academia de ŞtiinŢe a republicii moldova

1

ACADEMIA DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI

INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI

VERONICA ROŞCOVANU

DEZVOLTAREA PERSONALITĂŢII ELEVULUI

PRIN ABORDAREA COMUNICATIV-VALORICĂ

PORTOFOLIU DIDACTIC LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

Chişinău, 2015

2

CZU 37.016.046:811.135.1'243+821.135.1.09

R 74

Aprobată pentru editare

de Consiliul Ştiinţifico-Didactic al Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei

Lucrarea a fost elaborată în cadrul proiectului „Principii şi metode de integrare

naţional-europeană a valorilor educaţiei umaniste în gimnaziu şi liceu”.

Coordonator: TAMARA CAZACU, doctor în pedagogie

Recenzenţi:

Ştefania Isac – dr., conf. univ., IŞE

Viorica Andriţchi – dr. hab., conf. univ., IŞE

Valentina Cojocaru – dr., conf. univ., UPS Ion Creangă

Redactor: STELA LUCA

Redactor tehnic: MARINA DARII

Corector: NICOLETA OMBUN

SUPORT DIDACTIC PENTRU ELEVI ŞI PROFESORI,

INSTITUŢIILE DE ÎNVĂŢĂMÂNT CU INSTRUIRE ÎN LIMBILE MINORITĂŢILOR NAŢIONALE

Toate drepturile rezervate. Nici o parte din această lucrare nu poate fi reprodusă, memorată într-un sistem de calcul sau transmisă, în orice formă şi prin orice mijloace electronice, mecanice, fotocopiere, înregistrare sau altele, fără acordul în scris al Institutului de Ştiiinţe ale Educaţiei.

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii

Roşcovanu, Veronica.

Bune practici: Dezvoltarea personalităţii elevului prin abordarea comunicativ-valorică: Portofoliu didactic la limba şi literatura română / Veronica Roşcovanu; Acad. de Ştiinţe a Rep. Moldova, Inst. de Ştiinţe ale Educaţiei. – Chişinău: Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, 2015 (Tipogr. „Cavaioli”). – 37 p. (Suport didactic pentru elevi şi profesori, Instituţiile de învăţământ cu instruire în limbile minorităţilor naţionale).

Referinţe bibliogr.: p. 36 (10 tit.). – 50 ex.

ISBN 978-9975-48-079-6.

© Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, 2015

3

Stimaţi profesori!

Prezenta lucrare este concepută ca un auxiliar didactic pentru liceeni

şi profesorii de limba şi literatura română din instituţiile cu predare în

limbile minorităţilor naţionale.

Propunem un şir de activităţi ce contribuie atât la dezvoltarea

competenţelor de comunicare, cât şi la formarea/ dezvoltarea unui

comportament axiologic şi anume formarea la elevi a abilităţii de asociere/

armonizare a valorilor general-umane cu cele specific naţionale, capacităţii

de a percepe şi a crea valori.

În acest scop propunem un şir de tehnici ce contribuie la formarea

(sub)competenţelor proiectate.

Materia este structurată conform următorului algoritm:

• valorile propuse;

• (sub)competenţele vizate;

• subiectul selectat;

• tehnica didactică:

scenariul activităţii,

exemple de activităţi prin valori şi pentru valori.

Profesorul poate selecta tehnicile de lucru propuse în funcţie de

obiectivele urmărite, de nivelul de pregătire a elevilor, modulul

corespunzător cu caracter autonom.

Lucrarea reprezintă un model de formare/ dezvoltare a orientării

axiologice, oferind posibilitatea profesorului de a adapta unele tehnici,

aplicându-le la alte subiecte.

Mult succes!

Autoarea

4

P R E L I M I N A R I I

Tendinţele socio-economice din societatea contemporană au schimbat în mod

semnificativ interesele şi orientările valorice ale tinerei generaţii.

În aceste condiţii imperativul actului educaţional devine formarea la elevi a

intenţiei/ competenţei de a adera la valori prin căutare şi percepere. Odată interiorizate,

acestea vor genera dorinţa de cunoaştere, vor contura preferinţele personale, îi vor

orienta pe elevi spre descoperirea propriilor valori.

Elena Joiţa defineşte educaţia axiologică ca educaţie pentru şi prin valori autentice,

validate socio-cultural, practic, cu ajutorul reconsiderării procesului instructiv-educativ

în sens valoric [8].

Valoarea reprezintă însuşirea unor lucruri, fapte, idei, fenomene de a corespunde

necesităţilor sociale şi idealurilor generate de acestea; suma calităţilor ce dau preţ unui

obiect, unei fiinţe, unui fenomen etc.; importanţă, însemnătate, preţ, merit. (DEX)

Studierea limbii şi literaturii române oferă o serie întreagă de oportunităţi pentru

asigurarea educaţiei/ orientării axiologice. De rând cu formarea competenţelor de

stăpânire a limbii ce ar permite absolvenţilor să-şi continue studiile în limba română în

vederea ulterioarei integrări socio-profesionale eficiente, curriculumul disciplinar mai

vizează formarea integrală şi armonioasă a unei personalităţi autonome şi creative, utile

societăţii, asigurarea educaţiei intelectuale, estetice, profesionale, tehnologice, moral-

civice. Aceasta i-ar asigura tânărului în formare stabilirea conştientizată a relaţiilor

cotidiene şi încadrarea socio-culturală conform abilităţii de asociere şi armonizare a

valorilor general-umane cu cele specific naţionale [1].

Orele de limba şi literatura română asigură:

• accesul elevului la lumea axiologică, ce îl ajută să-şi desăvârşească interioritatea

şi să devină autonom din punct de vedere moral;

• accesul elevului la universalitate, dând posibilitatea acestuia să stabilească

legături între el şi cultură;

• comunicarea afectivă prin care se consolidează trăirile interioare ale elevului;

• formarea capacităţii elevului de a acţiona, de a judeca, de a se cultiva, de a-şi crea

propriile valori etc.

Astfel în procesul de studiere a limbii şi literaturii române se asigură formarea

valorilor şi anume [2]:

VALORI FUNDAMENTALE ALE

HUMANITASULUI

adevărul

binele

dreptatea

frumosul

libertatea

VALORI GENERAL-UMANE

viaţa

egalitatea

sacrul

sănătatea

etc.

VALORI INDIVIDUALE

identitatea

familia

credinţa

prietenii

dragostea

preferinţele

cariera

etc.

VALORI NAŢIONALE

ţara

poporul

simbolica statului

limba

istoria

tradiţiile etc.

VALORI DEMOCRATICE/

EUROPENE

democraţia

multilingvismul

interculturalitatea

libertatea de exprimare

toleranţa

unitatea

demnitatea umană etc.

5

Pentru formarea valorilor sus-numite profesorii pot aplica diferite metode de

interpretare a textului ca activitate de descoperire şi apropriere a valorilor. Literatura

reprezintă una dintre cele mai importante mijloace de orientare axiologică. Operele

literare asigură conştientizarea realităţilor prin intermediul imaginilor artistice, analiza

experienţelor, îmbogăţirea mediului spiritual şi emoţional. În activitatea la clasă, la

nivelul literaturii, opera capătă statutul unei transmisii permanente, suportă activismul

receptorului, adică acesta actualizează şi descoperă potenţialul semantic şi estetic al

operei literare (se utilizează o serie de aluzii, imitaţii, rescrierea unui text, traducerea

etc.).

Examinând conţinuturile Curriculumului la limba şi literatura română (etapa

liceală), ţinem să menţionăm că doar unele dintre ele oferă posibilitatea formării unui

comportament axiologic în temeiul valorilor fundamentale, naţionale, europene etc.

VALORI FUNDAMENTALE ALE HUMANITASULUI

ADEVĂRUL

∙ Rolul guvernelor în rezolvarea problemelor ecologice.

∙ Progres sau regres? (Raportul dezvoltare economică – ecologie).

∙ Şomajul.

∙ Drepturile omului: realitate sau aparenţă?

FRUMOSUL

∙ Ce înseamnă să fii original?

∙ Cum să-ţi găseşti stilul propriu? ∙ Balada Meşterul Manole. ∙ V. Alecsandri. Concertul în luncă.

BINELE

∙ Cum pot fi ajutaţi cei aflaţi în dificultate? Acţiuni de

caritate. ∙ Binele şi răul sunt noţiuni relative.

DREPTATEA

∙ I. Slavici. Moara cu noroc. ∙ I.L. Caragiale. Bacalaureat. ∙ V. Alecsandri. Istoria unui galben. ∙ I. Creangă. Dănilă Prepeleac.

LIBERTATEA ∙ M. Eminescu. Scrisoarea III. ∙ V. Alecsandri. Dan, căpitan de plai; Istoria unui galben.


VIAŢA ∙ Basmul Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte.

SĂNĂTATEA

∙ Sănătatea e de preţ.

∙ Stresul şi factorii care îl generează. ∙ Cum să evităm situaţiile de stres?

EGALITATEA

∙ Drepturile omului: realitate sau aparenţă?

∙ A. Donici. Doi câini. ∙ Gr. Alexandrescu. Câinele şi căţelul.

VALORI INDIVIDUALE

IDENTITATEA

∙ Moment autocritic (Călcâiul lui Ahile).

∙ Eu – văzut de la o parte. ∙ Eu sunt autorul caracterului meu.

