a treia carte (pdf)

7/28/2019 A TREIA CARTE (PDF)

http://slidepdf.com/reader/full/a-treia-carte-pdf 1/124

1

Aceasta este a treia cartedin seria

„Om `nspre `nger“



2

© 2010, Constantin Luntraru, Ia[i, Rom^nia.Toate drepturile rezervate.

ISBN 978-973-8930-61-2

colec]ia

MYSTERIUM

6



3

Constantin Luntraru

A TREIA CARTE

F I D E S



5

Alimentare

6

Au fost vremuri tulburi ̀ n existen]a mea tempo-ral\ actual\, m\ feresc s\ spun `n via]a mea, c\cieu nu vreau s\ creez confuzii prin folosirea nejudi-cioas\ a cuvintelor.

Cuvântului „via]\“ eu `i dau alt\ conota]ie, esteun principiu sfânt care nu are nimic `n comun cutemporalitatea.

Poate `n ignoran]a mea trec\toare am a[teptatoarecare recunoa[tere pentru munca mea spiri-tual\, dar acum m-am vindecat, c\ci [tiu c\ tot ce

fac este util `n primul rând mie, iar dac\ haruldivin ̀ mi dezv\luie vreo revela]ie, ea este folositoaremai `ntâi de toate individualit\]ii mele.

{i dac\ am acest privilegiu inegalabil de a primiinforma]ia subtil\ direct [i sunt s\n\tos ca s\ opun `n practic\, ce-mi mai lipse[te?!

De fapt, dac\ fac un tur al eventualelor beneficiice ar putea s\ mi le acorde lumea, observ c\ toate



6

ar deveni pietre care m-ar trage `n jos, trebuind s\muncesc dup\ aceea `nzecit s\ scap de ele pentru

a mai putea primi harul.Eu am tot ce este mai important: posibilitatea

de a lucra cu lumina.{tiu cu absolut\ certitudine c\ nu exist\ o cale

mai bun\ ca aceasta, c\ din lumin\ se na[te tot cevedem [i dorim, c\ lumina din noi este stareaoriginal\ pur\ [i numai prin ea putem dep\[iprincipiul pietros al cauzelor [i efectelor, devenindinstantaneu tot ce e mai subtil `n existen]\.

A lucra cu lumina `ns\ nu este o deprinderecare vine din cunoa[terea teoretic\ a lucrurilor,

trebuie s\ fie un lucru tr\it personal, descoperit [ipracticat `ntr-o manier\ proprie, c\ci fiecare omeste un univers `n sine care se supune doar legilorlui. Luminii nu i se poate comanda, formuleleverbale nu ajut\ deloc aici.

Cred c\ lumina sfânt\ se poate d\rui numai

celor care au renun]at la poftele lor fizice [i audes\vâr[it\ credin]\ `n inim\ c\ lumina le poatesuplini toate lipsurile, de la cas\ [i mas\, pân\ laabsolut orice mintea `[i poate `nchipui.

Dar lucrul cu lumina nu este posibil [i pentrucei care se `ndoap\ cu alimente acide [i gustoase,bogate `n proteine, responsabile de alimentareafocului interior demonic.



8

meni care mai au nevoie de confirm\ri, de aceea `[i caut\ confra]i cu care s\ stea de vorb\.

Eu am `nceput s\ scriu, mai `ntâi de toate, ca s\nu uit ce am primit `n momentele de inspira]ie,dar recunosc c\ scrisul este mult prea mic s\ p\s-treze marile revela]ii.

Mai degrab\ scrisul pentru mine este un semnpe care l-am f\cut, ca s\-mi amintesc c\ pot recon-stitui `n interior, din lumin\, starea de `n\l]arespiritual\ pe care am avut-o `ntr-un moment dedemult.

Dar tot ce este mai important exist\ `n prezent;aici [i acum lumina sfin]e[te!

{tiu cu absolut\ certitudine c\ `ngerii au fostcândva fiin]e din carne [i c\ s-au purificat devenindspirite pure doar prin munca lor cu lumina.

Fie ca [i oamenii s\ primeasc\ lumina!

6

Când un om este sub influen]a alcoolului ceilal]i[tiu c\ nu se pot `ncrede `n el, deoarece toate faptelelui sunt lipsite atunci de concentrare [i ra]iune.Dar trebuie s\ [ti]i c\ nici cel care se afl\ sub

influen]a hranei nu este mai presus.



9

Toate elementele care se infiltreaz\ `n om, `nscar\ ierarhic\, de la droguri, alcool, hran\, ap\ [i

aer, `l influen]eaz\ implacabil. A fi sub influen]a alcoolului sau a hranei nu

schimb\ lucrurile prea mult. Aproape la fel de haotice sunt faptele omului `n

ambele situa]ii…

6

Sim]irea de sine este o stare real\. Ea `ncepe cusim]irea trupului, continu\ cu sim]irea coloaneienergetice [i sfâr[e[te cu integrarea `n spirit.

Dar alimentele sunt o piedic\. Consumarea lorerodeaz\ trupul dramatic [i irecuperabil.

Dac\ am rezista poftei ini]iale cu timpul poatene-am g\si calea de a tr\i mai mult [i mai bine.

Eliminarea con[tient\ a elementului fizic ducela adev\rata libertate.

Sim]urile animalice au devenit instincte, sim]u-rile noi, con[tiente, pot deveni [i ele, prin repeti]ie,instincte.

Nu merit\ s\-]i distrugi via]a, de team\ c\ vei fimarginalizat dac\ nu vei mai bea [i mânca cot la

cot cu oamenii. Ace[tia sunt numai o parte dinoameni. Mai sunt [i al]ii, ai cerului [i ai p\cii, pe



10

care nu i-ai v\zut pân\ acum pentru c\ ai privitnumai `n p\mânt.

Deta[ându-te de oamenii p\mântului po]i vedeafiin]ele cerului, forme [i lumini diafane, care alt\-dat\ te-ar fi orbit [i dezorientat. ~n preajma lor veifi mult mai con[tient de tine `nsu]i.

Dar ca s\ ajungi la ei trebuie s\ te opre[ti totmai des din mi[care. Nu numai din mi[carea de aface lucruri, dar mai ales din mi[carea de a mânca.

La `nceput nu o vei putea face decât cu voin]\dureroas\ [i grea, vei sim]i disconfort [i uneorichiar te po]i `mboln\vi pentru scurt\ vreme, apoihot\rârea pornind ca o s\geat\ din minte se va

transforma `n obi[nuin]\.Ce este greu va deveni u[or! Ce este nesim]ire[i imposibil va deveni con[tien]\ [i st\pânire!

Oamenii obi[nui]i care m\nânc\ [i beau de-avalma tot ce le ofer\ natura, mai ales carne, aceast\substan]\ complex\ [i corupt\, vor fi `n permanen]\

egali `n a face bine [i r\u, oamenii cerului `ns\ factot mai mult binele, adic\ realizeaz\ con[tiin]a,]intind spre eliminarea dualit\]ii [i re`ntoarcerea

`n Unul. Aceasta este traiectoria fiin]elor vii. Pân\ ce nu

o str\ba]i pân\ la cap\t vei fi ca o fantom\ care nuse poate rupe din locurile unde a comis p\catul.



11

Soarele este fix, doar p\mântul trupului se mi[c\ne`ncetat spre apus…

6

De ce s\ m\nânc `n fiecare zi?!Nu a[ mai mânca niciodat\ dac\ a[ fi `nv\]at

cum s\ supravie]uiesc f\r\ mâncare…Iar pl\cerea de a mânca este metoda iluziei de alua sclavi.

Cum s\ o mai sprijin dac\ divinitatea mi-arevelat con[tiin]a?

~nseamn\ ca a[a a vrut ea [i trebuie s\ las anima-

lelor sarcina de a recicla materia…Cât `nc\ nu [tiu s\ supravie]uiesc f\r\ hran\

m\car pot s\ nu m\nânc `n fiecare zi!~n ziua când nu m\nânc pot medita neobstruc-

]ionat de lucruri, `n libertate, `n ziua `n care m\-nânc sunt un sclav `mpov\rat de robie, istovit de

efortul prin care trebuie digerat\ iluzia…

6

Când [arpele a `mbiat-o pe Eva s\ m\nânce din

pomul cunoa[terii binelui [i al r\ului a [tiut c\dac\ ea va mânca trupul ei va lucra pentru el. Nuera vorba de un fruct, ci de complexul de reac]ii pe



12

care `l implic\ ac]iunea de a mânca. Mitul acesta afost interpretat gre[it, deoarece pân\ la povestitorul

biblic, el trecuse din gur\ `n gur\ [i din minte `nminte.

{arpele, for]a negativ\ [i `ntunericul, care cre-eaz\ prin contrapunere natura material\, a dorits\ `i determine pe Adam [i pe Eva s\ m\nânce,doar atât. Pân\ atunci Edenul, fiind o gr\din\ acerului, era populat doar de roadele vie]ii, iaractivitatea de a mânca era pur simbolic\.

6

Simt tot mai mult cum disperarea formelor devia]\, zdrobite `n din]i, se transmite `n corpul [i `nsângele meu. A mânca este o enormitate!

Simt chiar [i disperarea bobului de grâu zdrobit[i transformat `n pâine.

~n mod sigur fiecare form\ de via]\ vrea s\

tr\iasc\ spre a se cunoa[te pe sine [i m\ simt ca uncriminal ori de câte ori m\nânc. Iar formele ani-male, fiind atât de aproape de sine, murind `naintede vreme, arunc\ blesteme amare celor care le ucid.

C\ci `n chinuri cresc, arzând de focul hranei ca

s\ se men]in\, [i dup\ atâta suferin]\ sfâr[esc `na-inte de a se cunoa[te pe sine!…



13

Simt c\ omul nu are nici o [ans\ s\ scape deboal\ dac\ nu renun]\ la mâncarea fizic\.

Se va opri mereu `nainte de a trece de poartalimitelor p\mânte[ti…

6

Pentru a realiza uniunea mistic\ cu Dumnezeu,studiul aprofundat al `nv\]\turilor ascunse nu tre-buie neglijat, dar nimic nu se compar\ cu puterea[i luciditatea pe care ]i le ofer\ postul [i rezisten]a

`n fa]a poftelor materiale.

6

A fi obligat s\ te `nfometezi nu este o solu]ie.Nici a te `nfometa singur doar pentru a face cevarar [i deosebit nu este bine. Instinctele refulatea[teapt\ doar un mic moment de neaten]ie pentrua exploda cu for]\ `nzecit\. Ca `n fa]a instinctuluisexual, nu vei rezista dac\ se ivesc mijloace desatisfacere.

A renun]a la mâncarea fizic\ nu trebuie s\ fie oac]iune mecanic\. Ea nu trebuie f\cut\ cu bra]ele

care refuz\ s\ mai duc\ mâncarea la gur\, ci mai `ntâi trebuie f\cut\ cu credin]a c\ aceasta este



14

singura cale prin care te po]i elibera din gheareleiluziei.

Sus]inut de aceast\ credin]\, realizarea corpuluisuperior de energie [i lumin\, ce nu se mai supunerecicl\rii, va fi un lucru natural [i firesc.

Dar pân\ nu crezi prin majoritatea celulelortale c\ po]i face asta [i este un lucru util, s\ nutreci dincolo de momentele taton\rii [i al `ncerc\-rilor din curiozitate.

Nu va fi sfâr[itul lumii [i nici al speran]elordac\ `]i vei spune: `n aceast\ via]\ m\ voi opriaici!

6

De curând un doctor veterinar mi-a vorbit des-pre structura marilor complexe de cre[tere a anima-lelor din lumea occidental\.

Din câte am `n]eles, animalele se nasc [i tr\iesc

acolo pe o band\ de procesare, f\r\ s\ mai vad\vreodat\ lumina soarelui.

{i mi-am spus: oare ce vor s\ fac\ oamenii? S\transforme animalele `n legume, s\ le deposedezede tot ce au ob]inut `n milioane de ani de evolu]ie,

modificând speciile prin formule aberante [i gro-te[ti, doar ca oamenii s\ aib\ carne pentru pl\cereagustului, nu ca s\ tr\iasc\…



15

P\i, ce mai r\mâne dac\ vom continua a[a?–Un furtun prin care unei gr\mezi de carne i se

introduc anabolizan]i, nemaifiind important\ niciforma, nici gura, nici ochii. Este posibil s\ i sepermit\ omului a[a ceva?!

{i din cauza cui se ̀ ntâmpl\ toate aceste anoma-lii?

Din cauza mânc\torului de carne care sus]ine onebunie ce negre[it se va `ntoarce `mpotriva lui.

Acei steroizi de cre[tere vor ajunge `n structuracorpului s\u [i `ns\[i specia uman\, `n totalitateaei, va fi `n pericol s\ ajung\ o substan]\ sintetic\f\r\ pic de lumin\ `n ea.

Oameni, fra]ii mei, dac\ ve]i continua s\ v\umple]i cu nebunia de alimente realizate ̀ n ultimultimp, prin experimente monstruoase, ve]i fi `npericol s\ dezvolta]i noi forme de cancer ale corpu-lui, dar mai ales cancerul min]ii, de care trebuie s\v\ fie fric\ cel mai tare…

6

Natura, `n cadrul posibilit\]ilor sale, are dou\variante de realizare a evolu]iei: prin transformarea

continu\ a organismului sub presiunea factorilorde mediu, [i aici vorbim despre evolu]ia natural\incon[tient\, sau prin voin]a interioar\ a fiin]elor



16

vii de a-[i adapta existen]a conform con[tiin]ei lor,[i aici vorbesc despre evolu]ie natural\ con[tient\.

Deosebirea este c\ a doua este mult mai rapid\, iarprima poate s\ nu se mai `ntâmple niciodat\ dac\se distruge mediul `n care locuiesc organismele.

Când vorbesc de hrana cu lumin\ m\ refer laevolu]ia natural\ con[tient\, pentru c\ pe bun\dreptate omul ne`ncrez\tor `n aceast\ posibilitatepoate argumenta c\ hrana fizic\, a[a cum o [timnoi, intr\ `n sânge cu un complex de substan]e lacare nu se poate renun]a deloc.

Cea mai mic\ lips\ de calciu, fier, magneziu [i omul]ime de alte elemente provoac\ tulbur\ri grave

care duc la sl\birea organismului [i chiar la moarte.Pe de alt\ parte atragerea luminii `n aerul res-pirat, apoi transformarea aerului `n ap\, `n definitiv

`n lichidul care ne sus]ine denumit sânge, cu vizua-lizarea punctelor de lumin\ care coboar\ `n sus-pensia lichid\ a organismului, poate crea diluarea

sângelui [i implicit `nmul]irea globulelor albe.Dar acest lucru este cât se poate de fals. Nimeni

nu ar putea atrage prin voin]\ omeneasc\ atâtalumin\ `ncât s\ se dilueze dramatic sângele `nainteca organismul s\ se adapteze.

Cei care reu[esc hr\nirea cu aceast\ hran\ in-credibil\ [i-au `nceput evolu]ia cu mult `nainte dena[terea `n aceast\ via]\, dar nu trebuie s\ se



17

`n]eleag\ prin asta c\ eu cred `n re`ncarnare lamodul acela copil\resc, când `ntreaga individuali-

tate, cu tot cu subcon[tient, sare dintr-un trup `naltul, eu cred mai degrab\ `n afinit\]ile substan]eicare s-a ata[at corpului din cauze ne[tiute `nc\ dela na[tere, la care se adaug\ cea preluat\ ulterior,pe care `mbun\t\]it-o, azi o nume[ti tu `nsu]i.

A[adar, `ncercarea de a te hr\ni `n aceast\ via]\cu lumin\ nu `]i garanteaz\ nicidecum reu[ita, darpoate fi un serviciu de nepre]uit adus substan]eigenerale de pe P\mânt, spre a se `mbun\t\]i.

Serviciul acesta se va `ntoarce negre[it asupraomului `nsu[i, chiar dac\ el nu va [ti când [i cum

[i-a f\cut darul, dar când va sim]i acest lucruaproape, va [ti c\ Via]a i-a dat doar posibilit\]ile,dar tot ce s-a f\cut `n sprijinul s\u a f\cut el `nsu[i.

Despre acest lucru vorbesc când m\ refer laevolu]ia natural\ con[tient\.

A[a cum evolu]ia natural\ incon[tient\ este un

lucru indiscutabil pentru orice om inteligent, tota[a trebuie s\ se `n]eleag\ c\ evolu]ia natural\con[tient\ este la fel de posibil\ `n cadrul uneiperioade lungi de timp, prin neb\nuitele posibilit\]ipe care le are omul `n cadrul substan]ei sale.

Aceast\ adaptabilitate continu\ de-a lungul ge-nera]iilor va crea fiin]a luminoas\ [i supracon[ti-



18

ent\ pe care eu, numai ca s\ am un nume dereferin]\, o numesc `nger.

6

Se spune c\ omul este f\cut din prostie. Celpu]in a[a glumesc oamenii simpli, [i aceast\ zical\

le ofer\ mai mult\ `n]elegere decât o mie de c\r]i.Nimeni nu [tie cum, dar milioane de conexiunise creeaz\ printr-o simpl\ propozi]ie [i sim]uri carenu se pot reproduce se pun `n mi[care pentru acrea `n]elegerea.

Dar mai `nainte de a se spune c\ omul este

f\cut din prostie trebuie s\ se spun\ c\ este f\cutdin minciun\. Minciuna fiind ceva care exist\ `nminte, tot a[a omul exist\ doar `n minte.

Noi `l vedem real pentru c\ `l vedem cu mintea, `l pip\im cu sim]urile [i `i vorbim cu vocea. Darcum toate acestea se nasc din minte, nimic nu ne

poate dovedi c\ omul nu este o minciun\.Tot la fel de clar este c\ [i mâncarea este o

minciun\. {i cum omul nu se poate perpetua f\r\hran\, el este sus]inut de minciun\ [i a[a va fi `nveacul vecilor, cât se va hr\ni cu hran\.

Dar când va renun]a la hran\ el va fi Fiin]a,cunoscându-se pe sine, identic cu Dumnezeu. Elva fi Via]a [i va depinde doar de Via]\; nu se va



19

mai cunoa[te prin trup, sim]uri sau cuvinte, c\cicel cunoscut prin toate acestea este o minciun\

care exist\ `n minte.{i cum orice minciun\ moare dac\ nu este

sus]inut\ de o alt\ minciun\, tot a[a omul moaredac\ nu este sus]inut de minciuna numit\ hran\.

Ca s\ fie Via]a omul mai are de str\b\tut undrum lung. Ce urmeaz\ nu se poate exprima princuvinte, pentru c\ `ns\[i cuvintele sunt minciun\,iar voi nu pute]i ̀ n]elege mai mult decât v\ permitesuma condi]ion\rilor strânse pân\ acum de omsub forma subcon[tientului universal, ca s\ se con-stituie `ntr-o logic\ [i `ntr-un ra]ionament.

