aderarea romaniei la spatiul schengen

of 12/12
Aderarea României la Spaţiul Schengen ______________________________________________________________________________________ ADERAREA ROMÂNIEI LA SPAŢIUL SCHENGEN Scurt istoric La începutul anilor ’80, s-a demarat, la nivel european, o discuţie în legătură cu importanţa termenului libertate de mişcare. În anul 1984, fostul cancelar german Helmut Kohl s-a întâlnit cu preşedintele de atunci al Franţei, Francois Mitterand, la trecerea frontierei „Golden Brenn” din apropiere de Saarbrücken. Aici au luat decizia de a elimina controalele la frontiera dintre Germania şi Franţa. Viziunea lor a condus, într-o primă fază, la un acord între Germania, Franţa, Ţările de Jos, Belgia şi Luxemburg, încheiat în 1985, pe nava „Astrid” pe râul Mosel, în dreptul localităţii de frontieră Schengen din Luxemburg. A urmat semnarea Convenţiei de Implementare a Acordului Schengen, în data de 19 iunie 1990. În momentul intrării în vigoare, în anul 1995, aceasta a eliminat controalele la frontierele interne ale statelor semnatare şi a creat o singură frontieră externă unde controalele se desfăşoară conform unui set de reguli clare. De asemenea, au fost stabilite reguli comune în materie de vize, migraţie, azil, precum şi măsuri referitoare la cooperarea poliţienească, judiciară sau vamală. Toate aceste măsuri, împreună cu Acordul Schengen, Convenţia de Implementare a Acordului Schengen, deciziile adoptate de către Comitetul Executiv Schengen stabilit în 1990, precum şi protocoalele şi acordurile de aderare care au urmat constituie acquis-ul Schengen. Iniţial, acquis-ul Schengen nu a făcut parte din cadrul legislativ comunitar. Acest lucru s-a schimbat însă, odată cu semnarea Tratatului de la Amsterdam, în data de 2 octombrie 1997, intrat în vigoare la data de 1 mai 1999. Un Protocol ataşat Tratatului de la Amsterdam încorporează acquis-ul Schengen în cadrul legislativ şi instituţional al Uniunii Europene. Începând cu acest moment, acquis-ul Schengen face parte din legislaţia comunitară şi a fost transferat în noul Titlu IV- Vize, azil, imigraţie şi alte politici legate de libera circulaţie a persoanelor, al TUE (Tratatul Uniunii Europene). Statele membre ale Acordului În prezent, 24 state europene sunt membre cu drepturi depline în Acordul Schengen: Belgia Italia Danemarca Franţa Portugalia Suedia Germania Spania Finlanda Luxemburg Grecia Islanda

Post on 31-Jan-2017

249 views

Category:

Documents

0 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

  • Aderarea Romniei la Spaiul Schengen

    ______________________________________________________________________________________

    ADERAREA ROMNIEI LA SPAIUL SCHENGEN

    Scurt istoric

    La nceputul anilor 80, s-a demarat, la nivel european, o discuie n legtur cu

    importana termenului libertate de micare. n anul 1984, fostul cancelar german

    Helmut Kohl s-a ntlnit cu preedintele de atunci al Franei, Francois Mitterand, la

    trecerea frontierei Golden Brenn din apropiere de Saarbrcken. Aici au luat decizia de

    a elimina controalele la frontiera dintre Germania i Frana. Viziunea lor a condus, ntr-o

    prim faz, la un acord ntre Germania, Frana, rile de Jos, Belgia i Luxemburg,

    ncheiat n 1985, pe nava Astrid pe rul Mosel, n dreptul localitii de frontier

    Schengen din Luxemburg.

    A urmat semnarea Conveniei de Implementare a Acordului Schengen, n data de

    19 iunie 1990. n momentul intrrii n vigoare, n anul 1995, aceasta a eliminat

    controalele la frontierele interne ale statelor semnatare i a creat o singur frontier

    extern unde controalele se desfoar conform unui set de reguli clare.

