abuz sexual in familie

42
7/28/2019 Abuz Sexual in Familie http://slidepdf.com/reader/full/abuz-sexual-in-familie 1/42  STUDII DE CAZ ÎN DOMENIUL ABUZULUI SEXUAL COMIS ÎN FAMILIE Prof. univ. dr. Sorin M. RADULESCU Institutul de Sociologie al Academiei Române Studiile de caz pe care le prezentăm în acest studiu au fost realizate în cadrul anchetei calitative, efectuate de membrii colectivului de sociologia devianţei şi problemelor sociale din cadrul Institutului de Sociologie al Academiei Române, cu privire la abuzul comis asupra minorilor în familie . Au fost vizate diferite aspecte ale neglijă rii, abuzului fizic şi emoţional, iar o parte distinct ă din anchetă s-a concentrat asupra factorilor relevanţi care determină abuzul sexual asupra copiilor. Analiza calitativă s-a concretizat în efectuarea a 32 de interviuri cu copii abuza ţi în familie, faţă de care s-a dispus o măsur ă de protecţie socială. Din totalul de 32 interviuri, 8 au fost realizate cu copii neglija ţi, 3 cu copii exploataţi prin muncă, 11 cu copii maltrataţi fizic şi 10 cu copii molestaţi sexual. Au fost efectuate, de asemenea, 16 convorbiri cu părinţi care şi-au abuzat ori chiar şi-au omorât copiii, 5 interviuri cu tineri (bărbaţi şi femei) maltrataţi în copilărie şi care, la momentul studiului, se aflau în penitenciare unde executau o pedeapsă privativă de libertate, inclusiv pentru faptul că şi-au ucis părintele agresor, 10 interviuri şi un focus-grup cu factorii responsabili de  protecţia şi ocrotirea drepturilor copilului, precum şi cu cei implicaţi în prevenirea şi controlul social al actelor de abuz. În ceea ce priveşte abuzul sexual căruia îi este dedicat acest studiu au fost realizate 19 interviuri care au inclus 10 minori abuzaţi sexual şi 9 adulţi abuzatori aflaţi în relaţii de rudenie cu victimele. Studiile de caz pe care le prezent ă m în continuare sunt reprezentative, credem, pentru eviden ţ ierea  principalilor factori care determin ă sau favorizează actele de abuz asupra minorilor comise în familie, a caracteristicilor victimelor şi abuzatorilor. La fel ca şi în alte ţări, incestul (ca formă aparte de abuz intrafamilial) este o important ă problemă social ă, care presupune eforturi deosebite din partea autorităţilor şi a specialiştilor, preocupaţi de analiza cauzelor şi de activitatea de prevenire. CAZURI CONCRETE DE MINORI ABUZAŢI 1. A. M. (internat ă în Centrul de Plasament ”Sf. Maria”, Vălenii de Munte, judeţul Prahova) (a) Date de identificare: În vârstă de 16 ani şi aflată în clasa a VI-a, este originar ă dintr-o localitate rurală din  judeţul Prahova. Provine dintr-o familie numeroasă, formată din 9 membri (cei doi părinţi în vârstă de 42 ani - tatăl ş i 38 de ani - mama, minora, împreun ă cu înc ă patru fra ţ i, în vârst ă de 2 ani, 14 ani, 18 ani, respectiv 21 de ani ş i două surori în vârstă de 9, respectiv 22 ani). Mama lucrează ca femeie de serviciu la o firmă, iar tatăl munceşte (rar) pe la vecini cu ziua. Întreaga familie locuie şte într-o casă modest ă formată din trei camere, f ăă dependinţe. Starea materială a familei este săracă, hainele copiilor fiind asigurate prin mila vecinilor sau rudelor ori de la magazine second hand , iar mâncarea fiind cumpărată, de cele mai multe ori, de la magazinul s ătesc pe datorie sau din împrumuturile f ăcute de mamă: Minora - ”S-a întâmplat, de mai multe ori, s ă nu avem bani de mâncare sau de lemne, dar atunci mama se împrumuta la vecini. De îmbr ăcat aveam de la vecini, rude sau purtam hainele de la unul la altul. Rar se întâmpla  să ne cumpere mama ceva (nu avea de unde). Ne lua câteodat ă de la second hand. De mâncat aveam câte ceva.  Nu pot spune că am am suferit de foame. Când nu aveam de nici unele mama se împrumuta de bani  şi cumpăra mâncare, sau lua de la magazin pe datorie. Mâncam trei mese pe zi. Rar se întâmpla s ă avem ceva dulce. Mai mergeam sâmbăta la biserică  şi primeam colivă  , colaci, de pomană”. (b) Climatul familial: Din informaţiile furnizate de către minor ă, părinţii se certau frecvent în condiţiile în care starea materială a familiei era una precar ă, singur ă mama fiind aceea care asigura subzistenţa materială a familei, iar tatăl fiind alcoolic. Pe de altă parte, minora era maltratată, adeseori, de către fratele cel mai mare. Referindu-se Ancheta a fost întreprinsă în cadrul grantului cu tema ”Abuzul exercitat în familie asupra copiilor  şi protec  ţ ia  social ă a acestora. Studiu victimologic multidisciplinar”, finanţat de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior prin Programul ”Idei”, Planul Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare (PN2). 13

Upload: silvy07048557

Post on 03-Apr-2018

231 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Abuz Sexual in Familie

7/28/2019 Abuz Sexual in Familie

http://slidepdf.com/reader/full/abuz-sexual-in-familie 1/42

 

STUDII DE CAZ ÎN DOMENIUL ABUZULUI SEXUAL COMIS ÎN FAMILIE

Prof. univ. dr. Sorin M. RADULESCU Institutul de Sociologie al Academiei Române

Studiile de caz pe care le prezentăm în acest studiu au fost realizate în cadrul anchetei calitative, efectuatede membrii colectivului de sociologia devianţei şi problemelor sociale din cadrul Institutului de Sociologie alAcademiei Române, cu privire la abuzul comis asupra minorilor în familie . Au fost vizate diferite aspecte aleneglijă rii, abuzului fizic şi emoţional, iar o parte distinctă din anchetă s-a concentrat asupra factorilor relevanţi caredetermină abuzul sexual asupra copiilor.

Analiza calitativă s-a concretizat în efectuarea a 32 de interviuri cu copii abuzaţi în familie, faţă de care s-adispus o măsur ă de protecţie socială. Din totalul de 32 interviuri, 8 au fost realizate cu copii neglija ţi, 3 cu copiiexploataţi prin muncă, 11 cu copii maltrataţi fizic şi 10 cu copii molestaţi sexual. Au fost efectuate, de asemenea, 16convorbiri cu părinţi care şi-au abuzat ori chiar şi-au omorât copiii, 5 interviuri cu tineri (bărbaţi şi femei) maltrataţiîn copilărie şi care, la momentul studiului, se aflau în penitenciare unde executau o pedeapsă privativă de libertate,inclusiv pentru faptul că  şi-au ucis părintele agresor, 10 interviuri şi un focus-grup cu factorii responsabili de

 protecţia şi ocrotirea drepturilor copilului, precum şi cu cei implicaţi în prevenirea şi controlul social al actelor deabuz.

În ceea ce priveşte abuzul sexual căruia îi este dedicat acest studiu au fost realizate 19 interviuri care auinclus 10 minori abuzaţi sexual şi 9 adulţi abuzatori aflaţi în relaţii de rudenie cu victimele.

Studiile de caz pe care le prezentăm în continuare sunt reprezentative, credem, pentru evidenţierea principalilor factori care determină sau favorizează actele de abuz asupra minorilor comise în familie, acaracteristicilor victimelor şi abuzatorilor.

La fel ca şi în alte ţări, incestul (ca formă aparte de abuz intrafamilial) este o importantă problemă socială,care presupune eforturi deosebite din partea autorităţilor  şi a specialiştilor, preocupaţi de analiza cauzelor  şi deactivitatea de prevenire.

CAZURI CONCRETE DE MINORI ABUZAŢI

1. A. M. (internată în Centrul de Plasament ”Sf. Maria”, Vălenii de Munte, judeţul Prahova) 

(a) Date de identificare: În vârstă de 16 ani şi aflată în clasa a VI-a, este originar ă dintr-o localitate rurală din judeţul Prahova. Provine dintr-o familie numeroasă, formată din 9 membri (cei doi părinţi în vârstă de 42 ani - tatăl

şi 38 de ani - mama, minora, împreună cu încă patru fraţi, în vârstă de 2 ani, 14 ani, 18 ani, respectiv 21 de ani şidouă surori în vârstă de 9, respectiv 22 ani). Mama lucrează ca femeie de serviciu la o firmă, iar tatăl munceşte(rar) pe la vecini cu ziua. Întreaga familie locuieşte într-o casă modestă formată din trei camere, f ăr ă dependinţe.Starea materială a familei este săracă, hainele copiilor fiind asigurate prin mila vecinilor sau rudelor ori de lamagazine second hand , iar mâncarea fiind cumpărată, de cele mai multe ori, de la magazinul sătesc pe datorie saudin împrumuturile f ăcute de mamă:

Minora - ”S-a întâmplat, de mai multe ori, să nu avem bani de mâncare sau de lemne, dar atunci mama seîmprumuta la vecini. De îmbr ăcat aveam de la vecini, rude sau purtam hainele de la unul la altul. Rar se întâmpla

 să ne cumpere mama ceva (nu avea de unde). Ne lua câteodat ă de la second hand. De mâncat aveam câte ceva. Nu pot spune că am am suferit de foame. Când nu aveam de nici unele mama se împrumuta de bani  şi cumpăramâncare, sau lua de la magazin pe datorie. Mâncam trei mese pe zi. Rar se întâmpla s ă avem ceva dulce. Maimergeam sâmbăta la biserică  şi primeam colivă , colaci, de pomană”.

(b) Climatul familial: Din informaţiile furnizate de către minor ă, părinţii se certau frecvent în condiţiile în carestarea materială a familiei era una precar ă, singur ă mama fiind aceea care asigura subzistenţa materială a familei,iar tatăl fiind alcoolic. Pe de altă parte, minora era maltratată, adeseori, de către fratele cel mai mare. Referindu-se

Ancheta a fost întreprinsă în cadrul grantului cu tema ”Abuzul exercitat în familie asupra copiilor  şi protec ţ ia social ă a acestora. Studiu victimologic multidisciplinar”, finanţat de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice dinÎnvăţământul Superior prin Programul ”Idei”, Planul Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare (PN2). 

13

Page 2: Abuz Sexual in Familie

7/28/2019 Abuz Sexual in Familie

http://slidepdf.com/reader/full/abuz-sexual-in-familie 2/42

 

la relaţiile cu părinţii, minora apreciază că cel mai bine se înţelegea cu mama, care, deşi nu şi-a manifestatvreodată sentimente de afecţiune, o ajuta atunci când avea diverse probleme şi o susţinea din punct de vederematerial. În ceea ce priveşte relaţiile cu tatăl, acestea erau destul de reci, mai ales pentru că acesta se îmbătafrecvent şi provoca scandal în familie, bătându-şi partenera şi copiii. Nici unul dintre părinţi nu se interesa desituaţia şcolar ă a minorei sau a fraţilor şi surorilor ei şi nici nu s-au ocupat vreodată de anturajul acestora sau demodul în care-şi petreceau timpul liber. Din punct de vedere al relaţiilor cu fraţii şi surorile, minora consider ă că cel mai r ău se înţelegea cu fratele cel mai mare (subl. ns. –  cel care a agresat-o sexual) care o certa şi o bătea înmod frecvent, cu ceilalţi având relaţii acceptabile. Întrebată de investigator dacă se simţea ocrotită în cadrulfamiliei, minora apreciază că nu a avut niciodată acest sentiment, deoarece fiecare membru era ”pentru el”, adică îşi vedea de interesele lui, f ăr ă să-i pese de ceilalţi, inclusiv de minor ă:

”Atmosfera din familia mea era destul de urât ă. P ărin ţ ii se certau des din diverse motive. Cu fratele meu maimare nu mă în ţ elegeam deloc bine. M ă certa, mă bătea, nu mă lasa să ies afar ă cu prietenii. Dacă le spuneamceva părin ţ ilor sau fra ţ ilor aveam impresia că nu mă aude nimeni. De exemplu, le-am spus de mai multe ori că ar 

 fi mai bine să dorm şi eu în camer ă cu ei (subl. ns.: cu părinţii) sau cu surorile mele, dar ei nu m-au luat în seamă niciodat ă. Spuneau că nu este loc, că este mai bine a şa (subl. ns.: adică să doarmă cu fraţii).  Nu m-a întrebat niciodat ă vreunul despre  şcoal ă , nu m-au ajutat să-mi fac temele. Nu aveau timp pentru a şa ceva  şi nici nu  ştiaucum să o facă. Nici mama, nici tata nu puneau pre ţ pe ceea ce f ăceam eu sau fra ţ ii mei la  şcoal ă. Chiar dacă seîntâmpla rar ca mama să mearg ă la  şedin ţ ele cu părin ţ ii, nu se întâmpla nimic deosebit. Nu mă certa pentrunotele primate, nu-mi spunea nimic. De tata nu mai vorbesc, nu l-a interesat nimic niciodat ă , decât să- şi asigure

bani de băutur ă. De aceea, nici eu, nici fra ţ ii mei nu ne descurcam prea bine la  şcoal ă. Fra ţ ii mei, de exemplu,aveau numai note mici  şi lipseau mereu de la  şcoal ă , mergând la discoteca sau stând până târziu pe strad ă , dar nici mama şi nici tata nu le-a spus niciodat ă nimic. Nici unul dintre părin ţ i nu ne-a ajutat la temele pentru  şcoal ă.Totu şi, în familia mea, dincolo de lucrurile rele, au fost  şi zile mai bune. În zilele bune, mergeam la  şcoal ă , mă întâlneam cu prietenii mei, veneam acasă mâncam  şi apoi mă jucam cu fra ţ ii  şi surorile mele.Ne jucam în casă 

 sau în curte, ne jucam cu mingea, ie şeam pe strad ă , st ăteam de vorbă cu vecinii, mai luam fructe din pomiivecinilor  şi ace ştia ne certau. În zilele rele, tata se apuca să bea de diminea ţă , iar când veneam de la  şcoal ă eradeja beat. Atunci nimic nu-i convenea din ceea ce f ăceam noi. Ş i erau scandaluri până seara când venea mama dela serviciu. Când venea mama se lua de mama şi până pe la 1-2 noaptea se certau”.

(c) Informa ţ ii privind abuzul sexual: Din relatările minorei, rezultă că a fost abuzată sexual de către fratele cel maimare atunci când ea avea vârsta de 12 ani, iar el avea 17 ani. Un factor important care a contribuit la comitereaabuzului l-a constituit faptul că minora era obligată să doarmă în aceeaşi camer ă cu doi dintre fraţii săi, deşi, în

repetate rânduri, i-a rugat pe părinţii săi să se mute împreună cu aceştia din urmă sau cu surorile ei. Agresareasexuală a minorei de către fratele cel mai mare a continuat, sear ă de sear ă, timp de trei ani, minora neavând curajulsă dezvăluie nimănui ce i s-a întâmplat, mai ales că fratele său o ameninţa frecvent să nu spună nimic. În cele dinurmă, nemaiputând suporta ceea ce i se întâmplă, minora însăşi s-a adresat poliţiei. Ulterior, prin intermediulautorităţilor de la Protecţia Copilului, a fost internată în Centrul de Plasament ”Sf. Maria”, din Vălenii de Munte,

 judeţul Prahova: 

”S-a întâmplat că eu dormeam în camer ă cu doi dintre fra ţ i, cel care are acum 21 ani  şi cel de 18 ani. Într-onoapte fratele mai mare, a venit în patul meu, s-a dezbr ăcat, s-a urcat peste mine, m-a dezbr ăcat  şi pe mine şi apoim-a violat. Nu  ştiu dacă fratele de 18 ani auzea ceva sau a  ştiut  şi se f ăcea că nu aude. P ărin ţ ii mei nu au  ştiut niciodat ă nimic.Eu nu am spus niciodat ă nimic. De frică. Este posibil ca fratele de 18 ani să fi  ştiut ceva, dar 

 probabil că discutau între ei. Ş i totul a durat 3 ani, aproape în fiecare sear ă. Plângeam toat ă noaptea, nu mai puteam să dorm, visam urât. Dar mi-era frică de el  (subl. ns.: de agresor)  pentru că mă amenin ţ a că mă va bate

 şi mă va omorî.  Nu am povestit nimănui ce mi s-a întâmplat. Îmi era ru şine  şi frică. La un moment dat m-am săturat, mi-am luat inima în din ţ i  şi am fugit de acasă. Am fost la Poli ţ ie şi am povestit totul. Pentru că era searatârziu, Poli ţ ia nu a putut face nimic la ora aceea, m-au dus înapoi acasă  şi au povestit totul părin ţ ilor mei. Înnoaptea aceea am dormit, pentru prima dat ă cu părin ţ ii mei Ce m-a supărat cel mai tare este faptul că ei nu l-aucertat pe fratele meu pentru ce a f ăcut, l-au întrebat doar dacă este adevărat  şi atât. A doua zi au venit cei de la

 Protec ţ ia Copilului şi m-au adus aici la Centru. Au urmat procese prin tribunale, m-am judecat cu fratele meu, am fost  şi la medic  şi s-a vă zut că am fost violat ă. Trebuia să facă pu şcărie, dar l-am iertat pentru că este totu şi fratele meu, dar nu mai vreau să-l văd niciodat ă”.

14

Page 3: Abuz Sexual in Familie

7/28/2019 Abuz Sexual in Familie

http://slidepdf.com/reader/full/abuz-sexual-in-familie 3/42

 

(d.) Informa ţ ii privind alte forme de abuz: Abuzul fizic: Deşi nu foarte frecvent, minora era bătută, uneori, atât de către părinţi, cât şi de fraţii mai

mari. Tatăl o maltrata mai ales atunci când era băut şi atunci când ea refuza să-i cumpere băutur ă. Era bătută cu palmele şi cu cureaua, iar odată, tatăl a bătut-o atât de tare peste urechea stângă, încât minora şi-a pierdut auzul şi afost şi este nevoită, în continuare, să poarte aparat auditiv. Totuşi, minora se arată extrem de tolerantă faţă de abuzulfizic la care a fost supusă în familie, considerând că a ”meritat” bătăile primite, deoarece a fost ”rea şineascultătoare”:

”Eram pedepsit ă uneori şi de către tata şi de către fra ţ ii mei. Tata mă bătea, nu îmi mai d ădea voie să ies afar ă. Eucred că nu f ăceam ceva r ău. Mai îi r ă spundeam şi eu. M ă trimitea să îi cumpăr băutur ă  şi eu nu voiam. De multe orivoia să îi cumpăr băutur ă pe datorie, iar mie îmi era ru şine să cer. Nu se întâmpla însă foarte des. Eram bătut ă maiales când era tata băut. Cel mai adesea cu palmele  şi cureaua. Ţ in minte că pe la 7 ani m-a lovit foarte tare pesteureche. De atunci nu mai aud cu urechea stâng ă   şi port acest aparat. Cred că  şi tata  şi fra ţ ii mei mă băteau pentrucă eram rea şi nu ascultam de ei. A şa îmi spuneau  şi ei, că sunt rea. Nu f ăceam mereu ce voiau ei, să le fac patul, să le aduc papucii de la u şă , să mătur curtea, să le spăl rufele. Eu nu t ăceam, le r ă spundeam pentru că atât puteam să 

 fac  şi eu. Când mă băteau, eu nu puteam să dau pentru că ei erau mai puternici decât mine. După ce eram bătut ă  sim ţ eam că nu mai am pentru ce să tr ăiesc. Dar nu am povestit nimănui de băt ăile primite pentru că nu aveamîncredere în nimeni. Aveam prieteni, vecini, dar ei  ştiau ce se întâmpl ă la noi în casă  şi nu se bă gau. Odat ă m-amdus la  şcoal ă cu mâna umflat ă  şi cu o vânătaie pe obrazul stâng. M ă bătuse tata pentru că nu am cerut de băut lavecina. Învăţătoarea m-a întrebat ce am păţ it dar eu i-am spus că am că zut din pom şi m-am lovit. Dar  ştiu că nu m-

a crezut pentru că  şi ea cuno ştea situa ţ ia noastr ă  şi nu se bă ga”.

 Abuzul emo ţ ional: Minora declar ă că nu s-a simţit deloc ocrotită în familie, ci dimpotrivă. În acest sens, deşinu a avut vreodată sentimentul respingerii de către părinţi sau nu s-a simţit frustrată din cauza lipsei de afecţiune aacestora, s-a simţit adeseori ”nebăgată în seamă”, în sensul că, de prea puţine ori, părinţii au ascultat dorinţele sauinsatisfacţiile ei. În plus, chiar dacă mama s-a ar ătat, adeseori, înţelegătoare faţă de ea, luându-i, de exemplu,apărarea în faţa tatălui sau a fraţilor, nu a r ăsf ăţat-o sau alintat-o niciodată:

”Nu m-am sim ţ it niciodat ă ocrotit ă , nici măcar de mama. De şi cred că părin ţ ii mei mă iubeau în felul lor. Mamaera bună uneori, discuta cu mine, era în ţ eleg ătoare  şi când eram acasă îmi mai lua apărarea în fa ţ a celorlal  ţ i.

 Alteori nu mă sim ţ eam bă gat ă în seamă. Avea treabă , era obosit ă sau nu ştiu din ce motiv nu avea timp de mine şi de fra ţ ii mei. Rea nu a fost niciodat ă. Mai ţ ipa câteodat ă la noi când nu f ăceam ce spunea ea, de exemplu să fac treabă în casă , în curte sau alte lucruri. Însă îi d ădea dreptate totdeauna fratelui meu mai mare, chiar dacă acesta min ţ ea.

 Nu mă alinta, nu mă mângâia, de şi sim ţ eam nevoia asta. Cred că îi d ădea dreptate fratelui pentru că era mai mare, pentru că era primul ei copil  şi cred că îl iubea mai mult. Oricum credea tot ce spunea el. Mamei nu i-am spusniciodat ă că a ş vrea să mă iubească  şi pe mine mai mult, să mă mângâie, să mă alinte, să mă r ă sfe ţ e. Am crezut mereu că o mamă trebuie să facă asta pentru copilul ei. Nici pe fra ţ ii mei nu-i alinta. Mi-a ş fi dorit să fim şi noi caalte familii. Am vă zut la vecini sau colegi cum se în ţ eleg părin ţ ii lor, dar pentru tata noi nu eram, nu suntemimportan ţ i, iar mama singur ă cu atâ ţ ia copii sigur că nu se putea descurca prea bine. Tata poate că ne iube şte în

 felul lui, dar este o persoană rece, nu  ştie să arate asta. Cred asta pentru că îl văd acum când vine la mine, mai plânge uneori, îmi spune că ar vrea să vin acasă”.

(e) Date cu privire la situa ţ ia actual ă a minorei: În prezent, dorinţa cea mai puternică a minorei este să se întoarcă acasă, pentru a-şi reîntâlni părinţii, fraţii şi surorile:

”Acum mi-e mai bine. Dar am suferit foarte mult  şi încă mai suf ăr. Mi-a ş dori însă să mă întorc acasă să fiu

împreună cu surorile mele, cu fra ţ ii mei. De şi sunt momente când nu mai vreau să aud de părin ţ ii mei, îmi este dor de casă. Mi-a ş dori să fim  şi noi ca toataă lumea, o familie normal ă. A ş vrea să mă întorc acasă , dar doamnadirectoare nu îmi d ă voie. Spune că acolo e fratele meu care este un pericol pentru mine”.

Întrebată de investigator dacă a povestit cuiva abuzul la care a fost supusă, minora afirmă că, din cauza sentimentelor de ruşine cu care s-a confruntat, a preferat şi prefer ă să ţină totul sub tăcere:

15

Page 4: Abuz Sexual in Familie

7/28/2019 Abuz Sexual in Familie

http://slidepdf.com/reader/full/abuz-sexual-in-familie 4/42

 

”De ru şine nu am spus nimic. A încercat d-na psiholog să vorbească cu mine dar eu nu am vrut să spun nimic. M ă tem să nu aud ă colegele mele ceva  şi să râd ă de mine. Sau să încerce să mă descoasă într-un fel. Sunte ţ i prima

 persoană cu care discut despre ce s-a întâmplat de când sunt aici. Nici doamnele educatoare, nici măcar  prietenele mele nu ştiu. Mi-este foarte ru şine şi frică” (tremur ă şi plânge).

2. T. I. (internată în Centrul de Servicii Sociale ”Sf. Maria”, Bucureşti) 

(a) Date de identificare: Minora, în vârstă de 10 ani şi aflată în clasa a treia, s-a născut în Bucureşti. Părinţii s-audespăr ţit atunci când ea avea 7 ani, instanţa de judecată luând decizia de a o încredinţa tatălui. Din relatările, destulde confuze şi sumare, ale minorei rezultă că mai are două surori - una ”bună” şi alta vitregă, aflate ambele înîngrijirea mamei, care s-a recăsătorit cu un alt bărbat. Nici-unul dintre părinţi nu s-a preocupat de situaţia ei şcolar ă,astfel că nu au înscris-o la şcoală, minora începând anii de şcoală numai o dată cu internarea ei în cadrul Centrului deServicii Sociale ”Sf. Maria”:

Investigatorul – Ce poţi tu să îmi spui despre tine? Am înţeles că ai 10 ani. De unde eşti? Din Bucureşti? Minora -Sunt din Bucure şti. I. - În ce clasă eşti? M. –  În a treia. I. – Despre părinţii tăi ce poţi să-mi spui? Despre mama,despre tata? Cum sunt ei? M. –  Mama s-a despăr  ţ it de tata. I. – Câţi ani aveai tu când s-au despăr ţit ei? M. – 

 Mmmm...  şapte. I. – Ştii care a fost motivul pentru care s-au despăr ţit? Ştii de ce? M. –  Nu. I. – Şi tu cu cine air ămas? Cu mama sau cu tata? M. – Cu tata. Bine, mama mai vine să mai mă ia, dar tati nu mă lasă. I. – De ce crezică nu te lasă cu mama? M. –  Pentru că nu o suport ă. I. – De ce crezi că nu o suportă tata pe mama? M. – ....(tace).I. – Crezi că mama îl înşela pe tata? M. –  Nu! I. – Fraţi mai ai? Fraţi sau surori? M. –  Am o sor ă. I. – Şi ea este totaici la Centru? M. –  Nu, este în alt ă parte. Este acasă la mama. I. – Dar de ce crezi că pe sora respectivă a luat-omama şi pe tine nu? Povesteşte-mi cum s-au petrecut lucrurile. M. –  Ea nu st ă acasă cu tata. I. – Mama? M. –  Da. Ş iea mi-a spus că mai are un copil. I. – Aha, după ce s-au despăr ţit l-a f ăcut mama. E sora ta vitregă. Şi tu o cunoşti?Ai fost, ai văzut-o? Ştii câţi ani are? M. –  Nu. I. – Mama s-a recăsătorit după aia? M. –  Da, prima dat ă cu tata, dar după aia cu altcineva. I. – De când ai început tu să mergi la şcoală? Erai acasă sau erai aici? M. –  Aici, acasă n-auapucat să mă înscrie la şcoal ă. M-au adus aici, am mai stat câteva să pt ămâni şi abia după aceea am început  şcoala,în clasa întâi. Dar, mamaie, bunica mă puneau să fac liniu ţ e  şi am f ăcut liniu ţ e, bastona şe. I. – Şi cu şcoala cummerge? M. –  Bine. I. – Ai note mari? M. –  Nu prea. I. – De ce? Ce nu-ţi place ţie la şcoală? M. –  Mie îmi place totul,dar mai mult dintre materii îmi plac:  ştiin ţ e, civica, româna, mate, sport  şi lectur ă...  şi religie. I. – Cam ce note aiaşa, în medie? M. –  Foarte bine la religie, la sport tot foarte bine  şi în rest am numai note proaste. Bine, am note

 proaste mai multe. Dar în clasa întâi am avut foarte bine pe linie. I. – Şi ce s-a întâmplat din clasa întâi? M. –  Da,am terminat clasa întâi  şi după aceea am intrat în a doua. I. – Şi în a doua de ce nu ai mai avut aşa foarte bine pe

linie? M. - ... (tace).

(b) Climatul familial: Din informaţiile oferite de minor ă rezultă că aceasta locuia, înainte de internarea la Centrul”Sf. Maria”, într-o singur ă camer ă împreună cu tatăl său, într-o casă formată din 3 camere plus dependinţe, unde mailocuiau bunica, unchiul, mătuşa, un văr şi o verişoar ă în vârstă de 11, respectiv 9 ani. Atât unchiul, cât şi mătuşaîmpreună cu copiii (verişoara şi verişorul minorei) se află, în prezent, în Spania la muncă. Tatăl minorei, muncitor necalificat, se află din anul 2007 în închisoare, fiind condamnat pentru abuz sexual comis asupra minorei. Mama,recăsătorită, se ocupă cu cer şitul. Situaţia materială a întregii familiii este modestă, dar satisf ăcătoare, minoradeclarând, de exemplu, că nu s-a întâmplat nicodată, înainte de internare, să nu aibă suficientă mâncare. În acelaşitimp, ea afirmă că se simţea ocrotită şi în siguranţă în cadrul familiei, deşi modul în care o spune pare mai puţincredibil:

Investigator: Dar unde locuiaţi voi în Bucureşti? Minora: La Doroban ţ i. Ş i mai stau acolo. I. – Şi locuinţa cum e?

Aveţi toate condiţiile? Aveţi apă, aveţi apă caldă, aveţi gaze? M. –  Da. I. – Câte camere? M. –  Mmmm... să spun...cred că... da, trei camere. I. – Şi tu ai ajuns aici la Centru în 2007, nu?  M. –  Da. I. – Ce s-a întâmplat de ai ajunsaici? Ai r ămas cu tata, nu? M. –  Da, mătu şa a plecat în Spania, iar bunica a fost la spital, a dus-o tata la spital. I. – Altfel locuiaţi cu toţii în aceeaşi casă? M. –  Da. I. – Cu unchiul, cu mătuşa, cu bunica şi cu tata, nu? M. –  Da,  şi cuveri şorii mei. I. – Deci în total cam câţi eraţi? M. - Şapte. I. - Câţi verişori eraţi? M. – Cu mine fac trei. Dar ei acuma

 sunt în Spania. I. – Toţi sunt plecaţi în Spania? Şi mătuşa şi verişorii? M. –  Decât mătu şa, veri şorii mei şi unchiul. I. – Aha! Şi bunica e la spital. M. –  Nu, bunica e acuma singur ă acasă. I. – Tata unde e? M. –  He..., la pu şcărie... I. – Dar din punct de vedere material vă ajungeaţi cu banii? M. –  Da. P ăi mătu şa mea lucrează...  şi tata. I. – Tata celucrează? M. –  Nu ştiu că l-am vă zut într-o zi cărând saci. Bunica nu lucrează. I. – Da, că bunica e în vârstă. Dar s-a

16

Page 5: Abuz Sexual in Familie

7/28/2019 Abuz Sexual in Familie

http://slidepdf.com/reader/full/abuz-sexual-in-familie 5/42

 

întâmplat vreodată să nu aveţi ce să mâncaţi? M. –  Nu. Avem ce să mâncăm, avem! C ă are mătu şa mea bani, că eamai lucrează , are serviciu. Ş i unchiul meu lucrează. I. – Ştii ce anume lucrează mătuşa, unchiul? M. –  Nu  ştiu. I. – Dar câţi ani are tata ştii? M. –  Nu, că nu l-am întrebat. Adică nu i-am întrebat pe to ţ i... I. – Dar tata, unchiul, mătuşate-au lăsat singur ă acasă pentru mai multe zile? M. –  Nu. I. – Tot timpul a fost un adult cu tine? M. –  Da. Atuncea amr ămas eu, bunica şi tata. În rest erau pleca ţ i. Ş i acuma a r ămas decât bunica mea singur ă acasă. Se întoarce tocmai

 pe întâi iunie. I. – Cine? M. –  M ătu şa. I. - Dar tu aşa în general, în familie, cu tata, cu mătuşa, te simţeai ocrotită, tesimţeai protejată, te simţeai în siguranţă? M. –  M ă sim ţ eam şi protejat ă  şi în siguran ţă”.

(c) Rela ţ iile cu tat ăl: Minora apreciază că tatăl său se purta frumos cu ea, îi cumpăra haine, jucării şi dulciuri şi,uneori, îi serba ziua ei de naştere. Totuşi sentimentele minorei par ambivalente, ea apreciind că, adeseori, tatăl ei,care consuma frecvent băuturi alcoolice, avea un comportament agresiv, intrând în conflict cu vecinii sau cu ceilalţimembri ai familiei. În plus, nu întotdeauna a simţit că tatăl o iubeşte cu adevărat, deoarece se purta, de multe ori, urâtcu ea:

I. - Existau sau nu certuri în familie? M. –  Da, se mai bătea cu unchiul meu. I. – De ce? M. –  Nu ştiu din ce cauză. I. – Dar cu tata se certa sau doar cu unchiul? M. –  Nu, decât cu unchiul. Bine, şi cu mătu şa mea şi cu bunica şi atâta şicu al  ţ i vecini. I. – Cu vecinii se certa? M. –  Da. I. – Mama? M. –  Nu, tata. I. – Dar ce le zicea, de ce se certau? M. – 

 Nu  ştiu! I. – Dar tata bea aşa în mod frecvent? Bea mult? M. –  Da. I. – Se îmbată des? M. –  Da. I. – Dar ceilalţi?Mătuşa, unchiul, ei cum se purtau cu tine? M. –  Bine. I. – Tata era singurul care se purta urât cu tine? M. –  Da. Înrest nimeni. I. Poţi să mai îmi spui şi altceva despre cum se purta tata cu tine? M. -  Mai demult am fost cu tati înCi şmigiu, ne-am dat cu barca, mi-a luat un costum. Totu şi, mama mă iube şte mai mult. M ă întreabă de fiecare dat ă ce să-mi ia, că mai primesc  şi aloca ţ ie  şi mi-am luat dulciuri, jucării. Acasă am un teanc de jucării şi de haine. I. – De la mama sau de la tata? M. –  De la mama. Bine, acasă la tata, am pu ţ ine, dar la mama am multe. I. – Dar înaintesă ajungi aici la Centru, tu te mai duceai pe la mama?  M. –  Da, mă ducea tati. I. – Cam cât de des te ducea? O dată 

 pe să ptămână sau...? M. – O dat ă , o dat ă , decât o dat ă , atâta. M-a întrebat dacă vreau la mama şi i-am spus că da. I. – Şi el cum a reacţionat? M. –  I-a venit să plâng ă , îi venea să plâng ă. I. – Dar tu, aşa, simţeai că tata te iubeşte? M. –  Da, bine, uneori nu mă iubea, uneori mă iubea. Ne-am jucat cu veri şorii mei şi cu tata, ne-am alergat. I. – Dar ştii cenu am înţeles eu, de ce nu ai r ămas cu mama şi a trebuit să r ămâi la tata? M. –  Nu  ştiu. Eu trebuia să r ămân, deobicei, la amândoi, dar nu  ştiu din ce cauză s-au despăr  ţ it. I. – De obicei după o despăr ţire copiii r ămân mai degrabă cu mama şi de asta te întrebam. M. –  Da,  ştiu. I. – Uneori tata se purta frumos cu tine, nu?  M. –  Da. I. – Zilele denaştere ţi le serba?  M. –  Da. I. – Îţi aduci aminte cum a fost ultima zi de naştere pe care ţi-a aniversat-o?  M. – 

 Mdaa... I. – A chemat prieteni de-ai tăi? M. –  Da, dar cadouri n-am primit. I. – Nu ai primit de la tata? M. –  Nu, dela prietenii mei.

