MAzuA DIMITRI.ADOU

Adeviruldespre

artele marliale

- o PersPectiud ortodoxd -Tladucere din neogreaci de

pr. dr. Ciprian-Ioan Staicu

EDITURA DE SUFLE]Bucuresd

CUPRINS

PrefdpA .....7

1.futele margiale-istoriagievolugialor.... . . ... 11

2. Fundamentul filosofic Ai religios al artelor margiale. , . . . 27

3. Generalitigi despr.e wiiitorie. Mrgi" ln artele margiale . . 59

4. tnviglturi, rnaqtrigiarnigiri.'. i... .. 116

5. Scopurile practicangilor gi scopul arrelor margide . . . . . 144

6. futele marEiale gi scopurile altorpersoane . . . . . . . . .. $47. Motive ale transformirii artelor marliale intr-un mod deviagi.. ...... ...1678. Rolul gi ofera cu care vin artele martiale ln lumeacontemporani... ......1749. De ce avenit Bodhidharma ln Occident?. . . . . . . . . . . 183

10. Argumente ln favoarea artelor margiale. . . . . . 2OB

11. futele margiale gi viaga in Hristos . . . 221

12. Interviuri cumaegtri deartemarfiale . . . . . .. 230

13. Interviuri cu actuali gi fogti practicangi ai artelormarjide ..30514. Oul qarpelui . . 339

15. Ethosul orbdox .. .. , 346

Epihg. ...363

1.

ARTELE MARTIALE - ISTORIA SI

EVOLUTIA LOR

Termenul arte ffiarfid/e a desemnat la incepur diverseletehnici care erau folosite in timpul desfr;uririi unui ri.z-boi. Astfel de tehnici au avut toate popoarele din clipa incare rizboiul a cipitat un loc in viaga omului. Tehnicile derizboi se refereau la toate mijloacele pe care le aveau oa-menii la dispozitie: armuri, sibii, suli;e, arcuri, cai erc., dar

;i la insugi trupul omului - mai ales ci. este necesar un an-trenament sistematic al acestuia pentru o folosire eficientia armelor, dar gi pentru ci adesea lntr-o lupti rizboiniculpoate fi dezarmat de armele sale.

in ac.rt sens antic al sintagmei arte maryiale sunt cu-prinse tehnicile militare precum: ordinea de asezare a in-fanter\tilor, a cilireiilor, a arcagilor, apoi scheme de api-rare gi de atac, scheme de retragere 9.a. Artele margiale auavut o dezvoltare bogati, iar de indati ce armele si tehnici-le vechi deveneau inutile, nu mai erau folosite.

,,Revolutii" foarte cunoscute in istoria artelor martialesunt: introducerea fierului in fabricarea armelor, care acondus la incetarea folosirii armelor de arami, ca fiinddezavantajoase; sulita lungi a vechilor macedoneni, care

a contribuit la victoriile lui Alexandru cel Mare; armurile

t2 MARIA DIMITRIADOU

cilS.regilor gi ale cailor lor, care ii fi.ceau aproape invulne-rabili; gi, desigur, inventarea armelor de foc, care a ficut ca

armurile folosite pAni atunci si devini inudle. insi astizitermenul drte mdrlidle este folosit mai ales pentru a denu-mi tehnicile de lupti cu;i frri arme care s-au dezvoltat inOrient, avind un fundament filosofic;i religios.

Aceste tehnici s-au dezvoltat in toate girileAsiei, insi fac-

torul religios care a dat un imbold decisiv dezvoltirii tehni-

cilor din toate aceste E5.ri a fost budismul, crre a apS.rut inIndia. In aceasti garL au existat insi arte margiale cu confinutreligios cu mult dmp inaintea aparigiei budismului.

