agregat de curatit si spalat legume cu productivitaea 210 kg/h
DESCRIPTION
Proiectul completTRANSCRIPT
Mod
Изм.
Coala
Лист
Nr. Document№ докум.
Semnat.
Подпись
Data Дата Coala
Лист1
Lucrarea de an la Utilaj
Efectuat Lupu Victor Controlat Bernic Mircea
Aprobat.
Agregat de spălat si curătat cu con
210kg/h
Litera ColiЛистов
UTM FTMIA gr. TAP-113
Schema Sarcinii
d2=d3=d4=0,33m
d1=0,08m
nol=360min-1
nmot=1500 min-1
Mod.
Coala
Nr Document
Semnat
Data Дата
Coala
5Lucrarea de an la Utilaj
Adnotația
Această lucrare este despre un agregat pentru curățit și spălat cartofi cu con, ce are
productivitatea de 210 puterea motorului de 4kw și volumul camerei de lucru 0,09 m3. La baza
acestui agregat stă mașina de curățit cartofi MOK-205. Agregatul obținut reprezintă două mașini de
curățit cartofi de tip MOK-205 unite prin trasmisie prin curea, și care sunt despărțite de o ușiță, care
separă camerele de lucru. Pentru a permite spălarea cartofilor, în prima cameră de lucru materialul
abrazim de pe pereți și suprafața conului au fost înlocuite cu cauciuc.
Deasemenea la filele acestei lucrări sunt anexate următoarele brevete:
Brevetul nr. 28721 utilaj de spălat cartofi.
Brevetul nr.34855 utilaj destinat curățirii cartofilor de coarjă.
Brevetul nr.44407 utilaj de curățit cartofi cu acțiune continuu
Brevetul nr.50332 utilaj de curățit cartoafe cu acțiune continuu.
Brevetul nr.50367 utilaj de spălat și curățit cartoafe.
Mod.
Coala
Nr Document
Semnat
Data Дата
Coala
5Lucrarea de an la Utilaj
Cuprins
Introducere...........................................................................................................................................4
Capitolul I.............................................................................................................................................5
1.1 Noțiuni teoretice ale procesului ......................... ..........................................................................5
1.1.1 Prelucrarea tuberculelor........................................................................................................5
1.1.2 Traiectoria mişcării şi parametrii de bază a maşinelor de curăţat cartofi cu acţiune
continuă..................................................................................................................................................7
1.2 Studiul bibliografic al nivelului de dezvoltare tehnic a maşini de spălat şi curăţat cartofi .
Avantaje si dezavantaje. Principiul de functionare..............................................................................12
1.3 Studiul brevetelor maşinilor de curăţat cartofi............................................................................ 22
1.4 Descrierea procesului tehnologic în care participă maşina de curăţat cartofi studiată.................23
1.5 Parametrii tehnico- economici preconizaţi....................................................................................24
Capitolul II.........................................................................................................................................25
2.1 Construcţia si principiul de funcţionare al maşinii…………......................................................25
2.2 Reguli de exploatare şi ale tehnicii securităţii ...........................................................................26
2.3 Defectele posibile si metode de înlaturare a lor ……………………..........................................26
2.4 Protecţia muncii si a mediului ambiant la exploatarea maşinii....................................................26
2.5 Calculul masinii..........................................................................................................................28
2.5.1Calcul tehnologic (productivitatea)......................................................................................28
2.5.2Calculul energetic.................................................................................................................29
2.5.3Calculul cinematic................................................................................................................31
Concluzii.............................................................................................................................................32
Bibliografie.........................................................................................................................................33
Mod.
Coala
Nr Document
Semnat
Data Дата
Coala
5Lucrarea de an la Utilaj
Întroducere
În lucrarea dată este cercetată asigurarea tehnică a industriei alimentare. Deasemenea se acordă
atenţie elucidării problemelor legate de majorarea eficacităţii tehnologiilor moderne de prelucrare
agroalimentare. Sunt descrise cerinţele esenţiale impuse proceselor şi utilajelor alimentare,
deasemenea se descriu principiile de funcţionare şi construcţie a celor mai vaste maşini din industria
alimentară, întrebuinţate în ţar noastră cît şi peste hotarele ei. Sunt date şi caracteristicele tehnice ale
acestor linii tehnologice. De asemenea, este descries principiul de funcţionare şi construcţia
agregatului de spălat și curățat cu con, dar şi instrucţiunile de exploatare şi măsurile de securitate a
muncii şi a mediului ambient la funcţionarea acestei maşini. Sunt arătate calculul tehnologic,
calculul consumului de energie şi calculul cinematic. Sunt analizate nivelul de dezvoltare a
maşinelor de curățat și spălat legume, parametrii tehnico-economici a maşinei de curățat și spălat
legume şi descrierea procesului tehnologic de preparare a semifabricatelor din legume prelucrate
prelimenar. Analiza brevetelor are şi ea o importanţă deosebită în această lucrare. Expunerea lor la
Anexă ne permite să studiem mai în detaliu construcţia şi funcţionarea maşinelor de curățat și spălat
legume, de asemenea avantajele şi dezavantajele lor.
Lucrarea este destinată studenţilor de la Facultatea de Tehnologie şi Management în Industria
Alimentară ale Universităţii Tehnice a Moldovei, viitorilor specialişti din Industria Alimentară.
Acest material poate ajuta specialiştii să resolve problemele tehnico-inginereşti ce ţin de
introducerea tehnicii performante în diverse ramuri ale industriei alimentare, astfel încît să
contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor tehnice ale specialiştilor din industria alimentară şi la
atingerea nivelului tehnic solicitat de populaţie.
Această informaţie este elaborată luînd în consideraţie disciplinile tehnice generale de
mecanică teoretică, teorie a maşinelor şi mecanismelor, termotehnică, procese şi aparate.
Mod.
Coala
Nr Document
Semnat
Data Дата
Coala
5Lucrarea de an la Utilaj
Capitolul I
1.1 Noțiuni teoretice ale procesului
1.1.1 Prelucrarea tuberculiferelor
Tuberculii cartofului sint bogati in amidon, contin albumine, zahar, substante minerale, vitamina
C si grupei B. Cartoful ocupa un loc important in ratia alimentara, deaceea la intreprinderile
alimentatiei publice el se prelucreaza in cantitatii foarte mari. La pregatirea bucatelor e mai bine sa
se intrebuinteze soiuri de masa de cartofi ce au o coarja subtire si rezistenta, un numar redus de colti
si un gust placut.
Prelucrarea preliminara a cartofului poate fi indeplinita procedind la metode mecanice termice si
chimice.
La intreprinderile industriale de prelucrare a legumelor, fabrici mari de colectare se aplica
metode termice – cu aburi si cu foc.
Procedeu cu aburi. Cartofii se prelucreaza cu aburi la presiune inalta. In acest caz are loc
fierberea stratului de la suprafata. La descarcarea cartofilor din aparat coaja se desprinde pe contul
diferentei de presiune si, in procesul spalarii, se indeparteaza usor.
Procedeu cu foc. Cartofii se calcineaza in cuptoare cilindrice la temperatura de 1100-1200 C.
Durata calcinarii e de 6-12 secunde. Dupa calcinare cartofii se descarca in masini de spalat, unde cu
ajutorul valturilor cu perii cojita se curata si se spala cu apa.
Însă la întreprinderi mai mici pe larg se utilizează metoda mecanică
Metoda mecanica. Prin aceasta metoda procesul de prelucrare a cartofului consta in
urmatoarele operatii: sortarea si calibrarea, spalarea, curatirea si finisarea.