    De asemenea, au fost stabilite reguli comune n materie de vize, migraie, azil,

    precum i msuri referitoare la cooperarea poliieneasc, judiciar sau vamal. Toate

    aceste msuri, mpreun cu Acordul Schengen, Convenia de Implementare a Acordului

    Schengen, deciziile adoptate de ctre Comitetul Executiv Schengen stabilit n 1990,

    precum i protocoalele i acordurile de aderare care au urmat constituie acquis-ul

    Schengen.

    Iniial, acquis-ul Schengen nu a fcut parte din cadrul legislativ comunitar. Acest

    lucru s-a schimbat ns, odat cu semnarea Tratatului de la Amsterdam, n data de 2

    octombrie 1997, intrat n vigoare la data de 1 mai 1999. Un Protocol ataat Tratatului de

    la Amsterdam ncorporeaz acquis-ul Schengen n cadrul legislativ i instituional al

    Uniunii Europene.

    ncepnd cu acest moment, acquis-ul Schengen face parte din legislaia

    comunitar i a fost transferat n noul Titlu IV- Vize, azil, imigraie i alte politici legate

    de libera circulaie a persoanelor, al TUE (Tratatul Uniunii Europene).

    Statele membre ale Acordului

    n prezent, 24 state europene sunt membre cu drepturi depline n Acordul Schengen:

    Belgia

    Italia

    Danemarca

    Frana

    Portugalia

    Suedia

    Germania

    Spania

    Finlanda

    Luxemburg

    Grecia

    Islanda

  • Aderarea Romniei la Spaiul Schengen

    ______________________________________________________________________________________

    - 2 -

    Olanda

    Austria

    Norvegia

    Cehia

    Estonia

    Letonia

    Lituania

    Malta

    Polonia

    Slovacia

    Slovenia

    Ungaria

    VIITOARE STATE MEMBRE ALE ACORDULUI SCHENGEN

    Bulgaria

    Cipru

    Romania

    Elvetia

    Liechtenstein

    Nota:

    2 state semnatare ale Acordului Schengen, nu sunt state membre ale Uniunii Europene,

    respectiv:

    Islanda

    Norvegia

    2 state membre ale Uniunii Europene au decis s nu aplice n totalitate acquis-ul

    Schengen, dar colaboreaz cu statele membre Schengen n anumite domenii, respectiv:

    Irlanda

    Marea Britanie

    Extinderea Spaiului Schengen

    Spaiul Schengen reprezint o zon de libertate de micare unde controalele la frontierele

    interne ale statelor au fost eliminate i a fost creat o singur frontier extern unde

    controalele se desfoar conform unui set de reguli clare.

    A. Cronologia aderrii la Spaiul Schengen:

    1985 Belgia, Olanda, Luxemburg, Germania i Frana

    1990 Italia

    1991 Spania i Portugalia

    1991 Grecia

    1995 Austria

    1996 Danemarca, Suedia i Finlanda

    2001 Islanda i Norvegia

    2004 Cehia, Lituania, Slovacia, Estonia, Malta, Slovenia, Letonia, Polonia, Ungaria

  • Aderarea Romniei la Spaiul Schengen

    ______________________________________________________________________________________

    - 3 -

    Participarea Islandei i Regatului Norvegiei Alturi de Suedia, Finlanda i Danemarca, Norvegia i Islanda iau parte n Uniunea

    Nordic a Paapoartelor, n cadrul creia au fost eliminate controalele la frontierele

    interne. Islanda i Norvegia a semnat un Acord cu UE n mai 1999, n urma cruia cele

    dou state pot participa la elaborarea noilor instrumente legislative ale acquis-ului

    Schengen. Actele sunt adoptate doar de ctre statele membre UE, dar se aplic i Islandei

    i Norvegiei. n practic, aceast asociere ia forma unui Comitet mixt n afara cadrului

    UE, format din reprezentani ai Islandei, Norvegiei, Consiliului UE i Comisiei

    Europene.

