Lucian-Dragog Bogdan

Suni-md miine

C 2019 pentru editia urezentiCopyright@ TRITONIC 2019 pentru edilia pr

Toate dreptufile rczewate, inclusiv de a reproduce fragmente din

carte,

TRITONIC

Str. Coacizelor, nr. 5, Bucureqti

email: editura@tritonic.ro

wwwtritonic.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romdniei

BOGDAN, LUCIAN.DRAGO$Sun[-mi miine / Lucian-Dragoq Bogdan. - Bucuregti : Tritonic

Books, 2019

ISBN: 978-60 6-7 49 -445 -7

Coperta Alexandra Bardan

Editor Bogdan Hrib

Bun de tipar: noiembrie 2019

Tipdrit in RomAnia

Orice reproducere, totall sau par{iall a acestei lucriri, firi acordul scris

al editorului, este strict interzisi qi se pedepsegte conform lrgii drepflrlui

de autor.

LUCTAN-DRAGO$ BOGDAN

A

SUNA-MA MAINE

Bucure;ti,2019

Cuprins:

l. Planuri 7

2. O maqin L care s[ di.rreze o veEnicie 17

3. Avem nevoie de iluzia unor repere 29

4. O cllltorie interesant|44

5. Inima ta a rlmas intr-un loc unde se afll-n siguran{d 54

6. Un golf ferit unde s[ ancorezi6T

7. M&M's plutind pe rAu 82

8. E datoria mea s[-fi deschid ochii 97

9, Poveqti devilnzare ll210. Tb eEti genul meu de femeie 128

11. De ce tdnjim cu-atita disperare dupl noi lnceputuri? 144

12. Rue Sainte-Catherine 159

13. ln noaptea asta facem tenpie I77

L4. Ce poate fi acum, c[ ne-am lntAlnit? 191

Mullumiri 209

I . De data asta plecim

GQ este viala?(Jn amestec de intdmpldri aleatorii? O sumd de decizii

mai mult sau mai pulin tnlelepte? Un joq al destinului, tnmhinile cdruia noi sunlem simpli pioni?

O tuptd permanentd intre-rayiune Ei simlire?

$i de ce ne asumdm alegerile, dacd pdstrdm amintiri?De ce nu putem merge mai departe, pe drumul ales, ca Si

cum nimic nu s-arfi inthmplat?

La finalul articolului era o legituri cltre o melodiede pe YouTube, cu subtitrarea versurilor in limba englezd,.

Aflatl sub impresia celor citite, Shauni o accesl. Blnuia ciavea s-o ducl gi mai departe, si-i ofere triiri mai profunde.

$tii, n-am fost niciodatd mai fericit ca-n diminealaaceea

Ne plimbam pe-o ptajd ce seamdnd cu-aceasta

Era toamnd; o toamnd cu vremefrumoasd(Jn anotimp ce nu existd decht in nordul AmericiiAcolo ii spunem vard indiandDar era, pur ;i simplu, vara noastrd

In rochia talungd semdnai

Cu un tablou de Marie Laurencin

$i-mi amintesc, imi amintesc atdt de bine

Ce fi-am zis tn dimineala aceea

De-acum un an, un secol, de-acum o vegnicie...l

I Joe Dassin - ,J:Etd indien" (1975)

LUCTAT{-DRA00$ 800041{

Shauni avea lacrimi in ochi. Era o piesl tulburdtoare.O mai auzise, cAndva, demult. ii plicuse gi atunci. Dar inacest moment al viefii o prinsese cu garda jos. La fel ca

articolul de pe blogul descoperit in urmi cu cAteva luni,in noaptea de Criciun, cAnd rlmisese singuri dupl ce

mama ei gi micula Gilly merseseri la culcare.