Deşi conştientizează faptul că tatăl său a agresat-o sexual şi se teme de el, minora pare, totuşi, ataşată afectiv deacesta:

I. - Tu îi mai scrii lui la puşcărie? M. –  Nu. I. – Dar acum ce simţi aşa pentru el, pentru ce ţi-a f ăcut? M. – ... . Nimic.I. – Îţi pare r ău că e la puşcărie sau crezi că acolo îi este locul pentru ce ţi-a f ăcut? M. - ... .. Îmi pare r ău. I. – Îţi parer ău? M. –  Da. I. – Că e la puşcărie? M – ...(tace). I. – Ai vrea să locuieşti din nou cu tata? M. –  Da, dar a ş vrea lavecina mea că m-am împrietenit cu ea. I. – Nu ai vrea să locuieşti cu tata? M. –  Nu, mi-e frică să r ămân singur ă cu el  şi mai bine mă duc acolo la vecina mea. I. – De ce crezi tu că tata ţi-a f ăcut r ăul ăsta? M. –  Pentru că s-a îmbătat  şide aia şi cred că era şi nervos. I. – Că ai fost la ziua prietenei şi că nu l-ai ascultat, să nu te duci? M. –  Da.

(d) Date privind abuzul sexual: Referindu-se la abuzul sexual comis de tată asupra sa, minora se arată destul deconfuză, evitând să ofere detalii concrete şi limitându-se doar să evidenţieze în linii mari ceea ce s-a întâmplat în

realitate. Din spusele ei, rezultă că atunci când ea avea vârsta de 7 ani tatăl său, aflat sub influenţa alcoolului, aagresat-o mai întâi fizic – pe motiv că a încălcat interdicţia impusă de el ca minora să nu participe la ziua de naştere aunei vecine, apoi a abuzat de ea sexual. Cei care au anunţat organele abilitate (poliţia) au fost vecinii. Deşi i-a

 povestit tot ceea ce i s-a întâmplat, bunica minorei a refuzat să creadă în veridicitatea relatărilor acesteia:

17

Page 6: Abuz Sexual in Familie

7/28/2019 Abuz Sexual in Familie

http://slidepdf.com/reader/full/abuz-sexual-in-familie 6/42

 

Investigatorul - Tatăl tău de ce este la puşcărie? Te-a agresat, nu? Poţi să-mi spui cum? Minora –  Mi-a spus să nu mă duc la ziua lu’ vecina mea, că a fost ziua ei  şi am vrut să mă duc şi eu, şi m-am dus, că doar el se ducea să bea... Ş ieu m-am dus la ziua ei, atunci era noapte... şi eu am fost  şi... îîî... tata venise acasă... I.: – După ce a băut, nu? M. – 

 Da. Ş i l-am luat  şi pe Pichi. I. – Cine e Pichi? M. – C ăţ elul meu. Ş i eu mă jucam cu prietena mea Alexandra şi atuncitata m-a chemat  şi mi-a tras o palmă. I. – Aşa din senin? M. –  Da. Ş i mi-a curs sânge din nas. Ş i atunci au venit vecinele mele, am stat întinsă pe bancă  şi mi-am pus ceva, un  şerve ţ el la nas. După aceea, tata m-a trimis sus. I. – Sus unde? M. –  În camer ă. Ş i atunci s-a întâmplat. I. – Mai ţii minte câţi ani aveai tu când s-a întâmplat chestia asta? M. – Ş apte. Iar mătu şa mea se afla în Spania. I. – Şi de atunci s-a mai repetat? M. –  Nu, nu a fost decât o dat ă , atât.I. – Aşa şi ce s-a întâmplat mai departe? M. –  A venit o vecină de-a mea care  ţ ine mult la mine. I. – Şi ce ţi-a zisvecina? M. – S ă mă duc să mă spăl. Mi-am f ăcut baie, după aceea m-am întins în pat  şi am dormit. Ş i l-a adus şi pe

 Pichi, dormea cu mine. I.– Cum ai ajuns aici la Centru? M. –  A sunat la Poli ţ ie. I. – Vecina? M. –  Da. M-a întrebat ce s-a întâmplat  şi i-am povestit  şi s-a dus la vecinul meu. I. – La soţul ei? M. –  Nu. I. – Aha, la alt vecin? M. –  Da,care st ă la etajul unu. I. – Aşa, şi a povestit unui vecin, nu? M. –  Da, şi a sunat la Poli ţ ie şi a venit o fat ă Marcela,

 prietena unei doamne care locuie şte aici. M-a luat de acolo  şi am venit aici. Prima dat ă mi se pare că am fost în Direc ţ ie  şi după aceea aici. I. – Şi ai dat declaraţie la Poliţie? M. –  Da. Bine, a dat altcineva. I. – Cine a dat? M. – Vecina că era acolo când a venit  şi m-a dus la spital. I. – Şi la spital ce ţi-au zis? Ţi-au f ăcut un control, nu? M. – 

 Da, după aia am fost la spital, la doctor, tot cu vecinele mele  şi cu o prietenă de-a mea, Alexandra. Ş i m-a controlat că mi-a curs sânge. I. – Şi tata de ce stă la puşcărie? Pentru chestia asta? M. –  Da. I.– Mamei i-ai povestit? M. –  Nu.

 Bunica mea a sunat-o pe mătu şa şi de atunci s-a întors mătu şa mea din Spania. Iar bunica mea spunea că bag numaiminciuni, dar eu nu bag minciuni! I. – Bunica nu te crede? M. –  Nu, îl crede pe tata. I. – Şi tata ce zice? M. –  A spus

că n-a f ăcut nimic r ău.

Este de menţionat, totuşi, faptul că minora se contrazice, afirmând, pe de o parte, că a fost violată doar osingura dată, iar pe de alta parte, afirmă că faptele incriminate s-au mai repetat şi altădată. Pe de altă parte, ea declar ă că a fost supusă unui contact sexual ”genital”, pe când în realitate a fost victima unei relaţii sexuale anale. Este dificilînsă a a considera că e vorba de o dezinformare premeditată, fiind mai plauzibil a crede că minora, însăşi, nuconştientizează foarte bine ceea ce i s-a întâmplat, neavând nici discernământul necesar pentru aceasta:

Investigatorul - Dar tata ţi-a dat indicii că ar fi vrut mai demult să facă chestia asta sau...? M. –  Nu. I. – A fost doar ochestie de moment, să zic? M. –  Da, din cauza băuturii, că băutura te agit ă. I. – Dacă ai fi acuma faţă în faţă cu tatace i-ai spune? M. – ... ... S ă nu mai se repete problema asta. I.– Şi ţie ţi-e teamă că s-ar putea să se repete, dacă te-aiîntoarce? M. - ...(tace) I. – De ce crezi asta? M. –  Nu ştiu, că s-a mai întâmplat  (subl. ns.) chestia asta. I. – Crezi că dacă s-a întâmplat o dată sau de două ori, se poate întâmpla mereu? M. –  Da. I. – Şi violul ăsta cum s-a întâmplat? A

fost viol obişnuit sau viol anal? M. – ... ... Cred că obi şnuit  (subl. ns.: psihologul Centrului a informatinvestigatorul că a fost vorba de un contact anal).

(e) Informa ţ ii cu privire la alte forme de abuz (abuzul fizic): Minora declar ă că nu au fost rare cazurile în care tatălsău a pedepsit-o fizic pentru motive puţin importante (de exemplu, pentru faptul de a-i fi încălcat diferite interdicţii – să nu iasă din casă, să vină imediat când este chemată etc.):

I. - Dar aşa, în rest, tata cum se purta cu tine? Te mai pedepsea, te mai bătea? M. –  Da. I. – De ce crezi? Sau cândanume? Dă-mi nişte exemple. M. –  Am fost.. ăă..., l-am scos pe Pichi la plimbare  şi la un moment dat m-a strigat  şinu m-am dus. Ş i eu am crezut că vrea să-mi spună ceva, dar avea un băţ   şi m-a bătut cu el. I. – Te-a mai bătut şi înalte situaţii? M. –  Da, m-a bătut de mai multe ori. I. – Mai dă-mi aşa două-trei exemple. M. –  M-a trântit în pat...bine, atunci era bunica mea... I. – Te-a trântit în pat şi ...? M. – ... ... a continuat să îmi deie şi cu şutu’, cu piciorul. I.

 – Unde te lovea cu piciorul? Peste tot? M. –  Nu, decât la fund. Ş i de atunci nu m-a l ă sat în pace...(subl. ns.: deşi se

referă la abuzul fizic, minora pare să vizeze, în acest context inclusiv agresarea ei sexuală de către tată).

(f) Aspira ţ ii ale minorei pentru viitor: Minora declar ă că doreşte să fie eliberată din Centru. Deoarece este conştientă de faptul că nu se poate întoarce acasă şi nici cu mama sa nu îşi doreşte să mai fie, ar vrea să fie încredinţată uneivecine care s-a ataşat afectiv de ea (probabil cea care a anunţat autorităţile despre abuzul sexual comis asupraminorei):

18

Page 7: Abuz Sexual in Familie

7/28/2019 Abuz Sexual in Familie

http://slidepdf.com/reader/full/abuz-sexual-in-familie 7/42

 

I. – Şi tu aicea cam cât o să mai stai, în Centru, ştii? M. –  Nu, că o să se facă o anchet ă la o vecină de-a mea. I. – Dar nu poate mama să te ia? M. –  Nu, că mama nu ştie cum să ajung ă , că ea este cu cer  şitu’. I. – Aha, cer şeşte. Şi mamaunde stă? Are locuinţă ca să poată să te ia? M. –  Nu, nu. Când e iarnă r ău st ă la cortul de  ţ igani şi eu nu suport. I. – Şi ce spuneai tu de vecina asta că o să se facă o anchetă socială? M. –  Da, ca să mă ia acasă. I. – Ea vrea să te ia? M.

 –  Da, că ea ţ ine mult la mine. 

3. V. D. (internată în Centrul de Servicii Sociale ”Sf. Maria”, Bucureşti) (a) Date de identificare: În vârstă de 16 ani şi aflată în clasa a VIII-a, minora este de loc din Bucureşti, proveninddintr-o familie numeroasă formată din tatăl, mama vitregă (subl. ns. – nu am reu şit să afl ăm dacă este so ţ ia sauconcubina tat ălui), trei surori (în vârstă de 32 ani şi căsătorită, alta de 22 ani şi cea mai mică de 19 ani), 3 fraţi buni(căsătoriţi, aflaţi la casa lor) şi 5 fraţi vitregi de vârste diferite. Mama naturală a murit de TBC atunci când minoraavea vârsta de 7 ani. Sora ei, care are în prezent 19 ani, a fost internată, la rândul ei, în acelaşi Centru, până laîmplinirea vârstei de 18 ani. Tatăl, care se află în închisoare pentru mai multe fapte, inclusiv pentru tentativă de abuzsexual comis asupra minorei, este pensionar, fiind de profesie bucătar, iar mama vitregă este muncitoare necalificată.

Investigator – Mama ta cu ce se ocupă? Minora -  Mama mea a murit, din păcate. I. – Şi voi aţi r ămas doar cu tata?M. –  Da, fra ţ ii mei s-au că sătorit, eu sunt cea mai mică din ei. I. – Şi tata s-a recăsătorit? M. –  Nu ştiu. Da, probabil că da, că st ă cu o femeie. E cum ar veni mama noastr ă a doua, dar .... I. – Câţi ani aveai tu când a murit mama? M. – Ş apte ani. I. – Şi tata s-a recăsătorit imediat? M. –  P ăi, nuu, a mai trecut ceva timp. I. – Şi de ce te afli aici? M. –  P ăinoi am venit aici cu un scop pentru că ne băteau acasă. I. – Noi? Mai eşti cu cineva din familie aici? M. –  P ăi a fost,da’ acuma sunt singur ă aici. I. – Cu cine ai mai fost? M. – Cu sor’mea. Ea avea 13 ani şi eu aveam 9 ani sau 10 ani.Ş i ea a stat aici până la 18 ani şi după aceea au dat-o ăştia afar ă pentru că era obraznică. Ş i am r ămas singur ă. I. – Şi ea acuma ce face? M. –  Ea şi-a g ă sit un prieten, un bărbat cu care st ă ea la el, el la ea. I. – Dar ea mai stă cu tatasau...? M. –  P ăi, da, da, st ă cu tata acuma, dar sor’mea nu se în ţ elege prea bine cu tata I. – Câţi fraţi ai tu? M. – Opt . Fra ţ ii mei au plecat, s-au că sătorit  şi am r ămas eu cu sor’mea  şi cu tata. I. – Câţi fraţi vitregi aveţi voi? M. – Cinci sau şase. I. – Deci fraţii tăi buni s-au căsătorit? M. –  Ăştia adevăra ţ i? Unii. P ăi, trei, trei sau patru, da, patru,nu mai ştiu, s-au că sătorit. Una st ă la ţ ar ă , frate’meu e în Spania şi sor’mea asta mare care m-a adus aicea, e aici în

 România. Sor’mea cea mare st ă cu fata, bine că mai e acasă , că ea mă ia acasă mai mult pentru fata ei ca să stau cuea, ca să mă joc cu ea. Ea e mai copil ăroasă , dar e mare are 14 ani sau 13. I.– Tata lucrează? M. –  Nu, e la pensie,dar lucra. I. – Ce a lucrat înainte? M. – Bucătar. I. – Şi mama vitregă? M. –  Nu  ştiu şi nu mă interesează. Munce şte

 pe undeva.

Minora a petrecut, timp îndelungat, în afara familiei, fiind internată de mică la cămin şi la o şcoală specială. Înacest sens, se simte frustrată deoarece nu a avut timp să-şi cunoască mama care a murit între timp. La Centrul deServicii Sociale ”Sf. Maria” a ajuns încă din anul 2004, fiind internată din cauza bătăilor primite de la tată (subl. ns.:şi datorită tentativelor de abuz sexual exercitate de tată asupra ei).

I. – Dar mama ta bună? Ştii ce a lucrat? M. –  Nu  ştiu pentru că eu n-am stat mult timp cu ea, pentru că eu de mică am fost la cămin şi de asta nu am putut să mai stau cu mama să o cunosc a şa. I. – Dar de ce te-au dat la cămin? M. – 

 P ăi nu  ştiu, chiar nu  ştiu de ce m-au dat la cămin. I. – Şi la ce vârstă ai fost la Cămin? M. –  Nu  ştiu. De mică am fost, de mică. Ş i de asta nu am putut să stau mai mult de vorbă cu ea, să o cunosc. Dar când am f ăcut  şapte ani amvă zut-o şi am stat cu ea foarte pu ţ in. Am dormit cu ea, am stat cu ea, dar eu vroiam din tot sufletul meu s ă stau, să mai tr ăiască  şi ea. I. – Tu de când eşti aicea? M. –  Din 2004. I. – Şi cum ai ajuns tu de fapt aicea în Cămin? M. – 

 P ăi, am ajuns aicea că mă bătea tata. I. – Dar care a fost procedura? M. –  Eram la  şcoal ă  şi trebuia să plec acasă. După aceea a venit o doamnă de la Protec ţ ia Copilului  şi m-a chemat nu  ştiu unde, în ce loc  şi am vorbit cu dânsa,

i-am explicat totul  şi ea m-a adus aici. A doua zi am fost la Poli ţ ie, am dat declara ţ ie. I. – Dar pe doamna asta de laProtecţia Copilului ştii cine a anunţat-o? M. – Sor’mea, asta mare.

(b) Climatul familial: În concordanţă cu declaraţiile minorei, climatul familial era unul extrem de tensionat datorită tatălui, care, mai ales sub influenţa alcoolului, maltrata grav pe ceilalţi membri ai familiei (minorei, de pildă, i-a spartcapul, iar unei surori a ei i-a rupt mâna). Pentru aceste motive, minora îşi renegă tatăl:

19

Page 8: Abuz Sexual in Familie

7/28/2019 Abuz Sexual in Familie

http://slidepdf.com/reader/full/abuz-sexual-in-familie 8/42

 

Investigatorul.– Dar în general, atmosfera în familie cum era? Minora –  Proast ă.  De fapt, tat ăl nostru, de când eramnoi mici, ne bătea, avea obiceiul să ne bat ă. Mai ales când se îmbăta ne bătea. Investigatorul – Deci tatăl vostru

 bea? M. –  Da, bea. Ş i acuma bea. I. – Şi vă bate de la vârste fragede? M. –  Da. I. – Câţi ani aveaţi când v-a bătut prima oar ă? M. –  P ăi, eu aveam 7 sau 8 ani  şi sor’mea avea 12 sau 11 ani. I. – Şi cam cât de des vă bătea? Zi de zisau o dată pe să ptămână? M. –  P ăi nu  ştiu, că ne bătea când avea el chef, când se enerva el. De fapt sor’mea f ăceaceva şi pe urmă d ădea vina pe mine  şi el mă bătea. Lua un par de afar ă  şi mă bătea cu el. I. – Un par? M. – Un par,cu scaune, mi-a spart capul, lu’ sor’mea i-a rupt mâna. I. – Şi aţi fost la spital? M. –  Nu  ştiu, dar mie mi-a pus, nu ştiu ce mi-a pus... I. – Copci? M. –  Da. I. – Dar voi aţi încercat să staţi de vorbă cu el? M. –  Nu pentru că el nuîn ţ elege  şi minte foarte mult. I. – Minte? Ce spune? M. –  P ăi, dacă îi spunem noi acuma că ne-a bătut, zice că nu.

 Minte, minte! I. – Acuma ce simţi faţă de tata? M. –  P ăi, eu v-am spus, pentru mine nu e tat ă. Eu din ziua de ast ă zi şi cât oi mai tr ăi, eu nu-l consider tat ă pentru ce mi-a f ăcut. Ş i a şa am altele, stau singur ă , eu nu am familie, euconsider că n-am familie  şi că stau singur ă în cămin. Dar... dacă ei... sor’mea se ia după bărbatul-său. I. – Ce-ispune bărbatul? M. –  Îi bag ă multe în cap. P ăi îi zice ‚f ă , vezi că sor’ta-i curvă’, vezi că sor’ta e a şa... Îi bag ă deastea a şa în cap numai de mine.

Din cauza tatălui, mai ales, dar şi a mamei vitrege, cu care declar ă că nu se înţelege deloc, nu are nimic încomun şi nici nu discută nimic, minora consider ă că, de fapt, nici nu are familie. Este convinsă, în acest sens, că tatălei o ur ăşte, iar fraţii, cu excepţia unei surori, sunt complet indiferenţi faţă de ea. De altfel, datorită comportamentuluiviolent al tatălui, ceilalţi fraţi, cu excepţia unei surori, au păr ăsit căminul familial. Un motiv de frustrare îl constituie

 pentru minor ă şi faptul că, tatăl său f ăcea deosebire între copiii naturali şi cei vitregi, pe aceştia din urmă evitând să-ilovească:

Investigatorul: – Cu părinţii cum te înţelegi? Minora –  P ăi deocamdat ă nu mă în ţ eleg bine. I. – De ce? M. –  P ăiacum consider că nu mai am familie pentru că sunt certat ă cu ei. Drept că ,  şi când eram mică , nu aveam ceva încomun cu ei. Ei decât de ei se interesau, de mine nu le pă sa, decât de sora mai în vârst ă. I. – De ce crezi că vă trataudiferit? M. –  P ăi, nu ştiu, pentru că... a şa se purtau ei cu noi. I. – Şi de ce spui tu că nu ai nimic în comun cu ei? M.

 –  P ăi, n-am pentru că... I. – Eşti certată cu ei? M. –  Da. I. – De ce? M. –  P ăi, tat ăl meu mă ur ăşte... fra ţ ii mei, nu,nici pe ei nu-i interesează ce fac eu, decât pe sor ă-mea o interesează , dar  şi cu ea m-am certat. I. – Dar de ce spui că tata te ur ăşte? Pentru că te bate? M. –  Da. I. – Şi fraţii mai mari nu vă luau apărarea? M. –  Nu, pentru că to ţ i fra ţ iimei au plecat din cauza lui pentru că nu numai pe noi ne bătea, ci şi pe ceilal  ţ i. Ş i de aia au plecat ei. Pe sor’mea abătut-o, a plecat, frate’meu a fugit pentru că-l bătea. E foarte violent. I. – Şi voi aţi povestit cuiva despre bătăileastea? M. –  P ăi da, domnului director de aici. I. – Dar înainte să ajungi aici, povesteaţi cuiva? La alte rude sau cuivade la şcoală? Sau nu aveaţi cui? M.  – A, nu, păi.... decât lui sor’mea mai mare. I. – Dar ei doi, tata şi cu mama

vitregă, cum se înţeleg? Se poartă tata violent şi cu ea? Sau se purta aşa numai cu voi copiii? M. –  P ăi, tata nu obătea, decât doar a şa, o înjura. Decât pe noi ne bătea. I. – Nu-i bate nici pe copiii vitregi? M. –  Nu. Decât îi înjura,iar pe noi ne bătea. I. – Şi tata pe lângă defectele pe care mi le-ai spus deja, are şi calităţi, are şi puncte mai bune?M. –  Nu. Când vrea, da’ când nu, nu. Nu, eu cred a şa, se poart ă urât, vorbe şte urât, are ur ă pe noi, se poart ă urât cu mine.

Dacă, iniţial (atunci când minora avea o vârstă mai mică), relaţiile sale cu mama vitregă şi cu fraţii vitregierau satisf ăcătoare, ulterior, acestea s-au deteriorat, pentru a deveni, în permanenţă, conflictuale. În acest sens,minora are nostalgia zilelor în care, în condiţiile în care mama naturală încă tr ăia, atmosfera familială era unaarmonioasă:

I. – Şi cu mama vitregă cum vă înţelegeţi? M. –  Nu ne în ţ elegeam prea bine a şa. Bine, că înainte ne în ţ elegeamdestul de bine, dar a şa acum că ne-am f ăcut mari a şa, nu mai ne în ţ elegem bine. I. – De ce? M. –  P ăi, nu ne mai

în ţ elegem a şa prea bine. Nu  ştiu, nu ne suport ă. Avem  şi fra ţ i vitregi, nici ei nu ne suportau. Înainte ne în ţ elegeam foarte bine cu ei, dar acum nu, ne înjur ă , ne fac în toate felurile. I. – Dar de ce crezi că şi-au schimbat atitudinea? M. –  Nu ştiu de ce, chiar nu  ştiu ce au cu noi dar... I. – Dar de fapt ce înseamnă ‚înainte’ şi ‚acum’? ‚Înainte’ până la cevârstă înseamnă sau cum? M. –  P ăi, nu! Când eram acasă era mai bine  şi era mai frumos... atunci, ne în ţ elegeamto ţ i, dar au trecut a şa anii de când a murit mama  şi... s-au schimbat multe. I. – Cum ţi se pare familia ta încomparaţie cu alte familii? M. –  P ăi  şi asta, mă gândesc a şa,  şi mă face a şa să plâng pentru că de ce în celelalte

 familii este a şa  şi la mine este a şa. La mine în familie tata se poart ă urât  şi e mai dificil  şi la al  ţ ii e mai frumos  şimai bine. Ş i... îmi doresc să am alt ă familie, să n-o înlocuiesc pe mama cu alt ă femeie, dar să am alt tat ă , unul maibun.

20

Page 9: Abuz Sexual in Familie

7/28/2019 Abuz Sexual in Familie

http://slidepdf.com/reader/full/abuz-sexual-in-familie 9/42

 

(c) Starea material ă a familiei: Condiţiile materiale ale familiei, înainte de internarea minorei şi după plecareafraţilor de acasă, erau – conform cu aprecierile acesteia - satisf ăcătoare, mai ales că două din cele 4 camere (la curte)erau închiriate. Familia nu a suferit niciodată de foame sau frig, iar dacă s-a mai întâmplat ca minora ori sora ei să sufere de foame, acest fapt nu se datora lipsei de resurse a familiei, ci atitudinii indiferente sau chiar ostile a tat ălui.Minora îşi arată însă frustrarea în legătur ă cu faptul că tatăl nu-i cumpăra rechizite şcolare şi nu i-a serbat niciodată ziua de naştere:

Investigatorul – Cum era locuinţa? Aveaţi condiţii? Minora –  P ăi înainte aveam, acum nu pentru că după tot ce s-aîntâmplat, cum ar veni pe tata l-a dat afar ă din casă. Bine că el ar fi trebuit să intre la închisoare. I. – Pentru ce? M.

 –  Pentru ce mi-a f ăcut. I. – A fost la puşcărie sau e încă la puşcărie? M. –  Nu, păi nu  ştiu că nu e la pu şcărie, dar trebuia să intre. I. – Şi l-au dat afar ă vecinii din casă? M. –  Da, da, dar acuma mai e acolo. I. – Câte camere aveaţi?M. –  Aveam patru. I. – Şi cum dormeaţi voi? M. –  P ăi... tata într-o camer ă , eu cu sor’mea în alt ă camer ă. Aveambucăt ărie şi în cele două camere celelalte, erau chiria şii no ştri. I. – Şi aveaţi apă caldă? M. –  Aveam ci şmea în curte şi puneam într-o oal ă apă  şi încălzeam  şi ne spălam. I. – Vă spălaţi în lighean sau aveaţi cadă? M. –  Ne spălam înlighean, da. I. – Vi s-a întâmplat vreodată să nu aveţi ce să mâncaţi? M. –  Da, când ne l ă sa tata. Închidea magazia,bucăt ăria şi noi st ăteam în casă , când pleca la femeia asta, mama asta sau când se ducea în târg, închidea bucăt ăria şi ne l ă sa a şa, ne... I. – Să nu puteţi să intraţi acolo să vă luaţi ceva de mâncare? M. –  Da. I. – Şi cam cât de des seîntâmplau chestiile astea? M. –  De mai multe ori. I. – Iarna aţi suferit vreodată de frig? M. –  Nu. I. – Aveaţi lemne?M. –  Da. I. – Dar s-a întâmplat să te lase pe tine sau pe tine cu fraţii singuri mai multe zile în şir? M. –  În casă? I. – Da, el să plece nu ştiu unde şi să vă descurcaţi voi? M. –  Nu. I. – Dar el aducea bani suficienţi în casă pentru voi

copiii? M. –  Da, păi doar eu cu sor’mea eram  şi ne aducea. I. – Şi vă cumpăra de îmbr ăcat? M. –  Ne cumpăra dar oîmbr ăca mai mult pe sor’mea. Tot timpul îi cumpăra, o îmbr ăca, îi lua de  şcoal ă  şi pe mine nu mai... I. – Ţie îţi luarechizite? M. –  Nu. C – Şi cum te descurcai? Primeai de la şcoală? M. –  Da, da. F ăcea diferen ţă tata, între mine  şi

 sor’mea, pentru că atunci când era ziua mea  şi atunci când era ziua ei ... când era ziua ei îi f ăcea ziua ei, dar când era ziua mea nu avea bani  şi nu-mi f ăcea. I. – Niciodată nu ţi-a serbat ziua? M. –  Nu. I. – Dar când îl rugai ceva, că vrei ceva dulce sau nu ştiu ce...? M. – Zicea că n-are bani. I. – Ai fugit vreodată de acasă? M. – Când eram mică?

 Nu. I. – Tata v-a obligat vreodată pe voi copiii să munciţi pentru bani sau să plecaţi la cer şit? M. –  Nu. 

(d) Situa ţ ia  şcolar ă a minorei: Din declaraţiile minorei, rezultă că, înainte de a fi internată la Centrul de ServiciiSociale, s-a confruntat cu dificultăţi în plan şcolar (de exemplu, a r ămas corijentă sau repetentă - nu ştie să precizezeîn mod clar), datorită dezinteresului părinţilor. Din clasa a doua până în a opta, a urmat cursurile unei şcoli speciale(pentru copii cu dizabilităţi), minora motivând că tatăl a înscris-o special la o şcoală cu asemenea profil pentru aobţine un ajutor suplimentar de la stat:

I. – Tata sau fraţii mai mari se ocupau de educaţia ta? Se interesau ce note ai la şcoală sau te ajutau la teme? M –  Nu. P ăi, când am r ămas repetent ă , tata mă bătea, mă d ădea cu capul de pere ţ i. I. – Dar în rest nu se implica? Nu te ajutala teme? M. –  Nu. Sor’mea a şa, rar, rar, foarte rar mă mai ajuta. I. – Dar de ce ai r ămas repetentă? Ce s-aîntâmplat? M. –  P ăi, eram la  şcoala general ă  şi când eram la  şcoala aia general ă , to ţ i băie ţ ii, când ie şeam afar ă ,mă băteau, mă închideau în toalet ă , f ăceau mi şto de mine, râdeau de mine. I. – Şi nu te-ai mai dus sau ce? M. –  M-am dus, când eram la şcoala general ă eu eram cuminte, mie îmi pl ăcea să fiu foarte, foarte cuminte şi tata profita că eu sunt a şa cuminte şi... m-a dat la  şcoal ă de asta special ă. Din clasa a doua, de fapt am mai repetat clasa a doua la

 special ă. Până în clasa a opta m-a dat la şcoal ă special ă. I. – De ce? M. – Cred ca să ia mai mul  ţ i bani pentru mine. I. – De ce ai repetat clasa a doua, asta specială? M. –  P ăi, am mai repetat. La  şcoala general ă am f ăcut doar două clase şi la special ă am f ăcut trei-opt (subl. ns.: de la clasa a treia până la a opta). I – Tu ai zis că ai r ămas repetentă?M. –  În clasa a doua, da. Corijent ă. I. – Da, că nu ai repetat clasa. La o materie doar? M. –  Da. 

În prezent, minora învaţă la şcoala specială din cadrul Centrului de Servicii ”Sf. Maria, unde se află în clasaa VIII-a. Are o situaţie şcolar ă bună (note de la 8 în sus) şi îşi doreşte să se înscrie la o şcoală profesională:

I. – Cu şcoala acuma cum te descurci? M. –  M ă descurc destul de bine. I. – Eşti într-a opta, nu? M. –  Da. I. – O să dai la liceu? M. –  Da. I. – Te-ai gândit aşa...? M.  – De fapt, nuu, nu dau la liceu!!! Pentru că , nu  ştiu, eu dau la

 profesional ă. I. – Şi ai un domeniu spre care vrei să te îndrepţi? M. –  P ăi, nu  ştiu pentru că eu mi-a ş dori să fiu la şcoal ă de asta general ă , dar  ştiu că acuma nu mai se poate să mai dau la  şcoal ă general ă pentru că am f ăcut preamult ă  şcoal ă special ă  şi dacă mă dau acuma la  şcoal ă general ă , nu  ştiu. I. – Aici la şcoala asta specială cum este?

21

Page 10: Abuz Sexual in Familie

7/28/2019 Abuz Sexual in Familie

http://slidepdf.com/reader/full/abuz-sexual-in-familie 10/42

 

M. –  Este bine, dar aici sunt astea... ... ... lec ţ iile prea u şoare. I. – Şi tu cam ce note ai? M. –  Am 10, 9, 8 am. Destul de bune. I. – Nu ai repetat niciodată clasa? M. –  Nu. 

