96403649-neacsu-pedagogie

PEDAGOGIE SI ELEMENTE DE PSIHOLOGIE

Program pentru definitivare în înv mantă ăţă

A. PREZENTARE GENERAL~. COMPETEN|E CHEIE.

1. Programa de pedagogie pentru definitivarea în înv mant reprezint oăţă ă

component esen ial a curriculumului destinat form rii continue a profesorilor deă ţ ă ă

toate specialit ile, cu preg tire universitar de lung si scurt durat careăţ ă ă ă ă ă

lucreaz în înv mantul secundar si postliceal.ă ăţă

2. Concep ia si principiile care stau la baza realiz rii ei sunt:ţ ă

a) continuitate, reflectat în obiectivele si con inuturile stabilite,ă ţ

asigurandu-se atat integrarea preg tirii ini iale din perioada studiilor universitare,ă ţ

cat si formarea/dezvoltarea pentru cariera didactic (gradele didactice II si I);ă

b) coerenta, conferit de organizarea si articularea modular - tematic aă ă

obiectivelor, ariilor de con inut si referin elor bibliografice, orientate spre a eliminaţ ţ

repeti iile, interferen ele si contradic iile conceptual-metodologice ale diferitelorţ ţ ţ

abord ri, respectand îns legitimitatea variatelor puncte de vedere;ă ă

c) adecvarea, asigurat prin corelarea si armonizarea obiectivelor,ă

con inuturilor si dezvolt rilor consacrate cu direc iile si programele de reformţ ă ţ ă

educa ional , aflate în desf surare în Romania.ţ ă ă

1

d) dezvoltarea si inovarea, satisf cute prin introducerea unor noi temeă

destinate s ini ieze candidatii în ceea ce semnific ast zi achizitie modern ,ă ţ ă ă ă

pozitiv , în domeniul de referint psihopedagogic, s sensibilizeze cadreleă ă ă

didactice la problematica tendin elor de inovare a teoriei si practicii educa ionaleţ ţ

pe plan na ional si interna ional.ţ ţ

3. Domeniile si unit ile de competent cheie, precum si nivelurile deăţ ă

performant vizate de examenul de definitivat la disciplina pedagogie- elementeă

de psihologie sunt, în principal, urm toarele:ă

3.1. st panirea si utilizarea adecvat si argumentat a conceptelor, teoriilor,ă ă ă

orient rilor si tendin elor stiin ifice specifice fiec rei arii tematice stabilite înă ţ ţ ă

program ;ă

3.2. st panirea optim a ă ă capacit ilor de proiectareăţ , conducere si evaluare a

proceselor de instruire si educa ie scolar si extrascolar ;ţ ă ă

3.3. manifestarea unei conduite psihopedagogice optim creative în

domeniul organiz rii experientelor de instruire si înv are, al interpret riiă ăţ ă

fenomenelor si proceselor educa ionale, al solu ion rii dificult tilor de transpunereţ ţ ă ă

în practica scolar a teoriilor si modelelor de referin în disciplina predat ;ă ţă ă

3.4. utilizarea eficient a metodologiei stiin ifice ă ţ destinate cunoasterii si

form rii elevilor/ grupurilor scolare, comunic rii educa ionale eficiente, consilierii,ă ă ţ

orient rii scolare si profesionale a elevilor si p rin ilor;ă ă ţ

3.5. manifestarea unor atitudini si motiva ii pozitive fat de evolu iaţ ă ţ

personalit tii elevului, asigurand astfel sanse de acces, de reusit scolar siă ă ă

social pentru to i copiii.ă ţ

2

4. Comparativ cu vechea program de definitivare, prezentul corp de temeă

aduce unele amelior ri. Acestea constau în:ă

a) restructurarea unor elemente în con inutul temelor, inclusiv introducereaţ

unor concepte noi;

b) introducerea de noi teme (de ex. temele vizand sistemul institu ional,ţ

managementul clasei de elevi);

c) prezentarea unei bibliografii generale si tematice nerestrictive,

continand documente legislative, cursuri si monografii, precum si dictionare, de

natur s dezvolte bibliografia atasat fiec rei teme; ea va fi consultată ă ă ă ă

corespunz tor solicit rilor din subtematica prezentat .ă ă ă

B. TEME PENTRU STUDIUL INDIVIDUAL, CURSURI, SEMINARII SI

APLICATII

I. Problematica educa iei si invatamantului în societatea contemporan .ţ ă

Inovatie si reform în scoala romaneasc .ă ă

II. Educatibilitatea. Factorii devenirii fiintei umane.

III. Structura si dinamica personalitatii.

IV. Problematica sistemului institu ional si a procesului de înv mant.ţ ăţă

V. Finalit tile educatiei. Ideal, scopuri, obiective.ă

VI.{nv area scolar . Orient ri contemporane în teoria si practica înv riiăţ ă ă ăţă

VII.Probleme teoretice si practice ale curriculumului. Reforma curriculumului

în înv mantul romanesc.ăţă

VIII.Predarea. Orient ri contemporane în teoria si practica pred rii.ă ă

3

IX. Metodologia si tehnologia instruirii. Moduri si forme de organizare a

activit tilor didactice.ă

X. Evaluarea în procesul de înv mant si educa ie.ăţă ţ

XI. Proiectarea pedagogic a educa iei si instruirii. Moduri si forme deă ţ

organizare a activit ilor didactice.ăţ

XII. Consilierea. Orientarea scolar si profesional . Dirigen ia.ă ă ţ

Managementul clasei de elevi.

4

C. BIBLIOGRAFIE GENERAL~

Legea înv mantului nr.84/1995, republicat . Monitorul Oficial al Romaniei,ăţă ă

Partea I, nr.606, 10 decembrie 1999.

Legea privind Statutul personalului didactic nr.128/1997. Monitorul Oficial al

Romaniei, Partea I, nr.158.

MEN, Curriculum Na ional. Planuri -cadru de înv mant pentruţ ăţă

înv mantul preuniversitar.(coord. D. Georgescu, M. Cerchez, M. Singer, L.ăţă

Preoteasa), Bucuresti, Editura Corint, 1999.

CERGHIT I., VLASCEANU, L, Curs de pedagogie, TUB, Bucuresti, 1988.

COSMOVICI, A., IACOB, L. (coord.), Psihologie scolar , Iasi, Editura Polirom,ă

1998.

CUCO}, C.(coord.), Psihopedagogie pentru examenul de definitivare si grade

didactice, Iasi, Polirom, 1998.

IONESCU, M., RADU, I. (coord.), Didactica modern , Cluj -Napoca, Dacia,ă

1995.

JINGA, I., ISTRATE. E (coord.), Manual de pedagogie, Bucuresti, Editura All,

1998.

