ANALELE A. R.TOM. XXXVII. MEM. SECT. ISTORICE. No. 4.

it

ACADEMIA KOMA NA

ACTIVITATEA CULTURALA

A LU1

CONSTANTIN VODA BRANCOVEANU

SCOPURILE ACADEMIEI ROMANE

DE

N. IORGAMEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE.

EXTRAS DINANALELE ACADEMIEI ROM ANE

Seria II. Tom. XXXVII.MEMORIILE SECTION!! ISTORICE.

(,. ADE, I E It,t 4/V ,

/ /*ULM W

BUCURESTILIBRARIILE SOCEC & Comp. t$i C. SFETEALEIPZIG VIENA

OTTO HARRASSOWITZ. GEROLD & COMP.

1914.

Pretul 20 bani.

1

/

.

.

_

_ s

.

_

,.

,. . ,

...:. .. .

_ .

i

1

_ . .

. .. n. . .-

- --!

_

N ...- .. , .

. .

. .. % ..

_.

- _

,' .

. .

- .-... ..

. .- 7-h-----rEB :

._ ,rore-o...:. ..,

.

. I

.-

, k

.

5

-37.961.

. .. ,--

ft

Ana Societatii Academice Romano. Seria I:Tom. I XI. Sesiunile anilor 1867-1878.

Analele Academiei Romane. Seria II:Tom. IX. Desbaterile memoriile Academiei in 1879-1888.Indite alfabetic al volumelor din Ana le pentru 1878 -1888. 2Tom. XI XX. Desbaterile $i memoriile Academiei in 1888-1898.Indice alfabetic al volumelor din Anale pentru 1888-1898 2.Tom. XXIXXX.Desbaterile Memoriile Academiei in 1898 -1908.Indice :diabetic al volumelor din Anale pentru 1898-1908 2.Tom. XXXI. Desbaterile Academiei In 1908-9 5.

XXXI. Memoriile Sectiunii Istorice 10.XXXII. Desbaterile Academiei in 1909-1910 5.XXXII. Memoriile Sectiunii Istorice 14.

Stiri despre veacul al XVIII-lea in terile noastre dupd corespon-dente diplomatice straine. I, 1700-1750, de N. Iorga . . . . . -,50

Arhiva senatorilor din Chisinau si ocupatia ruseasca dela 1806-1812.III. Amanunte asupra Moldovei dela 1808 la 1812, de RaduRosetti 1,60IV. Amanunte asupra Terii-Romanesti dela 1808 la 1812, de

Radu Rosetti 4,

D,espre elementele cronologice in documentele romanesti, de N.Docan 1,20

Partidele politice in Revolutia din 1848 in Principatele Romane,de A. D. Xenopol ,50

Studii privitoare la numismatica Terii-Romanesti. I. Bibliografie$i documente, de N. Docan ,60

Sari despre veacul al XVIII-lea in terile noastre dupd corespon-dente diplomatice straine. II, 1750-1812, de N. lorga . . . . ,80

Conflictul dintre guvernul Moldovei $i manastirea Neamtului.I. Inainte de 1 Iunie 1858, de Radu Rosetti. 1,60

Marele spatar Ilie Tifescu si omorirea lui Miron $i VeliscoCostin, de I. Tanoviceanu . ,50

Luptele dela Ogretin si Teisani din zilele de 13 si 14 Septem-vrie 1602 (7111), de General P. 17. Ndsturel ..... . . . ,50

Conflictul dintre guvernul Moldovei $1 manastirea Neamtului. II.Dupa 1 Iunie 1859, de Radu Rosetti 1,50

Din amintirea unui boier Moldovean din jumatatea intai a yea-cului XIX, Dimitrie Ghitescu, 1814-1878, de A. D. Xenopol . -,70

a Doamna lui Ieremia Voda», de N. Iorga 1.Sociologia $1 socialismul, de A. D. Xenopol ,20Despre metoda in stiinte si in istorie, de A. D. Xenopol . . . ,20Tara Severinului sau Oltenia, de Dr. At. M. Marienescu ,50

XXXIII. Desbaterile Academiei in 1910-1911 . . . . 4.-. XXXIlLMemoriile Sectiunii Istorice 12.-

Francisc Rakoczy al II-lea, invietoruI- con$tiintei nationale ungu-resti Romanii, de N. lorga

Un calator italian in Turcia si Moldova in timpul rasboiului cuPolonia, de N. Iorga ,30

Dona documente privitoare la revolta boierilor din tam Fagara-sului in favoarea lui Mihnea Voda numit eel Rau, 1508-1510,de loan Puscariu

Carol al XII-lea, Petru eel Mare si terile noastre, de N. lorga . 1.Cateva note despre cronicele si traditia noastra istorica, de

N. lorga ,20Alte lamuriri despre veacul al XVIII-lea dupa izvoare apusene.

Luarea Basarabiei $i Moruzestii, de N. Iorga ...... . . ,40Rascoala Seimenilor in potriva lui Mateiu Basarab, de N. Iorga . ,30Ceva despre ocupatiunea austriaca in anti 1789-1791, de N. lorga. 1.Insennikatea Divanurilor ad-hoc din Iasi Bucuresti in istoria

renasterii Romaniei, de D. A. Sturdza:I. Tratatul de Paris din 30 Martie 1856 ,40II. Anul 1856 1,20III. Anul 1857 1,60IV. Lucrarile Divanurilor ad-hoc din Iasi si Bucuresti 1,60V. Anul 1858. Caimacamia din Moldova a domnilor Ste-

fan Catargiu, Vasile Sturdza, Anastasie Panu .L .Partea Romanilor din Ardeal $i Ungaria in cultura romaneasca

(influente $1 conflicte), de N. lorga ,20Muntii lianas $i Tamasel, de loan Puscariu . . . . ,20Dinastia lui Radu Negru Voda in Ungro-Vlahia (Valahia Mare) $i

Dinastia Basarabilor in Oltenia (Valahia Mica) $i in Valahia Mare,de Di.. Atanasie M. Marienescu 1.

L. B.

- si.

si

-

'si -,40

-,20

si

--t=r- I--

.

I

-

.

.

.

. . . . ......... . . . . . . .

. . . . . . . . . . .

. . . . . ...... . . . . . . . . . . .

. ..... . . . . ..... . . . .

. . . . .

.

. . . . . . . . . . .

. . . . . .

. . . . . . . . .

. ..... . . . . . . . .

. ..... . . . . . . . . . . . .

.

. . . .

ACTIVITATEA CULTURALA A LUI CONSTANTIN VODA BRANCOVEANU

s1 SCOPURILE ACADEMIEI ROMANE

DE

N. IOWAMembru al Academie' Romano.

edinfa dela 12 Septernvrie 1914.

La 15 August trecut implinindu-se doua sute de ani dela ma-sacrul, in Constantinopol, al lui Constantin Voda Brancoveanti si alcelor patru flu ai sai, impreuna cu fratele dupa, mama al DoamneiMarica, Ienachi Vacarescu, s'a facut pretutindeni in Romania, simai ales la biserica Sf. Gheorghe Nou, unde d-1 Virgil Draghiceanua descoperit mormantul Voevodului-martir, slujba de amintire pentruacela care n'a fost numai un dibaciu socotitor al vremilor, un marectitor de manastiri si biserici, pang la Sudul Basarabiei, la Ismailsi la Sf. Gheorghe din Galata, la Chalks in Insulele Principilor,intaiu loc de odihna al trupului sau macelarit, unde s'au facut ru-gaciuni pentru sufletele mucenicilor, dar tot odata si unul din ceimai mars patroni ai culturii romanesti, prin scris si tipar, can aufost vreodata in neamul nostru.

Academia Roman& e astazi cea mai inalta forma in care se in-fatiseaza asociatia pentru atingerea scopurilor superioare ale acesteiculturi nationale. Pe vremea Brancoveanului astfel de tovarasiipentru tinte ideale nu se puteau intemeia intre Romani: doar Italiale avea in Coate colturile ei ca adunari de diletanti, cercuri de be-letristi cari -ci cetiau intre sine productiile; dela dansa luase Frantalui Ludovic al XIII-lea modelul unei Academii care la 1700 nuimplinise macar un veac; o Academie era sa dea Rusiei lui Petrueel Mare Dimitrie Cantemir, fugarul Domn al Moldovei. Dar, clack'subt marele stapanitor roman care a fost Constantin Voda fruntasiintelectuali ai boierimii si clerului erau indemnati de Domnul insus

Anatole A. R.Tom. XXXV11.Memorille Seq. Istonice. 1

es n.

r.