Este `nceputul `nceputurilor. Sunt primii pa[i aiomului care s\tul de minciun\ `ntrez\re[te con[ti-in]a `n sine. ~ncepe s\ `n]eleag\ c\ numai renun-]ând la sursele de hran\ complexe, precum carnea,cu con[tiin]a ei corupt\, bazat\ pe instincte, poates\ ajung\ la primii pa[i pe propriile picioare, picioa-

re care se pot transforma `n aripi [i apoi `n raze desoare.

Acest om poate `n]elege c\ mâncarea este ominciun\ [i `n limita puterilor [i-o reduce, procu-rându-[i-o doar din vegeta]ia simpl\. Mai mult, otrece tot mai rar prin focul mor]ii [i ̀ [i compenseaz\nevoia de energie vital\ din lumina solar\, cea careeste cea mai subtil\ form\ de hran\ de pe P\mânt.



20

~ntr-o via]\, acest om poate nu va face un saltimpresionant; poate abia dac\ va putea s\ lase

câteva pietricele din trupul lui enorm de metale [icalcar. Dar va face un pas uria[, pentru c\ esteprimul, acela prin care con[tiin]a vie]ii, dependent\doar de ea `ns\[i, apare `n interiorul lui.

Va tr\i retras [i t\cut, pentru c\ prin cuvinte vastârni sim]urile transformate `n mon[tri din ceimai r\i [i zgomoto[i oameni; dac\ va tr\i printreei va fi mâncat de viu [i va muri `nainte ca `n]ele-gerea s\ se `nchege `n el.

Cel care a ob]inut-o [i absolut nimic nu-l maipoate clinti trebuie s\ evite aglomera]ia, s\ nu-[i

piard\ timpul `n controverse inutile [i obositoare.Este un pre] mare pentru c\ sim]urile grosiere,cu ultima lor energie, monstruoas\, de dinainteamor]ii, vor lovi cu putere imens\. Pentru con[tiin]avie]ii el va trebui s\ pl\teasc\ cu suferin]\ adânc\[i istovitoare.

Dar fiindc\ pe el nimic nu-l mai poate pl\ti, tota[a nimic n-ar mai putea s\-l sperie `ntr-atât `ncâts\-l desfid\ pe Dumnezeu – via]a din el, ca s\ se

`ntoarc\ la minciuna lumii. El, care a gustat dincon[tiin]a vie]ii, nu se mai poate `ntoarce completla alimentele mor]ii [i, `n timpul etern [i a totr\bd\tor, `l va cunoa[te pe Dumnezeu, cunoscân-du-se pe sine…



21

6

— E interesant ce spui, dar nu e ra]ional. Cumpo]i s\-i sf\tuie[ti pe oameni s\ nu mai m\nânce?!E ca [i cum i-ai sf\tui s\-[i trag\ un glonte `n cap!

— Omule, s\ [tii c\ ai mare dreptate. Numai c\no]iunea de dreptate provine din hrana pe care aiconsumat-o. Ca s\ m\ `n]elegi trebuie s\-]i dep\-[e[ti mintea, iar ca s\-]i dep\[e[ti mintea ar trebuis\ nu mai m\nânci ce o alimenteaz\.

Dac\ m\nânci ce exist\ exclusiv pe P\mânt nuai cum s\ vezi ce se afl\ dincolo de el.

Da, [tiu c\ ce spun nu e ra]ional, dar nu omite

c\ ra]iunea, a[a cum o vezi tu, exist\ exclusiv `nminte, iar lumea sim]urilor nu este deloc obiectiv\.

6

Se spune c\ Buddha a `ncercat s\ renun]e la

hran\, intuind prin spiritul s\u elevat c\ prin eavine iluzia, boala [i toate celelalte p\cate ale omu-lui. Dar nu a putut s\ mearg\ pân\ la cap\t pentruc\ din motive `nc\ ne[tiute de nimeni trupul luinu era preg\tit. A renun]at la `ncercarea sa dup\ ce

devenise numai piele [i os.



22

Se spune c\ a murit de indigestie, b\trân [ibolnav, dup\ ce mâncase prea mult\ carne de porc,

de[i eu nu cred c\ lucrurile s-au petrecut chiar a[a.B\trân [i bolnav a ajuns nu numai din cauza

timpului, a ajuns a[a [i din cauza hranei.Din experien]a mea am observat c\ printr-o

diminuare treptat\ [i atent\ a cantit\]ii de hran\procesele metabolice din organism se schimb\ radi-cal.

Respingerea experiment\rii de c\tre om se dato-reaz\ unei for]e extrem de mari, c\reia minteauman\ nici nu a conceput s\ i se opun\, `n spe]\,puterea atomic\ a elementelor.

Dar nu exist\ natur\ care nu se poate modela,numai incon[tien]a tradi]ional\ a omului este devin\ c\ el nu a v\zut o alternativ\ hr\nirii cuaceast\ substan]\ inferioar\.

Pl\cerea de a mânca, un alt subterfugiu al natu-rii, este [i ea de vin\ c\ nu ne-am putut `ndep\rta

de animalitate.Tehnologia nu ne salveaz\ de la degradarea tru-

peasc\ [i social\ care ne amenin]\ tot mai mult,nu v\ am\gi]i.

Se va face praf din lumea noastr\ dac\ nu vomface ceva cu totul [i cu totul special!

V\ asigur c\ nu vom muri dac\ ne vom diminuacantitatea de hran\, sub]iind silueta.



23

~n lipsa materiei inferioare, natura se adapteaz\cu repeziciune creând condi]ii de continuitate a

vie]ii cu ce mai are la `ndemân\: lumina [i sinelevie]ii.



24

Fr\mânt\ri

6

Via]a mea, iubita mea, nu te mai am decât petine! Nu mai am cui s\ cer ajutor decât ]ie, nu maiam cui s\ m\ `nchin decât ]ie! De[i nu te potreprezenta [tiu c\ tu e[ti singurul Dumnezeu,precum `n mine, a[a `n toate fiin]ele.

~n aceast\ clip\ poate sunt purtat de o euforiemistic\, dar nu exist\ nimic mai sigur decât tine,nu mai am nici un sprijin [i nu mai cred c\ exist\vreun Dumnezeu personal cu care s\ vorbesc,c\ruia s\-i cer sfat [i ajutor. Doar tu, via]\ din

mine, m\ mai ascul]i, doar tu `nc\ nu m-ai deza-m\git, doar ]ie mai pot sim]i c\ nu gre[esc dac\m\ `nchin.

De[i nu-mi r\spunzi [i nu `mi dai sfaturi [tiu c\tu e[ti permanent cu mine!

Dumnezeul din minte poate fi cu omul din când

`n când, dar Dumnezeul viu, impersonal, este cuomul mereu.



25

Via]a mea, iubita mea, tot ce mi-i drag `mi edrag pentru c\ te v\d `n toate lucrurile.

F\r\ tine trupul [i mintea mi-ar fi o povar\, decare m-a[ gr\bi s\ scap, murind…

6

M\ simt viu [i `n aceast\ clip\ mi-ajunge.Dar mintea mi-e nemul]umit\ aspru de aceast\concluzie. Se tulbur\ `n mine ca un val printrefiorduri lovind ne`ncetat continentul.

Bat\-te vina, aprinso, de ce m\ tragi s\ m\-neci?~mi promi]i palate `n adâncuri, dar voi mai fi

viu printre perlele reci?Trage la mal, nebuno, c\ci ai s\ te `neci `n groapa

s\pat\ de marea fl\mând\. Te va `nghite oceanul[i apoi fierbintele p\mânt te va spulbera `n iluziadin care va cobor` ploaia.

Eu sunt arip\ de spirit, nu m\ am\gi cu m\tr\-

guna ofrandelor otr\vite.Le-au mâncat oamenii [i au murit, le-au ascuns

codrii [i s-au vestejit la l\satul soarelui `n iarnatimpurie…

Sunt prea tân\r s\ nu mai `ncerc, nu-mi spune

c\ totul este de[ert\ciune, nu-mi spune!



26

6

Cel fericit tr\ie[te `n cea mai profund\ igno-ran]\!

Nu [tiu dac\ este preferabil s\ fii fericit [i s\tr\ie[ti `n ignoran]\ sau s\ fii nefericit [i s\ tr\ie[ti

`n cunoa[tere. Din fericire totul este un exerci]iu,pentru c\ fericirea [i nefericirea exist\ doar `nminte.

Poate mintea mea s-a obi[nuit atât de mult cunefericirea care o face s\ se fr\mânte, `ncât momen-tele de fericire o sperie mai mult decât sim]ireaunei nefericiri constante.

Cunoa[terea lui Dumnezeu `n lumea noastr\imperfect\ este imposibil\ f\r\ durerea care `]imacin\ toate celulele.

S\ fiu fericit [i s\ mor f\r\ cunoa[terea luiDumnezeu m\ `ngroze[te nem\surat mai multdecât cea mai profund\ nefericire…

6

Vorbirea urâ]e[te omul!Observa]i farmecul unui om care tace, a unui

om `n care [i gândurile tac. Apoi observa]i-l `ntimp ce vorbe[te, atunci când vrea s\-[i impun\ unpunct de vedere. Diferen]a este uimitoare!



27

Cât echilibru este `ntr-un om care tace, cât\urâ]enie este `ntr-un om combativ, cu ochii ie[i]i

din orbite…Dar vorbirea este tocmai liantul societ\]ii [i

condi]ia dezvolt\rii min]ii, ve]i zice.Nu pot s\ v\ contrazic, dar s\ `nsemne c\ urâ-

]enia, societatea [i dezvoltarea min]ii merg mân\ `n mân\?…

6

M-am gândit mult `n ultima vreme la impactulmedicinii asupra evolu]iei omene[ti.

Recunosc, am considerat c\ medicina este unlucru anormal, un amestec brutal `n natura lucru-rilor, motivul principal de alienare a speciei umane.

Dar apoi am v\zut [i avantajele. Nu este vorbade prelungirea vie]ii, pentru c\ nu exist\ moartereal\, este vorba de `nv\]area compasiunii, atât de

necesar\ evolu]iei umane. Con[tientizarea sufe-rin]ei din aproapele t\u [i sacrificarea confortuluipersonal poate crea calea evolu]iei, ca un nodgordian t\iat cu sabia, pentru c\ dezlegarea lui arfi fost o munc\ titanic\, f\r\ speran]\.

Selec]ia natural\ este perfect\ `n fiin]ele f\r\con[tiin]\, dar oamenii au nevoie de altceva. Eitrebuie s\ simt\ durerea aproapelui, trebuie s\ o



28

vad\ [i s\ o ating\ pentru a se opri din p\cat, dinlupta f\r\ rost a particulelor `ntre ele.

Animalele, prin modul lor de via]\, permit nu-mai exemplarelor puternice s\ supravie]uiasc\, to-tu[i ele nu evolueaz\ ca oamenii, pentru c\ emo]iile[i sentimentele care pun `n mi[care con[tiin]a nuau condi]ii s\ se nasc\ `n ele.

Dar omul, chiar cu riscul de sl\bi vigoarea urma-[ilor, trebuie s\-[i continue calea, s\ sprijine via]acu orice pre], chiar dac\ natura se opune, pentruc\ numai a[a con[tiin]a superioar\ va lua loculnaturii instinctuale [i animalice. ~ncet, crima [ir\zboiul vor ie[i din dic]ionarul omului [i alte

cuvinte vor avea ̀ ntâietate. Ele se vor numi: ̀ n]ele-gere, iertare, toleran]\.Extinzând `n]elegerea cu privire la semenii s\i

ca form\, oamenii o vor extinde [i la semenii s\i cavia]\. Nu mai este mult pân\ ce omul va socotisacrificarea unui animal [i consumul de carne ca

pe un act de barbarie [i canibalism…Când omul nu va mai consuma carne va mai

urca o treapt\ spre con[tiin]a atot[tiutoare. ~n]ele-gerea care se va na[te `i va oferi [i solu]ia cu care s\compenseze acest aliment purt\tor de furtuni inte-rioare [i boal\.

Astfel mi s-a confirmat c\ toate lucrurile sunta[a cum trebuie, c\ toat\ suferin]a care s-a adunat



29

`n timp [i ne-a p\truns ̀ n sim]uri are tocmai scopulde a ne preg\ti pentru evolu]ie. Toate atrocit\]ile

istorie au avut tocmai acest rost. Acum suferin]a [i durerea nu mai pot fi uitate,

s-a scris prea mult despre ele s\ mai fie ignorate,ele exist\ chiar `n sângele [i ADN-ul uman.

Acum nu mai trebuie produse! Lec]ia s-a `nv\-]at!

6

De fapt, a[a cum nu vreau nefericirea, tot a[anu vreau nici fericirea. Mi-e tot mai clar c\ ambele

m\ obosesc [i m\ epuizeaz\ ca orice alt lucru pecare e[ti obligat s\-l cari cu tine.

~mi dau seama c\ atât fericirea, cât [i nefericireasunt lucruri str\ine fiin]ei.

Acum când s-a constatat c\ responsabile pentrustarea de fericire pe care o percepe creierul sunt

anumite substan]e chimice ce pot fi sintetizate,este o afacere oarecare s\ fii fericit.

Goana dup\ fericire se aseam\n\ cu atitudineadrogatului care este capabil s\ calce [i pe cadavrepentru a-[i asigura nenorocita de substan]\ eufo-

ric\.Fericirea [i nefericirea sunt dou\ pietre aruncate `n balt\, pe care `n]elep]ii din toate timpurile au



30

vrut s\ le scoat\. {i munca lor nu a fost `n zadar,unii au reu[it cu brio, dar când le-au scos pe mal [i

le-au privit mai de aproape, au v\zut cu nu au de aface decât cu dou\ pietre.

Dac\ starea noastr\ de bine provine din `ntâm-pl\ri [i substan]e exterioare, precum sunt sentimen-tele altora, atingerea, cuvintele, hrana atunci nuputem decât s\ ne a[tept\m la deziluzie, r\mânândmereu dependen]i de al]ii.

Pân\ ce nu vom pierde din vedere aceste falseidealuri, vom putea fi orice, numai noi `n[ine nu!

{i atunci v\ mai `ntreba]i de unde apare acelsentiment acut de goliciune `n suflet uneori? Este

simplu! Cel pe care `l vede]i [i `l judeca]i ca pepropria voastr\ fiin]\ este un str\in adunat dinmintea condi]ionat\ de-a lungul timpului.

Adev\rul cel mai profund este c\ atunci cândspui „eu“ Fiin]a ̀ n]elege totalitatea vie]ii universale.{i când ceri pentru tine ea d\ tuturor. {i când e[ti

nemul]umit ea nu te `n]elege. „}i-am dat tot cemi-ai cerut!“ Numai c\ ea te-a v\zut acela[i `ntoate formele de via]\, cu acelea[i aspira]ii [i necesi-t\]i.

Dar mintea, `n schimb, poate d\rui pe segmente.Ea d\ unora, dar d\ `n defavoarea altora. {i atuncipersoana care prime[te este mul]umit\ `n minte,



31

dar trebuie reciclat\ pentru c\ materia [i moarteamerg mân\ `n mân\…

6

M-am `ntrebat pentru ce tr\iesc…— Ca s\ fii fericit, a venit r\spunsul.

— Stai, am zis str\inului care mi-a vorbit, cinee[ti tu?— Eu sunt Cel fericit cu care te compari. Dar

sunt Cel fericit atât timp cât stau departe de tine,iar tu m\ identifici cu altul din preajma ta, pe care

`l vezi pe strad\ sau la televizor [i care ]i se pare

mai bogat, mai frumos sau mai de[tept decât tine. Aha, mi-am zis, atunci Cel fericit este pur [i

simplu o alt\ persoan\! Atunci cum trebuie s\ fiu eu? Cel puternic?!

Dar oare Cel puternic nu este un altul, asemeniCelui fericit?!

Tot a[a trebuie s\ fie [i cu Cel bogat, Cel iubit,Cel de[tept. Fiecare din ei este o alt\ persoan\ carenu poate fi identic\ cu fiin]a mea. Atunci cumtrebuie s\ fiu eu?

Dar chiar dac\ a[ [ti, oare este suficient s\

cuno[ti [i s\ `n]elegi? Pân\ [i Cel care cunoa[te [iCel care `n]elege sunt alte persoane…



32

M-am târât [i m-am chinuit s\-i v\d de aproapepe Cel fericit, Cel bogat, Cel puternic, dar am fost

foarte dezam\git. ~n afar\ de faptul c\ erau persoa-ne existente doar `n minte, nici m\car nu eraufericite, bogate sau puternice cu adev\rat.

Dac\ o s\ fiu Cel puternic, Cel bun, Cel bogat os\ fiu o persoan\, dar eu `nsumi `n nici un caz.Pentru c\ numai persoana poate fi bun\, puternic\,bogat\ etc., pe când fiin]a nu are nici o proprietate.{i persoana nu este bun\, bogat\ sau puternic\prin sine, ci numai dac\ alte persoane din jur osprijin\ [i `i confirm\ asta. Iar Cel bogat nu este el

`nsu[i bogat, ci str\inul din el este bogat. {i str\inul

este bogat pentru c\ str\inul din el a fost s\rac, [ieste bogat pentru c\ `n el exist\ con[tiin]a s\r\ciei.Pentru ce tr\iesc?!Nici nu m\ mai chinui s\ r\spund la aceast\

`ntrebare! Orice r\spuns a[ da ar apar]ine Celuicare [tie.

6

Câte n-am f\cut uitându-m\ la oameni!… Am `nv\]at ce este de la ei, dar am uitat ce este

de la mine…Oamenii sunt mintea, ce este de la mine esteSinele.



33

Cât sinele a fost suveran n-am avut nimic [itotu[i nu mi-a lipsit nimic, cât mintea a fost suve-

ran\ am avut multe [i tot ce-am avut nu mi-aajutat la nimic.

Am fost iluzionat s\ cred c\ mintea poate g\sisolu]ii, [i fapta– sabia ei, poate reface armoniauniversului care tinde s\ se dezintegreze.

Am intrat printre spini [i cu ardoare imens\ amvrut s\-i pun la p\mânt. Am uitat, s\racul de mine,c\ secerându-i `i sem\n [i eu sunt instrumentulprin care s\mân]a lor ajunge iar `n p\mânt. N-amv\zut c\ prin fapta mea lucrez p\mântul [i cultivspinii, an de an [i via]\ dup\ via]\…

Când mi s-a revelat adev\rul, la `nceput amcrezut, dar apoi mintea mi-a zis c\ sunt nebun [iam `nceput s\ m\ `ndoiesc.