Cartofii se sorteaza cu ajutorul masinilor mecanice de sortare sau manual. In procesul sortarii se
indeparteaza cartofii alterati, nasaditi, impuritatile, corpurile straine, (pietre, bulgari de tarina, etc...)
si tuberculii incoltiti deoarece coltii acestor cartofi contin solanina, care e o substanta otravitoare.
Calibrarea cartofilor se face cu scopul de a reduce deseurile la curatirea mecanica.
Spalarea cartofilor contribuie la curatirea rapida, imbunatateste conditile sanitare de prelucrare
ulterioara. Astfel de pe suprafata tuberculelor se indeparteaza murdaria, datorita carui fapt nisipul nu
nimereste pe partea mobila a masinii de curatit cartofi, protejind suprafata zgrunturoasa a discurilor
de razuire si lungind astfel termenii lor de expluatare. Din deseurile cartofului spalat se obtine
amidonul de o calitate mai superioara. Cartofii se spala in masinile de spalat, in masinile cu disc de
Mod.
Coala
Nr Document
Semnat
Data Дата
Coala
5Lucrarea de an la Utilaj
curatit cartofi fara fetuiala slefuitoare, in masini de spalare – curatire sau in mod manual in cazi cu
pardosirea de grilaje. Cartofii se curata in masini de curatit cartofi cu actiune periodica sau continua.
La intrebuintarea masinilor de curatire cu actiune periodica la inceput se deschide supapa
apeductului, se conecteaa masina si prin pilnia de incarcare se incarca cartofii. Cartofii se curata prin
frecare de suprafata zgrunturoasa a discului si peretilor curatatoarei de cartofi. La curatirea
cartofilor se scoate cojita si o parte din celulele de la suprafata. Durata curatirii continue 2-2,5 min,
la o curatire mai indelungata se scoate stratul ce contine o cantitate mare de amidon. Cartofii cutatit
se descarca, fara a deconecta motorul electric. Pentru aceasta e suficient sa se deschida usile masinii;
cartofii cad in vasul pus dedesubt.
Curatirea finisata a cartofilor se face in mod manual cu un cutin canelat sau cirn. La finisare, de
pe tubeculii curatiti se indeparteaza coltii, petele intunecate, cojita ramasa, se scobesc adinciturile.
Cartofii prelucrati se spala in apa rece.
În urma procesului coltii, petele intunecate, cojita ramasa trebuiesc înlăturate manual. Acest
proces ia mult timp, de aceea se ţine cont de sortul cartofilor şi de calitatea sortării acestora. O altă
ieşire din situaţie ar fi metoda curăţării profunde, care presupune îndepărtarea stratului mult mai gros
de pe cartof şi ceea ce duce evident la pirderi mult mai mari – 50-55%, în cazul în care deşeurile nu
sunt mai apoi utilizate în scopuri tehnice. Însă totuşi cel mai important este că se înlătură partea cea
mai importantă din punct de vedere nutriţionist.
La întreprinderile de alimentaţie publică cel mai frecvent se utilizează maşinile mecanice de
curăţat cartofi cu acţiune periodică. În general maşinile se clasifică şi după forma organului de lucru,
astfel deosebim maşini: cu trunchi de con (a); cu disc (b); cu rulou (pentru maşini cu acţiune
continuă)
Fig.1. Schema interacţiunii suprafeţei abrazive cu cartoful
Fig.2. Schema repartizării cartofilor în timpul de lucru a
maşinei de curăţat cartofiMod
.Coala
Nr Document
Semnat
Data Дата
Coala
5Lucrarea de an la Utilaj
Maşinele cu trunchi de con (MOK-125, MOK-250, MOK-350, MOK-400 ş.a.) au organul de
lucru în formă de trunchi de con la care fundul şi suprafaţa conică interioară esteacoperită cu
material abraziv. Fundul are trei proeminenţe ondulate pentru a mări înălţimea valurilor organului de
lucru.
Maşinile cu disc au organul de lucru sub formă de disc suprafaţa căruia are formă ondulată cu
suprafaţă abrazivă. La suprafaţa discului sunt de la 2 la 4 valuri, înălţimea carora treptat se măreşte
de la centrul discului către mărginile acestuia.
În partea de jos a organului de lucru sunt instalate vertical paletele pentru înlăturarea deşeurilor.
Pentru roaderea cojii de pe cartofi suprafeţele organelor de lucru sunt prevăzute cu material
abraziv, metal special prelucrat sau masă plastică. Materilul abraziv constă din granule mici de
carbid de siliciu şi componente de legătură ca gudron şi alabastru raportul fiind de 100:8,4:5
respectiv.
1.1.2 Traiectoria mişcării şi parametrii de bază a maşinelor de curăţat cartofi cu
acţiune periodică
Cartoful nimerind pe suprafaţa abrazivă, sub acţiunea
forţelor de interacţiune, efectuează o mişcare relativă în
raport cu aceasta. În momentul contactului cu
suprafaţa abrazivă, cartoful se roade de ea în rezultatul
căreea apare forţa de frecare dintre aceste două suprafeţe
(abrazivă şi a cartofului), orientată în direcţia opusă forţei
de interacţiune (fig.1.).
Zimţişorii abrazivi întră în stratul exterior al
cartofului efectuînd roaderea acestuia şi rotirea
concomitentă a cartofului. Gradul de rotire şi de schimbare
a vitezei şi direcţiei mişcării cartofului in rezultatul contactului acestuia cu suprafaţa abrazivă, în
mare măsură depinde de: poziţia reciprocă a cartofilor vecini, forma şi locul contactului suprafeţei
carofului cu suprafaţa abrazivă.
În momentul curăţirii carofilor este prezentă nu doar forţa de frecare ci şi fenomenul de
distrucţie a cartofului într-o măsură oarecare, ceea ce rezultă din activitatea forţelor de frecare. În
camera de lucru cartofii se deplasează conform unei traiectorii aproximativ determinate teoretic.
Fig. 3. Schema mişcării cartofului în maşina conică de
curăţit cartofi
Mod.
Coala
Nr Document
Semnat
Data Дата
Coala
5Lucrarea de an la Utilaj
Deplasarea cartofilor în camera de lucru şi interacţiunea
acestora cu suprafaţa abrazivă e cercetat nu în deajuns,
deaceea sunt descrise doar aproximativ.
Repartizarea aproximativă a cartofilor în camera
de lucru a maşinei conice de curăţat cartofi este
reprezentată în fig.2. Studiind mişcarea cartofului separat
(fig.3.), se poate de observat că de pe suprafaţa plată a
discului (poziţia I), cartoful sub acţiunea forţei centrifuge
se aruncă pe partea conică a discului (poziţia II).
Aflînduse pe partea conică a discului, cartoful din contul forţei centrifuge tinde să se
deplaseze spre peretele camerei de lucru (poziţia III). Concomitent, datorită forţei de inerţie, cartoful
pe o traiectorie spiralată se deplasează în sus (poziţia IV – V)
Unii cartofi se deplasează spiralat pe toată înălţimea
camerei de lucru, se rostogolesc pe abatajul capacului, pierd
viteza de deplasare şi cad în jos pe discul coni (poziţia VI). Alţi
cartofi se deplasează spiralat pe peretele camerei la o înălţime
mai mică şi de lovesc de pragul aflat pe partea interioară a uşiţei
de descărcare. La ciocnire aceştea brusc îşi schimbă viteza şi
direcţia deplasării: sau îndată cad pe fundul conului sau se
îndreaptă spre peretele camerei de lucru continuînd să se rotească
un timp oarecare după care cad în jos. Şocului mecanic sunt
supuşi doar o parte din cartofi care se ciocnesc de pragul uşiţei
de descărcare. Trebuie de luat în consideraţie că pragul nu este
acoperit cu suprafaţă abrazivă, iar partea anterioară a acesteia are
margine teşită, deaceea cartofii alunecă de pe prag. Pe partea plată a discului sunt amplasate valuri
de înălţime mică care sunt destinate pentru o deplasare mai eficientă a cartofilor.