NEACSU, I., Instruire si înv are, Bucuresti, EDP, 1999.ăţ

NECULAU, A., COZMA, T (coord.), Psihopedagogie pentru examenul de

definitivat si gradul II, Iasi, Editura S.Haret, 1999.

POPESCU-NEVEANU, P., ZLATE, M., CRETU, T. (coord.),Psihologie scolar ,ă

Bucuresti, TUB, 1987.

5

RADU, I. (coord,. Introducerea în psihologia contemporan , Cluj-Napoca,ă

Editura Sincron, 1991

CRISTEA, S., Dic ionar de termeni pedagogici, Bucuresti, EDP, 1998ţ

SCHIOPU, U. (coord.), Dictionar de psihologie, Bucuresti, Editura Babel,

1997.

6

D. ANALITICA TEMELOR

I. Problematica educa iei si înv mantului în societatea contemporan .ţ ăţă ă

Inova ie si reform în scoala romaneascţ ă ă

1). Educa ia si provoc riele lumii contemporane: criza mondial a educa iei,ţ ă ă ţ

procese de tranzi ie, solu ii generale si specifice.ţ ţ

2). Educa ia si dezvoltarea durabil a societ ii între exigen ele prezentuluiţ ă ăţ ţ

si cele ale viitorului. Perspectiva educa iei permanente.ţ

3). Inova ie si reform în înv mantul romanesc - orient ri, tendin e,ţ ă ăţă ă ţ

politici si practici educa ionale. Managementul schimb rilor în înv mant.ţ ă ăţă

BIBLIOGRAFIE

Agen ia National Socrates, Combaterea esecului scolar: o provocare pentruţ ă

constructia european , Bucuresti, Editura Alternative, 1996.ă

Barzea, C., Arta si stiintele educa iei, Bucuresti, EDP, 1995.ţ

Barzea, C., Reforme de înv mant contemporane. ăţă Tendin e si semnifica ii,ţ ţ

Bucuresti, EDP, R.A. 1976.

Barzea, C., (coord.), Reforma înv mantului în Romania: condi ii siăţă ţ

perspective, Bucuresti, Institutul de Stinte ale Educa iei, 1993ţ

Botkin, J., W., Elmandjra, M.,; Mali a, M., Orizontul f r limite al înv rii,ţ ă ă ăţă

Bucuresti, Editura Politic , 1981.ă

Dave, R.H. (subred), Fundamentele educa iei permanente, Bucuresti, EDP,ţ

1991.

7

Cristea, S., Fundamentele pedagogice ale reformei înv mantului, EDP,ăţă

1994

De Peretti, A., Educatia în scimbare, Iasi, Editura Spiru Haret, 1996.

Faure, E., (si colab.), A înv a s fii. Un raport UNESCO, Bucuresti, EDP,ăţ ă

1982.

Marga, A., Educatia în tranzitie, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1999.

Miroiu, A., (coordonator), {nv mantul romanesc azi. Studii de diagnoz ,ăţă ă

Iasi, Editura Polirom, 1998.

Neacsu, I., (coord), Scoala romaneasc în pragul mileniului III, Bucuresti,ă

Editura Paideia, 1997.

P un, E., Educatia si dezvoltarea social , in Domenii ale pedagogiei (coord.,ă ă

S., Stanciu), Bucuresti, EDP, 1983.

Problematica reformei, Revista de pedagogie, nr.1-2/1993,

Stanciu, I., Gh.. Scoala si doctrinele pedgogice în secolul XX, Bucuresti,

EDP,1995

Tomas, J., Marile probleme ale educa iei în lume, Bucuresti, EDP, 1977.ţ

V ideanu, G., Educa ia la frontiera dintre milenii, Bucuresti, Editura Politic ,ă ţ ă

1988.

V ideanu, G., UNESCO- 50 - EDUCATIE, Bucuresti, EDP, 1996ă

Vl sceanu, L., Decizie si inovatie în înv mant, Bucuresti, EDP, 1979.ă ăţă

8

II. Educabilitatea. Factorii devenirii fin ei unameţ

1). Conceptul de educabilitate.

2). Teorii privind educabilitatea: teoria ereditarist , teoria ambientalist ,ă ă

teoria dublei determin ri - esent , mecanisme, limite.ă ă

3) Ereditate - premis natural a dezvolt rii psihoindividuale.ă ă ă

4). Mediul - cadrul sociouman al dezvolt rii psihoindividuale.ă

5). Educa ia - factor determinat al dezvoltarii psihoindividuale.ţ

9

BIBLIOGRAFIE

Antonesei, L., Paideia. Fundamentele culturale ale educa ie, Iasi, Edituraţ

Polirom , 1996.

Birch, A., Hayward, Sh., Diferen e interindividuale, Bucuresti, Edituraţ

Tehnic , 1999.ă

Golu ,P., {nv are si dezvoltare, Bucuresti, Editura Stiintific siăţ ă

Enciclopedic , 1985.ă

Hayes, N., Orell, S., Introducere în psihologie, Bucuresti, Editura All, 1997.

Larmat, J., Genetica inteligen ei, Bucuresti, Editura Stiintific siţ ă

Enciclopedic , 1977.ă

Macovei, E., Educabilitatea, în Pedagogie, Bucuresti, EDP, R.A., 1997.

Monteil, J-M., Educatie si formare, Iasi, Editura Polirom, 1997.

Negre , I., Educabilitatea, în Manual de pedagogie (coord., I., Jinga,; E.,ţ

Istrate)., Bucuresti, Editura ALL, 1998.

Oancea Ursu, Gh. , Ereditatea si mediul în formarea personalit ii,ăţ

Timisoara, Editura Facla, 1985.

P un, E., Educabilitatea, în Curs de pedagogie, (coord. I., Cerghit.;ă

L.,Vl sceanu), , Bucuresti, Universitatea Bucuresti, 1988.ă

Piaget, J., Biologie si educatie, CLuj-Napoca, Editura Dacia, 1975.

Todoran, D., Individualitate si educatie, Bucuresti, EDP, 1974.

10

III. Structura si dinamica personalit tiiă

1). Conceptul de personalitate. Modele de abordare a personalit ii -ăţ

modelul tr s turilor, modelul factorial, modelul umanist s.a.ă ă

2). Structura personalit ii - temperament, aptitudini, caracter. Unitatea siăţ

dinamica lor. Perspective noi în abordarea structurii personalit ii.ăţ

3). Dimensiunea creativ a personalit ii. Formare, dezvoltare, exprimare,ă ăţ

afirmare în plan individual si social.

BIBLIOGRAFIE

Allport, G., Structura si dezvoltarea personalit ii, Bucuresti, EDP, 1981.ăţ

Berger, G., Tratat practic de cunoastere a omului, Bucuresti, Editura IRI,

1997.