FAMILIA ∙ Relaţia părinţi şi copii la diferite popoare. ∙ G. Coşbuc. Trei, Doamne, şi toţi trei. ∙ O. Goga. Bătrâni.

6

∙ D. Matcovschi. Părinţii. ∙ I. Vatamanu. Mama. ∙ A. Păunescu. Repetabila povară. ∙ L. Rebreanu. Ciuleandra. ∙ I. Druţă. Ultima lună de toamnă.

DRAGOSTEA

∙ Există oare dragoste la prima vedere?

∙ Ce înseamnă AGAPE? ∙ I. Druţă. Frunze de dor. ∙ M. Eminescu. Luceafărul, Cezara. ∙ L. Rebreanu. Ciuleandra.

PREFERINŢELE ∙ Călătorii. ∙ Emisiunea TV preferată. ∙ Ziarul preferat, revista preferată.

CARIERA ∙ Cum să-ţi alegi o profesie? ∙ Eşec şi reuşită. Strategii de dezvoltare a carierei.

VALORI NAŢIONALE

ŢARA

∙ Mari nume româneşti din trecut.

∙ Mari nume româneşti din prezent. ∙ Locuri memorabile.

ISTORIA ∙ File de istorie. ∙ M. Eminescu. Scrisoarea III.

TRADIŢIILE ∙ Meşteşuguri populare.

VALORI DEMOCRATICE/ EUROPENE

INTER- CULTURALITATEA

∙ Reprezentanţi remarcabili ai minorităţilor naţionale/ etniilor conlocuitoare din Republica Moldova.

∙ Legi scrise şi nescrise în cultura diferitor popoare.

TOLERANŢA

∙ Atitudinea faţă de cei în etate – tradiţie sau datorie?

∙ Comunicarea cere responsabilitate. ∙ N. Dabija. Recital la o casă de copii.

DEMNITATEA UMANĂ

∙ Ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face. ∙ V. Alecsandri. Istoria unui galben. ∙ I. Slavici. Moara cu noroc. ∙ I.L. Caragiale. Bacalaureat. ∙ M. Sadoveanu. Baltagul. ∙ I. Druţă. Păsările tinereţii noastre. ∙ C. Stamati. Neneaca, cuconaşul ei şi dascălul. ∙ B.Şt. Delavrancea. Hagi-Tudose.

Un rol important în formarea/ dezvoltarea orientării axiologice în cadrul orelor îl

are aplicarea unei tehnici eficiente. În acest sens este necesară respectarea următorilor

paşi:

• citim cu atenţie şi reflectăm în profunzime asupra subcompetenţelor vizate şi

obiectivelor stabilite pentru educarea valorilor;

• analizăm minuţios potenţialul verbal al elevilor;

• proiectăm activităţi de însuşire a vocabularului tematic;

• studiem în detalii descrierea metodei, procedeului, tehnicii de lucru;

• examinăm în detalii unităţile de conţinut;

• formulăm sarcini, activităţi comunicative în funcţie de cele indicate anterior.

7

METODOLOGII DE DEZVOLTARE

A COMPORTAMENTULUI AXIOLOGIC

LA ORELE DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

Algoritmul modulului comunicativ-axiologic:

• valorile propuse; • (sub)competenţele vizate; • subiectul selectat;

• tehnica didactică: scenariul activităţii, exemple de activităţi prin valori şi pentru valori.

F R U M O S U L

ceea ce place, ce trezeşte admiraţia; categorie fundamentală

a esteticii prin care se reflectă însuşirea omului

de a simţi emoţie în faţa operelor de artă etc. (DEX)

Subcompetenţele vizate: compararea unor evenimente, fapte etc. (V8); relatarea

în detalii a unor evenimente, întâmplări etc., exprimându-şi atitudinea personală

(V14).

Subiectul: Balada Meşterul Manole; Cum să-ţi găseşti stilul propriu.

Clasa: a X-a. Tehnica: Аrgument în patru paşi Etapa: Reflecţie (se realizează după lucrul cu textul) Timp necesar: 0-15 minute

Scenariul activităţii:

1. Elevilor li se propune structura argumentului.

Componentele unui argument

Teză Un enunţ laconic, care afirmă o idee.

Susţin că…/ Consider că.../ Ţin să menţionez că.../ Sunt de părerea că...

Explicaţie

2-3 propoziţii, menite să dezvăluie esenţa afirmaţiei, să explice termenii-cheie, principiile care stau la bază.

Bazându-mă pe următoarele argumente.../ Totuşi.../ Chiar dacă.../ De fapt.../ Cu toate că...

Dovadă Fapte, date statistice, opiniile experţilor, analogii etc. care justifică teza.

În sprijinul argumentelor, aduc următoarele dovezi.../ Drept dovadă.../ Este cazul să ţinem cont de faptul că.../ Dimpotrivă.../ În caz contrar.../ Cu toate acestea...

V A L O R I F U N D A M E N T A L E

A L E H U M A N I T A S U L U I

8

Concluzie O frază laconică şi clară care accentuează veridicitatea tezei anunţate.

Deci…/ Prin urmare.../ Astfel.../ Aşadar.../ În fine.../ În concluzie.../ Ţinând cont de cele expuse anterior, ajungem la concluzia că... (se reia ideea enunţată în afirmaţie).

2. Li se solicită să prezinte argumente pentru o afirmaţie.

3. Pe parcursul prezentării argumentelor fiecare elev face notiţe pentru a le utiliza

ulterior pentru redactarea unui eseu la temă.

4. La finele activităţii se menţionează elevii care au prezentat argumente forte.

Balada Meşterul Manole Cum să-ţi găseşti stilul propriu

∙ Identifică atitudinea fiecărui personaj al baladei faţă de zidirea mănăstirii.

∙ Care dintre aceste atitudini reprezintă valori? Argumentează-ţi opinia.

Comentează, în zece enunţuri, afirmaţia:

Manole este alesul destinului şi al divinităţii, menţionând: ∙ necesitatea sau absurditatea unor astfel

de sacrificii în numele frumosului, în numele artei;

∙ exemple similare din viaţa cotidiană (nu neapărat cazuri tragice, ci exemple de jertfire).

∙ Identifică ţinuta potrivită pentru un adolescent.

∙ În ce condiţii se pretează? ∙ Care este atitudinea ta faţă de uniforma

şcolară? Argumentează-ţi opinia.

Scrie, în zece enunţuri, un eseu la tema

Cinci sfaturi ca să te îmbraci în funcţie de personalitatea ta.

MĂNĂSTIREA ARGEȘULUI

Negru Vodă

Meșterul Manole

Cei nouă meșteri

Ana

Ținuta

adolescentului

PRIN VALORI ŞI PENTRU VALORI

Unde putem întâlni frumosul? Continuaţi şirul de cuvinte. Exemplificaţi.

Artă, natură, limbă...

Stabiliţi criteriile de apreciere a frumosului. De exemplu: proporţia,

armonia, emoţiile ce ni le trezesc lucrurile etc.

Argumentaţi, în zece enunţuri, una din afirmaţiile propuse mai jos.

Folosiţi Componentele unui argument (tabel).

∙ Frumosul se află în ochii privitorului. ∙ Frumosul este nedespărţit de Adevăr şi Bine. ∙ Nu-i frumos ce e frumos, e frumos ce-mi place mie. ∙ Fiecare lucru are frumuseţea lui, dar nu oricine o vede. (Confucius) ∙ Frumosul nu se recunoaşte, nu se învaţă sau se arată, frumosul se

simte.

9

B I N E L E

ceea ce este util, favorabil, prielnic, ceea ce aduce un folos cuiva; ceea ce corespunde cu morala, ceea ce este recomandabil din punct de vedere etic.

Subcompetenţele vizate: relatarea în detalii a unor evenimente, întâmplări etc.,

exprimându-şi atitudinea personală (V14).

Subiectul: Binele şi răul sunt noţiuni relative. Clasa: a X-a. Tehnica: Jocul de rol Licitaţia de idei Etapa: Activitatea se desfăşoară în cadrul orei de sinteză/

evaluare, după studiul subiectului şi anume: însuşirea vocabularului tematic, a componentelor unui argument, lucrul cu textul propus în manual, studii de caz, schimb de experienţă etc.

Timp necesar: 20-30 de minute


1. Profesorul propune pentru dezbatere o afirmaţie (gând, aforism, maximă):

2. Fiecare elev, timp de un minut, scrie pe o fişă idei adiacente (fiecare idee pe o

fişă aparte).

3. Profesorul colectează toate ideile.

4. Desfăşurarea licitaţiei.

Pentru licitaţie se propune o idee. Elevii o „cumpără” cu argumente. Al cui

argument este mai convingător, acela devine deţinătorul ideii. Câştigă cel care a putut

„cumpăra” mai multe idei. Ideile se „cumpără” doar cu argumente pro, dar nu contra,

căci e logic să cumpărăm un obiect de care avem nevoie.


Ce idee ţi-a plăcut mai mult? De ce?

Licitaţia ţi-a schimbat viziunea asupra subiectului pus în discuţie? Cum

anume?

Povestiţi despre o faptă bună pe care aţi făcut-o şi de care sunteţi mândri.

Continuaţi enunţurile: E bine să... E rău să...