Dar acum este timpul s\ pun punct. S\ gânde[ti[i s\ faci m-am l\murit pentru totdeauna c\ nueste solu]ia prin care fiin]ele vii pot sc\pa de povar\.

Atât cât voi ̀ nghi]i aceast\ hran\ care proiecteaz\minciuna de jur `mprejur, via]a nu-mi va fi decâthaotic\ [i amar\.

~n fa]a t\v\lugului social nu m\ pot pune…Dac\ omul asta vrea, s\ munceasc\ pân\ ce-[ifrânge spatele, s\-[i ard\ creierii `n analize sofisti-cate [i adânci, treaba lui… Dar eu, ascultând ceeste `n mine, ascult de Sinele viu.



34

Atât cât hrana va fi format\ din materie recicla-bil\, omul va fi o f\râm\ de praf pe circumferin]a

unui cerc `n centrul c\ruia se afl\ mintea. Minteaeste centrul universului [i ea este punctul de refe-rin]\ al oric\rei motiva]ii.

Sfâr[itul robiei va fi posibil numai atunci cândnu voi mai fi influen]at de mâncarea asta dat\dracului, dulce [i-amar\.

Eu [tiu c\ nu vor fi solu]ii pentru om atât cât vamai [ti de nevoia de a se alimenta fizic.

Mi-e clar! Dac\ voi mânca voi gândi, [i dac\voi gândi m\ voi dep\rta de mine `nsumi.

Sunt sigur c\ exist\ via]\ `n condi]ii incompa-

rabil mai bune `n lipsa acestui instrument slab [ireciclabil numit mintea uman\. Acum [tiu c\ intui-]ia, revela]ia [i harul sunt sim]uri subtile caremen]in existen]a `n condi]ii superioare gândirii.

Totu[i posibilit\]ile existen]ei trebuie s\ fie ierar-hizate.

~n sinele viu `ns\ trebuie s\ se opreasc\ totul.

6

Uneori, când sunt atins de ignoran]\, sunt foarte

trist din cauza faptului c\ oamenii nu m\ pot `n]elege. Dar cum totul evolueaz\, speran]a mea,chiar dac\ se leag\ de un vârf de ac, undeva, `n



35

viitor, nu este lipsit\ de logic\. Atunci oameniicare vor fi trecut prin experien]ele renun]\rii la

hran\ v\ vor spune despre transformarea lor interi-oar\ [i chiar voi singuri ve]i vedea c\ ei sunt altfelde oameni.

Pasiunile [i dorin]ele v\rs\toare de sânge ve]ivedea c\ lipsesc la ei. Ei nu vor trebui s\ vorbeasc\,pentru c\ vorbirea poate s\ produc\ temeri [i `ngri-jor\ri suplimentare celor care sunt deja `n lume.

Acum `ns\ ea este necesar\, c\ci numai prin r\u sepoate ajunge la bine.

{i dup\ ce binele con[tient va fi p\truns cudes\vâr[ire se va ajunge la via]a `n sine, la via]a

din tine, din care se na[te tot universul, chiar `naceast\ clip\.Tu `l vei st\pâni, c\ci nu va mai trebui s\-]i

`ncordezi mu[chii t\i neputincio[i ca s\ lup]i cumon[trii, ci vei putea s\ ac]ionezi la r\d\cina tutu-ror cauzelor, nemail\sându-i vreodat\ s\ se nasc\.

Aceasta este adev\rata putere. C\ci dup\ ce s-aun\scut mon[trii, cei care `i ucid sunt tot mon[tri,chiar dac\ le da]i nume de eroi…

6

Când via]a te `ncearc\ cu greut\]i ea lucreaz\ `nfavoarea ta mai mult decât atunci când te `ncarc\



36

de bun\stare. Când `]i d\ motive s\ suferi ea `]i d\[i focul interior pentru evolu]ie.

Numai când suferi ap\sarea mor]ii celui drag,când inima `]i sparge pieptul de spaim\ sau cândsângele arde ca fierul topit, via]a `]i ofer\ [ansa s\te `mbun\t\]e[ti [i s\-l cau]i pe Dumnezeu…

6

Mi-a trebuit o groz\vie de timp s\ m\ recunosc `n to]i oamenii.

Iat\-l pe cel care trece prin fa]a mea, cu chipuls\u, cu iluziile sale cum este unul [i acela[i cu

mine!… Ar trebui s\-l v\d a[a cum `l vede lumea, dar eu

`l v\d a[a cum este.~mi recunosc privirea, gândurile [i sentimentele.

Am fost combativ [i m\ `ntreb: cu cine dracu’am luptat?

Când mi-am dorit s\ tr\iesc cât mai mult `nacest corp, oare cum de n-am v\zut c\ eu `nsuminu m\ puteam na[te `ntr-o form\ nou\ din cauzacelei vechi pe care o sprijineam cu ardoare?! Iaracum cât de minunat este!

Pot s\ mor `n orice clip\ [i s\ r\mân viu.Soarta mea este soarta celui care a realizat totul.



37

M\ v\d cu claritate `n orice om care trece prinfa]a mea, `n orice vietate [i `n orice buruian\.

Sunt totul, ce a[ putea s\-mi mai doresc?…

6

Este un lucru trist pentru mine s\ constat c\

f\r\ hran\ nu exist\ trup.Trist este s\ constat c\ tot ce `nseamn\ Eu estenumai mintea [i corpul. Fiin]a interioar\ nu arenimic `n comun cu ideea de Eu, pentru c\ ea esteindivizibil\ [i aceea[i `n toate fiin]ele `ntrupate.

Este trist s\ te vezi `nl\n]uit pe aceast\ planet\

`nceat\, unde st\rile subtile nu sunt posibile, undeinteligen]a str\bate cu greutate, iar `n\l]imea spiri-tului nu este atins\ decât prin moarte.

La ce este bun atunci efortul dezrobirii de iluzie[i instincte?!

Ca s\ po]i muri, ca s\ ai voie s\-]i pierzi indivi-

dualitatea, pentru a ajunge la totalitate!Dar cum po]i s\ concepi acest lucru ca pe un

ideal personal, când tocmai propria persoan\ esteanulat\?

Nu-mi vine nici o solu]ie `n minte, semn clar c\

spiritul nu poate fi atins cu mintea.Totu[i ̀ mbun\t\]irea min]ii [i a trupului trebuiec\utate.



38

~mbun\t\]irea [i evolu]ia, [tiu, se realizeaz\ prin `mpletirea cunoa[terii [i experiment\rii. Cunoa[-

terea poate nu-mi lipse[te, dar puterea de a experi-menta cine mi-o d\?

Dac\ nu o g\sesc `n mine cum a[ putea s\ og\sesc `n al]ii?…

Ajungând la aceast\ concluzie m\ bucur enorm;totul depinde de mine, condi]iile din jur suntirelevante, soarta este `n mâna mea, iar dac\ morrevin la loc!

Mul]umesc vie]ii divine c\ a l\sat lucrurile s\fie a[a!

Oricât de grea ar fi, via]a este frumoas\, suferin]a

[i r\ul duc la des\vâr[ire!Sunt fericit [i când suf\r, iar când m\ simt binece mi-a[ mai putea dori?!

~mi vine s\ zburd, `mi vine s\ râd. Dac\ amposibilitatea de a m\ `mbun\t\]i am totul, nu-milipse[te nimic!



40

6

Este curios s\ simt c\ teama de moarte esteefectiv o inven]ie absurd\. ~mi este atât de clar c\suflul vital care p\r\se[te corpul se al\tur\ oceanu-lui vie]ii infinite `ncât aproape nu mai pot `n]elegede ce formele de via]\ `[i ap\r\ materialitatea cuatâta `nver[unare.

S\ fie tocmai acest instinct primar piedica dinpricina c\reia formele de via]\ evolueaz\ atât de

`ncet?Dac\ cineva ]i-ar dori materia ca hran\, iar tu

i-ai ceda-o bucuros, poate via]a unitar\ [i original\

s-ar reface, [i atunci fericirea ar fi permanent la `ndemâna noastr\.Poate opunându-ne cu atâta ̀ nver[unare sacrifi-

c\rii corpului ne opunem revenirii la natura divi-n\…

Dar sacrificiul este imposibil `nainte de a-i `n]e-

lege rostul cu mintea, c\ci numai ea poate s\ creezecondi]iile ca el s\ poat\ fi pus `n practic\.

6

Exprimarea este o reac]ie.O fiin]\ unilateral\ nu poate exprima nimic.



41

Acesta este motivul din cauza c\ruia o mul]imede persoane de o subtilitate indiscutabil\, ce s-au

perindat pe P\mânt, nu au scris [i nu au exprimatnimic memorabil.

Dar persoanele care `nc\ mai au leg\turi culumea, interac]ionând cu oameni afla]i la diferitegrade de con[tien]\, se umplu uneori de o influen]\care d\ na[tere unei reac]ii.

~n acel moment eu pot exprima ceva, altminteri `n starea de luciditate [i clarviziune a fiin]ei origi-nale, eu nu am nici o motiva]ie [i nici o capacitates\ scriu ceva.

Dar când exprim ceva sunt con[tient c\ mi-am

oprit evolu]ia pentru a surprinde un moment ne-pl\cut al Fiin]ei care s-a tulburat, transferându-sepentru scurt\ vreme `n materia grosier\ a lumiifizice.

6

Când am `n]eles prima oar\ c\ muzica, aceast\bucurie curent\ a oamenilor, `mpiedic\ sim]ireade sine, am fost [ocat. Atunci am oprit pentruprima dat\ muzica [i de atunci am [tiut cu certitu-

dine c\ muzica nu va mai fi niciodat\ la fel. Am[tiut c\ atunci când voi vrea s\ ascult muzica voirenun]a intrinsec s\ m\ mai simt pe mine [i voi



42

pierde pe cel mai puternic aliat dintre to]i careexist\ – spiritul vie]ii.

~n acele momente voi putea fi atins de iluzie [ide boal\… La ce mi-ar mai ajuta ce am dac\ numai sunt?!

Oare nu chiar sim]urile `ncântate sunt de vin\c\ str\jerii vie]ii se `mbat\ [i moartea `l ia pe ompermanent pe nepreg\tite?…

6

Pl\cerea sexual\ este n\scut\ din ignoran]\.F\r\ ignoran]\ `ns\, nu ar fi posibil\ divizarea

formelor [i apari]ia fiin]elor manifestate.Crea]ia, cu toate neajunsurile [i conflictele ei,

poate exista doar `n lipsa con[tiin]ei.Când con[tiin]a suprem\ e realizat\, crea]ia este

anulat\.Catastrofele schimb\ condi]iile, dar sfâr[itul lu-

mii este ceva cu mult peste puterile lor…

6

Un om care caut\ adev\rul nu trebuie s\ urasc\

nimic.Dac\ ur\[te o fiin]\, un obiect sau numai op\rticic\ din ele, este o minte `ngust\, dac\ ur\[te



43

materia `[i ur\[te casa sufletului, iar sufletul s\u vafi extrem de nefericit. Cu aceast\ `ntunecime `n

inim\ nu va putea cunoa[te nici o evolu]ie.Un om care caut\ adev\rul trebuie s\ iubeasc\,

s\ accepte [i s\ lase totul `n via]\, de la cea mainesemnificativ\ bucat\ de p\mânt sau insect\ pân\la soarele de pe cer cu stelele nenum\rate.

Trebuie s\ primeasc\ totul `n inim\ [i `n ochi,trecând materia prin con[tiin]a sa, f\când-o tot maisubtil\.

Con[tient c\ este indivizibil de tot ce este via]\[i `n consecin]\ singura for]\ care poate modificapropriet\]ile materiei, singurul alchimist de pe

P\mânt, el trebuie s\ fac\ din ce `n ce mai subtiltot ce atinge pân\ ce materia devine spirit pur. Atunci el va sim]i c\ [i-a `ncheiat misiunea, iar

Dumnezeu a devenit Dumnezeu prin el `nsu[i.

6

Când m\ simt pe mine apare ce este pozitiv,când nu m\ simt apare ce este negativ. Dar duhulvie]ii care vine asupra mea când m\ simt pe minenu este pozitiv sau negativ, el este pur [i simplu

deasupra dualit\]ii. Duhul vie]ii vine din alt\ di-mensiune, din Spiritul care pe scara materialit\]iieste echivalent cu nimicul.



44

~n manifestare via]a nu ar fi posibil\ f\r\ alter-nan]a dintre sim]irea de sine – apari]ia st\rilor

pozitive [i nesim]irea de sine – apari]ia st\rilornegative.

Despre medita]ie se poate spune doar atât: estetehnica prin care se dizolv\ manifestarea [i duali-tatea.

Persoana care mediteaz\ nu mai este persoan\,ci existen]\ complet\ prin sine.

6

Eu nu am prieteni sau du[mani. O vorb\ bun\

face dintr-un du[man un prieten [i o vorb\ reaface dintr-un prieten un du[man.

Dac\ de du[manul care nu ]i-a fost niciodat\prieten te po]i feri cu u[urin]\, deoarece nu-]icunoa[te sl\biciunile [i nu [tie unde s\ te r\neasc\,de du[manul care ]i-a fost prieten este foarte greu

s\ te mai fere[ti. Adesea `mi zic: trateaz\-i mai bine pe to]i la fel

[i nu l\sa sentimentalismul s\ te abat\ de pe cale.S\ nu crezi c\ ai venit pe P\mânt pentru a-i

salva pe ceilal]i când tu `nsu]i dai prin gropi.

F\ bine [i te salveaz\ pe tine, c\ci maxim debolnav e[ti atunci când ai un corp care plesne[tede s\n\tate.



45

Ocup\-te de tine dac\ sim]i c\ este nevoie s\ fiisalvat, pentru c\ celor c\rora le tot expui profunda

ta cunoa[tere `nc\ nu le-a venit timpul s\ [tie c\trebuie salva]i.

Ei `nc\ sunt satisf\cu]i de banalitate [i se consi-der\ ferici]i dac\ au ce mânca [i cu ce se `nveli…

6

Oricât am c\utat printre lucrurile de pe P\mântnu am g\sit nici un motiv mai serios de nefericireca memoria. Con[tiin]a trecutului [i a viitoruluieste piatra de c\p\tâi a civiliza]iei, pe de o parte,

dar [i otrava care ne ucide, `ncetul cu `ncetul. Pede o parte este indispensabil\ supravie]uirii `nform\ fizic\, pe de alt\ parte ne macin\ continuu[i implacabil.

Prin memorie scap\ omul de gura leului, prinmemorie el intr\ pe mâna dracului.

Suspendarea min]ii nu `nseamn\ altceva decâtsuspendarea memoriei. Ea se poate realiza doar `nnemi[care [i solitudine, când te [tii protejat, darniciodat\ `ntr-o p\dure plin\ de fiare. P\durea esteora[ul animalelor, ora[ul este p\durea oamenilor.

Aici ei se m\nânc\ `ntre ei, dar `ntr-un fel maiperfid decât `n p\dure; aici nu e[ti mâncat de tot,aici ai dreptul s\ munce[ti [i s\ te regenerezi ca



46

s\-]i mai fie t\iat\ o felie când conduc\torilor le efoame.

Cum `nv\]\tura exist\ doar prin trecut [i viitor,iar existen]a numai prin prezent, ̀ mp\carea acestordou\ lucruri este la fel de greu de realizat precum

`mp\carea vie]ii cu moartea.

6

Care este pricina sup\r\rii [i a nervozit\]ii? Dece aceast\ stare `mi d\ târcoale mereu?

Este evident c\ orice lucru care `mi creeaz\pl\cere `n acela[i timp m\ enerveaz\, pentru c\

m\ aserve[te lui [i `mi spulber\ libertatea.Mi-am zis: trebuie s\ caut o formul\ de a p\stra

motiva]ia vie]ii, de a nu ajunge la plictisul supremanterior sinuciderii, f\r\ s\ m\ mai hr\nesc cusatisfac]ii furnizate de fiin]e [i obiecte. {i am c\utat[i am c\utat… Am g\sit formule [i numere multe

[i foarte multe, le-am pus pe toate `n ecua]ii com-plicate [i de multe ori am fost pe punctul s\ strig

evrika, dar `ntotdeauna totul s-a terminat `n dezi-luzie.

Ce mi-a mai r\mas? Aproape nimic…

Dar de ce nu sunt foarte nefericit?! Ce m\ `ndreapt\ când sunt pe punctul de a m\ pr\bu[i,ce `mi d\ putere dup\ ce am renun]at s\ mai lupt



47

pentru a ob]ine puterea? S\ fie lucrurile care mi-aumai r\mas, pu]inele, banalele lucruri care m\ `n-

conjoar\ [i pe care le are aproape orice fiin]\?Nu cred! Mai degrab\ apropierea de mine `n-

sumi este motivul.Sigur, nu este un vis existen]a `n sine [i nici eu

nu sunt un nebun.Calea adev\rului vine abia atunci când ai renun-

]at la toate celelalte c\i.

6

Eminescu a scris atât de frumos pentru c\ el a

tr\it greu, chiria[ `n case modeste, `n tov\r\[ialipsurilor [i a foamei.

Boga]ii vremii, primindu-l la u[a lor, dup\ cel-au m\surat din cap pân\ `n picioare [i i-au obser-vat hainele ponosite l-au privit cu dispre] [i atuncisufletul acestui mare om a urlat de durere.

Eminescu este unul dintre exemplele cele maiclare c\ frumosul apare din urât [i binele aparedin r\u.

Nimeni nu a scris ceva frumos vreodat\, atâtavreme cât a fost s\tul, iar reac]iile provenind din

descompunerea hranei inferioare l-au influen]atinevitabil.



48

Eminescu a scris atât de frumos pentru c\ `nfiin]a sa special\ urâtul s-a transformat `n frumos

prin abstinen]\, iar ciulinii alimentelor care otr\-vesc mintea nu au putut s\ se dezvolte la el `nlanuri plictisitoare.

Eminescu este un exemplu elocvent de alchimieinterioar\, dar ochii apar]inând corpurilor fizicenu pot vedea astfel de lucruri.

Doar dup\ moarte se poate vedea dâra l\sat\ decuvintele acestor oameni `nc\rca]i de har.

6

Omul trebuie s\ [tie cel pu]in dou\ lucrurielementare `n procesul de evolu]ie spre forma deexisten]\ superioar\. ~n primul rând trebuie s\ sesimt\ pe sine cât mai mult timp, s\-[i simt\ sub-stan]a cu aten]ie maxim\, furnizând celulelor saleun impuls permanent, inovator [i revigorant. Acest

lucru este asemeni acelor aparate care tonific\ masamusculara [i materia `ntregului organism, de carese folosesc unii sportivi, ob]inând rezultate foartebune.