(e) Informa ţ ii despre abuzul sexual: Minora subliniază faptul că a fost, de mai multe ori, victima tentativelor de abuzsexual din partea tatălui, care a încercat, de pildă, să facă sex oral cu ea dar acestea nu s-au consumat efectiv, datorită opunerii ei. Este de menţionat şi faptul că, aceste tentative au fost precedate, adeseori, de acte de abuz fizic. Unfactor favorizant al abuzului sexual a fost reprezentat şi de faptul că minora dormea în aceeaşi camer ă cu tatăl ei:

Investigatorul – Şi cum ai ajuns aici? Minora - Sor’mea noastr ă cea mai mare ne-a adus aici, că dacă mai st ăteammult î  şi bătea joc de noi. Bine, că tata  şi-a bătut joc de mine. În primul rând mă bătea şi- şi bătea joc de mine, vroia

 să se dea la mine. I. – Şi a reuşit sau doar încerca? M. –  Încerca. I – Nu a reuşit niciodată? M. –  Nu. I. – Şi cumîncerca? Povesteşte-mi. M. –  Într-o zi, eu f ăceam curat în casă , că mie îmi pl ăcea să fac curat, sor’mea era la şcoal ă 

 sau nu  ştiu unde era  şi eu r ămă sesem în casă. Ş i tata era cu un prieten, st ătea de vorbă  şi eu f ăceam curat  şiaranjam pe televizor astea, obiecte. Ş i pe televizor avea  şi fotografia lu’ mama  şi nu  ştiu cum am f ăcut de, f ăr ă să vreau, am scă pat fotografia şi s-a spart pu ţ in geamul. S-a enervat tata, l-a dat pe omul ăla afar ă  şi era var ă atunci şia luat parul ăla  şi m-a luat cu bătaia. Mi-a zis «F ă , de ce ai spart aia?»  şi m-a bătut, dar f ăr ă mil ă , eu nu mai

 puteam, plângeam şi i-am spus «Tat ă nu mai da că mă doare!». El n-avea deloc mil ă , deci tot d ădea ca un sălbatic.Ş i tot mă bătea, mă bătea, eram vine ţ it ă , eram umflat ă , după aceea îi părea r ău. Ş i după aceea vroia să se dea lamine. I. – Cum vroia? Povesteşte-mi un pic. Ce f ăcea? M. –  P ăi, ce f ăcea? Se dezbr ăca în fa ţ a mea şi vroia ca să îmibage prostia aia în gur ă. I. – Şi tu i-ai povestit surorii mai mari? M. –  P ăi ştie ea. Ş tie şi domnul director. I. – Şi cumscă pai de el? M. –  Eu atunci când eram mică eram mai cuminte  şi mai a şa, ... nu prostu ţă , mai naivă a şa. Eramcuminte  şi  şi sor’mea mă bătea  şi tata mă bătea. I. – Dar atunci când s-a întâmplat să se dezbrace cum ai scă pat deel? M. –  Plângeam şi nu mai puteam că mă durea, mă durea mâna, picioarele, capul, eram umflat ă. I. – Făcea lucrulăsta des? M. –  Nu a şa de des, dar o f ăcea. I. – Zi de zi? O dată pe să ptămână? O dată pe lună? M. –  Nu pot să spun.

 A f ăcut-o de câteva ori. De vreo 2-3 ori. I. – Deci locuiaţi doar voi copiii şi cu tata sau mai locuiau şi bunicii cu voi? M. –  Nu, nu, nu. Eram doar eu, atunci, că fra ţ ii mei au plecat de acasă , I: Dar tu cu cine dormeai noaptea? M. -  Eude fapt stau cu tati în camer ă. I. – Aha, deci tu dormeai cu tata în camer ă, nu? M. –  Da.

(f) Informa ţ ii despre alte forme de abuz Abuzul fizic: Aşa cum am subliniat deja, minora a fost maltratată, în mod frecvent, de către tată, care,

alcoolic fiind, avea o conduită violentă, vorbea urât, înjura şi lovea şi pe alţi membri ai familiei:

Investigatorul – Deci tata că se purta urât cu voi, cu tine? Minora –  Da, ne bătea, ne închidea în casă  şi ne bătea.Ş tiau to ţ i vecinii. Ş i pe mama o bătea. Eu...de când eram în burta mamei tata o bătea, îi d ădea numai în cap  şi obătea  şi când era cu mine în burt ă. Deci nu numai pe mine, ci  şi pe mama o bătea... I. – Poţi să mai îmi dai câtevaexemple de situaţii în care v-a bătut? M. –  P ăi, sor’mea f ăcea baie în lighean  şi era var ă atunci tot a şa, şi sor’mea,

 f ăr ă să vrea, a dat apă afar ă  şi a venit a şa la vecini  şi a ie şit vecinul ăla şi i-a zis lu’ tata că uite ce fac fetele tale,dau apă  şi tata s-a enervat  şi a luat un băţ ... Ş i de fapt sor’mea a f ăcut, dar a dat vina pe mine, că el a spus «F ă carea dat apa?», că el ne zicea cu «f ă», ne înjura, ne f ăcea în toate felurile, şi sor’mea a dat vina pe mine. Ş i eu nu i-am

 zis, şi tata s-a enervat  şi m-a bătut pe mine. După aceea a bătut-o şi pe ea, de fapt s-a bă gat sor’mea. Ş i m-a bătut  şi pe mine, mă durea capul! Ş i a bătut-o şi pe ea. I. – Ai fost nevoită să mergi la doctor? M. –  Nu, mi-a dat o pastil ă. I. – Dar tata stătea de vorbă cu voi să vă explice ce nu faceţi bine? M. –  Nu. I. – Trecea direct al bătaie? M. –  Da. Sau,de exemplu, când spălam noi vasele, f ăr ă să vrem, el se enerva  şi ţ ipa la noi. I. – Cum vă spunea? Mi-ai zis că vă şiînjura? M. –  Ne jignea. I. – În afar ă de «f ă», vă mai spunea în vreun fel? M. –  Ne înjura. I. – Ce vă spunea? M. – «Du-te..» .Ş i când am r ămas repetent ă , m-a dat cu capu’ de pere ţ i. I. – Care crezi că sunt motivele pentru care te

 bătea? M. –  Nu  ştiu, a şa-i pica lui! Când f ăceam ceva f ăr ă să vreau, mă bătea! I. – Dar el cam cât de des bea? M. – 

 Într-una bea. I. – Zi de zi? M. –  Da. I. – Şi bea mult? M. –  Da. I. – Bea tărie? M. –  Alcool. 

Adversitatea minorei faţă de tată este legată  şi de faptul că acesta şi-a maltratat, adeseori, soţia (mamaminorei), chiar atunci când aceasta era bolnavă, fapt care a determinat sau a gr ă bit – crede minora – moartea acesteia:

22

Page 11: Abuz Sexual in Familie

7/28/2019 Abuz Sexual in Familie

http://slidepdf.com/reader/full/abuz-sexual-in-familie 11/42

 

 – Cum a murit mama ta? M. –  Ea a murit pentru că era foarte bolnavă. I. – Ce a avut? Ştii? M. –  P ăi, avea... erar ăcit ă la pl ămâni  şi a murit de pl ămâni. I. – Şi aşa din cât ai stat tu de vorbă, cum era mama? M. –  Era bună , eraîn ţ eleg ătoare, de fapt, din familia mea, tat ăl meu zice că eu sunt mama întreag ă , zice că semăn cu mama. Eu a şa,din memorie a şa, am vă zut-o şi am cunoscut-o, dar a şa... era bună  şi... I. – Crezi că dacă ar fi tr ăit mama, viaţa ta ar fi fost altfel? M. –  Nu mai eram aici acum. Da, era altfel via ţ a pentru to ţ i copiii. De fapt to ţ i fra ţ ii nu mai eramaicea. Sor’mea nu mai era nici la  ţ ar ă , deci sor’mea nu mai era cu bărbatul ă sta, nici frati’meu, nici tata nu mai eracu femeia aia, nici eu nu mai eram aici. Ş i era mai marf ă , dar dacă... Nici ea nu mai putea să mai tr ăiască pentru că a murit din cauza lui tata. Ş i de asta îl ur ă sc. To ţ i fra ţ ii îl urâm. I. – Dar de ce spui că a murit din cauza lui? M. – 

 Pentru că el o bătea şi chiar când era bolnavă o bătea... şi a murit! Ş i mi-a părut r ău! Ş i acum, nu ştiu, să mă înjurecineva de mamă sau să îmi zică «mă-ta», nu suport, nu ştiu. Ş i alt ă lume îmi zice să mă calmez sau... Nu ştiu, nu pot 

 să mă calmez, oricât ar face nu pot. Pentru că eu ţ in la mama şi mi-e greu să aud că îmi zice cineva «mor  ţ ii mătii».

 Abuzul emo ţ ional: Formele de abuz deja menţionate au fost complementare, în cazul minorei, cu abuzulemoţional, în măsura în care aceasta a fost în mod frecvent insultată de tată, care îi vorbea urât, o înjura şi chiar râdeade ea:

Investigatorul – Şi de ce spui că tatăl tău se purta urât cu tine? Minora -  P ăi tat ălui meu nu-i pasă de mine, el maimult râde de mine şi- şi bate joc în continuare de mine. Adică , î  şi bate joc de mine, adică că râde de mine, mă înjur ă.I. – Ce-ţi spunea? M. –  P ăi mă f ăcea nebună , râdea de mine, mă f ăcea handicapat ă , nebună , spunea că «de-aia te-am dat la  şcoal ă de asta de nebuni că e şti nebună , că râzi într-una». Eu am un obicei să râd, dar nu într-una. Da’,de obicei, mie îmi place să fiu cuminte, să fiu calmă , să învăţ . Mie îmi place să fiu a şa simpl ă , nu fi ţ oasă sau a şa.

 Dar tata mă f ăcea nebună. I. – Ce simţeai atunci când te bătea tata? M. –  P ăi, sim ţ eam frică  şi..de băt ăile astea, plângeam.

(g) Situa ţ ia minorei în prezent: Din spusele ei, minora s-a adaptat bine în cadrul Centrului de Servicii Sociale, înmăsura în care şi-a f ăcut prieteni cu care participă împreună la diferite activităţi. E nemulţumită, totuşi, de faptul că nu întotdeauna este lăsată de către personalul Centrului să-şi petreaca zilele de Sâmbăr ă şi Duminică, aşa cum ar vrea, în oraş:

Investigatorul – Cum te simţi aici? Minora –  Aici? Bine! I. Cu colegii cum te înţelegi? M. –  M ă în ţ eleg bine. I. – Aimai avut conflicte cu ei? M. –  Adică? I. – Adică să te cer ţi? M. –  Da. I. – Pentru ce motive? M. –  P ăi, mă enervau, seluau de mine. I. – Ce îţi spuneau? M. –  P ăi, ţ ipau la mine a şa  şi... I. – Despre prietenii tăi, despre grupul de prietenice poţi să-mi spui? M.. – Grup de prieteni? I. – Da. M. –  P ăi, n-am prieteni, am decât doar un singur prieten  şi ammai multe prietene. I. – Da, despre prietenele tale? M. –  P ăi, mă în ţ eleg destul de bine cu ele. I. – Sunt de vârsta ta?M. –  Da. I. – Sunt de aicea, de la centru? M. –  Da. I. – Ce faceţi împreună, cum vă petreceţi timpul? M. –  P ăi,vorbim, mai comunicăm, mai ne ajut ăm, mai ne d ăm sfaturi. I. – Dar cum decurge o zi aici la centru? M. –  De luni

 până vineri ne trezim de diminea ţă , la  şase sau la  şapte luăm micul dejun  şi după aia, la opt, când vine ma şina, plecăm. După aceea ne schimbăm, şi mâncăm la două.  După aceea ori ne facem lec ţ iile, nu, ori ne odihnim pu ţ in, ne scul ăm, ne facem temele, mâncăm  şi după aceea mai st ăm pu ţ in  şi st ăm afar ă , noaptea, a ştept ăm să facă doamnelecurat. Ş i st ăm afar ă , ne jucăm, mai vorbim  şi după aia venim în centru, facem baie, ne uit ăm la televizor  şi dormim.Ş i sâmbăta şi duminica st ăm şi, dacă nu ne lasă doamnele, ne urcăm pe C ămin, dacă nu, fugim. P ăi, da’ sâmbăta şiduminica e normal să ne lase, da’... 

Relaţiile cu familia sunt întreţinute, în continuare, prin vizitele periodice f ăcute acasă de către minor ă sau,mai rar, prin vizitarea minorei, în cadrul Centrului, de către o sor ă, tatăl nemaivizitându-şi fiica de circa trei ani.Minorei declar ă că îi e teama încă de tată şi este convinsă că acesta este complet dezinteresat de soarta ei. Oricum, easubliniază faptul că, după ce va păr ăsi Centrul de Servicii Sociale la împlinirea vârstei de 18 ani, nu se va maiîntoarce acasă.

I. – Să înţeleg că tata nu vine în vizită pe la tine, n-a venit niciodată? M. –  A venit, dar acuma nu mai vine. I. – Cânda venit, la început? M. –  Nu. La jumate a şa. În 2005 sau în 2006. I. – Şi te aşteptai să vină? M. –  Nu. El venea după ce mâncam noi masa de prânz, venea el  şi ne aducea mâncare. I. – Şi cât a durat perioada asta în care a venit să vă vadă? M. – O să pt ămână a şa. I. – Atât? M. –  Da, nici o să pt ămână. Mai ne d ădea bani. I. – Dar altcineva vine să tevadă? Sora parcă? M. –  Da. I. – Sau la sor ă te duci? M –  P ăi nu mă duc, vine ea. I. – Cât de des vine? M. –  Rar. I. – Acuma despre tata nu mai ştii nimic? M. –  Nu, nu. Eu am mai fost acasă , dar el... e acasă  şi....îmi e teamă. I. – Dar 

23

Page 12: Abuz Sexual in Familie

7/28/2019 Abuz Sexual in Familie

http://slidepdf.com/reader/full/abuz-sexual-in-familie 12/42

 

regretă faptul că tu eşti aici, îi pare r ău? M. –  Nu  ştiu, că nu-l interesează de mine. I. – Când ai mai fost tu pe acasă nu te-a întrebat dacă vrei să vii acasă? M. –  Nu. I. – Şi tu cât o să mai stai aicea la Centru? M. –  Până la 18 ani. I. – Şi după aceea? M. –  Nu ştiu. Îmi caut un serviciu şi îmi caut chirie. I. – Acasă nu vrei să te mai întorci? M. –  Nu. 

4. R. M. (internată în Centrul de Servicii Sociale ”Sf. Maria”, Bucureşti)

(a) Date de identificare: În vârstă de 17 ani şi aflată în clasa a X-a, minora este născută în Bucureşti. Tatăl estenecunoscut, mama, în vârstă de 32 de ani, muncitoare, s-a căsătorit cu un alt bărbat (taximetrist, în etate de 35 de ani,având o fată din prima căsătorie), dar minora a fost crescută, până la vârsta de 4 ani, de către bunică. După moartea

 bunicii, întreaga familie s-a mutat în mediul rural, în Dragomireşti, unde s-a născut mama minorei. Minora esteinternată în Centrul de Servicii Sociale ”Sf. Maria” din anul 2006:

Investigatorul – Mai întâi să-mi spui câteva date despre tine: Ce vârstă ai? În ce clasă eşti? De unde eşti? Minora – Sunt nă scut ă în Bucure şti. Mama mea este din comuna Dragomire şti, lâng ă Bucure şti. Am 17 ani, sunt clasa a

 zecea. I. – Deci mama este din comuna Dragomireşti. Tata? M. –  Nu m-a cunoscut. Nu  ştiu nimica de el. I. – Şimama te-a crescut singur ă? M. –  M-a crescut bunica o perioad ă  şi apoi m-a luat mama. Mama s-a recă sătorit  şi am

 stat cu ei, cu ea  şi cu so ţ ul ei. I. – Dar de ce la început te-a crescut bunica şi nu mama? M. –  A decis mama că e maibine să mă crească bunica. I. – Şi până la ce vârstă te-a crescut bunica? M. – Cred că până la patru ani. Bine, mamavenea, mă vizita, mai st ătea cu noi. Dar mai mult bunica a stat cu mine, cu frate’meu vitreg. După ce a murit bunica,ai mei au vândut apartamentul care îl aveam în alt ă parte  şi s-au mutat aicea, la Dragomire şti I. – Deci din câte

 persoane e alcătuită familia ta? M. – Trei. Eu, mama  şi so ţ ul ei, la care se adaug ă sora mea vitreg ă , să zic a şa, caremai merge la ei. Ea st ă cu mama ei şi mai se duce în vacan ţ e, a şa. I. – Dar ştii de ce a divor ţat soţul mamei? M. – C ă 

 s-a că sătorit cu mama, din cauza mamei. I. – Cu mama cum te înţelegi? M. –  Bine. I. – Ea cu ce se ocupă? M. –  Lucrează la o fabrică de felicit ări la ea acolo. I. – Mama câţi ani are? M. – 32. I. – Şi noul soţ? M. – 35... cred... camatâta. I. – El cu ce se ocupa? M. – Taximetrist.

Din spusele acesteia, exceptând unele situaţii în care familia s-a confruntat cu lipsa resurselor, stareamaterială a familiei era una modestă, dar satisf ăcătoare. Deşi locunţa de la ţar ă beneficiază de condiţii adecvate,totuşi nu are decât două camere, din care într-una locuiau mătuşa tatălui vitreg împreună cu soţia, iar în alta locuiaminora împreună cu mama şi tatăl vitreg:

I. – Dar cu banii cum vă ajungeaţi? M. –  A şa  şi a şa. Dar ne ajungea. I. – S-a întâmplat vreodată să n-aveţi ce să mâncaţi acasă? M. –  Da. Bine, asta înainte cu mult ă vreme. N-aveam ce să mâncăm... nu muream de foame că aveam un magazin unde d ădea pe datorii, dar dacă vroiam ceva nu aveam bani ..., şi trebuia ori să se împrumute ori

 să ia de la magazin pe datorie. I. – Sau să n-aveţi cu ce să vă încălziţi iarna? M. –  Nu, nu că st ăteam la bloc şi, bine,aveam datorii la între ţ inere că n-aveau bani s-o pl ătească , da’ a şa eu să simt pe propria piele că n-am căldur ă saun-am apă cald ă nu s-a întâmplat. I. – Ş i cum au rezolvat problema asta cu banii? M. –  P ăi au vândut... Prima oar ă  şi prima oar ă noi am stat în Bucure şti, din cauza între ţ inerii au trebuit să-l vând ă , ne-am mutat în comuna 1 Decembrie. Acolo, când a murit bunica, n-au avut bani de înmormântare, s-au împrumutat de la un cămătar  şi aveadobânda foarte mare şi tot a şa nu mai aveau bani să pl ătească , el nu câ ştiga foarte mult pe taxi şi a trebuit să vând ă  şi apartamentul de acolo, ca să poa’ să-i pl ătească  şi ne-am mutat aici, la Dragomire şti, la mătu şa lui. I. – Casa încare locuiaţi cum e? Câte camere are? M. –  Are două camere, în care într-o camer ă , deci ei după ce au vândut apartamentul de aici, ne-am mutat în Dragomire şti, casa aceea era a mătu şii lui  şi a unchiului, ei stau într-ocamer ă , iar mama cu so ţ ul în alt ă camer ă. Dar au condi ţ ii, au aer condi ţ ionat, au pus parchet, nu pot să zic că n-a ş avea condi ţ ii să stau acasă , da’ v-am spus, nici nu... consider că e mai bine aici  şi acolo dacă ar fi ar trebui să staucu ei într-o camer ă , ceea ce mi se pare jenant din punctul meu de vedere că...! Bine, cât am stat cu ei aveam două 

 paturi separat, dar era... I. – Da, n-ai intimitatea ta, n-ai nimic! M. –  Nici eu, nici ei!

(b) Climatul familial: Conform cu propriile declaraţii, din care cele privind decizia ei de a se interna în Centrul deServicii Sociale sunt foarte puţin credibile, minora a avut parte, înainte de internare, de o atmosfer ă familială adecvată, atât mama, cât şi tatăl vitreg implicându-se în educaţia şi instrucţia ei şcolar ă şi f ăr ă ca în familie să existeconflicte între membri. Totuşi, minora apreciază că, în cadrul familiei, nu se simţea suficient de ocrotită şi protejată,mai ales că părinţii, mutaţi de la oraş la sat, erau ocupaţi mai mult cu munca şi nu aveau timpul necesar pentru a-icontrola, de exemplu, grupul de prieteni: 

24

Page 13: Abuz Sexual in Familie

7/28/2019 Abuz Sexual in Familie

http://slidepdf.com/reader/full/abuz-sexual-in-familie 13/42

 

I. – Deci mama s-a recăsătorit? . –  Da. I. – La ce vârstă s-a recăsătorit mama, cam câţi ani aveai tu atunci? M. –  Numai  ştiu. I. – Dar e demult? M. –  Da, să zic că aveam opt-nouă ani, cam a şa, nu mai  ştiu. – Şi cu noul soţ cum teînţelegeai? .. –  Acceptabil. .. – Adică? Existau şi probleme? M.. –  Da, mă mai certa cu  şcoala, cu ... I.. – Deci seimplica pe partea asta cu educaţia? M. –  Da, da. I. – Se implicau amândoi? M. –  Da, da. Din contr ă , poate că el eramai sever a şa, să învăţ ... I. – Şi el nu a avut nici un cuvânt de spus când ai luat decizia asta? M. –  Ba da, discuta cumama, bine, eu în principiu discutam cu mama, nu cu el, că am considerat că cu mama trebuie să vorbesc, da’  şi el a

 zis că nu e bine, că sunt prea mică , că... I. – Deci asta se întâmpla când aveai tu? M. – 14 ani. I. – Dar în familie,înainte să ajungi aici, mama îşi petrecea timpul cu tine, discutând? M. –  Da. I. – Făcând diverse activităţi? M. – 

 Activit ăţ i nu prea f ăceam, da’ vorbeam. I. – Te sf ătuia? M. –  Da, da, mi-a vorbit  şi despre băie ţ i, cum să mă  protejez, tot ce e normal să discu ţ i cu copilul t ău, consider eu. I. – De ce ai ales tu drumul ăsta, să ajungi aici şi să nustai în familie? Te simţeai ocrotită, protejată în familie? M. –  Nu prea... să zic că poate şcoala era singurul lucru decare  ţ ineau mor  ţ i ş să mă duc la  şcoal ă  şi să învăţ  , da’ a şa, na! Ei erau mai mult la muncă , după ce a murit bunicamea ne-am mutat, că o perioad ă am stat to ţ i patru. După moartea bunicii, s-au mutat la Dragomire şti şi aici ei eraula muncă... nu prea st ăteau cu mine ... I. – Te lăsau aşa mai mult de capul tău? M. –  Da. I. – Îţi cunoşteau prietenii?M. –  Da, erau vecini acolo, st ăteam pe strad ă. Bine, că nici nu prea aveau de ce să- şi facă griji că nu plecam ladiscotecă , nu f ăceam probleme de astea.

În acest sens, ea apreciază că are condiţii mult mai bune în cadrul Centrului, decât acasă, cu atât mai mult cucât în instituţia unde este internată îşi poate face un viitor, prin alegerea unei profesii :

I. – Şi n-ai vrea să te întorci la mama? M. –  Nu. Deocamdat ă pot să zic că e bine aici. I. – De ce crezi că-i mai bineaici decât lângă mama? M. –  P ăi, să zic că-mi place mai mult aici, nu  ştiu. I. – Trebuie să ai un motiv, că toată lumeazice că lângă familie e cel mai bine? N-ai condiţii acasă? M. –  Ba da, cât de cât sunt condi ţ ii, nu e problemă decondi ţ ii, da’ a şa consider eu că e mai bine aici. Am  şi mai multe, bine, nu e vorba de beneficii, da’ consider că ... nu ştiu... pot să-mi fac un drum în via ţă mai bun aici. I. – Decât în familie? M. –  Decât acasă. Da! De exemplu, aici am f ăcut cursuri de calculator, care poate mama n-avea bani să mi-l facă... Bine, nu e vorba că stau aici pentrubeneficii, dar dau a şa un exemplu, mă duc la mare, la munte... 

Din punct de vedere afectiv, minora este, totuşi, legată încă de familie, amintindu-şi, cu precădere, de bunica care a crescut-o şi de momentele fericite pe care le-a tr ăit în cadrul familiei. În acelaşi timp, pare suficient dematur ă încât să-şi recunoască propriile ei greşeli comise înainte de a fi internată în cadrul Centrului, motiv pentrucare îşi scuză mama că a bătut-o în două rânduri:

I. – Care au fost cele mai fericite şi cele mai triste momente din viaţa ta? M. – Cele mai fericite... nu  ştiu, au fost destule, bine nu foarte, foarte. Legate de familie... n-am avut... nu  ştiu ce să zic. Am primit o biciclet ă. Au f ăcut tot 

 posibilul să mi-o facă cadou de ziua mea şi cam atât. Bine, nu aveam eu... i-am în ţ eles că au avut probleme cu banii şi n-aveam mari preten ţ ii. I. – Şi cel mai trist? M. –  Cel mai trist? Când a murit bunica. Bine, pe moment, erammică , a murit acum vreo cinci ani, n-am con ştientizat, dar acum... I. – Dar te simţeai mai ataşată de bunica decât demama? M. –  Da. I. – De ce? M. –  Pentru că ea m-a crescut, ea s-a ocupat mai mult de mine. Bine,  ţ ineam  şi lamama, normal, nu puteam să fac diferen ţă , da’ eram mai ata şat ă de bunica. Ea mă mai şi alinta, dacă f ăceam ceva,nu că nu mă pedepsea, nu mă certa, zicea: asta e, lasă că vedem noi ce facem’... I. – Dar cu mama, în afar ă de ceartaasta legată de prietenul tău, au mai existat certuri? M. – Cu şcoala se mai supăra când nu mă duceam. I. – Mama te-aajutat ori de câte ori ai avut vreo problemă? M. –  Nu prea am f ăcut probleme, v-am spus, am fost o fat ă cuminte,adică nu plecam noaptea, nu..., dacă ie şeam afar ă  ştia de mine, n-avea de ce să- şi facă griji, n-am avut subiect deceart ă ca să zic a şa. I. – Ai dori să schimbi ceva în viaţa ta de până acum? M. - ... Nu, nu. Consider că via ţ a e f ăcut ă  şi cu bune şi cu rele, nu poate să fie numai roz, a şa că n-a ş avea... I. – Cum ai caracteriza-o pe mama? Ce calităţi şice defecte are? M. –  Nu ştiu, nu... Pentru mine e mama  şi atât, nu încerc să-i caut nici defecte  şi nici... I. – Când eraimai mică, te mai bătea mama? M. –  M-a bătut de două ori. 17 ani cât am acum, m-a bătut de două ori cu cureaua, o

dat ă pentru o minciună , nu suport ă minciuna. I. – Cu ce-ai minţit-o atuncea? M. –  M-a trimis la magazin  şi am luat o napolitană  şi trebuia să o mănânc după masă , după ce mâncam. Eu am desf ăcut-o pe drum, am mâncat o bucat ă  şiea m-a întrebat «de ce e a şa?», «a şa mi-a dat-o de la magazin»  şi m-a bătut atuncea. Ş i a doua oar ă pentru ţ igar ă.

 În balcon, luam chi ştoacele, bine, asta nu mi-aduc eu aminte, ce mi-a spus ea, luam chi ştoacele din  ţ igare  şi mă duceam în balcon şi le aprindeam. Dar, că eu eram mai mult speriat ă că în primul rând nu era normal la vârsta mea şi puteam, doamne fere şte, să dau foc, că nu  ştiam eu să sting sau să... Da,  şi atuncea mi-a zis tot a şa de r ău... I. – Cei de acasă se interesau de cum îţi petreceai tu timpul liber? M. –  P ăi nu că veneam de la  şcoal ă  şi, nu că seinteresau, ştiau ce fac, că eu veneam de la  şcoal ă  şi poate ie şeam afar ă , pe strad ă. N-aveam unde să mă duc, adică 

 să- şi facă griji că vai, ce am f ăcut! 

25

Page 14: Abuz Sexual in Familie

7/28/2019 Abuz Sexual in Familie

http://slidepdf.com/reader/full/abuz-sexual-in-familie 14/42

 

Din declaraţiile minorei rezultă că are relaţii bune atât cu mama, cât şi cu tatăl vitreg, care se arată înţelegători, o vizitează ori se întâlnesc cu ea, interesându-se îndeaproape de ea. Ea subliniază faptul că mamei sale,indiferent de ceea ce a f ăcut minora sau i s-a întâmplat (subl. ns. - ne referim, în acest sens, la abuzul sexual comisasupra ei de tat ăl vitreg ), îi pare r ău pentru faptul că fiica sa este internată la Centrul de Servicii Sociale ”Sf. Maria”şi doreşte ca ea să se reîntoarcă acasă:

I. – Acum mama regretă că tu eşti aicea şi nu eşti lângă ea? M. –  Da, da. I. – Ce-ţi spune? M. – C ă să mă întorcacasă , are momente când îl accept ă pe prietenul meu, are momente când se supăr ă că , vezi doamne, din cauza luiam ajuns aici  şi nu-i convine. Da, de multe ori mi-a spus,  şi-mi spune  şi acum că u şa casei ei întotdeauna va fideschisă pentru mine, chiar dacă sunt de vină sau nu. Adică practic pot să spun că a ş avea o vină că am plecat deacasă eu, că nu m-au dat ei afar ă din casă  şi au spus că chiar dacă am gre şit atunci şi am pornit pe drumul ă sta, autrecut peste şi mă a şteapt ă acasă , când vreau eu. I. – Şi soţul mamei e de aceeaşi părere? M. –  Da. I. – Mama vine să te viziteze aicea? M. –  Da. I. – Cam cât de des vine? M. –  Nu prea vine încoace, mai mult mă întâlnesc cu ea în ora ş 

 sau mă mai duc eu la ea la muncă. Vorbim zi de zi la telefon, ne mai întâlnim când mergem la cimitir la mamaie,dacă eu sunt acolo la prietenul meu  şi ea vine, mă duc cu ea. I. – Şi cu soţul ei vorbeşti? M. – Vorbesc cu amândoi.

 Mai vine el de exemplu, dacă se întâmpl ă să-mi fie foame la zece noaptea  şi el e la muncă , vine, îmi aduce, eu  şi fumez şi dacă n-am ţ ig ări sau astea îi spun  şi vine şi-mi aduce. Adică nu-mi poart ă pică că am  plecat, au considerat că a şa am ales eu  şi n-au ce să-mi facă. Nu poate să mă lase de izbeli şte, să... se interesează de mine! I. – Ţi-a fostgreu să te desprinzi de mama? M. –  Atunci, sincer, nu mi-a fost foarte greu, că eram în valul iubirii, eram captat ă de

alte lucruri, dar acum nu  ştiu, să zică că unele regrete poate le-a ş avea, nu  ştiu, zic a şa... I. – Şi cu mama despre cevorbiţi când vine ea aicea la tine sau când vă întâlniţi? M. –  P ăi ce am f ăcut eu, ce face ea.... 

(c) Informa ţ ii cu privire la abuzul sexual: Conform afirmaţiilor psihologul centrului, minora fost abuzată sexual detatăl vitreg. În cadrul interviului însă, nu a recunoscut acest fapt şi a inventat o poveste potrivit căreia a plecat deacasă pentru că nu s-a mai înţeles cu mama din cauza că aceasta se împotrivea relaţiei pe care minora o avea cu

 prietenul ei şi, de aceea, s-a adresat personal Centrului pentru a fi internată:

I. – Şi aici la Centru cum ai ajuns? M. –  Aveam un prieten  şi mama nu prea a fost de acord cu el, am avut ni ştediscu ţ ii cu mama  şi am decis că e mai bine să vin aici. I. – Păi puteai tu să iei decizia asta? M. –  Da, am avut ni ştediscu ţ ii cu ea, ne-am cam certat  şi am ajuns la concluzia că e mai bine. Ea a fost de acord  şi... I. – Păi şi cum ai aflattu de Centrul ăsta? M. –  Am vorbit cu o prietenă de-a lu’ mama şi ne-a dat un număr de telefon de la, nu mai ştiu dince sector. Tot de la sectorul 1, dar era... se ocupa cu altceva  şi de acolo m-au trimis în Direc ţ ie  şi din Direc ţ ie am

venit aici, m-au adus aici. I. – Dar de ce nu-l accepta mama pe prietenul tău? M. – C ă zicea că sunt prea mică ,... deastea. I. – De cât timp eşti tu aici, la Centru? M. –  De trei ani. 

Este posibil însă ca o parte din declaraţia ei – aceea care se refer ă la prietenul ei -, să fie adevărată, deşi, aşacum se poate observa din derularea discuţiei dintre investigator şi minor ă, aceasta evită, în mod constant, să se referela abuzarea ei sexuală de către tatăl vitreg. Apare neclar, în acest sens, dacă minora s-a opus sau, dimpotrivă, aacceptat să întreţină raporturi sexuale cu partenerul mamei. Aceasta nu exclude însă situaţia ei de victimă a unuiabuz sexual datorită vârstei şi, implicit, a lipsei ei de discernământ:

M. - Singura problemă pe care am avut-o cu ei (subl. ns.: cu părinţii) , v-am spus deja, a fost, prietenul meu care auconsiderat ei că nu... I. – De cât timp îl ştiai pe prietenul tău? M. –  P ăi îl  ştiu de cinci ani  şi de patru ani suntemîmpreună. I. – Şi n-ai încercat să-i convingi să îl accepte? M. –  Ba da, da’ n-au vrut să în ţ eleag ă. I. – Şi le-ai zis că dacă nu-l acceptă pleci? M.. –  Da, da! I. – Şi ei ce-au zis? Pleacă? M. –  Nu, au considerat, au zis că ei  şi-au f ăcut 

datoria să-mi spună ce e bine să fac  şi ce nu, dacă nu... M-au pedepsit, au încercat să mă oprească , dar eu n-amvrut să ascult  şi... I. – Cum te pedepseau? M. – S ă nu ies afar ă , îmi luase ni şte cercei din aur ... o pereche de cercei şi un inel. Inelul eu l-am bă gat la amanet  şi ei când au vă zut mi-au luat cerceii. În ultimul timp nu prea mă maiduceam la  şcoal ă , am avut câteva absen ţ e, ăă , dacă ei nu mă l ă sau, eu mă întâlneam pe ascuns cu el  şi nu mă duceam la  şcoal ă...  şi au zis că decât să te  ţ in cu for  ţ a lâng ă mine mai bine.... nu pot să te  ţ in legat ă... faci cumconsideri tu. I. – Şi prietenul vine să te vadă aici? M. –  Nu, venea la început, dar acum mă duc eu în weekend la el acasă. El munce şte de diminea ţ a până seara şi n-are timp să... Din păcate ne vedem decât în weekend. I. – El cu cese ocupă? M. –  Alpinist. I. – Şi părinţii lui ştiu de relaţie? M. –  Da, păi mă duc la el acasă! El st ă cu părin ţ ii  şi cu

 sora lui.