    B. Decizia privind extinderea Spaiului Schengen

    Aceast decizie a fost luat la sfritul anului 2007 de Consiliul UE, la data de 21

    decembrie 2007, astfel c au fost eliminate controalele la frontierele terestre i maritime

    pentru cele 9 state membre (excepie face Cipru) care au aderat la UE n 2004, iar la

    sfritul lunii martie 2008 au fost eliminate controalele pentru zborurile interne Schengen

    n aeroporturi, i anume: Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia,

    Slovenia, Ungaria.

    Libertatea de micare a persoanelor este asigurat pe teritoriul a 24 state membre ale

    Spaiului Schengen, fr controale la frontierele interne terestre i maritime din

    Portugalia n Polonia i din Grecia n Finlanda.

    C. State ce urmeaz a adera la Spaiul Schengen

    Elveia i Lichtenstein doresc s adere la Spaiul Schengen. n anul 2002,

    Comisia European a nceput negocierile cu Elveia. Aceste negocieri au avut ca

    finalizare semnarea de ctre Uniunea European i Elveia a unui acord de asociere a

    Elveiei la implementarea, aplicarea i dezvoltarea acquis-ului Schengen. n luna mai

    2007, Elveia i-a anunat intenia de a se conecta la SISone4ALL, pentru anul 2008.

    Lichtenstein se afl n prezent n procedura de negocieri privind aderarea la Acordul de

    Asociere ntre Elveia i UE/CE.

    Cipru, dei a devenit membru UE n anul 2004, va adera la Spaiul Schengen,

    cel mai probabil, n cursul anului 2009.

    Romnia i Bulgaria. Acquis-ul Schengen a fost acceptat n totalitate odat cu

    pregtirile pentru aderarea la UE. Ambele state au depus Declaraia de Pregtire pentru

    evaluarea Schengen. Anul 2011 reprezint orizontul de timp pentru aderarea celor dou

    state membre la spaiul Schengen.

    Beneficii aduse de aderare

    Aderarea la Spaiul Schengen are ca efect ridicarea controalelor ntre frontierele

    interne ale statelor membre Schengen, care aplic n ntregime acquis-ul Schengen,

    fiind creat o singur frontier extern unde controalele se desfoar conform unui

  • Aderarea Romniei la Spaiul Schengen

    ______________________________________________________________________________________

    - 4 -

    set de reguli clare n materie de vize, migraiune, azil, precum i msuri referitoare la

    cooperare poliieneasc, judiciar sau vamal.

    Ridicarea controalelor ntre frontierele interne ale

    statelor membre Schengen

    Astfel, trecerea frontierei se poate realiza indiferent de or i prin orice loc iar cetenii statelor membre care cltoresc n spaiul Schengen trebuie s aib asupra lor,

    un document de identitate valabil. Trecerea frontierelor interne poate fi asemnat cu o

    cltorie n interiorul rii.

    Controalele la frontierele interne Schengen pot fi introduse pentru o perioad limitat n timp din motive de ordine public sau de securitate naional, decizie ce este

    luat la nivelul fiecrui stat membru Schengen.

    Liberatea de micare a cetenilor statelor membre reprezint beneficiul adus de

    aderarea la spaiul Schengen fr ca acesta s fie neles ca absolut

    Odat cu eliminarea controalelor la frontiere ar putea crete pericolele pentru securitatea intern a rilor implicate prin faptul c, din acest moment, se las cale

    liber infractorilor.