Dar cel care nu depinde de nici un aparat are

rezultate mult mai bune, mai ales la nivelul puteriide `n]elegere.



49

Un al doilea lucru pe care trebuie s\-l [tie omul `n care a ̀ nceput procesul de fr\mântare este ascul-

tarea sunetului `n clipa prezent\, lucru care ofer\nu numai concentrarea, dar chiar [i un soi deenergie real\, for]\, clarviziune [i luciditate.

Ce se `ntâmpl\ `n omul care execut\ cu con-[tiinciozitate aceste dou\ lucruri, f\r\ s\ le maiuite, nu se poate g\si `n nici o hran\ [i `n nici osatisfac]ie.

Cu adev\rat omul acesta se deplaseaz\ continuuspre existen]a de `nger.

6

Dup\ câte `mi dau seama, omul iluminat alviitorului va sc\pa definitiv de durerea sufleteasc\.

Nimic nu-l va mai tulbura, de vreme ce va `n]e-lege c\ tot ce se `ntâmpl\ provine din mi[careafireasc\ a electronilor `n jurul nucleului atomic, de

fapt `n jurul principiului etern [i unic al vie]ii, dincare pleac\ [i se `ntoarce totul.

Tragediile se vor fi `ntâmplat când atomii seciocnesc `ntre ei [i se aranjeaz\ `n forme ciudate,lucru indispensabil `n manifestare… O iau razna

atunci `mpin[i de energii identice cu cele din omulars de tulburare; se duc ca scânteile din piatra decremene, care c\zând pe p\mânt, dup\ o vreme,



50

se transform\ iar `n cremene [i produc iar\[i scân-tei…

Când va sim]i moartea trupului inevitabil\, o-mul va [ti c\ pentru o vreme foarte scurt\ a tr\itun fel de via]\– grea [i manifestat\, dar urmeaz\s\ se `ntoarc\ tot la via]\– `n sine [i nemanifesta-t\…

Convins cu des\vâr[ire c\ moartea ve[nic\ nuexist\, iar desp\r]irea de copii, de cei dragi [i deprieteni se `ntâmpl\ doar ca s\ te `ntâlne[ti iar cuei `n sinele viu, desprins de orice tragedie mental\,omul va fi pe deplin fericit [i lini[tit cu privire laorice se `ntâmpl\.

Atât timp cât se va afla `n trup se va `mbun\t\]imereu, pân\ ce trupul p\truns de lumin\ se vatransforma `n lumin\, d\ruind el `nsu[i apoi razelevie]ii spre alte fiin]e [i forme. Va [ti atunci c\ el

`nsu[i este Via]a [i o va d\rui tuturor formelor caprin evolu]ie s\ le vin\ [i lor vremea s\ se ridice la

cer prin lumin\, fiin]e din fiin]a lui Dumnezeu. Acesta este omul viitorului, acesta este `ngerul

pe care `l a[tepta]i.Când uneori, aievea sau `n vis, vi se arat\ un

`nger ce v\ marcheaz\ via]a [i v\ reorienteaz\ spresine, s\ [ti]i c\ nu sunte]i decât voi `n[iv\ care v-a]i

`ntors `n timp pentru a v\ ajuta s\ trece]i pestemomentele de blocaj când evolu]ia stagneaz\ [i



51

via]a temporal\ este tr\it\ `n cea mai `ntunecat\ignoran]\ [i suferin]\.

6

Tu `nsu]i este ceva indivizibil [i neschimb\tor, lacare nu se poate ad\uga, nici rupe ceva.

{i atunci s-ar putea ca tu `nsu]i s\ fie ceva carese transform\ mereu? Cine e[ti tu `nsu]i? Cel careare mentalitatea, forma [i propriet\]ile din prezentsau cel care avea mentalitatea, forma [i propriet\]iledin trecut?

{i dac\ noi `n[ine nu suntem nici a[a [i nici a[a,

atunci cui apar]ine mentalitatea cu care `l judec\mpe altul, v\zându-l de o calitate inferioar\?

Vedem poate o minte sau o personalitate diferit\de noi, dar pe aceea fiin]\ ̀ ns\[i nu o vedem. Pentruc\ acea fiin]\ este identic\ cu fiin]a noastr\ [i nupot exista dou\ Fiin]e `n univers, dou\ Vie]i din

care se na[te totul, doi Dumnezei spre care ne `ndrept\m speran]a din inima noastr\.

Este posibil ca o alt\ form\ s\ fie de o calitatemai proast\ decât a noastr\, dar fiin]a care nesus]ine pe amândoi nu poate fi mai bun\ sau mai

rea, c\ci ea este doar existen]\.{i atunci pe cine lovim cu gândurile noastre?



53

m\garii? Doar pentru c\ mintea noastr\ a `nne-bunit inventând diferen]ele, segrega]ia [i mora-

la?…~n aceast\ competi]ie a ororilor cât crede]i c\

suntem de `ndrept\]i]i s\ facem o afirma]ie sau s\ne exprim\m o p\rere? Nu ar fi mai bine s\ ofacem `n gând, nu ar fi mai bine s\ recunoa[tem c\suntem doar un gând pornit dintr-o minte limitat\de `ntinderea timpului [i spa]iului pe care ea `lpoate interpreta?

Crede]i c\ ne putem `mbun\t\]i `mbulzindu-neunii `n al]ii, a[a cum fac oamenii din marile ora[e,evoluând material, dar degenerând suflete[te, rup]i

de p\mânt, pierdu]i undeva `ntre el [i cer pe undrum al nim\nui, a[a cum sunt firele de praf luatede vânt?!

~n marile ora[e ve]i `nv\]a cum s\ face]i baniexploatându-v\ unii pe al]ii, ve]i `nv\]a la [coli deelit\ cum s\ face]i multe lucruri, printre care [i

bomba atomic\, dar s\ v\ iubi]i acolo nu ve]i ̀ nv\]aniciodat\!…

6

Libertatea adev\rat\ este curajul de a face oricef\r\ s\-]i pese de urm\ri. Dar fiindc\ nici Dumne-zeu `nchipuit ca persoan\, nu este lipsit de sarcini



54

[i responsabilit\]i, ̀ nseamn\ c\ ̀ n ̀ ntreaga existen]\nu exist\ nici o persoan\ liber\.

Atunci libertatea care ne-a mai r\mas este s\facem ce vrem noi `n cadrul a ce vor al]ii. Dar cumodat\ cu timpul sarcinile [i responsabilit\]ile omu-lui sporesc din cauza con[tiin]ei, libertatea serestrânge automat. {i atunci prin cunoa[terea dua-lit\]ii, a binelui [i a r\ului, mi[carea va fi perceput\ca posibilitate de a face r\u [i `n consecin]\ blamat\pân\ acolo ̀ ncât fiin]a materializat\ ̀ [i va restrângelibertatea de mi[care pân\ ce corpul va ajunge

`ntr-un singur punct. Dar când nu va mai suportapresiunea con[tiin]ei el va exploda `ntr-un Big-

-bang, dup\ care iar\[i universul se va manifestapân\ se va na[te iar\[i con[tiin]a care va duce totul `ntr-un punct.

Eternitatea este asemenea unei inimi care pul-seaz\ de la un punct spre infinit [i `napoi.

Ideea de libertate exist\ numai de la Big-bang

pân\ la na[terea con[tiin]ei.Dup\ acel moment ea devine un dor c\ruia `i

`nchini `ntreaga via]\, ca s\ consta]i la sfâr[itul eic\ te `ntorci `n moartea din care te-ai n\scut.

De aceea nu exist\ decât solu]ia de a l\sa lucru-rile s\ curg\ contemplând crea]ia, bucurându-tede spiritul vie]ii, f\r\ nici o reprezentare.



55

6

Unii oameni sunt dota]i cu o sensibilitate pros-teasc\. Spun asta pentru c\ eu sunt unul dintre ei.

~ntr-un fel straniu [i inexplicabil, influen]at demediul `n care am crescut, `ncepusem s\ cred c\p\rerea oamenilor despre mine este foarte impor-tant\ [i obiectiv\, iar când am v\zut c\ nu potr\spunde cerin]elor m-am sim]it absolut mizerabil.

Dar când am `n]eles c\ oamenii sunt condu[idoar de toane [i influen]e subiective m-am cutre-murat. De ce s\ fiu nefericit c\ nu sunt pe placuloamenilor?! Sunt ace[ti oameni altceva decât ni[te

accidente ale naturii? De ce `n acest caz nu suntderanjat de ce gândesc câinii despre mine, pentruc\ [i aceste fiin]e sunt crea]ii ale naturii?

Tot a[a Dumnezeu-spiritul ne ignor\ cu des\vâr-[ire, deoarece ce gândesc oamenii despre el nu-lreprezint\ absolut deloc pe el, ci doar pe ei.

Dumnezeu nu l-a f\cut pe om dup\ chipul [iasem\narea sa, ci omul l-a f\cut pe Dumnezeudup\ chipul [i asem\narea lui.

Dumnezeul absolut este sfânt, nu pentru c\ af\cut ceva f\r\ de p\cat, lucru care nu exist\, cieste sfânt pentru c\ nu a f\cut nimic.



57

Tot ce pot s\-]i spun este c\ el este o manifestarenatural\ a materiei. {i dac\ exist\ o cauz\ `ntotdea-

una urmeaz\ s\ apar\ [i un efect. Iar efectul seconstituie `n cauz\ [i aceast\ succesiune se repet\la nesfâr[it.

Dar care este cauza tuturor cauzelor, m\ `n-trebi?…

Acest lucru sinele meu nu-l [tie. Pentru c\ nu-mai materia gânditoare [tie c\ [tie.

Tot ce pot s\-]i spun este c\ ce [tii te ajut\ cuprivire la ce ai de f\cut, dar ca s\ fii tu `nsu]i ce [tiinu te ajut\ cu nimic…

6

Sunt dou\ categorii de fiin]e: simple [i `nv\]ate.Cele `nv\]ate [tiu, cele simple sunt fericite.

Dar noi, oamenii, suntem condamna]i s\ cu-noa[tem. Nu mai putem da `napoi pentru c\ remi-

niscen]ele cunoa[terii s-ar transforma `n co[maruri[i nu ne-am mai g\si lini[tea oriunde ne-am as-cunde.

Dar prin cunoa[tere vom evolua, [i când vomputea cunoa[te esen]a de unde vin toate lucrurile,

identic\ cu nimic, atunci orice alt\ cunoa[tere seva arde `n sine [i vom ajunge iar\[i s\ nu maicunoa[tem nimic. Suntem neferici]i pentru c\ cu-



58

noa[tem ceva, vom fi ferici]i când nu vom maicunoa[te nimic.

Nimicul are o reputa]ie proast\ printre oamenipentru c\ este confundat cu pu]inul.

Dar Nimicul este sursa de unde provine [i se `ntoarce Totul…

Singurul sens al existen]ei, cu care acum desigurnu putem fi de acord, este s\ muncim ca printrud\ [i cunoa[tere s\ ajungem s\ ob]inem Nimi-cul, sursa de unde vine duhul vie]ii.

Orice stare de fericire pentru noi fiin]ele `nform\ [i substan]\ uman\ nu este decât o clip\ deodihn\ când mintea s-a oprit, dar dup\ aceea, când

mintea se porne[te din nou, trebuie s\ ne conti-nu\m drumul pentru c\ altfel urâtul [i hidosulne-ar p\trunde `n suflet [i existen]a manifestat\ ardeveni un iad insuportabil.

6

Timpul [i spa]iul sunt efemere pentru c\ pot fim\surate, dar sinele meu este permanent pentruc\ el nu are unitate de m\sur\.

Când pornesc la drum eu creez drumul, când

m\ opresc nu mai exist\ nici o dovad\ c\ m-ammi[cat vreodat\. De fiecare dat\ este cum a maifost [i totu[i atât de diferit…



59

Numele [i formele mele sunt nenum\rate pen-tru c\ eu creez mereu noi combina]ii de elemente.

Ziua [i noaptea nu sunt diferite `n percep]iamea. La fel le iubesc pe amândou\ [i le ]in `naceea[i inim\ [i `n aceia[i ochi.

Dac\ ziua este n\scut\ din Soare, noaptea exist\de asemeni prin el. Eu [tiu c\ manifestarea mea peP\mânt este dictat\ de Soare [i lumina lui estehrana mea. Noaptea este lumina Soarelui care m\odihne[te, nu este lipsa lui…

~n lipsa Soarelui nu ar fi noapte ve[nic\, `n lipsaSoarelui totul ar fi nimic.

6

Când sunt atent la via]a din mine [i ascultsunetul din clipa prezent\ m\ contactez la sursade energie primordial\. Câte nu a[ putea s\ fac cuaceast\ suprem\ energie!… A[ putea rescrie uni-

versul [i a[ putea s\-i dau alte coordonate. Dar,din fericire, acea clip\ mi-e suficient\ prin ea ̀ ns\[i[i `n acea clip\ mintea nu se poate na[te ca s\ vreaceva. Abia când p\r\sesc clipa `n sine mintea revine[i `ncearc\ s\ analizeze aceast\ experien]\ `ncânt\-

toare.



60

6

Societatea este o cre[\ a clonelor.Nu [tiu cum s-a `ntâmplat, dar o singur\ fiin]\

cu aceast\ form\ s-a divizat `n mai multe [i acumfiecare din ele `[i caut\ originalul.

Unii vor spune c\ nu se poate asta, deoarececlonele sunt mult mai asem\n\toare. Dar ce [timnoi despre clone? A[a sunt la `nceput, dar cutimpul, sub influen]a factorilor de mediu, apar [iunele deosebiri. Apoi deosebirile dintre oamenisunt infime. Ia gândi]i-v\! To]i au pozi]ie vertical\,dou\ mâini, dou\ picioare, ochi, gur\, nas, urechi.

Deosebirile sunt de nuan]\, dar `n nici un caz destructur\ [i fundament.~n aceast\ cre[\ a clonelor trebuie s\ faci eforturi

disperate s\ supravie]uie[ti [i s\ te reg\se[ti. Laorice solu]ie se arat\ reversul [i `ntotdeauna daigre[. Nu numai c\ trebuie s\ mori dar trebuie s\

recuno[ti c\ nimeni nu te `n]elege a[a cum e[ti.Este trist [i dureros, dar va trebui s\ admi]i c\ `n

aceast\ cre[\ a clonelor nu ai nici o [ans\ s\-]ireg\se[ti originalul. E[ti atât de manipulat [i dezin-format de mintea general\ a timpului, `ncât nupo]i decât pendula `ntre bine [i r\u, ca un condam-nat `ntre na[tere [i moarte.



61

E posibil\ o alt\ condamnare mai mare decâtvia]a de om? E posibil\ o triste]e mai mare ca

asta? S\ [tii c\ trebuie s\ mori [i s\ nu po]i facenimic?!

~n animale [i semioameni nu exist\, dar `n oa-menii care se caut\ pe sine ea este foarte evident\.Nici un animal nu se sinucide ci, din p\cate, doaroamenii care se caut\ pe sine [i nu reu[esc s\ajung\ la nici o solu]ie…

Este extrem de trist [i dureros, dar va trebui s\recuno[ti c\ nu ai decât o [ans\ [i alta nu a maifost niciodat\: trebuie s\ p\r\se[ti aceast\ cre[\ aclonelor pentru ca iluzia colectiv\ s\ nu te mai

influen]eze!Marii `n]elep]i a[a au f\cut dintotdeauna; doarfal[ii `n]elep]i apar la televizor [i v\ spun despre oalt\ solu]ie.

Cei care `ncearc\ cu un munte de argumente s\v\ conving\ de m\re]ia societ\]ii nu sunt decât

ni[te netermina]i, c\rora nu le-a venit rândul s\ `n]eleag\. Cre[a clonelor pentru ei este `nc\ nece-sar\, dar con[tiin]a din ei va evolua [i, `n viitor,nimeni nu [tie cum, nimeni nu [tie de ce, v\ vorspune acela[i lucru pe care vi-l spun eu acum.

De aceea nu-i condamna]i [i nu-i contrazice]i,pentru c\ aceast\ atitudine v\ coboar\ `n prostie [i



62

pierdere de timp. L\sa]i-i `n cre[a lor, altfel vormuri `nainte s\ ajung\ maturi.

Dar voi, care sunte]i preg\ti]i s\ v\ reg\si]i sinele,fiin]a voastr\ original\, p\r\si]i societatea m\car

`nspre b\trâne]e [i fi]i a[a cum fiin]a a fost la `nceput: una singur\, perfect\ [i independent\.

De ce crede]i c\ numai ]\rile au motive s\ soliciteindependen]a, oamenii de ce nu au dreptul s\ ofac\?

6

Scopul medita]iei este unificarea cu totul. Dac\

ai meditat corect, dac\ te-ai lini[tit, men]inându-te `ntr-un singur cadru cât mai mult timp, f\r\ mi[-carea min]ii [i a trupului, `n cele din urm\ nu po]idecât s\ sim]i realitatea suprem\: e[ti una cu totul.Relativa dep\rtare a formelor una de alta este unefect al conflictului interior, nemul]umit de eul

s\u mental.Când ai meditat corect e[ti identic cu unica

energie vital\ care men]ine via]a `n univers. Apari]ia [i dispari]ia formelor este o eroare inevi-

tabil\ la trecerea ei `n cadrul spa]iu-timp.

Ca s\ fii `n a doua trebuie s\ fi trecut prin prima,ca s\ fii `n a treia trebuie s\ fi trecut prin a doua.Ordinea formelor sunt punctele care formeaz\



63

linia. O linie privit\ din fa]\ sau din spate estedoar un punct. O gaur\ neagr\ ̀ n ecua]ia corpurilor

cosmice nu duce de la o forma]iune material\ laalta, de la o galaxie la alta, ci doar de la materie laspirit.

G\urile negre fac leg\tura dintre universul pecare noi `l putem `n]elege [i cel superior, pe care `naceast\ form\, niciodat\ nu `l vom putea `n]elege…

6

Calitatea substan]ei este extrem de important\. Alchimia intern\ creeaz\ lucrurile din particula

original\, prin fisiune atomic\.~ntr-o clip\ se poate schimba lumea `n ce vrei.

Acela[i lucru poate fi iadul [i raiul `n clipe succe-sive. Substan]a intern\ s-a modificat pentru c\ aintrat `n contact cu un catalizator extern: un cu-vânt, o emo]ie, un gând.

O femeie sau un copil pot fi dulci s\ te ridice lacer sau pot fi amari s\ te bage `n mormânt. Tu lecreezi propriet\]ile cu mintea ta.

Din substan]a ta po]i face orice, a[a cum ai auzitc\ fac vr\jitorii.

