A SUPRA

ENDOCARDITE IIKNORAGICE

DE

Prof. V. BABES 0 V. SION

*AO.Extras din ROMANIA ill. E _L) 1CALA" -AM.?

BUCURESCI

TIPOGRAFIA i FONDERIA DE LITERE THOMA BASILESCU

29, CALEA VICTORTET, 29

1890C. 7232

WY

ASUPRA

ENDOCARDITEI BLENORAGICE

DE

Prof. V. BABES ci V. SION

NYWINVVV.A.V.WW.WWWWONVI

Extras din R0111.i1VIA LI" No. 7

BUCURESCI

TIPOGRAFIA BSI FONDERIA DE LITERE THOMA BASILESCU

29, CALEA VICTORIET, 29

1896C. 7232

s. - .

,

tort

. s

. .

, ,

.

.A

., . .

.

-

: ; -::

r'

. .

ASUPRA ENDOCARDITEI BLENORAGICEde

Prof. v. BABE Si V. SION

Din timp in timp si chiar deja destul de demult a plecat de la Omnidestul de autorizati afirmatiunea ca blenoragia ar putea sit dea compli-catiuni grave. Trousseau, Grisolle, Traube etc. ail pus de mai multe ondiagnosticul de endocardita blenoragica si credeati ca mesh! compli-catiune se pate produce in cursul blenoragiei, precum apare in cursulreumatizmului articular. Brandes publics la 1844 2 cazuri de endocar-daft Cu reumatizm blenoragic. Lorrain relates! la 1866 despre un cazde insuficienta mitrala morta% in cursul blenoragiei. Dar acesta parer°n'a fost incetatenitg in patologie si s'a continuat multa vreme a se consi-ders uretrita blenoragica ca o afectiune pur locals. Chiar dupg ce Neissera descoperit germenul patogen, se ref uza acestui microorganizm putintade a produce metastaze, oder! de a strabate in curentul sanghin on lim-fatic si a da leziuni indepartate. Cel mutt se admitea ca acest microbdupti ce a infectat uretra, s'ar putea propaga numai prin continui-tate la organele in leggturrt anatomica directs cu uretra. Indata ins!. ceexamenul bacteriologic- clinic si mai cu skirt acela al cadavrelor a deve-nit mai sistematic si mai perseverent, an inceput sit aparg publicatiunice -Unclean sti arate in mod neindoios ca complicatiunile cele mai diverse,dar cu deosebire din partea seroselor, sunt posibile in cursul blenoragiei.

Existenta artritei blenoragice, produsg prin actiunea directs a gonococu-lui, rail numita reumatizm blenoragic, e de mai malt timp admisg ; dardupg catil discutiune si negatiune ! S'a credut molts vreme ca complica-tiunile articulare sunt numai nisce manifestatiuni reflexe in cursul ble-noragiei iar nu produse prin actiunea directs a substantei virulente. In1866 Academia franceza de medicing hotarise chiar ca reumatizm blenoragicnu exists. Mai malt long de cat manifestatiunile articulare a fost pushin discutiune afectiunea gonococicil a celora-l'alte serOse.

Astg-zi Ins literatura e asa begat! asupra acestui punct in cat,dacil am auto, sit citgm tote lucearile publicate, s'ar depgsi limiteleacestui articol, care n'are pretentitmea la un studill complect si istoric

A; t 1:410 ;Jo -a-. :'.

. .ye.v'Flf. g.,11.' 1.1i111.! i1 134it n . a

0 ATI -11 ;$ '.,r. .;; 34r 0..; t .1 '14,-jur lrvJ. :Lf r : iA

;j1.,

z,c; tf , 42 q

fr.3 sr.c. .-,

'r

"-

4.-7-';-

'

"''1-;

t

. '; r.