26

Page 15: Abuz Sexual in Familie

7/28/2019 Abuz Sexual in Familie

http://slidepdf.com/reader/full/abuz-sexual-in-familie 15/42

 

În acelaşi timp, relatările ei despre modul în care s-a adresat instituţiilor abilitate şi despre modul în care s-adesf ăşurat ancheta socială în cazul său sunt nu numai credibile, ci prezintă un grad ridicat de veridicitate, în pofidafaptului că minora nu spune nimic despre abuzul social căreia i-a căzut victimă:

I. – Deci cum ai aflat tu de Centru, printr-o prietenă? M. –  Da. Nu, o prietenă mi-a dat un număr de telefon, tot a şaceva de asisten ţă social ă , dar nu era D.G.A.S.-ul, era o alt ă institu ţ ie, nu mai ştiu şi de acolo m-au trimis în Direc ţ ie şi din Direc ţ ie m-au adus aici. I. – Au f ăcut vreo anchetă socială? M. –  Au f ăcut anchet ă social ă la mama acasă  şianchet ă social ă au f ăcut la prietenul meu ca să pot să mă duc în weekend. S ă vad ă dacă au condi ţ ii, dacă familia luimă prime şte, adică să nu mă duc  şi să stau pe strad ă. I. – Şi la mama de ce au f ăcut anchetă socială? M. – S ă vad ă dacă ar fi ei de vină cu plecarea mea, dacă ei m-au dat afar ă , să vad ă condi ţ iile, adică pentru o viitoare reintegrareîn familie să  ştie dacă am condi ţ ii acasă sau nu. I. – Şi care a fost concluzia? Că aveai condiţii? M. –  Da, da, păidacă vreau pot să mă întorc acasă , nu-i nici o problemă. Bine, când s-a f ăcut ancheta social ă n-aveau parchet, n-aveau aer condi ţ ionat, aveau o sobă , aveau lemne, baie în casă cu cad ă , cu tot ce e nevoie. Amândoi au loc demuncă , nu se pune problema să mor de foame. El cel pu ţ in, dacă e pe taxi, 100-200 de mii pe sear ă tot g ă se şte să ne

 pună ceva de mâncare pe masă. 

(d) Situa ţ ia minorei în cadrul Centrului de Servicii Sociale: Din spusele ei, minora s-a adaptat relativ uşor în cadrulCentrului, având relaţii bune cu toată lumea şi f ăcându-şi prieteni. Pe de altă parte, urmează cursurile şcolii

 profesionale unde are note satisf ăcătoare şi-şi doreşte să valorifice, la externare, cunoştinţele dobândite:

 – Şi aicea la Centru cum te-ai adaptat? Uşor sau? . – U  şor, da. I. – Ţi-ai f ăcut prieteni aicea? M. –  Da, nu am eutreabă , adică practic mă în ţ eleg bine cu toat ă lumea. Bine, mai sunt discu ţ ii, mai sunt... da’ nu... I. – Şi stau

 psihologii de vorbă cu tine? M. –  Înainte să vină domni şoara Elena era o doamnă psiholog Roxana, care st ăteaaici în Centru, venea, cu care n-am…, prima oar ă când am venit am purtat o discu ţ ie şi apoi nu. Bine, ea era  şiun fel de, era altfel de persoană adică nu, mie una nu mi-a pl ăcut  şi nu mi-a f ăcut pl ăcere să stau de vorbă cuea. Dar am mers la început în Direc ţ ie, la domni şoara Diana  şi f ăceam acolo....., o dat ă pe să pt ămână mergeam. I. – Şi în ce constau şedinţele astea? M. –  M ă întreba de mine, cum sunt, dacă-mi place aici, cum mă în ţ eleg cu prietenul, cu mama, cu so ţ ul mamei, la  şcoal ă , f ăceam diferite jocuri. Mai venea pe aicea, maidiscutam a şa când nu ne vedea nimeni că eu eram la  şcoal ă. I. – Cu şcoala cum merge? M. –  Bine. I. – Ce noteai? Note mari? M. –  Da. Nu numai nouă  şi zece, dar am de la  şapte în sus, să zic. I. – Ai vreo materie preferată? M. –  Da, română , da’ e materia mea preferat ă din cauza profesoarei, nu că  ţ in eu neapărat să învăţ româna, să învăţ  , să... că mai am vreo trei ani că eu sunt la SAM (subl. ns.: Şcoala de Arte şi Meserii). Eu a ş vrea să dau

mai departe, să profit de diploma pe care am primit-o de la cursuri.

5. M. R. (internată în Casa de Tip Familial Găvana – Piteşti)

(a) Date de identificare: În vârstă de 17 ani, minora se află internată în Casa de Tip Familial de circa un an de zile.Iniţial, a fost internată la un Centru de Primire în regim de urgen ţă, deoarece părinţii nu au fost în stare să-i asigureun regim de viaţă şi educaţie corespunzător. Este originar ă din mediul urban, provenind dintr-o familie formată dintrei membri: tatăl, minora şi un frate în vârstă de 16 ani. Tatăl, în vârstă de 46 de ani, a fost bucătar şi zidar, apoi arenunţat la serviciu din cauza băuturii. Este alcoolic înveterat, motiv pentru care şi-a maltratat, în mod frecvent, ceidoi copii. Mama, fostă croitoreasă, este despăr ţită de mai mulţi ani de familie, tr ăind în concubinaj cu diver şi bărbaţişi ducând o viaţă imorală. În prezent se află în penitenciar, fiind condamnată la doi ani de închisoare pentru abandonfamilial.

Investigatorul - Ce poţi să îmi spui despre tine? Câţi ani ai? Minora - Anul acesta fac 17 ani, în luna noiembrie. I. – De când eşti aici în centru? M. - De anul trecut. I. – Cum a fost viaţa ta până sa ajungi aici? M. –  Rea, tata bea,mama se ducea cu al  ţ i bărba ţ i, ne-a abandonat pe mine  şi fratele meu. Din cauza asta se afl ă la pu şcărie. Venea,

 pleca, iar venea, pleca, nu îi pl ăcea să stea cu noi. St ăteam mai mult cu tata. I. - De ce crezi că venea şi pleca? Ce odetermina să nu stea cu voi? M. - Bărba ţ ii. I. - Crezi că nu îl iubea pe tata? M. - A, nu! Ce am în ţ eles eu din rela ţ ialor e că numai pentru un anumit timp, nu e pentru toat ă via ţ a iubire. Treptat va deveni ur ă. I. - Nici pentru copii nus-au gândit să r ămână împreună? M. - Nu. I. - Dar s-a vorbit despre aşa ceva? Tu ai auzit discuţii despre aşa ceva? M.- Da, au încercat, dar dacă s-a vă zut că nu s-a putut, mama tot venea când nu era tata. Tata lucra până acum 6 ani.

 Dar acum nu mai lucrează din cauza ei pentru că a început să bea, devenind alcoolic. Are doar 46 de an, dar nu

27

Page 16: Abuz Sexual in Familie

7/28/2019 Abuz Sexual in Familie

http://slidepdf.com/reader/full/abuz-sexual-in-familie 16/42

 

 prea mai poate lucra. El are  şi diplomă de bucătar  şi diplomă de zidar. Ş i mama în timpul când era el la serviciuaducea în casă concubini, nu unul, ci mai mul  ţ i. I. - Voi eraţi acasă atunci? S. - Da, pe noi ne d ădea afar ă din casă.Sau dacă o amenin ţ am că îi spunem tat ălui, ne bătea. I. - Cam cât de des se întâmpla ca mama să îşi aducă concubinii acasă? M. - Ea avea concubini  şi când era cu tata, dar nu a aflat mult timp. Ş i a fost r ău când a aflat 

 pentru că tata se îmbăta din cauza ei. Bea, ne bătea  şi pe noi, după ce pleca ea. I. - Mama sau tata vin să teviziteze? M. -  Mama e la închisoare,. iar tata este acasă , bea în continuare. I. - Bea zi de zi? M. - Când apucă bani, da. Dar acum s-a schimbat. Π şi d ă seama că a gre şit. P ăi înainte când era tata mort de beat, îl adunam noi, eucu fratele meu, din şanturi, îi f ăceam de mâncare, îi d ădeam cu mâna noastr ă să mănânce. Aveam atunci vreo 10-11ani şori. I. - Mama cu ce se ocupa? M. -  Lucra la croitorie. Lucra, la timpul trecut. I. - Dar ea cum a ajuns la

 puşcărie? M. - Pentru abandon de familie. A dat-o tata în judecat ă pentru că nu a mai pl ătit pensia alimentar ă. Cred că tata a bă gat-o la pu şcărie că nu a mai pl ătit pensia de 8 luni de zile. Ş ti ţ i cât era pensia? Un milion o sut ă pentrudoi copii! 550 de mii la fiecare, ca la pro şti. C ă ea s-a văitat că nu are bani să pl ătească. Ea s-a dus prin toat ă  ţ ara,a colindat toat ă  ţ ara. Nu a avut niciun stres că suntem noi amărâ ţ i, că poate murim de foame şi că nu avem bani. Ea

 se distra non-stop cu hăndr ăl ăi, cu concubini. Într-un timp auzisem că e la un hotel, camerist ă. Ş i eu mă gândeam cecur ăţ enie o face ea! Ea nu era în stare să facă la noi acasă. Eu de la vârsta de la care am început să merg la şcoal ă ,am început să fac mâncare. La 6 ani jumate f ăceam cartofi pr ă ji ţ i. Ş i îmi spunea tata – «măi Mihaela, nu mai umblala aragaz». «Ş i atunci ce mănânci tat ă , coji de pâine?» Puneam  şi eu acolo în ciorbă ce g ă seam, pentru mine nuconta. Nu m-a învăţ at nimeni. Singur ă am învăţ at  şi să spăl,  şi să g ătesc  şi să fac muncă necesar ă în casă sau în

 gr ădină. Nu m-au învăţ at pe mine mamaia sau tata. M-au învăţ at necesit ăţ ile, că dacă nu f ăceam muream de foame. Dacă nu mă duceam prin sat cu sapa ... Ş i îmi amintesc că era sapa mai mare decât mine. Era coada atâta! Aveam

ambi ţ ie ca să pot să merg mai departe. Îmi era a şa mil ă de fratele meu când îl vedeam a şa mic.

(b) Climatul familial: Aşa cum am subliniat deja, minora face parte dintr-o familie dezorganizată, în care mama şi-aabandonat familia, ca urmare a unei conduite imorale, iar tatăl bolnav de diabet şi păr ăsit de partener ă, îşi ”înneacă amarul” în băutur ă, maltratându-şi copiii. Spre deosebire de tată, de care se simte, totuşi, legată afectiv, având numaicuvinte de laudă pentru el, minora îşi detestă mama, condamnând-o pentru faptul că şi-a păr ăsit familia:

I. - Cum ai descrie-o pe mama ta? M. -  Nu  ştiu, eu nu am mai vă zut-o. Calit ăţ i nu prea are, defecte însă o mul  ţ ime. Nu era optimist ă , nu era genul de om care să facă un anumit lucru în via ţă , era cam după voia lelii. Nu avea un scopîn via ţă. Sau poate că avea – fericirea ei. Fericirea noastr ă nu conta. I. - Ştii la ce vârstă v-a f ăcut? M. - Era tânăr ă.Cred că avea 16 ani. Tata a cunoscut pe câmp, când ea mergea cu vacile şi tata se ducea la coasă. I. – Mai ştii acumceva de ea? M. - Pe mama nu am mai vă zut-o de nu  ştiu cât timp. Nici nu mai ştiu cum arat ă. E la penitenciar. I. – Dar când era cu voi cu ce se ocupa? M. –  Cu nimic. A fost cândva croitoreasă. Când tata a vrut să facă casa, ea a

vândut tot, adică cimentul, fierul, lemnul pe care trebuia să îl punem la grinzi. A vândut totul. I - Ce f ăcea cu banii?M. -  Nu  ştiu. I. - Pe voi vă îmbr ăca? M.-  Da de unde! De unde atâta îmbr ăcăminte? I. - Şi tata după ce nu a mailucrat, cum f ăcea rost de bani? M. -  Lucra cu ziua. Vara lucra la coasă , la fân, în gr ădini. Îi d ădeau  şi lui oameniibani. I. - Şi tu ce simţi acum pentru mama ta? M. - Ur ă. Cu toate că a ş vrea să o văd, să îi spun în fa ţă că «din cauzata mi s-au întâmplat atâtea». I. - Şi faţă de tata ce simţi? M. - Pentru tata am respect pentru că  ştiu că este greu să cre şti doi copii singur, f ăr ă niciun ban. S-a l ă sat pe el  şi ne-a crescut pe noi a şa cum a putut. I. - El acum s-a lăsat de

 băutur ă? M. - Nu mai bea a şa pentru că are probleme cu ficatul. Are  şi diabet  şi nu prea mai bea. Dar a băut acumde Pa şte, ca tot omul, nu a şa ca înainte. Practic mai bea, mai st ă , iar mai bea, iar mai st ă. I. - Şi cum se purta cu voidupă ce bea? M. - De obicei îl l ă sam noi în pace, nu îl stresam. Mai bine îl l ă sam să se culce şi după aceea vorbeamcu el – «ai f ăcut cutare, ai f ăcut cutare». Ne bătea în r ău din cauza mamei. Se sim ţ ea păr ă sit. La prima vedere, tata

 pare un tip dur, dar când ajungi să îl cuno şti mai bine, e un om foarte inimos, chiar dacă are şi el punctele lui slabe. De pild ă , dacă a ş fi fost în locul lui tata, nu a ş fi putut să uit niciodat ă pentru că femeia pe care am iubit-o, m-aîn şelat. M-a păr ă sit  şi m-a l ă sat cu copiii. Ş i crede ţ i-mă , tata, când am fost acum acasă , că am fost acasă o

 să pt ămână de Pa şte, să îmi reînnoiesc rela ţ iile de familie ... Nu am ie şit, nu s-a  ştiut că sunt în Arge ş. I. - Cum a fostreîntâlnirea cu tata? M. -  Nu  ştiu, a fost ... Nu a fost prima dat ă când am mers acasă. Prima dat ă când m-am dusdupă 3-4 luni, s-a uitat a şa la mine  şi mi-a zis «ai fugit?» «Nu, tati nu am fugit». «Bine, hai pune-te la mas ă». «Nu,tati că am mâncat». «Nu, pune-te la masă , pune-te la masă». După aceea, când i-am zis să îmi dea şi mie bani ca să mă întorc, mi-a zis – «Nu am măi Mihaela bani, dar uite că mă duc să mă împrumut pentru tine». Ş i s-a dus s-aîmprumutat de ni şte bani  şi mi-a adus. Eu sunt genul de persoană ... Aici, cu toate că am mai f ăcut probleme, laînceput ... I-am dat unei fete 100 de mii şi i-am dat unei fete, Georgianei să se ducă să îmi ia o ciocolat ă că era ziuaunei prietene de a mea  şi să i-o fac cadou. Ea mi-a pierdut banii şi am bătut-o. Ş i după ce că erau singurii mei banila început  şi aici nu prea aveam ajutor financiar, cum ar veni. C ă nici dânsul nu poate să ne dea nouă în fiecare zicâte 20 de mii. Nici nu ar trebui dânsul să ne dea, dar la o adică ne mai împrumut ăm.

28

Page 17: Abuz Sexual in Familie

7/28/2019 Abuz Sexual in Familie

http://slidepdf.com/reader/full/abuz-sexual-in-familie 17/42

 

Din punct de vedere material, deşi au fost perioade când, din cauza păr ăsirii căminului de către mamă,minora, împreună cu fratele ei, nu au avut ce mânca, totuşi nu se poate spune că familia s-a confruntat cu dificultăţideosebite, mai ales că tatăl a lucrat în domenii care i-au permis să câştige un venit adecvat.

I. - Dar din punct de vedere material, cum vă ajungeaţi cu banii? Vi s-a întâmplat, de pildă, să nu aveţi ce să mâncaţi?M. - Da, după ce a plecat mama. Dar, de bine, de r ău, sunt aici, sunt prezent ă , sunt mare. Au fost momente când nuaveam ce mânca, au fost momente când mâncam mămăligu ţă rece cu magiun sau mămălig ă cu usturoi. I. - Sau să nu aveţi lemne iarna? M. - A, nu, de lemne, nu. Tata când lucra venea cu lemnele pe biciclet ă , într-o saco şă camatâta, dar venea cu cuburi de lemne de la serviciu, pentru noi. I. - Tata ce a muncit înainte? M. - A fost  şi bucătar. A

 fost  şi cânt ăre ţ . A cântat la nun ţ i când a fost tânăr. Ş i bucătar, are diplomă de bucătar-ospătar  şi cofetar. Ş i are şi înconstruc ţ ii. El mai mult în construc ţ ii lucrează , nu se mai ocupă de bucăt ărie că nu mai are r ăbdare să mai facă 

 pr ă jituri. 

Referindu-se la climatul familial, minora pune accentul pe conflictele permanente care existau între tat ăl şimama sa, datorită imoralităţii acesteia din urmă, precum şi a cruzimii ei, şi pe faptul că atât ea (minora), cât şi fratelesău au fost, de la început copii nedoriţi şi abandonaţi de mama lor. În multe privinţe relatările ei sunt de-a dreptuldramatice şi arată cât de marcată este încă minora de comportamentul mamei sale, ”denaturată” în adevăratul sens altermenului:

I. - Dar între mama şi tata existau conflicte? S-au şi bătut sau au existat numai certuri? M.-  Da, existau nu numaicerturi, ci şi conflicte, nu ca în orice familie. C ă de exemplu în familia de vis-a-vis poate că exist ă certuri, dar nu cu

 pumni sau cu altceva de genul ă sta. Pe tata când se îmbăta, nu când era treaz, îl bătea mama de îi suna apa în cap.Ş i pe urmă ne punea pe noi să îi zicem că a că zut pe scări şi şi-a spart nasul, săracul. Îi f ăcea vânt pe scări, să cad ă în cap  şi să moar ă. Sau arunca cu cu ţ itul după el. Dacă tata nu se ferea după col  ţ ul casei, îi intra cu ţ itul în spate.

 Da, dar se întorcea roata. Seara tata era beat, ziua era treaz  şi o lua la pumni pe ea. Era pe reprize. Bine că fratelemeu nu a luat obiceiurile lor. E greu să vezi o familie în care ai tr ăit ...I. – Te-ai simţit vreodată nedorită în familiata? M. –  Da, că pe mine mama a vrut să mă omoare de mică. Ş i a şa ştiu că nu am fost dorit ă de mama. Nu a vrut să mă aibe pentru că eram fat ă. Mi-au povestit tata, mamaie, că atunci când aveam 2-3 luni ... chiar îi întrebasem peto ţ i să văd dacă e adevărat, dacă povestea coincide ... ea a plecat la Maramure ş , că eu de fel sunt din Maramure ş.Sunt jumătate maramure şeancă  şi jumate arge şeancă. Ş i a plecat la Maramure ş  şi m-a luat cu ea. Nu, aveam, de

 fapt, un an. Fratele meu avea câteva luni. Ş i era iarnă  şi mi-au zis femeile că pe fratele meu l-a l ă sat la u şa luimamaie, în frig, cu o plasă de haine. Ş i când a vă zut mamaie că l-a l ă sat, a strigat după ea, şi mama a fugit repede

în ma şină  şi a plecat cu un vecin  şi cu mine. Ş i după un timp, după 2-3 luni, că tata tot încerca să dea de ea, că pe fratele meu nu putea el să îl crească , că era sugar. Ş i după un timp, a venit mama înapoi  şi tata nu a vrut să o mai primească. Dacă înainte tata s-a rugat de ea să vină , acum nu a mai vrut să o primească. Ş i mama l-a amenin ţ at petata, i-a zis – «dacă nu mă prime şti, eu pe fat ă o leg de mine  şi eu mă leg de picior cu un bolovan  şi mă arunc încanal cu tot cu ea». Ş i tata, pentru mine, a acceptat-o înapoi. Deci nu eram copilul dorit. Ş i când plângeam noaptea,mam a vrut să mă asfixieze cu perna. Eram micu ţă , plângem şi ea se enerva pe mine  şi mă bătea pe mine. Ce mamă!S ă fie un exemplu pentru to ţ i. Familiile care sunt a şa sfâr  şesc r ău, prin a se ucide, prin despăr  ţ ire. Eu mă bucur că 

 s-au despăr  ţ it  şi nu s-au omorât unul pe altul. I. - Dar de ce se certau şi se băteau? M. -  Din cauza ei. Numai dincauza ei, că pleca cu al  ţ i bărba ţ i. Îi aducea în casă , veneau vecinii. Pe noi nu ne credea tata, că eram mici. Credeacă min ţ im. Dar când a auzit de la vecini că – «Da, Marcele a şa e! ...». Pe noi mama odat ă când am vrut să îi

 spunem lui tata, să o d ăm în gât, să o pârâm, cum ar veni, ne-a legat de prun. Era iarnă , ne-a dezbr ăcat complet,aveam doar chilo ţ ii pe noi. Ţ in minte că pe mine m-a legat cu lan ţ ul de prun, iar pe fratele meu de păr, cu  şor  ţ ul.

 Aveam picioarele negre de la ză pad ă. Negre-negre. Ş i a sărit o vecină – «ce ai Mario cu ei, ce ai cu ei? Nu vezi că 

 sunt ni şte copii?» I-a zis – «Dă-i încolo, că mă pâr ă sc pe mine lui taică-său?» «A şa î  ţ i trebuie Mario, dacă tu nu ai grijă de ei. Cum vrei să  ţ ină la tine?». Nici mie nu îmi pl ăcea când îl vedeam pe tata că sufer ă. Cu toate că o fi el a şa cum e, dar eu niciodat ă nu l-am acuzat pe tata. Ş i  ştiu că nici nu e bine să î  ţ i judeci părin ţ ii. S ă fie judeca ţ i de

 Dumnezeu. Dar până la urmă , d ă-o încolo de treabă , nici a şa să î  şi bat ă joc. Tata îi aducea mâncare, cum ar veni, îiaducea o pâine pe masă să mănânce şi ea şi noi. El f ăcea eforturi şi pentru ea  şi pentru noi să se ducă la muncă , să trag ă acolo zi de zi. I. - Dar tata îi zicea vreodată să nu se mai poarte aşa cu copiii? Vă lua apărarea în faţa ei? M. -

 Ne lua apărarea, dar până la un moment dat când a început ea să bage intrigi. Noi fiind copiii, ce să  ştim? Plus că tata nu ştia. Ce îi spunea cineva? 

29

Page 18: Abuz Sexual in Familie

7/28/2019 Abuz Sexual in Familie

http://slidepdf.com/reader/full/abuz-sexual-in-familie 18/42

 

În schimb, minora are relaţii foarte bune cu fratele ei mai mic, care, la fel ca şi ea, a fost un copil nedorit demamă, împărtăşind acelaşi destin cu sora lui:

I. - Şi fratele tău e mai mare sau mic? M. - E mai mic cu un an. I. – Şi cum te înţelegi cu el? M. - Foarte bine. Ş i mă bucur că de fiecare dat ă când mă duc acasă ..., el e cam bolnăvior. El a fost mai mic, a fost mai sensibil, mai păr ă sit de soart ă cum ar veni, pentru că eu am crescut, mi-am dat seama, dar el a r ămas cu trauma aia, că îmi zicea mie – «Aoleu, când o veni mama, să vezi ce o bat, să vezi ce o omor în bătaie». El fiind băiat, poate avea  şi el nevoie de omamă. Toat ă lumea vrea să aibă o mamă , dar dacă nu e, nu e. Dar mă în ţ eleg foarte bine cu el cu toate că înaintene băteam ca chiorii, de ajungeam ori la bal, ori la spital. Era în joacă , dar din joacă d ădeam în bătaie. Dar acum,nu ştiu, s-a schimbat, e mai matur, are 16 ani. Π şi d ă  şi el seama de ni şte lucruri. Îl ajut ă  şi pe tata la muncă. Face şi

 fratele meu rost de bani ca să aibă  şi el o pâine. Deci mai mult fratele meu munce şte. El e  şi la  şcoal ă ,  şi munce şte,tot a şa cu ziua. E în clasa a VIII-a, l-a dat mai târziu, nu a r ămas repetent. 

După abandonul căminului familial de către mamă, tatăl minorei împreună cu cei doi copii s-au mutat, într-o casă modestă, bătrânească, la bunica (mama tatălui), unde au locuit în aceeaşi curte cu unchiul (fratele mai mic altatălui) şi mătuşa. Acolo a avut însă parte de rele tratamente din partea bunicii, care, între altele, ascundea mâncareade minor ă şi de fratele ei, motive pentru care minora a fugit de acasă:

I. - Tata nu şi-a pus niciodată problema să se recăsătorească? Să îşi ia o soţie mai bună, care să aibă grijă de voi? M. - Nu, pentru că nimeni nu vroia să aibă grijă de doi copii. I. - Deci voi cum locuiaţi? M. - Înainte st ăteam cu chirie,dar ne-au spus oamenii că dacă pl ătim o anumit ă perioad ă de timp în avans ne d ădeau casa nouă. Dar cum tata nua mai fost cu mama  şi s-a l ă sat  şi de serviciu, s-a l ă sat de tot  şi s-a apucat de băutur ă , am plecat din casa aia  şi ne-am mutat la mamaie. Unchiul meu, fratele tat ălui, are o camer ă ... deci este o casă bătrânească cum ar veni. Are 2camere, o bucăt ărie, o cămar ă  şi un hol  şi vis-a-vis este casa noastr ă ... unde am vrut să construim o camer ă , dar nuam avut posibilit ăţ i. Dar eu, de când sunt cu tata, am stat într-un fânar. Acolo unde avem noi casa, că bunica mea abă gat fân în casă. Fugisem de acasă  şi eram pe drumul acela ...  şi ziceam «mi se întâmpl ă ceva, nu mai îmi pasă.

 Mor, mor. Nu mor, tot a şa». Plecam, nu mâncam. Am stat trei ani de zile acolo în fânar. Ajunsesem slab ă băţ . Ş iiarna când îmi era frig îmi bă gam picioarele în fân să mă încălzească. De unde să mă încălzească? Eu mă mir cumde mai tr ăiesc în ziua de ast ă zi. I. - De ce te refugiasei acolo? M. - Pentru că nu mă în ţ elegeam cu mamaie. Îmi ziceacă mănânc mult. Ea ascundea mâncarea în haine pentru fiul-său. Când a g ă sit tata mâncarea, a dat-o la o mie dedraci.  De aceea, m-am refugiat acolo pentru că nu mă în ţ elegeam nici cu tata în momentul acela. Nu mai era deîn ţ eles. Începuse să bea iar ăşi, iar mamaie mă tot cicălea la cap. 

Din relatările minorei, adevărate sau nu, bunica dinspre tată, despre care are o impresie extrem de proastă,are o relaţie incestuoasă cu fiul mai mic (fratele tatălui minorei), din care cauză îl ”favorizează” pe acesta îndetrimentul fiului mai mare şi al copiilor:

M. - Mama lui nu îl suport ă pe tata, că e cel mai mare. Îl suport ă pe băiatul cel mai mic pentru că s-a culcat cu el  şia devenit o rela ţ ie pasional ă , cum ar veni. Îi d ădea lui toat ă mâncarea, de noi o ascundea. Ş i pe tata nu îl suport ă.

 Deci bunica mea şi unchiul meu tr ăiesc împreună , cu toate că st ă  şi cu nevasta lui în casă.

O impresie la fel de proastă o are minora în legătur ă cu bunica dinspre mamă şi cu alte rude ale acesteia:

I. - Despre bunica ta din partea tatălui mi-ai vorbit, dar despre bunica din partea mamei ce poţi să îmi spui?M. - E o be ţ ivă ordinar ă , mă scuza ţ i că folosesc expresia, dar nici mucii nu îi arunci pe ea. E be ţ ivă  şi e singur ă. Nuo stresează nimeni. Fra ţ ii lui mama sunt pleca ţ i. Mama mai are o sor ă , care a f ăcut la fel. Are cinci copii – două feteîn Turcia  şi trei copii aici. Ş i aia i-a l ă sat tot în voia lelii. Ş i aia avea scopuri în via ţă ... Ce sprijin să primesc din

 partea lor? Nici pomeneal ă. P ăi când m-am dus acum, face mamaie la mine – «să ie şi afar ă din curtea mea!» Dar  şti ţ i cum a ţ ipat? A zis că eu şi cu mama nu avem ce căuta acolo. Atunci am zis  şi eu – «gata, e ultima oar ă când maivin». Pe frate-meu îl suport ă. El e altceva, e bărbat. E cu treaba lui, va avea viitorul lui.

(c) Informa ţ ii cu privire la abuzul sexual: La vârsta de 8 ani, minora a fost violată, în casa familiei, de către unchiulei (fratele tatălui, în prezent decedat), aflat sub influenţa alcoolului, viol care a traumatizat-o psihic. Deşi a povestitmamei ceea ce i s-a întâmplat, aceasta nu a reac ţionat în nici un fel pe motiv – spune minora – că ar fi fost ”plătită”de agresor:

30

Page 19: Abuz Sexual in Familie

7/28/2019 Abuz Sexual in Familie

http://slidepdf.com/reader/full/abuz-sexual-in-familie 19/42

 

M. - Cu toate greut ăţ ile astea am fost mereu sus. I. - Nu ai căzut deloc? M. - Am că zut psihic pentru că la vârsta de8 ani am fost violat ă de un bărbat de 24 de ani. Acum a murit, a avut un accident de ma şină. I. - Îţi era rudă sau erastr ăin?  M. -  Era rud ă , îmi era unchi. Era vărul tat ălui, cum ar veni. I. - Poţi să îmi povesteşti pe scurt cum s-aîntîmplat? M. - A intrat în casă , momindu-l pe fratele meu, dându-i de lucru, spunându-i să se ducă la magazin. Eu i-am f ăcut semn fratelui meu, lui Gabi, să nu plece. Dar omul acela i-a dat  şi bani, mai mul  ţ i bani şi s-a întâmplat. Aintrat în casă , m-a încuiat  şi asta a fost. I. - S-a întâmplat o dată sau de mai multe ori? M. - O dat ă , dar eu având 8ani, am r ămas traumatizat ă până la 14 ani când mi-am dat seama că poate a fost destinul, poate a şa mi-a fost scris.I. - Ai povestit părinţilor ce ţi s-a întâmplat? M. - Le-am zis, dar problema a fost că pe mama a pl ătit-o să nu spună nimic. A acceptat pur  şi simplu banii  şi a plecat. I. - Şi tata? M. -  Mama mi-a zis să nu îi spun tat ălui,  şi nu i-am

 spus. Cred că tata îl bă ga direct la pu şcărie. Ş i în prieteni nu am avut încredere. Ş i nici acum nu mai am încredereîn niciun prieten. Poate să îmi arate el că  ţ ine la mine şi că îmi d ă case şi vile, că nu am încredere. C ă orice prietenîn fa ţă î  ţ i zice una  şi în spate, te vorbe şte  şi te dr ăcuie şte. I. - Şi unde s-a petrecut fapta asta? M. - La noi acasă , laCurtea de Arge ş. I. - Părinţii erau plecaţi, nu? M. - Tata era la serviciu  şi mama nu  ştiu pe unde era. Niciodat ă nuam ştiut pe unde era. I. - Dar tu ai simţit că vroia chestia asta mai demult sau a fost ceva de moment? M. - Nu, el era şi beat  şi cred că nu şi-a dat seama.

De asemenea, atunci când minora avea 14 ani a fost victima unui viol colectiv. Din spusele ei, rezult ă că fost acostată, seara, pe stradă de un grup format din şapte inşi, care au băgat-o într-o maşină, au lovit-o şi violat-o.Deoarece a fost ameninţată de ei, minora a fost nevoit să ţină sub tăcere ceea ce i s-a întâmplat, până ce a intervenit

 poliţia. Declar ă însă investigatorului că a fost şi, în continuare, urmărită de agresori: 

I. - Fratele tău este şi el aici la centru? M. - Nu, este acasă. I - De ce tu ai ajuns aici şi fratele este acasă? M. - Amavut o problemă mai delicat ă. Au venit cei de la Trafic de Persoane  şi m-au luat. Nu numai că am fost violat ă la 8ani, dar am fost violat ă  şi la 14 ani, de 7 in şi. Aici în Pite şti. Nu mai ştiu pe unde, că nu mai ţ in minte. I. - Undeva pestradă? M. - Nu, nu pe strad ă. M-au luat din sta ţ ie. Eu a şteptam autobuzul. Ie şisem seara târziu, pe la 6. Ş i iarna, că în ianuarie s-a întâmplat, se întunecă devreme. Ş i pe la 6 era întuneric. M-au bă gat în ma şină. M-au lovit, m-aubătut  şi m-au violat. I. - Dar  ţi-au dat drumul după evenimentul respectiv? M. -  Diminea ţ a mi-au dat drumul, dar după aceea m-au tot căutat. M-au căutat acasă , i-au amenin ţ at pe ai mei să le spună unde sunt. I. - Şi tu ce ai f ăcutdupă aceea? Te-ai dus la poliţie? M. - Nu am putut să spun că mă amenin ţ aser ă. Dar au aflat dân şii. Ş i bine că auaflat. Nu  ştiu cum au aflat că nu mi-au dat prea multe informa ţ ii. Ajunsesem r ău de tot. Nu mai puteam, nu maiaveam încredere în mine. M ă l ă sam la voia întâmpl ării. Dacă mi se întâmpl ă ceva, îmi spuneam, bine că de abia

 scapă lumea de mine. I. - Nu ai putut să vorbeşti cu nimeni? M. - Nu, pentru că e ceva care nu se poate spune. Mai

ales aici. I. - Dar cu cineva din familie? M. - Nu. I. - Dar nu i-a prins poliţia? M. - Nu, sunt da ţ i în urmărire. I. - Tu aidat vreo declaraţie? M. -  Am dat. Am fost  şi la judecător. Dar trebuie să îi prind ă pentru că nu sunt numai euvictima, sunt mai multe fete din Arge ş. Dar eu am fost mai cu tupeu  şi când m-au întrebat agen ţ ii eu am crezut că 

 sunt pu şi de ăştia pentru că orice se poate întâmpla, să vină unii sub formă de agen ţ i. S ă spună că sunt agen ţ i  şi să  zică – «vino cu mine». Ş i eu le-am spus – «domne, mie îmi ar ăta ţ i legitima ţ ia». Mi-au ar ătat legitima ţ iile şi am zis – «bine, în sfâr  şit am  şi eu cu cine vorbi». Prima dat ă nu am prea vrut să spun pentru că mi-a fost frică , dar după aceea mi-am dat seama că  ştiu mai multe treburi. Ş i le-am spus încet-încet. A fost totul bine. Dar acum câteva luni,eram la  şcoal ă  şi am vă zut pe cineva, pe un tip într-un taxi. S-a uitat la mine, am pus capul în pământ  şi nu am maiapucat să traversez pe trecerea de pietoni, am traversat direct. Nu conta dacă era vreo ma şină , dacă nu era. Amtraversat a şa. Ş i am mers într-o fug ă în clasă  şi am stat acolo. Eram gata să plâng. I. - Şi i-ai mai văzut de atunci?M. - Nu, dar m-au urmărit la şcoală. Din cauza asta nu am mai mers la  şcoal ă. Mergeam doar atunci când stiam eu,când sunam lumea  şi îmi spunea «Stai lini ştit ă , nu este nimeni prin preajmă. Vino la  şcoal ă». O prietenă de a meaera să îmi facă „cheie” (subl. ns. – să o prindă în capcană sau să-i întindă o cursă) , cum se zice. A vrut să mă lase să 

mă prind ă. O amenin ţ aser ă , o violaser ă  şi pe ea. Ş i ea avea 19 ani, deci era deja major ă. Mie mi-au spus poli ţ i ştiide la Omoruri că dacă nu plecam acum eram prin  ţările calde. F ăceam Spania, Italia, Olanda etc.