Suntem capabili să vedem ceea ce-i rău la alţii,

dar când îl făptuim noi înşine, nu ne dăm seama. (Sosiphanes)

Oamenii ar fi buni, dar rele sunt timpurile. (Gr. Vieru)

Trebuie să se manifeste răul pentru ca oamenii să înţeleagă valoarea binelui. (P. Coelho)

10

Subcompetenţele vizate: prezentarea unei informaţii de bază, utilizând

modalităţi de comunicare verbale, nonverbale, paraverbale (V9); iniţierea şi

susţinerea unor dialoguri, apreciind şi argumentând cele relatate (V15).

Subiectul: Cum pot fi ajutaţi cei aflaţi în dificultate? Acţiuni de caritate.

Clasa: a X-a. Tehnica: Jocul de rol Clubul binefăcătorilor Etapa: Activitatea se desfăşoară în cadrul orei de sinteză/

evaluare, după studiul subiectului şi anume: însuşirea lexicului, lectura articolelor de ziar, documentarea privind acţiunile de caritate desfăşurate în ultimii ani (la nivel naţional, regional, local), studii de caz.



Clubul binefăcătorilor anunţă un concurs pentru completarea acestuia cu noi

membri. Doritorii se prezintă la un interviu unde trebuie să demonstreze că merită să

devină membri ai clubului.

1. Anunţarea

condiţiilor

Comisia de admitere descrie în linii mari activitatea Clubului

binefăcătorilor şi aduce la cunoştinţă Regulamentul de primire a

noilor membri.

2. Formarea

echipelor Elevii formează echipe şi îşi aleg un anumit domeniu de activitate.

3. Pregătirea

discursurilor

Stabilesc reperele discursului şi lucrează asupra întocmirii acestora.

Ulterior aleg strategia de prezentare la interviu (cine va prezenta

echipa, cine va descrie domeniile de iniţiativă etc.).

4. Desfăşurarea

interviului

Fiecare echipă se prezintă şi îşi motivează intenţia.

Comisia de admitere chestionează pe rând candidaţii pentru a stabili

dacă merită să fie primiţi în rândul binefăcătorilor.

Întrebări posibile:

- Care este activitatea de bază a colectivului dumneavoastră?

- Aveţi experienţă în domeniu? Care anume?

- Ce activităţi de voluntariat aţi putea efectua?

5. Luarea

deciziei

După audierea tuturor candidaţilor, comisia hotărăşte asupra

admiterii sau respingerii candidaţilor, argumentând deciziile.

Lexicul

(Unităţile lexicale sunt însuşite în cadrul unităţii de învăţare, treptat, timp de câteva ore.)

a afecta a consola a fonda a împărtăşi a încuraja a înfrunta a neglija a se afirma a se descurca a suferi a susţine

azil compătimire insuportabil mărinimie toleranţă umilinţă violenţă a colecta fonduri a conta pe... a depăşi situaţia a depune efort

a fi în dificultate a fi lipsit de grijă (atenţie...) a respecta/ încălca drepturile a se bucura de dragoste părintească a solicita ajutor a ţine cont de... acţiune de caritate a-şi asuma responsabilitate indiferent de... om de bună credinţă

11

Situaţia:

Clubul binefăcătorilor anunţă un concurs pentru completarea acestuia cu noi

membri. Dorind să participaţi la acţiunile de caritate, vă prezentaţi la interviul de

admitere. La interviu trebuie să demonstraţi că anume voi meritaţi să fiţi aleşi.

Rolurile:

• Comisia de admitere

a Clubului binefăcătorilor

• Echipa agenţilor economici

• Echipa clubului de dans

• Echipa amatorilor de turism

• Echipa mediatorilor începători

• Echipa fanilor sportului

Comisia de admitere: Clubul binefăcătorilor „Floricica” desfăşoară diverse acţiuni

de caritate, aducând o lumină de speranţă şi bucurie celor mai trişti ca noi. Echipele de

voluntari, cu sprijinul oamenilor de bună credinţă, vizitează copiii din familii social -

vulnerabile, de la internate şi case de copii. Nu lăsăm uitării şi bătrânii din aziluri.

Fiecare vizită devine o adevărată sărbătoare cu cadouri, concerte, activităţi distractive.

Intenţionăm să ne extindem activitatea, de aceea avem nevoie de noi membri: oameni

oneşti, mărinimoşi şi dornici de a face bine.

În cadrul interviului vă rugăm să menţionaţi de ce calităţi dispuneţi şi ce activităţi

aţi putea realiza.

Sperăm să susţineţi interviul şi împreună să schimbăm lumea. Vă dorim succes!

Echipa clubului de dans: Noi suntem membrii colectivului de dansuri de club

„Foc”. Practicăm diverse stiluri de dans: hip-hop, R&B. Am participat la diverse

concursuri la nivel raional şi republican. Am luat şi un premiu valoros la festivalul

raional de dansuri moderne. Suntem firi vesele, energice, sociabile şi pline de iniţiativă.

Comisia de admitere:

- Aţi participat la activităţi de caritate? Dacă da, cum anume?

Echipa clubului de dans: Am participat anul curent la acţiunea „Caravana de

Crăciun”. Am pregătit cadouri pentru copiii de la internat şi un spectacol de dans. Am

făcut cunoştinţă cu semeni, am comunicat, am făcut poze şi schimb de adrese. Cu mulţi

dintre copii corespondăm.

Comisia de admitere:

- Dacă vi s-ar propune mâine să participaţi la o acţiune, ce le-aţi putea oferi

copiilor?

Echipa clubului de dans: La moment putem propune organizarea unui concert, a

unor lecţii de dans, a activităţilor de divertisment cu diverse concursuri.

Comisia de admitere: Vă mulţumim!

Urmează prezentarea celorlalte echipe.

Comisia de admitere: Stimaţi candidaţi, vă mulţumim mult pentru receptivitate.

Fiecare echipă s-a prezentat onorabil la interviu. În mod special ne-a bucurat echipa

clubului de dans care ne-a demonstrat experienţa de voluntariat. Este o echipă

generatoare de idei, de aceea îi spunem: „Bun venit!”

Felicitări! Sperăm să avem o conlucrare fructuoasă şi să le îndulcim viaţa celor

mai trişti ca noi.

Echipa clubului de dans: Vă mulţumim pentru încredere! Suntem onoraţi!

12

S Ă N Ă T A T E A

stare a unui organism la care funcţionarea tuturor organelor se face în mod normal şi regulat.

Subcompetenţele vizate: utilizarea informaţiei selectate în propriile acte de

comunicare (V5); prezentarea unei informaţii de bază, accentuând detaliile

semnificative (V7)

Subiectul: Sănătatea e de preţ. Clasa: a X-a. Tehnica: Gândeşte – Perechi – Prezintă Etapa: Reflecţie Timp necesar: 10 minute


1. Elevilor li se propune pentru lectură articolul:

Adolescenţă fără fumat

Adolescenţii de astăzi au multe oportunităţi, dar sunt expuşi şi multor riscuri. Deşi

majoritatea dintre ei consideră că au sănătate excelentă sau bună, studiile şi datele

statistice demonstrează contrariul.

Circa 150 de milioane de adolescenţi de pe glob fumează. Aproximativ 700 de

milioane de copii, aproape jumătate din copiii din întreaga lume, inspiră fum de ţigară, în

special acasă.

Potrivit Studiului Global al Adolescenţilor despre Fumat desfăşurat în Republica

Moldova prevalenţa consumului de tutun constituie 15,0% în total la adolescenţii de vârsta

13-15 ani (băieţii – 24,0%, fetele – 6,9%).

V A L O R I G E N E R A L–U M A N E


Credeţi că e posibilă realizarea activităţilor descrise? În ce condiţii?

La ce activităţi de caritate aţi participat?

Cât de necesare sunt astfel de activităţi?

Ce concluzii aţi făcut în urma activităţii?

13

Aproape 2/3 din elevi sunt supuşi expunerii fumatului pasiv la domiciliu din partea

părinţilor şi rudelor apropiate (fraţi, surori).

În pofida nivelului de cunoştinţe înalt despre efectele nocive ale tabagismului, doar 2

din 10 adolescenţi, conştientizează pericolul fumatului pasiv asupra sănătăţii. De

menţionat, de asemenea, că accesul tinerilor la produsele de tutungerie este înalt, 65,9%

din adolescenţii fumători intervievaţi, procură ţigări de la magazin şi chioşcuri specializate

şi în 76,0% cazuri ei nu au fost refuzaţi din cauza vârstei minore.

În scopul de a schimba normele sociale cu privire la tutun şi de a reduce rata

fenomenului la 20 noiembrie 2013, în premieră pentru Republica Moldova, a fost marcată

Ziua Naţională fără fumat.

2. Elevii elaborează în mod independent câte un discurs la subiectele propuse,

utilizând informaţiile din articolul propus (2 elevi vor elabora articole la aceeaşi

temă):

∙ De ce adolescenţii fumează?

∙ Care sunt efectele fumatului?

∙ Ce putem face pentru a reduce numărul de adolescenţi fumători?

3. Se formează perechi: se face un schimb de opinii, se selectează informaţiile

sugestive şi se prezintă elevilor.

4. Se formează echipe pentru elaborarea unui proiect de acţiuni în cadrul Zilei

Naţionale fără fumat în instituţie/ localitate.

Sugestii: După acelaşi model puteţi elabora Ghidul sănătăţii, examinând articole

la următoarele teme:

∙ Nu alcoolului!

∙ Trăiască sportul!

∙ Alimentaţia sănătoasă.

∙ Echilibrul psihologic.

∙ Regimul zilei.