asupra metastazelor blenoragiei. De alt-fel cum ca se produc in cursul,sail in urma blenoragiei, afectiunile cele mai diverse, precum pielite,pielonefrite, pleurite, endocardite, miocardite, pericardite, abcese metas-tatice e bine cunoscut ; ceea ce Ins a fost pus in discutiune de maitoti patologietii, pane in ultimul timp, ei de unii chiar adi, e data acesteafectiuni sunt datorite 'gonococului" ins*, sail numai actiunei iritante aproduselor sale, el nefiind capabil de a peregrina in organizm, sail in finedacii- nu sunt chiar cu 'totul independente de gonococ gi numai in-semnatatea unor infectiuni, adaugate in ,cu.rsul blenoragiei prin asociareacu alti germeni. Asa ca sa nu pomenim de cat cazurile cele mai binestudiate vom aminti ca Wilms (Miinchener med. Woch. No. 40, 4893)nOgil natura gonococica a microbilor gasiti in .,vegetatiunile endocardiceintr'un caz de endocardita in oursul blenoragiei, de ei acesti cool, for-ma, ca marime, ca dispositiune, ca colorabilitate emir identici cu microbullui Neisser. Dauber ei Borst (Deutschies Archiv fiir klin. Med, 56 Bd.3.4 p..230) publica de asemenea, un caz de endocardita conse-cutiva gonoreei. De ei diva desorierea autorilor ori tine se pots convingeca avut a face cu gonococul, totuei. ei nega acesta. His (Berl,. KlinWoch. No. 40,.1893) studiaza ,.un caz de endocardita aortic cu;

interstitiala, unul de endocardita aortica cu nefrita ,acute si

until de endocardita mitrala in cursul blenoragiei. In cele 2 prime Ca-suri a facut si autopsia ei a dat rezultate conseiinciose, dar ajunge laconcluzia ca nu se pote pronunta asupra naturel microbilor aflati desi presentail tote. caracterpe bine stabilite pentru gonococ de Neisser,Wertheim, Bunim etc.

Multi dintre ace% ce nOgii gonococului facultatea de a face metastazein genere se baz6za mai malt pe vederi teoretice si pe resultatele expo-rimentatiunei de cat pe faptele bine obsarvate chiar de ei insist $e dicede exemplu ca pleurita, pericardita, abcesele metastatice nu pot fi datoritegonococului pentru ca pe tale experimentala acest microb nu producepuroiii, de asemenea endocardita nu .pote fi push pe socotela gonococuluide ore-ce el n'ar fi in stare a produce ulceratiuni. ce fac asemeneaafirmatiuni uita patogenitateacif microbilor in genere e forte relative;pentru microbil rotund, pentru cool', acesta patogenitate e inch mai va-riabila. Ast-fel a devenit o notiune, elementary adi in bacteriologie varie-tatea si variabilitatea in modal de actiune a streptococilor. Acelasi lucrutrebue admis pentru gonococi ei cu atat mai malt cu cat acest microbse pare a fi inofensiv pentru animalele de laborator. Be aceea incheieriletrase din experimentatie nu all valore in acest caz si n'are nimeni dreptula spune un focar purulent in care s'a stabilit bine prezenta gonoco-cilor nu e rezultatul vietei chiar a acestui microb, numai bazandu-se pe

4.5

yy,;

.:1;3:-,

allmio-

cardith .

Rr ,

f..-

.4s, c

..0)) :,. , .'I

:

..A.):

Cei-

rtt

f,4-.

)1

seri

,

4

5

faptul ca prin inoculari la animale n'a mai fost in stare sa produce pu-roiii. Pe acesta cale s'ar putea nega si piogenitatea unui streptococ caredat la animale nu mai produce puroili. Piogeneza ie mai malt un grad alpatogenitatei unui microb, de cat patogenitatea insane. Acelas Wert' am pate aspune deSpre cea-l'alta afirmatiune cum ca gonoco:.ul nu pote produce ulce-ratiuni. In acesta privinta lost mai putem adauga armiltorele : Nu se mainega astri-di ca exists endocardite ulcerdse maligne datorite streptococului,stafilococului, pneumococului. §i cu tote acestea cercetarile experimentale(Weichselbaum. Ort. Wissokowitch etc.) ail aratat ca acesti microbi intro-dusi in cord pe o tale cat se pot() mai scurta dart endocardite, on eelputin le dail cu mai mare siguranta, numai atunci sand valvulele orifi-ciilor prezinta deja o mica perdere de substanta a endotelinului. Trebuedar sa admitem ca si pentru gonococ atata ar fi de ajuns pentru a seputea stabili pe valvule si a continua numai destrugerea ulcerative dejainceputa sub alte cauze. De alt-fel ar trebui all se refuze si streptcoco-cului si stafilococului facultatea de a da endocardita ulcerasa.

