afectivitatea 2

8/11/2019 AFECTIVITATEA 2

1/25

AFECTIVITATEA 2

Prof.univ.dr. Mihai ANITEI


2/25

1.AFECTIVITATE SI COMPORTAMENT

Anumite emotii afecteaza atat viata personala,cat si viata profesionala a oamenilor

Acestia incearca sa controleze/sa evite acesteemotii, dar atunci cand mecanismele deaparare sunt ineficiente, apare anxietateasau angoasa.


3/25

ANXIETATEA

Anxietatea, alaturi de angoasa,frica, teama, spaima, teroare,panica, face parte din categoriastarilor timetice.

au in comun trairea de naturapsihofiziologica

Se deosebesc prin intensitateadiferita si prin imprejurarile in

care se manifesta acestea Angoasa reprezinta o forma de

anxietate majora


4/25

ANXIETATEA

Din punct de vedere temporal, prezinta manifestariacute, dar sunt si unele permanente.

Manifestarile acute ~ la tulburari care apar chiar sicand nu sunt depuse eforturi fizice si psihice majore

~anxietatea nu este declansata de expunerea la unstimul aversiv

~cel putin patru din simptomele:

-dificultati respiratorii; -palpitatii;

-dureri toracice; -senzatie de sufocare;

-ameteli; -senzatia de ireal;

-parestezii; -senzatii de caldura/frig;

-transpiratie; -senzatie de lesin;

-frica de a muri


5/25

ANXIETATEA PERMANENTA

Denumita si Anxietate generalizata

Presupune prezenta a cel putin trei dinurmatoarele simptome:

~ tensiune motorie: tresariri musculare,tremuraturi,tensiune musculara, dureri musculare, oboseala,incapacitate de relaxare, sprancene mereu incruntateetc.

~ tulburari neurovegetative: transpiratie, tahicardie,maini reci si umede, gura uscata, senzatii decaldura/frig, nod in gat etc.

~ asteptare tematoare

~ explorarea foarte vigilenta a mediuluiinconjurator


6/25

Anxietatea

Manifestari pozitive ale anxietatiisi angoasei:

~ arta, literatura, filosofie, ritualurireligioase

~ organizatiile umanitare,campaniile medicale vizeazaangoasa oamenilor in legaturacu diferite boli.

Angoasa poate fi sursa deplacere daca este controlata, iarexperienta respectiva se terminacu bine.


7/25

STRESUL

Desemneaza orice situatie in care organismultrebuie sa faca fata la un evenimentfizic/psihologic, prin mecanismele de adaptare.

Este determinat de orice situatie noua carenecesita o reactie adaptativa.

Holmes & Rahe-scara de vulnerabilitateexemple: divortul-73; casatoria-50; concediul-13;

Eustresul (stresul pozitiv) este stresul aferentactivitatilor zilnice placute pe care ledesfasuram


8/25

STRESUL-poate fi diferit in functie de anumitifactori de personalitate sau in functie deimprejurari - (mediatori)

Personalitatea subiectului:vulnerabilitatea depinde de situatii trecute sauprezente, dar si de resursele subiectului.

~factori majori ce determina vulnerabilitatea: moartea unui parinteinainte de varsta adolescentei; imposibilitatea de a avea orelatie intima cu cineva.

Patternul comportamental de tip A este specific acestuimediator.

Caractersitici ale patternului de tip A: caracter

agresiv,competitiv; nerabdare permanenta; sentimentede lupta permanenta impotriva persoanelor etc.

Acest mediator depinde mult de factorii genetici, educativi sisociali.


9/25

Stresul- mediatori

Suportul social-confortul,asistenta si informatia pe carepersoana le primeste prinintermediul contactelorformale/ informale din parteacelorlalti.

~suportul social: profunzimea lui

(gradul de apropiere si gradul deintimitate)

largimea unei reteleautocentrate


10/25

Stresul - mediatori

Evenimente ce provoaca o schimbare sociala~ se leaga de nivelul stresului la care este supusao persoana

Se refera la traumatisme

Kobasa & colaboratorii: descrierea personalitatiirezistente la stres

-persoana sa considere ca are controlul asupra

evenimentelor-sa fie implicata in activitatile sale vitale

-sa trateze schimbarile ca pe niste provocari cetrebuie inlaturate


11/25

STRESUL COTIDIAN

Activitatile zilnice, cu un grad mic de stres, dar care serepeta monoton in fiecare zi, pot fi la fel de periculoaseca si marile evenimente stresante

Mici necazuri

-preocupari legate de greutate

-cresterea preturilor

-plata taxelor

-criminalitatea-aspectul fizic

Satisfactii

-relatii bune cu partenerul

-stare buna de sanatate

-somn bun

-timpul petrecut acasa-stare de confort acasa


12/25

PROCEDEE DE GESTIUNE A STRESULUI

Relaxarea: tensiunea acumulata intimpul zilei poate fi inlaturata prin destinderecorporala

Meditatia si exercitiile deimagerie mintala

Activitatea corporala: dans/terapieprin miscare/ sport

~procedeele autocalmante: gesturi deautocontact si ritualurile personale

Relatiile sociale amicale, intime


13/25

2. CLASIFICAREA EMOTIILOR

W.Wundt- starile afective sunt clasificate in functiede criteriul cantitativ-calitativ.