Texte din anul 1120 i.Hr. vorbesc despre arta rizboini-ci Vajramuktir, pe care trGhatriya, casta nobililor rLzboi'

nici, o folosea pentru a ajunge la unirea cu esenfa divini,care in hinduism se numegte brahman gi este impersonali.Pentru atingerea unei astfel de uniri este considerati nece-

sari depersonalizarct omului, care aduce cu sine ,,topired'persoaei gi certitudinea ci omul constitrrie de fapt o ex-

presie temporari. a lui Dumnezeu insugi, iar moartea, dargi viaga personalitiEii nu sunt decit o iluzie care indepir-reazi aceasti ,,expresie divini' de adevirata ei fire, si ea se

numette iluminare (samadhi in limba sanscritX).

in secolul al V-lea d.Hr., IGhatriya Bodhidharma, al

reilea fiu al impirarului Simhavarman al Indiei de Sud,

considerat al 28lea patriarh al budismului indian Ei pri-mul patriarh al budismului Mahayana, s-a dus in Chinacu scopul de a revigora budismul, care era in declin. Ela incercat si ii transmiti impiratului ideile fundamenta-le ale budismului Mahayana, adici faptul ci iluminarea

t in India de Sud qi mai ales in oraqul Kerala existi pAni astizi tehni-ca de arte marEiale Kalari Payit, care estc ,pentru dumnezei" gi seamini.mult cu Kung Fu. Tehnica Kalari Payit a fost prezentati intr-un film do-cumentar al televiziunii E.T. gi intr-un articol al lui K. Dervenis, in revis-ta Cdrarea.

aorvARur. DESPRE ARTELE MARTIALE

este atinsi prin sti,ruinga in meditagie gi nu prin studierea

Scripturilor sau prin sivi.rgirea de fapte bune. insi impi-ratul nu a fost de acord, gi astfel Bodhidharma (Da-Mo inchinezi) s-a retras intr-un loc pustiu, in provincia Henan,

aproape de colina Shaolin, unde se afla;i o micL comuni-tate de cilugiri budi;ti.

Acegti cilugiri l-au rugat insistent pe Bodhidharma si.

ii inve,te gi in final l-au convins. insi acest maestru a con-

statat ci acei ciluglri erau foarte slabi gi adesea aFPeau

in timpul cursurilor, pentru ci in general nu se antrenau

aproape deloc. Pentru a-i intiri 9i a-i face si triiascS.practic

invi"gitura sa, i-a invi.;at exercigii pe care trebuia s5. [e faciin fiecare zi.r Aceste exercigii includeau: respiragie, control

al energiei Qr', p. care chinezii o considerd, cauzl a viegii ;ieste echivalenta termenului indian PranA, dar gi migciri de

[upti., moduri de a sta jos, lovituri cu pumnul, cu piciorulgi strigite de lupti. futfel, Bodhidharma, care, ca lGhatri-ya, cunottea tehnica Vajramukti, a devenit nu numai pri-mul maestru al budismului chinez Chan, dar gi intemeie-

torul artelor martiale ale cllugirilor Shaolin.

ins5. in China existau deja arte margiale (\Yushu) dinanul 2000 i.Hr. Desigur, arta luptei ftri arme nu cuprin-

dea doar tehnici de lupti, ci gi mi;ciri gi tratamente sim-bolice sacre, precum vedem intr-un pergament din timpuldinastiei Han (202 i.Hr.). De esemenea, alituri de tao\ti,dintre care amintim pe Hua-To (sec. al III-lea d.Hr.) - ca-

re a creat metoda de lupt5. bmatlpe comportamentul celor

cinci animale;i corelati. cu cele cinci elemente ale alchimi-ei chinezqti -, au existat gi algi rlzboinici care se bazau inlupti numai pe puterea corpului lor.

I Este vorba de,,cele l8 braEe Lohan', de,,metoda clasici de antrenare

a tendoanelor;i a mugchilor" qi de ,,metoda de purificare a oaselor, a mi-duvei spinirii gi a creierului" (YijinJing).

t3

14 MARIA DIMITRIADOU

Prin artele marfiale, cilugirii Shaolin ii invingeau peGluriEii tilhari care ii ereclupentru a le lua banii gi obiecte-le pre$oase de cult, pe care cilugirii le mutau dintr-un locin altul. De asemenea, cilugirii Shaolin i-au invins adesea

pe piraEii iaponezi care atacau girmurile Chinei, iar alteoriau participat la confictele dinre impiragi gi supugii lor.