Exprimaţi-vă opinia faţă de următoarele afirmaţii:

∙ Majoritatea fumătorilor, consumatorilor de alcool etc. cunosc efectele

nocive ale acestor deprinderi, cu toate acestea nu se pot lăsa de ele.

∙ Atunci când nu ne deranjează nimic, nu ne preţuim sănătatea. Dar, cum

ne îmbolnăvim, imediat ne punem la îndoială toate dorinţele şi

posibilităţile.

∙ Jumătate de viaţă, omul consumă sănătatea sa pentru a câştiga toţi

banii, iar în timpul rămas - consumă toţi banii pentru ca să-şi reîntoarcă

sănătatea pe care a pierdut-o.

Credeţi că marcarea Zilelor sănătăţii, desfăşurarea acţiunilor de

promovare a modului sănătos de viaţă va schimba atitudinea populaţiei

faţă de propria sănătate? Argumentaţi.

14

E G A L I T A T E A

principiu potrivit căruia tuturor oamenilor şi tuturor statelor sau naţiunilor li se recunosc aceleaşi drepturi şi li se impun aceleaşi îndatoriri, prevăzute de regula

de drept; situaţie în care oamenii se bucură de aceleaşi drepturi

şi au aceleaşi îndatoriri.

Subcompetenţele vizate: analiza evenimentelor, faptelor (V7); participarea la o

conversaţie făcând generalizări, sinteze, propunând argumente etc. (V17);

identificarea ideilor principale din informaţiile propuse (L4); comentarea unor

fragmente/opere literare, actualizând problematica, motivele, valoarea

evenimentelor, personajelor, evidenţierea figurilor de stil (L9); construirea unor

mesaje, exprimând şi argumentând opinia proprie (S8).

Subiectul: A. Donici. Doi câini, Gr. Alexandrescu. Câinele şi căţelul. Clasa: a XII-a. Tehnica: Arborele lui Sapiro

(Conflictul în viziunea lui Daniel Sapiro este asociat cu un arbore, fiecare parte a lui reprezientând o parte componentă a conflictului. Orice măr care nu este mâncat la timp, cade şi din seminţele lui ia naştere un nou pom. Aşa şi orice conflict care nu este soluţionat la timp devine premisă pentru naşterea unui alt conflict.)

Etapa: Reflecţie Timp necesar: 20 de minute


1. După lectura fabulei, elevilor li se propune să completeze în echipe Arborele

conflictului, menţionând conceperea egalităţii de către personaje.

2. Fiecare echipă prezintă posterul, argumentându-şi opiniile.

15

I D E N T I T A T E A

faptul de a fi identic cu sine însuşi; ansamblu de date ce contribuie la identificarea unei persoane.


comunicare (V5); autocaracterizarea argumentată (V13).

Subiectul: Eu – văzut de la o parte. Clasa: a X-a. Tehnica: Generalizarea categorială Etapa: Realizarea sensului Timp necesar: 10-20 de minute

Lexicul necesar:

activ, energic a se implica în diverse activităţi cu plăcere

a acţiona prompt şi eficace

ager, ingenios a găsi soluţii inedite

a avea o imaginaţie bogată

altruist, generos a acţiona dezinteresat în favoarea altora

calculat, chibzuit a-şi programa activităţile

a gândi, apoi a acţiona

calm, cumpătat a-şi stăpâni emoţiile

capabil, deştept a demonstra performanţe într-un anumit domeniu

comunicativ, sociabil a stabili uşor relaţii de prietenie

a găsi uşor limbă comună

V A L O R I I N D I V I D U A L E


Personajele concep egalitatea în mod diferit. Cum înţelegeţi voi egalitatea?

Pornind de la definiţia principiului egalităţii, stipulat în Constituţia

Republicii Moldova, articolul 16, aduceţi un exemplu de respectare a

dreptului la egalitate în şcoală, localitate.

Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor

publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie,

sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială.

16

cutezător, tenace a nu ezita în realizarea unei dorinţe

decent a respecta codul bunelor maniere

a se comporta civilizat

discret a păstra un secret

emotiv, sensibil a se impresiona uşor

a-şi exterioriza sentimentele

erudit a poseda cunoştinţe temeinice şi vaste în diverse

domenii

ferm a lua decizii

a acţiona cu siguranţă

meticulos a acorda atenţie deosebită detaliilor

modern a ţine pasul progresului

modest a nu pretinde la recunoştinţă şi laudă

precaut, prudent a-şi analiza acţiunile pentru a evita situaţiile dificile

responsabil a duce lucrurile la bun sfârşit

a face lucrurile temeinic

sincer a vorbi deschis

a spune ceea ce gândeşti

tolerant a accepta oamenii aşa cum sunt

a respecta drepturile tuturor


1. Examinează schema. Indică prin

săgeţi trăsăturile ce ţi le atribui

tu şi cele ce ţi le atribuie alţii.

2. Comentează rezultatele obţinute,

aducând exemple şi

argumentându-ţi opinia.

3. Completează schema, utilizând

lexicul învăţat.

4. Autocaracterizează-te, utilizând

schema elaborată.


Opinia altora despre tine te afectează sau te încurajează pentru a-ţi modela

caracterul? Argumentează.

Ce trăsături aţi vrea să vă dezvoltaţi în mod deosebit? De ce?

Cu ce obiect, culoare, fenomen îşi asociezi caracterul? Argumentează.

17

Subcompetenţele vizate: evidenţierea, în mesaje orale, a celor mai reprezentative

aspecte (A7); autocaracterizarea argumentată (V13); relatarea în detalii a unor

evenimente, întâmplări etc., exprimându-şi atitudinea personală (V14).

Subiectul: Moment autocritic. Clasa: a X-a. Tehnica: Harta personalităţii [10] Etapa: Realizarea sensului Timp necesar: 10-15 minute


1. Elevii elaborează o hartă neobişnuită, pe care să reprezinte relieful călătoriei

cunoaşterii de sine şi care poate conţine cele mai diferite locuri: munţi, râuri,

cascade, pustiuri, atribuindu-le şi denumiri neobişnuite: Peştera slăbiciunilor,

Marea posibilităţilor, Munţii efortului, Bazinul odihnei etc.

2. Elevii îşi prezintă Harta, descriind activităţile, atitudinile şi emoţiile trăite în

fiecare loc.

3. Ascultătorii adresează întrebări purtătorului de cuvânt, exprimă opinii,

formulează sugestii.


Descrieţi-vă caracterul, utilizând analiza SWOT.

Punctele tari

ale caracterului... Punctele slabe

Oportunităţi pentru a-ţi perfecţiona caracterul

...

Temeri în încercarea de a-ţi modela caracterul

...

Utilizând tabelul de mai sus, scrieţi o scrisoare prietenului în care să vă

faceţi o descriere a personalităţii.

Repere:

Părerea mea despre mine. Lucrurile pe care le fac bine. Calităţile cu care mă mândresc.

Trăsăturile pe care vreau să le modelez. Modul în care vreau să-mi modelez caracterul.

Valorile care mă călăuzesc.

18

Subcompetenţele vizate: exprimarea unei opinii folosind drept argument situaţii

similare sau experienţa proprie (V9); construirea unor mesaje, exprimând şi

argumentând opinia proprie (S8).

Subiectul: Eu sunt autorul caracterului meu. Clasa: a XII-a. Tehnica: Linia valorii

Etapa: Reflecţie Timp necesar: 5-10 minute


1. Profesorul pune în discuţie o afirmaţie (aprecierile se pot încadra între 2

extreme).

2. Elevii îşi găsesc poziţia pe linia valorii şi îşi motivează opţiunea.

∙ De obicei măreţia caracterului rezultă din balanţa naturală a mai multor calităţi

opuse. (D. Diderot)

∙ Sunt oameni fără caracter în fapte mărunte, dar de-un caracter eroic, când e

vorba de fapte mari. (L. Blaga)

∙ Caracterul este pentru oameni geniul lor bun sau rău. (Epicharimus)

∙ Este o mare înţelepciune să cunoşti bine cum e fiecare om. (Euenus)

∙ Piatra de încercare a caracterului omenesc este timpul. (Menander)

∙ Un om rău îşi reia întotdeauna caracterul său adevărat, oricât de bine s-ar purta

cineva cu el. (Tantrakhyayaika)

∙ Nu averea, nici numele ilustru al strămoşilor ne face mari, ci caracterul şi mintea.

(Ovidius)

∙ Caracterul este o deprindere îndelungată. (Plutarchus)


Care dintre ideile expuse v-a impresionat? De ce?

Cum credeţi, care sunt pietrele de încercare ale caracterului?

În ce măsură caracterul vă ajută să obţineţi performanţe, să stabiliţi

relaţii afectuoase cu cei din preajmă, să vă afirmaţi?

Care sunt, în opinia voastră, domeniile ce vă marchează caracterul:

ereditatea,

familia,

şcoala,

prietenii,

comunitatea,

mijloacele mass-media,

literatura, arta,

alte variante. Argumentaţi.

0% - Total dezacord 100% - Totalmente de acord

Caracter înseamnă a înfrunta. (G. Călinescu)

19

F A M I L I A

grup social care are la bază căsătoria şi este alcătuit din soţi şi copii;

totalitatea persoanelor înrudite, care sunt din acelaşi neam;

rude de sânge.