Dar pentru asta trebuie s\ p\trunzi secretelesubstan]ei din tine, `mbun\t\]ind-o prin evolu]ie…



64

6

Din lucrurile mici apar lucrurile mari, din fiin-]ele nesemnificative, prin evolu]ie, apar fiin]ele carecoordoneaz\ [i p\streaz\ `n echilibru universul.Precum omul a evoluat de la un animal insensibil[i s\lbatic, tot a[a celelalte forme de via]\ evolueaz\,cu viteza lor, spre acela[i scop unic al vie]ii.

Dac\ omul a evoluat [i celelalte fiin]e pot evo-lua! Omul este un exemplu viu al evolu]iei. Indivi-dualitatea uman\ porne[te cu un trup nou dinlocul unde a fost l\sat\ spre scopul suprem, carede fapt nu conteaz\, pentru c\ dureaz\ doar o

clip\.De aceea s-a spus c\ important\ este calea [i nuscopul. Pe cale te afli permanent, `n scop nu po]ista nici m\car o secund\. Via]a este doar cale, iarscopul este doar un motiv ca s\ existe calea.

Bucur\-te de fiecare clip\ ce o tr\ie[ti, c\ci `n

realitatea ea este scopul, dar nu uita nici de scopulsuprem din minte, numit Dumnezeu, fiindc\ elsus]ine calea.

6

V-a]i `ntrebat vreodat\ de ce tocmai voi, din miide genera]ii care s-au perindat de-a lungul istoriei,



65

sunte]i cei care au trecut efectiv de la modul devia]\ arhaic la tehnologia atomic\?

S\ fie responsabil\ numai `ntâmplarea?! Nucred, de aceea sunt obligat s\ observ câteva lucruricare `mi dau serios de gândit.

Pentru mine este clar c\ oricât de mult s-arprelungi civiliza]ia uman\ nimic nu va mai fi la felde spectaculos ca aceast\ trecere. Practic am trecutde la omul care munce[te cu bra]ele la omul caremunce[te cu mintea. Am descoperit tainele electri-cit\]ii [i ale energiei atomice punându-le ̀ n practic\

`ntr-un mod incredibil.De ce suntem noi aici [i acum? Oare nu exist\

o discrepan]\ enorm\ `ntre puterea pe care o avemodat\ cu ultimele descoperiri tehnico-[tiin]ifice [icon[tiin]a cu care ar trebui s\ le folosim?! Oareputerea nu a luat-o cu mult `naintea con[tiin]ei?

Nu vi se pare c\ privind istoria ultimilor zeci deani am comis enorm de multe crime, de neiertat,

folosindu-ne de cunoa[terea [tiin]ific\ la care amajuns?

Privi]i cum am distrus habitatele celorlalte fiin]edin speciile animale [i, nu `n ultimul rând, cât\durere am produs semenilor no[tri din alte ]\ri [ipopoare asupra c\rora ne-am exercitat puterea printehnologie!



66

Oare cum am putut s\ trecem peste momenteler\zboiului rece când de numeroase ori cele dou\

tabere atomice ale P\mântului erau pe punctul dea declan[a un r\zboi nuclear ce ar fi dus la extinc]iavie]ii organice de pe planet\?!

Ei bine, afla]i c\ este mai mult decât probabil c\r\zboiul nuclear s-a produs, dar prin aceea[i tehno-logie care, dup\ cum putem observa, cre[te `n pro-gresie geometric\, câteva fiin]e str\lucite din cadrulspeciei umane sau poate dintr-o civiliza]ie extra-terestr\, care ne protejeaz\, au reu[it s\ ob]in\tehnologia `ntoarcerii `n timp, ca noi s\ mai avem[ansa s\ tr\im [i s\ realiz\m con[tiin]a, singura

cale de a st\pâni lumea manifestat\.Spune]i-mi, la cât de mult a avansat cunoa[tereateoretic\ [i practic\ a omului, prin aceste accelera-toare de particule fiind pe punctul de a afla secretulcre\rii materiei, vi se pare atât de imposibil\ ̀ ntoar-cerea `n timp?

Sunt convins c\ pentru min]ile cât de cât des-chise aceast\ posibilitate este cât se poate de fireas-c\.

De fapt, sim]urile mele, atât cât au devenit desubtile, `mi spun c\ nu exist\ decât o unic\ con[ti-in]\ a vie]ii pretutindeni, care s-a divizat `ntr-unnum\r finit de exemplare din cauza ignoran]eiinerente `n materie [i aceste individualit\]i au tr\it



67

`n toate timpurile P\mântului. To]i cei care s-auperindat de-a lungul milioanelor de ani sunt iden-

tici, `n esen]\, cu cei care tr\iesc acum sau vor tr\i `n viitor.

Gândi]i-v\ la materie! Se `mbog\]e[te P\mântulvreodat\ cu ceva sau vechea materie se recicleaz\[i d\ na[tere la forme de via]\, iar [i iar? Dac\totul se transform\ [i nimic nu se pierde, de ce s\nu fie adev\rat c\ ce numim `n mod curent eulnostru personal se recicleaz\ [i el, de asemenea?!

Prin câmpurile de for]\ magnetic\, P\mântuleste un vârtej spa]io-temporal care nu permite nicimin]ii, nici energiei [i nici materiei s\ se piard\ `n

spa]iul cosmic, ci doar s\ se recicleze ̀ ntr-un num\rame]itor de ori dup\ legi necunoscute nou\.Dac\ noi suntem cei din preistorie [i din zilele

noastre, iar `n esen]\ noi suntem unul singur, careprin con[tiin]a absolut\ a vie]ii ne face identici cuce numim Dumnezeu, de ce s\ nu credem c\ soarta

este `n mâinile noastre precum este `n mâinile luiDumnezeu?

{i atunci cui se adreseaz\ Dumnezeu dac\ nului `nsu[i [i atunci pentru ce face Dumnezeu totce face dac\ nu pentru el `nsu[i?…

De fapt, eu cred c\ prin con[tiin]a cea maisubtil\ realizat\ de umanitate, ne `ntoarcem de



68

mult\ vreme `n timp c\utând solu]ii s\ nu maipârjolim P\mântul din cauza ignoran]ei noastre.

Cert este c\ nu ne poate veni `n ajutor decâtcon[tiin]a subtil\ care exist\ ̀ n posibilit\]ile noastre,dar pe care nu am `n]eles-o `nc\ efectiv.

E timpul s\ fi]i aten]i!Ceilal]i oameni [i animale fac parte din acela[i

corp unic al vie]ii de care nu ne putem desprindeorice am face.

Eu nu solicit aten]ia pentru mine ca persoan\,ci pentru con[tiin]a din mine, identic\ cu cea dinposibilit\]ile voastre. Sunt un simplu mesager alCon[tiin]ei, unul dintre cei care au fost sau vor

mai fi trimi[i pân\ ce scopul vie]ii inclus\ `n ea `ns\[i va fi `ndeplinit.Trebuie s\ [tim c\ interiorul [i exteriorul fac

parte din acela[i corp unic al vie]ii, iar când ne `ndrept\m du[m\nia spre ceva exterior, `n realitatene du[m\nim pe noi `n[ine. Mânia din minte

produce adesea efecte mai dureroase decât b\taiacu b\]ul.

Nu [tiu de ce oamenii cred c\ sup\rarea careprovoac\ atâtea daune `n interior este diferit\ deac]iunea pe care cineva o face `n mod expres dinexterior.



69

Tot ce facem este destinat nou\, s\ nu v\ ̀ n[ela]icrezând c\ ve]i putea s\ v\ ascunde]i undeva de

efectele faptelor voastre!Con[tiin]a superioar\ este singura posibilitate

de a sc\pa din blocajul temporar care face tot maimult subcon[tientul de nesuportat, pentru c\ `n else `ngr\m\desc toate rat\rile noastre.

Con[tiin]a superioar\ a vie]ii este singurul lucruce merit\ c\utat pentru a men]ine via]a!

Când v\ scula]i diminea]a acesta s\ fie primulvostru gând.

Toate ac]iunile [i obiectele pe care le face]i `ntimp ce nu sunte]i sut\ la sut\ con[tien]i, distruge-

]i-le imediat, pentru c\ altfel v\ vor ucide ele pevoi ca ni[te mon[tri ie[i]i din experimente necon-trolate.

Dar ce ve]i face cu sim]urile [i cu mintea lucid\,iubind via]a din orice form\, ca pe voi `n[iv\, v\ vasalva, fiind `n cele din urm\ con[tien]i c\ via]a este

unic\ [i sublim\.

6

Impresia este baza individualit\]ii [i r\d\cina

de la care porne[te motiva]ia existen]ei `ntr-o per-soan\ independent\.



70

Dac\ `n lume oamenii puternici sunt reperepentru tine [i dac\ `n aceast\ individualitate vrei

s\ te ridici la `n\l]imea lor, afl\ c\ puterea pe careei o au provine de la bog\]ia de impresii pe care auacumulat-o. De mici copii ei strâng impresii, `nt\-rindu-[i mintea [i corpul. Au privit, au ascultat, au

`nv\]at.Chiar dac\ nu sunt un model din toate punctele

de vedere, nu se poate omite faptul c\ ei suntcreatori de impresii [i prin acest lucru sunt necesari.

Cu to]ii suntem con[tien]i de câteva impresiivitale, aproape axiomatice. Practic nici nu le maigândim, dar sim]urile noastre le [tiu.

Suntem impresiona]i de lumin\. ~not\m `n ea,o strângem `n ochi, ne circul\ prin sânge. Este atâtde necesar\ supravie]uirii noastre `ncât practic nicinu ne mai gândim la ea.

Suntem impresiona]i de sunet. Ascult\m cânte-cul unei p\s\ri, susurul apei curgând, muzica [i

sunetul oric\rui corp `n mi[care…Câte impresii nu ne creeaz\ sunetul!… Cum ar

fi via]a `n lipsa lui? Cu cât am fi mai goi [i maislabi f\r\ el!…

Apoi gustul… Ai mai putea mânca ceva dac\mâncarea nu ar avea gust? Cum c\ut\m perma-nent gusturile cele mai rafinate!… Privi]i diferen]adintre gusturile oamenilor. Ce este gustos pentru



71

tine altuia poate s\ nu-i plac\. Gustul care pe tinete impresioneaz\ [i te hr\ne[te pe altul poate s\-l

scârbeasc\. Pute]i s\ spune]i c\ nu este important\impresia? Este mai important\ mâncarea `n sinesau impresia ce ea o creeaz\?

Apoi lumina, sunetul, formele [i mirosul nu suntal\turi de hran\, toate creatoare de impresii, f\r\de care via]a noastr\ `n form\ fizic\ ar fi de necon-ceput?

Noi consider\m c\ numai hrana ne sus]ine, dar,ia gândi]i-v\ un pic, cât a]i putea tr\i f\r\ celelaltelucruri creatoare de impresii?

Mai departe, mergând pe firul observa]iei, pu-

tem ajunge la `n]elegeri [i mai profunde.Toate aceste impresii care ne sus]in provin dinvibra]ia primordial\ a universului, vibra]ie care s-arputea numi sim]ire de sine.

Ajungând s\ percepem aceast\ tr\s\tur\ primor-dial\ a universului, putem ajunge chiar indepen-

den]i pân\ la absolut.Dar pe P\mânt, atât cât ne vom afla, trebuie s\

ne hr\nim cu impresiile sim]urilor. Este alegereanoastr\ asupra c\rora ne `ndrept\m aten]ia. Predis-pozi]ia c\tre unul sau altul este influen]at\ deanumi]i factori inexplicabili, dar dac\ vrem putemface unele schimb\ri.



72

Unde truda este prea mare, iar rezultatele preamici, este firesc s\ se fac\ schimb\ri. {i, dup\

p\rerea mea, ca s\ ob]inem impresia vital\ prinhran\ este prea complicat [i obositor. Ob]inerea eirestrânge foarte mult libertatea [i creeaz\ preamulte conflicte. Lumina [i sunetul sunt de o calitatenet superioar\. Dac\ am [ti cum s\ le acumul\mmai bine `n mod sigur nu am mai avea nevoie dehran\ fizic\.

Este adev\rat c\ hrana creeaz\ rela]ii, c\ ̀ n jurulei ne strângem [i comunic\m, dar exist\ posibilit\]imultiple de compensare.

Este evident c\ oamenii puternici se hr\nesc `n

primul rând din impresia luminii [i a sunetului,având acel dar deosebit al concentr\rii care `noamenii slabi lipse[te aproape cu des\vâr[ire.

Ace[tia din urm\ `[i `ndreapt\ aten]ia asupraimpresiei pe care o creeaz\ gustul, dar nu pot com-pensa niciodat\ decalajul pe care `l au fa]\ de cei

care se hr\nesc cu impresia sunetului [i a luminii.

6

Trebuie s\ faci tot ce po]i ca s\ salvezi via]a

unui om sau animal.Dar dac\ ucizi un altul pentru asta, totul estezadarnic. Po]i cheltui to]i banii din lume, po]i da



73

cu onoarea de p\mânt, c\ci pentru a salva o via]\nimic nu este prea ru[inos.

C\ci nu salvezi pe cineva anume, ci ne salvezipe to]i, mai acordându-i Vie]ii dec\zut\ `n form\o [ans\ s\ se caute [i s\ se reg\seasc\ pe sine.

{i reu[ita oric\ruia este reu[ita noastr\, salvândo via]\, Una singur\.

6

Când am `n]eles c\ fericirea este un produs alcoexisten]ei sociale am ̀ ncetat s\ mai caut fericirea.

Am `n]eles c\ mi[carea, c\utarea [i gre[eala sunt

acela[i lucru.Mi s-a f\cut mil\ de oamenii ace[tia care se

trezesc `nfrico[a]i `n fiecare diminea]\, pentru c\societatea nu poate tr\i f\r\ frica de lege…

Doamne, cum po]i fi fericit `n aceste condi]ii?!~ncrederea divin\ c\ nu am putea fi distru[i precum

se distruge tot ce este f\cut din materie ne lipse[te,ce s\ facem s\ ne percepem fiin]a divin\ [i s\ fimaidoma cu ea?

Solu]ia este `n singur\tate, acolo unde s-ar ardeamintirile [i ai fi obligat s\ [tii numai de tine, dar

singur\tatea ne sperie, c\ci spunem: la ce ne vommai raporta sentimentele ca s\ fim ferici]i?



74

Oamenii nu mor pentru c\ se produce o ruptur\la nivelul moleculelor, a[a cum se crede, ci pentru

c\ odat\ cu vârsta, le este din ce `n ce mai fric\ de Via]\…

6

Dac\ eu afirm c\ nimeni nu face ce vrea, cinumai ce `i permite substan]a corpului acum, `n-seamn\ c\ eu induc ideea de predestinare [i atuncinici sacrificiul [i nici efortul pentru realizarea evo-lu]iei nu mai au nici un sens.

Nu vreau s\ fiu `n]eles gre[it!

Ce vreau s\ spun este c\ nici un om aflat `ntr-ostare grosier\ nu se poate produce pe un plan subtildintr-o dat\, iar fericirea nu se poate ob]ine `ntr-onatur\ coordonat\ de accidente unde te izbe[ti detot felul de obiecte pe `ntuneric.

Acum po]i s\ faci ceva ce te poate ajuta s\ faci

ce vrei `n viitor.Ce vrei acum, tocmai pentru c\ lucrurile `n

cadrul spa]iu-timp se propag\ cu vitez\ foarte mic\,vei putea s\ faci mai târziu, `ntr-o alt\ via]\, careva fi cu atât mai frumoas\ cu cât nu vei mai p\stra

nimic din memoria celor trecute…



75

Vei p\stra numai direc]ia [i tendin]ele, dar filmulvie]ii va fi uitat ca o poveste care nu mai ajut\

nim\nui.

6

Cea mai concludent\ dovad\ c\ memoria este

ata[at\ materiei este faptul c\ uit\m.Dup\ aproximativ doi ani, se spune, nu mair\mâne nici un atom din cei care au fost cândva.~n mod natural odat\ cu plecarea acestor atomi, `ncare este strâns\ informa]ia, creierul nu mai poatetransmite organului vorbirii nici o no]iune despre

lucrul mai demult [tiut.Organismul a descoperit `ns\ o stratagem\ de

transmitere a informa]iei vechi `ntr-o loca]ie nou\cu ajutorul repeti]iei, adic\ cu ajutorul unei ope-ra]ii. Dac\ aceast\ opera]ie nu este f\cut\ la timpse pierde atât memoria inclus\ substan]ei cu care

ne-am hr\nit, pe care eu o numesc memorie in-stinctual\, cât [i memoria ata[at\ prin procesul de

`nv\]are pe segmentul disponibil `n unitatea ato-mic\. Astfel, odat\ cu plecarea atomului din tine,memoria pe care i-ai ata[at-o prin `nv\]are r\mâne

inclus\ atomului, care va ajunge negre[it ̀ n compo-nen]a altei fiin]e [i care pentru el va fi memorieinstinctual\.



76

Din fericire atomul se poate transforma complet `n timp, deoarece capacitatea de memorare a fiec\-

rui atom este infinit\ [i tot ce este `mpotriva divi-nului poate ajunge neglijabil.

Acesta este rolul covâr[itor al hranei.Substan]a preponderent\ pe P\mânt a fost im-

pregnat\ pân\ acum de violen]a [i insensibilitateaspecific\ naturii vegetative [i animalice. Omul s-ahr\nit cu ea [i a reflectat-o prin comportamentuls\u.

Dar omul are capacitatea de a fi alchimist, adic\de a prelucra informa]ia subtil\ din razele de lu-min\ [i a o transfera `n capacitatea de memorare

r\mas\ liber\ din cadrul atomului. Aceasta este sarcina lui [i prin asta el tinde spredivinitate. Când substan]a preponderent\ peP\mânt, dup\ ce va fi trecut prin om, se va fi

`mbun\t\]it considerabil, vom vedea o alt\ fa]\ aP\mântului.

Atunci aceast\ planet\ va exista doar prin lumi-n\, iar `ngerii vor fi locuitorii ei.

6

Exprimarea este reactiv\.



77

Ca s\ exprimi ceva trebuie s\ reac]ionezi. Sub-stan]a ta trebuie s\ se `ntâlneasc\ cu alt\ substan]\,

[i din aceast\ `ntâlnire trebuie s\ apar\ un efect.Hrana [i gândurile sunt cele mai uzuale sub-

stan]e. Dar cum prin asimilarea lor efectul esteimprevizibil, eu am descoperit o altfel de reac]iecare s\ sus]in\ exprimarea. Este vorba de respin-gere, o reac]ie mai puternic\ decât toate, c\ci com-binarea a dou\ lucruri care se resping produce ofor]\ mult mai mare decât combinarea a dou\lucruri care se atrag.

Atunci când asimilez, exprimarea mea este plic-tisitoare, dar când resping hrana [i gândurile, for]a

exprim\rii din mine este cople[itoare.