Micuta Gilly...inci ii mai spunea aga, degi fata urma si implineasci

cincisprezece ani in toamn6. De fapt, daci ar fi fost sipunl laolalti toate zileie petrecute impreuni, putea s-o

considere tnci un copil. Nu s-ar fi adunat mai mult de

qapte, poate opt ani. In rest, st5tuse departe de ea, purtatiprin cine-Etie-ce locuri de filmlrile unei pelicule, apoiale alteia. Deqi vorbeau zilnic la telefon qi se vedeau pe

internet, se simlea adesea o mami de mAna a doua. Faptulci Gilly ajunsese si-i spunl bunicii tot ,,mamf' nu era de

naturi s-o ajute. Dimpotrivl.Dar n-o putea condamna pe fat6. PAn[ la urmi, ajungi

si-i consideri plrinli adevlrafi pe cei ce-{i sunt alituri infiecare clipi fericit[, la orice-ntAmplare tristi.

Shauni iqi spusese mereu c[-qi va faee timp. C[' dupifilmul X, va lua o pauzi si se va ocupa de familie.

N-o lbcuse. Mereu se lisase convinsl de agent si maiaccepte un rol.

- Refuzd doud-trei oferte $ o sd vezi cum nu te maicauta nimeni, o certaNed. Ce-o sdfaci atunci?

- Un rol secundar s-o gdsi..., replica ea cu jumltatede guri.

- in bran;a asta se intrd greu. Dar ata utor e;ti uitatdupd aia!

Aqa c[ acceptase inci o ofertl, turnase inci un film,participase la premiere, talk-show-uri... Printre ele, igi

flcuse timp, atAt cAt putea, de familie. De maici-sa, de

Gilly...

surud-ui{ laAlrus

Pentru ea qi pentru Aidan nu prea se glsise, ins[. De-aceea ajunseser[ la divor!, dupi nici cinci ani de cisnicie.

Nn/ se certl vehement. Despdr{irea de Aidan nu-i dinvina mea!

Scenaristul mai tAnlr ca ea o plrisise pentru alt[actri{[, o speran{[ in vArsti de doar doulzeci de ani,

mai dotati, cu ochi mai alunecogi, cu mai mult timpdisponibil...

$i-atunci cum po{i spune cd nu e;ti tu de vind?

Unul dintre primele ei roluri fusese intr-un film cu

buget mic, dar care avusese un succes fulminant la box-crffice, propulsind-o in atenlia publicului. Rdsphntie cdtre

nicdieri prezenta viafa unei tinere familii, cu doi copiimici, cu plrinfi ce nu reugiserl s[ giseascl echilibrul lntreclorinla de a asigura un trai indestulitor gi necesitatea

cle a petrece timp impreunl. in final, se alesese prafulcle familie, de goana dupi bani, de tot. Indiferent ce cale

ar fi ales cei doi sofi, impreunl sau separat, n-ar mai ficlus niclieri. Nu-gi imaginase pe atunci ci avea s[ vinlt.iua cdnd umbra filmului s[ planeze amenin]itor asupra

propriei sale vie{i.Dou[ clsnicii ratate. Una ln care se sim{ise prizonierl

qi fugise. O alta unde fusese ea cea pirisit[.Shauni se ridici din fa(a laptopului qi se duse ln baie. l;i

studie in oglind[ lesitura fini de riduri din jurui ochilor,cle la colfurile gurii, privirea trist[, plrul ce ascundea sub

vopsea prea mult fire albe, plcllind privitorul.Era o vreme cAnd nu-Ei dorea altceva decit viaga

aceea. Cind credea cl nu existi altceva mai bun.O vreme ce luase sfirqit cAnd in cale ii ap[ruse El.

tuctAl{-0RA00$ B000Al{

- Mai am doar o siptimAni de filmdri s,i pe urmivinacasi! Bine, scumpete?

- i-ham...Adolescenta asculta absentl, in timp ce-gi frcea

preocupati unghiile de la picioare. Nu ridicl deloc

privirea. Lisase telefonul pe masi, cu ecranul in sus, iartot ce putea vedea mama ei era tavanul infesat cu stele.