N. fORdA I6g

sa-si unease& silintile pentru a duce mai departe, fixand-o in formetrainice, limba literary, pentru a 'Astra, urmasilor amintirea faptelorindeplinite, pentru a rhspandi in lumea care cetia tunostinte folo-sitoare, se poate zice ca aceasta munca era o prevedere a celeice, peste doua veacuri, era sa se desfasoare in Capita la de odini-oara a Brancoveanului, ajunsa resedinta Regelui Romaniei, intreacesti pareti. Si, ciao& lucrarile bisericesti tiparite la Bucuresti chiar,la Targoviste, la Buzau, la Snagov, la Ramnicu-Valcii cu sternamunteana in frunte erau larg raspandite in Moldova cea mare depe vremuri, ca si in Ardealul unit pe atunci cu Tara-Romaneasca,el si toate comitatele vecine, prin ierarhia religioasa, aceasta faptade unitate culturala e iaras o pregatire a color cu can noi suntemtot mai mull datori. Ba chiar in trimeterea de carp grecestiarabe, in Imprumutarea de tipografi la Curtea lui Vactang din Tiflissi la aceea, din Alep, a Patriarhului Antiohiei, in legaturile cultu-rale cu militantul carturar ortodox Dosofteiu de Ierusalim si cu ur-masul sau, area mare figura care a fost Hrisant Notara, in aceastaasociare a eruditilor din alte teri pe cari ocupatiile for ii leaga,on cu o parte oarecare din preocupatiile noastre culturale, din in-teresele noastre nationale, on cu silinte stiintifice la cari colaboramsi noi, se poate vedea iaras forma cea mai veche a acelor relatiiintelectuale cu lumea intreaga, can azi sent in sarcina Academieinoastre.

De aceea si, cum .vom vedea, nu numai de aceea ci aici secuvine a se vorbi public, in cea dintai adunare de dupe vacanta,de Constantin Basarab Brancoveanu.

I.

Biblia din Bucuresti, al carui ispravnic a fost el ca Logofat, findsortit ca ea sa apara subt obladuirea lui domneasca, e o lucraredeosebita de toate cele can au precedat-o prin aceea ca pentruintaias data textul era fixat in adevar printr'o colaboratie de maimulti oameni competenti, cari aveau o misiune oficiala, trebuind sadea o opera domneasca. Nu cunoastem mai bine pe Gherman deNisa, Grecul cara a facut, pane la raposarea-i in cursul lucrului,revizia pe izvorul elinesc si «alte izvoade vechi», dar langa el erau,si au ramas apoi singuri, «ai nostri oameni ai locului, nu numaipedepsiti intru a noastra limba» pentru intaias oars limba ro-maneasca e socotita ca obiect de apedepsire», de studiu «ce side limba elineasch avand stiinta ca sa o talmaceasca». Acei cari

si

.

.

1

163 ACTIVITATEA CULTURALA A LUI CONSTANTIN VODA BRANCOVEANU.

se straduira «foarte cu nevoie, pentru strimtarea limbii romanesti»,ne sunt cunoscuti: se Inseamna la sfarsit ca Biblia a fost «mai multdeslusita pre limba rumaneasca de cei mici si plecati dentru slugileMariei Sale Serban biv 2. logofat ii spaT EPO Radul Logofat», Gre-cenii. Jar la cuvintele grele sfatuitorul, adesea consultat, a fostConstantin Cantacuzino, studentul dela Constantinopol, la «metohulIerusalimului», cu Gherasim Cretanul si cu Dionisie, si dela Pa-dova, autorul de versuri grecesti politice la moartea parintelui sauPostelnicul sugrumat la Snagov:

'Mae KOWCTUVTEVW firthtiOW xelica 6X6Opcp (1) ,corespondentul stiintific al contelui Marsigli, incepatorul celei dintaicronice a tuturor Romani lor, cunoscatorul de turceste, care cita inscrisorile sale «spusele lui All-Efendi» In chiar limba originals (2),mesterul desavArsit al frazelor elenice cu vorbe intr'ales, rare, decari sunt pline aceleasi scrisori.

Biografia lui, pe care am schitat-o de atatea on si in Istorialiteraturii romanesti in secolul al XVIII-lea nu mai trebuefacuta. Raposatul Stefan Greceanu a scris vieata lui Radu Lo-gofatul, din neamul sau, caruia Prefata Bibliei ii da ca ajutator,pomenindu-1 inainte, ca mai in vrasta, pe fratele sau Serban, viitorginere al Brancoveanului, dela care Insa n'avem decat acea tradu-cere in greceste a cronicei lui Stoica Ludescu pe care o pome-neste Cantemir in «Hronicul» sau (3). De fapt, Radu a fost prin-cipalul lucrator al Bibliei, precum a fost desi numele fratelui sepastreaza la inceput si la traducerea acelui Mcirgeiritar (titlulinterior) sau a celor Meirgclritare din 1691, ale lui loan Hrisostomul

se adaug5, (4) si cuvinte ale altora, ale «multora sfinti si das-cali», ca Efrem Sirul, Simion Bogoslovul Nou, -Damaschin Studitul,Teofan Monahul, Anastasie dela Muntele Sinai, Sf. Maxim, ba Incaf;3i «Istoria lui Dionisie ermonahulil, carele au sehastritil in schituliiLavrflo, tradusi deci acum intaias data cari sunt cea mai in-drazneata incercare de a reda, in romaneste texte .eline de oomph-oath retorica si de Inalta filozofie: o adevarata «eclog5,» a celormai frumoase predici. Si nu a celor de cetit In biserica, cerutedeci de slujb5,, ci a cuvantarilor cari se cetesc in ragaz acasa, sin-

tl) Operele lui Constantin Cantacuzino, ed. Iorga, Bucureqti 1901, pp. 11-2.k2) Legrand, Recueil, pp. 107-10, No. 45; Hurmuzaki, XIV, p. 517.(3) V. Iorga, Istoria literaturii romcinesti in secolul al XVIII-lea, I, p. 283.(4) P. 133 $1 urm. Lipse§te 'colon- titlul' de ;Margarita)),

,

3

4 N. ,once 164

guratec, pentru inaltarea sufletului §i pentru formarea moravurilor.Numai un condeiu a§5, de incercat putea sit se incumete a da ina limba proast5,» i Pravoslavnica Marturisire a lui Nectarie deIerusalim, care, lucrata In grabs, aparea in acela§ an (1).

Om foarte invatat in latine§te , care, dup5, cum se vede dinPrefata Bibliei, cuno§tea, toate lucrarile lui loan al VI-lea Cantacuzino,talcul Cantarii Cantarilor, discutia cu un adversar musulmandarnu §i cronica aceluia§ apoi culegerile lui Cedren §i Zonaras, cro-nica lui Chalkokondylas, din care scoate povestea lui faorullui Basaraba, Domn Tariff-Rumine§tin, care era in stare sit citezeoperele lui Democrit, lui Platon §i Aristotel, lui Demostene, luiGrigorie Teologul, lui Agapet §i lui Fotie Patriarhul §i sä scoata din«leatopisetele ceale beserice§tin fabula cre§tinarii Romanilor de insuc«Sfantul Zlataust», pe care-1 traduse, el singur era, in stare sa dea,pentru Domnia Brancoveanului, nu pagine raslete, pline de anecdotepersonale, de priveli§ti vazute, de pAtima§e invinuiri ca ale «logoratuluilatinesc» Radu Popescu, care scrie in traditia lui Constantin Capi-tanul, ci ni§te uAnalen ale Domniei, la redactarea carora nu se inspiritnici din panegiricele imperiale bizantine, ci mai curand din lucrarilatine de acest fel, scrise an de an, ca, de pilda, «Annales Ferdi-nandei». Cu mandrie intituleaza el istorie aceasta opera careia nu i seputea pune alaturi nimic din scrierile cronicarilor munteni anteriori.

erban Greceanu e autorul unei prefete la Evanghelia greco-roman& din 1693, precedata de «versurile politice», iscalite tot deel, de rigoare :

Fericitii Domni ai Terii-Rumanesti,Luminate Doamne, fireste.te-au nrtscut,

versuri asemenea cu acelea dela BibliaSoarele, luna, gripsorul si corbul impreunri,

spata cu buzduganul spre lauda se-adunA,pe cari le iscale§te Radu. Si poate n'am gre§1 dada i-am atribuitot lui stihurile despre «gripsori, steme» ci corbi dinaintea Evan-gheliei dela 1682 a lui erban-Vod5., in care opera de oindreptare §ia§ezare, precurnil umbla la cea elineascA», o Meuse fratele Insu§ alDomnului, Iordachi Cantacuzino. Versuri in alt ritm, dar de acela§fel, ca stil, sent in Liturghia dela 1680, a carei prefatk plinA de

(1) Prefata dela Margarita..(2) Prefata la °runic/. Pitman (Prefata si pe Strabon, Ptolemeu (aImpliratul

Eghipetului ID) si Eusebiu, ca si Pareneticele lui Vasile, si vorbeste despre Ulfila.