    Astfel, se impune o cooperare transfrontalier, n special prin nfiinarea serviciilor comune ale poliiei, vmii i poliiei de frontier (n cadrul Centrelor,

    Birourilor, Punctelor comune de contact) pentru toate statele contractante care s aib

    ca scop protecia propriilor ceteni. De asemenea, Sistemul Informatic Schengen,

    asistena operativ reciproc i schimbul direct de informaii ntre forele de poliie,

    precum i supravegherea i urmrirea transfrontalier a infractorilor reprezint

    mijloace de lupt mpotriva terorismului, crimei organizate, traficului de fiine umane i

    a imigraiei ilegale. n acelai timp, a fost adoptat un set de reguli uniforme care s

    asigure cetenilor statelor membre protecia datelor cu caracter personal mpotriva

    oricrei nclcri a drepturilor fundamentale.

    Un set de msuri care s compenseze impactul negativ al eliminrii

    controalelor la frontierele interne

    Set de msuri compensatorii

    n afara beneficiilor aduse, eliminarea controalelor la frontiere interne poate avea un

    impact negativ pentru securitatea intern a statelor membre.

    Pentru prevenirea unor astfel de inconveniente, statele Schengen introduc un set de

    msuri compensatorii prevzute n detaliu de acquis-ul Schengen i de recomandrile

    referitoare la punerea lor n practic.

  • Aderarea Romniei la Spaiul Schengen

    ______________________________________________________________________________________

    - 5 -

    Din cele 142 de articole ale Conveniei de aplicare a Acordului Schengen (CAAS)

    articolul 2 se refer la eliminarea controalelor persoanelor la frontierele interne ale

    statelor contractante. Aproape toate celelalte articole conin msuri compensatorii pentru

    eliminarea controalelor la frontiere. Acest mnunchi de msuri compensatorii din CAAS

    reprezint de fapt progresul cooperrii europene n domeniul poliiei, justiiei i regimului

    cetenilor strini.

    Msurile compensatorii ale CAAS pot fi clasificate dup cum urmeaz:

    Circulaia persoanelor (vize i cooperare consular);

    Cooperare poliieneasc: - sprijinul reciproc al poliiilor n domeniul asistenei judiciare ; - schimbul de ofieri de legtur ntre poliii; - cooperarea transfrontalier la graniele interne, n special prin nfiinarea

    serviciilor comune ale poliiei, vmii i poliiei de frontier pentru toate

    statele contractante;

    - misiuni de supraveghere i urmrire transfrontalier a poliiei. Cooperarea judiciar a statelor membre Schengen.

    Cea mai semnificativ msur compensatorie o reprezint nfiinarea unui sistem comun

    european de urmrire poliieneasc transfrontalier, numit Sistemul Informatic

    Schengen. Toate statele membre introduc date n sistem direct de la bazele de date

    naionale.

    O alt msur compensatorie se refer la protecia datelor cu caracter personal care

    reprezint dreptul persoanei fizice de a-i fi aprate acele caracteristici care conduc la

    identificarea sa i obligaia corelativ a statului de a adopta msuri adecvate pentru a

    asigura o protecie eficient pornind de la faptul c numeroase informaii privind datele

    personale se transfer ntre statele membre.

    Eliminarea controalelor la frontierele interne i implicit aderarea la spaiul Schengen este

    precedat de un proces de evaluare pe parcursul cruia Romnia va trebui s primeasc

    i s rspund unui chestionar extins, la ntrebri suplimentare din partea statelor

    membre i va fi supus totodat unor vizite de evaluare n teren.

    Calendarul privind demararea i desfurarea procesului de evaluare se va stabili n

    comun, de ctre Secretariatul General al Consiliului UE, statele membre i Romnia, n

    cadrul Grupului de lucru Evaluare Schengen.