6

Nu cred c\ doar `ntâmplarea este responsabil\de asem\n\rile ce exist\ `n cadrul multor limbi

`ntre cuvinte ce denumesc lucruri aparent diferite.~n limba român\ exist\ o mul]ime.

Cuvântul minte, despre care am mai vorbit, `nseamn\ facultatea reprezentativ\ a omului care `l deosebe[te de animale dar, ̀ n acela[i timp, capaci-

tatea lui de a prezenta lucrurile deformat, spre aob]ine avantaje din rela]ia cu ceilal]i.



78

Similitudinea pare absolut `ntâmpl\toare dar, `n realitate, folosindu-se r\m\[i]ele unei `n]elep-

ciuni str\vechi, la formarea limbilor s-a f\cut echi-valen]a clar\ `ntre capacitatea fiin]elor de a construimental o realitate `nchipuit\ [i caracterul iluzoriual acestora, identic cu minciuna. S-a f\cut analogia

`ntre gândire [i iluzie, fapt cât se poate de `n]elept,dac\ se observ\ c\ acea facultate special\ a omuluide a proiecta [i de a st\pâni materia, nu l-a ajutats\-[i rezolve problema fundamental\, anume aceeade a fi fericit.

Nu voi mai insista acum asupra acestui subiect,m\ voi opri la un alt cuvânt relevant `n acest

context.Inteligen]a subtil\ a omului l-a determinat s\fac\ o analogie de fond `ntre cuvintele treab\ mare,cu care p\rintele mai stilat `[i `nva]\ copilul s\exprime un fapt fiziologic specific tuturor fiin]elorp\mânte[ti [i treab\ , cuvânt care, `n viziunea omu-

lui obi[nuit, `nseamn\ un lucru foarte serios.Nu vrea s\ brutalizez sensibilitatea unor cet\]eni

prea puritani, aducând `n discu]ie lucruri de genulacesta, dar similitudinea de fond nu este deloc

`ntâmpl\toare. ~n straturile cele mai subtile aleinteligen]ei omene[ti, efortul de a st\pâni materiaexterioar\ este echivalent cu ceva f\r\ valoare cenu ajut\ decât la fertilizarea p\mântului.



79

Desigur, ̀ n acest stadiu al evolu]iei umane, mul]i `nc\ mai consider\ c\ lupta omului cu materia, cu

micile ei reu[ite, `l vor mântui [i-i vor asigura untrai din ce `n ce mai fericit.

Dar v\ asigur c\ totul este iluzie, deja cei maiinteligen]i dintre oameni sunt ̀ n m\sur\ s\ observec\ mul]imea de instrumente construite `n ultimultimp s\-i u[ureze via]a, de fapt i-o complic\ [i

`ngreuneaz\.Omul nu este un unicat sau o minune a univer-

sului prin capacit\]ile pe care le-a descoperit `ncadrul sinelui, practic toate formele de via]\, dintoate lumile, au posibilit\]ile lui, numai c\, foarte

multe nu le-au realizat din cauza condi]iilor po-trivnice.Pe o planet\ doar o specie poate s\-[i constru-

iasc\ o civiliza]ie, folosindu-se de toate resursele [iexploatând celelalte forme de via]\. Dou\ civiliza]ii

`n acela[i timp, apar]inând a dou\ specii diferite,

este un lucru imposibil.Dar `n succesiune temporal\, dup\ ce specia

conduc\toare p\r\se[te planeta, prin cele dou\metode pe care le voi expune mai departe, o alta `iia locul, `n mod natural, realizând `n zeci sau sutede milioane de ani, acelea[i lucruri ca cea anteri-oar\.



80

S\ vedem acum care sunt cele dou\ posibilit\]inaturale aflate `n cadrul materiei, c\ci absolut

nimic `n univers nu este lipsit de materialitate,diferind doar gradul de subtilitate al acesteia.

Materia are o inteligen]\ subtil\ care `i permites\ se a[eze `n forme din ce `n ce mai evoluate,pân\ la a deveni absolut\, [i atunci o numimdivinitate. Dar pe drumul pân\ acolo, materiaajunge la o intersec]ie de unde poate alege dou\posibilit\]i. Va putea fie s\ se foloseasc\ de materia

`nconjur\toare, ̀ ncercând s\ evolueze prin tehnolo-gie, fie va c\uta `n interiorul s\u puteri nedescope-rite, pe care omul actual le nume[te supranaturale,

ca s\ ajung\ la scopul final al existen]ei.~n zilele noastre, calea materiei de a se `mbun\-t\]i prin tehnologie este cea oficial\. Cealalt\ posi-bilitate este practicat\ `n cadre foarte restrânse, cucele mai bune rezultate la nivel individual, f\r\nici o structur\ organizatoric\, deoarece toat\ efi-

cien]a s-ar pierde astfel `n discu]ii sterile [i `nconsum de energie inutil.

Dac\ omul care crede `n evolu]ie prin tehnologieeste implicat social, omul care crede `n puterilesubtile ale materiei interioare exist\ undeva lamarginea societ\]ii, `n discre]ie [i t\cere.

El `[i `mbun\t\]e[te substan]a mai ales princontactul cu lumina Soarelui, cea mai subtil\ form\



81

de existen]\ a materiei din cadrul sistemului nostrusolar. Capacit\]ile lui, `n fond ale materiei interi-

oare, urc\ spre limite de neconceput pentru ceilal]i.Nu face spectacol din lucrurile pe care le poateface sau cunoa[te, c\ci [tie c\ acest lucru i-ar r\pitocmai for]a [i m\iestria.

Ambele direc]ii de evolu]ie ale materiei vor con-duce, ̀ n cele din urm\, la p\r\sirea planetei mam\.Fiin]ele care [i-au concentrat aten]ia pe tehnologieo p\r\sesc cu ajutorul unor nave-planete artificiale,continuând s\ descifreze secretele universului prin[tiin]\, celelalte o fac prin propriet\]ile naturaleale substan]ei subtile de a se deplasa, comprim`nd

timpul [i spa]iul, pân\ la limite de ne`nchipuit.Dac\ speciile care au evoluat prin tehnologie `[ip\streaz\ forma de mamifere, reptile, p\s\ri etc.,din ce `n ce mai `mb\trânit\, cele care evolueaz\prin capacit\]ile interne ale materiei personale `[ipierd `nf\]i[area ini]ial\, devenind mai degrab\

forma]iuni luminoase, dar pot, `n acela[i timp, s\ia [i forma fiin]elor cu care uneori intr\ `n contact,pentru a ajuta la realizarea scopului suprem, `nrarele momente când ele trebuie orientate.

~n cuvintele omului social aceste fiin]e se nu-mesc `ngeri, dar undeva, cândva, ele au fost fiin]edintr-o materie inferioar\, eventual din carne ca a



82

noastr\. Acum ei se `ndreapt\ constant spre divini-tate, cea mai subtil\ form\ de existen]\ a materiei.

Atât cei care au evoluat prin tehnologie, cât [icei care au evoluat prin cunoa[terea propriet\]ilorsubtile ale materiei interioare, se `ntorc din când

`n când pe planeta de unde au plecat, nefiind delocextratere[tri, a[a cum se crede.

Au tr\it [i au evoluat cu sute de milioane de ani `naintea omului, au avut forme, posibil, nemai- `ntâlnite ̀ ntre speciile P\mântului ast\zi, transfor-m`ndu-se continuu…

Unele `nc\ se mai folosesc de tehnologie spre ase deplasa prin spa]iu, celelalte, de propriet\]ile

inerente ale materiei interne [i atât.Care va fi calea oamenilor prin care vor p\r\siP\mântul, nu putem cunoa[te ast\zi, s-ar putea s\se fac\ pe ambele c\i, cert este c\ `n câteva mii deani o alt\ specie ̀ [i va ̀ ncepe aventura spre evolu]iacon[tient\, iar oamenii o vor asista din ceruri, poate

`nc\ sub form\ umanoid\, poate doar sub form\de lumin\…

Calea uman\ este doar un segment minusculdin marea aventur\ a materiei!



83

6

Natura nu mi-a dat `n primii ani ai vie]ii calit\-]ile pe care [i le dore[te un om obi[nuit.

Când vorbesc despre acest lucru a]i putea credec\ m\ refer la unele tr\s\turi fizice [i de caracterale persoanei, dar nu este vorba de asta, `n realitatetot ce posed\m nu ne apar]ine nou\, ci substan]eicare s-a depus pe scheletul originar al singureifiin]e care exist\ `n univers.

Martori sunt atâ]ia care mi-au cunoscut numele;au v\zut o persoan\ `nc\rcat\ de contradic]ii [icomplexe, mai degrab\ de evitat decât de iubit.

Mult\ vreme, purtat de ignoran]a substan]ei cares-a proliferat `n locurile mele natale (v\ voi explicamai târziu de ce spun asta) am crezut c\ natura nua fost cinstit\ cu mine, d\ruind-mi mai multeasperit\]i decât lucruri line, mai multe defecte decâtcalit\]i, punându-m\ `n situa]ia s\ simt adesea

durerea conflictului cu lumea `nconjur\toare.Poate nu sunt singurul care [i-a urât tat\l, sigur

mai sunt o mul]ime de oameni care au g\sit cevade criticat la adresa comportamentului p\rin]ilorfa]\ de persoana lor, cert este c\ tot ce vedeam latat\l meu m\ nemul]umea profund, parc\ princi-palul s\u scop fa]\ de mine era s\-mi distrug\



84

orice `ncercare de a-mi g\si respectul [i mul]umireade sine.

Dar ast\zi, de[i a fost atât de aspru cu mine,când m\ gândesc la el `mi vine mereu s\ rostesccuvintele „bunul meu tat\”.

De ce aceast\ schimbare de atitudine care seaccentueaz\ tot mai mult odat\ cu vârsta? Poatepe al]ii situa]ia `i dep\[e[te, dar mie `mi e clar\ calumina zilei. Tat\l meu p\mântesc nu a f\cut nimicde la sine, ci prin el a lucrat natura universal\ caeu s\ pot sc\pa de ignoran]\. Dac\ m-ar fi ]inut `npuf m-ar fi preg\tit ca pe un animal de t\iere, darcu mine via]a a avut alt scop, mi-a dat suferin]\ ca

s\ am motive s\ caut, mi-a dat foc ca s\ `n]eleg c\materia pe P\mânt mai poate foarte mult s\ se `mbun\t\]easc\.

A[adar sursa mea de via]\ nu m-a alintat, [i num\ refer aici la tat\l p\mântesc, care este numai oaparen]\, m\ refer la natura subtil\, adev\ratul tat\,

adev\rata mam\. P\rin]ii p\mânte[ti sunt anima]ide ea, faptele lor sunt faptele ei, uneori pare nemi-loas\ [i rea, dar atâta vreme cât ea ne preg\te[tespre a sc\pa de moartea ce survine din ignoran]\nimic nu i se poate imputa, toate metodele ei suntirepro[abile pentru c\ sunt singurele care ne pottrezi din letargie, din mul]umirea `n p\cat pe care



85

o tr\iesc toate fiin]ele de pe P\mânt `nc\ din ziua `n care s-au n\scut.

Pentru p\rintele absolut, care `[i iube[te nem\r-ginit copilul, moartea nu este un lucru normal, a[acum consider\ p\rin]ii p\mânte[ti prin mintea lorneputincioas\.

Observa]i realitatea! Ie[i]i din cas\ [i intra]i `nnatur\! Sunte]i mul]umi]i de ce vede]i? Observa]ice face mintea uman\ de când s-a erijat `n conduc\-toarea P\mântului! P\r\si]i mica cetate artificial\a ora[ului [i duce]i-v\ la malul m\rii sau face]icâ]iva pa[i `n interiorul unei p\duri. De ce se topescplajele, de ce `n anul urm\tor nu mai g\si]i poieni]a

de la marginea drumului care v-a `ncântat atât demult anul trecut? Pentru c\ a intervenit minteauman\ [i s-a substituit inteligen]ei irepro[abile anaturii, construind, distrugând.

Când omul a `nceput s\ construiasc\ porturi,canale [i lagune s-a distrus echilibrul dintre p\-

mânt [i ape. Nivelul apei a crescut dramatic [i adistrus suprafe]e de teren propor]ionale cu celefurate m\rii.

Când omul a `nceput s\ exploateze masiv p\du-rile paji[tile s-au umplut de mâl, iar drumurile

`nc\lzite [i protejate de Soare mai `nainte au deve-nit `ncet-`ncet impracticabile.



86

Omul [i-a dorit hran\ mai mult\ [i atunci aschimbat cursul râurilor folosindu-le intens pentru

iriga]ii. Dar tot ce a luat dintr-o parte s-a rev\rsat `n cealalt\. Cine crede]i c\ este vinovat pentruinunda]iile care se petrec acum? A]i observat undese produc ele mai cu seam\? Acolo unde exist\ ointerven]ie agresiv\ a omului asupra cursurilor deap\, ca s\ se fac\ loc a[ez\rilor umane [i agriculturiiintensive.

Mintea omului este proast\, s-a n\scut de câtevamii de ani [i vrea s\ fac\ lucrurile mai bine decâtnatura care a `nv\]at cum s\ men]in\ echilibrul peP\mânt `n miliarde de ani.

Dac\ omul ar avea con[tiin]a realit\]ii s-arstrânge ca o ]estoas\ `n carapace [i nu ar mai `ndr\zni s\ sape nici un [an]. C\ci apa care vacurge prin el va cr\pa p\mântul dramatic aducândmoartea peste o mul]ime de viet\]i.

Tocmai lipsa de respect pentru celelalte fiin]e

ale P\mântului `l condamn\ pe om la munc\silnic\; omul are posibilit\]i imense, dar pentrucalea pe care o urmeaz\ acum el nu este bine-cuvântat, ci pedepsit.

Cu p\rere de r\u trebuie s\ v\ aduc ve[ti proaste:goana dup\ hran\ fizic\ [i confort material va fi `ncurând o amintire ru[inoas\. A[a cum `n ultimultimp se `n]elege c\ [i animalele carnivore au rolul



87

lor pe p\mânt [i, spre deosebire de acum o sut\ deani, nu mai sunt `mpu[cate cu s\lb\ticie, tot a[a se

va `n]elege c\ orice interven]ie cu mintea uman\ `n natura lucrurilor va spori r\ul [i urâtul.

Ce se va `ntâmpla `n timp? Omul se va retragedin calea naturii `n]elegând c\ nu va avea pace atâtcât va `ncerca s\-i fure bunurile, respectiv hrana,materialele de construc]ie, terenurile, apele. Tot ceva smulge din ea `i va ie[i prin coaste, durerea pecare o va crea altora se va `ntoarce `n carnea lui,ridicând-se `n minte, `ntorcându-se `n p\mânt.

Omul nu are decât dou\ variante: calea tehno-logic\ – s\ continue lupta cu natura `ntregului

univers asumându-[i toate repercursiunile uneidispute cu un adversar infinit mai `n]elept [i maiputernic, sau s\ opteze spre calea luminii, adap-tându-se hranei fotonice. Primind cu credin]\ enor-m\ aceast\ hran\ omul se poate transforma ̀ n modnatural ̀ ntr-atât ̀ ncât s\ nu-i mai fie necesar\ hrana

atomic\, luând forma `ngerilor.Uneori râd plângând de mine. Ce `ncerc s\

comunic eu [i cui?~mi zic: scoate numai capul din cas\ [i ie[i `n

locurile unde oamenii `[i caut\ lini[tea [i satisfac]ia. Vezi-i `n zilele lor libere la iarb\ verde, `n hote-

luri [i restaurante. Dup\ o via]\ de atâta trud\



88

pl\cerea c\rnii ca hran\ [i sex este aproape tot cele-a mai r\mas.

Ce le pot oferi eu `n compensa]ie?! Dac\materia nu poate s\-i umple, va putea s\-i umplelumina? Nu [tiu!

Tot ce pot s\ v\ spun este c\ lucrurile devinperfecte `n mod natural. Dar cele `mbun\t\]ite demintea uman\ nu vor avea niciodat\ via]\ lung\.Omul nu este capabil s\-[i recicleze nici m\carde[eurile. Nu observa]i c\ P\mântul ajunge `ncet--`ncet o groap\ imens\ de gunoi? De[eurile suntmutate dintr-un loc ̀ n altul. Din ]\rile bogate ajung

`n ]\rile s\race, dar ele r\mân pe P\mânt. Toate

centrele de epurare sau reciclare inventate de ommut\ gunoiul de ici-colo. Nu fi]i naivi s\ crede]ic\ ele rezolv\ problemele de mediu. Pân\ ce ajung

`n centrele de reciclare de[eurile trebuie depozitate,din ele se nasc parazi]ii [i bacteriile periculoase,apoi trebuie transportate, atunci se consum\ com-

bustibil, trebuie drumuri, se distrug ecosisteme,cursuri de ape, din arderea combustibililor se eli-min\ gaze [i se nasc temperaturi `nalte care afec-teaz\ atmosfera.

Tot ce inventeaz\ mintea uman\ nu rezolv\problemele, ci le mut\ `n alt loc, sunt ca ni[teinfec]ii care se coc `n t\cere.



89

Analiza]i cu aten]ie [i observa]i juste]ea acestorobserva]ii. Toate lucrurile `n ajutorul omului, mai

ales odat\ cu explozia industrial\, sunt `n favoareailuziei [i atât. ~n curând nimeni nu le va maist\pâni [i anarhia se va extinde peste specia uman\.

Totu[i eu v\ spun despre o solu]ie. Toate releleactuale pornesc de la goana dup\ hran\. Dac\ ease va diminua va fi timp pentru om s\ mediteze [is\ se `mbun\t\]easc\.

O singur\ mas\ pe zi, pentru `nceput, este caleacea mai simpl\ de urmat. Isus a recomandat acestlucru `n evangheliile necanonice, eu vi-l reamin-tesc. Apoi trupul uman se va obi[nui cu lumin\ [i

`ntr-un [ir finit de genera]ii omul va deveni corpdintr-o materie mult mai subtil\ [i mai rezistent\. Atunci P\mântul se va ̀ ntoarce le circuitul natural,nu vor mai fi eroziuni, inunda]ii, alunec\ri deteren, conducte [i fire peste tot, unde electromag-netice cancerigene, toat\ aceast\ organizare agre-

siv\ `mpotriva echilibrului vie]ii pe Terra.Calea luminii sau calea `ngerilor este singura

cale ce ne poate salva. Este calea pe care omul nuo poate rata, fiindc\ st\ `n natura lucrurilor.

Prin duhul sfânt al vie]ii eu sunt instruit s\ v\dau câteva informa]ii despre viitor [i aici se sfâr[e[tesarcina mea.