Ins4 :

Inca .i

Bibliei)

«Dant'',

165 ACTIVITATEA CULTURALX A LUI CONSTANTIN VODA BRANCOVEANU. 5

cuvinte grecesti, e poate numai semnath, de Mitropolitul Teodosie,ce se' pare a fi fost un calugAr simplu. Si pe acela§ autor 1-amrecunoaste in dedicatia, Mouth pentru Varlaam, inaintasul lui Teo-dosie, la Cheia infelesului din 1678: nu un ucenic al lui DosofteiuMoldoveanul, ale cArui versuri, contemporane, au putut indemne

ci mai curand al acelui Udriste Nasturel, cumnatul lui MateiuBasarab, care, Impreuna, cu parada eruditiei sale slavone i gre-cesti, adusese ci moda acestor inchinari versificate. Dar, cu toateIncercarile trudite ale acestuia, lui Sorban Greceanu i se poate re-cunoaste meritul de a fi dat, In versul dupA antic, de unsprezece,treisprezece si aisprezece silabe, cele dintai modele corecte din-coace de Milcov.

Cantacuzino Stolnicul, Radu qi Sorban Greceanu, Iordachi Can-tacuzino, mort dupil Intoarcerea din solia sa la Viena, apoi AntimIvireanul, ajuns episcop de Ramnic si Mitropolit, Filoteiu delaAthos, Sfeatagoretulv, traducatorul «Invataturilor crestinestin i al

Darurilor», formau, ca sa zicem a$, Academia literaryi istoric5, a Brancoveanului, Domnul insus, prin notitele de pe

paginele «FoletuluI Novel», aratand c5, are In el pornirea de ainsemna, de-a dreptul faptele stapanirii sale. Sane amintim c5, din Cro-nologia Tabelara, » pe care am atribuit-o Cantacuzinului se vede ceadintai Intrebuintare a documentelor pentru scrierea istoriei, do-cumente aflatoare IncA la manastiri, mai ales Cozia ci Snagovul;ba chiar Gate o inscriptie, pe clopotul dela Cozia, pe mormantullui Nicolae Alexandru Voda, ca si cand, pentru constatarea In 1552-3a lui Mircea Ciobanul, se mentioneaza, aici: Ipiatra mormantului UdriiDoicescul (Oncescul ?), dupa, apa Ialomitii, care 1-au trimes MirceaVoevod la Sneagov, de i-au taiat capul ca si ale celorlalti boieriIngropati lanes el», ci a Mitropolitului Serafim din aceeas biserica.Si poeziile populare, baladele sunt pomenite, ca ci izvorul acesta deinformatie .documentar, in insus leatopisetul Stolnicului (1).

(1) Operele lui Constantin Cantacuzino, pp. 31, 33, 35. Cf. Iorga, Inscriptii, I,. p. 158,

no. 324. Legatura cu Snagovul, oprirea viral* de documente la 1666 interests ipo-teza ea i se datorevte Stolnicului Cronologia. SA semnalam vi aratarea originii Bale-nilor, atunci puternici (pp. 24, 26-7), vi a Leurdenilor, mai tarziu Mra nici o importanta(p.26). V. p. 29: uhrisovuld la StirbeiuD; cf. 1st. lit. rout., I, p. 168 vi nota relativa. Candse zice: amovia BailevtiI a dumnealui Brancoveanulub (p. 31), ne amintim ca aceastamovie era Intarita Agai Constantin la 1679 de Serban Cantacuzino (Studii fi doc., V, pp.304-7). Se citeaza vi acte dela Sf. Gheorghe Vechiu din Bucurevti, dela schitul Barbu(cladit la 1668-9), dela Simion Barbierul, dela Manail5 Baiavul, eta. Boierii Mogovevtisunt din epoca lui Brancoveanu (v. tabla la Stefan Greceanu, 1. c.).

sa-1

insa,

«Florii

a

6 N. IORGA 166

Membri straini i corespondenti se adaugiau la aceasta societateactive, ale carei lucrari priviau in large parte si intrag Rasaritulcrestin, si mai ales acel de limba greack Brancoveanu avand chiarun plan de prefacere a cArtilor de teologie eline in limba vulgara,plan pe care Patriarhul Calinic 11 respinse ca nefiind compatibilcu tainica demnitate a Scripturii si a tuturor color In legatura cudansa (1). Predicatorii Curtii, un Abramios, un Maiota, profesorii scoliiintemeiate de Domn la Sfantu-Sava din Bucuresti, cu Sevastos Ky-menitul in frunte, prelati rasariteni ocrotiti In jurul Scaunului dom-nese, un loan sau Ieroteiu Comnenul, traducAtorul in apla al Vietiilui Ioan Cantacuzino descriitorul frumusetelor divine ale Sian-tului Munte, un Atanasie Patriarh de Antiohia, un Dosofteiu i unHrisant de Ierusalim faceau parte din acest cerc de eruditi exoticicari vedeau ins in Tara-Romaneasc5, a doua patrie a for (2). Sifiii Domnului se Invatasera a face discursuri de hram la sfintii tu-telari, ba chiar Constantin traduce, prelucrA, mai bine, sourtandu-le,In cateva, randuri numai, aVietele Paralelen ale lui Plutarh, --fireste in limba profesorilor tor.

Aceasta incordata munca a unei intregi generatii de scriitori adus ea limba literara mai departe ?

0 comparatie cu partite din Scripture iesite mai inainte, in Mol-dova sau in Ardeal, ar dovedi, cred, pentru fiecare parte cea maiatenta revizie dupe originate, observarea mai de aproape a timpu-rilor verbale, inlesnirea legaturilor prin inlaturarea particulelor ar-haice mai greoaie, inlocuirea prin termeni curenti a cuvintelorobsolete, o precizare mai deplina, o mai perfecta mladiere, otinere In curent cu schimbarile petrecute in limba vorbita. 0 maiputernica impresie o produce insa acest armonios stil brancovenesc,ca sä zic asa, in care, ca si in arhitectura brancoveneasca, se adunain chip proportionat, dand o impresie de Benin& unitate, elementeImprumutate dintr'o lungs desvoltare petrecuta in toate partile Ro-manimii, cand strabate cineva paginele, deseori citate, ale predicelorlui Antim insus (3), sau, pentru a da exemple mai putin cunoscute,

(1) Hurmuzaki, XIV, p. 329 si urm., No., cccxci.(2) V. Iorga, Viola fi Domnia lui Constantin- Vodd Brancoveanu, Valenii-deMunte

1914.(3) V. 1st. lit. rom., I, p. 33 si urm. si N. Dobrescu, Antim Ivireanul, In biblioteca

oBteauaD. 0 noun editie a uDidahiilor, lui Antim o Incepusem la VAlenii-de-Munte :

ea a cnzut prin totala lips4 de interes a publicului.

si

.

.

167 ACTIVITATEA CULTURALA A LUI CONSTANTIN VODA BRANCOVEANU. 7

cand frunzareste prin traducerea din Hrisostom si alti Parinti aGreceanului. De pilda in aceasta desfasurare, plina de inteleaptatristeta, a zadarniciilor lumii : Unde-s mantiile cele sclivisite siaratoase ? Unde-s papucil eel frumosi si mindri ? Unde-s brinelecele de °urea, ce se asamana cu briele femeiesti? Unde-s oste-nelile asederil mai sus ? Undo e masa cea cu multa cheltuiala sifrumoasa? ...Unde e atuncea mindria si trufia noastra, earl! vomsa stapinim biruim? 'Unde-s chiliile cele marl si impodobitecapisti, camarl luminoase de mires° ? Unde e cinstea slugilor siposlusirile care gindim ca vom intrece pre ceialalti? Unde e risulcel neoprit si fara vreme ? Unde-s cinarile cele de sara si cu multecheltuele? Unde mesele cu vorbele cele fara vreme? Unde atunceanumele eel mare? Unde e dragostea rudelor ? Unde e mindriamirenilor si a boiarilorii, intre caril intaiil sint ail, ticalosul, care mamindresc si ma arat cum as fi mai mare decit altil ?n Intrebaricari puteau rasari in August 1414 si in mintea osanditului lamoarte din tainita celor Sapte Turnuri....

cand ne gandim ca, tot acest lucru spornic, in care arta im-podobia credinta, se face& in vremuri decat cari putine au fostmai grele in trecutul nostru «aceste cumplite si peste tot tur-burate vremin, scrie Radu Greceanu, in prefata «Margaritarelor»,la 1691 , «acest pamint acum napadit cu tot felul de lumescrau si nevol, ca si alte cari calcate si pustiite de stricacioasele

ce vedem si auzimn, Domnul apazind tara cu cea desavirsitintelepciunea Mariel Sale si den nalta stiinta chivernisire, nu numaide rapirile celora ce amagesc numele Crestinatatil, ce si de pradacea grea si stricaciunea acelor asemenea cu fiarale Tatari» (1) --,respectul pentru silintele acestor oameni de un mare merit va crest°si mai mull. Iar indemnul venia dela Domnul insus, in mijloculcheltuelilor, grijilor si primejdiilor sale, cad, se spune in aceeasprefata : «vedem si cunoastem ca toata nevointa si gindul Marie'Tale este ca in pomenire vesnica buna fapta sa Iasi si nemort numesa-t' cistigi», si Greceanu adauge, in acest lot, ca, de au lucrat, aufacut-o, «nu den not -ne, adevarul marturisim, miscat, ce den po-runca prea-innaltattilui si prea-luminatului Domnului nostru IoanCostandin Basaraba Voevod impinsi sintem». «Poruncit-ai mie,plecatei si micii slug', sa o prepuiii», scrie Logofatul Radu, vorbindde prefacerea operei lui Nectarie.