    Vizitele de evaluare vor viza urmtoarele domenii:

    frontiere terestre, aeriene i maritime (pentru mai multe detalii vizitai site-ul POLIIA DE FRONTIER ROMN)

    cooperare poliieneasc (pentru mai multe detalii vizitai site-urile CENTRUL DE COOPERARE POLIIENEASC INTERNAIONAL, POLIIA ROMN,

    POLIIA DE FRONTIER ROMN, JANDARMERIA ROMN)

    vize (pentru mai multe detalii vizitai site-ul VIZE I SERVICII CONSULARE)

  • Aderarea Romniei la Spaiul Schengen

    ______________________________________________________________________________________

    - 6 -

    protecia datelor pentru mai multe detalii vizitai site-ul AUTORITATEA NAIONAL DE SUPRAVEGHERE A PRELUCRRII DATELOR CU

    CARACTER PERSONAL

    implementarea Sistemului Informatic Schengen n Romnia pentru mai multe

    detalii vizitai site-ul SIS ROMANIA.

    ncepnd cu anul 2009, Romnia va fi pregtit s primeasc primele misiuni de

    evaluare Schengen pe urmtoarele domenii: cooperare poliieneasc, vize,

    protecia datelor.

    Avnd n vedere eforturile susinute pe care Romnia le depune pentru aderarea la spaiul

    Schengen, se apreciaz c orizontul de timp cel mai adecvat pentru demararea vizitelor de

    evaluare pe domeniile frontiere terestre, aeriene i maritime i Sistemul Informatic

    Schengen l reprezint luna decembrie 2009, respectiv primul semestru al anului 2010.

    Procesul de evaluare Schengen

    1. Categorii de prevederi ale acquis-ului Schengen 2. Etapele procesului de evaluare 3. Cooperare Romnia-Bulgaria

    1. Categorii de prevederi ale acquis-ului Schengen

    Potrivit articolului 8 din Protocolul privind integrarea acquis-ului Schengen n cadrul

    Uniunii Europene, anexat la Tratatul privind Uniunea European i la Tratatul de

    instituire a Comunitii Europene, denumit n continuare Protocolul Schengen, Romnia

    trebuie s accepte n totalitate acquis-ul Schengen.

    Exist dou categorii de prevederi ale acquis-ului Schengen:

    A. Prevederi care nu sunt legate de ridicarea controalelor la frontierele interne (Categoria I, etapa de pre-aderare la UE);

    B. Prevederi direct legate de ridicarea controalelor la frontierele interne (Categoria a II-a, etapa post-aderare la UE).

    Prevederile din cea de-a doua categorie trebuie implementate i aplicate simultan cu

    ridicarea controalelor la frontierele interne i sunt supuse procesului de evaluare

    Schengen. n acest context, Romnia trebuie s-i demonstreze capacitatea de a ndeplini

    cerinele relevante din acquis-ul Schengen ntr-o manier corect, uniform i eficient,

    fiind supus apoi unei decizii unanime a Consiliului UE.

    * Implementarea i aplicarea prevederilor din Categoria I

    Romnia a implementat prevederile din prima categorie nainte de aderarea la Uniunea

    European, fr s fie supus procesului de evaluare Schengen. Implementarea i

    monitorizarea prevederilor din aceast categorie au fcut parte din procesul de

    pregtire pentru aderarea la UE.

  • Aderarea Romniei la Spaiul Schengen

    ______________________________________________________________________________________

    - 7 -

    * Procesul de evaluare anterior implementrii i aplicrii prevederilor Categoria a II-a

    Implementarea i aplicarea prevederilor din Categoria a II-a presupun ca toate pre-

    condiiile legislative, operative i tehnice s fie ndeplinite, n special cerinele

    referitoare la accesul la SIS II i la un control eficient la frontierele externe. n acest

    context, Romnia trebuie s in cont inclusiv de recomandrile i cele mai bune practici

    reliefate n cadrul evalurilor Schengen care se deruleaz n alte state membre UE.

    Procesul de evaluare const n verificarea ndeplinirii tuturor condiiilor necesare

    implementrii depline a acquis-ului Schengen. Acest lucru presupune c Romnia trebuie

    s-i demonstreze capacitatea de a ndeplini cerinele acquis-ului Schengen ntr-o

    manier uniform, corect, consistent i eficient. Evaluarea Schengen este n

    responsabilitatea Grupului de Lucru Evaluare Schengen din cadrul Consiliului UE.