Spusese de multe ori e[ trebuia s[-l zugr[veascl din nou,

deoareee Gilly ereseuse, dar fata refuzasc de fieeare dat6.

eAnd privea spre el, i se pirea eS era iiberf,, c& evada.

Aqa c[, intr-un fel, llsAnd telefonul in felul acela, ii arltamamei un gest de bunivoin{i.

Shauni nu simfea la fel. in ceea ce-o privea, igi agezase

aparatul sprijinit de o veioz6, expunAnd vederii tot ce

ftcea ea in mica incipere. Mai precis, igi turnase un paharde vin qi se uita din nou pe replicile pe care le avea de dat

in filmarea de a douazi.

- Dupi ce ml-ntorc, promit ci ne luim o vacan{i qi

mergem unde vrei tu. Ok?

- Mai ai qi premiera, mormii fata.* Aia e abia la toamnl. PAn[ atunci - pavzh! Nicio

audilie, niciun interviu, nimic! Voi fi toati doar a miciimele fetile! Ce zicl?

- Okay...Tonul lui Gilly era unul indiferent. Mai auzise

promisiunile acelea de zeci de ori. Mic[ fiind, le crezuse

gi agteptase cu infrigurare fiecare revenire a mamei. Cu

timpul, se convinsese c[ aqa numitele vacan{e se limitaula cAteva zile - in general un weekend - petrecut la vreo

caban[, unde ea se plictisea de moarte, iar maicl-sa se

certa. ln primii ani cu tat61 ei, apoi cu bunica * sau mama

Cindy, cum ii spunea fata.

Undeva in jurul virstei de opt ani se slturase s[ mai

aqtepte gi trecuse promisiunile cu pricina la capitolul

surui{-rwd nai{lrur

discutiilor purtate de complezenld,,la fel ca ,,egti bine?']

,,ce mai faci?" sau ),cum e vremea?" Adic[ lucruri ce nu

aqteaptl un rlspuns, ci doar mimeazh socializarea,* Gilly?

- Mmm?

- Vreau si te v[d!

- Mami, nu pot acum! lmi fac pedichiura.

- Un minut n-o s-o strice.

- offf...Bosumflatl, fata intinse miLna dupl telefon gi privi

in ecran. De partea celalati, mama ei o scruta cu o miniserioas[.

- Gilly, de data asta pleclm cu siguranfi. Ji-o jur!

- Bine, mami...

- Sigur! insist[ maicl-sa. $i, pin[ vin, vreau s[ faci o

listi cu locurile pe care ai vrea si le vedem, ca s[ alegem

impreunl.Un lucru fbrl finalitate - in afara unei noi crunte

clezamlgiri - era ultimul in lista de prioritif a fetei.'l.otuqi, stia ci nu putea sclpa de gura femeii dacl n-oasigura c[ totui urma si se desflgoare conform planurilorei.

- Dap, rlspunse scurt.

- S[ qtii ci te iubesc enorm!

- $i eu, r[spunse Gilly mecanic,

- Mi-e tare dor de tine, scumpete! Abia agtept s[ ne

vedem! Te pupic pe nisuc.

- $i eu.

Urm[ obiqnuita prosteali cu buze luguiate qi sdrutiricit mai zgomotoase. Un joc ce-i pllcuse mult fetei incopilirie, dar acum il mima din reflex. Desi, dacl mama

ei era prea stresati qi uita vreodati si facl astfel, se culca

prost dispus[.

rucrAl{-DRA00$ 8000A1{

inchise, apoi reveni la unghiile pe care incerca sd

picteze un model vilzttt la Debby. Includea inimioare gi

puncte rogii pe un fundal roz, frumos armonizate. Darcolega ei avea nigte degete la picioare superbe, nu tuberculiscur{i gi bomba(i cum arltau ale sale. Ceea ce vizusesemi,na cu o operl de arti in timp ce propria rcalizare

amintea mai curAnd de artefactele africane.lnciudati, Gilly arunci oja. Sticla se izbi de perete,

spirgAndu-se gi lisind in urma ei o pati cleioasl, roqie.