Subcompetenţele vizate: prezentarea unei informaţii de bază, accentuând

detaliile semnificative (V7); exprimarea unei opinii şi prezentarea de argumente

(V9) – cl. a XI-a; participarea la o conversaţie făcând generalizări, sinteze,

propunând argumente etc. (V17); clasificarea faptelor, personajelor după anumite

criterii (valoarea, circumstanţele, trăsăturile de caracter etc.) (S6) – cl. a XII-a.

Subiectul: - M. Sadoveanu. Baltagul; O. Goga. Bătrâni; Relaţia părinţi şi copii la diferite popoare;

- L. Rebreanu. Ciuleandra; I. Druţă. Ultima lună de toamnă.

Clasa: cl. a XI-a; cl. a XII-a.

Tehnica: Brainwriting (Brainstorming scris) Etapa: Realizarea sensului Timp necesar: 15-20 de minute


1. Se enunţă problema:

În baza uneia dintre scheme stabileşte şi comentează relaţiile părinţi–copii din

operele studiate.

2. Fiecare elev scrie pe o foaie unică idei ce ar putea facilita realizarea sarcinii.

3. Se examinează individual una dintre ideile lansate.

4. Se sistematizează ideile (ideile aprobate în urma discuţiei se scriu pe tablă sau

pe poster).

5. Se face o prezentare în faţa clasei.

Pers. A

Pers. B

Pers.C

Pers. D

Pers. A

Pers. B

Pers. C

Pers. D

Pers. A

Pers. B

Pers. C

Pers. D

Pers. A

Pers. B

Pers. C

Pers. D


Completaţi după model una dintre scheme, reflectând tema: Relaţiile părinţi

– copii în familia mea. Comentaţi schema.

Cât de des le spuneţi părinţilor, bunicilor, surorilor, fraţilor că îi iubiţi, că

relaţia cu ei este o bucurie?

Descrieţi o situaţie de viaţă care v-a făcut să înţelegeţi cât de dragi vă sunt

membrii familiei.

20

Subcompetenţele vizate: analiza evenimentelor, faptelor (V7); modificarea unui

text raportându-l la o temă/ idee nouă, la un nou final (L10).

Subiectul: Ion Druţă. Ultima lună de toamnă. Clasa: a XII-a. Tehnica: Linia vieţii Etapa: Realizarea sensului Timp necesar: 10-20 de minute


1. Se realizează graficul emoţiilor tatălui la întâlnirea cu copiii.

EMOŢII POZITIVE

Fiul de la

Marinca Andrei Nicolae Anton Serafim Chişinău

EMOŢII NEGATIVE

2. Se comentează graficul, aducând argumente din text.

Subcompetenţele vizate: înţelegerea mesajului audiat (A1); relatarea detaliată de

evenimente, întâmplări (V10); participarea la dialoguri, dezbateri (V18);

comentarea unei opere, argumentând semnificaţia imaginilor, detaliilor, temei şi

ideii centrale (L11); construirea de mesaje cu exprimarea opiniei proprii (S9).

Subiectul: I. Druţă. Păsările tinereţii noastre, Frunze de dor; M. Sadoveanu. Baltagul.

Clasa: a XI-a. Tehnica: Şase pălării Etapa: Reflecţie Timp necesar: 15-20 de minute


Elevilor li se propune un subiect pentru discuţie. Fiecare tratează subiectul în baza

reperelor de pe pălării.


Elaboraţi Linia vieţii, descriind relaţiile cu părinţii din ultimul an, luna

curentă, menţionând cu ce i-aţi bucurat/ întristat.

Ce faceţi/ ar trebui să faceţi atunci când înţelegeţi că v-aţi supărat sau

v-aţi dezamăgit părinţii?

Care sunt, în opinia voastră, mijloacele de menţinere a relaţiilor

armonioase în familie? Argumentaţi.

21

Pălăria albă – obiectiv, real: date, cifre, fapte.

Pălăria neagră – negativ: aspecte şi judecăţi negative, pesimiste.

Pălăria roşie – sentimente: presimţiri, intuiţie, emoţii.

Pălăria verde – creştere: creativ, idei noi, alternative.

Pălăria galbenă – pozitiv: speranţă, constructivism.

Pălăria albastră – organizare: dirijare, supraveghere,

reglementare.

Tehnica poate fi aplicată cu succes la toate tipurile de personaje, fie literare, fie

persoane reale. Tehnica vizează o analiză amplă a comportamentelor, atitudinilor,

relaţiilor şi o argumentare a opiniilor.

Ideile acumulate în cadrul dezbaterilor pot fi utilizate într-un eseu.

Drept exemplu propunem următorul eseu.

Am în preajmă şase pălării. Mai întâi o îmbrac pe cea albă: pălăria certitudinii şi a

faptelor reale.

Ştim că mătuşa Ruţa era certată cu Pavel Rusu. Nepotul ei este grav bolnav, se duce

cu zile în pământ şi numai ea, mătuşa Ruţa, îl poate ajuta.

Acum voi îmbrăca pălăria roşie: cea a emoţiilor.

Mătuşa este supărată pe Pavel că acesta a lăsat satul Valea Cucoarelor fără

cocostârci, de fapt fără suflet, iar Pavel nutreşte emoţii negative faţă de mătuşă-sa, pentru

că aceasta este o cioară albă a iznoavelor.

Ar putea aceste două suflete să se împace? Mă întreb eu, punându-mi pălăria

neagră? Probabil nu, căci prea mult rău a trecut printre ei, prea orgolioşi sunt ambii ca

să-şi recunoască greşelile.

Dar să nu disperăm şi să luăm pălăria verde.

Dacă rudele ar discuta, ar clarifica situaţia, ar căuta o soluţie, la sigur s-ar putea

găsi o cale de împăcare, căci nici Pavel, nici mătuşa Ruţa nu au inimă de piatră, altfel de

ce ar fi fost adoraţi de către săteni?

Pălăria galbenă mă duce la gândul că aceste două persoane, fiind diferite, totuşi

sunt rude, dar sângele apă nu se face, sunt suflete pereche şi dragostea lor la rădăcină

este aceeaşi: zare albastră, semănături proaspete...

Pălăria albastră mă îndeamnă să fac concluzia că oricine are şansa să zboare, să

atingă un succes în viaţă, să capete recunoştinţa şi respectul celor din jur dacă aşa ca

Pavel va fi îndrăgostit de muncă, va fi fericit, aducând bucurie altora; dacă aşa ca mătuşa

Ruţa va iubi viaţa şi va păstra cu sfinţenie valorile spirituale ale neamului.

Dar să ţinem minte că nici un zbor nu va fi cu adevărat frumos dacă nu este

susţinut şi admirat de rude.


Ce neînţelegeri apar mai des în familia ta?

Ce întreprind membrii familiei pentru a soluţiona neînţelegerile?

Ce slogan propuneţi pentru menţinerea relaţiilor armonioase în familie?

22

D R A G O S T E A

sentiment de afecţiune pentru cineva sau ceva

Subcompetenţele vizate: exprimarea unei opinii folosind drept argument situaţii

similare sau experienţa proprie (V9); stabilirea unor legături dintre operele literare

studiate şi alte valori naţionale şi universale (V14); participarea la o conversaţie

făcând generalizări, sinteze, propunând argumente etc. (V17); construirea unor

mesaje, exprimând şi argumentând opinia proprie (S8).

Subiectul: M. Eminescu. Luceafărul. Clasa: a XII-a. Tehnica: Diagrama Venn Etapa: Reflecţie (se realizează după studierea temei) Timp necesar: 10-20 de minute


Se propun pentru lectură/ audiere următoarele fragmente:

„O, vin'! odorul meu nespus,

Şi lumea ta o lasă;

Eu sunt luceafărul de sus,

Iar tu să-mi fii mireasă.

Colo-n palate de mărgean

Te-oi duce veacuri multe,

Şi toată lumea-n ocean

De tine o s-asculte.

– „Tu eşti copilă, asta e...

Hai ş-om fugi în lume,

Doar ni s-or pierde urmele

Şi nu ne-or şti de nume,

Căci amândoi vom fi

cuminţi,

Vom fi voioşi şi teferi,

Vei pierde dorul de părinţi

Şi visul de luceferi.

1. Elevilor li se solicită să compare visul de dragoste al Luceafărului şi cel al lui

Cătălin.

2. Fiecare elev, pereche sau echipă prezintă diagrama, menţionând valoarea

propunerilor.

3. Urmează o dezbatere în care se solicită răspunsul la întrebarea: De ce Cătălina

renunţă la dragostea Luceafărului şi îl acceptă pe Cătălin?

Visul

de dragoste

al

Luceafărului

Visul

de dragoste

al lui Cătălin


Dragostea începe de la:

înfăţişare,

ţinuta vestimentară,

capacităţile intelectuale,

atitudinile faţă de cei din preajmă,

modul de a se comporta,

alte variante?

Argumentaţi-vă opinia.

Scrieţi, în zece enunţuri, un eseu la tema Idealul dragostei mele.

23

Subiectul: M. Eminescu. Cezara. Clasa: a XII-a. Tehnica: Diagrama Venn

Etapa: Realizarea sensului Timp necesar: 15-20 de minute


1. Se propun pentru lectură următoarele texte:

Am auzit că mata ai sămânţă de gherghine. Nu

mi-i da şi mie vreo câteva?...

Da unde vi-i căruţa, că nu se vede în ogradă?

S-a dus Gheorghe la arat...

În Hârtoape aţi arat de amu?

Încă nu. De mâine se duce...

Tată, noi anul ista semănăm mazăre?