Consecinţele violului suferit au lăsat urme adânci în viaţa minorei, care a voit chiar să se sinucidă din această cauză, cu atât mai mult cu cât nu a putut spune celor apropiaţi ceea ce i s-a întâmplat:

31

Page 20: Abuz Sexual in Familie

7/28/2019 Abuz Sexual in Familie

http://slidepdf.com/reader/full/abuz-sexual-in-familie 20/42

 

I. - Bine că ţi-au dat drumul atunci. M. - Bine că nu au chemat mai mul  ţ i. Au vrut să cheme mai mul  ţ i. Eu am vrut să mă arunc. Scă pasem într-un moment, că ie şiser ă la  ţ igar ă. Ş i am vrut să mă arunc de la etajul 4. Nu mai puteam.

 Mergeam într-un fel a şa, foarte cr ăcănat. Când am ajuns în Arge ş , când am ajuns acasă , crede ţ i-mă m-am pus în genunchi şi am pupat pământul. Se uita lumea la mine, dar eu am pupat pământul. A şa se întâmpl ă când nu ai mamă lâng ă tine, când nu ai cu cine să vorbe şti, când te lasă la greu. I. - Părinţii au simţit că e ceva schimbat la tine, că seîntâmplă ceva cu tine? M. - Nu, pentru că nu am părin ţ i care să fie sensibili la a şa ceva. Tata dacă era mereu beat,drogat, pentru că devenise un drog pentru el. Mama, dacă era unde era,  şi nu venea cu lunile acasă , poate chiar cuanii. Eu ce să mai fac? Unde să mă duc să caut ajutor? Cu mamaie nu puteam să vorbesc că aia e sărit ă de pe fix.

 Ea e cu bătrâne ţ ea. Cu unchiul meu nu puteam să vorbesc pentru că e plecat pe TIR  şi nu ai cu cine vorbi. Am  ţ inut în mine. Ţ ineam în mine  şi îmi f ăceam r ău. Până la o anumit ă limit ă când nu am mai putut suporta. I. - Aveaicoşmaruri? M. -  Aoleu! Visam figurile acelea, nu numai noaptea. Le aveam întipărite în minte, le zăream oricând 

 fa ţ a. I. - Ai fost nevoită să mergi la spital? Ai suferit r ăni mai grave? M. - Nu. Zic eu că nu, dar în interiorul meu numai eu  ştiu ce este. I. - Nu ai f ăcut niciun control de atunci? M. -  Nu. Îmi era frică. Dacă cumva se atingea vreunbăiat de mine, eu f ăceam crize din acelea de genul «Lasă-mă în pace! Ce te atingi de mine?» Nici cu un deget nu

 putea să mă ating ă. Acum am trecut un pic peste. I. Aici la Centru ai discutat cu un psiholog? M. - Am discutat cudoamma psiholog, dar ce să îmi facă dânsa dacă eu ... ea mă poate ajuta să vorbesc cu ea, să mă descarc, dar dacă eu visez sau dacă am anumite figuri pe care nu le pot uita, ea ce poate să îmi facă? C ă este vorba de via ţ a mea, numi le poate scoate nimeni din minte. Pe mine m-a traumatizat. Când mă duc la  şcoal ă , mă gândesc – Doamne,

 Doamne ... mă rog la Dumnezeu înainte până plec, chiar dacă nu mă vede lumea atât de credincioasă. Am  şi eu puncte slabe.

(d) Alte forme de abuz suferite: Abuzul fizic: Conform relatărilor minorei, ambii părinţi au maltrat-o fizic, la fel ca şi pe fratele ei: mama

 pentru că avea impresia că-i strică intimitatea din timpul relaţiilor sexuale avute cu alţi bărbaţi aduşi în casă sau pentru că avea convingerea că minora şi fratele ei povestesc tatălui despre aceste relaţii, iar tatăl, adeseori chiar dinnevoia de a căuta ”ţapi ispăşitori” pentru necazurile provocate de partenera de cuplu. Iar pedepsele fizice din parteaambilor părinţi erau deosebit de aspre: 

I. - Mama ta te bătea M. - Da, şi pe mine şi pe frate-meu, mai ales dacă o amenin ţ am că îi spunem tat ălui că- şi aduceconcubini în casă , ne bătea. Ş i nu bătaie cu palma la fund, cum se zice, bătaie cu cârligul de la sobă , cu catarama dela curea.  Iar tata ne bătea  şi el. I. – De ce? M. -  Dădea vina pe noi. Credea că noi suntem vinova ţ i, că numai dinvina noastr ă s-au întâmplat toate astea. I. - Alte pedepse din astea v-a mai aplicat mama? M. -  Ne punea pe ...  şti ţ icum este piatra? Are pietricele din alea mici  şi col  ţ uroase. Pe noi ne punea cu genunchii pe ele, că f ăceam prostii,

că a şa, că a şa. I. - Ce f ăceaţi de exemplu? M. - Ne jucam, ne mai băteam. Ei i se părea nu  ştiu cum, că nu poate să aibă intimitatea ei cu bărba ţ ii. I. - Dar în familie părinţii v-au serbat vreodată zilele de naştere? M. -  Nu. Poate laînceput, când eram noi mici şi ei se în ţ elegeau bine, dar eu nu mi-aduc aminte. Poate că nu ne-au f ăcut niciodat ă , nu ştiu. Ş tii de ce am eu dintele spart? Datorit ă mamei. M-a pus să mătur  şi nu am putut să mătur. Era o mătur ă cu ocoad ă din aceea mare, ca la  ţ ar ă. Ş i eu nu am putut că era mătura mai mare decât mine. Pe mine la 6 ani jumate m-a dat la şcoal ă. Era mai mare ghiozdanul decât mine. Ş i nu am  ştiut să dau cu mătura  şi mi-a dat cu mătura în fa ţă.Ş i mi s-a spart dintele de jos. Pe mine m-a l ă sat marcat ă , fizic m-a l ă sat marcat ă. M-a l ă sat cu un indiciu ca să mă recunoască. I. - Mai ai astfel de amintiri? M. -  Mai am una cu fratele meu. S ă vede ţ i pentru ce motiv am luat noibătaie. De la nunt ă , mama pă strase ni şte farfurii. Eu cu fratele meu le-am luat  şi ne jucam cu ele ca pe ni şte OZN-uri. I le aruncam lui frate-meu  şi frate-meu le lovea jos de pom. Ş i s-au dus toate.  Ă  sta a fost un motiv pentru caream luat bătaie. Sau la masă , când eram la masă. Ş i noi copii, mai râdeam. Când i-a dat lui frate-meu una! Ţ in mintecă avea castronul în fa ţă  şi când i-a dat mama un capac l-a bă gat cu capul în mâncare. I-a intrat  şi fa ţ a în castron.I.- El ce face? Vrea să dea la liceu? M. -  Da, cu toate că nu prea înva ţă. Nu prea îl duce mintea de la atâtea băt ăi,

numai în cap, numai în cap. A avut  şi capul spart, 12 copci. Eu am fost mai rezistent ă. Mama d ădea în mine d ădea şinu plângeam. Râdeam  şi o enervam  şi mai r ău. Sau din cauza fratelui mă bătea  şi pe mine sau din cauza mea, îl bătea şi pe el. Zicea să nu existe diferen ţ e. I. - Cam cât de des se întâmpla să vă bată? M. - Cam de trei ori la două 

 zile. Existau zile în care mai bine fugeam. Mai bine ne duceam pe câmp decât să mai st ăm acasă să ne bat ă. I. - Deciaţi fugit din cauza bătăilor? M. -  Da,  şi am stat prin pod  şi o dat ă , mai mult timp, în fânar.  De atâtea băt ăi de lamama  şi tata eu cu fratele meu ajunsesem negri pe spinare. Ş ti ţ i ce înseamnă aia negri de urme de bătaie? Eramnegri-negri de nu puteai să pui un deget. Nu aveai unde să vezi o pat ă de lumină , cum ar veni. Biciuri, aoleu! Nuvreau să îmi mai amintesc.

32

Page 21: Abuz Sexual in Familie

7/28/2019 Abuz Sexual in Familie

http://slidepdf.com/reader/full/abuz-sexual-in-familie 21/42

 

 Abuzul psihic: Aşa cum rezultă din cea mai mare parte a declaraţiilor, explicite sau implicite, ale minorei,abuzul fizic suferit din partea părinţilor a fost complementar cu cel emoţional. Minora nu a fost nici îngrijită, niciocrotită de mamă şi s-a simţit abandonată de către aceasta, iar tatăl, faţă de care ea se arată tolerantă, s-a preocupat,doar în mică măsur ă, de problemele minorei, atât din cauză că a fost abandonat de partener ă, cât şi pentru faptul că adevenit alcoolic. Totuşi, în opinia minorei, tatăl ei s-a implicat în educaţia ei, fiind, spre deosebire de mamă sau

 bunică, apropiată de minor ă:

Investigatorul - Şi cum te simţeai după ce mama ta te bătea? Minora - Mama mă bătea de mică. Eram mică , bebelu ş ,cum ar veni. De ce crede ţ i că plânge bebelu şul? C ă simte el ceva. Poate că s-au certat pări ţ ii  şi eu sim ţ eam  şi

 plângeam. Iar mai târziu mama ne-a abandonat. A şa mamă am avut! Cine nu are nevoie de mamă? Cea care tecre şte, te  ţ ine nouă luni în burt ă  şi după aceea să te arunce la gunoi, cum ar veni. Practic, a şa ne-am sim ţ it eu  şi

 fratele meu, lipsi ţ i de soart ă. Al  ţ i oameni ar trage cu din ţ ii să aibă copii, dar la noi, în familie..., a şa a fost să fie, f ăr ă mamă. I. – Dar de tatăl tău ce poţi să-mi spui? M. - Eu nu îl judec pe tata. Tata, mie mi se pare, este un om carea putut să ne crească chiar dacă a fost singur. Nu suntem mor  ţ i, nu ne-am omorât între noi, nu ne-a omorât tata.Suntem mari, suntem sănăto şi. El nici nu putea să facă prea mult. Din cauza mamei s-a apucat de băut  şi a f ăcut  şiel ce putea pentru noi. I. - Dar aşa stăteaţi de vorbă cu mama, cu tata despre chestiuni legate de viaţă? M. - Nu, nicivorbă. Mie când mi-a venit ciclul, nu mi-a spus mama, că mama nu era lâng ă mine. Mie mi-a spus tata. Mie parcă mi-a picat castronul în cap. Nu  ştiam ce e ăla. Ş i mi-a spus tata – «Se pune a şa, se ia a şa etc.». Deci nici măcar lucrul ă sta nu mi l-a spus mama. Ş i mai ales cum să îi spun eu tatii momentele prin care am trecut acum? Ş i acummă gândesc cum o să tr ăiesc pe viitor? O să îmi repro şeze bărbatul. Pentru că dacă  ţ in la el, am să îi spun. De ce să 

am secrete fa ţă de el? Dacă vrea să în ţ eleag ă bine, dacă nu, tot a şa. I. - Dar mai ştii şi alte cazuri de abuzuri dinastea sexuale petrecute în familie? M. -  Nu, sunt cazuri rare. Am încercat să vorbesc  şi cu mamaie, dar dacă nu se

 poate, nu se poate. I. - De ce spui că nu se poate vorbi? M. - Nu sunt interesa ţ i de mine.

(e) Situa ţ ia minorei în prezent: Minora spune că se simte în relativă siguranţă în Casa de Tip Familial, unde nudoreşte să r ămână decât până va împlini vârsta de 18 ani. După ce va fi externată, ea îşi doreşte să se întoarcă, acasă,la tatăl ei, propunându-şi să se angajeze undeva, iar cu o parte din banii câştigaţi să poată să poată extinde casa undelocuieşte acesta. În concordanţă cu declaraţiile, prefer ă să nu meargă la şcoală din cauză că îi este ruşine de colegi înlegătur ă cu violul căreia i-a căzut victimă şi se teme încă de agresori:

I. - Şi aici cum te-ai adaptat? M. - Prima dat ă când am ajuns aici am început să plâng. Înainte am fost la centrul de primire urgen ţă , pe Calea Bucure şti. Când m-am vă zut acolo prima dat ă mi-am t ăiat venele (subl. ns. - Rezultă deaici că minora a avut două tentative de sinucidere) pentru că nu judecam. Acum regret că îmi va r ămâne semn toat ă 

via ţ a  şi poate copiii mei când or să vad ă or să mă întrebe – «Mamă , ce ai la mână? E, mamă , am fost  şi eu prostu ţă». Aici m-am adaptat bine pentru că din septembrie anul trecut ... nu din septembrie, din noiembrie de când am început să merg la  şcoal ă , că nu au putut să îmi bage dosarul ... I. - Vrei să te întorci în familie, alături de tata?M. - Da. Avem şi o casă în construc ţ ie şi nu  ştiu cum am să fac eu, că în mine este baza, să am un serviciu  şi să îmi

 fac măcar o camer ă a mea. S ă am şi eu unde trage, cum ar veni. I. - Şi crezi că poţi tu să faci că eşti micuţă? M. - Am să împlinesc 17 ani. La anul, dacă mă ajut ă Dumnezeu, pot să am  şi eu o diplomă , pot să lucrez  şi eu într-undomeniu. Depinde, dacă am face şi ni şte cursuri de coafor, dar nu sunt sponsorizări. Ar trebui să se oganizeze astfel de cursuri pentru că cum să iasă un copil la 18 ani? Cu ce să iasă la mână? Cum să se descurce în via ţă? Cu toatecă îi d ă de aici Ministerul 2-3 milioane, nu î  ţ i ajung nici o lună. I. - Dar aici la Centru ce activităţi desf ăşuraţi? M. -

 Diminea ţ a lucr ăm cu educatorii. I. - Ce anume lucraţi? M. - Gen cursuri  şcolare. Eu nu lucrez, că sunt mare  şi  ştiudeja. Cei mici lucrează. Mai ie şim tot cu educatorii în parc, că avem un parc aici. I. - Dar la şcoală mergi? M. - Nu

 prea vreau să mă mai duc pentru că este diferit ă  şcoala, sunt diferi ţ i colegii. Ei sunt cu bani. Ş i mă simt a şa, nu ştiu,ca ultimul om, ca un nimeni. Ş i de şi nu  ştiu că sunt aici (la centru), că dacă ar  şti că sunt aici m-ar trata ca pe

ultima cârpă pe care o iei  şi o la şi să o sufle vântul. M. - Dar înainte să ajungi aici la centru mergeai la şcoală, nu?M. - Nu mergeam din cauza problemei mele. Ş i aici îmi este frică pentru că este Pite şti  şi este mai mare. Ş i am fost urmărit ă  şi la  şcoal ă. I. - Când poţi pleca de aici? M. -  Pot să stau până la 18 ani, adică până devin major ă , saudacă continui şcoala pot să stau până la 26. Problema este că eu nu vreau să stau aici că nu mă simt ca la casa mea.

 Aici, cum ar veni, stau să mă relaxez, să îmi limpezesc gândurile, să nu mai am frica aceea în mine că oricând mă  pot prinde şi de aceea nu pot să ies nicăieri. Aici cu timpul poate că mă uit ă. Poate, dar nu ştiu sigur, că orice prad ă care nu e g ă sit ă sau nu este luat ă la momentul respectiv devine mai tentant ă.

33

Page 22: Abuz Sexual in Familie

7/28/2019 Abuz Sexual in Familie

http://slidepdf.com/reader/full/abuz-sexual-in-familie 22/42

 

CAZURI DE ABUZATORI ADULŢI

1.G.M. (deţinut)

(a) Date de identificare: De origine etnică rrom, în vârstă de 25 de ani, absolvent a 2 clase primare şi f ăr ă o ocupaţiestabilă, subiectul este deţinut la Închisoarea din Botoşani pentru infracţiunea de viol asupra propriei nepoate. Înaintede a fi condamnat era căsătorit cu copii şi locuia în mediul urban, în casa – proprietate personală a soacrei. Dinspusele sale, situaţia materială a familiei era îndestulătoare:

Investigatorul - Ce vârstă ai? Subiectul – Am 25 de ani. I. – Ce şcoală ai? şi cu ce te ocupai înainte de a ajunge aici?S. –  Am numai două clase, pentru că fratele mai mare a f ăcut accident cu ma şina,  şi a luat foc. Eram în ma şină  şiam stat în spital 4 luni  şi 2 zile. Mi-am pierdut memoria. Un an  şi jumătate, doi ani nu  ţ ineam minte nimic, apoi mi-am revenit, dar nu m-am mai dus la  şcoal ă , eu sunt rrom şi câte clase am f ăcut era suficient. Nu prea mergeam la şcoal ă , n-aveam note prea bune, de şi mi-a pl ăcut  şi mă în ţ elegeam foarte bine cu colegii. Le luam banii din po şet ă de la doamne, dar am dat banii înapoi. M-a bătut mama în fa ţ a colegilor, când am luat banii doamnei, aveam 8 ani.

 Eram vecinii to ţ i acolo (colegii)  şi ne în ţ elegeam foarte bine. Nu mă ocupam cu ceva (anume). Strângeam fier  şi-l vând pe pia ţă  şi f ăceam cam două milioane pe zi. Am mai  şi muncit la vii  şi prin ferme prin  ţ ar ă. M ă în ţ elegeambine cu colegii. I. – Unde locuiai înainte de a ajunge aici? S. - În casa lui soacr ă-mea, erau 3 camere mari,bucăt ărie şi baie, st ăteam to ţ i la gr ămad ă , noi şi cumnatele mele  şi puneam banii de mâncare împreună , nu duceam

lipsuri, ne descurcam noi. Copiii mei nu au suferit niciodat ă de frig sau de foame.

(b) Informa ţ ii cu privire la familia de origine: Subiectul provine dintr-o familie în care mama, în vârstă de 51 de ani,fostă muncitoare, a r ămas văduvă, fiind nevoită să se ocupe singur de cei cinci copii – subiectul, împreună cu alţi doifraţi mai mari decât acesta şi două surori mai mici. Tatăl subiectului, de asemenea, muncitor, având probleme

 psihice, a murit la vârsta de 53 de ani, spânzurându-se. În conformitate cu propriile declaraţii ale subiectului, ambii părinţi, în special tatăl, consumau băuturi alcoolice şi nu se înţelegeau deloc, având, în permanenţă relaţiiconflictuale. Din această cauză, tatăl îşi maltrata frecvent copiii, f ăr ă să-i supravegheze şi f ăr ă să se implice înactivităţile lor şcolare. Este de menţionat şi faptul că atât tatăl, cât şi cei doi fraţi au fost condamnaţi şi arestaţi – tatăl

 pentru speculă, fratele cel mai mare pentru înşelătorie, iar celălalt frate pentru delicte comise în cursul minoratului:

Investigatorul - Povesteste-mi ceva despre parinţii tăi. Subiectul - Tata era cam nebun la cap, a fost operat la cap,

era foarte nervos  şi agresiv, nimeni nu se în ţ elegea cu el, mereu se certa cu mama. Consuma mereu alcool, iar când era beat mai r ău f ăcea, ne înjura, striga la noi, de bătut nu putea că-l băteam noi, dar era spurcat la gur ă , nu-l  suportam. Mama bea  şi ea, dar mai pu ţ in. I. - Câţi ani au părinţii tăi şi cu ce se ocupă? S. - Tata are 53 de ani, iar mama a murit la 51 de ani, amândoi aveau 4 clase. Mama era confec ţ ioner, iar tata era  şef distribuitor marf ă.Tat ăl era foarte agresiv, după ce a murit mama nu s-a mai recă sătorit. I. – Mai ai fraţi sau surori? S. - Mai am doi

 fra ţ i mai mari de 30  şi 34 de ani  şi două surori mai mici, de 20  şi 23 de ani. Fra ţ ii au 6  şi 7 clase. Al  ţ i doi fra ţ i aumurit de mici. I. - Părinţii tăi se interesau de ceea ce f ăceai la şcoală? S. –  P ăi v-am spus: nu am mers la  şcoal ă decât 2 clase  şi atunci nu ajungeam la  şcoal ă , mă porneam de acasă  şi ajungeam prin ora ş , vagabondeam, cer  şeam, îmicupăram dulciuri...I. – Ai tăi au fost vreodată arestaţi de poliţie? S. - Tata a fost arestat 2 luni pentru specul ă , un

 frate mai mare a fost arestat la 15 ani pentru în şel ătorie şi un frate mai mic pentru furt, a stat la minori un an. I. – Cum se purtau părinţii tăi cu tine şi cu fraţii tăi? S. - Mama era bună ne acoperea ne lua partea, lua bătaie în locul nostru, noi fugeam, tata era periculos când era beat, dar ne învăţ a  şi de bine să nu fur ăm. I. Cum se înţelegeau într ei ei tata şi mama ta? S. -  Nu se în ţ elegeau de loc, tot timpul se certau  şi se băteau, când se întâlneau , când eranumai mama acasă era mai lini şte... 

Subiectul declar ă că a fost, adeseori, maltratat fizic, chiar foarte grav, de către tată, fiind, de asemenea,abuzat emoţional şi neglijat de către părinţi, în cursul copilăriei. Totuşi, nu au fost rare cazurile în care, din cauzainstabilităţii sale psihice şi a antipatiei manifestate faţă de tată, a fugit de acasă cu obiecte furate de la tatăl său. Afugit pentru a cer şi sau a fura în diferite oraşe din ţar ă. În cursul acelor ”peregrinări”, - aşa cum singur recunoaşte – aavut, în mod constant, de-a face cu organele de poliţie. Pe de altă parte, împreună cu fraţii săi, G. M. şi-a maltratat, larândul său, tatăl:

34

Page 23: Abuz Sexual in Familie

7/28/2019 Abuz Sexual in Familie

http://slidepdf.com/reader/full/abuz-sexual-in-familie 23/42

 

I. – Cât de des te bătea tatăl tău? S. –  Nu prea des  şi numai atunci când st ăteam acasă , dar nu prea st ăteam acasă. Pe la 10  şi 11 ani am fugit de acasă de nebun, nu că am fost bătut, ci de plictiseala de acasă. Am mers prin toat ă  ţ ara. La 14 până pe la 18 ani mergeam cu fratele meu prin  ţ ar ă , cer  şeam, furam, am fost la Constan ţ a, Bucure şti,Timi ş , Oradea, Bra şov. Aici ne-a g ă sit poli ţ ia  şi ne-a f ăcut buletin de Bra şov. Fugeam când r ămâneam cu tata, că era antipatic. Nu puteam să-l suport,  ţ ipa într-una dacă nu-i convenea ceva zbiera, mă enervam  şi îi spuneam:«Rămâi cu casa ta»  şi plecam, M ă urmărea poli ţ ia, părin ţ ii mă urmăreau, veneau după mine  şi mă aduceau acasă ,

 st ăteam un an şi apoi când îmi venea toana, iar plecam. I. – Totuşi cam de câte ori pe să ptămână te bătea? S. - Nu nebătea prea des, pe mine şi pe fra ţ ii mei, că se temea de noi că  şi noi îi d ădeam peste cap. Când am fugit pe la 12 ani,i-am luat un cec de 6 milioane  şi un casetofon, am vrut să plec din  ţ ar ă , st ăteam ascuns în porumb, când m-am dus

 să scot banii de pe cec mă a ştepta poli ţ ia. M-au dus acasă  şi m-au bătut. I. – Dar de ce vă bătea şi în ce mod of ăcea? S. - Nu ne bătea chiar degeaba, f ăceam o mul  ţ ime de prostii. Atunci ne lega de stâlp, ne ungea cu păcur ă  şine bătea câte-o jumătate de or ă. Când aveam 21 de ani, m-am bătut cu frati-meu mai mare  şi mi-a dat cu securea încap. Am că zut  şi mi-am spart capul. Am dat cu coasa în roat ă  şi am spart-o , de aceea m-a bătut, eu nu vroiam ca

 să plece  şi el de acasă. Ne bătea frecvent din orice, o dat ă d ădeam noi, o dat ă d ădea el. Eram de panaramă prinvecini de scandal ce era pe acolo. I. – Te-ai simţit vreodată ocrotit de ai tăi? S. - Nu, noi ne-am purtat de grijă ,  şimama numai cât a putut, am fugit mereu de acasă de pe la 9 – 10 ani, mergeam unde ne venea. La 9 ani am l ă sat 

 ghiozdanul în fa ţ a casei şi-am plecat cu colegii la un meci Steaua- Dinamo. La Pa şcani am coborât să facem schimb şi când a şteptam trenul ne-a g ă sit poli ţ ia şi ne-a trimis acasă. 

(c) Date despre familia personal ă: G. M. este căsătorit şi are un copil în etate de 4 ani. Anterior a tr ăit în concubinajcu altă femeie f ăr ă să aibă însă copii. Declar ă că, mai ales atunci când se afla sub influenţa băuturilor alcoolice, îşi

 bătea frecvent copilul, în primul rând din cauză că fiul său era învăţat de maică-sa să-l fure:

Investigatorul - Spune-mi acum câte ceva despre familia ta personală. Ai soţie, copii? Subiectul –  Da, sunt că sătorit de 4-5 ani, am un băiat de 4 ani, care ştie că sunt mort a şa i-a spus maică sa şi să  şti ţ i că am să mă  şi omor. Am mai

 fost că sătorit în concubinaj 3 ani dar f ăr ă copii. Nu am avut r ăbdare să stau cu atâtea femei - so ţ ia, soacra,cumnatele. I. - Ţi-ai bătut vreodată copilul? S. - Da, mă enerva că plângea des, de multe ori l-am bătut, că maică -sal-a învăţ at să fure de la mine, să bage mâna în buzunar. Îl băteam destul de des, avea cam 4 ani băiatul, eramdeseori  şi eu beat, cu palma l-am bătut. Asta e, copiii se mai bat când fac prostii. Ş i băie ţ elul plângea  şi fugea lamaică-sa.

(d) Schi ţă sumar ă a profilului psihic al subiectului: Din propriile lui spuse, subiectul este instabil din punct de

vedere psihic, suferind de depresii nervoase. Ameninţă chiar că va urma destinul tatălui său, spânzurându-se înînchisoare. O influenţă deosebită asupra psihicului său l-a avut (şi poate îl are încă, cunoscută fiind amploarea acesteideprinderi în penitenciarele din România) consumul de droguri (datând din perioada în care a fost migrant în Franţa)şi consumul de alcool. La rândul său, anturajul a exercitat şi el un rol important în consumul de droguri şi învagabondajul care a constituit o constantă a vieţii lui G. M.:

Investigatorul - Ce calităţi şi ce defecte crezi că ai? Subiectul - Am  şi perioade nervoase dar suf ăr după aceea, îmi pare r ău...I. - Care au fost cele mai fericite momente din viaţa ta? S. - Nici unul. I. – Dar cele mai triste momente? S.- Eu tot timpul sunt trist. I. - Care sunt lucrurile care contează cel mai mult pentru tine? S. -  Nimic nu mai contează ,mă spânzur, îmi iau via ţ a nu mai rezist în pu şcărie. La fel ca taică-meu care s-a spânzurat, la fel mă spânzur  şi eu.I.- Ai consumat vreodată alcool sau droguri? S. -  Da, în fiecare zi, beam orice, în afar ă de spirt. Mergeam cutovar ăşii, cu prietenii mei, umblam bezmetic prin ora ş , beam orice, furam din buzunare, jucam barbut prin baruri,

 poker. Am consumat  şi droguri: ha şi ş , cocaină , se vindeau pe strad ă (cam 6 luni am consumat) cât am fost în

 Fran ţ a, apoi m-au prins m-au pus pe avion  şi m-am întors  ţ ar ă. Acolo strângeam cupru  şi aluminiu le vindeam la pia ţ a de vechituri şi f ăceam bani. I. - Există ceva ce ai dori să se schimbe în viaţa ta? S. - Libertatea, dar nu am cumaici, am să mor la fel ca tata. I. – Ce fel de prieteni aveai? S. - Aveam o ga şcă , cam 10 sau12 prieteni şi plecam cu eicam peste tot. Mi-a pl ăcut hoinăreala. Erau  şi ei ca mine de-o vârst ă sau mai mari. Dormeam pe câmp, ne drogamcu bronz, ne injectam cocaină , st ăteam prin crâ şme toat ă ziua, pe câmp, la jocurile mecanice, aveam datorii  şimergeam să cer acasă , dar nu-mi d ădeau. Ş i atunci spărgeam geamuri, f ăceam panaramă  şi plecam. 

(e) Informa ţ ii despre abuzul sexual comis de subiect: Deşi faptele pentru care a fost acuzat sunt, în mod evident,incriminatoare (fapt care rezultă şi din analiza dosarului său), subiectul refuză să recunoască tentativa de viol comisă asupra nepoatei sale în vârstă de 10 ani, inventând o poveste conform căreia, în cursul unei ieşiri în oraş cu nepoata

35

Page 24: Abuz Sexual in Familie

7/28/2019 Abuz Sexual in Familie

http://slidepdf.com/reader/full/abuz-sexual-in-familie 24/42

 

(pentru a-i cumpăra rechizite pentru şcoală), a voit să-şi facă nevoile în spatele unor blocuri, timp în care un cetăţeandin apropiere a anunţat poliţia. În mod real, G. M. a premeditat fapta şi a încercat să-şi violeze nepoata, viol r ămasdoar în stadiul de tentativă datorită faptului că a fost surprins asupra faptului de cetăţeanul respectiv. Oricumsubiectul nu regretă fapta comisă, mai ales că şi refuză să o recunoască:

Investigatorul – Care este motivul principal pentru care te afli aici? Subiectul – Sunt aici pentru tentativă de viol. Amluat-o pe nepoat ă –mea de 10 ani de la sor ă-mea să mă duc să-i cumpăr ce-i trebuia pentru  şcoal ă. Ş i aproape deni şte blocuri am vrut să-mi fac  şi eu treaba (să- şi facă nevoile – subl. ns.)...  şi îi spuneam feti ţ ei să mearg ă maiîncolo şi nu vroia. A început să plâng ă  şi un martor a spus că am vrut să violez feti ţ a. Am fost acuzat de tentativă deviol. I. – Câţi ani avea nepoata? S.  – 10 ani. I. Şi când s-a petrecut evenimentul? S. –  Acum 8 luni. I. – Şi cum areacţionat nepota? S. –  P ă...i plângea. I. – Spune drept, ai încercat sau nu să violezi fetiţa? S. –  Nu, spun drept, de şiam furat toat ă via ţ a acum sunt pentru prima dat ă închis şi degeaba, dar eu mă spânzur, până în ziua mea...să n-am

 parte. I. Te consideri sau nu vinovat de fapta pentru care ai fost condamnat? S. -  Nu am ce să regret... 