Cosmovici, A.; Iacob, L., Psihologie scolar , Iasi, Editura Polirom, 1998.ă

Cretu, C., Psihopedagogia succesului, Iasi, Editura Polirom, 1997.

Davitz, G., Ball, S., Psihologia procesului educational , Bucuresti, EDP, 1978.

Nicola, Gr. (coord.), Psihologia social , Aspecte contemporane, Iasi, Edituraă

Polirom, 1996.

Oprescu, V., Fundamentele psihologice ale preg tirii si form rii didactice,ă ă

Craiova, Editura Universitaria, 1996.

Pavelcu, V., Cunoasterea de sine si cunoasterea personalit tii, Bucuresti,ă

EDP, 1982.

Poenaru, R., Sava, F., Didactogenia în scoal , Bucuresti, Editura Danubius,ă

1998.

11

Popescu-Neveanu, P., Zlate, M., Cre u, T., (sub redac ie), Psihologia scolar ,ţ ţ ă

Bucuresti, Tipografia Universitatii Bucuresti, 1987,

Radu, I. (coord.), Personalitatea si dimensiunile ei psihologiceîn Introducere

în psihologia contemporan , CLuj-Napoca, Editura Sincron, 1991.ă

Stoica, Ana, Creativitatea elevilor - posibilit i de cunoastere si educare,ăţ

Bucuresti, EDP, 1983.

Schiopu, Ursula; Verza, E., Psihologia varstelor. Ciclurile vie ii, Bucuresti,ţ

EDP, 1995.

Tieger, P.D., Barron-Tieger, B., Descoperirea propriei personalit i,ăţ

Bucuresti, Editura Teora, 1998.

Zlate, M., Fundamentele psihologiei, Bucuresti, Editura XXI, 1994.

Zlate, M., Eul si personalitatea, Bucuresti, Editura "Trei", 1997.

12

IV. Problematica sistemului institu ional si a procesului de înv mantţ ăţă

1). Sistemul de învă mant - concept, func ii, structur , tendin e deţă ţ ă ţ

evolu ie.ţ

2). Procesul de înv mant - concept, func ii, structur . Dimensiuni generaleăţă ţ ă

(fucn ional , structural , opera ional ). Caracteristici generale (interactiuneaţ ă ă ţ ă

profesor-elev, interdependenta informativ-formativ, reglarea-autoreglarea).

Specificul abordarii sistemice.

3) Analiza procesului de înv mant la nivelul interac iunii, evaluareaăţă ţ

ini ial - predare - înv are - evaluare.ţ ă ăţ

4) Interdependenta formal-nonformal-informal la nivelul sistemului si al

procesului de inv mant.ăţă

5) Normativitate în procesul de înv mant. Sistemul principiilor didactice.ăţă

Fundamente, relevant practic , aplica ii.ă ă ţ

BIBLIOGRAFIE

Agen ia Na ional Socrates, Fise descriptive ale sistemelor educative aleţ ţ ă

statelor membre în Comunitatea European , în Combaterea e]ecului scolar:ă

o provocare pentru construc ia european , Bucuresti, Editura Alternative,ţ ă

1996.

C lin, M., Procesul instructiv-educativ - subsistem pedagogic. ă Perspectivă

sistematic-structural si func ional , în Procesul instructiv-educativ.ă ţ ă

Instruirea scolar . Analiz multireferen ial , Bucuresti, EDP, 1995.ă ă ţ ă

13

C lin,M., Normativitatea educa iei, în Teoria educa iei. fundamentareaă ţ ţ

epistemic si metodologic a actiunii educative, Bucuresti, Editura ALL,ă ă

1996.

Cerghit, I., Procesul de înv mant - cadrul principal de instruire si educareăţă

a elevilor. Abordarea sistemic a procesului de înv mant, în Sinteze peă ăţă

teme de didactic modern . ă ă Culegere editat de revista "Tribuna scolii",ă

Bucuresti, 1986, (coord. Radu, I., T.)

Cristea, S., Formele educa iei. Sistemul de educatie, în Pedagogie, vol.1,ţ

Pite]ti, Editura Hardiscom, 1997.

Cuco], C., Normativitatea activit ii didactice, în Pedagogie, Iasi ,Edituraăţ

Polirom, 1996.

Ministerul Inv mantului, {nv mantul din alte t ri, Bucuresti, 1990.ăţă ăţă ă

Nicola, I., Procesul de înv mant, în Pedagogie, Bucuresti, EDP, 1994.ăţă

P un, E., Scoala - abordare sociopedagogic , Iasi, Editura Polirom, 1999.ă ă

V ideanu, G., Educatia la frontiera dintre milenii, Bucuresti, Editura Politic ,ă ă

1988.

14

V. Finalit ile educa iei. Ideal, scopuri, obiectiveăţ ţ

1). Definirea si analiza conceptelor: finalitate, ideal, scop, obiectiv, sarcin .ă

2). Taxonomia finalit ilor. Criterii si sisteme de referint : macro-microăţ ă

(finalit ti de sistem - finalitati de proces); grad de generalitate (obiectiveă

generale - specifice/intermediare; obiective - cadru, obiective de referint ;ă

concrete/operationale); con inut psihologic (obiective cognitive, afective,ţ

psihomotorii); temporalitate; m surabilitate s.a.ă

3) Operationalizarea obiectivelor educationale. Concept, model, relevantă

practic , limite. Aplicatii.ă

BIBLIOGRAFIE

Antonesei, L., Paideia. Fundamentele culturale ale educatie, Iasi, Editura

Polirom, 1996.

C li, M., Scopurile procesului instructiv-educativ. Perspectiv axiologic siă ă ă

praxiologic , în Procesul instructiv-educativ. Instruire scolar . Analiză ă ă

multirefen ial , Bucuresti, EDP, R.A., 1995.ţ ă

Cerghit, I., (coordonator), Perfectionarea lectiei în scoala modern ,ă

bucuresti, EDP, 1983,

Cristea, S., inalit tile educatiei în Pedagogie, vol.1, Pitesti, Edituraă

Hardiscom, 1996.

Cristea, S., Obiectivele pedagogice ale procesului de înv mant înăţă

Pedagogie, vol.2, Pitesti, Editura Hardiscom, 1997.

Cuco], C., Finalitatile educatiei, în Pedagogie, Iasi, Editura Polirom, 1996.

15

De Landsheere, V., De Landsheere, G., Definirea obiectivelor educatiei,


Dewey, J., Educatie si valoare, în Fundamente pentru o stiinta a educatie,


Dimitriu, E., Finalitatile educa iei, în Probleme fundamentale ale educatieiţ

(coord. D., Todoran), Bucuresti, EDP,1982.

Gagne, R., M., Briggs, L., J., Principii de design al instruirii, Bucuresti, EDP,

1977.