Pe fundul cupei abrazive trebuie să încapă un cartof, de unde rezultă că hk ¿
δcosθ, unde θ –
jumătate din unghiul vîrfului conului. Înălţimea virolei se consideră a fi nu mai mică de raza
cartofului h0¿
0,5δ. Frecvenţa rotirii organului de lucru poate fi determinată reeşind din condiţia că
cartoful nimerind în centrul discului trebuie să fie aruncat de forţa centrifugă pe marginea acestuia
sau pe partea conică. Pentru îndeplinirea acestei condiţii forţa centrifugă minimală, ce acţionează
Mod.
Coala
Nr Document
Semnat
Data Дата
Coala
5Lucrarea de an la Utilaj
asupra cartofului, trebuie să fie mai mare de cît forţa de frecare dintre cartof şi suprafaţa fundului:
C>T(1).
La nimerirea pe disc sau pe fundul conului cartoful începe o mişcare de rotaţie împreună cu
discul însă cu o viteză mai mică. Între disc şi cartof se observă o alunecare, care poate fi considerată
coeficientul de alunecare
Kal
=
ωorg−ωc
ωorg(2), unde
ωorg şi
ωc - viteza unghiulară a organului de lucru şi cartofului respectiv.
Luînd în consideraţie coeficientul de alunecare, viteza cartofului poate fi exprimată:
ωc'
=ωorg⋅Κal
(3);
Viteza absolută a carofului va fi:
ωc=ωorg (1−Κ al)(4);
Luînd în consideraţie alunecarea relativă a cartofului pe disc, inegalitatea (1) poate fi scrisă
astfel:
m⋅ω2org⋅(1−Κal )
2⋅rmin>m⋅g⋅f(5),
Unde m – masa cartofului (kg),
ωorg - viteza unghilară a organului de lucru (rad/s),
Κal - coeficientul de alunecare, care se poate schimba în limite mari în dependenţă de
amplasarea cartofului pe organul de lucru, starea materialului abraziv, interacţiunea cu cartofii vecini
ş.a.m.d.
Aşa cum în modelul cercetat de noi, cartoful se află în partea centrală a discului şi începe
mişcarea o dată cu el, în acest caz pentru calcule poate fi adoptată valoarea minimă a Κal=0,2
; r min
- depărtarea minimală de la centrul de rotaţie a organului de lucru la centrul de rotaţie a cartofului
această distanţă poate fi considerată ca raza cartofului; g – acceleraţia căderii libere (m/s²); f –
coeficientul de frecare dintre cartof şi suprafaţa abrazivă (f=0,8...1,3).
Înlocuind în formula (5) valoarea
ωorg=π⋅nmin
30,
Fig.4. Forţele care acţionează cartoful aflat pe partea conică a
organului de lucru
Mod.
Coala
Nr Document
Semnat
Data Дата
Coala
5Lucrarea de an la Utilaj
unde n – frecvenţa de rotaţie a discului (min−1
), primim:
nmin>30π (1−Κalmin
)⋅√ gf
r min
. (6)
Considerînd π2≈g
, forma finală a formulei va lua forma de:
nmin>301−Κalmin
⋅√ frmin
. (7)
Dacă considerăm Κalmin
=0,2; f=1,1;
r min=0,5; δ=0,03, primim:
nmin>301−0,2
⋅√ 1,10 ,03
=227 min−1
.
Pentru intensificarea procesului de curăţire, luînd în
vedere o rezervă oarecare a forţei centrifuge, numărul real de
turaţii le mărim cu 50-60%. În maşinile de curăţat cartofi, la
determinarea unghilui la vîrful conului trebuie de reeşit din
condiţia că cartoful care se află pe partea conică a organului
de lucru trebuie să fie aruncat pe peretele camerei de lucru.
Pentru a controla această condiţie, putem cerceta un model
simplificat unde se iau în calcul numai forţa centrifugă şi
greutatea cartofului.
În figura (4) este arătat un cartof care se află pe
generatoarea conului. Centrul de greutate a lui se află la
distanţa r de la axa de rotaţie a conului. La rotirea cartofului
cu viteza: ωc=ωorg (1−Κ al)
în centrul de greutate a
cartofului va acţiona forţa centrifugă C=mωorg
2 ×(1−Κal )2 rşi forţa de greutate G=mg.
Descompunînd forţa centrifugă şi cea de greutate pe normală şi generatoare, obţinem că componenta
forţei de greutate va fi:
C0=mωorg2 (1−Κal )2 r⋅sin θ
, (8)
Mod.
Coala
Nr Document
Semnat
Data Дата
Coala
5Lucrarea de an la Utilaj
Iar componenta greutăţii:
G=mg⋅cosθ. (9)
Suma reacţiilor normale CN
şi GN
se echilibrează cu forţa reacţiiei N a peretelui înclinat.
În punctul de contact a cartofului cu suprafaţa apare forţa de frecate T. Această forţă, care
ajută la curăţirea cojii de pe cartof, va fi orientată opus direcţiei vectorului vitezei cartofului faţă de
disc.
Dacă se consideră că cartoful se rostogoleşte pe generatoarea conului, atunci evident trebuie
să fie respectată condiţia C0>G0
. Substituind valorile lor, obţinem:
mωorg (1−Κ al)2r⋅sin θ>mg⋅cosθ, sau
tgθ> g
ωorg2 (1−Κ al)2r
. (10)
Aşa cum, pentru cartof, centrul de greutate a cărui se află la distanţa de la centrul conului
r=0,1m, Κal
=0,6 şi ωorg
= 38 rad/s.
tgθ= 9 ,81
382 (1−0,6 )2⋅0,1=0 ,425
; θ=23º.
În construcţia maşinilor de curăţat cartofi contemporane unghiul θ este primit egal cu 30º.
Aşa o rezervă este condiţionată de faptul că cartofii pot avea o formă nu neapărat rotundă şi pentru
rostogolirea lor va fi nevoie de un moment mai mare, în afară de aceasta se ia în consideraţie şi
presiunea cartofilor vecini asupra carofilor care se află la peretele camerei de lucru.
În condiţii reale cartoful se aruncă pe partea cilindrică a camerei de lucru nu în sus pe
generatoarea conului, dar sub un anumit unghi, fapt care determină cartoful să se rotească pe o
traiectorie spiralică în sus. Aşa o traiectorie este condiţionată de direcţia vectorului vitezei absolute.
Din inegalitatea (10) se poate de determinat numărul minimal de turaţii a organului de lucru,
necesar pentru nimerirea cartofului pe peretele organului de lucru la conicitatea dată:
nmin>30π (1−Κ al) √ g
tg θ⋅r, (11)
considerînd π²=g, primim:
Mod.
Coala
Nr Document
Semnat
Data Дата
Coala
5Lucrarea de an la Utilaj
nmin>301−Κal √ 1
tg θ⋅r. (12)
La unghiul considerat conicitatea θ=30, r=0,1 m şi Κal=0,6
primim:
nmin>301−0,6 √ 1
0 , 575⋅0,1=312 min−1
.
Cu micşorarea coeficientului de alunecare Κal
, unghiul conicităţii şi numărul minim de
turaţii a organului de lucru pot fi micşorate.