Afars de aceste obiectiuni teoretice sunt fapte forte bine observate earldovedesc in mod nediscutabil posibilitatea generalizarii gonococului si fa-cultatea lui de a produce lesiuni indepartate, de a provoca supuratiunea,de a da nascere la leziuni ale inimei si ale aparatelor valvulare.

In lucriirile citate ale lui Wilms, His, Dauber si Borst precum si inaceea a lui Leyden (Deutsche med. Woch No. 38, 1893) se gasesce litera-tura aprope complecta asapra acestei chestiuni. Din studiul acestei literaturise gasesce ca diferite afectiuni ale cordului si endocardului acestea in-teresandu-ne in acesta waziune all aparut fare nicl o alts cauza incursul blenoragiei si ca ail mers mane in mama cu blenoragia, atingendmaximal de intensitate in perioda de acmee a blenoragiei si scazandtreptat si vindecandu-se °data cu afectiunea uretrala.

Ne vom servi din literature numai de cute -va publicatiuni in earl' s'adovedit cu ajutorul metodelor bacteriologice cele mai exacta, natura gonocooled a diferitelor metastaze si prin urmare si a endocardului.

Hock (Wiener Klin Woch 1893, No. 41) a capatat culturi pure de go-nococi din articulatiile unei fete notI nascate cu oftalmie blenoragica.Sobotka (Prager med. Woch 1893, No. 48 cit. d. Michaelis) a gasit la exa-menul microscopic gonococi in abeese multiple aparute la un copil cublenorea noilor nascuti. Neisser (Deutsche mod. Woch. 1894, No. 15),Tollemer si Macaigne (citati dupe" Michaelis), Horwitz (Wiener KlinWoch No. 4, 1893) all gasit gonococi in serositatea scosa din articulatiainterfalangiena la un individ cu fonomene de reumatism acut, intr'o sino-vita tendinOsa si intr'un abces metastatic al metacarpului. Neisser siHorwitz 'I ail si cultivat in culture pure. Bordoni Uffreduzzi a cultivat

,

.

.

-

Iv

6

()data din puroiul articular, alts data dintr'un exudat purulent pleural. Cuacesti microbi si in a doila generatie, a produs la om o uretrita in care areaflat si cultivat cod cu tote caracterele gonococilor. Councilman (citatdupe* Schmidt's, Jahrbiicher) a gasit gonococi in mare nuttier in interioruleelulelor intr'un caz de miocardita gonococicg. Finger, Gohn- si Schlan-genhaufer (Arch. f. Dermat. 1895 Bd. XXXIII. No. 1, 2, citat dupe Sch-midt's Jahrbiicher) Leyden (Deutsche med.- Woch No. 38, 1893) Michaelis(Zeitchrift fiir Klin Med. Bd. 29. S. 556) se pronunta categoric asupranaturel.. gonococice a microbilor grisiti in vegetatiunile valvulare in casurilelor. In casurile lui His, Wilms, Dauber si Borst (lucrgrile citate) endo-cardita fusese produsa de gonococi.

In cazul ce am avut ocaziunea sa studiem avem multe motive sacredem ca o endocardita ulcerosii maligng cu fenomenele unei septicemiasubacute a fost datorita generalizgrii gonococului. In fata publicatiunilorcontradictorii am credut..cg observatiunea nostril va contribui si intgrescapererea. ca gonococul se 'Ate generaliza si produce, intre alte afectiuni,endocardite maligne si mortals.

istoria clinicii a acestui bolnav, (cutest' de domnisora. V. Alexan-drescu interne a div. II medicale din spit. Filantropia).

I. M., de profesie student, intrg la 1 Septembrie in serviciul d-lui d-rLeonte, pentru blenoragie. La intrare, afara de scurgerea blenoragicgbolnavul mai prezinta, subicter, are varsaturi .biliOse, palate cu. singe:

Ca antecedente ereditare -01 sim ca mama bolnavului a !unfit in etatede 40 ant, nu, an stir de ce, bola. Tatra seg. e sanatos. Cei 8 frati setau murit in prima

In antecedentele bolnavului este de ..:innotat prima copilarie : p.ojar,viirsat febra palustra., A avut de mai multe -off icter in lama turbu-riirilor gastro-intestinale, pe care .10 avea adesea.

