petermen scurt, pAnI te mai aduni. Mai apoi,

funcgionarii care se ocupi de asta sunt riica scuipatul. in cele din urmi, cind mi-am

gisit de lucru si n-am mai avut nevoie deei; fhceam mai mulgi bani decAt au cAgtigat

ei vreodatl. Cred ci-si umflau cecurile

16 / roNt MoRRISoN

subgirele cu riutate, de-asta ne tratau ca

pe ni;te cer;etoare. in special cAnd se ui-tau la Lula Ann ;i inapoi la mine - ca 9icum tri;am sau aga ceva. Lucrurile s-auimbunltiqit, dar trebuia si am mare grijl.Si am mare grij[ cum o cresc. Si fiu severi,

foarte sever[. Lula Ann trebuia si inveqe

cum si se poarte, cum si-gi gini capul ple-

cat gi s[ nu facl necazuri. Nu conteazi de

cite ori;i-ar schimba numele. Culoarea ei

e o cruce pe care trebuie s-o Poarte vegnic.

Dar nu e vina mea. Nu e vina mea. Nu e.

Bride

Sunt speriati. Mi se intimph ceva rlu.Mi simt de parci m-as topi. Nu vi potexplica de ce, dar;tiu cind a lnceput. Ainceput dupi ce el a spus:

- Nu egti femeia pe care o vreau.- Nici nu sunt.Tot nu gtiu de ce-arn zis asta. Pur gi sim-

plu m-a luat gura pe dinainte. Dar cind aauzit rispunsul meu obraznic,m-a fulgeratcu o privire rea, lnainte de a-gi trage pe elblugii. Apoi gi-a inhiEat ghetele;i tricoul,iar cind am razit uqa trintindu-se m-amintrebat o fractiune de secundi daci elnu punea cumva capit nu numai certeinoastre prostegti, ci ;i viegii in comun,relaEiei dintre noi. Imposibil. Din clipi inclipi aveam si aud cheia intorcAndu-se inbroasci, qa din fag[ deschizAndu-se si in-chizindu-se. Dar toati noaptea n-am auzirnimic. Absolut nimic. Cum? Nu-s destul