-trairi de intensitate mare (groaza)& emotii ce cresc lent (tristetea)

-placerea & neplacerea

In functie de gradul de evolutie:

-emotii inferioare si emotii superioare

Kant: emotiile stenice si emotiile astenice

Se ajunge la un consens privind clasificarea starilorafective: primare/ complexe/ superioare


14/25

CLASIFICAREA EMOTIILOR

Starile afective primare: sunt de regulainnascute, nu sunt controlate voluntar, suntconditionate biologic

-tonul emotional

-trairile de esenta organica-starile de afect

Procesele si starile afective complexe:sunt dobandite si sunt supuse intr-o anumita masura

controlului voluntar-emotiile situational curente

-emotiile integrate principalelor forme de activitate

-dispozitiile


15/25


Starile afective superioare: conditionate socio-cultural, organizate in functie de criterii valorice; sunt

integrate in sistemul personalitatii fiecarui individ.

-sentimentele-pasiunile

R.Plutchik(1980): emotiile de baza sunt teama,surpriza, tristetea, dezgustul, furia, anticiparea,bucuria si acceptul.


16/25


Plutchik: din combinatiile celor opt emotii debaza iau nastere celelalte emotiiTeama+surpriza=respect

Surpriza+tristete=dezamagire

Tristete+dezgust=remuscareDezgust+furie=dispret

Furie+anticipare=agresiune

Anticipare+bucurie=optimism

Bucurie+acceptare=iubire

Acceptare+teama=supunere Woodworth si Schlosberg(1964): emotiile

de baza sunt bucuria, surpriza, frica, tristetea,dispretul, disperarea.


17/25

.

Eckman(1992):caracteristici ale emotiilorce permit specificarea diferentelor intreemotiile de baza (furie/frica/tristete/bucurie/

dezgust/surpriza)

1. Universalitatea semnelor emotionale

2. Prezenta unor expresii comparabile la om si lacelelalte primate

3. Fiecare emotie se bazeaza pe un context fiziologicspecific

4. Universalitatea evenimentelor declansatoare


18/25

.

5. Corelatia reactiilor emotionale (legatura puternica intreexperienta emotionala si expresia ei, si invers)

6. Declansarea rapida (valoarea adaptativa a emotiilor)

7. Durata limitata (emotiile dureaza cateva secunde,caracteristica ce le deosebeste de dispozitii)

8. Mecanismul de perceptie automata (emotiile apar brusc,nefiind voluntare sau logice)

9. Aparitia spontana (din cauza derularii rapide si a reactiilorexpresive involuntare, experimentarea emotiei nu este o alegeredeiberata)


19/25

3. ROLUL AFECTIVITATII IN ACTIVITATEAUMANA

Afectivitatea reprezinta fondul si laturaenergetica a vietii psihice a individului, dar si acomportamentului acestuia in raport cu sinesau cu cei din jur.

Viata afectiva are un rol important in viataumana prin motivatia intretinuta pentru diverseactivitati

V. Pavelcu: emotiile dezorganizeaza

comportamentul, in timp ce sentimentele ilorganizeaza


20/25

APLICATII ALE STUDIULUI AFECTIVITATIIIN MEDIUL CONTEMPORAN

Oamenii de stiinta au conceput sisteme/programe care citesc emotiile umane(ex.detectorul de minciuni)

-folosirea detectorului de minciuni este o practica veche(beduinii din Arabia; chinezii; inchizitia)

Poligraful:monitorizeaza indicatori ai initieriisistemului simpatic, in timp ce persoana esteexaminata (bataile inimii, presiunea sangvina,

intensitatea respiratiei, raspunsul electrodermal) Criticii sustin ca poligraful este mai putin sigur si poate fi

influentat de alte emotii/trairi, in afara de minciuna.

(ex. tensiuni musculare, droguri, medicamente etc)


21/25

ROBOTII SI EMOTIILE

Existenta preocuparilorcercetatorilor de a

induceunui robot emotii

si sentimente, de aconstrui un robot cu viataafectiva asemanatoare cucea umana.


22/25

Ce poate oferi relatia dintretehnologie si om?

iCAT (Universitatea din Utrecht)platformarobotica ce adopta diferite expresii faciale(foloseste sprancenele, botul, pozitia

capului si pleoapele); Scop:

- relatia mai naturala dintre om si robot

- incercarea de simulare a emotiilor: furia,speranta, satisfactia, frica si bucuria


23/25

Interactiunea Om- Robot

JohnSeabrock

- nu exista nicio masina n staresnvee i s aplice regulile

gramaticale pentru susinereaunei conversaii;

- Existenta dificultatilor inprocesarea limbajului natural

(recunoasterea siinterpretarea sunetelorreceptionate).


24/25

Interactiunea Om- Robot

Robotul JULES(Universitatea Bristol,Marea Britanie) estecapabil sa imite miscarilesi expresiile fetei umane;

Robot educator, baby-sitter, robot cosmonaut.

Kerstin Dautenhahn:

oamenii pot insa aveareactii negative in privintarobotilor cu fete umane.


25/25

SFARSIT

afectivitatea 2

Documents