    2. Etapele procesului de evaluare

    Procesul de evaluare Schengen const n verificarea ca toate condiiile necesare acquis-

    ului Schengen s fie ndeplinite. Acest lucru presupune c statul candidat trebuie s

    demonstreze capacitatea sa de a ndeplini cerinele acquis-ului Schengen ntr-o manier

    uniform, corect, consistent i eficient.

    Evluarea Schengen este responsabilitatea Grupului de Lucru Evaluare Schengen din

    cadrul Consiliului UE.

    Etape:

    Transmiterea , de ctre Romnia a unei Declaraii de pregtire Declaration of

    readiness privind pregtirea pentru demararea procesului de evaluare Schengen

    (la data de 28 iunie 2007, Romnia a transmis Declaraia de Pregtire prin care a

    propus a doua jumatate a anului 2008 ca dat privvind nceperea procesului de

    evaluare pe 3 domenii: Cooperare poliieneasc, Vize i Protecia datelor)

    Transmiterea, de ctre Secretariatul General, a unui chestionar extins care va conine

    ntrebri detaliate despre toate aspectele relevante pentru implementarea i aplicarea

    prevederilor Schengen Categoriei II

    Completarea de ctre Romnia a chestionarului i transmiterea acestuia

    ctre Consiliul UE

  • Aderarea Romniei la Spaiul Schengen

    ______________________________________________________________________________________

    - 8 -

    Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de ntrebri suplimentare,

    chestionare, etc.

    Redactarea unui raport care va analiza stadiul de pregtire a fiecrui stat

    membru pentru aplicarea prevederilor Categoriei II. Acest raport include

    recomandri pentru corectarea sau mbuntirea aspectelor mai puin

    satisfctoare

    Decizia Consiliului UE cu privire la eliminarea controalelor la frontierele

    interne

    3. Cooperarea Romnia Republica Bulgaria privind aderarea n comun la Spaiul

    Schengen

    n data de 29 noiembrie 2007 a avut loc o ntlnire informal cu reprezentanii Bulgariei i Romniei, la iniiativa viitoarele preedinii ale UE (Slovenia i Frana).

    Subiecte abordate:

    - viitorul calendar al Grupului de lucru Evaluare Schengen

    - demararea procesului de evaluare Schengen pentru Romnia i Bulgaria

    procesul de evaluare trebuie abordat n comun de cele dou state pentru a evita

    costuri suplimentare, paralelisme n programul de evaluare, precum i

    evaluarea frontierei comune ca viitoare frontier extern i nu ca frontier

    intern;

    minitrii de interne ai Bulgariei i ai Romniei vor transmite Grupului de

    Evaluare Schengen pn cel trziu n martie 2008 o declaraie politic comun

    unde se va asuma martie 2011 ca data de aderare la Spaiul Schengen i se va

    preciza faptul c cele dou ri vor parcurge procesul de evaluare Schengen

    mpreun.

    n perioada 8-9 ianuarie 2008, la Sofia, a avut loc o ntlnire bilateral cu partenerii bulgari, ocazie cu care a fost convenit textul Declaraiei Comune Romnia-

    Bulgaria privind aderarea la spaiul Schengen i au fost stabilite activiti comune

    pentru atingerea obiectivului asumat.

    n perioada 24-26 ianuarie 2008, cu ocazia Consiliului JAI desfurat la Brdo, a fost semnat de minitrii de interne ale celor dou ri Declaraia Comun Romnia-

  • Aderarea Romniei la Spaiul Schengen

    ______________________________________________________________________________________

    - 9 -

    Bulgaria i depus la Secretariatul General al Consiliului UE. Astfel a fost asumat anul

    2011 ca dat de aderare comun la Spaiul Schengen.

    16 martie 2008, a avut loc la Constana, n marja reuniunii celor doi minitri de interne, dl. Cristian David i dl. Rumen Petkov, o ntlnire pe problematica Schengen.