(1) Prefata Triodului din 1700.

sa,

os-tiri

T

§i

9i,

8 N. IORGA 168

II.

Tipariturile brancovenesti, can se impa,rtiau in dar, «sa sedea la pravoslavnici in darn erau menite «rodulul nostru ruma-nese, atita scazut lipsit de multe, si ales den invatatura (1)»,spre folosul de obste al neamului roinanesc» (2), «neamului nostru

rominesc si moldovenesc» (3), ba, mai mult, «la un norod intreg,color den casA, ai Besearecil noroade : Ruminilor, Moldovenilor siUgrovlahilor (4) », adica .Romd nilor din Ungaria.

Toate trele aceste ramuri ale Romanimii erau reprezentate inaceasta, harnica lume a mesterilor de tipar, «Indreptatorilor» de«gresitarin, «diorthositorilor». Intemeietorul tiparnitei dela Buzau,undo a fost pus episcop, anume la margine, in hotarul Moldovei,era, Mitrofan dela Bisericani, ucenic al marelui Dosofteiu si urmatoral directiei acestuia de a da cuvantul lui Dumnezeu in limba deobste. Fugar de sub obladuirea temuta a lui Duca Voda, acest omde munch si de initiative, care-si invatase mestesugul «multe lo-curl umblind si Cu multa osteneala elstigIndu-1 (5)», adusese si pealtii cu dansul sau fi momi la sine ca ajute in tiparul pe care-1face& cu manile lui, ziva si noaptea. La Evanghelia greco-roma-nosed. din 1693, un Atanasie Moldoveanul face a nevointa si ceadupa, puteare aminduror limbilor indereptare» (6); peste cativa, ani,la 1698, intors in Cara sa, el lucre., la Iasi pentru «Divanul» luiDimitrie Cantemir, cu colegul Dionisie si cu ucenicii for (7). UnMihaiu Istvanovici, care se zicea o 06-apo6kotyjotc, in sensul in careArdelenii lui sunt numiti Ungrovlahi in prefata citata, a Bibliei, sezice invatacel al «cinstitului parinte si dascal» Antim(8): indata el va dain Ardealul sau, deplorand tiparul «foarte vechiu si tocit», Chiria-codromiul din 1699 (9), pentru ca, intors apoi in Tara-RomaneascA, safie trimes tocmai la Tiflis, unde zetueste cu litere georgiene obisnuiteleversuri de usurare ale mesterului care si-a ispravit lucrul (10).

(1) Bianu §i Hodos, Bibliografia romaneascd veche, 1, p. 318.(2) Ibid., p. 323.(3) Ibid., p. 236.(4) Prefata Bibliei.(5) Ibid., p. 400.(6) Ibid., p. 334.(7) Ibid., p. 365.(8) Ibid., p. 342.(9) Ibid., p. 376.

(10) Un apopa losif, tipograf, Rust., in Ardeal pe la 1700; Studii Si doc XIII, p. 100,no. 294.

.si

4

.

-

sä-1

169 ACTIVITATEA CULTURALA A LUI CONSTANTIN VODA BRANCOVEANIIL. 9

Era deci lucru firesc vi ca exemplare din aceste carti sa se ras-pandeasca, potrivit cu intentiile ctitorului (1), cu obarvia lucratorilorvi stlpraveghetorilor, asupra teritoriului romanesc intreg, cum seraspandesc astazi tipariturile noastre privitoare la limba, la trecutultuturor Romanilor.1 Exemplarul meu din Margaritare poarta josaceasta notita, contemporana Cu publicarea: «ACasta sfanta carte cesa chiama Zlataustil o amu damn pope' Ioanu dinu Hategii pentrua noastra pornenire», vi el trecea dela «popaHategii» la fiul sau popa Dimitrie, care scrie in 1792. Alt exem-plar se afla la biserica din Oravtie (azi la Gimnaziul din Brad) (2).Am gasit adesea peste munti Evanghelia din 1697, Molitvelniculdin 1699, Mineiele din 1698, Triodul din 1700, Penticostariul vi Peal-tirea din 1701, Apostolul din 1704, Antologhiul slavori din 1705-6,Octoihul din 1700 (Buzau), eel din 1706 (Ramnic) vi eel din 1712 (Targo-vi0e), foarte raspandit, Liturghiile mai ales vi Molitvenicul din1713 (devi era eel ardelean din 1689), pentru a vorbi numai decartile ce cad in Domnia insav a Brancoveanului, vi nu de celecari dup5, 1714 pornesc din aceeav impulsie. Si astazi se poateceti pe Triodul din biserica units dela Berivoiul-Mic, in Tara Fa-garaqului, aceasta insemnare : «Triod, carte de slujba sfintel ade-varatei bisearecil RasarituluI, a pravoslavnicilor crevtinl, o inchingi o da dumnealul Costandin Cantacuzino Vel Stolnic bisearecil rum5,-,

(3). In Telechi-Recea fagaraveana, undo avea parte de movieMihaiu Cantacuzino, Penticostariul din 1701 are aceasta notita :«Acest Penticostar, carte de slujba sfintel adevetratei Bisearicii Ra.-sarituluin atac Impotriva unitilor , «In folosul pravoslavnicilorei cretin' o inching vi o da dumnealul Costandin Cantacuzino VelStolnic bisearicil rumanevti de la satul Reacea cu Tinutul» (4). Insfarvit Zlatna are Evanghelia din 1697 care a fost spune insu§vechiul proprietar, «a Vladical Athanasie, de postrig la calugarie» (5).Am_ Intre hartiile mele chiar o insemnare a Brancoveanului, des-facuta de pe una din cartile bisericevti atunci daruite in Ardeal.In biserica facuta de el, la Faga'rav se mai vede Mineiul pe caremama lui Insav, se pare, a Insemnat: «La sfanta Mitropolie de la

(1) Pe vremea lui erban Voda astfel de danii se lawsuit' incidental, ca la Vestem siTilisca, de Brancovicesti. -

(2) Unul manuscris, din 1686, in biserica din Bungard; Studii doc., XIII, p. 72, no. 165.(3) Studii 0 doc., XIII, p. 54, no. 97.

p. 157, no. 541.(5) Ibid., p. 211, no. 757.

Ioanu dims orasil

neqtin

$i

(4)- Ibid.,

10 N. IORGA 1711

Ardealn (1). La Fagaras el daduse, de altfel, un intreg rand de carp,din cari avem Oftaiul (2), iar din randul cartilor dela Sa.nbata-de-sus (schitului si bisericii de lemn), Octoihul, Biblia, data egu-menului loan, de loc din Pojorita (3), si Evanghelia din 1697, «datade pomana de bun stapanul nostru Io Costantin Basarab BrincoveanuVoevodn (4). Biblia daruita, in 1692, de Insus Mitropolitul Teodosie luiStoica Ludescu, cronicarul, cu Insemnarea autografa a acestuia, eastazi In marele sat de pastori, din munte, al Poienii (5). Mai multesunt aceste carp muntene In Tara Hategului, si cu deosebire inTara Oltului, unde, la Sambata-de-sus, mosia Brancoveanului, amgasit si o Psaltire manuscripts, frumos scrisa de un calugar delaschit, care porneneste pe Constantin Voda, nu numai ca pe domnulpamantului, ci, oarecum, ca pe Domnul terii (6). Dar le gasim pangla celalalt capat al Ardealului, la Bistrita de pilda, undo se cantsdupa Octoihul eel de-al doilea, iesit la Targoviste, on la Deva, undose cetia Biblia lui Stefan Voda (7). Liturghia de Targoviste se Intro-buinta la Apsa-de-mijloc si Apostolul din Buzau la Bacicoiel dinMaramuras. 0 Liturghie din 1713 trecii dela Sugatag la Giulesti,unde se afla Inca. La 1720 o Evanghelie din 1693 se vindea laIod cu «bani gatan (azi la Sapinta). La Stramtura, un Molitvenicdin 1713 arata ca a Post cumparat de preotul dela Bareana delacel din Sieu (8). Se intelege deci cum s'a ajuns si acolo ea StefanCantacuzino, urmasul Brancoveanului, sa dea un potir bisericii mara-murasene din Dragomiresti (9).