Neacsu, I., Finalit ile educatiei, în Curs de pedagogie (coord. I., Cerghit,ăţ

L.,Vl sceanu), Universitatea Bucuresti, 1988.ă

Nicola, I., Finalitatile actiunii educationale. Proiectarea educa ional , înţ ă

Pedgogie, Bucuresti, EDP,1994

Potolea, D., Scopuri si obiective ale procesului didactic, în Sinteze pe teme

de didactic modern (coorod., I.,T., Radu), Culegere metodic editat deă ă ă ă

Tribuna Scolii, Bucuresti, 1996.

Potolea, D., Teoria si metodologia obiectivelor educationale, în Curs de

pedagogie (coord. I. Cerghit, L.Vl sceanu), Universitatea Bucuresti, 1988.ă

16

VI. {nv area scolar . Orient ri contemporane în teoria si practicaăţ ă ă

înv riiăţă

1). Conceptul de înv are si de invatare scolara. Mecanisme siăţ

procesualitate. Forme, tipuri si niveluri de înv are. Teorii ale înv rii (B. F.ăţ ăţă

Skinner, J. Piaget, L.S.Vagotski, P. I. Galperin, J. Bruner, D. P. Ausubel s.a.).

2). Condi ii interne ale înv rii scolare: procesele cognitive, afective,ţ ăţă

volitive; motiva ia - genez , dinamic , forme, structuri motivational-ţ ă ă

atitudinale. Legea optimului motivational.

3) Conditii externe ale înv rii scolare: statusul profesorului, mediul scolii siăţă

al clasei de elevi, mediul socio-familial, factori ergonomici si de igen aiă

înv rii s.a.ăţă

4). Interdependen a dintre conditiile interne si externe ale înv rii.ţ ăţă

Valorificare si optimizare.

BIBLIOGRAFIE

Ausubel, D., Robinson, R., {nv area în scoal . O introducere în psihologiaăţ ă

pedagogic , Bcuresti, EDP, 1981.ă

Cosmovici, A. (coord. A.Neculau, T.Cozma), {nv area scolar , înăţ ă

Psihopedagogia pentru examenul de definitivare si gradul I, Iasi, Editura

Spiru Haret, 1994.

Golu, P., {nv are si dezvoltare, Bucuresti, ESE, 1985.ăţ

Kulcsar, T., Factorii psihologici ai reusitei scolare, Bucuresti, EDP, 1978.

Jinga, I., Negre , I., {nv area eficient , Bucuresti, Editura Aldin, 1999.ţ ăţ ă

17

Miclea, M., Psihologia cognitiv , CLuj-Napoca, Editura Gloria, 1994.ă

Miclea, M., {nv area scolar si psihologia cognitiv , în Educa ia si dinamicaăţ ă ă ţ

ei, (coord. M.Ionescu), Bucuresti, Editura Tribuna {nv mantului, 1998.ăţă

Neacsu, I., Metode si tehnici moderne de înv are eficient , Bucuresti,ăţ ă

Editura Militar , 1990.ă

Neacsu, I., Instruire si înv are, Bucuresti, EDP, 1999.ăţ

VII. Probleme teoretice si practice ale curriculumului

Reforma curriculumului în înv mantul romanescăţă

1). Analiza conceptelor: curriculum, arie curricular , cultur general ,ă ă ă

con inut al înv mantului, situatie de înv are.ţ ăţă ăţ

2). Rela ia obiective-con inuturi-metode de predare-inv are-evaluare.ţ ţ ăţ

3). Factori determinanti si surse generatoare în elaborarea curriculumului.

4). Tipuri de curriculum: core curriculum (de baz , trunchi comun) -ă

curriculum la dispozitia scolii; obligatoriu - optional; formal - nonformal;

na ional-local.ţ

5). Orient ri si practici noi în organizarea curriculumului:ă

interdisciplinaritate, organizare modular , organizare de tip integrat,ă

curriculum diferentiat si personalizat.

6). Documentele curriculare: planul-cadru, programe scolare, manualele,

materialele-suport (ghiduri, portofolii, culegeri, manualul profesorului etc.).

Metodologia aplic rii lor în scoal .ă ă

18

BIBLIOGRAFIE

Cretu, C., Curriculum diferentiat si personalizat, Iasi ,Editura Polirom, 1998.

Cretu, C., Conceptul de curriculum (etimologie, evolutii semantice ale

conceptului de curriculum, definitii, componentele curriculumului, tipuri de

curriculum), în Psihopedagogie pentru examenele de definitivare si grade

didactice (coord. C. Cuco]), Iasi, Editura Polirom, 1998.

Cristea, S., Proiectarea curricular , în Pedagogia, vol.2, Pitesti, Edituraă

Hardiscom, 1997

Crisan,, Al. (coord.), Curriculum scolar. Ghid metodologic, Bucuresti,

Ministerul Educa iei si {nv mantului. Institutul de Stiiinte ale Educatiei,ţ ăţă

1996.

Cucos, C., Delimit ri conceptuale:continut al înv mantului si curriculum, înă ăţă

Pedagogie, Iasi, Editura Polirom, 1996.

Curriculum si dezvoltare curricular , Revista de pedagogie, nr.3-4/1994. ă

D'Hainaut, L. (coord.), Programe de înv mant si educa ia permanent ,ăţă ţ ă



Ministerul Educatiei Na ionale, Curriculum National, , Bucuresti, 1998.ţ

Potolea, D., Teoria si metodologia obiectivelor educa ionale, în Curs deţ

pedagogie (coordonatori: I. Cerghit,; L.Vl sceanu,), Bucuresti, Universitateaă

Bucuresti, 1988.

19

Stanciu, M., Reforma con inuturilor înv mantului. Cadru metodologic, Iasi,ţ ăţă

Editura Polirom, 1999.

V ideanu, G., Orient ri si tendin e în educa ia contemporan , în Educatia laă ă ţ ţ ă

frontiera dintre milenii, Bucuresti, Editura Politic , 1988.ă

V ideanu, G., Curriculum-ul: de la a înv a pentru a sti la a înv a pentru aă ăţ ăţ

actiona, în UNESCO - 50 - EDUCATIE, Bucuresti, EDP, 1996.

Ungureanu, D., Teoria curriculumului, Timisoara, Editura Mirton, 1999.

20

VIII. Predarea. Orient ri contemporane în teoria si practica pred riiă ă

1). Conceptul de predare. Relatiile între predare-inv are-evaluare.ăţ

2). Predarea- act de comunicare pedagogic eficient .ă ă

3). Strategii si stiluri de predare.

4). Modele de determinare a eficacit ii si eficien ei pred rii si aăţ ţ ă

comportamentului didactic al profesorului.