90

{tiu c\ voi fi `mplinit când centrul de greutateal speciei umane va lua calea `ngerilor.

~n mod individual `ns\ este foarte greu s\ m\ridic. Am nevoie de toat\ for]a speciei umane, deaceea scriu [i `ncerc s\ v\ conving.

Dar dac\ nu voi putea acum voi putea `n viitor.~n afar\ de unele momente de derut\ sunt ̀ ncre-

z\tor [i stau lini[tit.Calea `ngerilor nu se poate rata!

6

Orice c\utare spiritual\ este bun\. Dac\ trece

prin eroare este [i mai bun\, c\ci atunci ea esteexperimentat\ direct. Ce vine din ascultare, f\r\experimentare direct\, mai las\ loc câtorva ̀ ndoieli.

Calea cre[tin\, calea hindus\, calea budist\,calea zen, calea musulman\, calea filozofic\, toateau ceva `n comun: idealul exprimat printr-o divini-

tate, personal\ sau impersonal\, care umple dup\nevoia fiec\ruia adâncul gol interior.

6

Ce pot s\ spun despre c\r]ile mele?Fondul lor este extraordinar, dar forma este maidegrab\ slab\. Dac\ pe lâng\ a fi un bun gânditor



91

mai eram [i un bun scriitor c\r]ile acestea ar fi fostun reper de profunzime meditativ\ [i o surs\ nese-

cat\ de hran\ pentru sufletele `nsetate de adev\r.Singura dilem\ pe care o mai am este aceea c\

dac\ a[ fi fost un bun scriitor [i a[ fi jonglat maiestoscu cuvintele oare a[ mai fi putut fi [i un bungânditor?



92

Vibra]ii

6

Dumnezeu se afl\ dincolo de orice vibra]ie,Dumnezeu se afl\ dincolo de orice crea]ie,

Vibra]ia joas\ este calea `n]eleptului,Lumea zgomotoas\ este calea nebunului.

6

Ca s\ ai rezultate bune `n domeniul de activitateales trebuie s\ te pozi]ionezi `n centrul spa]iului [ial timpului.

Centrul spa]iului este centrul corpului t\u lanivelul ombilicului, iar centrul timpului este clipaprezent\.

6

Din clipa prezent\ te na[ti numai tu, nou, pur[i maleabil, din trecut sau viitor se nasc numai



93

creaturi rigide [i `nc\p\]ânate care se opun constantviziunii tale despre adev\r.

6

Dac\ faci lucrurile bine `n prezent, `n curândprezentul va fi trecut, iar despre viitor nu ai de ce

s\-]i faci nici un fel de griji, deoarece prezentulbine f\cut este garan]ia unui viitor irepro[abil.

6

Un om con[tient de posibilit\]ile infinite ale

Fiin]ei, printr-o aten]ie educat\ [i expres\, ̀ [i poatesim]i via]a din trup sub forma curen]ilor interiori.

Ace[ti curen]i sunt o form\ de vibra]ie foartesubtil\ care sus]ine corpul fizic mai mult decâtorice altceva.

Tot ce se crede `n mod obi[nuit de la aer, ap\ [ihran\ este inferior ca importan]\ curen]ilor interioriai vie]ii.

Nu exist\ trup viu care s\ nu con]in\ ace[ticuren]i interiori, dar pentru c\ nu sunt con[tien-tiza]i, puterea lor efectiv\ asupra individualit\]ii

este mult diminuat\.Dac\ mintea individului ar [ti cu certitudine deexisten]a lor [i i-ar sim]i efectiv `n interior, atunci



94

el s-ar transforma `n mod sigur `ntr-o fiin]\ subtil\[i independent\.

Curen]ii interiori sunt sus]inu]i de vibra]ia uni-versului prin lumin\ [i sunet.

Cel care simte aceast\ vibra]ie este deja o fiin]\subtil\ ce nu mai are mult pân\ ce va putea s\-[isus]in\ con[tiin]a de sine, ca individualitate relativ\,doar prin aceast\ vibra]ie, f\r\ nici o altfel de hran\.

6

Via]a `n sine nu depinde de energie, dar mobili-tatea corpurilor, da.

Exist\ via]\ [i dincolo de mobilitate [i energie,dar via]a a[a cum este ea unanim acceptat\ peP\mânt, nu poate exista f\r\ energie.

Vreau s\ v\ vorbesc foarte pe scurt despre ascul-tarea sunetului ̀ n clipa prezent\, ac]iune care, dup\practica [i revela]iile mele, este una dintre cele mai

puternice forme de captare a energiei.To]i oamenii ar trebui s\ [tie c\ `nchipuirea,

gândirea [i visarea le consum\ energia, iar asculta-rea sunetului `n clipa prezent\ le-o produce.

Oamenii din zilele noastre sunt boln\vicio[i, `n

primul rând, pentru c\ gândesc, proiecteaz\ [i `[i `nchipuie mai mult decât ascult\ vibra]ia original\a universului din clipa prezent\, astfel `ncât ei nu



95

mai aud sunetul `n sine ca o form\ de energiematerial\ [i consistent\, ci aud doar distorsiunile

lui, ap\rute `n urma drumului lung str\b\tut de la `nceputuri pân\ ast\zi.

6

F\r\ energie nu po]i fi mobil, iar f\r\ mobilitatefiin]a individual\ moare, de aceea nu exist\ decâto singur\ cale de a tr\i [i anume aceea de a tealimenta.

Dar alimentarea, a[a cum o cunoa[tem noi, nueste suficient\ [i mai ales nu este s\n\toas\.

Exist\ o metod\ mult mai subtil\ [i mai eficient\de hr\nire, [i anume aceea de a asimila o form\ deenergie special\, o combina]ie de ap\, aer [i lumin\solar\, elemente care la rândul lor provin din spiri-tul imaterial.

Dar pentru c\ spiritul este un numen prea ab-

stract [i inutilizabil `n procesul de vizualizare, afolosi energia necesar\ vie]ii sub form\ de lumin\este cea mai bun\ solu]ie.

Cu aceast\ energie te po]i p\stra `n mobilitatecât vrei [i te po]i vindeca de orice boal\.

Acest exerci]iu simplu trebuie s\ devin\ instinct,asemeni respira]iei.



96

Cu cât `l folose[ti mai des cu atât calitatea sub-stan]ei interne cre[te.

Dar aceast\ lumin\ hr\nitoare nu trebuie `nchi-puit\, ci chiar sim]it\ ca materie, este adev\ratfoarte subtil\, dar totu[i ca materie real\, pentru c\

`n definitiv asta este lumina soarelui.Când ea p\trunde con[tient `n celulele corpului

se na[te o senza]ie de mângâiere [i de for]\ pe careniciodat\ nu o sim]i atât cât prime[ti lumina `nmod incon[tient.

6

Omul care evolueaz\ simte la `nceput energiacum coboar\ `n el sub form\ de ap\ pur\, apoiaceast\ ap\ este p\truns\ de aerul care prin pre-siune cur\]\ impurit\]ile trupului, apoi din ap\r\mâne numai oxigenul, dup\ care acesta se trans-form\ `n lumin\. Ca s\ fiu mai precis, aceast\

nou\ hran\ trebuie vizualizat\ ca puncte de lumin\care intr\ `n suspensia lichid\ a corpului. Soliduleste ultima degenerare a materiei, echivalent\ cu

`ntunericul; trebuie s\ se [tie c\ tot ce este solid `ncorp este udat [i hr\nit de lichidele din organism.

Tot a[a trebuie s\ se vizualizeze [i s\ se cread\c\ tot ce este lichid este `ntre]inut [i hr\nit de aerul



97

care p\trunde `n noi, iar aerul de lumina care vinede la soare.

La timpul mesei a[eaz\-te lini[tit `ntr-un locretras [i `ncarc\-te cu energia de care ai nevoie.

~n concluzie, când te hr\ne[ti cu lumin\, vizua-lizeaz-o cum p\trunde ̀ n aer, aerul ̀ n apa corpului,sângele `n substan]a solid\ [i, `n definitiv, o marede puncte de lumin\ care coboar\ `n suspensialichid\ a organismului.

6

Duhul sfânt, duhul vie]ii este hrana mea! Tr\-

iesc o revela]ie…Energia vie]ii nu vine de aproape sau de departe,

ea pur [i simplu vine din alt\ dimensiune, echiva-lent\ cu nimicul.

Aceast\ cunoa[tere nu poate fi probat\ decâtsim]ind-o, tr\ind cu hran\ din duhul vie]ii, cel

care sus]ine toate corpurile [i toate exprim\rile.Energia vie]ii nu are surs\, c\ci vine din dimen-

siunea spiritual\. ~nsu[i Soarele, cel mai mare [imai puternic corp din lumea noastr\, este un primi-tor al duhului vie]ii, dup\ care el o trimite mai

departe.Este o revela]ie s\ sim]i c\ hrana formelor devia]\ porne[te din `ns\[i duhul vie]ii.



98

Con[tientizarea faptului c\ duhul vie]ii esteunica surs\ de sus]inere a corpului fizic, f\r\ s\

mai cuno[ti c\ mai exist\ alt\ alternativ\, te poateabsolvi de nevoia de hran\ fizic\. Cunoa[tereaUnicului te poate hr\ni ea singur\.

Printr-o practic\ asidu\ acest lucru este foarteposibil.



99

Ko-an

6

Dac\ iluzia nu ar fi, nici oameni nu ar fi. F\r\iluzie to]i am fi Unul [i nu ar fi necesar\ nici unfel de cunoa[tere.

Când ne na[tem avem con[tiin]a vie]ii [i nici unfel de team\, dar ca s\ tr\im `n lume `nv\]\miluzia lumii. Dac\ `nv\]\m iluzia lumii cum amputea s\ nu uit\m con[tiin]a vie]ii?

Ca s\ ne supravie]uiasc\ `n form\ fizic\, avemtoate motivele s\ `nv\]\m copiii cu ignoran]a lumii,pe care o numim educa]ie, dar ei care abia `ncep s\

experimenteze mi[carea nu `n]eleg decât ve[nicia[i nu accept\ s\ o `nlocuiasc\ cu cele dou\ am\-nunte specifice oamenilor mari, numite na[terea [imoartea.

Ei se pot accidenta mortal `n orice clip\, f\r\team\, pentru c\ `nc\ nu au nimic ce s\ piard\,

dar noi ne temem cumplit, pentru c\ am adunatatâtea poveri din mi[carea noastr\, `ncât eludarea



100

posibilit\]ii de a ne mântui prin copiii no[tri esteultima lovitur\ pe care o mai putem accepta.

6

Aceast\ clip\– toat\ averea mea…Când o p\r\sesc las semne s\ nu uit drumul

`napoi. Am scris c\r]i doar pentru acest motiv, [tiind c\mintea se umple de o mul]ime de mizerii luatede-a lungul drumurilor str\b\tute.

Filele sunt palme s\ m\ trezesc.Cuvintele sunt clopote când a]ipesc.

Dar mai e nevoie de ceva f\r\ de care nimic nuare valoare: o substan]\ receptiv\ [i treaz\, caretinde, prin ascez\, la ce se afl\ dincolo de P\mânt.

Soarele exterior [i soarele interior sunt n\scu]ide soarele vie]ii.

{i un corp mic poate ajunge cea mai mare stea!

6

Orice form\ de putere leag\ [i `nnoad\, renun-]area la ob]inerea oric\rei forme de putere elibe-

reaz\.Puterea inten]ionat\ este o povar\ [i e slab\,existen]a `n sine este imbatabil\.



101

Puterea cu care trânte[ti la p\mânt rico[eaz\ [ilove[te `napoi cu intensitate, via]a este `ntr-un

punct [i `ntr-o clip\ [i poate fi `n]eleas\ doar aici [iacum.

Formele exist\ prin interven]ia min]ii, dar pute-rea min]ii este o otrav\.

Uitarea este binecuvântarea vie]ii care se trans-mite din form\ `n form\ prin moarte, fiind singurametod\ de a face cur\]enie din când `n când pesteuniversul care, prin iner]ia min]ii, tinde s\ devin\un iad insiduos…

6

A fi exist\ abia dup\ ce nu mai vrei.Lini[tea interioar\ este un lucru atât de greu de

ob]inut pentru c\ poate s\ apar\ numai când dorin-]ele tac [i ea `ns\[i nu este un lucru dorit…

6

Nu este nici o tragedie dac\ te contrazici! ~n-seamn\ c\ evoluezi.

Cuno[tin]ele tale nu puteau s\ fie decât false

sau incomplete `n extinderea spa]iului [i a tim-pului, având aceast\ minte mereu influen]abil\…



102

S\ te contrazici mereu, respingând rând pe rândtot ce ai definit cu mintea, este preferabil decât s\

r\mâi toat\ via]a redus la un am\rât de principiu.

6

Tot ce-]i trece prin minte poate exista [i `n

realitate, c\ci mintea creeaz\ realitatea.Dac\ un lucru nu ar fi posibil, el nu ]i-ar treceniciodat\ prin minte!

6

Universul este calea de la abject la sublim pecare o str\bat fiin]ele vii prin evolu]ie.

Calea poate s\ dureze miliarde de ani, sublimul,doar o clip\.

6

Nu exist\ nici o diferen]\ `ntre r\ul pe care `lgânde[ti [i r\ul pe care `l resim]i.

Nu exist\ nici o diferen]\ `ntre r\ul pe care `lfaci [i cel pe care `l gânde[ti.

R\ul este crea]ia min]ii [i ca s\ nu-l mai resim]ieste imperios necesar s\ nu-l mai gânde[ti!



103

6

Omul nu moare când moare, ci atunci când numai are cu cine vorbi!

Moartea trupului nu este la fel de dureroas\ camoartea sufletului când `n]elege c\ semenii nu-lpot auzi…

Dar cine `nva]\ s\ vorbeasc\ cu `ngerii poate s\tr\iasc\ t\când.

6

Un om informat este un om manipulat.

Informa]ia cotidian\ te oblig\ la limite care `nlipsa ei nu te-ar fi subjugat niciodat\. A crede ̀ n normalitatea legilor sociale ̀ nseamn\

a crede `n incapacitatea ta de a merge mai departe.Po]i accepta asta, `ns\ doar pentru scurt\ vreme,

ca o experien]\ a propriei sl\biciuni.

6

Exist\ dou\ metode de manifestare a fiin]elorvii. Una se refer\ la acaparare, cealalt\ la d\ruire.

Prima se refer\ la asimilare `n corpul t\u a fiin]elorvii, obiectelor [i valorilor prin hr\nire fizic\ sauemo]ional\, cealalt\ la ac]iunea de a elibera fiin]ele



104

vii [i lucrurile din corpul t\u, d\ruindu-le via]\prin na[tere.

Adeseori rezultatele nu sunt cele a[teptate, darfiin]ele vii nu disper\ pentru c\ iau totul de la

`nceput cu r\bdarea enorm\ a vie]ii din fiecareatom.

6

Cea mai bun\ reprezentare a divinit\]ii estelumina orbitoare. Mintea trebuie s\ aib\ o echiva-len]\ chiar [i `n acest domeniu eminamente spiri-tual, altfel se va dezorienta c\zând `n lene sau

disperare.Dar lumina orbitoare din soarele la amiaz\ este

o bun\ reprezentare a spiritului divin spre careomul evoluat tinde prin practicile sale.

Numai `n acest fel mintea poate deveni docil\ [iva contribui la transformarea omului `n lumin\.

6

Golul nu este gol, iar plinul nu este plin.Un corp gol poate fi plin de lumin\, un corp

plin este gol de lumin\.Un corp plin este plin de `ntuneric, un corp goleste gol de `ntuneric.



105

Oamenii au plinul, dar au [i golul.Plinul materiei presupune lipsa con[tiin]ei, golul

materiei las\ loc plinului con[tiin]ei.C\lug\rii cer[etori aveau dreptate s\ poarte cu

ei mereu golul, dar erau egoi[ti, cineva trebuia s\le umple golul prin golul con[tiin]ei lor.

Dar când se `ntâlneau doi oameni de acest fel,golul [i plinul deveneau indefinite.

Ei erau goi separa]i, dar plini `mpreun\.

6

Via]a mea nu este ̀ n trupul meu mai mult decât

`n orice alt trup, de aceea dac\ a[ fi pus `n situa]ias\ aleg `ntre trupul meu [i al unui pui de vrabie a[fi `ntr-o mare dilem\. M-a[ bucura poate mai mults\ tr\iasc\ [i s\ evolueze puiul de vrabie decâttrupul meu, care de acum poate pieri, pentru c\[i-a ̀ ncheiat misiunea [i are nevoie de o nou\ form\

pentru a se exprima conform actualei sale `n]ele-geri…

Dar peste trei ani fiica mea a g\sit un alt pui devrabie c\zut pe asfalt, cu aripile neputincioase, mic

[i zburlit. P\rea c\-[i revine, dar dup\ câteva zilepetrecute `n cas\ s-a `mboln\vit subit [i mi-a murit `n mâini. Oricât m-am chinuit s\-i dau via]\ din



106

mine, n-am putut s\-i p\strez suflul vital, de[i l-amv\zut cum se chinuie, contorsionându-se de durere,

horc\ind `ncet. {i-a strâns aripile, `nchizând ochii, `n]epenindu-se.

L-am mai l\sat o vreme `n cutiu]a lui apoi l-amluat [i l-am dus `n p\dure s\-l `ngrop, dar dup\ cei-am s\pat mica groap\ i-am v\zut ochii deschi[i[i mi s-a p\rut c\ inima `i bate `ncet.

Am a[teptat `n zadar s\ mai v\d alte semne c\ ̀ irevine suflul vital…

Nu l-am mai `ngropat! L-am a[ezat la `ntâlnireatulpinii cu ramurile unui ulm b\trân, cred, [i amzis: dac\ `]i vei reveni [i vei zbura nu va mai trece

mult [i eu voi muri!Mai exist\ o speran]\, i-am zis fiicei mele triste, `ntorcându-m\ acas\, i-am v\zut ochii deschi[i [ii-am auzit inima b\tând. Nu vom crede niciodat\c\ a murit!

6

Soarele este adev\ratul nostru mântuitor. Dac\e[ti sprijinit de lumina lui, absolut nimic `n universnu te poate distruge.

Totul este orânduit cu exactitate maxim\; `ncâteva miliarde de ani nimic nu poate distrugeSoarele [i nimic nu-l poate face s\ se sting\.



107

Exist\ accidente ̀ n lumea noastr\ mic\, dar pesteSoare nu se poate `ndrepta nici o calamitate; com-

primarea galaxiilor se va face peste multe miliardede ani, obiectele amenin]\toare care pot veni `nspreel vor fi arse `nainte s\-l ating\.

Eu [tiu aceste lucruri din intui]ie mistic\, astro-nomii vi le pot confirma prin [tiin]\.