La 18 -ant a avut o bolg' lungg, presentand. urnagtorele simptome :febra: icter si pate pa corp.

La 22 aril a avut un sancar mole probabil, dupe spusele bolnavuluisi in acelas timp blenoragie.

La 5 August (1895) a capata.t o blenoragie, care dUpg 20 zile s'a corn-plicat de epididemitg cistitg thsotitii de febra si varsaturi.

La 2 Septembre, apgru pe corp pete de purpura emoragicil, temperaturae 386 si icterul e mai pronuntat.

La 10 Septembre," bolnavul are diaree, scaunele sunt sanghinolentetemperatura 385. Se plange de dureri articulare.

La 15 Septembre, diarea persista fare ca scaunele sa mai fie sanghi-nolente, ele nu stint decolorate, temperatura tot ridicatg.

La 26 Septembre, bolnavul este trecut in serviciul d-lui Dr. Flores Teo-

. .. .

: ,

. ..

.

:, '

-

...

'. =

." ' .

- C

-.1-

.:: ;

.

- ''3 . -

.

. .s.

.', .

r , ,*:/.:.:.

.

:.- ;:..

.. si ..:.

4 .

" ...

,

2...- .4,"=.6"'. .. -,.

- .

.

, . . ..

as

si

.rosin

doresculn urrnaterea stare :'e forte slab, adinamic, tegumentele Stint galbeneca scleroticele galbene. E in stare de prostratie tided moralulcu total deprimat, vorbeste in Oa. Abdomenul nu e balonat. Temperature372. Examinanda 1 se gaseste nivelul lobular" media al plarnanului dreptprin percutie o zone de matitate, Para Ins sa se constate vie -o modificarein respiratie. La cord nu e nici un sgomot anormal. Ficatul merit devolum trece cu 2 degete sub falsele coste, ie, dureros la palpatie, splineputin marita. Urine 800 gr. In 24 ore, e de culore rosie brand, tontinepigment"' biliari i patina albumina. Materiile fecale nu sunt decolorateI se aclministreza decoct de china 150 gr., estr. de china mole, 4 gr.cognac 20 gr., o lingura la ora.

27 si 28 Septembre. led.* stare de adinamie si prostratio nu seplange de nici o durere, n'are temperature.

30 Septembre. Temperature se ridice din noti 387, aceias`f stare adinamica,diaree. Se da salol a gr. chinina, sulfuric 1,50 ct. gr. in 4 pachete.

1 0 tombre. Temperature 387, aceiasi stare.2 Octombre. Temperature 385, pulsul frecuent, 96 pulsatil" pe minut,

apare un suflu dulce, slab la oriaciul aortic in sistota. Se pane diag-nosticul de septicemie cu endocardita acute.

3 Octombre. La 9 ore are un frison intens, temperature 397 aceiesIstare de prostratie. De la 2 ore temperature seade, sera la 7 ore are368. Urine 700 gr. in 24 ore, cantitatea de albumina marita.

4 Octombre. La ore 8 temperature 378, la 12 ore 398, apoT scade serala 7 ore, 368.

Pe fate anteriOra externa a copse.'" drepte apar erisipeloide,rosii crt margin": Deregulate si uiVelut putin ridicat car% la presiune devinmad palide ; gangiloni inghinall" coresponclenti ipertrofiatl".

In timpul cJile delireza. Suflul la baza corduluT persista. Acelasi tra-tament ; se adaoga suboutanate co acid-fenic 0,04 ctgr. pe i.

5 Octornbre. Dimineta are un frison intens, temperature la 8 ore 389,la 11 ore 395, persista ridicata pang sera, "apoi la 10 ore sera scade la369. .Suflu dulce sistolic si un suflu aspru diastolic la baza corduluTpropagandu-se spre verful cordului. Aeolus tratament.

6 Octombre. Aceiasi stare adinarnica, delir, limba uscatil, dint"" felt-ging'''. la 8 ore dimineta 39, sera 375, la 10 ore 368. Urina600 gr., tot colorata cu albumina multi. Acelasi tratament.