    Aceast reuniune a fost o continuare a ntlnirii de la Sofia, din ianuarie 2008, cu

    ocazia creia s-a agreat Declaraia Comun Romnia-Bulgaria privind aderarea la

    spaiul Schengen.

    Cu aceast ocazie, cele dou pri au stabilit, de comun acord, calendarul misiunilor de

    evaluare Schengen, care vor demara la nceputul anului 2009.

    Misiunile de evaluare Schengen se vor desfura pe parcursul a doi ani: 2009-2010, n

    urmtoarele domenii: cooperare poliieneasc, protecia datelor, vize, frontiere

    maritime, aeriene, terestre i SIS.

    n data de 19 iunie 2008, la Ruse-Republica Bulgaria, a avut loc o ntlnire de lucru ntre delegaia romn, condus de domnul secretar de stat dr. Vasile

    Gabriel Ni, ef al Departamentului Schengen i o delegaie a Ministerului bulgar

    de Interne, condus de domnul Goran Yonov, adjunct al ministrului de interne.

    Pe agenda discuiilor dintre oficialii celor dou ri s-au aflat o serie de subiecte de

    interes, printre care stadiul pregtirilor Romniei pentru domeniul cooperare

    poliieneasc i prezentarea Biroului SIRENE Romnia.

    *

    SCHENGEN - ROMNIA

    Ministerul Internelor i Reformei Administrative instituia coordonatoare a

    procesului de aderare;

    Aderarea la Spaiul Schengen reprezint obiectivul primordial al Ministerului Internelor i Reformei Administrative dup 1 ianuarie 2007. Pregtirile pentru atingerea

    acestui deziderat au demarat sub coordonarea Ministerului Internelor i Reformai

    Administrative, n paralel cu lansarea procesului de negociere pe Cap. 24 Justiie i

    Afaceri Interne la 30 noiembrie 2001 i au inclus activiti de redactare a unor documente

    strategice, de construcie instituional, de implementare a prevederilor din Categoria I i

    de monitorizare a angajamentelor asumate.

    La nivelul MIRA, n calitate de instituie coordonatoare a procesului de aderare la Spaiul Schengen, a fost creat cadrul general pentru o abordare unitar la toate nivelurile

    (legislativ, instituional, financiar i pregtire) a acestei problematici.

    Coordonarea inter-instituional a problemelor legate de aderarea la spaiul Schengen este realizat de Comisia Naional de auto-evaluare Schengen (Comisia

    Naional), organism consultativ, fr personalitate juridic, nfiinat prin HG

    882/05.07.2006. Comisia Naional este format din reprezentani ai tuturor instituiilor

  • Aderarea Romniei la Spaiul Schengen

    ______________________________________________________________________________________

    - 10 -

    cu responsabiliti n domeniu i funcioneaz pe lng Ministerul Internelor i Reformei

    Administrative. Secretariatul Comisiei este asigurat de MIRA.

    Prin HG nr. 1317/2007 a fost constituit n cadrul MIRA, Departamentul Schengen, care asigur i rspunde de ndeplinirea condiiilor necesare privind aderarea

    la spaiul Schengen.

    De asemenea, Ministerul Internelor i Reformei Administrative este Autoritatea Responsabil pentru Facilitatea Schengen, avnd responsabilitatea coordonrii

    implementrii asistenei comunitare prin Facilitatea Schengen.

    Departamentul SCHENGEN

    n vederea asigurrii unui caracter coerent i unitar al procesului de pregtire a aderrii Romniei la Spaiul Schengen, prin HG nr. 1317/2007 a fost nfiinat

    Departamentul Schengen, autoritate naional n domeniu, care coordoneaz i

    monitorizeaz ndeplinirea tuturor condiiilor necesare pentru aplicarea integral a

    prevederilor Acordului Schengen din 14.06.1985 privind eliminarea treptat a

    controalelor la frontierele comune i Conveniei de aplicare a acestuia, precum i a

    celorlalte prevederi specifice acquis-ului Schengen, astfel cum este acesta definit de ctre

    documentele relevante ale Consiliului.