Dac\ `]i pui credin]a `n Soare calea ta spre Absolut este `n cea mai bun\ direc]ie.

Pân\ atunci substan]a ta va evolua, ajungând lasubtilitatea maxim\, iar când Soarele se va stingeformându-se gaura neagr\ de la finalul s\u, prinea vei trece definitiv de la materie la spirit [i vei fi

una cu divinitatea absolut\.



108

~n loc de `ncheiere

Isus este persoana cea mai cunoscut\ din memoriaumanit\]ii care prin abstinen]\ alimentar\ [i prin

hrana cu lumin\ s-a transformat `nc\ din timpul vie]ii[i s-a ridicat la cer ca lumin\.Religia acord\ cea mai mare importan]\ `nvierii lui

Isus, dar acest lucru nu a fost [i nici nu este cevaexcep]ional.

Sunt o mul]ime de relat\ri cu oameni prea pu]in

remarcabili care au `nviat a doua, a treia sau a nu [tiucâta zi dup\ declararea mor]ii lor. Au `nviat oameni `ntimp ce rudele `i jeleau acas\, pe drumul spre cimitirsau chiar la morg\…

~nvierea este un accident al naturii care apare dup\ce func]iile vitale `nceteaz\ pentru o scurt\ perioad\

de timp.Nu este treaba mea s\ dau explica]ii cum apare, euvreau s\ v\ spun ceva infinit mai important.

Sunt multe lucruri pe care omul nu poate s\ leconceap\, iar unul dintre acestea este chiar cel pe carem\ chinui de foarte mul]i ani s\-l fac cunoscut, `ncer-

când s\-l aduc `n discu]ia oamenilor, m\car a celormai eleva]i. Dar opozi]ia este aproape instinctual\;



109

oamenii nu-[i amintesc de vreun precedent la care s\se raporteze [i nici m\car nu pot citi ce le scriu.

Totu[i precedentul exist\ [i acesta a fost Isus, darmitologia religioas\ d\ cu totul [i cu totul alte semnifi-ca]ii apari]iei `n lume a acestui om remarcabil. Practic,biserica, fiind `ntemeiat\ de oamenii p\mântului, nua putut s\ mediatizeze ceva care nu era `n comporta-mentul firesc [i, mai ales, era peste puterile omului

simplu de a `n]elege.S-au spus tot felul de lucruri secundare despre Isus,dar nu s-a spus niciodat\ cu claritate c\ el s-a ridicat lacer transformat `n lumin\ dup\ ce a renun]at s\ semai hr\neasc\ cu alimente fizice.

{i totu[i `n cea mai tip\rit\ carte din lume, care se

g\se[te aproape `n orice cas\ [i pe toate drumurile, sespune clar c\ Isus „a postit patruzeci de zile `n pustie“. A posti, pentru oamenii din antichitate, `nsemna s\

nu m\nânci absolut nimic, abia mai târziu postul aluat anumite nuan]e [i a fost `mblânzit dup\ naturaomului, din ce `n ce mai comod\, p\c\lindu-se dum-

nealui c\ poate intra [i a[a `n gra]iile divinit\]ii.Ce crede]i c\ se `ntâmpl\ cu cineva care execut\ unpost absolut de patruzeci de zile [i nu moare `n acesttimp? Scap\ definitiv de nevoia de a se alimenta fizic,c\ci a g\sit o metod\ alternativ\ de a p\stra con[tiin]aunitar\ [i un trup individual.

Acest lucru Isus l-a realizat, dar lumea iudaic\antic\, excesiv de comercial\ [i materialist\, nici nu aputut s\-l conceap\ ca fiind posibil, de aceea l-a f\cut



110

mincinos [i a cerut lui Irod s\-l crucifice pentru blas-femie.

Cronologia faptelor este relativ\ [i contradictorie `nrelat\rile oamenilor despre Isus. Chiar evangheliilecanonice abund\ de neconcordan]e cu privire la ordi-nea faptelor lui Isus, ca s\ nu mai vorbesc desprerelat\rile necanonice, unde ele par a se roti `n jurulaltor priorit\]i.

Astfel nu putem fi deloc siguri c\ „cina cea de tain\“a avut loc dup\ postul de patruzeci de zile `n pustie, [ichiar dac\ a fost a[a, nimeni nu ne poate asigura c\a[a cum pâinea [i vinul el le-a numit corpul [i sângeles\u zicând mesenilor: „lua]i [i mânca]i“, tot a[a no]iu-nea de a mânca nu era de acum un simbol eminamente

spiritual.Isus a fost fiul lui Dumnezeu, a[a cum sunte]i[i voi, diferen]a dintre el [i voi const\ `n credin]ac\ printr-o practic\ asidu\ [i prin rug\ciune fier-binte adresat\ spiritului vie]ii (pe care oamenii `nneputin]a lor l-au personificat [i l-au numit Dum-

nezeu) se poate ajunge s\ te asociezi reprezent\riicelei mai pure a Spiritului pe P\mânt, anumeluminii solare.

Isus s-a ridicat la cer ca lumin\ absolut\ [iconcentrat\ fiindc\ el era `nsu[i Soarele.

Din Soare s-au n\scut toate fiin]ele de peP\mânt, `n Soare se pot `ntoarce. Toat\ materiasistemului solar a f\cut cândva parte din Soare.



111

Chiar dac\ a ajuns cenu[\, `ntorcându-se, Soareleo va recunoa[te. Soarele i-a dat trupul omului,

Soarele i-a dat [i sufletul, c\ci sufletul este una cuc\ldura ce ne arde `n interior când lucrurile numerg cum trebuie.

Când materia este rece [i sufletul fierbinte aparedurerea. Ca ea s\ nu mai fac\ ravagiile care culmi-neaz\ cu moartea trebuie s\ aducem materia prinlumin\ la aceea[i temperatur\ cu sufletul. De ceprin lumin\? Pentru c\ lumina `nc\lze[te pu]incâte pu]in, dând voie materiei s\ se adapteze.

Oricare dintre voi care va avea credin]\ sufi-cient\, dup\ ce va posti patruzeci de zile `n pustie,

v\ asigur c\ nu va mai avea niciodat\ nevoie dehran\ fizic\ [i va putea s\ se ridice la cer ca lumin\,asemenea lui Isus.

Fie ca mântuitorul nostru, Soarele, s\ v\ `mbu-n\t\]easc\ continuu, fra]ii mei p\mânte[ti!



112



113

Cuprins

Alimentare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5Fr\mânt\ri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24Filozofice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39

Vibra]ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92Ko-an . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99

~n loc de `ncheiere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 108



114

f idesColec]ia EIDOS

1. Vasile Mih\escu – Must\]ile lui Demiurgos. Demiurgos’s Moustaches (edi]ie bilingv\ rom^n\/ englez\)

2. Miriam Mu[at – Iat\ de ce3. Nicolae Ionel – Flori de Cire[4. Teofana Boto[ineanu – {i eu Te-am r\stignit5. Virgil Poian\ – Catehism transilvan6. Nicolae Ionel – Haiku7. Florin }upu – Robia cuv`ntului8. Nicolae Ionel – Dor din dor9. Nicolae Ionel – Rug\ciune10. Adrian Voica – Hanul cuvintelor11. Emilian Marcu – Scoica sonor\

12. Florin }upu – Catapeteasma interoga]iei13. Nicolae Ionel – C`ntece de leag\n14. Mihail Eminescu – Poesii. Poèmes (edi]ie bilingv\ ro-

m^n\/ francez\)15. Laura Ciobanu – Este vorba de tine16. Nicolae Ionel – C`t `i ceru [i lumea

17. *** – Psalmii18. Florin }upu – Jertfa eutimic\ 19. Dorin Popa – C`nd o femeie vine c\tre tine20. Dorin Popa – For ever for never (`n limba englez\)21. *** – Harmony – Anthology of the 3rd World Congress

of Poets for Poetry Research and Recitation, Ia[i, 2001

(edi]ie plurilingv\)22. Nicolae Ionel – Marginea singur\t\]ii23. Bluma Finkelstein – Faleza timpului



116

Colec]ia LITTERATUS

1. Constantin N. Str\chinaru – Spre mai mult\ Lumin\

2. Petru]a Sp^nu – Prozatori belgieni3. Constantin N. Str\chinaru – Mihai Eminescu [i Gustavo

Adolfo Bécquer4. Magda Ciopraga – Marguerite Yourcenar, de la morale à

l’écriture (`n limba francez\)5. Lucia Cifor – Mihai Eminescu prin c`teva cuvinte cheie

6. Corina Dimitriu – Le Poème. Lectures analytiques (`nlimba francez\)

7. Gabriela Gavril – Cercul literar de la Sibiu8. Jacques De Decker – Cartea c\r]ilor belgiene9. Maria I. Grigoriu – Exercices de lecture (`n limba fran-

cez\)

10. Henri Meschonnic – Utopia despre evreu (Premiul I alUniunii Latine – birourile din Bucure[ti [i Chi[in\u –pentru cea mai bun\ traducere tehnico-[tiin]ific\ `n lim-ba rom^n\ pe anul 2006)

11. Maria I. Grigoriu – Poétique de la tragédie (`n limbafrancez\)

12. Jacques De Decker – Filozofii amatori13. Nicoleta Popa Blanariu – Când gestul rupe t\cerea.

Dansul [i paradigmele comunic\rii14. Carmen-Maria Bolocan – Sfintele Evanghelii. Modele

didactice15. Maricela Strungariu – Michel Leiris – Discours auto-

biographique et connexions culturelles16. Ionu] Caragea – Literatura virtual\ [i Curentul Gene-ra]iei Google. Dialog la masa www



117

Colec]ia MYSTERIUM

1. Florin Gheorghi]\ – Straniile inteligen]e invizibile

2. Florin Gheorghi]\ – Comunic\ri cu cealalt\ lume3. Ernest Schmitt – Karma, cheie a destinului4. Ernest Schmitt – Re`ncarnarea, cheie a existen]ei5. Constantin Luntraru – Deryzor6. Constantin Luntraru – A treia carte

Colec]ia PHANTASIA

1. Mihaela Li[man – Fata din vis2. Eligiusz Wiarczyk – Cruciuli]ele [i alte povestiri3. Michel Lambert – Ziua cea mare4. Marcel Pagnol – Gloria tat\lui meu. Amintiri din copil\-

rieI

5. Camille Lemonnier – Un mascul6. Henri Cornélus – Pove[tile junglei7. Nathalie Gassel – Eros androgin8. Jean-Luc Outers – Corp de meseria[i9. Michel Lambert – Sf`r[itul film\rilor

10. André Sempoux – Torquato, prietenul din alte vremuri

11. Bernard Tirtiaux – Aubertin d’Avalon12. Jean Jauniaux – Marea@rc\ 13. Jacques De Decker – Nu ai v\zut nimic la Waterloo14. Michel Lambert – Casa pictorului15. Jean-Luc Outers – Ora de var\ 16. Rose Marie François – Zgura

17. Jean Jauniaux – Cuvintele lui Maud 18. Henri Cornélus – Miadoux (`n limba francez\)



118

19. Jacques De Decker, Paul Emond – Povestiri cu tablouri.Suzanne [i m\rul. Avraam [i femeia adulter\

20. Jacqueline Harpman – Lucarna21. Christian Libens – P\durea lui Apollinaire22. Maurice Carême – Castelul de pe mare. Povestiri inedite.

Povestiri insolite23. Luc Zana – La Malle de l’Ingénieur. Une aventure iné-

dite de Sherlock Holmes (`n limba francez\)

24. Marcel Pagnol – Castelul mamei mele. Amintiri din copil\rieII 25. Jacques De Decker – Parade amoroase26. Paul Emond – Peisaj cu b\rbat gol `n z\pad\ 27. Paul Emond – Vizita plenipoten]iarului cultural la bazi-

lica de pe colin\

28. Jean-Luc Wauthier – Libert\]i supravegheate29. Alain van Crugten – Persoane deplasate30. Maurice Carême – Le Château sur la mer. Contes fan-

tastiques. Contes insolites (`n limba francez\)31. Paul Emond – Tête-à-tête32. Maurice Carême – Bila de sticl\

33. Camille Lemonnier – Cornul de v`n\toare34. Dominique Rolin – Copiii r\t\ci]i35. Jean-Luc Outers – Voiajul lui Luca36. Jean-Jacques Rousseau – Julie sau Noua Eloiz\ (I, II,

III)37. Snowdon King – Uezen [i alte povestiri38. Marie-Thérèse Doridot – Andejei, l’enfant de Tarigrad

(`n limba francez\, grafica de Anna Fornelska)39. Jacqueline Harpman – Orlanda



119

Colec]ia RESTITUTIO

1. Platon Chirnoag\ – Istoria politic\ [i militar\ a r\zbo-

iului Rom^niei contra Rusiei sovietice2. Radu Constantinescu – 100 de istorioare cu istoricii

„Epocii de aur“3. Dan Lucinescu – Jertfa (1944-1963)4. Dan Lucinescu – Lupta (1941-1944)5. Dan Lucinescu – Voievodul (Mihai Viteazul)

6. Dan Lucinescu – Spre R\zboi (1939-1941)7. Dan Lucinescu – ~ntoarcerea din neguri (19631987)8. Pamfil {eicaru – Adev\rul trebuie amintit. Politica

Rom^niei. 1933-19449. Victor Stoica – Memorii. Petre }u]ea la vertical\

10. Carmen Sylva– Les pensées d’une Reine

11. Victor Stoica – Prizonier la „alia]i“12. Pamfil {eicaru – Construc]ii pe nisip. Politica aistoric\ 13. Ion Negru – R\zboiul din umbr\ 14. Dan Lucinescu – {tefan cel Mare [i Sf`nt15. Nicolae Tomescu – Politica extern\ a Rom^niei ̀ ntregite16. Carmen Sylva – Les pensées d’une reine. Cuget\rile unei

regine17. George T\utan-Cermeianu – }epe[ Vod\

Colec]ia SPIRITUS

1. Lev {estov – Extazele lui Plotin2. Dmitri Merejkovski – Gogol [i diavolul

3. Nicolae Ionel – Rug\ciune4. Dmitri Merejkovski – Rusia bolnav\ 5. Dmitri Merejkovski – Evanghelia necunoscut\



120

6. Anton I. Ad\mu] – Literatur\ [i filosofie cre[tin\ 7. *** Ars moriendi. Cartea cre[tin\ a mor]ilor

8. Silviu Lupa[cu – Sacrificiu [i Teocra]ie.9. Pr. Petre Semen – Icoana `n Biblie10. Silviu Lupa[cu – Sfin]i ascun[i. C\l\uzitori de m\gari11. Bluma Finkelstein – Mo[tenirea Babelului. Elogiu diver-

sit\]ii12. Oliver – Prima lupt\

Colec]ia {TIIN}E EXACTE

1. Ana Grama, Maria Filip – Medii de programare2. Wolfgang Pfeifer, Romeo Ciobanu – Grundlagen der

industriellen Diagnose. Theorie und Praxis3. Romeo Ciobanu, Christina Schreiner – Calitatea `n

industrie [i servicii. De la definire la tehnici moderne de asigurare

4. Elena Scor]anu – Polimeri parabanici. Domenii de utili- zare

5. Maria Brum\, Mariana Dana Iosip – Polimeri aromatici fluorura]i

6. Dumitru Scor]anu – Surse de putere ̀ n comuta]ie neizo-late cu IGBT

7. Maria Brum\, Ion Sava, Elena Hamciuc – Polimeri aromatici cu siliciu

8. Sergiu Co[eri – Poliuretani. Aspecte privind reactivitateaizociana]ilor cu compu[ii hidroxilici

9. Dumitru Scor]anu – Convertoare electronice. Tehnici M.I.D.



121

10. Elena Scor]anu, Cristina Pris\cariu, Adrian Caraculacu – Contribu]ii `n domeniul polimerilor cu stabilitate ter-

mic\ [i foto-oxidativ\. Aplica]ii11. Lauren]iu Dimitriu – Electronic\ pentru automobile12. Nicoleta Negoescu – Probleme de punct fix pentru

func]ii [i multifunc]ii13. Dumitru Scor]anu – Convertoare electronice folosite la

cre[terea factorului de putere

14. Nicoleta Negoescu – Elemente de analiz\ matematic\ 15. Iulia Andreea Amarandei – Numere complexe `n geo-metrie

16. Nicoleta Negoescu – Puncte fixe pentru aplica]ii contrac- tive `n diferite spa]ii metrice

Colec]ia {TIIN}E MEDICALE1. Rodica Petrovanu – Probleme de diagnostic [i tratament ale medicului `n ambulator

2. Rodica Petrovanu – Obezitatea. Insulina – factor de riscmetabolic

3. Florin Stoica – Nevroza astenic\. Etiopatogenie. Trata-

ment4. Laura Ciobanu – Ghiduri de practic\ [i protocoale `n fibrobronhoscopie

5. red. Vasile (Bebe) Mih\escu – Genera]ia next. Next generation

6. Vasile (Bebe) Mih\escu – Sexul. PROadolescen]ii, `nge-rii, demen]ii

7. red. Vasile (Bebe) Mih\escu – Psihologie sexual\ aplicat\



122

8. Colette de Bruin – Give me 5. D\-mi o m`n\ de-ajutor. Pedagogie modern\ pentru lucrul cu persoane autiste

9. Sarah Hendrickx, Keith Newton – Sindromul Asper- ger. O poveste de dragoste

Colec]ia {TIIN}E POLITICE

1. Virgil Stoica – Metodologia analizei politice2. Virgil Stoica – Procesul [i analiza politicilor publice

3. Claude Lévi-Strauss – Ras\ [i istorie4. Emanuel Corneliu Mog`rzan – Introducere `n dreptul

comunitar

Colec]ia TEATRU

1. Maurice Maeterlinck – Pelléas [i Mélisande2. Fernand Crommelynck – ~ncornoratul magnific3. Nicolae Ionel – Constantin Br^ncoveanu4. Sofocle – Filoctetes5. Jacques De Decker – Joc de interior [i alte piese6. Paul Emond – Teatru7. Jean-Pierre Dopagne – Prof [i alte piese8. Marcel Voisin – Einstein [i demonii9. Thilde Barboni – Georges Simenon. O via]\ nu-i

de-ajuns10. Emile Verhaeren – M\n\stirea11. Evelyne Wilwerth – Z`mbi]i, oricum `mb\tr`ni]i!



123

BIBLIOTECA SCRIITORILOR FRANCOFONI

1. Michel Lambert – Seri albe

2. Carlo Masoni – A patra poart\ 3. Jean-Luc Outers – Ordinea de zi4. Henri Cornélus – Delfinul5. André Sempoux – Micul Iuda6. Maurice Carême – Medua

a treia carte (pdf)

Documents