Pe Evanghelia din 1697 un fecior de logofat dela not dadea 3lei si jumatate, si prin danie ea ajungea in satul ardelean Perjani(10).Erau si sateni de acolo cari veniau cu bani grei ca sa cumpereIn Bucuresti carp pe limba for : astfel «Simeon din Banabic, sna

(1) Ibid., p. 96, no. 266.2) Ibid., p. 97, no. 270.13) Ibid., p 184, n-o 629; p. 186, n-o 640.(4) Ibid., p. 148, no. 631. Un altul sera pe Chiriacodromiul din 1699: in.; zilele prea-lumi-

natului Domnul teriI Costantin Voevod Basarab Brincoveanu], domnind pang atunceaani 24. (no. 630).

k5) Ibid., p. 145, no. 492.(6) V. la Apendice.(7) Ibid., la capitolele corespunzatoare.(8) V. I. 'Arles, Insemndri din bisericile Illaramgrefului, Bucuresti 1909. La Berbesti

se cetia dintr'un Molitvenic manuscris din 1693 (ibid., p. 16, no. 50).(9) Studii doc., XIII, p. 91, no. 252.

(10) ibid., p. 143. no. 4.79.

'

.

¢i

171 ACTIVITATEA CULTITRALA. A UR CONSTANTIN VODA. BRANCOVEANU. 11

a lui Neagil -Ion », dadii 9 taleri, «bani drepti a miei», In 1711, dia-conului Manea, «cand au fost Maria Sa Domn in Tara-RumaneascaIo Costandin Basarab Voevod, find episcop la Rimnicul-de-sus chirDamaschin» (1). AvAntul catre scrisul romanesc era, de altfel, asa demare, incat in 1702 popa Chirila din Aciva traduced el un Antologhiudin slavoneste (2), «pe intelesul color neintelegatori, nu numai colorprosti, ce, mai tare si mai virtos, preutilor carora nu stir]. Intele-gerea sloveneasca, Ca noi, Ruminii earl' sintem in aceste Tinuturiamestecati printre alte limbi, sintem ca trimbita, de o rasufla sinu-i intelegem glasul ei; asa si tocmelile sfintilor le auzim intr'altalimbs si nici un fobs nu luam». Si adaugia: «scris-am eu popa Chi-

dintr'Aciva, acest izbranic pre ruminie, ce sa zice prelimba cea mai proasta» (3).

Pentru a intelege aceasta raspandire imbielsugata nu trebue sauitam ca tiparul din Alba-Iulia, care daduse carp asa de popularecum e Chiriacodromiul din 1699, se prefacuse, dupa o lung& intro-rupere, in care materialul fu zalogit de Atanasie, in oficina unitsa Blajului, ale carei produse, cu toata impunerea oficiala, cu toataoprirea cartilor «eretice» de peste munti, erau respinse de tole mairnulte biserici ardelene si ungurene, lipsite de teascuri proprii.Procurarea cartilor de dincoace, care la inceput era o bucurienationals, ajunse astfel a fi si o datorie confesionald.

Un Antologhiu brancovenesc, pe care cumparatorul it detaileazaasa: «Mineahl Mare cu Oftoih si cu obsta, cu Evangholii si cutoate podoabele bisericil celei sufletesti impodobit», era platit decalugarul-preot Ipasaf, de loc din Milea Ardealului si asezat lamanastirea ardeleana Daia, cu «bani gata», menindu-ldupa moarte.fiului Apostol si, in lipsa lui, «fratilor mei caril BA afla in terra Mol-dovei, popa Petre, la Virg la Baceill, alt frate, mai mic, in TaraMunteneasca, ling& Bucuresti, popa Ursachie» (4). Interesant iero-monah de peste munti care avea doi frati preoti, unul in Tara-Romaneasca, altul in Bacaul Moldovei! /Pentru Moldova o cercetaremai intinsa prin cartile de slujba ale vechilor biserici de sate, ase-

(1) Ibid., p. 105, no. 314.(2) Ibid., pp. 136-6, no. 446.(3) Ibid.(4) Ibid., pp. 168-9, no. 580. 'lotus Iosif vandii cartea preotului din Vistea-de-jos,

azi ea se aria la Sbsciori.

rila Mineiariul .

si

12 N. IORGA 172

menea cu aceea pe care am facut-o not i parintele Bar lea pentrucele de peste munti, n'a fost inch intreprins& si, de alminterea, aiciInlocuirea tipariturilor de odinioara cu cele de azi s'a putut indepliniprin oficialitatea bisericeasca a Rom&niei, Intr'un chip mull maiIntins. In Bucovina ci Basarabia incaltea, cartile de pe vremuri n'a.0fost cercetate de loc. Prin orase produsele teascurilor brancovene0au fost Inlocuite cu acelea, mai tarzii, ale tipografiei din Iasi, cactimuntene aflandu-se mai mull pentru vremea sand aceiasi Domnifanarioti se mutau necontenit de pe un Scaun pe altul. De aicifrecventa Evangheliei, frumoasei Evanghelii muntene a lui NicolaeMavrocordat, din 1723..Totus la Sf. Joan Botezatorul, «din Map)),din vechea Capitals a Moldovei splendida Evanghelie greco-romansa lui Antim are insemnarea lui Nicolae Costin inane, sot al feteilui Duca Voda eel batran, Ileana, c& aceasta carte, trimeasa deBrancoveanu chiar ginerelui sau Constantin Duca, la 1694, a fostdamn& de acesta celui de mai sus cumnat al sail, care, la randullui, o inching bisericii «fault& de stramosul nostru BarnovschieVoda», pretioash carte vrednica de a fi 0.strata, Intr'o tars deadev&rata cultura, intro cele mai rani lucruri ale unui muzeu (1).La Sf. Sava, Molitvelnicul brancovenesc este Inca in fiinta, la ThIpa-lari so pastreaza Pravoslavnica Metrturisire a lui Radu Greceanu(2).Peste hotarul bucovinean, la Vatra Dornei se cete0e Inca dinPsaltirea lui Constantin Voda.

III.

Si sub alt raport Ins& Domnia aceasta indelungata §i rodnicapoate, trebue sa intereseze Academia noastra.

Din tipariturile lui Brancoveanu aproape nici una nu lipseste dincolectiile noastre i ar trebui sa se publice notitele manuscripte afla-toare pe exemplarele noastre. Documente dela dansul avem in numarmare i printre cele mai frumos impodobite cu miniaturi, In fron-tispicii si initiale, cari corespund florilor invoalte, stemelor cu«gripsoruln cantacuzinesc §i «corbuln terii la acerb)) se va fiajuns prin opozitia cu west a gripsor» chipurilor de Ingeri Invesel stil italian qi sfinti din imprimatele muntene ale timpului: eabsolut necesar sa dam, data nu acea reproducere in colori cares'a Incercat cu succes de «Societatea ortodoxa a femeilor romans,Intr'o colectie recenta de carp postale, macar un album de copii

(1) Studii fi doc., XV, p. 137, no. 380.(2) Ibid., p. 216, no. 2.

173 ACTIVITATEA CCLTURALX A LUI CONSTANTIN Ota SRANCOVEANtl. 13

in negru. Dar departamentul manuscriptelor are si unele, destul demulte, dintre acele carti in cari se vadeste mestesugul de caligrafieal lui Antim si al scolii sale, §i ele sunt printre cele can au omai mare valoare istorica.

Data n'avem decal intr'o copie din 1777, legalizata de Mitro-politul Grigorie si de boierii Divanului, extrem de importantul aca-tastih de toate satele, cu Ruminii si mosiile, casele, vale, Tiganii,ce avem 0 dela paring, 0 am cumparat si noi, care am impartitcopiilor nostri, dupa cum am socotit mai cu dreptuln tiparit denoi si, pe urma, mai complet, de Stefan Greceanu, in editia nouna cronicei oficiale brancovenesti acest act intins, din care sevadeste imensa avere teritoriala a bogatului Domn, nu se pastreazadecat in acest ms. nou al nostru, pe care-1 datorim, ca multe altenepretuite daruri, iubirii pentru Academie a d-lui D. A. Sturdza.0 imprejurare fericita a adus ins& la noi, data nu Condica Vis-tieriei on aceea de hrisoave inregistrate, can sunt amandoua laArhivele Statului, macar «Anatefterul, care s'aii facut in Vistierien-- de Sorban Greceanu si Mamie Logofat Iordachi Cretulescu, altginere domnesc, la 1695, -- «sa sa scrie toate dajdile si orandu-ialele cite iese in tars... si alte obiceiuri, viniari de vami si depircalabil si de dijmarituri si oierituri si de toate dajdile si sluj-bele, precum sa fac cartile domnestl a fiestecareia slujba»: in mareparte 1-am dat in volumul V din Studii si documente. Inedita e,afara de note luate de unul ci altul, stralucita opera de caligrafiea lui Antim, care da «Catastihulti de hrisoave de calif, de zapisede toate mosiile sfintei Mitropolii dela Tirgoviste 0 dela BuctirOti»(1694): foaia de title e reprodusa in facsimile la N. Dobrescu, /storkBisericii romdne, 0 in lucrarea noastra recenta despre Branco-veanu, p. 43. E nl. 671 din manuscriptele Academiei (1).

