afectiunele necarioase dintilor temporari

8/10/2019 Afectiunele necarioase dintilor temporari

http://slidepdf.com/reader/full/afectiunele-necarioase-dintilor-temporari 1/114

ANOMALIILE STRUCTURIIŞI VICIILE DEZVOLTĂRII

ŢESUTURILOR DURE A DINŢILOR

(distrofiile şi displaziiledentare, afecţiunile

necarioase)



Clasificarea afecţiunilor necarioase

după V.Patrikeev (1968)

1. Afecţiuni dentare, apărute în perioada de formare şidezvoltare a ţesuturilor dentare, adică până laerupere:

a) hipoplazia; b) hiperplazia; c) fluoroza endemică; d)anomaliile de dezvoltare şi de erupere; modificărileculorii dinţilor; e) modificări ereditare a dezvoltăriidinţilor (amelogeneza imperfectă, dentinogenezaimperfectă, displazia Stainton-Capdepont ;osteogeneza imperfectă; boala de marmură,hipofosfatezia ş.a.).

2. Afecţiuni dentare apărute după erupere: a)pigmentarea şi depunerile dentare; b) abraziunea;c)defectul cuneiform; d) necroza (eroziunea) ţesuturilordure a dinţilor; e) trauma dentară; f) hiperestezia.



Clasificarea anomaliilor structurii

şi a viciilor de dezvoltare a ţesuturilor duredentare după T.F.Vinogradova(1987)

1. Anomaliile de structură a dinţilor, care se transmit ereditar:amelogeneza imperfectă, dentinogeneza imperfectă,sindromul Stainton-Capdepont.

2. Anomaliile de numar, volum şi formă a dinţilor determinate

ereditar.

3. Anomaliile structurii şi viciile de dezvoltare a ţesuturilor duredentare, ca urmare a patologiei de sistem (ereditară,congenitală şi dobândită): displazia ereditară (adentie,hipodentie, dinţi conici, nanismul hipofizar (microdontie),osteogeneza imperfectă (dinţii de "chihlimbar"), luesul (dinţii

Hutchinson), sindromul hemolitic şi icterul hemolitic (dinţiicenuşii, cafenii etc.).

4. Anomaliile de structura şi viciile dezvoltării ţesuturilor dure,provocate de acţiunea factorilor externi: fluoroza, dinţii de"tetraciclina", hipoplazia de sistem, hipoplazia locală.



HIPOPLAZIA LOCALĂ

• Cauzele: intruzia dintelui temporar (mai frecvent incisivii).

afectarea mugurilui are loc sub acţiunea procesului inflamatorcronic la parodontitele apicale a dinţilor temporari, laosteomielitele maxilarelor, care mai frecvent se depistează în

regiunea premolarilor permanenţi. Pe dinţii de lapte poate fi depistată în cazul traumării folicululuidintelui temporar din linia de fractură a maxilarului.

sub influenţa unei tumori a maxilarului.

• Mai frecvent se depistează pe dinţii permanenţi.

• Se manifestă prin: Macula.

Sector de aplazie.Участок аплазии.

Deformare a părţii coronare dentare.



Dintele Turner.



Clasificarea

1) de maculă - pe suprafaţa coroanelor dentare sunt maculealbe, cretoase, cu hotare clare, cu o suprafaţă netedă,

lucitoare, se localizează simetric la acelaşi nivel. 2) ondulată (pială) -- adâncituri, ovale sau rotunde de diferitedimensiuni şi profunzime, pe unele sectoare se prevededentina de culoare galbenă.

3) de brazdă -- adâncituri în smalţ de diferită profunzime şilăţime, orientate mai frecvent paralel marginii incizale a

dinţilor. 4) distructivă -- aplazia sau lipsa smalţului într -un sector aldintelui.

HIPOPLAZIA DE SISTEM



Hipoplazia de sistem



Dinţii " de tetraciclină"



FLUOROZA DENTARĂ



Clasificarea fluorozei după gravitate,Patrikeev V. (1956)

1) haşurată - haşuri cretoase mici, slab pronunţate, situate în straturilesuperficiale ale smalţului, uneori pot fi depistate numai la uscarea suprafeţeidintelui, mai frecvent sunt localizate pe suprafeţele vestibulare ale incisivilorsuperiori.

2) maculoasă - macule cretoase bine pronunţate, localizate pe toate suprafeţeledintelui, pot să se contopească, n-au hotare bune pronunţate, suprafaţa loreste netedă şi strălucitoare. Uneori maculele pot avea nuanţe brune-deschise; mai frecvent sunt afectaţi incisivii, caninii, mai rar premolarii şimolarii.

3) granular-cretoasă - pot fi afectaţi toţi dinţii. Tabloul clinic este variabil. Toatesuprafeţele dentare sunt depigmentate, cretoase, însă luciul poate să semenţină. În unele cazuri pot fi sectoare pigmentate brune-deschise saubrune-închise, pe care pot fi defecte mici, punctiforme, granulare (cudiametrul până la 1,5 mm şi cu profunzimea până la 0,3 mm).

4) erozivă - defecte de diferită formă şi dimensiuni, pigmentarea smalţului (brun,

brun- închis, negru). Abraziunea smalţului până la dentină. 5) distructivă - apare în localităţile unde concentraţia fluorului în apa potabilădepăşeşte 5 mg/l. Modificarea formei, culorii, dimensiunilor dinţilor datoritădistrucţiei smalţului, pigmentarea ţesuturilor dentare în culori închise,abraziune pronunţată, smalţul poate să lipsească complet sau parţial, pot fifracturi ale coroanelor dentare.