7 Octombre. Temperature la 8 ore dimineta 375, la 2 p. m. 39, sera"la 10 ore 390. Urine 400 gr, aceiasi stare, delir si diaree.

InjectiT de acid fenic cu 0,05 ctgr.Acosta stare de adinamie, prostratie, delir si temperature ridicata se

continua in qilele urmatare, urine 400-500 gr. In 24 ore. Se urmezi

... .i....... ...,... ..-..,,,; ,......... I.,: .-, -...

---;-.. -`.'-',I;,:-:. ., fi., ''..; ..1....

..:'a ". ".. :s . -. . -: '''' ' ; ''' '.N. ,.: .',' . '

t ,-4. ,,f a, -..,, ....-- -..._,..-, ...,. -,:.,......, _ .,,,,,f4 ,......i.

..- .. ,.,,,. ', .:.. ,,' 6...;

:"`"``

-

..

. "...

..

.

. ..- - ...

. . .. ,.

. -

. ., .; ..

: ."

, . ".'. :"...,'31" .':: ",'..' . . .

. :...-

..:i.

,1

, -' -.':. ::... .",...:::..'1.;."."".; .. -, ...

. ,, : .....

,.

... -;----. .

... .. ." ,..:. z2..- .. . .... ,. ..- - - .. ...

.....

§i .. -.

, . .

z:',::-,,_.,-

..c::: ... ' ......:"'::.... . .., ;':''''..1-

. - injedtif.. -...,...:: -.....,.

:.'-. ,

-. : . F. - ..:.

-, :. . '... .-.. .

.

- .

. ,

_.,

. :

.

. .

la

si

7

lamaia,

8

inainte cu injectiile de acid fenic 0,06 ctgr. pe chi si cu chinina sulf1,50, iodoform 0,40 ctgr. in 4 doze.

11 Octombre. Apare edemul plapelor si al maineT drepte, burselesunt tumefiate, rosii si durerose la presiune, pe degetul eel mare alpicioruluT gang mid pilot rosii vinete. Urina 300 gr. Temperatura totridicata, diaree. Se administrozg decoct de china 120 gr., extr. do ratania4 gr. laudanum XX piclituri.

12 Octombre. Temperatura ridicatA, delir, anurie cornplecta.13 Octombre. Temperatura 396, anurie, delir. Apar placi gangrenOse

pe scrot.14 Octombrie. Prostratie complecta, bolnavul nu mai vorbeste nimic,

la ore 1 1/2 sucorebitNecropsk . Scrotal tumefiat, stratele s- perficiale ale pielel scrotulul si a

fetel anteri6re a penisulul macerate, tasuturile profunde pulpose, infiltrate cuun lichid tulbure, murdar, putrid ; acesta infiltratie se intinde peste tart re-giunea perineuluT pang la o escarg mare ce acopere tots regiunea sacralaiar inainte si in sus pang la partea inferiors a abdomenului.

Corpul tiroid merit de velum, rosu brun palid putin coloid. Mucosalaringelul palida si acoperitg cu patine mucositatl.

In pleura stanga" '150-200 gr. lichid rosietic. :Plamanul la partea 5n-teriora rosu-cenusiu palid si umflat, la partea posteriors mai rosu, lasectiune se scurge un lichid spumos rosietic. Plamanul Edrept presintrt,acelasi aspect.

In pericard lichid rosietic vre-o 300 gr. Cordul mic, contractat, mus-culatura de culdre brung-rosie palida, suprafata de sectiune mai uscat'A.

Valvulele aortei subtiff ; pe fata for ventriculara presintil vegetatiunigalbene destul de tarT ce acoper perderT de substantii destul de intinse ;marginile for 'sunt rose si prostrate cu vegetatiuni midi. La bazavalvulel drepte o pierdere de substantil mai intinssa care interesoza in a-dancime tots grosimea. Se produce ast-fel in acesta valvula o perfora-tiune, ce se continua cu ulceratiunea endocardului parietal corespunda-tor pang in partea musculara" a paretelui ventricular.

Pe fata interns a aortei sunt ingropri difuze, mai marl' ore mai mid,unele miliare, destul de tarT, de colorea intimeT. Ficatul mic de culore gristverdue, e flasc ; suprafata de sectiune are un desen caracteristic, insule avendun contra verde serpentin si periferia galbena Vezica biliarA confine bilk'verde cenusiti murdar, calle biliare libere.