Din nenorocire s'a pierdut Foletul Novel, calendarul italian, tradusin romaneste si plin de note istorice autografe, pe care GrigoreBrancoveanu it imprumutase lui Odobescu pentru ca aceste not3sa apail In volumul I din Revista Roman& Doua foi ins& au scapat,inedite, pang ce le facuram loc in acelas volum V al «Studiilor ci docu.

(1) Amintesc ca nu ni s'a procurat Inca acea copie dup5. un ms. cu bogate figuridescoperit de d-1 St. Berechet in biblioteca Academiei Teologice din Chiev, pe care oceream aid. De curand d-1 St. Mateescu, profesor in Ramnicu-Valcii, a semnalat ca po-seda in original o traducere a Apocalipsului de Antim (revista Miron Costin din Darted,ultimul nr.). S'a constatat !risk si dupa hartie, el, desi frumos series, e totus o lucraremult mai float.

.-.

.

.

a I

14 N. IORGA 174

mentelorn, pp. 126-7 si 311, nota 1: una cuprinde fapte din Octom-vrie 1688, cealalta cateva din 1707. Imi fac mustrare ca n'am dat,publicandu-le, o indicatie destul de exacta pentru a le putea regasi.

Dela M. Kogalniceanu, care-1 gasise la N. Istrati, avem, ca no.180, prin cumparare, exemplarul letopisetului muntean uneoficial»,pe care 1-a scris Insus Antim, lucrand cu rosu nu numai titlurile,ci si numele Domnului sari si ale Mitropolitilor : opera lui Greceanuchiar e reprodusa in parte. Dar pane si manuscriptul lui RaduGreceanu, cu capitolele discutabile din punctul de vedere al opor-tunitatii politice, in doua versiuni, cea dela inceput, mai sincera, siaceea pe care a cerut-o Brancoveanu, se afla, la noi, in no. 548.

Aceasta fara a mai pomeni atatea carp de o insemnatate secun-dark colatera15,, in legatura cu aceasta vreme de munca si de gust :manuscriptul grecesc al lui Mulaimis, dedicat Stolnicului ConstantinCantacuzino, carnetul de student al aceluias Cantacuzino, pe care1-am tiparit in Operele lui, cartea grea, veache si adusa deostenii nostri ce au ostit cu Turcii la Beciu, cand» spune Stol-

autorul notitei «crestinatatea au batut toata puterea tur-ceasca gonit cu mare rusine d'acolo, si toata avutiasi armele», splendidul manuscript, grecesc si romanesc, al Pariegi-ricului lui Constantin eel Mare, alcatuit si inchinat lui Voda Bran-coveanu de Gherasirn Patriarhul Alexandriei (1), insemnarile unuiboierinas in serviciul Vornicului Serban Cantacuzino si allele.

* *

Incheiem cu o constatare plink' de mangaiere pentru oricine lu-creaza in aceasta lume in care, din tot ce suntem, ramane numai ceam facut, ce am .facut pentru altii. In vremi cumplite tronuri sedarama, cad capete cari au purtat cuca donmeasca, societati in-tregi se turbura si decad, ineultura si imoralitate se intind acolouncle a fost odata cinstita truda pentru luminarea mintilor omenesti.Ce e mai sfaramicios, mai supus pierderii de cei fara stiinta sidistrugerii de cei fara pietate decat pagina subtire a carpi, oriceadevaruri ar cuprinde si orice comori de arta s'ar fi asternut pedansa ? Dar nu, cand zidurile se sfarma si otelul se frange, acel gin-gas mijloc al nemuririi care cartea se pastreaza ca prin vointa nebi-ruita a puterilor prin cari, intre rautatile si trivialitatile vietii,suntem uneori idealisti si buni si scriptura mantuita de primejdievorbeste la ceasul ei despre maretia si sfintenia lucrurilor cari au fost.

(1) V. Prefata, la Apendice.

1, 1 .1

a

uteri,si

*

i-al

.

APENDICE

I.

Gherasim, cu mila lui D[u]mn[e]zan Papa si Patriarhul Alexandriel, si a tot Eghi-petul, prea-blAndului, prea-luminatului si prea-inAltatului D[o]mnii si ighemon Cons-tandin Basarabu Voevodil, carel[e] cu blagocestie obladuiaate stripAnirea a toata Tara-Romaniascl, intru D[u]hul Sva[n]til iubitului si prea- doritulut flirt al Umirenii Noastre,dar si toat[A] buna narocire si hay apostolescil de la D[u]mn[e]zAti, iar dela not m[1]-

bl[go]s[lo]venie].

Obiceiii an, blagocestive, preainnitate si prea-luminate D[oa]mne, ceia ce mergn precat delungate, cind li sa intAmplA a treace pre langA vre-o grading, antra inlauntru sinu s[a] saturn numai Cu privirea, ce Inca aleg si din floe, carele mirosesou mai fru-mos, si dintr'acele unele pun Inprejurul capulul for pentru framseate, allele pun lapiept pentru veselire, iara allele in In manile for pentru mirosul, pare -se cumca vor fi luind o mangniare, Si o odihna oarecare dintru iale, ai cu acea putinkbavA iara sa-s adaogi calatoriia tor; Indulcindu-s[5] pre cale cu mirosul acelor flori.Aceasta socotind-o en, placutu -mi -au ca sa nu o instreinez, ce sa fie ca o pilda acestutde prnznuire cuvant, caci en si pre Manila Ta to vAz ca esti cAlntoriul acela, carel[e],dintr'aceaste trecatoare si putrede ale acestii lumi pAmintesti, alergi, cu mare nevointesi pohtn ai dragostit ceia Intru H[risto]s, la ceale fail de moarte frumuseate ale ceres-cului, si cugetnnd, zic, cum ca putin oarece to vet fi ostenit, cad ca o am cunosontaceasta dela singur Domnul nostru Is. Hs., carele o InsAmna cand era ostenit de °Ala-

torte, si sedea lAngA put, arAtAnd neputinta omulut adecli, placard de iaste si nevointaTa mare pentru darul Duhului, acelul din launtru om, iar trupul e neputinoios, pentruaceasta si la cea veache dare de leage invata [D[u]mn[e]zaul al tuturor, ceia ai Pasti lorsa tie toiag In manile lor, ca cum ar 11 ostenind, si cu toiagul sa s:e) odihneasen.. Ce

osteneala to iaste, valurile si turburAril[e] acestii lumesti marl, carele nu sint sing6re,ce sint impreunate cu nevol, si, cum am zice, cu greutAti nesuferite, ca niste nAltimide valurt si fortuni marl, si ploae reapede si piiatra, al Inca une 6r1 sa intAmplA si

trAsnete de sigetile tunetelor, si, mai mull, cAci ca pururea osteneati cugetul casa povatuesti atata inultime de foment ce ti s'an dat in socotiala, ca poatA chi-

vernisi trupul cu ceale de triaba hranii, iar sufletul cu hranirile ceale de sus. Pentruaceasta, vazand eu aceasta cale a MAril Tale, si dorind ca sa o sAvarseati cu bung na-rocire, pentru ca sa ti se dea cununa direptAtii, intru prea luminata zi a platii, intruin svanta bisearica a lui Hs., Ca trite° lume mai de taina, si vazind multe fialiuri degradini $i izvoara de pururea curiitoare, adeca pre svintii cea Witt intru darul Du-hulul, dela un sv[An]tit foarte minunat si Intocma cu apostolii, sail mai viirtos si In-tocma cu Ingerit, InpAratul Constandin, adun flog, ceale de minuni vreadnice ale luifapte si lucruri, si inpletescu acestil cuvantil ca un dar foarte laudat, cu carele ne-