BIBLIOGRAFIE

Davitz, J., Ball, S., Psihologia procesului educa ional, Bucuresti, EDP, 1978.ţ

Dragu, A., Structura personalit ii profesorului, Bucuresti, EDP, 1996.ăţ

Ionescu, M.,Chis, V., Strategii de predare-înv are în concordan cuăţ ţă

scopurile didactice, în Sinteze pe teme de didactic modern , Bucuresti,ă ă

Tribuna Inv mantului, 1986.ăţă

Iucu, R., Managementul clasei de elevi, Bucuresti, Editura D.

Bolintineanu,1999.

Marcu, S.(coord.), Competenta didactic -perspectiv psihologiei, Bucuresti,ă ă

Editura ALL, 1999.

Mitrofan, N., Aptitudinea pedagogic , Bucuresti, Editura Academiei, 1982.ă


Potolea, D., Profesorul si strategiile conducerii înv rii, în vol. Structuri,ăţă

strategii si performante în înv mant (coord. I. Jinga, L. Vl sceanu),ăţă ă

Bucuresti, Editura Academiei, 1989.

Soitu, L., Pedagogia comunic rii, Bucuresti, EDP, 1997.ă

21

Wlodarski, Z., Legit ile psihologice ale înv rii si pred rii, Bucuresti, EDP,ăţ ăţă ă

1980.

IX. Metodologia si tehnologia instruirii

1). Delimit ri conceptuale: metodologie, tehnologie, strategie, metod ,ă ă

procedeu, mijloc. Analiza interdependen elor. Rolul integrator al strategiilorţ

didactice.

2). Sistemul metodelor de instruire. Clasificare si caracteristicile

principalelor grupe de metode.

3). Descrierea metodelor de instruire. Fundamente si posibilit i de aplicareăţ

eficient , activizatoare, creativ .ă ă

4). Mijloace didactice si suporturi tehnice de instruire: rol, functii, valente

formative.

5). Instruirea asistat de calculator - direc ie strategic în perfectionareaă ţ ă

metodologiei si tehnologiei instruirii.

BIBLIOGRAFIE

Cerghit, I., Metode de înv mant, Ed a II-a, Bucuresti, EDP, 1980.ăţă

Cerghit, I., Neacsu, I., Metodologia activit ii didactice, în Didactia (coord. ăţ D.

Salade), Bucuresti, EDP, 1982.

Chis, V., Demersuri de instruire sub asistenta calculatorului, în Educatia si

dinamica ei, Bucuresti, Editura Tribuna {nv mantului, 1998.ăţă

Cretu, C., Instruirea asistat de calculator. ă Experiente si perspective, in

Psihopedagogie pentru examenul de definitivare si gradul II (coord. A.

Neculau, T. Cozma) , Iasi, Editura Spiru Haret, 1994.

Ionescu, M., Chis, V., Metodologia activitatii didactice, în Didactica moderna

(coord. M. Ionescu, I. Radu), CLuj-Napoca, Editura Dacia, 1995.

22

Mucica, T.(coord.), {ndrumar metodic pentru folosirea mijloacelor de

înv mant, Bucuresti, EDP, 1982.ăţă

Moise, C., Metode de inv mant, în Psihopedagogia pentru examenele deăţă

definitivare si grade didactice (coord. C. Cucos), Iasi, Editura Polirom, 1998.

23

X. Evaluarea în procesul de înv mant si educa ieăţă ţ

1), Definirea si analiza conceptului de evaluare. M surarea-aprecierea-ă

decizia. Integrarea evalu rii în procesului de înv mant.ă ăţă

2). Functiile evalu rii: de informare, motivational , de control, diagnoz ,ă ă ă

selectie si certificare, prognoz , reglare-autoreglare.ă

3). Forme/tipuri de evaluare a rezultatelor si a progreselor scolare: initial ,ă

continu /formativ , final /sumativ .ă ă ă ă

4). Metode si tehnici de evaluare a rezultatelor si a progreselor scolare

(verificari orale, lucr ri scrise, lucr ri practice, teste de evaluare, proiecte,ă ă

portofolii, chestionare, observatiile s.a).

5). Factori perturbatori si erori în evaluarea scolar . Modalit ti de corectare.ă ă

6), Metodologia proiectarii, elabor rii, aplic rii si interpret rii probeloră ă ă

evaluative.

7). Formarea capacit tii de autoevaluare la elevi.ă

8). Perfectionarea metodologiei de evaluare în perspectiva reformei

înv mantului în Romania.ăţă

BIBLIOGRAFIE

Cucos, S., Probleme de docimologie didactic , în Psihopedagogia pentruă

examenele de definitivare si gradele didactice (coord. C. Cucos), Iasi,


De Lansheere, G., Evaluarea continu a elevilor si examenele , Bucuresti,ă

EDP, 1975.

Jinga, I., Petrescu, A., Evaluarea performantei scolare, Bucuresti, Editura

Adelfin, 1996.

Neacsu, I., Stoica, A., (coord.), Ghid general de evaluare si examinare, MEN,

Bucuresti, Editura Aramis, 1996.

MEN, Reforma sistemului de evaluare si examinare, Bucuresti, Editura

Scoala Romaneasc , 1998.ă

Radu, I. T., Evaluarea rezultatelor scolare, în Sinteze pe teme de didactică

modern , Bucuresti, Tribuna Inv mantului, 1981.ă ăţă

24

XI. Proiectarea pedagogic a activit ilor de instruire si educatie. Moduriă ăţ

si forme de organizare a activit tilor didacticeă

1). Conceptul de proiectare pedagogic . Functiile proiect rii pedagogice:ă ă

anticipare, orientare, organizare, dirijare, reglare-autoreglare, decizie,

inovare.

2). Etapele proiect rii pedagogice: definirea obiectivelor si a sistemului deă

referint spa io-temporal, determinarea con inuturilor; stabilirea strategieiă ţ ţ

optime de ac iune; stabilirea criteriilor si a instrumentelor de evaluare.ţ

3) Niveluri ale proiect rii peagogice. Finalizarea proiect rii pedagogice: 3.1ă ă

Proiecte elaborate pe: ciclu, an, semestru de inv mant; s pt man , or ;ăţă ă ă ă ă

3.2 Proiecte elaborate pe: arii curriculare, disciplin scolar , tem , subiect.ă ă ă

4). Unitate si diversitate în proiectarea activit ilor de instruire si educa ie.ăţ ţ

Modele de proiectare a lec iei, a altor activit ti scolare si extrascolare.ţ ă

5) Grile de evaluare. Criterii de autoevalaure.

6) Moduri si forme de organizare a activit tilor didactice: concept, tepologieă

(frontal, pe grupe, individual etc): Lectia-activitate didactic de baz . Alteă ă

forme de organizare.

7) Aplicatii: proiectarea unui sistem de lec ii, de alte activit i scolare siţ ăţ

extrascolare.