RelaEia cu impiragii, care ofereau ministirii Shaolinsuprafege maii de pimi.nt, vin ;i carne, a denaturat spi-ritul budismului Chan, care interzice posesia de terenuri,precum si folosirea vinului ;i a cirnii. Odati cu crettereaaverii ministirii, cilugirii Shaolin au avut de luptat gi im-potriva giranilor risculaEi din cauza foamei ;i care rivneaula bunurile lor. in timpul dinastiei Thng (618-907 d.Hr.),averea ministirii era de 360000 de km2, cu suprafege

nesfrrsite de plmint culdvat;i mai mult de o mie de case,

turnuri, pagode ;i hambare.In timpul dinastiei Yuan (1279-1368), un tinir bogat

care a devenit preot budist, pe nume Jueyuan, a dezvoltatcele 18 migciri ale lui BodhidharmainT2 de stiluri, pece-re le-a rispnndit peste tot in China. in timpul cllS.toriilorficute in intreaga gari., a gisit doi talentagi cunoscitori ailuptelor, pe Li Sou 9i pe Bai Yufeng; colaborind cu acegtia,

a unificat exerciEiile lui Da-Mo;i pe cele proprii in 170 demigciri.

Aceste migciri s-au contopit in cinci stiluri care au lu-at nume de animale si aveau legi.turi cu ,,cele cinci ele-mente", ,,cele cinci organe" gi ,,cele cinci planete" (ati.tea

cuno;teau atunci chinezii). Stilul dragonului reprezen-ta cultivarea sufetului, stilul tigrului reprezenta antrena-mentul oaselor, stilul leopardului, cregterea puterii, stilulgarpelui, ciculagia energiei Q, i^, stilul cocorului reprezen-ta antrenarea tendoanelor.

O astfel de dezvoltare a artelor martiale a atras spre mi-nistirea Shaolin pe foarte multi, cici se;tia ci mari mae;tri

ADEVARUL DESPRE ARTELE MARTTALE

de arte marliale din intreaga tari predau aici, imbogigindstilurile acesteia; insi veneau si fie invi.gagi acolo, printrealgii, ;i divergi aventurieri ;i persoane r5.u-intengionate. Pe

vremea ecrea, daci cineva devenea cilugir Shaolin, i se

$rergea numele din listele familiale ale arborelui genealo-

gic. Degi era considerat mort pentru familia sa, el putea siinceapi o viagi noui, cu noul nume monahal ;i cu noua

sa infrEigare. Au apirut insi cazuri in care cilugirii s-au

transformat in tAlhari ;i au flcut mult riu in toate regiuni-lc tirii. Din aceste motive, au fost impuse zece reguli sau

interdicEii:1) Discipolul trebuie si se antreneze Ferd, intrerupere.

2) TLhnica de lupti trebuie si fie folositi numai pentrulcgitimi autoapirare.

3) Tiebuie si se arate respect fagi de toti maestrii ;i faEi

de discipolii mai vechi.

4) Discipolul trebuie si fie intotdeauna bun, cinstit gi

prietenos cu togi tovarigii [ui.

5) in timpul cili.toriilor, rizboinicul trebuie si se fe-

rcasci sL igi arate tehnica in faEa oamenilor simpli, chiar;itlaci. ar fi nevoie si refuze asdel o provocare la lupti.

6) Rizboinicul nu trebuie si 6e niciodati certireE.

7) El nu are voie si consume niciodatS. vin gi carne.

B) Nu este permisi" dorinEa sexuali.

!) Tehnica de lupt5. nu trebuie si fie predatl in mod ne-

cugetat persoanelor care nu sunt budiste, Pentru ci existitc::lma ci vor provoca riu. Ea poate 6 transmisi numai cui-v:r care este respectuos gi milostiv.

10) Luptitorul uebuie si se fereasci de agresivitate, de

licomie gi de liudirogenie.

Se spune ci intre anii 600 9i 1600 d.Hr. s-au constru-it rnai mult de 10 ministiri Shaolin in China, insi aceas-

t5