    Departamentul este structura specializat din cadrul Ministerul Internelor i Reformei Administrative, fr personalitate juridic cu competen general, la nivel

    naional, de coordonare i monitorizare a activitilor desfurate de instituiile i

    autoritile cu responsabiliti n domeniu, n conformitate cu strategia Naional privind

    aderarea la spaiul Schengen, Planul Indicativ privind Facilitatea Schengen, Planul de

    aciune Schengen i Strategia naional de management integrat al frontierei de stat a

    Romniei.

    Departamentul este condus de un ef de Departament, cu rang de secretar de stat. Numirea i eliberarea din funcie a efului Departamentului Schengen se face prin decizie

    a prim-ministrului, la propunerea ministrului internelor i reformei administrative.

    La nivel naional, Departamentul Schengen coopereaz cu structurile din cadrul Ministerului Internelor i Reformei Administrative care au responsabiliti n domeniul

    adoptrii i aplicrii prevederilor acquis-ului Schengen, potrivit prevederilor actelor

    normative n vigoare, cu structuri similare ale instituiilor din domeniul aprrii, ordinii

    publice i siguranei naionale abilitate s ntreprind activiti n domeniu, cu alte

    instituii din cadrul administraiei publice centrale, precum i cu organizaiile

    neguvernamentale i experi independeni din diverse sectoare de activitate.

    La nivel internaional, Departamentul stabilete i menine contactele necesare ndeplinirii atribuiilor sale cu instituiile similare din instituiile omoloage ale statelor

    membre UE, cu instituii specializate UE, cu reprezentanele diplomatice din Romnia

    sau din strintate ale Statelor Membre UE, precum i cu ataaii de afaceri interne de pe

    teritoriul Romniei sau din strintate, pe domeniul competen.

    Departamentul are n structur Direcia General Schengen alctuit din Serviciul Acquis Schengen; Serviciul Autoevaluare Schengen; Serviciul Programe

    Facilitatea Schengen; Serviciul Sisteme Informatice Schengen; Serviciul Cooperare -

    Punct Unic de Contact; Serviciul Tehnic Secretariat i Biroul Documente Clasificate i

    Secretariat.

  • Aderarea Romniei la Spaiul Schengen

    ______________________________________________________________________________________

    - 11 -

    Direcia General Schengen este structura de specialitate a Departamentului care

    ndeplinete:

    - atribuii generale i specifice pentru a asigura coordonarea i monitorizarea activitilor legate de implementarea acquis-ului i

    ndeplinirii criteriilor Schengen, n vederea aderrii la spaiul Schengen;

    - atribuii de Punct unic de contact, cu rol de transmitere a datelor i informaiilor ntre autoritile implicate n gestionarea i implementarea

    instrumentului financiar Facilitatea Schengen i instituiile europene.

    Prezentare schema relaionare:

    MINISTERUL INTERNELOR I

    REFORMEI ADMINISTRATIVE

    DEPARTAMENTUL SCHENGEN

    DIRECIA GENERAL SCHENGEN

    Serviciul Acquis

    Schengen

    Serviciul Auto-evaluare

    Schengen

    Serviciul Facilitatea

    Schengen

    Serviciul

    Cooperare Punct

    Unic de Contact

    Serviciul Tehnic

    Secretariat

    Serviciul Sisteme

    Informatice

    Schengen

    Biroul Documente

    Clasificate i Secretariat

  • Aderarea Romniei la Spaiul Schengen

    ______________________________________________________________________________________

    - 12 -

    Bibliografie:

    1. www. schengen.mira.gov.ro 2. www. mira.gov.ro 3. Protocolul de colaborare pentru ndeplinirea atribuiilor specifice n vederea

    aderrii la spaiul Schengen;

    4. HG nr. 1317/2007 privind nfiinarea Departamentului Schengen.