BIBLIOGRAFIE

Buzas, L., Activitatea didactic pe grupe, Bucuresti, EDP., 1976.ă

Cerghit, I. (coord.). Perfec ionarea lec iei în scoala modern , Bucuresti, EDP,ţ ţ ă

1983.

Gagne, R.M., Briggs, L.J., Principii de desing al instruirii, Bucuresti, EDP,

1977.

Ionescu, M., Clasic si modern în organizarea lec iei, Cluj-Napoca, Edituraţ

Dacia, 1982.

Ionescu, M., Lectia între proiect si realizare, Cluj-Napoca, Editura Dacia,

1982.

25

Jinga, I., Negret, I., {nv area eficient , Bucuresti, Editura Aldiri, 1999.ăţ ă


26

XII. Consilierea. Orientarea scolar si profesional . Dirigen ia. ă ă ţ

Managementul clasei de elevi

1). Delimitarea conceptelor: managementul organizatiei scolare,

managementul clasei, microgrup scolar, consiliere, orientare scolar siă

profesional .ă

2). Clasa de elevi ca grup educational. Sintalitatea clasei de elevi. Rolul

profesorului-diriginte

3). Consilierea psihopedagogic . Orientarea scolar si profesional :ă ă ă

fundamente, obiective, con inuturi, metodologie, cadrul institu ional (centreţ ţ

si cabinete de asistent psihopedagogic a elevilor, cadrelor didactice siă ă

p rin ilor).ă ţ

4). Documente utilizate în managementul clasei de elevi: planul activit iiăţ

educative (pe ciclu, an, semestru), fisa de caracterizare psiho-socio-

pedagogic a clasei de elevi; fisa de caracterizare psihopedagogic aă ă

elevului.

5). Parteneriat si cooperare în domeniul consilierii si al orient rii scolare siă

profesionale.

BIBLIOGRAFIE

Badea, E., Caracterizarea dinamic a copilului si a adolescentului de la 3 laă

17-18 ani, Bucuresti, Editura Tehnic , 1997.ă

Cretu, C., Curriculum diferentiat si personalizat, Iasi, Editura Polirom, 1998.

27

Carier : san] sau planificare?, in Revista de pedagogie, nr.1-12/1997.ă ă

Cristea, S., Managementul organizatiei scolare, Bucuresti, EDP, 1996.

Dirigintele. Ora de dirigen ie, volum editat de Tribuna Inv mantului,ţ ăţă

Bucuresti, 1995.

Dr gan, I., Ozunu, D., Tom]a Gh., (coord.), Dictionar de orientare scolar siă ă

profesional , Bucuresti, Editura Afeliu, 1996.ă

Geissler, E., Mijloace de educatie, Bucuresti, EDP, 1977.

Holban, I. (coord.), Cunoasterea elevului. O sintez a metodelor, Bucuresti,ă

EDP., 1978.

Iucu, R., Managementul clasei de elevi, Bucuresti, Editura D. Bolintineanu,

1999.

Nicola I., Dirigintele si sintalitatea colectivului de elevi, Bucuresti, EDP.,

1978.

P un, E., Clasa de elevi ca grup educa ional, în Sociopedagogie scolar ,ă ţ ă

Bucuresti, EDP., 1982.

P un, E., Scoala- abordare sociopedagogic , Iasi, Editura Polirom, 1999.ă ă

Salade, D., Dimensiunile educa iei, Bucuresti, EDP,1997.ţ

Toma, S., Profesorul, factor de decizie, Bucuresti, Editura Tehnic , 1994.ă

Tom]a, Gh., Consilierea si orientarea în scoal , Bucuresti, Casa de Editura siă

Presa Viata Romaneasc , 1999.ă

Tom]a, Gh., Orientarea si dezvoltarea carierei la elevi, Bucuresti, Casa de

Editura si Presa Viata Romaneasc , 1999.ă

28

Zlate, M., Zlate, C., Cunoasterea si activarea grupurilor scolare, Bucuresti,

Editura Politic , 1982.ă

29

PEDAGOGIE SI ELEMENTE DE PSIHOLOGIE SCOLARA

Program pentru ob inerea gradului II în înv mantă ţ ăţă

A. PREZENTARE GENERAL~. COMPETEN|E CHEIE

1. Programa de pedagogie si elemente de psihologie scolar pentruă

ob inerea gradului didactic II are statutul de componen a curriculumului destinatţ ţă

preg tirii cadrelor didactice de toate specialit ile, cu studii universitare de lungă ăţ ă

si scurt durat .ă ă

Prezenta program continu procesul de cristalizarea COMPETENTEIă ă

Pedagogice si Psihologice probat în perioada de postdefinitivare în înv mant,ă ăţă

deschizand drumul op iunilor pentru urm toarea etap a progresului în carieraţ ă ă

didactic , ob inerea gradului didactic I.ă ţ

2. Ca si în cazul Programei de pedagogie si elemente de psihologie scolară

pentru ob inerea definitivatului, aceast program este conceput si realizat peţ ă ă ă ă

baza acelorasi principii de continuitate, coerent , adecvare si dezvoltare-inovareă a

obiectivelor, con inuturilor, metodologiei si tehnologiilor necesare moderniz riiţ ă

cerute de reforma educational din Romania.ă

3. Domeniile si unit ile de competenta cheie, precum si nivelurile deăţ

performant vizate de examenul de ob inere a gradului didactic II la disciplinaă ţ

Pedagogie si elemente de psihologie scolar sunt, în principal, urm toarele:ă ă

3.1. st panirea si utilizarea adecvat , argumentat a conceptelor,ă ă ă

paradigmelor, teoriilor stiintifice, precum si a solu iilor moderne, eficiente, înţ

procesul instruirii si educatiei elevilor, în acord cu cele mai valoroase rezultate ale

30

cercet rii în stiintele educatiei, ale reformelor ce au loc în domeniulă

psihopedagogic, de referinte si al stiintei/disciplinei predate.

3.2. st panirea corect si în spectru larg, profesional si chiar personalizat, aă ă

abilit tilor de proiectare, desf surare, conducere si evaluare a proceselor deă ă

instruire si educare scolar si extrascolar , în conformitate cu cele mai noi siă ă

eficiente achizitii ale cercet rii psihoeducationale si ale metodicii disciplineiă

predate.

3.3. manifestarea unei conduite didactice eficiente, creative, în domeniul

proiect rii si organiz rii situa iilor si experientelor de înv are, al interpret riiă ă ţ ăţ ă

fenomenelor specifice, al transpunerii în practic a teoriilor si modeleloră

pedagogice solu ionand pertinent obstacolele si problemele ap rute în proceseleţ ă

de predare-inv tare si evaluare specifice disciplinei predate.ă

3.4. aplicarea eficient si oportun a metodologiei stiintifice de cunoastereă ă

a personalit ii elevilor si grupurilor scolare, de dezvoltare/exersare aăţ

competentelor de comunicare în scopul optimiz rii procesului de adaptare siă

integrare socioprofesional de consiliere în carier a elevilor, de interventieă ă

eficace în situatii de excludere, de insucces si esec scolar, ca provoc ri la adresaă

democratiei economice, sociale si educationale din Romania.