Lu[ acetona qi incepu s[ steargi furioasi neindemAnaticapicturi.

Paqii bunicii se auziri pe scdri, apoi uga se cr[p[ qi

capul cu pir mov, cArlionfat, se M in cadrul ei.* S-a-ntAmplat ceva, minunea mea?

- Da. Mi s-a spart sicla de oji.Fata ariti cu birbia spre locul impactului.

- $i-a murdirit tot peretele, completi.Bunica intri iniuntru, contemplAnd dezastrul

- Aha. $i a zburat pAni acolo singurl sau cum?

- Nu. Am aruncat-o eu, fiindci nu mi-a f[cut unghiileca ale lui Debby.

- Ce neobrlzare!Cindy fAfAi gi cletine din cap, cu o atitudine severi,

degi ochii ii rAdeau.

- Si n-o mai vedem in ochi, atunci!

- Si n-o mai vedem! ii linu isonul nepoata. Dar eu

tot n-am o pedichiuri ca iumea...impinse in fafi btza de jos, un gest despre care

invifase inci din fragedi pruncie ci avea efecte absolute

asupra bunicii sale.

- $tii ce? zise aceasta. Pariez cl la salonul din centrugtiu s[ facd treburi mai de soi ca Debby. Ce-ar fi s[ mergemmiine?

sutui{.twd ttti{trur

Fafa lui Gilly se lumini imediat, radiind ca un soare.

- Daaa! exclami ea.

- Bun, aEa rimine! Cu mami ai vorbit?

- Da, a sunat mai devreme.Tonul fetei redevenise plat, fflri inflexiuni.

- Ce-a zis? CAnd vine?

- Peste-o s[pt[mAn[.

- Ti-a spus cAt st[?Gilly ridicl din umeri.

- PAni la urmitoarea audilie, cred.

Zdmbi la gluma flcutl, dar vorbele ii stricarlrlispozifia lui Cindy.

- inainte si plece a promis ci-qi ia o vacanti, ci maistir un pic cu noi.

- Ei, gtii cum e,fob solicilant, star, alea-alea,,,,

- Voi doul ar trebui s[ petreceti mai mult timpirnpreunl, Vreau s[ zic fizic, nu pe telefoane.

-Eok.Tonul fetei sugera c[ dorea s[ lncheie discufia. Bunica

o privi plini de compasiune.

- Se-i spun lui Berti s[-!i faci niqte cl6tite?

- Daa! se entuziasmi din nou Gilly.Cindy aprobl mul(umiti din cap, igi slruti nepoata

[)c cre$tet, apoi cobori s-o caute pe femeie.

€a

- Mai dorili ceva, doamnl?Cindy deschise ochii qi o privi pe servitoare prin

lcntilele intunecate ale ochelarilor.

- incd un Bloody Mary.

- Doui, completi negresa intinsl pe celilalt qezlong,

savurAnd razele calde ale soarelui. $i, Carmencita, adu-milc rog (igirile. Mi le-am lisat pe noptier5.

t3

i

43l

1

LlJ CrAl{-08A00$ B00BAr{

- Imediat, doamni!

- Ai avut mAni buni cu ea, Melanie! comenti Cindydupi ce tAnira dispiru in cas6.

- O, da! aprobl gazda. E respectuoasi, face treabiexcelenti, nu m-am fiezit c|-mi strecoarl pe ascuns incasi tineri plini de testosteron... $i a-nv6!at engleza foarte

repede. Uiti-te qi tu: zici ci-i nlscut[ gi crescutl aici!

- Se simte la accent.

- Da, dar fali de cum era cAnd a venit din Mexic...

Cea despre care vorbeau se intoarse cu o tavl unde

a$ezase doul pahare cu cocteil gi {igirile. Le servi pe

femei, apoi se intoarse in casi.Melanie trase un fum, savurAndu-l.

- $tii ce m-am gAndit? E-n banca ei, e isteafi - ce-ar

fi s-o ajut s[ urmeze o universitate?