Splina putin retrial, capsula ingrosatI, pulpa de culore carginiqie serade usor, Rinichii mariti si capsule se detaseza" user, pe suprafata peteneregulate 3 m. m, p. de culore galben brun Ou marginl rosii vinete,

. . , ,

1.

.

.

;

.

-

i ,so . t s. Li ' 3.

mai

prelungindu-se in interior asa ca formezg in sectiune, un triunghiti alarui mijloc e galben ca sulful.

Substante corticala" a rinichilor e ingrosatg, de calor() galben'A brandeschis cu puncte rosii, piramidele roseate.

Stomacul contractat, mucosa palida acoperifa cu. mucosit'ati. Intestineleflasce contin substante semi-lichide.

Diagnostic anatomo-patologic. Maceratiune cu inceput de gangrene apielei scrotului", penisului si a partii inferiors a abdomenului.

Escara sacrului. Endocardita ulcerasa" a valvulelor aortice.Atrofie cu degenerare biliesg a ficatulut Infarcte emoragice cu inceput de

supuratie a rinichilor, degenerarea cordului.Examenul istologic. Vegetatii endocardice. Examinate cu o lentils

slabs vegetatiile se ved formate dintr'o retea fibrinosrt ; iar la suprafatase ved lamele concentrice mai tare colorate, avend aspectul de mase demicrobi. Cu o lentils mai puternica se vede ca microbii, ce se gsasesc maicu soma" in spatiile dintre stratele fibrillose, dar uno-ori si in interiorulcelulelor, sunt representati prin coci asezati in diplo, mai putin turtiti cagonococii, de 1 In diametru, acesti microbi nu sa coloreds dupe metodaloft' Gram.

Rinichii sunt modificati in sensul and prolifergri a tesutului interstitial.Millie grope de tubi contorts au epiteliu necrozat, ps alocurea cu lumenuldilatat si astupat cu mase uniforme palide. Pe unele locuri dopuri de cociin mase compacte in interiorul capilarelor. In tesutul interstitial batikmarl ca eel de putrefactie.

Prin culturi pe agar cu ser de boil nu s'ail gloat in vegetatiile corduluide cat un bacil saprogen cu miros dulce. Din splint ail crescut streptococimarl in lanturi scurte de cate doi si patru membri terminali. Dinrinichi in cultura purg streptococi si stafilococi.

Cuvintele pentru can suntem dispusi a privi acosta endocardita ca findde natura blenoragica sent urmetorele

4) Endocardita s'a manifestat in cursul blenoragiei la un individ, la carenu se gasia nici o alts cauza precum reumatismul ori vre-o alts bola

2) Microbii aflati in vegetatiunile endocardice erail gonococi si ail fostsinger il microbi afiltori in acesta parte in timpul vietei. Ne intemeiem:acosta afirmatiune pe urmetorele probe

a) Examenul direct. Ca forma diplococii observati nu aveariexact formarenal lipid'," a gonocilor. Credem insa di in tesuturi acest caracter n'arevalarea pe care o are cand e vorba de microbii din culturi off din lichidepatologice. Tesuturile sufgr o retractiune Insemnath, sub influents reactivilorfixatori si intaritori" ; nisce forma,tiuni asa delicate ca microbi lesne potsuferi o schimbare de forma din pricina corapresiunei la care stint supusi

7-?' - .. .

p

..

' ,- ..

. ..

p

. .

:

.

. 1

7,,

.;

7ir,

infectiosa.

: . .

or

-.

9

:

10

prin tesuturile retractate. In privinta acesta mai putem adtoga ca inAngelo examinat in timpul vietei de d-nul Dr. Oprescu s'ad vedutdiplococi cu forma" tipicti.