4. Comparativ cu vechea program de ob inere a gradului didactic II, nouaă ţ

program reia într-o proportie semnificativ principalele teme consacrate siă ă

dovedite ca fiind utile, aducand si unele amelior ri. Acestea constau în:ă

a) restructurarea, în plan analitic, a unor subteme introducand noi concepte

si sintagme;

31

b) introducerea unor noi teme sau subteme,(de ex. elemente de psihologia

dezvoltarii copilului si adolescentului, managementul clasei de elevi,

managementul sistemului de invatamant si al institu iilor scolare), introducereaţ

unor noi referinte bibliografice, - într-o bibliografie general si bibliografieă

tematica nerestrictive-, aparent mai recent pe piata c rtii de specialitate dină

Romania.

B. TEME PENTRU STUDIUL INDIVIDUAL, CURSURI, SEMINARII SI APLICATII

I. Educa ia si problematica lumii contemporane. Scoala romaneasc înţ ă

pragul mileniului III.

II. Elemente de psihologia dezvoltarii copilului si adolescentului.

III. Procesul de înv mant - sistem si func ionalitate.ăţă ţ

IV. Finalit tile educa iei. Ideal, scopuri, obiective.ă ţ

V. Probleme teoretice si practice ale curriculumului. Reforma curriculumului

în înv mantul romanesc.ăţă

VI. {nv area scolar . Orient ri contemporane în teoria si practica înv riiăţ ă ă ăţă

scolare.

VII. Predarea. Orient ri contemporane în teoria si practica pred rii.ă ă

VIII. Metodologia si tehnologia instruirii.

32

IX. Comunicarea didactic .ă

X. Evaluarea în procesul de înv mant si educa ie.ăţă ţ

XI. Proiectarea pedagogic a activit ilor de instruire si educa ie. Moduri siă ăţ ţ

forme de organizare a activit ilor didactice.ăţ

XII. Psihosociologia grupurilor scolare. Dirigintele si dirigen ia.ţ

Managementul clasei de elevi.

XIII. Consilierea, orientarea scolar si profesional .ă ă

XIV. Dimensiunile creativevit ii. Cultivarea creativit tii la elevi.ăţ ă

XV. Managementul sistemului de înv mant si al institu iilor scolare.ăţă ţ

Managementul schimb rilor în înv mant.ă ăţă

XVI. Cercetarea pedagogic . Inovarea teoriei si practicii scolare.ă

C. BIBLIOGRAFIE GENERAL~

Legea înv mantului nr.84/1995, republicat . Monitorul Oficial al Romaniei,ăţă ă

Partea I, nr.606, 10 decembrie 1999.

Legea privind Statutul personalului didactic nr.128/1997. Monitorul Oficial al

Romaniei, Partea I, nr.158.

MEN, Curriculum Na ional. Planuri -cadru de înv mant pentruţ ăţă

înv mantul preuniversitar.(coord. D. Georgescu, M. Cerchez, M. Singer, L.ăţă

Preoteasa), Bucuresti, Editura Corint, 1999.

33

CERGHIT I., VLASCEANU, L, Curs de pedagogie, TUB, Bucuresti, 1988.

COSMOVICI, A., IACOB, L. (coord.), Psihologie scolar , Iasi, Editura Polirom,ă

1998.

CUCO}, C.(coord.), Psihopedagogie pentru examenul de definitivare si grade

didactice, Iasi, Polirom, 1998.

IONESCU, M., RADU, I. (coord.), Didactica modern , Cluj -Napoca, Edituraă

Dacia, 1995.

JINGA, I., ISTRATE. E (coord.), Manual de pedagogie, Bucuresti, Editura All,

1998.

NEACSU, I., Instruire si înv are, Bucuresti, EDP, 1999.ăţ

NECULAU, A., COZMA, T (coord.), Psihopedagogie pentru examenul de

definitivat si gradul II, Iasi, Editura S.Haret, 1999.

POPESCU-NEVEANU, P., ZLATE, M., CRETU, T. (coord.),Psihologie scolar ,ă

Bucuresti, TUB, 1987.

RADU, I. (coord,. Introducerea în psihologia contemporan , Cluj-Napoca,ă

Editura Sincron, 1991

CRISTEA, S., Dic ionar de termeni pedagogici, Bucuresti, EDP, 1998ţ

SCHIOPU, U. (coord.), Dictionar de psihologie, Bucuresti, Editura Babel,

1997.

D. ANALITICA TEMELOR

I. EDUCATIA SI PROBLEMATICA LUMII CONTEMPORANE. SCOALA

ROMANEASCA {N PRAGUL MILENIULUI III

34

1. Educa iae si societate. Dimensiunea educativ a dezvoltarii economico-ţ ă

sociale si culturale.

2. Caracterul prospectiv al educa iei.ţ

3. Educa ia permanent . ţ ă Concept, factori determinan i, con inuturi,ţ ţ

metodologie. Relatia educa ie-autoeduca ie.ţ ţ

4. Noile educa ii (educatia pentru democratie si drepturile omului,ţ

ecologic , antreprenorial , pentru s n tate, intercultural pentru timp liber s.a).ă ă ă ă ă

5. Inovare si reform în înv mantul romanesc. Politici si programeă ăţă

educa ionale.ţ

BIBLIOGRAFIE

Agen ia National Socrates, Combaterea esecului scolar: o provocare pentruţ ă

constructia european , Bucuresti, Editura Alternative, 1996.ă

Bîrzea, C., Arta si stiintele educa iei, Bucuresti, EDP, 1995.ţ

Bîrzea, C., Reforme de înv mant contemporane. ăţă Tendin e si semnifica ii,ţ ţ

Bucuresti, EDP, R.A. 1976.

Barzea, C., (coord.), Reforma înv mantului în Romania: condi ii siăţă ţ

perspective, Bucuresti, Institutul de Stinte ale Educa iei, 1993ţ

Botkin, J., W., Elmandjra, M., Mali a, M., Orizontul f r limite al înv rii,ţ ă ă ăţă

Bucuresti, Editura Politic , 1981.ă

Dave, R.H. (subred), Fundamentele educa iei permanente, Bucuresti, EDP,ţ

1991.

35

Cristea, S., Fundamentele pedagogice ale reformei înv mantului, EDP,ăţă

1994

De Peretti, A., Educatia în schimbare, Iasi, Editura Spiru Haret, 1996.

Faure, E., (si colab.), A înv a s fii. Un raport UNESCO, Bucuresti, EDP,ăţ ă

1982.