1.2. Studiul bibliografic al nivelului de dezvoltare tehnic a maşini de spălat şi
curăţat cartofi . Avantaje si dezavantaje. Principiul de funcționare.
Elementele componente principale ale instalaţiei sunt următoarele: transportorul de alimentare
1, camera pentru tratarea termică 2, carcasa 11, mecanismele de acţionare 12 şi 13 (figura 4.4.5.1).
Toate subansamblurile agregatului de descojire sunt instalate pe o carcasă metalică sudată 11.
Partea activă a instalaţiei o constituie camera de tratare propriu-zisă. Ea este formată dintr-un
cilindru ermetic înclinat, în al cărui interior este montat melcul 3. Axul melcului 3 reprezintă o ţeava
perforată, prin intermediul căreia se introduce în camera pentru tratare termică aburul cu presiunea
de 0,3 - 0,5 MPa şi temperatura de 140-160 °С.
Cilindrul ermetic are două închizătoare cu ecluze rotative (roţi celulare): unul - pentru
alimentarea cu materie primă 4, altul - pentru evacuarea produsului prelucrat 5. Construcţia
închizătoarelor asigură etanşeitatea stabilă şi funcţionarea normală a camerei de tratare. Antrenarea
transportorului elicoidal 3 şi a închizătoarelor rotative 4 şi 5 se realizează de la diferite mecanisme
de acţionare.
Pentru a evita deteriorarea tuberculilor, transportorul cu raclete 1 şi alimentatorul rotativ 4
funcţionează sincronic. De asemenea, camera pentru tratare termică 2 este dotată cu un manometru
de abur 6 şi cu o supapă de siguranţă 7.
Mod.
Coala
Nr Document
Semnat
Data Дата
Coala
5Lucrarea de an la Utilaj
Figura. Instalaţie de descojire cu funcţionare continuă:
1 - transportor de alimentare; 2 - cameră pentru tratare termică; 3 - melc; 4, 5 -închizător cu ecluză; 6
- manometru; 7 - supapă de siguranţă; 8 - platformă; 9 - ramă; 10 - colector; 11 - carcasă; 12,13 -
mecanisme de acţionare.
Materia primă spălată este adusă cu transportorul 1 la alimentatorul cu ecluză 4.
Ultimul, rotindu-se cu o viteză constantă de 4, 1 rot/min, introduce continuu produsul în
camera pentru tratare termică 2, unde tuberculii, concomitent cu deplasarea spre dispozitivul de
evacuare 5, sunt supuşi acţiunii directe a aburului şi unei agitări intense.
Ca rezultat al tratării termice, stratul superficial al produsului se înmoaie în adâncime cu 1 -
1,5 mm, ceea ce permite îndepărtarea uşoară a cojii desprinse prin spălare într-un jet de apă
curgătoare.
Aburul utilizat este dirijat într-un colector 10, unde se introduce şi apă rece pentru
condensarea mai rapidă a acestuia.
Productivitatea instalaţiei şi durata tratamentului termic pot fi reglate în limite largi prin
modificarea turaţiei melcului 3 de la 10 la 27 rot/min.
Caracteristica tehnică
Productivitatea, kg/h 6000Consumul de abur,kg/h 800Consumul de apă, m3/h 2Puterea instalată, kW 5,5Dimensiunile de gabarit, mmlungimea 4750lăţimea 1100înălţimea 2720Masa, kg 3500
Mod.
Coala
Nr Document
Semnat
Data Дата
Coala
5Lucrarea de an la Utilaj
Avantajul metodei de curăţare prin tratare termică, comparativ cu descojirea mecanică, este
incontestabil.
însă cercetările ştiinţifice în acest domeniu au constatat şi unele dezavantaje.
în timpul tratamentului termic, substanţele componente ale materiei prime suportă anumite
modificări: în stratul superficial are loc denaturarea albuminelor, amidonul se transformă în dextrină,
protopectina se hidrolizează, zaharurile se caramelizează, produsul îşi schimbă gustul, mirosul,
culoarea. Sunt posibile pierderi în componenţa substanţelor biologice active.
De asemenea, s-a stabilit că, în timpul tratării termice, simultan cu hidroliza protopectinei,
are loc demetoxilarea pectinei solubile şi acumularea metanolului în ţesuturile produsului prelucrat
(cartofilor, morcovului etc.).
în timpul curăţării mecanice, coaja rămâne parţial pe suprafaţa deteriorată a tuberculilor sau pe
exemplarele care au formă imperfectă, cu denivelări, majorând cantitatea deşeurilor.
Pierderi considerabile s-au înregistrat şi în cazul aplicării tratamentului termic combinat (apă
fierbinte sau abur).
Mai mult decît atît, în instalaţiile cu funcţionare discontinuă, pierderile de pulpă sunt mai
mari, întrucât acţiunea căldurii se extinde la 4-6 mm, comparativ cu 1,5 mm în agregatele cu acţiune
continuă. Cele mai bune rezultate s-au obţinut prin tratamentul termic cu abur saturat în instalaţiile
continue de descojire (tabelul 5).
Maşină pentru descojire mecanică cu funcţionare continuă
Este utilizată în secţiile de prelucrare a cartofilor şi se compune din batiul 1, baia 2, carcasa
exterioară 3, mecanismul de acţionare a rolelor abrazive 4, carcasa interioară 5, sistemul de duşuri 6,
pereţii despărţitori 7, clapetele de reglare 8.
Maşină de descojire cu funcţionare continuă:
Mod.
Coala
Nr Document
Semnat
Data Дата
Coala
5Lucrarea de an la Utilaj
a - vedere generală (1 - batiu; 2 - baie; 3 - carcasă exterioară; 4 - mecanism de acţionare; 5 - carcasă
interioară; 6 - sistem de duşuri; 7 - pereţi despărţitori; 8 - clapetă de reglare); b - schema cinematică;
с - schema funcţională.
Pe batiul 1 sunt instalate toate elementele maşinii. Baia 2 este confecţionată din tablă în
formă de patrulater cu pereţii înclinaţi. Organul de lucru al maşinii este format din 20 de cilindri
(valţuri) rotativi cu suprafaţă abrazivă. Cilindrii sunt compuşi din vergele de oţel şi role abrazive,
montate pe aceste tije. Valţurile sunt instalate, astfel încât formează o bandă transportoare cu
suprafaţa ondulată. Mecanismul de acţionare a rolelor abrazive 4 constă dintr-un electromotor şi
transmisiile prin curea şi roţi dinţate
Carcasa interioară 5 este confecţionată din tablă de oţel inoxidabil şi formează camera de
curăţare a maşinii, al cărei spaţiu este împărţit în patru secţiuni prin pereţii despărţitori 7. în fiecare
despărtitură transversală este prevăzută o clapetă de reglare a produsului. Cu o asemenea clapetă este
înzestrată şi gura de evacuare a produsului prelucrat. Maşina
este dotată cu un sistem de duşuri, iar pe partea inferioară a
camerei de lucru este prevăzută o gaură de evacuare a
deşeurilor.
Maşina funcţionează în felul următor: materia primă
se introduce neîntrerupt în prima secţiune, unde, având
contact direct cu rolele abrazive rotative, concomitent cu
îndepărtarea cojii, se deplasează în interiorul camerei de
curăţare spre gura de evacuare, schimbându-şi direcţia
mişcării în fiecare secţie (figura,c).
Pentru asigurarea descojirii calitative, durata de
menţinerea a tuberculilor în maşină se reglează prin
modificarea secţiunilor de trecere cu ajutorul clapetelor 8. Ca
şi la maşinile cu funcţionare discontinuă, îndepărtarea ochilor,
rămăşiţelor de coajă, părţilor deteriorate etc. se execută
manual.