Mazăre? Ar trebui... şi-a dat cuşma pe ceafă cu dosul palmei. Numai că nu prea

avem loc în grădină.

Da în Hârtoape?

Ei! Ţi-or fura-o copiii de verde.

N-o mai fură nimeni. Anul trecut câţi au pus acolo mazăre şi nu le-au mai

furat-o?!

Da cine a avut acolo mazăre?

Mulţi...

Ştiu eu! Da nu-i devreme?

Nu mai este!.. Da să mă duc mâine, ce zici mata?

(Ion Druţă. Frunze de dor)

Cezara către Ieronim

Iartă dac-o femeie îţi spune că te iubeşte. O femeie frumoasă şi tânără, căci ştiu că

sunt frumoasă. Dar ştiu eu... tu eşti atât de mândru, ştii a privi atât de rece... Ah! cum aş

topi gheaţa ochilor tăi cu gura mea – iubite! De ce să mai îmbrac amorul cu vălul ruşinii...

când te iubesc, când aş primi să fiu servitoarea ta, numai să mă suferi într-un colţ al casei

în care vei locui tu, să suferi ca să sărut perina pe care va dormi capul tău. Vezi tu ce copil

supus, umilit, este amorul? Tu crezi că sunt o neruşinată, o rea, o femeie de defăimat: dar

cugetă un lucru, că aş fi un miel, că n-aş vorbi un cuvânt, că aş tăcea privindu-te, dacă

m-ai iubi şi tu pe mine. Ştiu eu cum e inima ta? Pot eu şti? Vin de-mi spune cum este... Ce

se petrece în acea cămăruţă unde-aş vrea să locuiesc eu... numai eu. Şi ştii tu cum mă

cheamă?

(Mihai Eminescu. Cezara)

2. Elevilor li se solicită să compare: acţiunile Rusandei pentru a-i cuceri inima lui

Gheorghe şi cele ale Cezarei pentru a-i cuceri inima lui Ieronim.

3. Fiecare elev, în pereche sau în echipă, prezintă diagrama, menţionând

similitudinile şi diferenţele.

Rusanda

şi

Gheorghe

Cezara

şi

Ieronim

24

Subiectul: L. Rebreanu. Ciuleandra. Clasa: a XII-a. Tehnica: Diagrama Venn

Etapa: Realizarea sensului Timp necesar: 15-20 de minute


1. Elevilor li se solicită să compare modul în care Puiu şi doctorul Ursu îşi trăiesc şi

îşi manifestă iubirea pentru Mădălina.

2. Fiecare elev, în pereche sau pe echipe, prezintă diagrama, menţionând

similitudinile şi diferenţele.

3. Urmează o dezbatere în care se solicită încadrarea idilei relatate în text în una sau

mai multe categorii:

∙ absurdă;

∙ tragică;

∙ romantică;

∙ plină de lirism;

∙ platonică;

∙ tristă;

∙ inocentă.

Puiu

şi

Mădălina

Doctorul Ursu

şi

Mădălina


Bifaţi varianta potrivită pentru afirmaţia dată.

Iubirea între soţi înseamnă:

datorie;

milă;

obişnuinţă;

reciprocitate, duioşie, armonie;

fidelitate, chiar în cazul când nu mai

iubeşti.

Argumentaţi alegerea într-un eseu la tema Calea ce duce spre fericire este

atât de îngustă, încât pe ea nu încap doi, dacă ei nu formează un întreg.


Ce aţi întreprinde pentru a vă exprima atitudinea faţă de persoana iubită?

Redactaţi o scrisoare persoanei iubite în care să-i împărtăşiţi sentimentele.

Utilizaţi şi secvenţe din textele propuse mai sus.

25

C A R I E R A

etapă, treaptă în ierarhia socială sau profesională;

poziţie în societate, situaţie bună.

Subcompetenţele vizate: participarea la o conversaţie făcând generalizări,

sinteze, propunând argumente etc. (V17); identificarea ideilor principale din

informaţiile propuse (L4).

Subiectul: Cum să-ţi alegi o profesie? Clasa: a XII-a. Tehnica: Lectura ghidată Etapa: Realizarea sensului Timp necesar: 15-20 de minute


1. Elevilor li se propune să citească pe rând câte un fragment de text.

2. După lectura fiecărui fragment urmează o conversaţie ghidată.

FIUL

Cineva sună la uşă. E o femeie între două vârste. Îi deschide un bărbat tot între

două vârste.

Eu sunt diriginta fiului dumneavoastră. Putem sta de vorbă câteva minute?

Cu plăcere, zice bărbatul. Poftiţi. Luaţi loc. Doriţi o cafea? V-o fac eu, soţia e la

serviciu.

Nu, mulţumesc. V-am invitat de atâtea ori pe la şcoală, dar n-aţi venit niciodată.

Dacă aţi şti cât sunt de ocupat! Efectiv, nu-mi văd capul de trebi.

Oricum, de atâţia ani să nu ne vedem... Îi sunt dirigintă de patru ani.

Îmi pare rău... Există probleme cu el?

Nu ceva special. E un copil bun.

Acasă nu ne deranjează cu nimic. Eu nici nu-l simt.

- Care este motivul vizitei dirigintei?

Cred totuşi că ar avea nevoie de sprijinul dumneavoastră, mai ales în ce priveşte

alegerea drumului în viaţă. Sfatul dumneavoastră i-ar putea fi de un mare folos. De când

n-aţi stat de vorbă cu el între patru ochi?

Sincer să vă spun, nu ştiu. Nu ne potrivim cu programul: eu lucrez dimineaţa, el

învaţă după amiază. Duminica eu mă duc la fotbal, el cu ale lui. Aţi aflat cumva ce vrea

să se facă?

- Credeţi că Nu ne potrivim cu programul este o justificare pertinentă?

- Poate tatăl să-l sfătuiască pe fiu ce drum să-şi aleagă în viaţă?

Ofiţer de marină.

Extraordinar! Nouă nu ne-a spus nimic, măgarul. Marinar, va să zică. Să plece

pe mări şi oceane, iar noi să-i ducem dorul...

E o meserie romantică. Mai ales că scrie şi versuri.

26

Scrie versuri?! Bravo! La noi în familie n-a avut nimeni aplicaţii aiurite. O să-i zic

maică-si să-l ia la trei parale. Dar şi ea e ocupată.

E talentat şi la sport. Practică tirul, a câştigat o cupă.

Nu băgaţi groaza în mine! Trebuie s-ascund puşca. Sfătuiţi-l să se ocupe cu

altceva.

Mai şi pictează foarte frumos. În special peisaje.

Nu-i rău. Tot trebuie să zugrăvim apartamentul. O să-l pun la treabă.

- Ce atitudine are diriginta faţă de talentele băiatului?

- Cum le apreciază tatăl?

- Dar voi?

- Aţi dori un astfel de tată?

Acum are multe pe cap. Trebuie să înveţe. Se apropie bacalaureatul.

- Cum credeţi, cu ce s-a încheiat discuţia dirigintei cu părintele?

Ce-i cu bacalaureatul?! Să nu-mi spuneţi c-a ajuns deja într-a douăsprezecea?!

Ba da.

Extraordinar! Ia uite dom-le, cum trece timpul! Parcă ieri îl duceam în braţe la

creşă. Ştiţi că mie nu mi-a spus nimic de bacalaureat? Absolut nimic. E un caracter

ascuns, seamănă cu maică-sa. Spuneţi-mi sincer: fumează?

Nu. Sunt sigură.

Atâta i-ar trebui, că nu ştiu ce i-aş face. Între noi fie vorba, eu am început pe la

15 ani, dar erau alte condiţii, n-aveam îndrumare, n-aveam educaţie, nu eram

controlat...

(După N. Băieşu)

- Cine ar putea să-l ajute pe băiat să facă o alegere corectă a drumului în viaţă?

Subcompetenţele vizate: prezentarea unei informaţii expunându-şi opinia (V5);

identificarea ideilor principale din informaţiile propuse (L4).

Subiectul: Cum să-ţi alegi o profesie? Clasa: a XII-a. Tehnica: Turul galeriei Etapa: Realizarea sensului Timp necesar: 15-20 de minute


Ce talente, aptitudini ai tu?

Ce profesie ai vrea să-ţi alegi? De ce?

Cine te poate ajuta să faci o alegere corectă?

27


1. La semnalul profesorului, elevii circulă prin sală, de la un poster la altul, le

examinează.

A

Îi plac animalele şi plantele.

Este pasionată de maşini, de tehnologie.

Când dă sfaturi, lumea se supără că este prea directă.

B Îi place să studieze şi să rezolve problemele de matematică. Este foarte precisă.

C

Apreciază lucrurile originale, îi place dansul, arta, muzica, teatrul. Este

independentă, originală şi sensibilă la lucrurile frumoase. În timpul liber scrie

poezii, ascultă muzică de calitate sau pictează.

D Îi place să ajute oamenii, să le dea sfaturi. Este răbdătoare, tolerantă. Este

prietenoasă şi manifestă grijă faţă de cei din preajmă.

E Are darul să convingă şi poate cu uşurinţă să îi mobilizeze pe cei din jur. Este

ambiţioasă şi energică. Aspiră la o funcţie de director.

F Îi place ca lucrurile să fie aranjate.

Are abilităţi de organizator. Duce lucrurile la bun sfârşit.

2. La al doilea tur se opresc la fişa cu descrierea persoanei care i se potriveşte mai

mult (A F).