2. C. V. (deţinut)(a) Date de identificare: În vârstă de 43 de ani, subiectul are 4 clase primare, fiind, înainte de condamnare,agricultor zilier  şi, ocazional, muncitor la oraş. Este căsătorit, având doi copii, locuind, înainte de a fi închis, înmediul rural. În prezent, ispăşeşte o sentinţă de 13 ani închisoare pentru viol exercitat asupra propriei fiice:

 Investigatorul : Ce vârstă ai? Subiectul - 43 ani. I. - Ce şcoală şi ce ocupaţie ai? Subiectul -  Am numai 4 clase. Pentru că în 70, 74  a şa erau timpurile atunci, era dificil să mergi la  şcoal ă , mergeai la muncă...era frumos la şcoal ă , atunci erau alte condi ţ ii, acum sunt alte condi ţ ii. P ărin ţ ii erau de acord să merg la  şcoal ă dar ei erau mainecă ji ţ i. La mună am fost agricultor, mă ocupam cu munca câmpului, munceam cu ziua la diverse munci, f ăceam ceera nevoie... la priva ţ i, coseam, duceam cu căru ţ a. I. Unde locuiai înainte de a ajunge aici, la sat sau la oraş? I. – 

 Locuiam la sat, în comuna Ş endriceni. Acolo m-am nă scut, acolo am crescut, acolo am f ăcut  şcoal ă. I. – Eşticăsătorit? S. –  Da, sunt că sătorit  şi am doi copii. I. Şi de ce te afli aic, poţi să-mi spui? I. –  P ăi se spune că mi-amviolat fata dar nu-i adevărat 

(b) Nivelul de instruc ţ ie  şi traseul ocupa ţ ional: Subiectul a absolvit 4 clase, apoi a abandonat şcoala pentru că - aşacum spune – nu-i plăcea. Apoi s-a angajat de tânăr, lucrând, pe rând, ca muncitor zilier la o fabrică de căr ămidă,cioban la oi în R ădăuţi şi, din nou, muncitor (necalificat) la Constanţa:

Investigatorul – Aum spune-mi ceva despre şcoala pe care ai urmat-o şi ce f ăceai atunci. Subiectul - Am 4 clase, m-am dus la fabrica de căr ămid ă  şi m-am angajat acolo, că nu erau bani acasă  şi noi eram mul  ţ i, părin ţ ii lucrau laCAP, luam produse nu se d ădeau bani, era mai greu, nu te gândeai la  şcoal ă atunci. Dar eu mai mult nu mergeam la şcoal ă ,decât mergeam, mă porneam şi st ăteam la islaz  şi când ie şeau copiii de la  şcoal ă îmi luam ghiozdanul  şi mă întorceam acasă.... nu am fost .... mă trecea învăţătorul de şi nici nu  ştiam să citesc sau să fac tabla înmul  ţ irii, cubătaie am învăţ at-o când eram mare de acum, de frică am învăţ at-o într-o zi...Sincer să fiu nu prea îmi pl ăcea şcoala,nu mă atr ă gea, nu  ştiu de ce...I. - Cum te înţelegeai cu colegii? Foarte bine, erau vecini cu mine, cu unii dinei st ăteam pe islaz, la minge, la joacă...I. – Ce munci ai f ăcut până să ajungi aici? S. - Eu m-am dus la muncă de la16-17 ani. Când am renun ţ at la  şcoal ă st ăteam acasă de ceva ani,  şi nu aveam bani. M-am decis să mă duc zilier la

 Fabrica de căr ămid ă , primăvara , la sezon. După aia am r ămas, am avut carte de muncă , am muncit acolo 11 ani, jumătate din ei la grupa 1. După aia m-am că sătorit, am avut probleme cu şomajul, a dat faliment fabrica  şi ne-a dat afar ă pe to ţ i.... mi-au dat ordonan ţ a (subl. ns. de lichidare). De la primărie ne d ădea fond social 1.300 pe timp de

var ă  şi 1.700 pe timp de iarnă. A şa am fost plecat la oi la stână 2 luni de zile în Vicolul de jos, Răd ău ţ i, după aceeaam venit acasă la  ş fâr  şitul lunii în 2005, am oit pentru animale  şi pe toamnă am plecat la Constan ţ a, am lucrat acolo 6 luni. Eram mul  ţ umit că aveam un loc de muncă asigurat. Dacă lipseam vreodat ă era motivat, îmi anun ţ amcolegiii din echipă erau din sat de acolo, un cumnat, na şul de cununie  şi un băiat din sat, eram ca să zic a şa în

 familie, dacă nu puteam veni eu într-o zi că aveam ceva la câmp anun ţ am şi îmi ţ ineau ei locul, dacă lipsea altul tot a şa.. Am stat  şi la 90 de grade am scos căr ămida din cuptor, eram 3 in şi în echipă , era un vagonet  şi puneau 4000de căr ămizi în el, în 5 minute trebuia să ie şim de acolo. Condi ţ ii aveam, ne duceau sifon, lapte, erau ventilatoare. La

 forma ţ ie la sezon, era altfel când lucram, era aer curat, dar n-aveam bani pe la 17 ani aveam nevoie  şi eu de bani şide aceea m-am dus la fabrică , era mare lucru să ai serviciu în ora ş... Bani erau destui, ne d ădeau suficient, nu am

36

Page 25: Abuz Sexual in Familie

7/28/2019 Abuz Sexual in Familie

http://slidepdf.com/reader/full/abuz-sexual-in-familie 25/42

 

avut probleme cu nimeni, cu  şeful eram pe bune, ne în ţ elegea, nu era cum sunt acuma cu gura pe noi sau să nu leconvină nimic... colegii mei, v-am spus eram ca în familie , nu au fost discu ţ ii sau ştiu eu ce...

(c) Familia de origine: C. V. provine dintr-o familie cu posibilităţi materiale modeste, părinţii (tata, în prezentdecedat, a fost cioban, iar mama agricultoare) muncind la fostul CAP din sat. Exceptând alte rude, subiectul are patrusurori, două mai în vârstă, de 46, respectiv 47 de ani, şi două mai tinere decât el (în vârstă de 38, respectiv 42 de ani.Imaginea sa despre copilărie este oarecum idilică, subiectul prezentând, mai degrabă, aspectul ei ”romantic”, decât

 partea sa mai puţin plăcută:

Investigatorul - Ce poţi să-mi spui despre părinţii tăi? Câţi ani au? Subiectul –  Mama are 69 de ani, iar tata adecedat la 63 de ani. Când eram mici era greu la părin ţ i, abia se descurcau, munceau la CAP  şi aveau te miri ce.

 Acuma, când am crescut, tata nu prea st ătea pe acasă , era cu stâna, eu eram la serviciu, când era zi de salariumergeam la ora ş  şi mai luam una alta. Ei, ne mai certam câteodat ă , din cauza banilor că nu se ajungea. Mama mă certa pe mine mai des că f ăceam prostiii ca to ţ i copiii, şti ţ i cum sunt, băie ţ ii au idei, fetele sunt mai cumin ţ i pe lâng ă casă , dar eu nu... M ă trimitea cu vaca pe islaz,  şi scă pa în lanul de porumb, şi se umfla şi trebuia apoi să o alerg ca

 să nu crape, mergeam cu berbecele şi l-am priponit pe malul râului, şi s-a înecat, am f ăcut multe, ca copilul...Când  f ăceam prostii mai primeam câte o bătaie, na asta e, nu prea avem idei nă stru şnice, dar când le f ăceam secuno ştea... Surorile erau ca fetele,  şti ţ i, cumin ţ i. M ă în ţ elegeam bine cu ele. Mama mă mai certa că  ţ inea cu fetele  şitata cu mine, că eram singurul băiat. Aveam o pozi ţ ie aparte, chiar  şi surorile ştiau că pe mine mă iart ă mai u şor, lemai băteam, sau dacă ele se supărau pe mine le spuneam că , degeaba, mie tot nu îmi vor face nimic. Conflicte mai

 speciale nu au fost între noi. I. – Mai ai fraţi sau surori? S. –  Da, mai am patru surori, două mai mari  şi două maimici ca mine. S. - Ca singurul băiat, am fost preferatul părin ţ ilor dar  şti ţ i, cum d ă Dumnezeu, fiecare pământean areumbra lui. I. Familia în care te-ai născut a suferit schimbări în cursul timpului? S. –  Nu în mod deosebit, tata adecedat acum 6 luni, dar mama nu s-a recă sătorit. I. Surorile tale ce varstă au şi cu ce se ocupă? S. Surorile au

 fiecare, 47 de ani, 46 de ani, 42 şi 38 de ani. Carte are una, 10 clase, asta e măritat ă  şi are şi ea 3 băie ţ i şi o fat ă , arenun ţ at la serviciu să vad ă de copiii. Celelalte surori au una 6 clase, una 7 clase  şi una 8 clase. Nu lucrează niciuna, au casă la ţ ar ă , ţ in animale şi se descurcă , că ce-i de f ăcut altceva... I. - Ce calităţi şi ce defecte consideri că auavut mama şi tatăl tău? S. - Mama a ţ inut la noi, a avut grijă de noi, era gospodină , mie mi-a pl ăcut tot timpul de ea,a f ăcut diferen ţ e între copiii, este bună cu noi şi săritoare, r ău nu am nimic să-i zic, că  şi atunci când necerat sau nebătea eu eram cel care f ăcea rele, mama avea dreptate, ce să zic, a f ăcut  şi ea ce a  ştiut. Tata era mai ar  ţă gos, maid ădea câte o palmă când ne prindea, te mai certa, tata era cioban  şi era mult timp plecat. Când venea acasă st ătea

 pu ţ in  şi dacă vedea că am f ăcut vreo prostie nu st ăteam acasă , fugeam pe câmp până îi trecea furia, plecam ca să nu dau ochii cu el... era mai aspru, să nu-l facem de ru şine în sat, avea  şi el mândria lui, să nu aud ă de copiii lui

 prin vecini vorbe grele...I. - Cum se înţelegeau părinţii tăi între ei?  S. Se împăcau, se mai certau ei dar nu îmi spuneau mie de ce, o mai întrebam pe mama dar ea mă trimitea la ale mele că nu e treaba mea ce are ea cu tata  şia şa... P ărin ţ ii m-au ajutat tot timpul, n-am suferit de mâncare, de frig de lipsuri, era mai greu, ca la  ţ ar ă , dar ledr ămuia mama pe toate...

În concordanţă cu sublinierile subiectului, părinţii nu s-au preocupat de situaţia sa şcolar ă şi nici nu l-ausupravegheat, motiv pentru care C. V. fugea sau chiulea, în mod frecvent, de la şcoală, abandonând-o în cele dinurmă, pentru a lucra ca muncitor necalificat:

I. – Părinţii tăi se ocupau de problemele pe care le aveai la şcoală? S. –  Da, părin ţ ii mă trimiteau numai la  şcoal ă ,mama mă îmbraca, mă încăl  ţ a, dar eu plecam de acasă cu ghiozdanul  şi mergeam pe izlaz sau pierdeam timpul pe la

 pădure  şi când vedeam că ies copiii de la  şcoal ă mergeam  şi eu acasă. Plecam o dat ă cu surorile mele, dar nu spuneam acasă că nu merg la  şcoal ă , că eu spuneam că le bat  şi nu mă spuneau la părin ţ i. Ş i a şa după un timp m-

am l ă sat de şcoal ă , nu vedem nici un rost atunci, nu aveam stare să stau la  şcoal ă , mă plictiseam, erau pu ţ ini copiiiîn clasă  şi avea timp învăţătorul să ne ia pe to ţ i la rând să vorbească cu noi. Învăţătorul era de la mine din sat. A

 fost învăţător bun, Dumnezeu să-l ierte că a murit săracul, el dacă  ştiai sau nu carte, î  ţ i punea 10, to ţ i treceau clasa.Când au aflat părin ţ ii era de acuma prea târziu: «Nu- ţ i place, măi băiete, de-acuma ai să stai la sapă». Dar m-amdus la căr ămid ă , când m-am dus prima dat ă , mama  şi tata spuneau: «Tu e şti mic, nu po ţ i lucra în 3 schimburi»,aveam 14-15 ani, da uite c-am rezistat. I. Cum ţi se par că au fost părinţii tăi în comparaţie cu alţi părinţi? S. - Foartebuni, se ocupau de noi, nu ne-au l ă sat la greu, buni ce să zic...

37

Page 26: Abuz Sexual in Familie

7/28/2019 Abuz Sexual in Familie

http://slidepdf.com/reader/full/abuz-sexual-in-familie 26/42

 

Dintre membrii familiei amintiţi de C. V. tatăl său era singurul care avea probleme cu alcoolul. Pe de altă  parte, tatăl său a fost condamnat la 2 ani şi jumătate închisoare, datorită unui conflict avut cu un consătean, conflictîn cursul căruia acesta din urmă a fost înjunghiat de către tatăl lui C. V:

I. – A existat cineva din familia ta care să aibă probleme cu alcoolul sau cu consumul de droguri? Sau a fost vreodată arestat de poliţie? S. - Surorile mele nu au consumat alcool, poate la o nunt ă ceva, părin ţ ii, mama nu, dar tata maiconsuma, nu era agresiv când era beat, dar a fost arestat o dat ă pentru băt ăi. S-a bătut în sat. Eram mic, cred că aveam 6-7 ani şi a stat atunci închis 2 ani  şi jumătate, a fost condamnat că ăla cu care s-a bătut, de la un drum s-aucertat  şi s-au bătut, nu-l l ă sa să treacă. Tata avea berbeci  şi strângea oile la berbeci a şa cum se face, vecinul ălaavea şi el berbeci şi se luau care-i avea mai frumo şi, care f ăceau oile mai bune,  şi tata avea cele mai frumoase,  şi s-au luat la bătaie.  Ă la l-a spart aici pe tata cu furca, la piept  şi tata l-a t ăiat cu cu ţ itul în spate. Dacă nu-l t ăia, nu

 f ăcea pu şcărie, a şa au spus, dar dacă l-a t ăiat, că s-a apărat, a f ăcut 2 ani şi jumătate pu şcărie. Ă la a juns la spital iar pe tata l-a judecat în public la căminul cultural în sat la noi. Ş i cel ălalt a f ăcut pu şcărie aproape 10 ani. 

Conform cu declaraţiile lui, C. V. nu a fost vreodată, în cursul copilăriei, neglijat sau abuzat fizic, emoţionalori sexual de către părinţi:

I. – Te-ai simţit ocrotit de părinţii tăi? Te-ai simţit vreodată neglijat? S. – Nu am fost neglijaţi, toţi copiii, am fostocrotiţi, nu am simţit că face diferenţe între noi, sau că iubeşte pe unul şi pe altul nu, nu se f ăcea aşa...I. – Dar bătutai fost de părinţi? S. – Păi la nă zbâtâile pe care le f ăceam mai meritam o bătaie, nu mă băteau des, atunci cu  şcoalade vreo 2 – 3 ori mama, o dat ă tata, şi după aia au zis că na, dacă nu vrei, ai să ajungi ca mine să te bat ă ploile. Seîntâmpla des, dacă st ăteam să mă bat ă , dar nu st ăteam, fugeam din calea lui, mă ascundeam. După ce pleca ie şeam şi zicea mama «vezi că te-a căutat taică-t ău, unde ai fost?» dar eu ziceam că nu am auzit nimic... de şi îl auzeamcând striga după mine...I. - S-a întâmplat ca în familia ta, cineva să fie agresat sexual de altă rudă? S. - Nu, nu s-aîntâmplat deloc una ca asta.

(d) Familia personal ă: Subiectul este căsătorit, având doi copii, o fată de 17 ani şi un băiat de 18 ani. Subliniază că are relaţii bune cu cei doi copii. Totuşi, se contrazice, declarând că fata, care, în absenţa lui, ”şi-a f ăcut de cap” prinsat, l-a ameninţat că-l bagă la închisoare (subl. ns. – se observă că subiectul caută să-şi justifice violul comis asuprafiicei sale, invocând o aşa-zisă ”r ăzbunare” a acesteia). Pe de altă parte, C. V. recunoaşte că s-a întâmplat să-şilovească mai puţin sever copiii, pe fiică datorită aşa-zisului ”comportament imoral” al acesteia, iar pe băiat pentru că nu i-a sesizat faptele ei. Nu consider ă că alcoolul i-a influenţat atitudinea faţă de copii:

Investigatorul – Eşti căsătorit? Copii ai? Subiectul - Sunt că săt orit, e singura partener ă pe care am avut-o, de 18 ani sunt cu ea. Am 2 copii, aveam 26 de ani când s-a nă scut fata, are acum 17 ani. Iar băiatul are 19 ani. I. – Ce relaţieaveai cu copiii? S. - Când erau copiii mici, lucram la fabrică , veneam acasă cu dulciuri, cu bomboane, cu una cualta, mă jucam cu ei. Ca tat ă am fost a şa  şi a şa, când în ţ eleg ător când mai dur cu ei... ca să nu facă familia de râs. 

 Eu zic că m-am în ţ eles bine cu copiii mei. Dar am avut o problemă cu fata. Da na, am plecat de la Primărie, de la fondul social că nu se ajungeau banii, şi am plecat la muncă pe la Constan ţ a, şi mamă-sa a r ămas singur ă cu copiii şi fata şi-a f ăcut de cap prin sat... eu i-am spus că dacă nu se lini şte şte o dau la un centru de plansament  şi ai să stai singur ă acolo. Ea s-a l ăudat prin sat că face ce face  şi mă bag ă în pu şcărie. I. - Ţi-ai bătut vreodată fata? S. - Ambătut-o când era mare, când am venit de la stână pentru că ... f ăcea prostii prin sat  şi se ducea vorba prin sat,  şi-mi

 spuneau, «uite mă ce face fii-ta cu cutare...» şi mă f ăcea de râs prin sat... nu am învinovăţ it-o ... i-am spus să nu maimearg ă la discotecă. A fugit de acasă cu băie ţ ii... Pe băiat l-am bătut odat ă că nu-mi spunea ce f ăcea sor ă-sa.

 Acuma de când m-a arestat pe mine a f ăcut  şi el mai multe prostii acasă , urâte lucruri ce să zic... De băut am băut când i-am bătut, vreo 2-300 grame de rachiu. Dar nu i-am bătut bine, ! Nu am bătut-o bine pe fat ă!

În ceea ce priveşte fiica, subiectul accentuează asupra ”imoralităţii” acesteia, manifestate de la o vârstă foarte fragedă, şi pe faptul că nu a supravegheat-o suficient, motiv pentru care aceasta a avut relaţii sexuale cu maimulţi bărbaţi, dintr-una rezultând chiar un copil: 

S. - În 2005, eu dacă mă duceam la poli ţ ie când a venit cu un telefon acasă , îl avea de la un băiat  şi m-a prostit în fa ţă...tr ăia cu el  şi eu la 13 ani  şi jumate cât avea ea nu am fost de acord cu asta  şi m-am dus întâi la mama  şi la surori să cer părerea şi mi-a zis că băiatul nu-i de vină , vorba aia «C ăţ eaua dacă nu ridică coada, câinele nu se iadupă ea!» Ş i nu m-am dus la post. Poate am gre şit  şi dacă mergeam o lini şteam  şi nu se ajungea aici. Am fost  şi la

38

Page 27: Abuz Sexual in Familie

7/28/2019 Abuz Sexual in Familie

http://slidepdf.com/reader/full/abuz-sexual-in-familie 27/42

 

 primărie  şi am zis să nu-mi facă familia de râs... Mama ei a  ţ inut, la momentul ăla, cu ea. Eu nu eram om r ău, ol ă sam pe fat ă să facă ce voia, dar ea f ăcea ce f ăcea şi pândea momentul  şi a şa de sâmbăt ă la amiază pleca de acasă.Ş i nu venea 2-3 zile, o căutam prin sat,  şi nu era de g ă sit, se ascundea pe la unul pa la altul... eu bani îi d ădeamdacă st ătea acasă , dar odat ă ce pleca de la mine nu mai vedea nimic.

Un rol important în faptul că nu şi-a putut controla şi supraveghea proprii copii – consider ă C. V. – l-aexercitat absenţa sa îndelungată din cămin, datorită muncilor prestate şi care au asigurat familie sale o stare materială satisf ăcătoare:

I. – S-a întâmplat vreodată să-ţi laşi copii singuri acasă? S. - Nu i-am l ă sat singuri, st ătea sor ă-mea cu ei. Copiii au fost da ţ i în «plansament» de când cu povestea asta (subl. ns. – violul comis de subiect). Ş i fata a fost dusă la Dorohoi, la un centru de «plansament»  şi nevast ă mea n-a mai vrut să o ia înapoi, şi o dat ă a fugit cu un  ţ igan, aredeja un copil cu el, la 17 ani,  şi mai a şteapt ă unul, dacă ea a şa vrut să- şi facă via ţ a ...N-a mai terminat 8 clase  şi a

 fugit din Centrul de «Plansament», nici acolo nu au putut să o  ţ ină cu for  ţ a...Băiatul meu s-a l ă sat  şi el de  şcoal ă , a f ăcut doar 7 clase. Dacă eram acasă , că a trebuit mereu să mă duc la muncă , el termina, dar dacă a că zut (subl. ns. – fiul a avut un accident grav), el a renun ţ at la  şcoal ă. A stat un timp în Centrul de «Plansament» apoi l-a luat nevast ă-mea acasă dar nu te mai puteai în ţ elege cu el, f ăcea ce vroia el...  I. - Te-ai interesat vreodată de situaţiaşcolar ă a copiilor? S. -  Eu nu mă duceam la  şcoal ă , la copii că eram ocupat cu munca, mamă-sa mergea, mie îmi

 spunea că vezi că trebuie să d ăm la  şcoal ă 20 de mii, 30 de mii, na, am zis d ă , nu ziceam să nu dea...Nu mă ocupaueu de teme le f ăceau singuri, nu aveam eu treabă cu  şcoala, aveau rechizite, mergeam cu un salariu atunci laînceputul  şcolii  şi le luam de toate...  I. – Cum era situaţia materială a familie tale? Aveai ce le da copiilor să mănânce? S. –  Era bună , casa era încă pătoare, venituri aduceam doar eu, ca să zic a şa, f ăceam fa ţă... poate copiiivoiau mai mult dar dacă nu era de unde... Casa era proprietatea mea, dat ă de părin ţ i, m-au l ă sat în casa

 părintească , a şa se face, băiatul r ămâne în casă...  şi al  ţ ii o duceau la fel, acum e  şi mai r ău, nu g ă se şti de muncă ,nu ai bani, ce mai faci pe la câmp, cu animalele, dar  şi acolo e greu, nu se fac bani destui...  Nici eu, nici nevasta saucopiii n-am avut de suferit din cauza mâncării sau  ştiu eu ce...Pentru că eu munceam mult ca să aduc de toate Deaia nu prea am avut timp de copii.. 

(e) Opinii  şi atitudini ale subiectului cu privire la sine  şi la evenimentele din via ţă: C. V. se caracterizează pe sineun om obişnuit, harnic, obişnuit cu munca, sociabil, în relaţii bune cu toţi colegii (inclusiv cei din închisoare) şigeneros. Nu a avut - aşa cum spune – prea mulţi prieteni. Cele mai fericite momente din viaţa lui – declar ă el – aufost acelea când s-a căsătorit şi când s-a angajat în muncă. Se arată bucuros că soţia-a uitat şi-l vizitează în închisoareşi, aducându-i pachete, dar mai ales este mulţumit de faptul că ea crede în ”nevinovăţia” lui. Cel mai trist moment a

fost atunci când a fost arestat şi condamnat. În ceea ce priveşte lucrurile care contează cel mai mult pentru subiect,acesta apreciază că libertatea este cel mai de preţ lucru. În legătur ă cu consumul de alcool sau de droguri, atunci cândse afla în libertate, C. V. declar ă că, era doar un consumator ocazional de alcool, f ăr ă să facă excese. Întrebat fiind deinvestigator ce ar dori să schimbe în viaţa lui, subliniază, implicit, că ”ar da timpul înapoi” sugerând (f ăr ă să af irmeînsă explicit) că nu ar mai repeta faptele comise. Este de menţionat, de asemenea, că o consider ă pe fiica sa vinovată de situaţia lui şi-i reproşează,, între altele, şi faptul că nu l-a vizitat niciodată în închisoare:

Investigatorul – Cum te-ai caracteriza personal? Subiectul - Sunt  şi eu ca  şi ori şicare, până acum 20 de zile amlucrat 6 luni la atelierul de artizanat. Acasă , prietenii m-au sus ţ inut tot timpul ca să-mi g ă sesc de lucru dar dacă nu

 s-a putut..., prieteni, nu şti ţ i cum e, 2-3 zile cât ai, după aceia te uit ă. La angajare, dacă ies azi, nu d ă nimeni înapoi pentru mine, ştie că sunt muncitor, ori şiunde mă pune, muncesc...Defecte nu prea am, sunt sănătos, nu am fost o zi în spital. Ce să-mi repro şeze ceilal  ţ i, nimic, mă am bine cu toat ă lumea în camer ă , nu mă cert, îmi văd de treabamea...Cu colegii mă împac bine, cu ei mă trezesc, cu ei fac ziua, dacă mă întorc în stânga văd un coleg, dacă mă 

întorc în dreapta văd pe altul, cum ai fi cu o familie acasă , la atâ ţ ia ani de zile ca să st ăm închi şi a şa, în libertatemai faci câte o prostie dar nu aici, închis în 2 metri pe 2. Al  ţ ii poate sunt mai impacienta ţ i, mai nu  ştiu ce, ca la

 fiecare nu-s toate la fel, a şa şi noi suntem. Dacă am o bucat ă de pâine şi cel ălalt nu are  şi mi-a cerut îi dau  şi lui să mănânce. C ă poate mâine nu am eu. Dar nu a ştept să-mi dea, dacă vrea bine, dacă nu, la fel, că nu-l respect pe el,mă respect pe mine. I. - Care au fost cele mai fericite momente din viaţa ta ? S. -  Atunci când m-am că sătorit  şi

 perioada când am fost angajat. Dar  şi acum că na, vine familia la mine. Vine nevast ă-mea, acuma vine din 3 în 3luni, că cu criza asta n-avem ce cere că nu-i nici acasă. Al  ţ i de ţ inu ţ i scriu ce să le aducă de acasă , cutare... eu sunt mul  ţ umit a şa cu ce vine, cu un măr, o sticl ă de suc, atunci sunt bucuros când  ştii că familia mai corespondează cumine, mă ajut ă să  ştiu că sunt lâng ă mine  şi mă cred că eu spun adevărul.. I. – Ce prieteni ai sau ai avut? S. -

39

Page 28: Abuz Sexual in Familie

7/28/2019 Abuz Sexual in Familie

http://slidepdf.com/reader/full/abuz-sexual-in-familie 28/42

 

 Prieteni nu prea aveam erau cei cu care lucram, ie şeam cu ei la o bere după lucru...nu prea mult... nu erau a şa deimportan ţ i... că dacă aveai ce da erai prieten cu toat ă lumea, dacă nu aveai ce...mai beam cu ei când mergeam înechipă la cosit undeva, la privat sau cu o treabă ceva...I. – Poţi să-mi spui care au fost cele mai triste momente dinviaţa ta? S. - Când m-au arestat. Când un om este chemat la tribunal  şi nu te mai întorci acasă  şi nu ştii pentru ce şicât,  şi când î  ţ i scoate dosarul penal în fa ţă , a şa cum s-a întâmplat cu mine. Pur  şi simplu f ăr ă să  ştiu de ce m-auchemat din sat, în comună am fost chemat la Boto şani, am fost dus direct la tribunal  şi mi-au dat mandat de arestare29 de zile...I. – Care sunt lucrurile care contează cel mai mult pentru tine? S. -  Libertatea contează cel mai mult învia ţă. Dacă n-ai libertate, restul.... Nu mai este pu şcăria cum era odat ă , înainte. Mai vine familia şi în rest, stai aici şi na... Când mai ai un post de lucru undeva  şi am ocupa ţ ie, pu şcăria trece altfel. În rest exact ca în libertate, uiteam lucrat 2 ani de zile la atelierul... trecu altfel timpul. M ă trezeam de diminea ţă , la 5 jumătate exact cum era afar ă când plecam la serviciu. Veneam înapoi pe la 3-4, trecea altfel timpul...I. – Cât de frecvent consumai alcool saudroguri?  S. –  Droguri nu, dar alcool da, frecvent, ca fiecare om, unul mai mult, altul mai pu ţ in. S ă zic a şa că consumam o jumătate sau uneori nici nu gustam... Am consumat ca fiecare, la muncă , altfel munce şti când ai băut un pahar, ai mai mult ă energie, şi voie bună să munce şti la coasă... Cu prietenii beam mai mult. Când lucram, când ie şeam de la serviciu, hai la o bere, la un suc, ajungeam la altele,  şti ţ i cum e. Bere,  ţ uică la noi se f ăcea în casă , lanecazuri mai mult... I. - Există ceva ce ai dori să schimbi în viaţa ta? S. - Timpul eu l-a ş da înapoi. Atâta doar la

 familie, cât oi tr ăi, fata nu am ochi să o văd în fa ţ a mea, nu vreau să o mai văd în fa ţ a ochilor, din cauza ei sunt aicea. Eu am vrut să o trag de ...? ea s-a dus la ... . În rest încolo n-am nimica cu ea, am vrut să o blestem  şi maibine am zis să o las în plata Domnului.... Nu am nimic cu ea, poate să r ă stoarnă aurul cu ma şina în curtea ei că nuvreau să mai dau ochii cu ea... M ă uit că nevast ă-mea vine la mine, băiatul vine, mama vine, surorile vin, dar ea nu.

 Nu ! Eu stau aici pentru prostia ei... 

(f) Informa ţ ii despre abuzul sexual comis de subiect: Făr ă a se recunoaşte vinovat de faptele comise (incest şi violcomise asupra fiicei sale pe atunci în vârstă de 13 ani), C. V. (care are antecedente penale pentru furt) afirmă că estecomplet nevinovat şi a fost condamnat în urma unor mărturii false – ale fiicei sale şi ale altor trei martori care au avutraporturi sexuale cu ea. Se consider ă responsabil doar pentru faptul că nu a anunţat poliţia atunci când fiica sa avenit, pentru prima dată, acasă cu un telefon mobil primit – zice el – de la un bărbat cu care ea a întreţinut raporturisexuale:

Investigatorul – Ai mai fost încarcerat înainte? Subiectul –  Da, am mai fost închis pentru furt de bere, 1 an şi o lună  şi 16 zile. Atunci erau condi ţ ii mai grele de stat aici. I. - Te rog să-mi povesteşti acum cum s-au petrecut faptele pentru care te afli închis aici. Cum ai ajuns să le comiţi? S. - Sunt închis pentru incest  şi viol. Dosarul nu ştiu cum s-a

constituit. Am cerut să mi se ia probe, mi-am zis că nu se mai poate că fapta e veche. Pe declara ţ ia lor m-au bă gat aici, pe a fetei  şi încă 3 martori, 3 băie ţ i cu care s-a culcat ea... a şa au zis că m-ar fi vă zut cu dânsa de mână , că nu ştiu ce f ăceam cu ea... martorii au zis că deflorat-o eu... nu am avut bani de avocat  şi la judecător nu m-au l ă sat să vorbesc, că cică eu să tac... oricum dosarul a fost f ăcut pe mărturia celor 3 care cică m-au vă zut, nenorocita de ea...m-a lucrat în fa ţă. Îmi pare r ău că nu m-am dus atunci la poli ţ ie când a venit ea acasă cu un telefon. I. - Teconsideri vinovat pentru faptele pentru care ai fostînchis?  S. -  Partea mea de vină a fost că nu am mers la poli ţ iecând trebuia, când a venit cu telefonul de la ăla cu care s-a culcat, trebuia să merg atunci şi să zic tot ce f ăcea c...,cu nevast ă –mea nu m-am certat, nevast ă-mea s-a apucat de băut după ce am fost închis, am aflat prin zvonuri că s-a luat de băut, st ă la surorile ei. Au spus că de 3 ori am între ţ inut rela ţ ii sexuale, a şa a declarat fata...martorii, pebaza a ce a spus fata , că-i băteam, că-i fug ăream, că-i nu  ştiu ce. După ce m-au arestat, fata a fost la vizit ă , c-amcerut rejudecarea dosarului,  şi am întrebat-o cine te-a ... a şa. Ş i a zis că nu –mi spune mie, dar că spune tot l-a

 proces,  şi n-a mai vrut să vină , când a fost chemat ă... de atunci nu am mai vorbit cu ea...mi-a mai spus unul de peaici că a vă zut-o cu un ţ igan, a şa via ţă  şi-a ales, să facă copii cine ştie pe unde, de la vârsta asta...

În mod real, aşa cum rezultă din dosarul său, în cursul anului 2005, subiectul a întreţinut de trei ori, princonstrângere, relaţii sexuale cu fiica sa, în vârstă de 13 ani. Astfel, prima dată, r ămânând singur acasă cu fiica sa, aurcat-o pe sobă, a îmbr ăţişat-o, încercând să o sărute pe gur ă şi dezbr ăcând-o de obiectele de îmbr ăcăminte. Dându-şiseama de intenţiile tatălui său, victima a încercat să se opună, să strige, însă acesta i-a pus mâna la gur ă. În acestecondiţii şi sub ameninţarea tatălui său, acesta a întreţinut cu fiica sa un raport sexual normal, acesta a ajutat-o apoi să se spele de petele de sânge, ameninţând-o cu bătaia dacă v-a povesti cuiva despre cele întâmplate. După aproximativ2 să ptămâni, inculpatul, fiind sub influenţa băuturilor alcoolice, a mai întreţinut un act sexual normal cu fiica sa,

 profitând de faptul că soţia sa era plecată de la domiciliu. Despre cele întâmplate victima a povestit fratelui său. În perioada septembrie – octombrie 2005, inculpatul a fost plecat la lucru în judeţul Constanţa, revenind la domiciliu la

40

Page 29: Abuz Sexual in Familie

7/28/2019 Abuz Sexual in Familie

http://slidepdf.com/reader/full/abuz-sexual-in-familie 29/42

 

începutul lunii noiembrie 2005. Ulterior, inculpatul a mai întreţinut din nou un raport sexual normal cu fiica sa, deaceastă dată fiind observaţi de fratele acesteia şi de martorul B.M., un prieten de joacă al minorului. Minora a fostexaminată medico–legal, concluzia fiind că aceasta prezenta leziuni de deflorare mai vechi de 10–12 zile, posibil de6 – 7 luni. Inculpatul a declarat apel împotriva sentinţei, ar ătând că nu se face vinovat de săvâr şirea infracţiunii deviol şi incest şi că în perioada respectivă a fost plecat în ţar ă la muncă, fiica sa având o atitudine necorespunzătoarevârstei, în sensul că pleca de acasă, venind la ore târzii noaptea. Nu a recunoscut fapta comisă. Soţia nu ştie de faptă şi nu ştie ce să comenteze. Directorul şcolii Şendriceni (subl. ns. – unde domicilia subiectul) a informat DGASPCBotoşani despre situaţia celor doi copii care erau alungaţi şi agresaţi fizic în mod frecvent de către tatăl lor, motiv

 pentru care copiii şi-au improvizat un loc de dormit în podul casei, în fân şi un adă post în curtea şcolii. Seevidenţiază şi faptul că părinţii copiilor erau consumatori învederaţi de alcool şi obişnuiau să nu îşi îndeplinească obligaţiile părinteşti. Minorul (fratele victimei) lipsea de acasă din cauza fricii faţă de comportamentul agresiv altatălui său. Minora a fost, la rândul ei, for ţată de tată să întreţină relaţii sexuale cu el şi cu alte persoane din sat înschimbul obţinerii unor bani necesari pentru procurarea de băuturi alcoolice. Familia locuieşte într-o casă 

 proprietatea familiei, cu 2 camere doar una fiind locuibilă, modest mobilată  şi întreţinerea condiţiilor igienico-sanitare fiind la limită. Veniturile familiei erau formate din alocaţiile de stat ale copiilor şi alocaţia complementar ă dela primărie. Copiii au fost plasaţi în regim de urgenţă şi s-a procedat la suspendarea exercitării drepturilor părinteştiale soţilor în cauză. Investigaţia poliţiei confirmă spusele victimei, astfel copiii furau, adeseori, mâncarea colegilor deoarece acasă nu aveau de mâncare, mama nu prezintă garanţii morale şi materiale necesare creşterii şi educăriicelor 2 minori.