în timpul exploatării maşinii, rolele abrazive se uzează, prin
urmare, distanţa dintre ele se măreşte până la 10 -12 mm.
In acest caz, se procedează în felul următor: se vor schimba rolele uzate cu role noi la fiecare
valţ impar, ceea ce va micşora distanţa dintre role până la 5 mm.
Figura b. Schemă cinematică.
Figura, с Schemă funcţională.
Mod.
Coala
Nr Document
Semnat
Data Дата
Coala
5Lucrarea de an la Utilaj
Peste un timp oarecare, când distanţa dintre rolele abrazive va depăşi limita admisibilă a doua
oară, se vor schimba rolele uzate ale valţurilor pare şi maşina va funcţiona din nou normal până la
următorul interval maxim, după ce vor fi schimbate rolele ale valţurilor impare ş.a.
în scopul reducerii cantităţii deşeurilor, consumului de apă şi majorării termenului de funcţinare a
rolelor abrazive materia primă, care urmează a fi descojită, preliminar, trebuie să fie bine spălată.
Caracteristica tehnică
Productivitatea, kg/h 600-800
Turaţia valţurilor, min"1 1000
Putera disponibilă, kW 3,0
Consumul de apă, m3/h1,2-2,0
Dimensiunile de gabarit, mm:
lungimea 1490
lăţimea 1145
înălţimea 1315
Masa, kg 480
Productivitatea maşinii P (în kg/h) pentru descojire cu valţuri poate fi determinată cu relaţia:
în care
d -reprezintă diametrul mediu al rolelor abrazive, m;
n - turaţia valţurilor, rot/min;
l- lungimea părţii lucrative a rolelor, m;
h - grosimea stratului de produs, m;
ρ - densitatea produsului, kg/m3;
Mod.
Coala
Nr Document
Semnat
Data Дата
Coala
5Lucrarea de an la Utilaj
К - coeficient care ţine seama de reducerea vitezei produsului comparativ cu viteza de rotaţie a
rolelor abrazive (K = 0,4+0,5);
φ - coeficient de încărcare a maşinii (cp = 0,6-r0,7).
Puterea motorului electric N (în kW) se determină cu relaţia:
în care
G- reprezintă greutatea produsului, kg;
f- coeficient de frecare al produsului de suprafaţa abrazivă (f=1,1+1,3);
dr - diametrul mediu al rolelor abrazive, mm;
n - turaţia valţurilor rolelor abrazive, rot/min;
Ƞ - randamentul transmisiei (77= 0,6+0,8).
Tabelul. Influenţa metodei de descojire a cartofilor asupra cantităţii deşeurilor şi pierderilor.
Metoda de descojire şi utilajul Deşeuri şi pierderi, % Cantitatea cartofilordescojifi, %
Cantitatea tuberculilorcomplet curăţaţi, %
la descojire la curăţarearesturilor de coajă
Descojirea mecanică, maşină discontinuă de curăţat prin abraziune
27,5 12,1 60,5 90
Descojire termică combinată (abur şi apă fierbinte), agregat pentru descojire termică
27,4 16,05 56,6 86,2
Descojire prin tratare termică (abur), instalaţie continuă de descojire (Belgia)
17,5 16,0 66,5 97
Mod.
Coala
Nr Document
Semnat
Data Дата
Coala
5Lucrarea de an la Utilaj
Descojire prin tratare termică (abur), instalaţie continuă de descojire tip DERMZ
16,0 15,4 68,6 97
Maşini pentru descojirea mecanică cu funcţionare discontinuă
Funcţionarea maşinilor de descojire discontinuă se bazează pe acţiunea reciprocă dintre produsul
supus prelucrării şi suprafaţa abrazivă a organului de lucru.
In timpul rotirii discului abraziv, produsul, sub acţiunea forţei centrifuge în plan orizontal,
este aruncat spre pereţii camerei de lucru şi, deplasîndu-se pe suprafaţa abrazivă, este supus
descojirii.
Această acţiune poate fi redată prin următoarea relaţie:
(4.4.1)
în care
G reprezintă forţa de gravitaţie, N;
g - acceleraţia gravitaţională, m/s2;
ѡ - viteza unghiulară a organului de lucru, s"1;
r - distanţa de la axa de rotaţie, m. întâlnind în faţa sa ridicaturile suprafeţei abrazive ondulate,
produsul este aruncat în sus de forţa de inerţie (în plan vertical) fără forţa de gravitaţie:
(4.4.2)
în care v reprezintă viteza liniară a tuberculului, m/s;
p - тага curburii suprafeţei ondulate a organului de lucru, m. Schema deplasării tuberculilor pe
suprafaţa abrazivă este prezentată în figura 4.4.1.1.
Mod.
Coala
Nr Document
Semnat
Data Дата
Coala
5Lucrarea de an la Utilaj
Figura . Schema deplasării tuberculilor pe suprafaţa abrazivă.
Maşina discontinuă (figura 4.4.1.2) este utilizată pentru descojirea cartofilor şi rădăcinoaselor la
întreprinderile mici ale industriei de conserve şi alimentaţiei publice. Ea se compune din batiul 1,
suporturile 2, racletele 3, organul de lucru 4, gura de descărcare 5, închizătorul 6, camera de curăţare
7, pâlnia de alimentare 8, capacul 9, racordul de evacuare a deşeurilor 10, arborele de acţionare 11,
reductorul 12, electromotorul 13, carcasa 14, conducta de apă 15.
Camera de curăţare 7 reprezintă un cilindru din fontă, a cărui suprafaţă interioară este prevăzută cu
acoperire (segmenţi) demontabilă abrazivă cu proeminenţe ce contribuie la amestecarea produsului în
timpul descojirii.
Organul de lucru 4, din punct de vedere al construcţiei, constă dintr-un corp conic (sau disc),
confecţionat din aluminiu, şi dintr-un taler abraziv, pe cărui fund sunt prevăzute trei ridicaturi radiale
pentru intensificarea procesului de descojire.
Corpul conic cu talerul abraziv sunt montate pe arborele de acţionare 11 şi primesc mişcarea
de rotaţie de la electromotorul 13 prin intermediul reductorului 12. La partea inferioară a corpului
conic sunt fixate două raclete 3 pentru evacuarea deşeurilor din maşină.
Materia primă destinată pentru descojire, rJreliminar, trebuie să fie sortată, spălată şi calibrată,
ceea ce contribuie la îmbunătăţirea condiţiilor de exploatare a agregatului.
Utilaj tehnologic în industria alimentară 113
Mod.
Coala
Nr Document
Semnat
Data Дата
Coala
5Lucrarea de an la Utilaj
Figura. Maşină de descojire discontinuă:
1 - batiu; 2 - suport; 3 - raclete; 4 - organ de lucru; 5 - gură de descărcare; 6 - închizător; 7 -
cameră de curăţare; 8 - pâlnie de alimentare; 9 - capac; 10 - racord de evacuare a deşeurilor; 11 -
arbore de acţionare; 12 – reductor; 13 - motor electric; 14 -; carcasă; 15 - conducta de apă.
Maşina de descojire cu funcţinare discontinuă se produce în mai multe modificaţii: МОК -
125; МОК - 250; МОК - 400.
Materia primă introdusă în porţii (câte 20 - 22 kg), datorită forţei centrifuge, este aruncată
spre pereţii camerei de lucru, unde, în rezultatul acţiunii reciproce dintre produs şi suprafaţa
abrazivă, se execută procesul de descojire.
Produsul curăţat este evacuat din maşină prin gura de descărcare 5, iar îndepărtarea deşeurilor
se realizează prin racordul 10 sub acţiunea jetului de apă din coducta 15.