- Ei, nu-i fiica ta! E prea mult.

- De ce? Uite, am aici tot ce vreau. Iacky a investit cu

cap, ne vin in continuare bani, ]ane se descurci singuri...De ce s[ n-o ajut, daci pot?

- Nu spun c[ nu-i un lucru frumos, dar gAndegte-te:

a venit aici ca s[ faci bani pentru a-i ajuta pe ai ei, acasi,.

Daci-i va merge prea bine, va rimAne. Poate-i va aduce qi

pe ei,

- $i ce-i rlu in asta?

- Avem qi-aEa destui imigran{i.Negresa iqi muEcl buzele, inghilindu-gi o replici

acidl. Trase incl un fum, apoi spuse sec:

- Toli suntem imigranli. Unii au venit de voie, alliifor{a{i. intreaga fari s-a construit din imigranli.

Repeti cuvintul, accentuAndu-I, pentru a-gi face

prietena atentl la absurditatea ideilor sus{inute. ii qtia

opiniile. Se certaseri destul de dur in timpul ultimeicampanii electorale, cAnd op{iunile lor politice se loviserlcap in cap. Nici atunci nu putuse in{elege ipocrizia lui

14

sutui-tttd trtdttug

Cindy, care se zbituse o via{i lntreagi gi ajunsese la ocondilie materiall bun[ numai dupi ce fiica ei rlzbisein lumea filmului. Sirise dintr-un apartament cu douicamere dintr-un oraq uitat de lume direct intr-o vil6luxoasi in Los Angeles. Si, in loc ca asta s-o faci empaticlfa[[ de alli nevoiaqi, se inviluise intr-un aer aristocratic de

parcl in lumea aceea s-ar fi n[scut.Comportament tipic de parvenitd, comentase odatl

fa{i de )ane.Dar ii era prietenl. Pentru a nu cldea din nou pe

panta disputelor, Melanie se ridici de pe gezlong gi slriin piscin[. Apa caldi ii mingiie corpul incins de soare.

O savuri, simfind-o cum se plia pe pielea incl destultle neted, in ciuda virstei. Sau, cel pu{in, aqa ii pllcea sicreadl cd, era. $tia c[ in oglindi, dimineafa, se zlreauridurile de la collurile ochilor, de deasupra buzelor, liniilepe gdt... Sau venele ingroqate de pe dosul mAinilor. $i sinii,altldatl fermi, ce atdrnau acum ca doi saci prea plini.

De pe mal, Cindy iqi sal"ura cocteilul urmirindtrupul intunecat ce t[ia apa in dou[. $tia c[ n-avea cumsi-i explice Melaniei ce dorea si spunl. Solul ei o finusernereu pe palme, lucrAnd pini la epuizare qi investind.Nu duseseri lipsi de nimic, iar dupi ce omul murise subitin urma unui infarct,le llsase soliei gi fiicei suficien[i banic:a si ducl un trai linigtit pin[ la sfArsitul zilelor.

Femeia nu ;tia ce insemna s[ te zbafi pentru masa

cle azi, pentru ziua de mAine, pentru un acoperig

cleasupra capului. O, de cAtre ori crezuse qi ea, Cindy, c[oportunitatea ii bituse la uq[! $i de fiecare datl urmase<r noui dezamilgfue, o cidere intr-un abis mai adinc al

clisperirii.Nici in visurile lui Shauni nu crezuse. O prevenise,

clar fata era inc[p[!Anat[, ca tatil ei. Si avusese noroc.I)ar, daci lucrurile n-ar fi ie;it aga, ar fi rlmas o simpli

rucrAI{-0RA00$ B00DAl{

vdnziltoarc dintr-un origel de provincie, nevoiti si-giinispreascl sufletul pentru a duce mai departe decepfia

nereuqitei. Am vrut sd devin actri[d,le-ar fi povestit ea

nepo{ilor ce-ar fi ris de ea pe infundate.Chiar gi aga, norocul fusese doar unul parlial. in

dragoste n-o ajutase.Alituri de primul so! piruse c[-qi gisise calea fireasci

pentru o femeie a acelor vremuri. Cu ea angajatl.la unmagazin local qi el funclionar la stat, igi permiseseri siinchirieze o cisufi mici, dar cochetl. Familia clasici, fbrigriji deosebite, ce putea prinde o bitrinefe liniqtitl. Dar,

dintr-un motiv pe care Cindy nu-l inlelesese niciodatl,Shauni renun{ase la tot: serviciu, cas[, so!.