3. T. D. (deţinut)(a) Date de identificare: În vârstă de 39 de ani, T. D. este absolvent a 10 clase şi al şcolii profesionale, lucrând pediverse şantiere în calitate de muncitor calificat (specializat în prelucrarea prin aşchiere). Este căsătorit şi are patrucopii (doi băieţi şi două fete) având vârsta cuprinsă între 9 şi 15 ani. Se află în arest preventiv, fiind acuzat de viol şiincest, acte comise asupra fiicei sale în vârstă de 11 ani. Înainte de a fi închis domicilia în mediul rural. Consider ă că a fost condamnat pe nedrept, acuzaţiile care i s-au adus fiind ”inventate” de soţia sa care voia să găsească motive dedivor ţ:

Investigatorul - Ce vârstă ai? Subiectul –  Am 39 de ani. I. – Ce şcoală ai absolvit? şi cu ce te ocupai înainte de aajunge aici? S. - Am f ăcut 10 clase şi şcoala profesional ă  şi m-am calificat în prelucrarea prin a şchiere. Am lucrat ovreme la fabrica de mobil ă , dar s-a privatizat  şi au mai dat afar ă din muncitori, şi de atunci sunt privat, merg lucrezîn construc ţ ii, pe  şantier, câ ştig bine, nimic de spus...Am muncit 12 ani cu carte de muncă , apoi m-au dat afar ă , că nu mai eram bun, dar pensie nu pot să iau nici acum, că nu am vârsta... am lucrat doar la o fabrică  şi apoi pe şantiere f ăr ă carte de muncă....mă în ţ elegeam foarte bine cu  şefii  şi colegii, când ie şeam ne opream la terasă să  servim ceva, le luam apoi dulciuri la copiii şi le aduceam la to ţ i, f ăr ă părtinire, mă iubesc copiii pute ţ i să-i întreba ţ i,asta e numai lucrarea lui maică-sa, că nu m-a mai suportat  şi a vrut să divor  ţ eze de mine, şi nu putea să facă asta în

 fa ţă... când am fost la Oravi ţ a  şi munceam eu singur  şi îi  ţ ineam pe to ţ i, eram bun, eu aduceam bani în casă  şi ea îid ădea lui sor ă-sa, că nu munceau nicăieri, şi mă supăra asta, adică să-mi spună în fa ţă să nu mă mint ă a şa şi să mă în şele că nu sunt prostul satului....

(b) Familia de origine: T. D. s-a născut în mediul rural, într-o familie formată din tată (58 de ani, şcoala profesională, fost tractorist) mamă (58 de ani, 7 clase, fostă agricultoare la CAP şi apoi vânzătoare) şi 6 copii – subiectul, împreună cu alţi 3 fraţi şi două surori. Din relatările subiectului rezultă că, în special, mama a fostimplicată în educaţia sa, tatăl, care consuma, în mod frecvent, alcool, fiind mai mult plecat. În familie nu au existatconflicte, iar părinţii se înţelegeau bine între ei. În mod complementar, subiectul nu s-a simţit niciodată neglijat de

aceştia şi nici nu a fost victimă vreodată a unui act de abuz din partea lor:

Investigatorul - Spune-mi acum câte ceva despre familia în care te-ai născut. Subiectul -  Mama a fost  şef echipă CAP apoi a lucrat la magazin  şi acum este pensionar ă are 58 de ani  şi 7 clase. Tata a fost tractorist la SMA are şcoal ă profesional ă , are 58 de ani, dar nu mai munce şte şi nici pensie nu ia pentru că nu are vârsta. Am 2 surori  şi 3 fra ţ i. Mihaela 37 de ani 10 clase  şi profesionala este casnică. Marcel 34 de ani are 10 clase  şi profesionala, estemuncitor în construc ţ ii. Dorina 32 de ani are 10 clase şi profesionala este casnică , acxum lucrează în Italia şi ea mi-a deschis ochii ce f ăcea nevast ă-mea acolo. Gabi are 29 de ani  şi l8 clase lucrează în construc ţ ii în Spania. M ă în ţ elegeam bine cu părin ţ ii  şi fra ţ ii, n-am avut probleme cu ei, erau oameni buni, ne ajutam reciproc, se interesau

 părin ţ ii de noi, mă întrebau una.. alta. I. – Părinţii s-au interesat de ceea ce f ăceai la şcoală? S. - Mama mă ajuta, de

41

Page 30: Abuz Sexual in Familie

7/28/2019 Abuz Sexual in Familie

http://slidepdf.com/reader/full/abuz-sexual-in-familie 30/42

 

obicei f ăceam temele cu ea, apoi ne-am ajutat unul pe altul între fra ţ i. Dar mama era mai priceput ă , ea se ocupa decăr  ţ i caiete sau haine, tata nu st ătea pe acasă. I. – Părinţii tăi au consumat vreodată alcool sau droguri? S. - Da tataconsuma frecvent, la mâncare ..alcoolul nu lipsea de acasă..Droguri nu. I. - Ce calităţi şi ce defecte consideri că aveau mama ta şi tatăl tău? S. -  Mama se ocupa de noi ne purta de grijă , era o vorbărea ţă. Tata era mai dur maiautoritar, nu putei ie şi din cuvântul lui, nu st ătea cu noi la discu ţ ii. I. - Cum se înţelegeau părinţii între ei? S. -

 Foarte bine, nu a fost ceart ă scandal, nu a plecat nimeni de acasă , se ocupau de familie amândoi. I. - Ai simţitvreodată că părinţii te-au neglijat sau abandonat? S. –  Nu, deloc. I. - Te-ai simţit ocrotit de ei?  Da, părin ţ ii erauoameni de casă , se ocupau de familie, nu umblau prin sat f ăr ă treabă , se ocupau de curtea lor...I. – Părinţii tăi te-aulovit vreodată mai puternic? S. –  Nu. I. - În cursul copilăriei tale ai auzit cumva că o rudă a agresat sexual pe cinevadin familie? S. –  Nu era a şa la noi. 

(c) Familia proprie: Subiectul este căsătorit şi are 4 copii cu vârste cuprinse între 9 şi 15 ani. Situaţia materială afamilie este suficient de bună, mai ales că soţia sa, aflată la muncă în Italia, mai trimitea bani familiei.

Declar ă că a fost mai sever cu copiii (f ăr ă săi maltrateze însă fizic) în ceea ce priveşte şcoala şi igiena personală, pentru a-i învăţa să fie disciplinaţi şi politicoşi şi că s-a ocupat numai el (nu şi soţia) de educaţia copiilor.Subliniază, de asemenea, că, în timp ce se afla la serviciu, o parte dintre copii r ămâneau în grija fiicei celei mai mari,deoarece mama lor se afla la muncă în Italia. Din spusele lui rezultă că, după condamnarea sa, copii au fostîncredinţaţi unei rude mai îndepărtate (”cumnatul cumnatei” sale!), iar ulterior au fost internaţi într-un centru de

 plasament:

Investigatorul – Spune-mi acum câteva cuvinte despre familia ta proprie. Subiectul – Sunt că sătorit de 17 ani, am 4copiii, un băiat de 15 ani, o fat ă de 13, un băiat de 11  şi o fat ă de 9 ani. Sunt copii buni, înva ţă bine. I. – Copiii tăiau avut ce mânca? Cum apreciezi că era situaţia materială a familiei tale? S. -  Aveam condi ţ ii normale la fel caoriunde, casa era proprietatea mea, aveam cămar ă , beci, bucăt ărie, tr ăiam din salariul meu  şi din ce mai trimiteamaică-sa, 2,3 sute de euro pe lună , ne descurcam bini şor, au avut tot timpul ce să mănânce, să se încălzească să seîmbrace, le-am luat calculator când era maică-sa plecat ă  şi ei nu i-am spus  şi când a venit a r ămas mască... cecredea ea, că eu nu  ştiu să mă descurc?, aveam nevoie de banii ei, că  şi îmi trimite mult, ce să spun !!...Nu s-aîntâmplat ca să moar ă cineva de foame în familia mea. I. - S-a întâmplat vreodată să îţi loveşti copiii? S. -  Am fost mai sever cu ei în ceea ce prive şte  şcoala, cur ăţ enia. Au mai luat bătaie, a şa câte-o palmă. I-am învăţ at să fiedisciplina ţ i  şi ascult ători să nu-mi r ă spund ă nepoliticos. Eu mai consumam alcool după servici, mă opream la oterasă înainte să ajung acasă , dar mă ocupam de copii. Cât a fost nevasta în Italia, eu m-am ocupat de ei , de şcoal ă , să- şi facă temele, îi controlam la teme. Dacă nu-mi pl ăcea ceva le d ădeam cu linia peste mână sau le rupeam

tema  şi trebuia să o facă din nou. Nevast ă-mea nu s-a ocupat de ei, pot să zic că eu i-am crescut  şi m-am îngrijit deei, ea nu  ştie să facă o temă , nimic. I. – S-a întâmplat vreodată să-ţi laşi copiii singuri acasă? S. - Când mergeam la seviciu r ămâneau cu sora lor mai mare, ea se ocupa de mâncare, să plece preg ăti ţ i la  şcoal ă , se descurcau  şi f ăr ă mine. I. – Am înţeles că acum copiii sunt într-un Centru de Plasament, nu? S. - Acum am auzit  şi trebuie să l ămurescasta, că nevast ă –mea i-a dat în plasament la cumnatul cumnatei mele, nu am în ţ eles de ce a şa,  şi ea a plecat în

 Italia...  şi copiii nu mai înva ţă a şa bine ca atunci când erau cu mine,  şi nu în ţ eleg cum înainte erau premian ţ i  şiacum nu mai merg a şa bine. Eu mai vorbesc cu băiatul cel mare l-a telefon  şi mi-a promis feti ţ a cea mică că vaînvăţ a mai bine. Nu  ştiu acum ce au mai f ăcut că s-a terminat deja  şcoala dar mie nu-mi spune nimeni nimic, mi-au

 spus la tribunal că nu am voie să-mi mai văd copiii, mi-au adus ceva de semnat că sunt de acord să-i dau în plasament  şi nu am semnat, pentru că nu sunt de acord să stea copiii mei tocmai la Oravi ţ a, ce, aici nu era bine, nu s-a mai g ă sit unde să stea decât acolo?....

(d) Opinii  şi atitudini despre sine  şi despre via ţă: Tr ăsăturile principale pe care subiectul consider ă că-l

caracterizează cel mai bine sunt calmul şi hărnicia. Cele mai fericite momente din viaţa lui sunt – conform propriilor declaraţii – activitatea profesională şi naşterea copiilor, iar cele mai triste sunt cele legate de încredinţarea copiilor,de către soţia sa, unei rude îndepărtate şi –spune el – comportamentul ei ”imoral”. Din acest motiv, vrea să divor ţeze,atunci când va ajunge, din nou, în libertate. Ceea ce contează cel mai mult în viaţa lui în prezent este libertatea – care-i va da ocazia să-şi revadă copiii:

Investigatorul - Cum te-ai caracteriza pe tine personal? Subiectul - Calm, nu mă enervez, muncitor. I. – Spune-mi ce prieteni ai avut? S. - Prieteni nu prea am avut mul  ţ i că  şi ăştia  ştiu să- ţ i facă r ău când nici nu te gânde şti, a şa la o ţ uică , bere mai ie şeam cu ei dar altfel nu ...I. - Care au fost cele mai fericite momente din viaţa ta? S. - La muncă ,

42

Page 31: Abuz Sexual in Familie

7/28/2019 Abuz Sexual in Familie

http://slidepdf.com/reader/full/abuz-sexual-in-familie 31/42

 

la familie, na şterea copiilor, pentru ei am muncit  şi tr ăit în rest nimic nu contează. I. Dar cele mai triste momente?S. - Triste momente, când am aflat adevărul despre nevast ă , cu ce se ocupă ea în Italia, n-am avut puterea să facnimic, am iertat  şi-am t ăcut. I. - Care sunt lucrurile care contează acum cel mai mult pentru tine? S. - S ă-mi văd copiii, vreau să văd unde au ajuns, că nevasta mea a plecat in Italia  şi a l ă sat copiii în plasament la o rud ă acumnatei mele în Oravi ţ a, nu am luat leg ătura cu ei nu m-au l ă sat de când am fost închis. I. Înainte de a ajunge aici

 beai sau consumai droguri? S. Droguri în nici-un caz. Dar beam, consumam în fiecare zi când ie şeam de la muncă  şiacolo îmi d ădea  şeful ceva, o t ărie, sau la terase  şi nu contează ce beam ..o sticl ă două. I. Există ceva ce ai dori să schimbi în viaţa ta? S. - Acum a ş divor  ţ a, n-a ş mai l ă sa-o să facă ce vrea din via ţ a mea.

(e) Informa ţ ii cu privire la abuzul sexual comis de subiect: Întrebat de investigator asupra motivelor condamnării şiîncarcer ării sale, subiectul (care nu are antecedente penale) nu recunoaşte faptele comise, incrimind-o, pentru situaţiaîn care se găseşte în prezent, pe soţie, care a urmărit să se ”r ăzbune”:

Investigatorul - Ai mai fost vreodată la închisoare? Subiectul –   Nu. I. Poţi să-mi spui motivul pentru care te afli aici?S. -  Asta e f ăcătura lui nevast ă-mea, dar ies eu de aici, că nu stau pentru totdeauna...I. Totuşi ai fost condamnat.Pentru ce faptă? S. -  Ei spun că am f ăcut sex cu feti ţ a. I. Care din ele? S. - Cea care are acum 13 ani? I. – Şi eadevărat asta? S. –  E o minciună de-a lui nevasta-mea ca să se r ă zbune pe mine.

În mod real – aşa cum rezultă din mărturiile depuse la dosar -, în perioada iunie 2006-august 2008, subiectul aîntreţinut, în repetate rânduri, raporturi sexuale cu fiica sa (în etate de 11 ani), împotriva voinţei acesteia, profitând defaptul că nu avea posibilitatea să se apere. A menţionat că nu avea discernământ la momentul faptei şi că era subinfluenţa băuturilor alcoolice. În perioada săvâr şirii faptei soţia era la muncă în Italia. În vara anului 2006, mamavictimei a plecat la muncă în Italia, iar partea vătămată, împreună cu cei 3 fraţi ai săi, a r ămas în grija tatălui. La scurttimp după plecarea mamei, victima a fost violată de tatăl său, fratele ei a declarat că în vara lui 2006, nu reţine data

 precisă, în timp ce intra în casă, la-a surprins pe tatăl său încheindu-se la pantaloni, stând la marginea patului. Totacolo se afla şi victima, care era în chiloţi, pe pat, iar martorul a observat că era roşie la faţă şi plângea motiv pentrucare a ieşit repede din casă, f ăr ă a fi observat de cei doi. În jurul prânzului, tatăl i-a cerut fetei să intre în casă şi să sedezbrace de pantaloni şi de chiloţi. A refuzat însă el a ameninţat-o că o va bate. I-a spus să se întoarcă cu spatele lael, «a introdus ceva în funduleţul ei» a declarat victima, şi asta s-a întâmplat de mai multe ori. De fiecare dată avearaporturi anale în timp ce îi trimitea de acasă pe cei trei copiii şi r ămânea singur cu victima. Ancheta socială aevidenţiat comportamentul agresiv al tatălui faţă de toţi copiii, astfel când era în stare de ebrietate îi bătea, copiiifugind de nenumărate ori la o mătuşă din sat. Victima a manifestat o frică nefirească faţă de tată, anxietate şi uncomportament de evitare. Victima i-a spus ceea ce i se întâmplă fratelui mai mare când erau o dată departe de casă, şi

acesta a vorbit la telefon cu mama în Italia şi a spus că tatăl lor o violează pe sora lor. La început inculpatul arecunoscut fapta dar după expertiza medico –legală nu a ar ătat leziuni vaginale la victimă, a negat fapta, spunând că nu sunt probe împotriva lui.

4. M. C. (deţinut în Închisoarea din Ploieşti) (a) Date de identificare: Subiectul, de loc din mediul rural, are 52 de ani, având absolvite zece clase de liceu plusdouă de şcoală profesională şi fiind de meserie dulgher. Este căsătorit şi are doi băieţi, în vârstă de 31, respectiv 25de ani, şi o fată în vârstă de 19 ani:

Investigatorul – Ce vârstă ai? Subiectul –  52 de ani. I. - Spune-mi ceva despre tine: de unde eşti, câte clase aiabsolvit, ce meserie ai? S. –  Am f ăcut 12 clase în total, adică 10 clase de liceu  şi două am f ăcut la  şcoala

 profesional ă. Mi-a pl ăcut sa fiu dulgher. Asta am f ăcut. Munceam cu ziua prin sat. I. Şi câţi copii ai? S. – Trei copii. La 21 de ani am avut primul copil, după 6 ani altul  şi după al  ţ i 6 ani altul, trei copii. Doi băie ţ i  şi o fat ă. To ţ i au

 f ăcut 8 clase.

Deşi i-a plăcut şcoala şi, precum spune, a avut rezultate bune, bunicul dinspre mamă l-a obligat, în maimulte rânduri, să se ocupe de treburile gospodăriei şi nu de învăţătur ă. În ceea ce priveşte ocupaţiile pe care le-a avutacestea au fost cele de muncitor calificat (lăcătuş), minier  şi, ulterior, tâmplar (dulgher). Declar ă că a avut relaţii

 bune cu colegii, însă prieteni nu prea a avut:

43

Page 32: Abuz Sexual in Familie

7/28/2019 Abuz Sexual in Familie

http://slidepdf.com/reader/full/abuz-sexual-in-familie 32/42

 

I. - Ţi-a plăcut să mergi la şcoală? S. –  Da.  Mergeam zilnic la  şcoal ă , îmi pl ăcea.  Ă l bătrân ( subl. ns. - bunicul dinspre mamă ) mă mai oprea ca să ajut acasă. Avea gr ădina mare  şi porumb mult. Din clasa a-VI-a nu învăţ am

 prea bine, am mai crescut  şi nu avea cine să mă ajute. Până am prins eu firul  şi învăţ am singur. Nu am r ămasrepetent niciodat ă. M ă în ţ elegeam bine cu colegii, ie şeam pe izlaz împreună..mă mai porecleau din când în când după cel bătrân: „Balaboc”. I. – Ce ocupaţii ai avut atunci când erai în libertate? S. - Când eram la  şcoala

 profesional ă  şi învăţ am  şi lucram. Apoi am fost militar  şi când m-am întors, m-am angajat la uzină la Plopeni cal ăcătu ş. Am stat acolo 7 ani. Eu am plecat de acolo la mină la salină , era şi mai bine pl ătit ă  şi mai aproape. Am stat acolo 6 ani apoi am fost disponibilizat. Am f ăcut o  şcoal ă de tâmpl ărie  şi aveam o autoriza ţ ie să lucrez privat.

 F ăceam mobile, case, de la temelie la acoperi ş.I. - Îţi f ăcea plăcere munca pe care o aveai? S. - Îmi pl ăcea ce f ăceam şi eram priceput. Aveam comenzi. Am lucrat cuun băiat până când s-a speriat  şi-a plecat. Eram foarte mul  ţ umit de bani, nu am lipsit de la servici  şi mă în ţ elegeam

 foarte bine cu colegii. I. - Ce fel de prieteni ai avut? S. - Nu prea am avut prieteni. (b) Familia de origine: M.C. a crescut, până la vârsta de 3 ani, într-o familie în care mama a murit în timpul naşterii

lui, iar tatăl (şi el, în prezent decedat), care s-a recăsătorit, şi-a dat copiii (subiectul şi o sor ă mai mare a acestuia)altei familii, aflate în aceeaşi curte cu bunicii dinspre mamă ai subiectului, aceştia din urmă fiind aceia, care s-auocupat, în fapt, de îngrijirea celor doi copii. Ulterior tatăl său adoptiv s-a despăr ţit de soţie, stabilindu-se în altă localitate. Din ceea ce declar ă subiectul, rezultă că mama sa vitregă, care avea un băiat rezultat din căsătoria cu celcare a păr ăsit căminul familial, l-a nedreptăţit pe subiect şi pe sora sa, acordând un tratament preferenţial propriuluicopil. Absolventă a 4 clase, casnică, a cheltuit, în mai multe rânduri, în folos personal, pensia de urmaş a subiectuluişi a sorei sale. Tatăl adoptiv, absolvent a 7 clase, a lucrat, mai întâi ca muncitor, apoi a devenit dasc ă de biserică,

 pensionându-se. Ambii părinţi adoptivi ai subiectului sunt, în prezent, persoane de peste 80 ani:

Investigatorul – Spune-mi ceva despre familia în care te-ai născut. Cum erau părinţii sau fraţii tăi, cum te înţelegeaicu ei? Subiectul -  Mama a murit când m-a nă scut pe mine şi mai am o sor ă mai mare, şi tata ne-a dat la alte familii,

 pe mine la unii  şi pe sora mea la al  ţ ii. El  şi-a luat alt ă nevast ă. P ărin ţ ii care m-au luat de suflet, la 3 ani au f ăcut  şiei un copil, un frate vitreg. Tr ăiau  şi părin ţ ii mamei în aceia şi curte  şi bunicii m-au crescut de fapt. Tat ăl vitreg (adoptiv – subl. ns.) s-a recă sătorit în alt ă comună , nu s-a în ţ eles cu mama (subl. ns. – adoptivă) , toate erau ale ei,

 pământul, cre şteu animale, aveau afaceri cu animale. Ş i tata s-a supărat că nu era trecut pe acte. Nu a vrut să-i deaact de pământ, el venea din alt ă parte  şi se sim ţ ea r ău că nu avea nici un drept  şi a plecat. Ş i nu ne d ădea nici unban, nu ne ajuta nici cum. Mama f ăcea diferen ţ e între copilul ei  şi mine, nu-mi d ădea mie ce-i da lui  şi am aflat mult mai târziu pe la 11, 12 ani că nu sunt copilul ei, dar nu am dat importan ţă  şi nu am purtat ur ă pe ei. Totu şi nu pot 

 spune că nu m-a ajutat, deoarece era obligat ă de taică-miu să ne îmbrace să ne dea, primea pensie pentru noi  şitrebuia să ne cumpere. Bunicii erau buni cu noi,  ţ ineau foarte mult la noi. Eu am fost mai iubit de ei. Eram mai mare

 şi mai ascult ător. Cu fratele m-am în ţ eles bine, era respect înainte fa ţă de cel mai mare, îmi zicea nene. După ce s-acă sătorit fratelui meu îi pl ăcea barbutul  şi se certa cu maică-mea din cauza banilor. A păcălit-o pe maică-mea detrei ori să-i dea pământ pe care l-a vândut. S-a despăr  ţ it de prima nevast ă cu care are 3 copii. Cu a doua nevast ă are 4 copii. I. – Ce mai poţi să-mi spui despre părinţii care te-au adoptat? S. -  Mama are 84 de ani, 4 clase, ecasnică , se ocupa cu vitele în gospod ărie, vindea vi ţ ei , îi pl ăcea să aibă bani, îi pl ăcea luxul. Lua pensia noastr ă  şiî  şi cumpăra ei. Până a obligat-o taică-miu să ne ia  şi nouă. Tata avea 81 de ani, 7 clase  şi a lucrat ca muncitor larafinăria Brazi până s-a îmbolnăvit. A f ăcut un curs de dascăli  şi s-a pensionat ca dascăl în biserică. I. – Părinţiiaceştia te-au ajutat la şcoală? S. - Nu am avut probleme la  şcoal ă , îmi f ăceam temele singur , nu st ătea nimeni după mine. Tat ăl vitreg s-a interesat de noi, a  ţ inut-o din scurt pe mama  şi a şa a început să-mi cumpere pentru şcoal ă. I.

 – Mai ştii ceva despre tatăl tău bun? S. –  După moartea mamei s-a recă sătorit  şi mai are doi băie ţ i cu noua so ţ ie. Dar acum şi el a decedat. I. – Dar ce face sora ta bună? S. –  E mai mare ca mine, are 55 de ani şi s-a recă sătorit  şiea. Nu m-am întânit decât de două ori cu ea.

După cum subliniază subiectul, nici-un membru al familiei sale adoptive nu a consumat, în mod excesiv,alcool şi nici nu au avut de-a face cu poliţia. În schimb, părinţii adoptivi se certau mereu din cauza banilor, f ăr ă să seajungă însă la lovituri. Referindu-se la ei, M. C. evidenţiază faptul că tatăl a fost mai bun şi mai preocupat de soartacopiilor adoptivi, comparativ cu mama adoptivă, care şi-a ajutat, cu precădere, fiul natural:

I. – Părinţii sau fraţii tăi au consumat vreodată alcool sau droguri sau au fost vreodată arestaţi de poliţie? S. –  Uneoriconsumau, dar nu f ăceau urât! Nu au fost aresta ţ i niciodat ă. Doar bunicul consuma alcool la masă la muncă , dar era ra ţ ionat  şi numai câteodat ă «scă pa calul». Nici el nici bunica nu au fost aresta ţ i de poli ţ ie. I. - Cum seînţelegeau părinţii adoptivi între ei? S. - Se certau mereu de la bani. Mamei nu-i ajungeau niciodat ă banii, îi pl ăcea

44

Page 33: Abuz Sexual in Familie

7/28/2019 Abuz Sexual in Familie

http://slidepdf.com/reader/full/abuz-sexual-in-familie 33/42

 

luxul, dar de bătut nu s-au bătut. I. - Ce calităţi şi ce defecte consideri acum că aveau mama şi tatăl tău? S. - Mamaera bună într-un fel, dar se purta r ău cu mine nu-mi îndeplinea  şi mie condi ţ iile, nu m-a ajutat niciodat ă. Tata a fost bun, se îngrijea de mine. După ce s-au despăr  ţ it ei s-a r ăcit fa ţă de mine. Acum îi ajut ă pe băie ţ ii mei, pe ăla micu l-a ajutat să- şi ia ma şină. Dar pe mine nu m-a ajutat nimeni. Prin munca mea am f ăcut totul singur  şi casa  şi familia. I. - Cum ţi se par părinţii tăii în comparaţie cu alţi părinţi? S. - Buni, r ăi, au fost acolo, ne-au pă zit de foc şi de apă. 

Deşi recunoaşte că nu a suferit, în cursul copilăriei de foame sau de frig şi nici nu a fost maltratat fizic sausexual, subiectul declar ă că fost, totuşi, abuzat din punct de vedere emoţional de către mama adoptivă, în condiţiile încare aceasta i-a reamintit, nu o dată, că este copil înfiat (”de pripas”) şi a f ăcut diferenţe între copii adoptivi şi celnatural, în favoarea acestuia din urmă:

I. Ţi s-a întâmplat vreodată în copilărie să nu ai ce să mănânci sau cu ce să te încălzeşti iarna? Nu! I. – Te-au lăsatvreodată singur părinţii tăi adoptivi? S. –  Rar. Singur am mai stat cu cei bătrâni, mama mă l ă sa la ei. Nu. I. - Te-aisimţit ocrotit în familia de adopţie? S. - De cei bătrâni mai mult m-am sim ţ it ocrotit  şi de la ea cât de cât. I. - Te-aisimţit vreodată nedorit sau neglijat de părinţi? S. - Mereu mama îmi zicea că sunt copil de pripas  şi nu se ferea să arate că m-a luat de suflet. I. Tata sau mama adoptivă te-au bătut vreodată? Nu, am fost un copil lini ştit, nu am f ăcut nă zbâtii. I. – Ai auzit vreodată cazuri de rude din familia ta care să violeze sau să aibă relaţii sexuale cu fiice, cunepoţi etc? S. –  Nu, deloc n-am auzit. 

(c) Familia personal ă: M. C. este căstorit de circa 35 de ani, având trei copii (doi băieţi şi o fată). Ambii băieţi ausuferit diverse accidente şi se descurcă cum pot, iar fata este căsătorită cu doi copii, având propria gospodărie. Decopiii săi s-a ocupat cu precădere, mama adoptivă a subiectului, acesta declarând că el s-a implicat, mai cu seamă, înformarea lor profesională. Din punct de vedere material – aşa cum subliniază - familia nu s-a confruntat cu probleme,având, între altele, o casă de locuit corespunzătoare:

I. – Ce poţi să-mi spui de soţia şi de copiii tăi? S. - Am fost că sătorit cu so ţ ia aceasta 35 de ani. A fost  şi bine şi r ău. A fost bine până am ajuns la greul ă sta... La 21 de ani am avut primul copil, după 6 ani altul  şi după 6 ani altul, treicopii. Doi băie ţ i  şi o fat ă. To ţ i au f ăcut 8 clase. Primul băiat nu lucrează. În armat ă a avut un accident l-au bătut unii într-o permisie  şi înainte de a se elibera l-au dus la spital  şi a pierdut un rinichi. Nu a vrut să- şi facă actele de

 pensie. Acum lucrează în particular la căr ămid ă. Fata este măritat ă  şi lucrează de câteva luni ..nu se  ştie unde în Italia. Al doilea băiat a f ăcut  şi el tot 8 clase, a fost paralizat 6 luni, acum 2 ani, i-a dat cineva în cap. A stat o perioad ă cu ajutor de la stat, acum  şi-a revenit  şi are probleme cu capul, nu rezist ă  şi cade jos. Este un copil mait ăcut. I. – Cine se ocupa de copii? S. - Mama se ocupa de copil. Probleme cu ei nu am avut. Problemele erau numaicu banii. Mama st ătea toat ă ziua cu ei şi era obosit ă. Când d ădea în ei veneau la mine  şi eu le luam apărarea. I. - Teocupai de educaţia copiilor tăi? educaţia copiilor? S. - Ş i eu  şi maică-sa ne-am implicat, mai mult eu că ea aveanumai 4 clase. La  şcoal ă mergea ea, eu nu aveam timp. Am fost să-i ajut să înve ţ e  şi ei meserie. Am avut unacccident la motor  şi s-a speriat băiatul. El nu a păţ it nimic, doar eu mi-am t ăiat două degete. I. – Ce fel de situaţiamaterială aveai? Cum locuiai înainte de a ajunge aici? S. -  La început am avut o camer ă , după ce s-a nă scut primul băiat am început să mai fac o camer ă. Acum am ajuns să am 4 camere  şi o bucăt ărie. Este proprietatea lui maică-mea m-a separat de casa bătrânească , dar nu mi-a f ăcut act pe ea. Doar eu am muncit  şi am avut salariu, so ţ ia a

 fost casnică. Am lucrat  şi în particular acasă  şi nu au fost neajunsuri. Ne descurcam destul de bine cu banii. 

(d) Opinii  şi atitudini ale subiectului cu privire la sine  şi la via ţ a pe care a dus-o în libertate: Aşa cum secaracterizează personal, subiectul este bun la suflet, harnic, consumator numai ”ocazional” de băuturi alcoolice şi,apoi abstinent, până în momentul în care – declar ă el – a ajuns să-şi agreseze sexual propria fiică. Momentul în cares-a căsătorit, naşterea copiilor şi obţinerea unui loc de muncă le apreciază că au fost cele mai fericite din viaţa lui.

Cele mai triste le consider ă a fi divor ţul părinţilor adoptivi şi detenţia sa. În final sugerează că s-ar putea despăr ţi desoţie:

Investigatorul - Cum te caracterizezi, ce calităţi şi ce defecte crezi că ai? Subiectul -  Bun la suflet îmi place să muncesc, mă asociez cu persoane care cred eu că sunt mai bune,  şti ţ i cum este aici, dacă ai e şti bun dacă n-ai nue şti bun. I. Ai consumat vreodată alcool sau droguri? S. - Ţ uică consumam cel mai des, dar nu ca să mă îmbăt, ciocazional dacă lucram în domeniul acesta (construc ţ ii) veneau prietenii să mă cinstească  şi patronii. Pe la 27 de anim-am îmbolnăvit de stomac  şi nu am mai băut, după ani  şi ani de zile am băut lichior, atunci când am f ăcut faptaasta (subl. ns.: cea pentru care a fot condamnat  şi închis). I. - Care crezi că au fost cele mai fericite din viaţa ta? S. -

45

Page 34: Abuz Sexual in Familie

7/28/2019 Abuz Sexual in Familie

http://slidepdf.com/reader/full/abuz-sexual-in-familie 34/42

 

 A fost că sătoria, am avut un loc de muncă , copiii. I. - Care şi s-au părut cele mai triste momente din viaţa ta? S. - Faptul că am intrat la pu şcărie, am avut părin ţ i divor  ţ a ţ i, am fost luat de suflet  şi apoi părin ţ ii au divor  ţ at. Nu m-amîn ţ eles bine cu e, mai ales cu mama. I. - Ce contează cel mai mult pentru tine acum? S. - S ă mă eliberez, să stau cu

 familia şi să-mi ajut băie ţ ii. I. - Există ceva ce ai dori să schimbe în viaţa ta? S. - Nu ştiu ce ofer ă traiul de afar ă , dar cu femeia nu prea m-am în ţ eles.