Curăţarea rămăşiţelor de coajă, ochilor se execută manual.
Tabelul . Caracteristicile tehnice ale maşinilor de curăţat cartofi.
Indicii МОК -125 МОК - 250 МОК - 400
Productivitatea, kg/h 125 250 400
Mod.
Coala
Nr Document
Semnat
Data Дата
Coala
5Lucrarea de an la Utilaj
Turaţia organului de lucru,
min."1
360 360 360
Puterea instalată, kW 0,4 0,6 1,1
Dimensiuni de gabarit, mm:
lungimea lăţimea înălţimea
530 380
835
630 440 920 690 495 1015
Masa, kg 85 105 155
Productivitatea maşinii P (în kg/s) poate fi calculată din următoarea relaţie:
în care
t1; reprezintă durata operaţiei de încărcare, s;
t2 - durata de prelucrare, s;
t3 - durata operaţiei de descărcare, s;
D- diametrul interior al camerei de curăţare, m;
H - înălţimea utilă a camerei de curăţare, m;
ρ - densitatea volumică a produsului, kg/m3;
φ- coeficientul de umplere a volumului util al camerei de curăţare ((/> = 0,6 -h 0,65).
Maşină pentru descojirea mecanică cu perii
O curăţare mai eficace şi mai calitativă a cartofilor şi rădăcinoaselor poate fi realizată prin folosirea
periilor.
Maşină de acest tip este reprezentată în figura. Partea activă a maşinii este compusă dintr-o bandă
transportoare fără sfârşit 1, pe care se deplasează produsul şi o serie de perii cilindrice rotative, care
sunt în contact direct cu tuberculii, fiind montate sub ramura neîncărcată a benzii transportoare.
Mod.
Coala
Nr Document
Semnat
Data Дата
Coala
5Lucrarea de an la Utilaj
Figura . Schema tehnologică de curăţare a rădăcinoaselor în maşina de descojire CU perii:
1 - bandă transportoare; 2 - gura de evacuare a tuberculilor; 3 - jghiab; 4 - gură de evacuare a deşeurilor;
А, В, С - perii pentru curăţarea grosieră; D, E, F - perii pentru curăţarea definitivă.
In timpul funcţionării maşinii, la început, sunt îndepărtate părţile mai groase ale cojii şi
impurităţile, în rezultatul frecării intensive a periilor cu produsul. în deplasarea de mai departe a
materiei prime spre gura de evacuare, se realizează o descojire mai fină, cu îndepărtarea definitivă a
pieliţelor şi rămăşiţelor de impurităţi. Curăţarea pereţilor de rămăşiţele de produs (coji, impurităţi) se
efectuează prin intermediul unui cuţit. Deşeurile rezultate de la descojirea materiei prime prelucrate
cad într-un jgheab 3, de unde sunt evacuate prin gura de descărcare 4.
Acest agregat poate prelucra materii prime de diferite mărimi, fără calibrarea preliminară a
produsului, prin reglarea vitezei de rotaţie a periilor, distanţei dintre banda transportoare şi perii şi
ughiului de înclinaţie al maşinii.
Maşina cu perii poate fi utilizată atât la descojirea cartofilor şi rădăcinoaselor, cât şi pentru
îndepărtarea cojilor, pieliţelor la fructe şi legume, supuse preliminar tratării termice.
1.3 Studiul brevetelor maşinilor de curăţat cartofi
Brevetul nr. 28721 este despre un utilaj de spălat cartofi. Acest utila e compus din un cilindru
înclinat cu un val melcat, care are o axă goală în centru. În acest gol se încarcă cartofii, care cad prin
o gaură la fundul acestui ax, într-un rezervor cu apă, apoi datorită valului melcat ele sunt ridicate la
suprafață, unde sunt prinse de un cot separat în două, partea de sus e necesară pentru colectarea
produsului curățit cea de jos pentru scurgerea apei.
Mod.
Coala
Nr Document
Semnat
Data Дата
Coala
5Lucrarea de an la Utilaj
Avantaje – nu necesită sursă de energie electrică sau combustibil.
Dezavantaje – lucru greu, dacă utilajul va fi supraîncărcat, atunci persoana care învîrte
manivela, va obosi repede, sau va trebuie încă o persoană care să toarne cîte un pic dar constant
cartoafe prin acea gaură. Deci prea mult personal al întreprinderii va fi implicat în spălarea
cartoafelor.
Brevetul nr.34855 este despre un utilaj destinat curățirii cartofilor de coarjă. Principiul de lucru
constă în aceea că curățirea cartofilor are loc între 2 discuri acoperite cu material abraziv, dintre care
unul din discuri e mobil acelăalt e imobil. E posibil de întros instalația orizontal și discul imobil de
înlocuit cu un sistem de role acoperite cu material abraziv. Cartoafele ce trec prin acest spațiu între
discuri este curățit de faptul ca unul din discuri se rotește dar celă alt stă pe loc.
Avantaje –
Dezavantaje – cartoafele necesită calibrare, pentru fiecare calibru al cartofilor trebuie de regulat
masina, ocupă un spațiu mare, grea în explotare, prea multe detalii.
Brevetul nr.44407 e despre un utilaj de curățit cartofi cu acțiune continuu. Este compus din
două role dea lungul utilajului, acoperite cu material abraziv, și pentru a mări eficacitatea de curățire
aceste role efectuează niște mișcări verticale, eficacitatea curățiri depinde de unghiul de înclinare a
utilajului, care poate fi reglat manual.
Avantaje – curățirea cartofilor are loc continuu, nu necesită descărcarea și încărcarea camerei de
lucru, ai încărcat camera de lucru în continuare pînă nu ai terminat cartofii.
Dezavantaje – este greu de controlat, cartofii, dacă încărcăm prea tare camera, este riscul ca
unele cartoafe să nu se curățe, deoarece ele vor lușuia pînă la ieșire.
Brevetul nr.50332 e despre un utilaj de curățit cartoafe cu acțiune continuu. Principiul de lucru
constă în aceea că fiecare cartof în parte este prelucrat individual, datorită faptului este infipt de o
furculiță care are rotație în jurul axei sale și astfel îi dă rotații și cartofului, care se curăță de
materialul abraziv din cuibul special destinat fiecarui cartof.
Avantaj – utilajul poate fi relativ mic, și mulțumită acțiunii continuu poate fi destul de practic în
întreprinderile mici.
Dezavantaje – pentru a mări productivitatea trebuie de mărit numărul de furculițe deci și
mărimea utilajului, astfel el nu va putea concura cu utilajele de prelucrarea mai mari. Utilajul e prea
complicat.
Brevetul nr.50367 reprezită un tilaj de spălat și curățit cartoafe. Principiul de lucru constă în
faptul că pereții acestui utilaj este acoperit cu cuțite care curăță cartoafele, dar pentru a le spăla se
Mod.
Coala
Nr Document
Semnat
Data Дата
Coala
5Lucrarea de an la Utilaj
coboară un cilindru de fier care acoperă cuțitele, și camera de lucru se umple cu apă. Datorită
discului cu valuri, cartoafelor li se dă forță, care le aruncă de pereți pentru a fi curățiți, sau spălați.
Avantaje – cartofii sunt prelucrați mai bine datorită faptului că sunt spălați. Poate fi folosit în
intreprinderi mici.
Dezavantaje – cuțitele se vor uza repede din cauza apei.