1[os]t[i]v5 si ,

z5-

it[1]

sa -s

16 N. lofted 176

voescu sa Incununezu sfantul tau cap, pentru ca sa sa veseleasca inima ta Intru man-&area mantuintii sale, si faptele tale sill miroseasca ca mirul, pogorandu-sa cuvantgldin cap spre barbs. Insa cu adevarat veselie $1 odilma itl va da, cad ca nastereIntelepciuni a Inparatulul Costandin, pre cares o ail iubit ca sa-I lie lui miriasa,fie data din visteariul D[u]hului, ca S. alba tot fialiul de blagorodie si petreacere In-preuna cu D[u]mn[e]zaa, cad ca stapanitoriul tuturor IMAM o au iubit pre Ia, si cu-vant ca acesta sa cade intru inima ta, o prea-iubitul mien intru Hs. Ilia, una, pentruca malt& datorie at sa auzi, si mult sa povestesti fire satia sfintele fapte meld In-parat ce-I porti numele lul ca un vesmitint ales si to numesti Constandin, alta pentruea am auzit de multe orf cuvinte bl[a]gocestive din gura Marii Tal[e], pentru sfanta, cu-viintata si de D[u]mn[e]zaa temuta cucerinte a marelui Constandin, si nu pregetez aaratarea cum ca pentru cucerinta ce al catra svanta, ca cum o al fi pohtind aceastadela mine, alta pentru ca am zis ca multe infloriri are cuvantul acesta al svantuldi,si asa iaste adevarata, ca intr'acesta cuvant veT vedea zidiuril[e] ceale marl ale Intru totficlianului diavol, si a inchinatorilor lui, si razboaele ci-au batut vitiazul Constandin,si pierzarile ce li -au facut, biruintele si izbandele ci-au radical asupra lor ; aicea veivedea izgonirile ereticilor, carele li -au flout purtatoril de D[u]mn[e]zaa parinti, cu cealede b[la]goslovie ale for dovedirl, si luminata bl[a]gocestie al' pravoslavie, carea matvartos decal soarele au stralucit in toata ceriasca oranduiala al' Bisearicil, cu cea dintrutot sufletul nevointe a pravoslavnicului Constandin, puterile aceii nebirgite si de vialsfacatoare truce, si d[u]mn[e]zaiasca fried ci-au aratat spre dansa singur biruitoriulacesta Imparata, preacurata dragoste a /mparateasil Elena, si Inaltarile ceale cu multelaude al ceresculul acestuia semnu. Si iara te mai invat sa primesti acestu cuvant cupatina politeta, cad ca si ea, carele cu mila lui D[u]mn[e]zati stapanescu canna Bisea-Heil* si dupa smereniia neputintil meale pastorescu aces svinta turma,m'am tras de dragostea cea far' de moarte at sufletestil tal[e] sp[a]senii, si 1-am savarsitcu multi osardie, ca sit infrumusetez pre indoitul tau orn, ca cunoscu bine ca, deacasa va inradacina, pentru Nina priimirea ta intru svintele tale madulari, cu acesta, nuca cu peril' de our a lui Sampson, cad ca aceia sail taiat, si s'ati stricat, ce cu radi-dill ale Duhului Svinta, te vei arata foarte bun, intru mare multime si vitiaz la raz-boae, si pururea vet fl dulce, pentru ca n'are amaraciune inpreunarea luI; pururea veT

sanatos, pentru ca n'are boala viata lui, ce veselie si bucurie, si to va piizi de vraj-magi, si to va intari de spre ceia ce to pandescu, slugs lui D[u]mn[e]zati curata to volface, vrajma.ilor tat cu Nina indraznire le vei sta inpotriv[a], si to vet arata groaznicintru aratarl, si in seamne, si cu odihni vei povatui oamenii, si vei Elsa pe urma nameIrma de moarte, si pomenire veacinica celor ce vor fl in urma ta, si aceaste svi[n]teinradacinfirI sa vor face intru tine, cu rugaciunele acestuia ce sa praznuiaste, de D[u]m-n[ez]au incununatul si marele Implant Constandin, si incununarile intro cinstitul taucap, prin luminatele infloriri acestuias sv[an]ta, si cu rugaciunele si bl[ago]s[lo]veniileUmirenii Noastre, si asa, si cu un chip si cu altul, carele tot unul si acelas singur iaste,to vet odihni In calatorie, si cu liana osardie vet Infra pre calea Inparatiii de sus, cadica petreacerea noastra iaste in ceriuri, dintru carele si Mantultorul astept5.m pre D[o]m-n[u]la Is. Hs. Scrie inteleptul Pavel okra FilipiceanI: ce, de vreame ce stia cum ca cealemirositoare dart miros mat mull celora ce sint aproape, iara si celor departe, dupacum iaste delungarea locului, pe[n]tru aciasta pohtescu si ma rog D[o]mnuluf D[u]in-n[e]zaa, mirosuri ca aceastea sufletestl, tot[I] eel de aproape al Marii Tale sa miro-seasca. Bl[a]gocistiva si prea-luminata sotiia Ta si Doamna gospojda Maria, Inpreunii cutot[I] prea-luminatil si de D[u]mn[e]zaa arena aT vostri coconi, sf bl[a]goalstiva srntru

sfi-1

Alexandriianilor,

a

ii

177 ACTIVITATEA CULTURALA A LUI CONSTANTIN VODA. BRANCOVEANUL. 17

tot plecata maica-ta dumneael Balasa (sic), si prea-slaviti tai unchi, si Cantacuzinestii, prea-inteleptul si intru tot vestitul Constandin, mai dennainte Marele-Stolnic, carele cu fru-museatele aT prea-Inteleaptii si d[u]mneza[e]stil lui Intelepciuni luminiaza toata po-.litiia, bung lnzilita al d[u]mn[e]zaestii el straluciri, fietecarele ce sa apropie la In-bunatatatele lui petreaceri, cu mare satid o dobandeaste, si prea-slavitil si alesil luifrati, Mihaiu Marele-Spataria, si tot eel mai de aproape si de buns bl[a]gorodie alvostru niam, si cu toata adunaria a marilor boiari, acelui de D[u]mn[e]z50. priimit Sfat,inpreuna cu cinstitele for sotil si c000ni, Inca si cel de departe, adeca ceealalti (tins-tit[I] boiari acelui de denafara, svantd Sfat, inpreun[a] cu cinstitele for case, si inca leemai iaste, si Inca bl[ago]s[lo]venie mai iaste, carea poate mai multi lungime de boo s5ajunga de cat razele soarelul. Pentr'aciasta si bl[ago]s[lo]veniile aciastea intarindu-se cubl[a]godstivele puteri ale prea-svantului marelui Constandin, sa dea miros bun on darulD[u]hului, In Coate locurile tale, In orase si in sate, In svintele manastiri si in bisearici,si incepatoriului Bisearicilor, prea-svfintul Mitropolit al Ungro-Vlahiel chir Theodosie,intru D[u]hul Svantd al nostru iubit frate qi inpreuna slujitorid, inpreuna ou de D[u]m-n[e]zad iubitoril Episc[o]pi si cu toata biseridasca svanta data, si cu alalti cu tot[i]pravoslavnicii, bogat[I] si semi, slavit[1] si neslavit[i], tineri qi batrani, mid si marl,barbat[i] si feme!, si cocoa pre tot[i] urmatori tie sa-I tragi InpreunD1 intru lumina-natele acealia lacase, intru veadnicele odihne, cantand si bine laudand pre D[u]mn[e]za5in veaci, amin.

(Ms. al Academiei Romane.)No. 766.

II.

Sfarsit si lui Dumnezeu lauds.

A&sta sf[ii]nt5 si dumneziliasca. Psaltire o am scris ea, popa Bucur din Sibata-de-sus, in zilel[e] prea-luminatului si innaltatului Domnu Io Costandin B. Bas[a]rab Voevod,Domnul Tarai-Rumanesti, si o am Boris aid, in SInbata-de-sus, Ap[rilie] 19, It. 7219 [1711].

si

Analele A eademlei Romane.Tom. XXXIV.-Desbaterile Academiei in 1911-1912

L. B.

4XXX/ V.-Mentoriile Sectiunii Istorice 20.-

Breasla Blanarilor din Botosani, Catastihul si actele ei, de N. Iorga -,50Pagini din istoria culturala : I. Privilegiul din 1815 al Targului-

Frumos. II. Din vieata mosnenilor vieri ai tinutului Sacuie-nilor, de N. Iorga 1.-

Insemnatatea Divanurilor ad-hoc din Iasi si Bucuresti in istoriarenasterii Romaniei, de Dimitrie A. Sturdza:

VI. Anul 1858. Adunarea electiva din Iasi 1.-VII. Anul 1858 Caimacamia din Valahia a domnilor

Emanoil Baleanu, loan Mann si loan A. Filipescu si influentaprecumpanitoare a Adunarii Elective din Iasi asupra Adund-rii Elective din Bucuresti 1,60

Turburari revolutionare in Tara-Romaneasca intre anii 1840-1843,de Ioan C. Filitti

Contributii la istoria bisericii noastre : I. Despre MandstireaNeamtului. II. Balinesti, de N. Iorga -,40