(e) Informa ţ ii despre abuzul sexual comis de subiect: Din relatările, destul de sumare, ale subiectului, rezultă că acesta şi-a violat fiica, care, în momentul comiterii faptei, avea vârsta de 16 ani. Violul a avut loc, o singur ă dată, înabsenţa soţiei, care era plecată din localitate pentru nişte analize medicale. Încercând să se dezvinovăţească, M. C.consider ă că de vină a fost consumul de alcool excesiv. Declar ă investigatorului că regretă faptele comise şi că îi esteruşine faţă de fiica sa:

Investigatorul - Poţi să-mi spui de ce te afli aici? Subiectul - Sunt condamnat pentru viol cu fata mea. I. - Câţi aniavea fata atunci când s-au întâmplat faptele? S. – 16 ani. I. – Spune-mi cum s-a întâmplat? S. - Consumasem 2,5litri de lichior, am fost diminea ţă la coasă cu băiatul mai mare şi cu alt băiat. După coasă băie ţ ii au plecat la gârl ă la baie. Eu am venit acasă , so ţ ia era plecat ă la Ploie şti să facă analize. Fata era acasă  şi avea în grijă un copil de 2ani....în rest nu-mi mai aduc aminte nimic.. Doar că maică-sa d ădea în mine  şi mă spurca... Eu nu  ştiu nimic ce s-aîntâmplat. Am mai stat un an acasă până m-a luat poli ţ ia, dar n-am vorbit deloc cu fata. Cu maică-sa, da. La procesnu m-au l ă sat să vorbesc. Asta-i tot ce  ştiu. Nu mă vizitează nimeni. I. De câte ori s-au întâmplat lucrurile? S. Osingura dată. I. - Ai mai f ăcut vreodată închisoare? S. - Nu. I. - Te consideri vinovat pentru fapta comisă? S. -  Nu ştiu...eram beat... Dar am gre şit, mi-e ru şine de fata mea. I. - Cunoşti şi alte cazuri de abuz sexual comise de părinţisau alte rude asupra unor minori din familie? S. -  Auzisem de a şa ceva, dar la noi în sat nu s-a mai întâmplat.....

4.5. C. B.(deţinut) (a) Date de identificare: În vârstă de 42 de ani, absolvent a zece clase de liceu, şi provenind din mediul urban,subiectul a renunţat să mai meargă la şcoală deoarece acolo a început să se confrunte cu diferite probleme,calificându-se (la locul de muncă) în calitate de lăcătuş. A lucrat, pe rând, ca lăcătuş, mecanic, merceolog, vânzător,lucr ător în construcţii. A fost căsătorit, dar în prezent este divor ţat, având doi copii – un băiat în etate de 21 de ani şio fată în vârstă de 20 de ani:

Investigatorul – Spune-mi câte ceva despre tine. Vârsta pe care o ai, despre şcoală, ocupaţie ş.a. Subiectul –  M-amnă scut în 1961, am f ăcut 10 clase şi apoi m-am l ă sat de şcoal ă. I. – De ce te-ai lăsat? S. –  Mie mi-a pl ăcut la şcoal ă ,mă în ţ elegeam foarte bine cu colegii, dar am avut probleme. Rămă sesem şi corijent, m-am certat  şi cu profesoara, atrebuit să renun ţ să mai merg, de şi mi-ar fi pl ăcut. A şa a fost să fie, mi-a părut r ău. I. – Şi ce ai în continuare? S. – 

 M-am calificat ca l ăcătu ş la locul de muncă , mi-a pl ăcut mult să fac l ăcătu şerie, e o meserie preten ţ ioasă , dar bună.I. – Ai mai lucrat şi altceva? S. – Da, am lucrat în patrru locuri. Am fost, cum am spus, l ăcătu ş , apoi am mai fost mecanic, merceolog, vânzător, apoi am fost în construc ţ ii -12 ani am lucrat acolo. Îmi pl ăcea ce lucram, dar eram

 pl ătit prost. De aceea, mai lucram şi în particular  şi mă descurcam cu banii bini şor. I. – Eşti căsătorit? S. – Am fost că sătorit timp de 17 ani, acum sunt divor  ţ at. I. – De ce aţi divor ţat? S. –  P ăi a vrut ea, după ce am f ăcut ce am f ăcut cu fata. I. – Câţi ani au copiii? S. – 21 băiatul  şi 20 de ani fata.

(b) Familia de origine: C. B. provine dintr-o familie formată din tată (absolvent a zece clase, muncitor pe şantier),care a decedat în cursul copilăriei subiectului, mamă (absolventă a şase clase primare, de asemenea muncitoare) şi unfrate mai mic (în etate de 41 de ani, absolvent de liceu) împreună cu două surori (de 44 şi 45 de ani, absolvente azece clase). După moartea tatălui său, C. B. (şi la fel şi fratele său) a trebuit să muncească, de la o vârstă fragedă,

 pentru a-şi câştiga mijloacele de subzistenţă. În plus, mama sa s-a îmbolnăvit şi ea, iar toţi copiii au fost daţi în

îngrijirea unor rude:

Investigatorul – Spune-mi câte ceva despre familia unde te-ai născut. Cu ce se ocupau părinţii tăi,? Subiectul – Tataavea zece clase  şi a muncit mult pe  şantier, până s-a îmbolnăvit de prea mult ă muncă. Era tânăr încă , avea numai37 de ani, iar eu aveam 13 ani. A fost mare jale în familie atunci, mai ales că el sus ţ inea (material) familia. Moartealui ne-a dezechilibrat bugetul. De aceea, mama mi-a spus mie  şi fratelui meu să ne ducem la muncă să câ ştig ăm  şinoi bani, că nu mai are cine să aducă acasă. Am muncit din greu de la 14 la 17 ani. Apoi s-a îmbolnăvit  şi mama. Ovreme ne-au dat să fim îngriji ţ i de rudele noastre. Au fost vremuri foarte grele atunci. I. - Câţi fraţi ai ş.a. S. – Un

 frate mai mic cu un an  şi două surori mai mari cu doi  şi trei ani decât mine. Fratele mai mic a f ăcut liceul, iar 

46

Page 35: Abuz Sexual in Familie

7/28/2019 Abuz Sexual in Familie

http://slidepdf.com/reader/full/abuz-sexual-in-familie 35/42

 

 surorile mele au liceul neterminat, au f ăcut fiecare zece clase. I. – Cine lua deciziile în familie? S. – Ambii părin ţ i,dar mai ales tata hot ăra ce e bine şi ce e r ău, ce trebuie f ăcut.

În acord cu aprecierile subiectului, deşi părinţii se înţelegeau relativ bine, între ei mai apăreau certurideterminate de lipsa banilor, f ăr ă ca acestea să degenereze în conflicte agresive. Dintre cei doi părinţi, cel mai bine s-a înţeles cu tatăl său, de care s-a simţit mai apropiat decât de mama sa pe care o caracterizează fiind mai rece şi mairezervată şi dedicată mai mult surorilor lui. Tot tatăl a fost acela care s-a ocupat, cel mai mult, de educaţia lui. Deasemenea, subiectul a avut relaţii bune cu toţi cei trei fraţi ai săi:

I. – Cum se înţelegeau părinţii între ei? S. –  Destul de bine, dar aveau de multe ori certuri între ei. Nu ajungeau însă niciodat ă la bătaie. Cele mai multe certuri plecau de la bani, cum să cheltuie banii mai bine. Dar nu-i l ă sau ceibatrâni (subl. ns. – bunicii dinspre tată) să se certe prea mult. Spuneau că e păcat de copii, că ce spune lumea, nu leru şine şi teamă de Dumnezeu, de toate astea. Dar părin ţ ilor mei nu le convenea că bătrânii se bag ă în casa lor  şi, deaceea, au hot ărât să se mute în alt ă localitate. I. – Cum te-ai înţeles cu părinţii tăi? S. –  Bine. Mai ales cu tata mă în ţ elegeam mai bine. Era un om cald, apropiat, afectuos, ne iubea mult. Mama era mai re ţ inuă. mai rece decât tata,ea era mai apropiat ă de surorile mele decât de mine  ş I de fratele meu. I. – Cu fratele şi surorile cum te-ai înţeles? S.

 –  Foarte bine. Nu a fost nici-o problemă. Ne-am avut chiar ca fra ţ ii. I. – Cine dintre părinţI s-a ocupat cel mai multde educaţia ta? S. –  P ăi cel mai mult a fost tata, care mă ajuta mult să-mi fac temele la şcoal ă  şi mă controla să vad ă ce note am luat. Era foarte apropiat de mine, foarte cald, de aceea l-am respectat  şi l-am iubit mult! Mama mai

 pu ţ in. Nici nu se pricepea ca tata. I. – Vreunul dintre părinţii tăi sau din rudele tale au f ăcut vreodată închisoare? S. –  Nu, dar un unchi, un frate al tat ălui meu a f ăcut închisoare.

Deşi declar ă că nu s-a fi simţit neglijat de părinţi, subiectul subliniază că, în special, după moartea tatăluisău s-a simţit nedorit de mamă, motiv pentru care a şi fugit o dată de acasă. De asemenea, mam a fost aceea care l-aabuzat fizic, de mai multe ori şi chiar destul de grav şi tot ea l-a supus unor forme de abuz emoţional.

Investigatorul - Te-ai simţit vreodată neglijat sau nedorit de unul sau de ambii părinşi? Subiectul –  Nu a ş putea să  spun asta, dar după ce a murit tata, am dus-o foarte greu când aveam 14, 15, 16 ani. Nu prea am sim ţ it-o pe mamaaproape. Mi s-a părut că nu mă mai dore şte ca fiu. Din cauza asta, chiar am fugit o dat ă de acasă la bunici, dar eaa venit după mine şi m-a adus înapoi. I. – Părinţii tăi te-au bătut atunci când nu te purtai cum trebuie? S. – Tata nu,era un om tare bun care ne iubea pe to ţ i. Mama însă da, era mult mai impulsivă  şi mă bătea r ău. M ă bătea de multeori, chiar  şi când nu gre şeam cine  ştie ce. Dar a şa era ea, mai …să nu zic rea. O dat ă chiar mi-am pierdut cuno ştin ţ a când m-a lovit în frunte. I. – Şi cum te simţeaqi după ce primeai asemenea bătăi? S. - Îmi era ciud ă  şi îmiera ru şine alteori că nu totdeauna eram vinovat de ce credea ea. O dat ă , când aveam numai 7 ani, ne-a pedepsit pemine şi pe fratele meu foarte urât, ne-a scos dezbr ăca ţ i numai în chilo ţ i în fa ţ a u şii să râd ă lumea de noi. Ne vedeauvecinii, mie îmi era tare ru şine.

(c) Familia personal ă: Aşa cum am menţionat deja, C. B. este divor ţat, decizia de divor ţ apar ţinând soţiei, datorită abuzului sexual comis de el asupra fiicei lor. A fost căsătorit legal, timp de 17 ani şi are doi copii – un băiat de 21 deani şi o fată de 20 de ani. Declar ă că nu şi-a maltratat fizic copiii, rarele pedepse aplicate exclusiv fiului încadrându-se în limitele prerogativelor în calitate de tată. În acelaşi timp menţionează că s-a implicat în educaţia copiilor, maiales când aceştia au crescut:

Investigatorul – Spune-mi acum câte ceva despre propria ta familie, despre soţie, copii. Subiectul – Sunt, adică am fost că sătorit 17 ani cu acte în regul ă. Dar acum a divor  ţ at so ţ ia de mine, după ce….(subl. ns. după abuzul sexualcomis de către subiect). Nu a fost nici r ău, dar nici prea bine, dar am dus-o a şa cu ea. Am avut doi copii cu ea, unbăiat  şi o fat ă. Pe băiat l-am f ăcut când aveam 21 de ani, iar pe fat ă la 22. I. – ŞI cum te înţelegeai cu ei? S. –  Eu ziccă m-am în ţ eles bine. Pe băiat eu nu l-am bătut niciodat ă , poate numai o palmă la fund câteodat ă , pentru că a şatrebuie să fie părintele atunci când copilul nu ascult ă de el, nu? Dar pe fat ă nu am bătut-o niciodat ă. Nu mi-a pl ăcut 

 să-mi bat copiii. I. – Te-ai implicat în educaţia copiilor tăi? S. –  Până să facă copiii 3 ani nu m-am implicat, de ce să mint. Nu aveam timp deloc, munceam la patron  şi era tare greu. Apoi, când au crescut mă duceam la  şcoal ă la şedin ţ ele cu părin ţ ii şi-i ajutam la teme, a şa cum puteam şi eu.

47

Page 36: Abuz Sexual in Familie

7/28/2019 Abuz Sexual in Familie

http://slidepdf.com/reader/full/abuz-sexual-in-familie 36/42

 

Din punct de vedere material – apreciază subiectul - situaţia familiei a fost satisf ăcătoare, f ăr ă ca să existesituaţii în care membrii săi să se confrunte cu penuria resurselor. Declar ă că dacă iniţial a consumat excesiv alcool,ulterior a renunţat, pentru a deveni un băutor moderat:

I. – Cum vă descurcaţi cu banii în familie? S. –  Am dus-o destul de bine. Aveam mobil ă , televizor, radio, aveam detoate cele de trebuin ţă. Nu ca să prisosească , dar aveam destul de bine. Ş i nu o duceam r ău cu mâncarea, nu amdus-o niciodat ă , aveam bani să facem fa ţă. Nici nu împrumutam bani că nu era nevoie, aveam ce aduceam eu maiales şi era foarte bine a şa. Eu beam un păhărel mai mult înainte, dar după aia m-am l ă sat ca să asigur tot ce trebuie

 familiei. Nu eram prost să dau banii numai pe băutur ă , cum fac atâ ţ ia să râd ă copiii de mine. Sigur că nu amrenun ţ at de tot, mai beau a şa un păhăru ţ  , dar numai la ocazii.

(d) Atitudini despre sine  şi despre via ţă: Întrebat de investigator asupra calităţilor pe care le are, subiectul seautocaracterizează ca fiind o persoană sufletistă, harnică şi cuminte. În ceea ce priveşte defectele, acestea sunt, înopinia lui, orgoliul şi nestatornicia. Cele mai fericite momente din viaţa lui -declar ă el – căsătoria şi naşterea copiilor,iar cele mai nefericite au fost decesul tatălui său şi atunci când a comis fapta pentru care a fost condamnat şiîncarcerat. Munca, dragostea şi bunul simţ sunt lucrurile care contează cel mai mult pentru el şi ce ar dori să schimbeîn viaţa lui este modul în care s-a comportat faţă de fiica lui:

Investigatorul – Dacă ar fi să te autocaracterizezi, ce ai spune despre tine? Ce calităţi crezi că ai? Subiectul –  P ăi o pot spune destul de u şor, f ăr ă să vă mint deloc: sunt sufletist, îmi place munca, nu-mi place lenea  şi am fost, adică ,de fapt, sunt cuminte, am capu’ pe umeri. I. – Dar ce defecte principale crezi că ai? S. – Sunt prea orgolios, de ce să nu recunosc,  şi poate nu sunt mereu cum trebuie, adică sunt cam nestatornic, trec de la una la alta, recunosc asta,dar a şa îmi e firea. I. – Care au fost cele mai fericite momente din viaţa ta? S. –  Atunci când m-am că sătorit cu

 femeia mea  şi când mi-a nă scut copiii. I. - Dar cele mai nefericite momente care au fost? S. – Cred că..., da, atuncicând am r ămas f ăr ă tat ă , când s-a dus tata. Ş i atunci când mi-a luat Dumnezeu min ţ ile de am ajuns aici, în pu şcărie.I. – Ce contează acum pentru tine cel mai mult în viaţă? S. – Cred că munca, dragostea  şi bunul sim ţ . I. Aveai mulţi

 prieteni atunci când erai în libertate? S. –  Prieteni zic că erau mai mul  ţ i dar doi erau mai aparte pentru mine. Eraude încredere nu ca al  ţ ii. I. Ai dori să schimbi ceva în viaţa ta acum? S. – Cred că modul de a tr ăi via ţ a. Altfel a ş vrea

 să fie acum. Nu cum am f ăcut cu fata.

(e) Abuzul sexual comis de subiect: Conform cu declaraţiile lui, în urmă cu 5 ani, subiectul şi-a violat fiica (pe atunciîn vârstă de 15 ani), în condiţiile în care soţia era plecată la muncă în str ăinătate şi pe fondul consumului de alcool.La fel ca şi alţi abuzatori, C. B. se disculpă, dând vina pe consumul de alcool, pe sentimentul de singur ătate şi-şimotivează fapta invocând tulbur ăările anxio–depresive şi atacurile de panică dobândite ca urmare a faptului că, înurmă cu 11 ani, s-a confruntat cu un accident de maşină. Declar ă că în familia lui nu au existat cazuri de abuz sexual,dar a ”auzit” din familie că soţia sa şi sora ei ar fi avut relaţii sexuale cu tatăl lor, adică fostul său socru:

Investigatorul – Acum aş vrea să-mi spui cum ai comis fapta pentru care te afli aici? Subiectul - So ţ ia a plecat să muncească în str ăinătate, era foarte geloasă , i se căşuna din orice, era mereu geloasă. Lucram numai noaptea, era

 foarte greu, trebuia să mă descurc  şi cu serviciul  şi cu copiii, nu era deloc u şor. I. – Povesteşte-mi concret ce s-aîntâmpşlat. S. –  P ăi m-am luat de fiica mea, adică am avut o rela ţ ie cu ea. Băusem un pahar mai mult, că eramnecă jit, munceam mult  şi so ţ ia era plecat ă din ţ ar ă  şi nu am mai ştiut ce fac, parca mi-a luat Dumnezeu min ţ ile. Vaide capu’ meu. I. – Câţi ani avea fiica ta atunci când s-a petrecut fapta? S. – Avea 15 ani, era destul de măricică. I. Şicând s-a întâmplat? S. –  P ăi acum 5 ani. Nu mai  ştiam ce fac. M-am dus peste ea, în pat. I. – De câte ori s-aîntâmplat? S-a mai întâmplat şi altă dată? S. –  Nu, a fost numai o singur ă dat ă. Sim ţ eam nevoia că nevasta era

 plecat ă  şi...a şa s-a întâmplat. Ş i mai  ştiu eu ce a fost de vină în chestia asta. I. – Ce? S. -  În 1998, am avut un

accident de ma şină  şi de atunci m-am sim ţ it r ău. Mi-era frică din orice, mă sim ţ eam mereu trist, nu-mi pl ăcea să fiu singur, nu mă sim ţ eam bine de loc. I. – Unde se află fata în prezent? S. - P ăi la so ţ ie, în str ăinătate, ştiu că este bineacolo. I. – Mai spune-mi un lucru: Au mai existat cazuri asemănătoare în familia ta? S. –  Am auzit din familie că 

 socru’meu ar fi avut rela ţ ii cu so ţ ia mea  şi cu sora ei, atunci când ele erau mici.  Ă  sta a fost  şi motivul pentru care socrii mei s-au despăr  ţ it, au divor  ţ at.

48

Page 37: Abuz Sexual in Familie

7/28/2019 Abuz Sexual in Familie

http://slidepdf.com/reader/full/abuz-sexual-in-familie 37/42

 

Câteva concluzii

Aşa cum rezultă din studiile de caz pe care le-am efectuat, situaţia materială precar ă , dezorganizareafamiliei, nivelul redus de şcolarizare şi calificare al abuzatorilor, consumul excesiv de alcool (uneori chiar dedroguri), diferite tulbur ări sau boli psihice (traume din cursul copilăriei), anumite mentalităţi preluate din familia deorigine etc. se numă r ă printre cei mai importanţi factori care determină sau numai favorizează abuzurile sexualecomise împotriva minorilor în familie/.

În ceea ce priveşte tr ă să turile care definesc victimele se pot menţiona urmă toarele ca fiind mai frecvente:  vârsta – majoritatea victimelor au între 7-17 ani, deşi există cazuri, mai izolate, de victime aflate

sub aceste limite de vârstă;  mediul de provenienţă - cele mai multe victime se află în mediul rural;  forma de organizare a familiei – cea mai mare parte dintre victime apar ţin unor familii

dezorganizate, unde ori mama ori tatăl natural sunt absenţi (prin deces, divor ţ, abandon, plecareatemporar ă la muncă în str ăinătate sau în altă localitate);

  caracteristicile mediului familial - acolo unde sunt prezenţi ambii părinţi (sau tr ăiesc înconcubinaj), iar aceştia au, un nivel scăzut de şcolarizare, sunt consumatori, în mod excesiv, dealcool şi între ei există conflicte şi relaţii tensionate, sporeşte riscul ca una dintre fiice să fievictimizată;

  caracteristicile părinţilor - existenţa în cadrul familiei a unui tată caracterizat printr-un slab niveleducaţional şi de calificare sau care nu are un loc de muncă stabil, munceşte cu ziua, este alcoolicsau bea în exces, are antecedente penale şi se confruntă cu traume psiho-emoţionale, fiind, elînsuşi, o victimă abuzului în familia de origine este, de asemenea, un factor de risc pentru fiică (fiice). Existenţa unei mame cu conduite imorale.

În ceea ce priveşte caracteristicile aabuzatorilor acestea includ:  vârsta - în general, abuzatorii au vârsta cuprinsă între 30-55 ani;  mediul de provenienţă - cei mai mulţi abuzatori se află în mediul rural şi în ariile marginale ale

oraşelor;  familia personală - cea mai mare parte dintre abuzatori fac parte din familii dezorganizate,

monoparentale, unde unul dintre parteneri este absent;  nivelul de instrucţie, gradul de calificare şi de educaţie – abuzatorii sunt, în genere, persoane cu un

nivel scăzut de instrucţie, calificare şi educaţie sau care nu au nici-un fel de ocupaţie, prestândmunci ocazionale;

  alcoolismul sau consumul excesiv de alcool – o parte majoritar ă dintre abuzatori este formată din persoane alcoolice sau care consumă alcool în exces.

  existenţa unor probleme sau chiar tulbur ări psihice – o parte dintre abuzatori se confruntă cuasemenea tulbur ări, fiind instabili din punct de vedere psiho-emoţional, între altele şi datorită traumelor din perioada copilăriei;

  existenţa antecedentelor penale - în unele cazuri, abuzatorii au antecedente penale, fiind”familiarizaţi” cu abuzurile sexuale care au loc, frecvent, în spaţiul de”după gratii”;

   perpetuarea abuzului – numeroşi abuzatori adulţi au fost abuzaţi, ei înşişi, în perioada copilăriei, decătre proprii părinţi.

49

Page 38: Abuz Sexual in Familie

7/28/2019 Abuz Sexual in Familie

http://slidepdf.com/reader/full/abuz-sexual-in-familie 38/42

 

INTERPOLUL ÎN ACŢIUNE

General-maior (r.) lector univ. dr. Ioan HURDUBAIE 

Cunoscut ă drept cea mai mare organiza ţ ie poli  ţ ienească din lume, cu 187 state membre, între care şi 

 România, O.I.P.C. – INTERPOL pune la dispozi  ţ ia serviciilor de aplicare a legii de pe întregul mapamond o serie

întreag ă de servicii  şi utilit ăţ i menite să le ajute în prevenirea şi combaterea criminalit ăţ ii transna ţ ionale

organizate şi în identificarea şi tragerea la r ăspundere penal ă a autorilor unor fapte de acest gen.

 Din ultimele realiz ări ale Interpolului, am selectat două care ni s-au părut concludente pentru activitatea

desf ăşurat ă de aceast ă organiza ţ ie.

1. Pentru a combate şi reduce comerţul ilicit INTERPOL deschide accesul în linie la baza sa de date mondialeprivind operele de artă furate

Ţinând cont de progresele şi evoluţiile intervenite în toate sectoarele, lumea în care tr ăim pare să semicşoreze de la o zi la alta. Mijloacele moderne de transport şi comunicaţie, din ce în ce mai eficace şi maiaccesibile, au favorizat aspectul internaţional al activităţilor ilicite.Furtul de bunuri culturale cuprinde atât ţările dezvoltate cât şi pe cele în curs de dezvoltare, cele două ţări afectate înmod deosebit de acest fenomen fiind Franţa şi Italia. Comer ţul ilicit de bunuri culturale este favorizat de cererea

 provenită de pe piaţa artei, de deschiderea frontierelor, ameliorarea mijloacelor de transport şi instabilitatea politică a

unor state.Estimarea amplorii acestui comer ţ nu este un lucru uşor şi aceasta din două motive:  Foarte adesea, furtul nu este descoperit înainte ca obiectele furate să nu apar ă pe piaţa artei în mod oficial;  Ţările comunică Interpolului puţine informaţii, iar multe nu ţin statistici referitoare la această formă de

criminalitate.Pentru a lupta contra acestui tip de criminalitate, organizaţiile interesate şi marele public trebuie mai mult

sensibilizaţi asupra acestei probleme.Organizaţiile internaţionale trebuie să indice calea de urmat în lupta împotriva furtului de bunuri culturale.

Începând din 1947, data publicării primei notiţe internaţionale asupra obiectelor de artă furate, Interpolul a jucat unrol deosebit de activ în lupta dusă împotriva comer ţului ilicit de bunuri culturale. Or, de la această epocă, tehnicile auevoluat în mod considerabil, iar Interpolul s-a dotat cu un sistem de informaţii extrem de eficient, compus în specialdintr-o bază de date la care în timp real au acces toate statele membre ale organizaţiei. Paginile web ale Interpol cu

 privire la operele de artă furate cuprind:  Operele de artă furate cel mai recent;

Icoană furată din Grecia în 2009

50

Page 39: Abuz Sexual in Familie

7/28/2019 Abuz Sexual in Familie

http://slidepdf.com/reader/full/abuz-sexual-in-familie 39/42

 

  Operele de artă descoperite de către poliţie în cursul unor anchete şi ai căror proprietari nu au putut fiidentificaţi;

Icoana descoperită în Germania în 1997 a cărei origine nu se cunoaşte

  Operele de artă înregistrate în baza de date a Interpolului şi care au fost regăsite;

51

Page 40: Abuz Sexual in Familie

7/28/2019 Abuz Sexual in Familie

http://slidepdf.com/reader/full/abuz-sexual-in-familie 40/42

 

„Şcolarul încăpăţânat” – pictură furată din Austria în septembrie 2008şi descoperită de Poliţia Română, în decembrie 2008, la Braşov.

Afrodita – pictură furată din Serbia în 2002 şi descoperită în 2004

  Ultimele postere privind cele mai căutate opere de artă furate

Ultimul poster publicat de Interpol în iunie 2009

52

Page 41: Abuz Sexual in Familie

7/28/2019 Abuz Sexual in Familie

http://slidepdf.com/reader/full/abuz-sexual-in-familie 41/42

 

Acest tip de trafic nu va înceta niciodată, însă dacă se doreşte reducerea sa, colaborarea este mai mult decâtnecesar ă, iar în acest sens recurgerea la serviciile Interpolului poate juca un rol deosebit de important.

Pentru a facilita această colaborare, Interpolul a pus la punct, de curând, un acces direct pentru utilizatoriiautorizaţi, prin intermediul unui sit web securizat, la baza sa de date interna ţionale privind operele de artă furate, încadrul luptei pe care o duce împotriva traficului de bunuri cultural furate.

Accesul în line nu va fi limitat la comunitatea serviciilor însărcinate cu aplicarea legii, ci toţi utilizatoriiinteresaţi vor putea, pe baza unei cereri, să consulte baza de date, care comportă informaţiile cele mai recente privindaproape 34000 opere de artă furate în lumea întreagă. Păr ţile interesate vor trebui să completeze mai întâi o cerere înlinie, pentru a obţine o parolă.

Graţie accesului direct la baza de date, care va fi actualizată pe măsur ă ce noi informaţii privind operele deartă furate pretutindeni în lume vor fi transmise la sediul Secretariatului General Interpol de la Lyon, utilizatoriiautorizaţi vor putea consulta instantaneu toate ultimele informaţii înregistrate în această bază de date. Nu va fi vorbanumai de date nominative, ci de informaţii strict legate de bunuri culturale furate, cum ar fi descrieri şi fotografii.

Coordonatorul serviciului Interpol însărcinat cu operele de artă, Karl Heinz Kind, a declarat că faptul de a putea accede la baza de date şi de a o alimenta, reprezintă “un instrument important care permite să se lupte cu maimultă eficienţă împotriva traficului de bunuri culturale”. El a indicat de altfel că ar trebui să ne aşteptăm la o creşterea numărului de semnalări din partea celor 187 state membre ale Interpolului, care vor putea astfel să profite mai binede punerea în comun a informaţiilor, ca şi pentru toate formele de criminalitate.

Faptul de a putea accede la informaţii privind operele de artă furate este de o utilitate esenţială pentru asensibiliza marele public asupra protecţiei de bunuri culturale” a indicat domnul Kind. “Înregistrarea unui bun

cultural furat în baza de date a Interpolului privind operele de artă şi deschiderea accesului pentru un public larg,constituie deci un obstacol important în calea traficului ilicit al acestui bun, întrucât acesta devine din ce în ce maigreu de circulat”.

Accesul la baza de date nu va fi deci limitat la serviciile de represiune, ci va fi propus de asemenea tuturor organismelor culturale şi profesionale interesate (şi anume ministerele culturii, muzee, săli de vânzare, galerii de artă,fundaţii, colecţionari etc.). Datorită acestui fapt, va fi mult mai dificil pentru un vânzător sau un cumpăr ător să afirme că nu a avut posibilitatea să verifice dacă un obiect a fost înregistrat ca fiind furat.

Accesul în linie va înlocui DVD-ul Interpolului asupra operelor de artă furate, care putea fi procurat până acum la cerere.

În prezent baza de date a Interpolului referitoare la operele de artă furate înglobează aproape 34.000 obiecte,iar numai în cursul anului 2008 au fost efectuate peste 7000 de verificări în această bază, de către serviciile naţionaleinteresate.

2. Infractori urmăriţi descoperiţi în cadrul unei operaţiuni internaţionale condusă de Interpol

Prima dintr-o serie de operaţiuni internaţionale conduse de Interpol împotriva unor infractori dispăruţi, încoordonare cu şapte state membre ale organizaţiei, a condus la localizarea sau la arestarea a 45 persoane în lumeaîntreagă.

Operaţiunea INFRA-RED (International Fugitive Round-up and Arrest – Red Notices) care s-a derulat în perioada 1-30 iunie 2009 a vizat indivizi susceptibili de a se afla în una din cele şapte ţări care au participat în modactiv la operaţiune, respective Australia, Belgia, Canada, Columbia, Statele Unite, Jamaica şi Marea Britanie.Operaţiunea a văzut Interpolul asociat cu Marshal din SUA, Agen ţ ia contra Crimei Organizate Serioase (SOCA) dinMarea Britanie şi Crime Stoppers International , pentru a exploata pe deplin ultimele informaţii disponibile învederea localizării infractorilor căutaţi la nivel internaţional care fac obiectul unei notiţe roşii Interpol, arestării lor şieventualei lor extr ădări.

Indivizii respectivi au fost aleşi în funcţie de gravitatea infracţiunilor comise (între care omoruri, violuri şitrafic de droguri) şi întrucât se aflau în centrul unor cazuri dificil de rezolvat, pentru care se dispunea de puţineinformaţii, din cele 470 cazuri selecţionate în scopurile urmărite de operaţiunea INFRA-RED, 45 indivizi au fostformal localizaţi sau arestaţi. Columbia şi Jamaica au desf ăşurat totodată operaţiuni naţionale la adresa infractorilor căutaţi la nivel local.

Serviciul de susţinere a anchetelor privind infractorii căutaţi (FIS) al Interpolului, de la sediul SecretariatuluiGeneral de la Lyon, a asigurat cu sprijinul Centrului de Comandă  şi de Coordonare al organizaţiei, centralizareainformaţiilor primite cu privire la aceşti infractori, pe care le-a reunit, analizat şi transmis ţărilor interesate în cadrulreţelei pe care o formează cele 187 Birouri Centrale Naţionale ale Interpolului pentru a lua măsurilenecesare.Serviciile de poliţie şi alte organisme intereste ale acestor  ţări au participat activ la operaţiune, în special

53

Page 42: Abuz Sexual in Familie

7/28/2019 Abuz Sexual in Familie

http://slidepdf.com/reader/full/abuz-sexual-in-familie 42/42

 

Crime Stoppers International, care de altfel au pus personal la dispoziţia Secretariatului General Interpol pentru asprijini acţiunea desf ăşurată de organizaţie.

În timp ce operaţiunea INFRA-RED a avut loc în acelaşi timp cu operaţiunea FALCON a Marshal din SUA(iniţiativă privind infractorii căutaţi în această ţar ă), directorul acestui serviciu a declarat “Serviciul Marshal al SUAeste mândru că a jucat un rol în această primă serie de operaţiuni INFRA-RED. Această acţiune a reunit servicii de

 poliţie din întreaga lumea şi a dovedit că este din ce în ce mai dificil pentru infractori să găsească refugiu undeva”.Martin Cox, subdirectorul însărcinat cu sprijinirea anchetelor privind infractorii căutaţi de Interpol a

declarat că această primă operaţiune condusă de Interpol s-a dovedit o experienţă instructivă ale cărei rezultate ar trebui să încurajeze ţările membre să participe în număr mai mare, pe viitor, la astfel de acţiuni. El a subliniat că dacă se doreşte găsirea urmăriţilor internaţional şi traducerea lor în justiţie, cooperarea internaţională este esenţială, ca şiactualizarea prin informaţii noi a notiţelor roşii ale Interpolului privind persoanele urmărite.

“Chiar dacă indivizii urmăriţi reuşesc să se sustragă justiţiei ani de-a rândul, operaţiunea INFRA-RED learată că Interpol şi comunitatea poliţienească internaţională vor continua să-i caute până ce vor fi localizaţi şiarestaţi, oricare ar fi timpul necesar pentru aceasta” a afirmat Cox.

Pe aceeşi temă, David Armond, director adjunct al afacerilor internaţionale al SOCA, a declarat că succesuloperaţiunii INFRA-RED pune în evidenţă modul în care colaborarea unor echipe care acţionează la nivel mondialcreşte riscul de arestare pentru infractorii care consider ă că pot evita capturarea lor. “Un anumit număr de indiviziextrem de periculoşi urmăriţi de către Marea Britanie vor putea fi acum judecaţi, datorită acestei operaţiuni”.

Printre cei arestaţi în lume în cursul operaţiunii INFRA-RED figurează Bruce Vito Veniero, un cetăţeanamerican urmărit pentru trafic de droguri, căutat din 1997 după ce a încheiat un acord de recunoaştere a vinovăţiei cu

guvernul federal şi a depus o cauţiune de un milion de dolari. El a fost arestat la Buenos Aires la 23 iunie a.c. dup ă comunicarea de căte Biroul regional Interpol din capitala argentiniană a unor informaţii esenţiale transmise de BiroulMarshal al Statelor Unite. Acesta se află în prezent în detenţie în Argentina în vederea extr ădării către SUA, underiscă pedeapsa la închisoare pe viaţă.