1.4 Descrierea procesului tehnologic în care participă maşina de curăţat cartofi studiată
Cartofi prăjiți
Materii prime U.MCantitatea Brută
pentru 100 de porții
Cantitatea netto
pentru 100 de porții
Cartofi g 19320 13524
Grăsime sau ulei vegetal g 1000 1000
Sare g 300 300
Gramaj finit pentru o porție, g 100
Operații pregătitoare:
Cartofii se aleg, se spală, se curăță, se spală și se taie bare sau felioare, sau cubușoare.
Tehnica preparării:
Cartofii tăiați respectiv se usucă, se presoară cu sare și se pun pe tavă în grăsime încinsă în strat
nu mai gros de 5 cm. Se prăjesc, periodic amestecînd, pînă la formarea unei cruste aurii la suprafață
Prezentarea și servirea:
Se prezintă pe platou, ca garnitură la diferite preparate. Se servește cald stropite cu unt.
1.5 Parametrii tehnico – economici preconizaţi
Caracteristicile tehnice ale unor maşini de curăţat cartofi discontinue
Indicii МОК -125 МОК - 250 КНА-600М
Mod.
Coala
Nr Document
Semnat
Data Дата
Coala
5Lucrarea de an la Utilaj
Productivitatea, kg/h 125 250 600-800
Turaţia organului de lucru,
min-1
360 360 1000
Puterea instalată, kW 0,4 0,6 3,0
Dimensiuni de gabarit, mm:
lungimea
530 630 1490
lăţimea 380 440 1145
înălţimea 835 920 1315
Masa, kg 85 105 480
2. Proiectul tehnic
2.1 Construcţia si principiul de funcţionare al maşinii
Constructia masinii : Batiul sau corpul masinii poate fi executat din fonta sau otel. Masina
cu batiul din fonta de forma cilindrica, este mai raspandita in tara noastra. Ea prezinta la partea
superioara palnia de alimentare prin care cartofii si radacinoasele sunt introduse in cilindrul masinii,
Mod.
Coala
Nr Document
Semnat
Data Дата
Coala
5Lucrarea de an la Utilaj
captusit in interior cu un strat abraziv. La partea inferioara a cilindrului, este montat un disc abraziv,
plasat in interiorul batiului.
Sub palnia de alimentare se gaseste o teava pentru racordarea la reteaua de apa. Evacuarea
apei folosite si a reziduurilor se face printr-un cot de scurgere, montat pe peretele cilindrului.
Evacuarea din cilindru a cartofilor si a radacinoaselor curatate se face printr-o usita cu maner
si cu un jgheab de alunecare a cartofilor si a radacinoaselor.Masina mai este prevazuta cu un
mecanism de actionare manuala pentru cazul dejectarii motorului electric sau intreruperii curentului
electric.
Functionarea masinii : inainte de inceperea operatiilor de curatare a cartofilor si a
radacinoaselor, se verifica starea de curatenie a masinii precum si daca in cilindru nu se mai gasesc
pietricele sau bucati de metal care ar putea distruge abrazivul.Se face proba de functionare in gol a
masinii declansandu-se mai intai automatul de protectie impotriva pornirilor accidentale DITV
( montat pe unul din peretii salii de lucru ), si apoi se apasa pe butonul de pornire.
Se toarna in palnia de alimentare o cantitate de 9-10 kg de legume care au fost in prealabil
alese, se deschide robinetul de alimentare a masinii de apa.
Motorul electric, prin angrenajul cilindric, pune in miscare de rotatie discul abraziv, care antreneaza
legumele, intr-o miscare de rotatie izbindu-se alternativ de peretele abraziv si de discul abraziv,
curatindu-le.
Apa adusa in permanenta prin conducta spala legumele si evacueaza reziduurile rezultate.
Durata de curatare a unei incarcaturi de cartofi variaza intre 2-4 minute. Lucratorul care
supravegheaza trebuie sa aiba grija ca, in momentul cand legumele sunt curatate, sa deschida usita
de evacuare si sa goleasca cilindrul, fara a opri motorul sau admisia apei. Dupa golirea masinii, se
inchide usita, se alimenteaza din nou masina si se continua functionarea. Dupa terminarea curatirii
legumelor, se mareste jetul de apa se se lasa masina sa functioneze in gol, pana ce toate resturile de
legume au fost evacuate. La terminarea lucrului, masina se opreste atat de la butonul de oprire, cat si
de la automatul de protectie.
In cazul intreruperii curentului electric in timpul lucrului, se cupleaza angrenajul conic si cu
ajutorul mecanismului de actionare manuala, prin invartirea manivelei, se pune in miscare discul
abraziv.
2.2 Reguli de exploatare a maşinii de spălat şi curăţat
Inainte de a incepe lucru e necesar de eliberat camera de lucruri de corpuri straine, de convins
ca ea s-a oprit si de controlat starea firelor electrice. Legumele inainte de curatire trebuie pusa in
Mod.
Coala
Nr Document
Semnat
Data Дата
Coala
5Lucrarea de an la Utilaj
sectia 1 de spalare a cartofilor se deschide cranul cu apa ear apoi poate fi pornit masina, dupa 1-2
minute se deschide usita de sus de la sectia a doua (cu pereti abrazivi) si apoi deschidem usita secti 1
de evacuare a tuberculiferilor si lasam ca toti tuberculi sa se evacueze in sectia 2. Astfel instrumental
abraziv nu este supus detorari. La metoda mecanica cartofii trebuie sa fie mai inti calibrati pentru a
nu avea pierderi mari. In timpul descarcari cartofului in masina de lucru trebuie sa urmarim sa nu
nimerasca pietre sau alte obiecte straine care pot defecta masina.
E necesar de urmărit procesul, şi la apariţia unor sunete străine de deconectat îndată maşina.
Finisarea procesului se determină vizual,desebixmd pentru cimva eacapacul exterior al maşinii.
Eliminarea produsului se efectuează deschizînd usa de elemenare a tuberculiferilor. La terminarea
procesului are loc eliminarea cartofilor. După aceasta procesul se repetă sau se stinge maşina.
După terminarea procesului maşina se spală, se curăţă bine camera de lucru şi se şterge partea
exterioară.
La lucrul îndelungat nu se permite aglomerarea apei în apropierea maşinii, în partea inferioară a
maşinii şi împreuna cu aeru rece să se absoarbă în motor cu ajutorul ventilatorului , ceea ce conduce
la deteriorarea lui. Deaceea e necesară scurgerea apei cît mai departe de maşină.
2.3 Defectele posibile si metode de înlaturare a lor
După o anumită perioadă de timp e necesar de supus controlului, în procesul exploatării
maşinilor are loc baterea abrazivului sau epuizarea (roaderea) ceea ce conduce la o curăţire mai rea a
cartofilor. Materialul abraziv trebuie schimbat periodic ceea ce se efectuează pe loc, deconectînd
maşina de la reteaua electrica. Reparaţia maşinii se efectuează în prezenţa motorului stins. Nu se
permite strict nimerirea apei în motorul electric.
2.4 Protectia muncii si a mediului ambiant la exploatarea masinii de spălat şi curăţat cartofi
Impactul maşinii asupra mediului ambiant este negativ .Nu este o maşină ecologic pură.Cu cît
maşina are o perioadă de funcţionare mare cu atît impactul ei asupra mediului ambiant este mai
mare ,şi este necesar de reînoit piesele uzate.Deşeuriie de la prelucrarea cartofilor prin canalele de
scurgere nimeresc în bazinele acvatice naturale şi se acumulează resturile de amidon , ce au o
influicnţă foarte negativă asupra vieţuitoarelor acvatice precum şi a omului direct sau inderect.