Apoi, dupfl ce ajunsese in lumea filmului, il cunoscuse

pe Aidan. Omul se dovedise un pierde var[, iar restulrela{iilor fuseseri doar pasagere, cu colegi de platou cu

care astlzi linea capul de afig al tabloidelor pentru o ciniromantic[, iar peste trei luni pentru o desplr[ire in lacrimi.

Melanie n-avea cum si gtie lucrurile acestea. Ea era

fermecatl de gestul frumos pe care voia si-l fac[. Nici princap nu-i trecea cit riu ar fi putut provoca din dorinfa ei

de a face bine.Negresa ieqi din piscini, cu apa desenAnd lumi

fantastice pe pielea ei ciocolatie. Se lntinse lnapoi pe

qezlong. Cindy incerci s[ reinnoade firul discutiei,abitAndu-l de la ceea ce cauzase disputa.

- Pe unde e Jane acum?

- Prin Europa de Est. Lucreazl,la un articol...Melanie ar fi vrut si-i dea detalii, dar ii veni brusc o

idee:

- $tii ceva? E var[, Gilly intri imediat in vacanf[...De ce n-am merge intr-o mici excursie?

Cindy cugetl cAteva clipe la propunere, apoi aprobluqor din cap. Nu era o idee rea. $i-i dldea o teml de

meditalie.

t6

2. 0 masind care sA dureze o uesnicie

SftAbAftnd aceste locuri, rdmhne sentimentulpregnant cd n-ai de-aface cu ldri aparte, in ciuda diferenlelordc limbd. Esenla, sufletul, sunt acelea;i, Obiceiuri similare,reaclii asemdndtoare, o abordare a vie{ii dintr-o perspectivd

ilparte - un defetism, dar nu unul menit sd ducd lasinucidere, cum ar fi in cazul unui depresiv. Mai curhndt:ste vorba despre o acceptare, despre un ,,n-am ce face".I)rv, dupd clipa de renunlare, urmeazd ceva surprinzdtor. O

ltucurie a vie[ii, o trdire aproape organicd - un fel de ,,n"Lt

pttlem schimba nimic, dar sd fim recunoscdtori cd suntemvii astdzi, cd putem bea un pahar tmpreund, sa uitdm de

to(i ;i de toate, pentru cd via{a va f la fel gi mhine, dar noi,tt(um, trdim".

Pentru felul nostru american de a f, e greu de tn[eles

rtcast amestec de resemnare in fafa sorlii cu bucuria de atrdi, de pioEenie tn fafa divinitd{ii cu superstifii vechi de

dnd lumea, de ospitalitate cu trddarea instantanee daed

ttf are o ofertd mai bund, de sdrdcie lucie ;i bogdlie opulentd( (, (:\abiteazd.

Si totu;i, tn acest spaliu ce respird acela;i aer allitilcanilor, mi s-a explicat cd nu poate exista pace. Ldsatetlt t:rtPul lor, popoarele de aici se yor razboi pentru pricinit ( ttu fttai au legdturd cu realitatea zilelor noastre. Singurulrrtoment cdnd se aliniazd in fa{a aceluia;i stindard e atuncir,1nd se delimiteazd de ,,restul lumii". Atunci, in ochiio(unenilor apare sentimentul mdndriei cd aparlin acestor

Iotrri ancestrale, indiferent de limba vorbitd ;i de poporul,lin care fac parte.