0 scrisoare din 1679 a Mitropolitului Dosofteiu, de I. Bogdan -,50Cetatea Ulmetum. Descoperirile primei campanii de sapaturi din

vara anului 1911, de Vasile .Pcirvan 5.-Insemnatatea europeana a realizarii definitive a dorintelor rostite

de Divanurile ad-hoc in 7/19 si 9/21 Octomvrie 1857, de Dimi-trie A. Sturdza, I -,40

II- III. -,70Nicolae Kretzulescu, 1812-1900-1912, de A. D. Xenopol -,20Gheorghe Asachi ca tipograf si editor - dupa Catalogul lui din

1847, de N. Iorga -,60Politica Austriei fata de Unire. I. Inainte de Conferintele din

Paris, de N. Iorga -,30Un ofiter roman in oastea lui Carol al XII-lea. - Cateva note, -

de N. Iorga -,20Autoritatea faptului indeplinit executat in 1866 de cei indreptatiti,

de D. A. Sturdza 2.-Nota despre un studiu al d-lui Millet, de I. Kalinderu -,20Insemnatatea tinuturilor de peste Prut pentru istoria Romanilor

si pentru folclorul romanese, de N. IorgaNorma ponderala dela Perinthus, de M. C. Sutzu -,20 ---Un manifest romanesc tiparit cu litere latine al Imparatului

Leopold I din anul 1701, de I. Ursu -,30Contributii privitoare la relatiile Bisericii romanesti cu Rusia in

veactil XVII, de Dr. Silviu Dragomir 2.-Memoriu despre documentele cartografice privitoare la rasboiul

din 1787 -1791, de N. Docan. . . . ........... . . 1,20XXXV.-Desbaterile Academiei in 1912-1913 5.-.XXX -Menzoriile Sectiunii Istorice 8.-

Plangerea lui Joan Sandu Sturza Voda impotriva suditilor strainiin Moldova, de N. Iorga -,20

Din tinuturile pierdute. Boieri si razesi in Bucovina si Basa-rabia in cele dintai decenii dupa anexare, de N. Iorga . . . . 1.-

Cateva stiri noua privitoare la Istoria Romanilor, de N. lorga . -,30Notele unui istoric cu privire la evenimentele din Balcani, de N.

lorga -,50Dona plangeri ale episcopului de Ramnic Galaction, de N. Iorga -,20Versuri nona ale lui Ienachita Vacarescu, de N. lorga -,20Barbu Stirbei ca educator, de N. lorga -,20Insemnatatea lucrarilor Comisiunii europene dela gurile Dunarei,

1856 la 1912, de Dimitrie A. Sturdza. 1, 1856 la 1866 -,30- II. 1966-1905 ...... . . -,50- III. 1- 94 -1912 1.-

Patrabirul lui A lexandru cel Bun : Cel dintaiu chip de Domn ro-man, de N. Iorga -,30

Ucraina moldoveneasca, de N. Iorga --,30Monete inedite din orasele noastre pontice, de M. C. Sutzu . . . -,50Conditiunile de politica generala in can s'au intemeiat bisericile

romanesti in veacurile XIV-XV, de N. Iorga -,30Doua traditii istorice in Balcani : a Italiei si a Romanilor, de

N. Iorga. -,20Bataliile dela Gwozdziec Si Obertyn (1531), de I. Ursu -,50Descop.eriri noun in Scythia minor, de V. Pdrvan 2.-Ideile de legi si de prevedere, de A. D. Xenopol -,20Principele ardelean Acatiu Baresai si Mitropolitul Sava Brancovici,

de Dr. loan Lupa$ -,30

.

-,

. . . . , . :

........... - . . . . . .

1.1-' -

'

-.80I.- 4

-a

_ --,20 .

'"'.

.

:,.

,

.

-

,. .t

---

-

.

. . . . . . . .

. - ..... . . . . . . . . . . .

. . . . .

. . . . . . . .

. .

- . ....... . . . . . . . .

. . . . . . . ........ . .

. . . . . . . . . .

. . .

. . . . .

. . . . ..... .. . . . . . . .

. . . . . .

. . . . . . . ...... . .

. . . . . . .-. . . . . .

..... . . . . . . . . . ......... ....... .

. . . . . .

Analele Academiei Ramble. L. B.

Tom. XXXVL-Desbaterile Academiei in 1913-1914 5.-XXXVI.-Memoriile Sectiunii Istorice. 20.-

Armenii si Romanii: 0 paralela istorica, de N. Iorga -,40Stir' noud din Dacia Malvensis, de Vasile Pdrvan 1.-Privilegiul lui Mohammed al II-lea pentru Pera (1-iu lunie 1453),

de N. Iorga -,50Castrul dela Poiana si drumul roman prin Moldova de jos, de

Vasile Pdrvan 1.-Osta0 dela Prut cu un non act dela Alexandru eel Bun.-- Razesi

romascani, de N. Iorga -,40Ceva despre Episcopul maramuracan Iosif Stoica.-Cateva frag-

mente de vechi Cazanii romanced, de N. Iorga -,50Istoria Evreilor in terile noastre, de N. Iorga -,4Vasile Lupu ca urrnator al Imparatilor de rasarit in tutelarea pa-

triarhiei de Constantinopole si a Bisericii ortodoxe, de N. lorga. -,40Clopotul daruit de Caragheorghe, intemeietorul Serbiei, bisericii

satului Topola (1811), de N. Iorga -,20Cetatea Ulmetum, II 1. Descoperirile campaniei a doua si a treia de

sapaturi din anii 1912 si 1913, de Vasile Pdrvan 3.-Cetatea Ulmetum, II 2. Descoperirile campaniei a doua si a treia de

sapaturi din anii 1912 si 1913, de Vasile Pdrvan 9

Dela Cetatea Tropaeum-Adamclisi : Basilica - cisterns, Studiu arheo-logic, de G. Marna 1

Dona inscriptii noud gasite la Manastirea Bistrita (Neamt), deN. Iorga -,20

Muntele Athos in legatura cu terile noastre, de N. Iorga . . . . 1.-Din influentele politicei europene asupra Istoriei noastre (Moise

Voda, 1529 Martie-1530 August), de I. Ursu ,20Steagul lui Mihnea Voda Radul in muzeul istoric din Belgrad,

de N. Iorga -,50Exploratiuni austriace pe Dunare la sfarsitul veacnlui al XVIII-lea,

de N. Docan 21-Contributii documentare la Istoria Olteniei in veacul al XIX-lea.

de N. lorga -,20Nifon II, Patriarhul Constantinopolului, de Diaconal Dr. Mc. M.

Popeseu -,80Renegati in trecutul terilor noastre si al neamului romanesc, de

N. Iorga -,20Sedinta Academiei Romfine dela 1 Main 1914, de D. A. Sturdza -,60Fundatiuni religioase ale Domnilor Roinani in Orient, du N. lorga. -,20Fundatiunile Domnilor Romani in Epir, de N. Iorga ,30Un act romfinesc privitor la incepatorul culturii bulgare Dr. Ve-

ron,harts

de N. Iorga ,200 a Terii-Romanesti din e. 1780 si un geograf dobrogean,

de N. forget ,50Nona documente basarabene, de N. Iorga 90,-Situatiunea internationals a Principatului Terii-Romanesti invremea lui Serban Cantacuzino 1678-1688), de loan Radonie. -,30

Corespondents Domnilor si Boierilor romani cu Metternich si cuGentz intre anii 1812-1828, de loan C. Filitti ,50

Stalpul lui Mihaiu Racovita Vv, in Bucovina, de 7eodor V. Ste-fanelli -,50

Venetia in Marea Neagra, I : Dobrotici, de N. Iorga . . . . -,40Venetia in Marea Neagra, II: Legaturi cu Turcii si cu orotund

din Balcani dela lupta dela Cosovo pang la cea dela Nicopole(1389-96), de N. lorga . -,50

Torn. XXXVII. Desbaterile Academiei in 1914-1915 . . . (Sub preset").XXXVII. - Mentoriile Seetiunii Istorice (Sub preset).

Venetia in Marea NeagrA. III: Originea legaturilor cu Stefan celMare si mediul politic al desvoltarii lor, de N. Iorga -,80

Pilda bunilor Domni din trecut fats de scoala romaneasca, de N.Iorga 1,50

Scrisori inedite ale lui Tudor Vladimirescu, de N. lorga . . . 1,E.0

Inst. de Ark. (leafier CAROL GOBI, Scot I. Resides, u

)

.

-

,_...... . . . .

.

1 . .

.

.

=

.

,

.

. . . .

. . . ........ . . ........ . .

. . . . . . . .............. . .

. . . . ..... . . . . . _

. . . . . . .

. . . . . . . . . .

. . . . .

. . . . . .

. . . . . . . . .

. . ...... . . . . . . . . . . .

. . , . . . . . . . . . .

. .

. . . . . .

. . . . .

...... . . . . . . . . . ..... . .

.

. . . ......... . . .

. . . . .

. . .

. . . . . . . . . . . ........... .