Favorizeaza conditi favorabile pentru dezvoltarea microorganismelor patogene si duc la aparitia
diferitelor boli. Omul se poate ifecta direc prin apa potabila sau consmind pestii din bazinele
acvatice sau in urma bailor din bazine. Pentru solutionarea problemei date e necesar de instalat filtre
Mod.
Coala
Nr Document
Semnat
Data Дата
Coala
5Lucrarea de an la Utilaj
pentru curatirea apei si reinoite periodic sau curatire periodic. Masina este alimentata cu energie
electrica, astfel motorul electric se incalzeste. Datorita acestui fapt are loc incalzirea mediului
ambiant. Pentru solutionarea problemei e necesar de introdus in constructia masinii a unui
miniventilator pentru racirea motorului.
Echipamente de protectie a muncii.
Echipamentul individual de protectie
Echipament individual de protecţie: poate fi orice dispozitiv sau mijloc destinat purtării de fiecare
participant la procesul de muncă, pentru al proteja împotriva uneia sau a mai multor factori de risc
sau îmbolnăviri profesionale.
Echipamentul individua de lucru.
Totalitatea mijloacelor individuale pe care persoanele care participă la procesul de muncă le
foloseşte pentru protejarea îmbrăcămintei şi încălţămintei împotriva uzurii şi murdăririi excesive.
Accidente de munca.
Reprezintă vătămarea violentă a organismului precum şi intoxicaţia acută profesională, care are
loc în timpul procesului de muncă sau în timpul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu şi care
provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile, invaliditate ori deces, precum şi
accidentul suferit de elevi, studenţi şi ucenici în timpul efectuării practicii profesionale.
Mod.
Coala
Nr Document
Semnat
Data Дата
Coala
5Lucrarea de an la Utilaj
2.5 Calculul masinii
2.5.1 Calcul tehnologic (productivitatea)
a. Calcularae volumului camerei de lucru se poate afla din formula productivității :
Q= V⋅ρ⋅ϕτ 1+τ2+τ3
unde: Q-este productivitatea masini, Q=210/3600=0.06 kg/s
V-volumul camerei de lucru
φ -coeficientul de utilizare a camerei de lucru, φ =0.6-0.7
τ1–timpul necesar de incarcare; τ1–10 s
τ2– prelucrare ; τ1–10 min
τ3–descarcare; τ1– 10 s
ρ-densitatea produsului, ρ=700kg/m3
V=Q∗∑ τ
ρ∗ϕ ¿¿
b. Pentru determinarea diametrului camerei de lucru cu con se ia formula:
D=3√24 V5 π
unde: π = 3.14
D- diametrul camerei de lucru, m
V-volumul camerei de lucru, m3
D=3√24∗0.095∗3.14
=0 ,52 m
Mod.
Coala
Nr Document
Semnat
Data Дата
Coala
5Lucrarea de an la Utilaj
c. Conform (519) pag 148 din Manulaul de Utilaj Tehnologic avem ca înălțimea cuvei poate sa
avea urmatoarele valori H= D
H= 0,52m.
d. Masa unei porții de cartofi curățiți
m = V*ρ*φ
unde: m - masa unei porții de cartofi prelucrati; kg
ρ –greutatea unitatii de volum, ρ= 700 kg/m3
φ-coeficientul de utilizare a camerei de lucru, φ=0.6-0.7
G = 0,09*700*0,6=37,8
2.5.2 Calcule energetice
Calculam puterea motorului electric
N=N1+N 2
η+
N1,1+N2
ηunde:
N1- puterea necesara pentru depăşirea forţei de frecare a cartofilor de organul de lucru şi pereţii
camerei, W
N2 - puterea necesara p/u aruncarea rădăcinoaselor în sus, W
η -randamentul masini, 0.8
N1=2*π*n*m*g*f*rf*φ
unde: n-turatia organului de lucru, s-1
m- masa portii prelucrate, kg
f-coeficient de frecare a cartofilor de org. de lucru si pereti camerei, 1,1
rf - raza de aplicare a fortei de frecare, rf = 0.365*0.52 => rf =0,19
Mod.
Coala
Nr Document
Semnat
Data Дата
Coala
5Lucrarea de an la Utilaj
φ -coeficientul ce ţine cont de numărului de cartofi ce nu se află în contact cu sprafaţa
abrazivă, 0.55
Se calculează numărul de rotaţii a organului de lucru care este necesară pentru căderea cartofului pe
peretele camerei de lucru, cu unghiul dat:
n= 360 min-1 => n= 6 s-1
N1=2*3,14*6*37,8*9,81*1,1*0,19 *0,55=1606,15 W
N2=m*H*n*Kal*Kar
Unde:
n-inaltimea la care este aruncat cartoul, m
Kal-coeficientul de alunecare a coeficientului pe suprafata cupei, 0.4
Kar-coeficientul de aruncare a cartofului, 0.5
N2=37,8*0,52*6*0.4*0,5= 23,58 W
N1,1- puterea necesara pentru depăşirea forţei de frecare a cartofilor de organul de lucru şi pereţii
camerei, în istalația de spălat carofi W
N1,1=2*3,14*6*37,8*9,81*0,19 *0,55=1460,12 W
N tot=(1606 ,15+23 ,8 )1000∗0,8
+(1460 ,12+23 ,8 )1000∗0,8
= 3 ,89 kW ⇒ N tot ≈4 kW
Mod.
Coala
Nr Document
Semnat
Data Дата
Coala
5Lucrarea de an la Utilaj
2.5.3 Calculul cinematic
Raportul dintre transmisie se calculeaza dupa formula.
i=nme
nol
unde: nol-este turaţia organului de lucru, 360 min-1
nme-este turatia motorului electric luata din cartea de laborator dupa consumul de energie
1500 min-1
i=1500360
=4 ,16
i=d2
d1
=4 ,16
Acceptăm d1 = 0,08 m
Deci d2=0,33m
Mod.
Coala
Nr Document
Semnat
Data Дата
Coala
5Lucrarea de an la Utilaj
Concluzie:
În urma efectuării acestei lucrari de an, am făcut o analiză mai profundă a datelor referitor la
utilajul de curățat dar și de spălat cartofi, pentru a fi posibil de a construi propriul agregat de curățit
și spălat cartofi. Am calculat puterea motorului necesară, care este de 4kW cu turația motorului de
1500 min-1. Consumul acesta înalt este datorită faptului că camera de lucru e mare, ca rezultat al
faptului că timpul de prelucrare este de 10 min, conform lucrărilor de laborator. Avantajele utilajului
obținut constă în faptul că personalul care urărește utilajul, nu va pierde mult timp la deservire, căci
utillajul necesită mult timp pentru prelucrare, însă prelucrează o cantitate înaltă de cartofi,
deasemenea, datorită faptului că cartofi sunt spălați înăite să fie curățați calitatea de curățire este cu
mult mai înaltă. Dezavantajele acestui utilaj constă în faptul că utilajul are un consum foarte înalt de
energie electrică, și ocupă spațu mult, dar din cauza că e înalt este greu de încărcat camera de lucru,
fiind necesar un podium special pentru lucrător, ceea ce va ocupa deasemenea loc.
Mod.
Coala
Nr Document
Semnat
Data Дата
Coala
5Lucrarea de an la Utilaj
Bibliografie
1. Оборудование Предприятий Общественого Питания. (Mehaniceskoe oborudovanie (I)).
Editura Economica, 1987.
2. Maşini, utilaje şi instalatii în industria alimentară.
3.Utilajul întreprinderilor alimentaţiei publice (partea mecanică). Îndrumar de laborator 1998.
Editura Chişinău.
4.Utilajul întreprinderilor alimentatiei publice (îndrumar metodic). Îndrumar de laborator 1996.
Editura Chişinău.