3. Fiecare elev îşi motivează alegerea, aducând exemple şi argumente concludente.

4. Elevilor li se propune cheia testului: tipul de persoană şi profesiile ce i se

potrivesc:

Când vine momentul să ne alegem un drum în viaţă, de multe ori suntem indecişi.

Ne gândim să alegem un domeniu bine plătit, cu un program lejer, dar şi unul pe plac.

Te întrebi Ce profesie ţi se potriveşte cel mai bine?

Atunci trebuie să ştii ce tip de personalitate ai: realistă, întreprinzătoare,

convenţională, socială, artistică sau investigativă?

A

Preferi activităţi fizice ce presupun iscusinţă, deprinderi manuale şi îndeplinirea

de sarcini concrete.

Ţi se potrivesc următoarele profesii: poliţist, veterinar, pilot, inginer.

B

Preferi activităţi predominant intelectuale, rezolvarea de probleme teoretice,

explicarea cauzelor şi a naturii fenomenelor, te axezi pe căutarea adevărului.

Ţi se potrivesc următoarele profesii: matematician, chimist, meteorolog, arhitect,

biolog, medic.

C

Preferi activităţi de relaţionare, sarcini creative. Îţi displac activităţile ordonate,

sistematizate sau de afaceri.

Ţi se potrivesc următoarele profesii: designer, actor, compozitor, dansator.

D Preferi comunicarea şi grija pentru alte persoane.

Ţi se potrivesc următoarele profesii: consilier, psiholog, asistent social, profesor.

E

Preferi activităţi ce necesită iniţiativă personală, asumarea unor riscuri. Eşti

orientat spre dezvoltarea propriei afaceri, manifeşti competenţe de lider şi relaţii

interpersonale.

Ţi se potrivesc următoarele profesii: judecător, avocat, primar, prezentator,

director de bancă.

F

Preferi activităţi în care se utilizează cifrele, activităţi de execuţie, dar structurate

şi precizate.

Ţi se potrivesc următoarele profesii: secretară, impresar, contabil.

28

Ţ A R A

teritoriu locuit de un popor organizat din punct de vedere administrativ şi politic într-un stat; teritoriu de mare întindere având anumite caracteristici specifice

(de climă, de relief, resurse economice etc.).


comunicare (V5) – cl. a X-a; compararea de evenimente, fapte şi deducerea

afinităţilor dintre ele (V8) – cl. a XI-a; selectarea şi notarea unei informaţii conform

sarcinii propuse (S4) – cl. a XI-a.

Subiectul: Mari nume româneşti din trecut, mari nume româneşti din

prezent.

Clasele: a X-a – a XI-a.

Tehnica: Clustering

Etapa: Reflecţie



1. Se formulează subiectul Marii bărbaţi ai neamului românesc.

V A L O R I N A Ţ I O N A L E


În ce măsură sunteţi de acord cu rezultatele testului?

Ce profesie vă este pe plac?

Ce competenţe vă vor ajuta să obţineţi succes în acest domeniu?

Ce profesii sunt astăzi în vogă? Cum credeţi, de ce?

Ce atitudine aveţi faţă de sintagma profesie prestigioasă?

29

2. Se acumulează şi se înscriu informaţii, în variante cât mai laconice: cuvinte sau

îmbinări de cuvinte.

3. Pe măsură ce se înscriu cuvintele, se trasează linii între ideile care se leagă în

vreun fel.

4. Se înscriu toate formulele verbale, până la epuizarea ideilor sau până la

expirarea timpului.

5. Se examinează alte posibilităţi de marcare a conexiunilor între idei, noţiuni,

termeni.34

6. În final, elevilor (în perechi sau echipe) li se propune să prezinte un discurs în

care să descrie marii bărbaţi ai neamului românesc dintr-un anumit domeniu,

utilizând clustering-ul elaborat.

Subcompetenţele vizate: sesizarea, în textul oral, al unor particularităţi ale

personajului (A5); utilizarea informaţiei selectate în propriile acte de comunicare

(V5); relatarea succintă a elementelor-cheie ale unui eveniment/ ale unei

întâmplări etc. (V6); selectarea unei informaţiei solicitate (L3) etc.

Subiectul: Mari nume româneşti din trecut, mari nume româneşti din prezent.

Clasele: a X-a – a XI-a. Tehnica: Proiectul Etapa: Evaluare Timp necesar: elaborare – o săptămână,

prezentare – 10 minute.


1. Se propune examinarea hărţii unei localităţi pentru identificarea denumirilor de

străzi ce poartă numele unor personalităţi marcante.

C

H

I

Ş

I

N

Ă

U


Pe cine dintre oamenii localităţii îi consideraţi ca personalităţi demne de

admiraţie? De ce?

Scrieţi, în zece enunţuri, un eseu la tema De la marii bărbaţi ai neamului

românesc am învăţat... Utilizaţi informaţiile oferite.

30

2. Se propune realizarea unui proiect la tema Nume înveşnicite în care să motiveze

denumirile de străzi.

3. Se propune şi se examinează planul de realizare a proiectului:

Alegerea temei.

Stabilirea obiectivelor.

Planificarea activităţilor:

∙ distribuirea responsabilităţilor în cadrul grupului;

∙ identificarea surselor de informare;

∙ stabilirea şi procurarea resurselor (materialelor) necesare;

∙ stabilirea unui grafic de lucru.

Documentarea (timp de o săptămână).

Realizarea produselor finale (rapoarte, poster, articole, albume, prezentări

Power Point etc.).

Prezentarea rezultatelor.

4. Evaluarea proiectului.

5. Pregătirea unei expoziţii (în clasă, instituţie, raport postat pe site).

Subcompetenţele vizate: asocierea conţinutului mesajului audiat cu alte mesaje

cunoscute (A2); construirea logică a diferitor mesaje (V3); utilizarea unui lexic

adecvat temei abordate, situaţiei de comunicare etc. (V4); construirea de mesaje-

relatări informative (S5).

Subiectul: Locuri memorabile (produs final: traseu turistic de interes personal).

Clasa: a X-a. Tehnica: Proiectul Etapa: Evaluare Timp necesar: elaborare – o săptămână,

prezentare – 10 minute.

Scenariul activităţii (vezi mai sus):

1. Se propune examinarea în echipe a hărţilor turistice:


Examinaţi harta localităţii, a raionului şi realizaţi un proiect similar.

Cum credeţi, cu numele căror personalităţi marcante din localitate ar putea

fi numite străzile satului/ oraşului de baştină? De ce?

31

Echipa 1 Tururi mănăstiri

Echipa 2 Cetăţi medievale

Echipa 3 Atracţii naturale

2. Se solicită identificarea pe hartă a destinaţiilor turistice, documentarea şi

prezentarea (sursa http://www.informator.md).

3. Elevilor li se propune elaborarea unui traseu turistic de interes propriu (utilizând

hărţile de contur de la geografie) şi comentarea alegerii.

T O L E R A N Ţ A

atitudine îngăduitoare faţă de cineva; capacitatea de a suporta.

Subcompetenţele vizate: discriminarea diferitelor sensuri ale unui enunţ în

funcţie de intonaţie (A3); sesizarea, în textul oral, al unor particularităţi ale

personajului (naturaleţe, fineţe, umor, ironie etc.) (A5); iniţierea şi susţinerea unor

dialoguri, apreciind şi argumentând cele relatate (V15); rezumarea unui text (L6).

Subiectul: Comunicarea cere responsabilitate. Clasa: a X-a. Tehnica: Joc de rol Etapa: Realizarea sensului Timp necesar: 20-25 de minute

V A L O R I

D E M O C R A T I C E / E U R O P E N E


Cât de importantă este astăzi cunoaşterea ţinutului natal?

Ce atracţii turistice există în localitatea voastră?

Realizaţi un spot publicitar pentru a-i îndemna pe turişti să vă viziteze

localitatea.

32


1. Provocare:

Spune cum reacţionezi în următoarea situaţie: Un profesor ţi-a subevaluat o lucrare:

- Nu sunt sigur, dar cred că lucrarea merită mai mult.

- Cum aşa! Eu merit o notă mai înaltă!!!

- Aş aprecia mult dacă îmi veţi revedea lucrarea. Cred că nota aceasta nu reflectă

efortul meu.

2. Formaţi echipe în dependenţă de reacţia ce vă caracterizează.

3. Citiţi (în perechi) informaţia şi menţionaţi caracteristicile stilului de comunicare.

Stilul pasiv Stilul agresiv Stilul asertiv

Stilul pasiv de comunicare este caracterizat de lipsa de acţiuni, se tem de ofensele altora, doresc să fie plăcuţi şi cedează foarte uşor. Este un ascultător timid şi nu se implică în discuţii aprinse. Astfel de persoane: ∙ neagă propriile sale

drepturi; ∙ nu-şi apără

interesele; ∙ evită să-şi exprime

emoţiile şi sentimentele;

∙ îşi consideră ideile şi părerile neînsemnate;

∙ reacţionează bolnăvicios la critică.

Stilul agresiv se caracterizează printr-o stare de alertă permanentă în relaţiile interpersonale. Pentru ei nu contează drepturile celorlalţi. Astfel de persoane: ∙ folosesc un ton

ridicat; ∙ utilizează expresii

ofensatoare; ∙ umilesc interlocutorii; ∙ nu tolerează sfaturi

de la ceilalţi; ∙ îşi manifestă violent

nemulţumirile; ∙ găsesc defecte în tot

ceea ce fac alţii.