Clasificarea fluorozei

după Miu ller I. OMS (1965)

1. forma chestionabilă - pe suprafaţa smalţuluisunt haşuri sau macule cretoase slabpronunţate.

2. foarte slabă - macule albe, cretoase, care suntsituate pe 25% din suprafaţa smalţului.

3. slabă - macule albe, intransparente, sunt dedimensiuni mari, pot să ocupe până la 50% dinsuprafaţa smalţului.

4. moderată - afectarea tuturor suprafeţelordintelui, macule brune, abraziune dentară, care

disfigurează suprafaţa smalţului. 5. gravă - toate suprafeţele dintelui sunt afectate,

cu sectoare mari de pigmentaţie brună,distrucţia smalţului.



Metodele de tratament a fluorozei dentare

1. atraumatice (neinvazive) sau miniinvazive:

Albirea dinţilor - gradele II-IV de fluoroză.

Microabraziunea smalţului – gradele II- IV de

fluoroză. Albire + restaurare cu compozite - gradele III-V

de fluoroză.

2. traumatice (inavazive):

Faţete adezive – gradele III-V de fluoroză. Coroane de înveliş - gradele IV-V de fluoroză.



AMELOGENEZA IMPERFECTĂ Forma 1. Dereglări cantitative şi calitative neînsemnate. De obicei dinţii erup în

termeni medii, uneori pot fi mai mici în volum, ceea ce duce la apariţia tremelor.

Suprafaţa smalţului este netedă, lucioasă, însă este de culoare galbenă saucafenie.

Forma 2. Modificări cantitative şi calitative însemnate. Dinţii erup în termeni medii, însă au formă conică sau cilindrică. Suprafaţa smalţului este rugoasă deoarecesmalţul este păstrat parţial (mai frecvent în regiunea coletului). Culoarea poatevaria de la galben la cafeniu închis. La baza acestei forme stau modificăristructurale şi de mineralizare insuficientă a smalţului. Dentina nu are dereglăripatologice.

Forma 3. Dinţii pot fi de dimensiuni, formă şi culoare normală sau smalţul poate fi maisubţire şi este schimbat în culoare. În ambele cazuri pe toate suprafeţelecoroanelor dentare se depistează brazde, care mai frecvent au o orientareverticală (de la suprafaţa incizală spre colet). Sunt afectate nu numai grupe dedinţi, care au aceeaşi termeni de formare, dar toţi dinţii (atât temporari, cât şipermanenţi). Brazdele se depistează pe toată suprafaţa coroanelor dentare.

Forma 4. Coroanele dentare au dimensiuni şi formă normală, însă smalţul aresuprafaţa cretoasă, fără de luciu. Unii autori presupun că aceasta se explică prin

lipsa cuticulei şi a peliculei. Smalţul este fragil, puţin rezistent la acţiune mecanică.Dentina rămasă fără de smalţ este galbenă, însă treptat devine cafenie (sepigmentează), se determină frecvent hipersensibilitatea ţesuturilor la agenţi termici.Pot fi şi alte variante de manifestări. De obicei după eruperea dinţilor procesulprogresează, ducând la schimbarea culorii coroanelor dentare, la fragilitatea şiabraziunea smalţului, ca rezultat se micşorează dimensiunile, se schimba culoareatuturor dinţilor temporari şi permanenţi.



Clasificarea amelogenezei imperfecte după Witkop (1989) Tip Denumire

I Hipoplazic

I A Hipoplazic, cu godeuri, autozomal dominant

I B Hipoplazic, localizat, autozomal dominant

I C Hipoplazic, localizat, autozomal recesiv

I D Hipoplazic, neted, autozomal dominant

I E Hipoplazic, neted, X-linkat dominant

I F Hipoplazic, rugos, autozomal dominant

I G Agenezia smalţului, autozomal recesiv

II Hipomaturat

II A Hipomaturat, pigmentat, autozomal recesiv

II B Hipomaturat, X-linkat recesiv

II C Dinţii acoperiţi cu zăpadă, autozomal dominant?

III HipocalcificatIII A Autozomal dominant

III B Autozomal recesiv

IV Hipomaturat - hipoplazic cu taurodontism

IV A Hipomaturat - hipoplazic cu taurodontism, autozomal dominant

IV B Hipoplazic - hipomaturat cu taurodontism, autozomal dominant



Amelogenesis imperfecta -

Hypoplastic Type

A l i I f t



Amelogenesis Imperfecta -

Hypomaturation Type



Amelogenesis Imperfecta -

Hypocalcification Type



Amelogeneză imperfectă cu taurodontism



DENTINOGENEZA IMPERFECTĂ



SINDROMUL STAINTON-CAPDEPONT



Fuziunea



Geminaţia



G i ţiConcrescenţa

i l i l l

Fuziunea

i i

Geminaţial tă



Geminaţia

(dublarea)

Un dinte

Unmugure

dentar

Unmugure

dentar

Doimuguri

dentari

Doimuguri

dentari

- unirea la nivelul

cementului

Doi dinţi

- unirea prin

dentină

Doi dinţi

completă

(dedublarea)

Un dinte



Variantele fuziunii dentare



Microdonţia



Microdonţia

Macrodonţia



Macrodonţia



Meziodens



Dinţii Hutchinson



Dinţii Hutchinson

Dinţii Hutchinson



Dinţii Hutchinson

Invaginaţia dentară



(Dens in dente)



Tratamentul

afectiunele necarioase dintilor temporari

Documents