Ca dispozitiune avert pe acea a gonococilor, cues de si nu toti, dar eraqi unii asezati in interiorul celulelor. Aranjarea intracelulart e unul dinsemnele pretiose pentru caracterizarea gonococului. Nu'i de rievoe insasrt. cerem ca toff microbii dintr'un camp microscopic sail dintr'o sectiunemicroscopist sti fie In interiorul celulelor pentru ca st putem dice caavem aface cu gonococul. Intr'un puroiti blenoragic de pildd nu vomconsidera ca gonococi numai pe eel intracelulari ci qi pe cei extracelulari,dacil prin Cele-l'alte caractere se akm6na in total- cu cei din celule.Tot ap i in cazul nostril trebue multumim ca o parte din coca'constatati emit intracelulari, iar ierati absolut identici. Diplocociive-duti in singe in timpul vietei de d-nul Dr.. Opreku ierat in interiorulleucocitelor.

Dace sectiunile erad tratate mai mult timp cu alcool qi esentd de CuiOremicrobii r6maneati forte palizi. iPrih actiunea reductOre a iodului '91pierdeati cu total colorea. Aceste cleat caractere sunt precum se scieesentiale ale gonococului.

b) Examenul prin culturi. Bacilul saprogen gdsit in vegetatiile cordului'1 putem exclude, ca neavond nice un rol in procesul patologic. Prezentalui e datoritt unei infectdri accidentale sari cadaverizatiunei, de Ore-cedin nenorocire la noi nu putem face autopsiile inainte de 24 ore. In totcazul, in sectiunile micro:Topic° examinate cu tote atentiunea n'a putut figtisit. In colo insamintdrile din vegetatiuni all fost sterile. Dare tocmaiacest caracter negativ al culturilor ne da dreptUl a credo ca am avutaface cu gonococi. In adever dacti- cocii observati ar fi lost stafilococi onstreptOcoci ar fi trebuit 'srt erasea pe agarul cu ser de boll de Orece 'acestmediu le convine forte bine qi de Ore-ce din alte organe (splint, rinichi)au crescut pe substantele preparate In acelasi mod, in acelasi timp qitot-odatil insAmintate. N'am *Mat culturi de cod tocmai pentru ca avemaface cu gonococul care nu cresce pe agarul cu kr- de boil, iar probalui Wertheim nu s'a flout.

In acest caz de blenoragie am avut dar aface cu o infectiune genera--baracterizatil` clinicesce prin fenomenele unei septicemii cu niers su-

bacut ; iar anatomicesce prin degenerarea cordului, degenerare cu infarcte§i Inceput de supuratie in rinichi. Acosta infectiune addogatti blenoragieia fost datoritt streptococului qi stafilococului asociat cu microbtil 'bleno-ragiei Inca de timpurid, de ore -ce fenomenele infeatiose generale earl ma-nifestat curand dupe aparitia blenotagiei. La un moment dat gonococul,care prin leziunea Ionia a artilor urinate inferiere, a deschis porta orga-

:.

fr`l

'

ti

st ne

't-

tz

-)

'

.

-"i

1 1

.

thi. : : 9

481

J.:c41;lizatri,

til

.1-'

'cii1; o ,

ceT-l'alti

11

nismului pentru infectiunea secundarg strepto si stafilococica, a profitat deslgbiciunea In care acesti microbi asociati aduseserg organizmul pentrua face iruptiune prin curentul limfatic on sanguin qi a invada organismul.Ajunsi pe valvulele aorteT si gasind pate mici pierderi superficiale aleendoteliului, pate si fgrg acestea, numai gratie starer de debilitate a indi-vidului, au putut sg determine procesul..ulcerativ cu distructiunea par-tiara a valvulelor.

Tinem sa multumim cu acesta ocasie d-lui dr. Fl. Teodorescu, care s'agra'bit sg ne pung la dispositie materialul de studit.

Starea ficatului a avut Inca un rol Insemnat in patogene4a acestui cas.Cu cati-va ani mai Inainte individul a avut o bag cu caracterile uneibole infectiose insotitg de icter. De bung sena cg in urma acelei boleficatul a gram ca un loc mai slab al organismului si functiunea lui pu-tea sa fie tulburatg la cea mai mica ocasiune. De acea o blenoragie afost de ajuns ca sa ocasionecle o infectiune mai mutt on mai putin ge-neralisata Insotitg de icter prin generalisarea streptococului si stafiloco-culta. Pe de altg parte ficatul bolndv nu mai era in stare sg distruggmicrobil earl' petrund in sistemul circulator ; acesta a fost pentru gono-coc Inca o posibilitate de a se putea generalisa. .

ti

L'