Stilul asertiv de comunicare reprezintă o îmbinare a celor două stiluri. La baza acestui stil de comunicare stă respectul, tactul şi toleranţa. Acest stil de comunicare este cel mai potrivit pentru construirea unei relaţii de durată.

Astfel de persoane: ∙ ţin cont de ideile

celorlalţi; ∙ apreciază munca

celor din jur; ∙ critică în mod

constructiv; ∙ cer şi oferă ajutor cu

plăcere; ∙ sunt receptivi.

4. Simulaţi situaţiile propuse din perspectiva agresivilor, pasivilor şi a asertivilor.

Echipa 1 Echipa 2 Echipa 3

Colegul nu şi-a făcut tema. Speră să o copieze de la tine.

Ai aşteptat de la părinţi un cadou deosebit la ziua de naştere. Ei ţi-au dăruit un obiect util, dar nu cel aşteptat.

Îţi place un anumit stil vestimentar. Dirigintele insistă să porţi uniforma şcolară.

5. Analizaţi situaţiile, menţionând:

- Ce sentimente vă trezeşte fiecare dintre reprezentanţii stilului de comunicare?

- Care dintre stilurile de comunicare le consideraţi eficiente? De ce?

33

D E M N I T A T E A U M A N Ă

faptă de merit; acţiune ce impune respect; gravitate, măreţie.

Subcompetenţele vizate: prezentarea unei informaţii de bază, accentuând

detaliile semnificative (V7); compararea de evenimente, fapte şi deducerea

afinităţilor dintre ele (V8); exprimarea unei opinii şi prezentarea de argumente

(V9).

Subiectul: Ioan Slavici. Moara cu noroc.

Clasa: a X-a.

Tehnica: Argumente pe cartele

Etapa: Realizarea sensului

Timp necesar: 10-15 minute


1. Elevilor li se propune să aleagă o afirmaţie.

∙ Vina lui Ghiţă este aceea de a fi pus mai presus de dragoste dorinţa

câştigului. (Mioara Adina Avram)

∙ Ghiţă este o fire slabă, se lasă mai mult în voia întâmplărilor, nu poate să-şi

domine pofta de îmbogăţire. (Pompiliu Marcea)

∙ Ghiţă reprezintă procesul de distrugere a sufletului prin patima avariţiei care

îl transformă treptat dintr-un om cinstit într-un ucigaş. (Emil Alexandrescu)

2. Elevii se împart în grupuri, în conformitate cu poziţia pe care o aleg (acord –

dezacord).

3. Pe cartele, elevii formulează individual cel puţin trei argumente în sprijinul

poziţiei pe care o au.

4. Grupul se întruneşte şi discută astfel: fiecare membru prezintă cel mai

puternic, în opinia sa, argument de pe cartelele sale; după discuţie se aleg doar

4-5 argumente pentru tot grupul.

5. Grupul elaborează declaraţia finală şi alege persoana care o va prezenta.

6. Se confruntă cele două poziţii, care se exprimă prin declaraţia finală a fiecărui

grup.

7. După dezbaterea propriu-zisă, elevilor li se propune să scrie un text

argumentativ, pornind de la afirmaţia enunţată.


Cum credeţi, ce relaţie există între comunicare şi toleranţă?

Care dintre stilurile examinate respectă în mai mare măsură principiul

toleranţei în comunicare?

Utilizând informaţiile de mai sus, concluziile pe care le-aţi făcut în urma

dezbaterilor, elaboraţi un ghid pentru adolescenţi cu genericul Să învăţăm

limbajul toleranţei.

34

TEHNICI DE OBSERAVARE

A ATITUDINILOR ŞI COMPORTAMENTELOR

Valorile sunt realităţi latente, ascunse, neobservabile, imposibil de măsurat

direct. Ele există undeva, în interiorul fiinţei umane, manifestându-se prin

diverse atitudini şi comportamente.

Pentru identificarea atitudinilor şi comportamentelor, pentru relevarea

valorilor propunem câteva tehnici de observare.

JURNAL REFLEXIV

În jurnalul reflexiv elevii notează în mod regulat experienţe, sentimente,

opinii, gânduri, informaţii noi etc. Elevii răspund, timp de o săptămână, la o serie

de întrebări ce vizează propriul proces de învăţare şi reprezentările dobândite.

Jurnalul reflexiv reprezintă un dialog al elevului cu sine însuşi prin examinarea

atitudinilor şi comportamentelor, prin aprecierea şi raportarea acestora la

normele valorice.

Subiectul Opiniile mele

la început

Idei discutate ce mi s-au părut

interesante

Idei ce necesită clarificate

Concluzii finale

ŞTIU – VREAU SĂ ŞTIU – AM ÎNVĂŢAT

1. Profesorul anunţă subiectul sau problema care va fi studiată în cadrul

lecţiei.

2. Elevilor li se propune următorul tabel:

Ce ştiu? Ce vreau să ştiu? Ce am învăţat?

3. Elevii lucrează în perechi şi discută timp de 4-5 minute ce ştiu sau cred

că ştiu în legătură cu subiectul enunţat.


Elaboraţi o formulă a demnităţii. Argumentaţi-vă opinia.

Pe care dintre persoanele cunoscute le consideraţi drept exemple ale

demnităţii? De ce?

35

4. Fiecare pereche îşi împărtăşeşte ideile (Ce ştiu?), iar profesorul

completează tabelul.

5. La fel se lucrează şi la completarea coloanei a doua (Ce vreau să ştiu?)

6. Elevilor li se propune examinarea subiectului prin aplicarea unei tehnici

descrise mai sus şi li se solicită pe parcurs să găsească răspuns la

întrebările din coloana a doua.

7. Se trec în revistă întrebările din coloana a doua. Profesorul le solicită

elevilor să-şi enunţe răspunsurile la ideile din coloana Ce vreau să ştiu?

8. Răspunsurile şi înscriu în coloana Ce am învăţat?

9. Dacă în cadrul activităţii nu au fost găsite răspunsuri la toate întrebările,

profesorul propune alte surse de informare.

RUCSACUL [10]

1. Elevii sunt rugaţi să pună în rucsac cele culese din activitate:

informaţii, opinii, emoţii, idei, concluzii, valori.

2. Participanţii îşi prezintă rucsacul, menţionând ce vrea să ia

cu sine de la activitate, dar şi ce ar vrea să lase în clasă.

COPACUL CU FANTOMIŢE [10]

1. Fiecărui elev i se distribuie fişa Copacul cu fantomiţe.

2. Elevii reflectă asupra felului în care se simt şi îşi aleg fantomiţa cu care

s-a identificat la începutul şi sfârşitul activităţii.

3. Se analizează alegerea participanţilor – cu cât mai jos se plasează

persoana, cu atât este mai indispusă, mai puţin implicată în activitate.

36

R E F E R I N Ţ E B I B L I O G R A F I C E

1. Cartaleanu T., Cosovan O. ş.a. Formare de competenţe prin strategii didactice

interactive, Pro Didactica, Chişinău, 2008.

2. Cazacu T. (coord.), Nicolaescu-Onofrei L., Feteasco R. ş.a. Limba şi literatura

română pentru instituţiile cu limba rusă de instruire: Curriculum pentru

clasele a X-a – a XII-a, Ştiinţa, Chişinău, 2010.

3. Cazacu T., Roşcovanu V., Feteasco R. Limba şi literatura română pentru

instituţiile cu predare în limba rusă: Ghid de implementare a curriculumului

modernizat pentru treapta liceală, Cartier, Chişinău, 2010.

4. Dedier J. Dicţionar de filosofie, Univers enciclopedic, Bucureşti, 1999.

5. Gavriliuc C. ş.a. Ghid pentru profesioniştii care lucrează cu copiii migranţilor,

Chişinău, CIDDC, Chişinău, 2012.

6. Învăţ să fiu: Ghid pentru psihologi şcolari, diriginţi, profesori, Centrul

educaţional „Pro Didactica”, Chişinău, 2006.

7. Joiţa E. Pedagogia, Polirom, Iaşi, 1999.

8. Pâslaru Vl. Valoare şi educaţie axiologică: definiţie şi structurare. În:

Didactica Pro…, 2006, nr. 1 (35), p. 3-8.

9. Siek-Piskobuz T. Jocuri şi activităţi distractive în învăţarea limbilor străine,

Polirom, Iaşi, 1997.

10. Temple Ch., Steele J., Meredith S. Strategii de dezvoltare a gândirii critice la

diverse discipline, Ghidul IV. Adaptare: T. Cartaleanu, O. Cosovan, Chişinău,

2003.

37

C U P R I N S

PRELIMINARII 4

METODOLOGII DE DEZVOLTARE A COMPORTAMENTULUI AXIOLOGIC

LA ORELE DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

VALORI FUNDAMENTALE ALE HUMANITASULUI

FRUMOSUL 7

BINELE 9


SĂNĂTATEA 12

EGALITATEA 14

VALORI INDIVIDUALE

IDENTITATEA 15

FAMILIA 19

DRAGOSTEA 22

CARIERA 25

VALORI NAŢIONALE

ŢARA 28

VALORI DEMOCRATICE/ EUROPENE

TOLERANŢA 31

DEMNITATEA UMANĂ 33

TEHNICI DE OBSERVARE A ATITUDINILOR ŞI COMPORTAMENTELOR 34

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE 36

academia de ŞtiinŢe a republicii moldova

Documents