Miroiu, A., (coord.), {nv mantul romanesc azi. Studii de diagnoz , Iasi,ăţă ă


Neacsu, I., (coord), Scoala romaneasc în pragul mileniului III, Bucuresti,ă

Editura Paideia, 1997.

P un, E., Educatia si dezvoltarea social , in Domenii ale pedagogiei (coord.ă ă

S., Stanciu), Bucuresti, EDP, 1983.

Problematica reformei, Revista de pedagogie, nr.1-2/1993.

Stanciu, I. Gh.. Scoala si doctrinele pedgogice în secolul XX, Bucuresti,

EDP,1995

Tomas, J., Marile probleme ale educa iei în lume, Bucuresti, EDP, 1977.ţ

V ideanu, G., Educa ia la frontiera dintre milenii, Bucuresti, Editura Politic ,ă ţ ă

1988.

V ideanu, G., UNESCO- 50 - EDUCATIE, Bucuresti, EDP, 1996ă


36

II. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA DEZVOLTARII COPILULUI SI ADOLESCENTULUI

1. Analiza conceptelor fundamentale: personalitate, dezvoltare, maturizare,

stadialitate în dezvoltare s.a.

2. Stadiile dezvolt rii psihosomatice: intervalul de varst , caracterizareă ă

general , analiza schimb rilor în plan fizic, cognitiv, afectiv, motiva ional, volitiv,ă ă ţ

psihomotric, comunicare, al tr s turilor de personalitate. Implica iiă ă ţ

socioeduca ionale.ţ

3. Metode si tehnici de cunoastere a particularit ilor de varst siăţ ă

individuale ale copilului si adolescentului (observatia, anamneza, studiul

produselor activit ii, testele, chestionarul, experimentul psihopedagogic, studiulăţ

de caz s.a.).

4. Fi]a de caracterizare psihopedagogic . Valori instrumentale, valorizare,ă

limite.

BIBLIOGRAFIE

Badea, E., Caracterizarea dinamic a copilului si adolescentului de la 3 la 18ă

ani cu aplicatie la fisa scolar , Bucuresti, EDP, 1993.ă

Berger, G., Tratat practic de cunoastere a omului, Bucuresti, Editura IRI,

1997.

Campbell, R., Adolescentul-copilul meu, Cluj-Napoca, Editura Logos, 1995.

Cosmovici, A., Iacob, L. (coord.), Psihologie scolar , Ia]i, Editura Polirom,ă

1998.

Golu, M., Dinamica personalit ii, Bucuresti, Editura Geneze, 1993.ăţ

Hayes, N., Orell, S., Introducere în psihologie, Bucuresti, Editura ALL, 1997.

Holban, I. (coord.), Cunoasterea elevului. O sintez a metodelor, Bucuresti,ă

EDP, 1978.

Mitrofan, N., Testarea psihologic a copilului mic, Bucuresti, Editura Pressă

Mihaela, 1997.

Radu, I. (coord.), Psihologia educa iei si dezvolt rii, Bucuresti, Edituraţ ă

Academiei, 1983.

Radu, N., Psihologia varstelor. Adolescenta, Bucuresti, Editura Funda ia "Romaniaţ

de maine", 1995.

37

Schiopu, U., Verza, E., Psihologia varstelor. Ciclurile vie ii, Bucuresti, EDP,ţ

1995.

Schiopu, U., Verza, E., Adolescenta. Personalitate si limbaj, Bucuresti,

Editura Albatros, 1989.

Suteu, T., Cunoasterea si autocunoasterea elevilor, Bucuresti, Editura

Politic , 1978.ă

38

III. PROCESUL DE {NV~|~MANT - SISTEM SI FUNCTIONALITATE

1. Procesul de înv mant: concept, structur , func ii, dimensiuni,ăţă ă ţ

caracteristici.

2. Procesul de înv mant ca interac iune între predare, înv are siăţă ţ ăţ

evaluare.

3. Condi ii si factori de crestere a eficien ei procesului de înv mantţ ţ ăţă

(coeren a, calitatea si articularea componentelor, gradul de organizare aţ

activit ii, calitatea vietii scolare, personalitatea profesorului, stilurileăţ

educa ionale s.a)ţ

BIBLIOGRAFIE

C lin, M., Procesul instructiv-educativ, subsistem pedagogic, în Procesulă

instructiv-educativ. Instruirea scolar . Analiz multireferen ial , Bucuresti, EDP,ă ă ţ ă

1995.

Cerghit, I., Procesul de înv are - cadru principal de instruire si educare aăţ

elevilor. Abordarea sistemic a procesului de înv mant, în Sinteze pe teme deă ăţă

didactic modern (coord. I. Radu), Bucuresti, Tribuna {nv mantului, 1986.ă ă ăţă

Cristea, S., Procesul de înv mant- obiect de studiu al didacticii generale,ăţă

in Pedagogie, vol.2, Pitesti, Editura Hardiscom, 1997.

Ionescu, M., Radu, I., Didactica modern , Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1995.ă

Neacsu, I., Metode si tehnici de înv are eficient , Bucuresti, Edituraăţ ă

Militar , 1990.ă


39

Potolea, D., Stilurile educa ionale, în Probleme fundamentale ale pedagogieiţ

(coord. D. Todoran), Bucuresti, EDP, 1982.

Radu, I., Procesul de înv mant. Componentele principale ale procesului deăţă

înv mant, în Didactica modern (coord. M. Ionescu, I. Radu), Cluj-Napoca,ăţă ă

Editura Dacia, 1995.

40

IV. FINALIT~|ILE EDUCA|IEI. iDEAL, SCOPURI, OBIECTIVE

1). Definirea si analiza conceptelor: finalitate, ideal, scop, obiectiv, sarcin .ă

2). Taxonomia finalit ilor. Criterii si sisteme de referint : macro-microăţ ă

(finalit ti de sistem - finalitati de proces); grad de generalitate (obiectiveă

generale - specifice/intermediare; obiective - cadru, obiective de referint ;ă

concrete/operationale); con inut psihologic (obiective cognitive, afective,ţ

psihomotorii); temporalitate; m surabilitate s.a.ă

3) Operationalizarea obiectivelor educationale. Concept, model, relevantă

practic , limite. Aplicatii.ă

BIBLIOGRAFIE

Antonesei, L., Paideia. Fundamentele culturale ale educatiei, Iasi, Editura

Polirom, 1996.

C lin, M., Scopurile procesului instructiv-educativ. Perspectiv axiologic siă ă ă

praxiologic , în Procesul instructiv-educativ. Instruire scolar . Analiză ă ă

multireferen ial , Bucuresti, EDP, R.A., 1995.ţ ă

Cerghit, I., (coord.), Perfectionarea lectiei în scoala modern , Bucuresti,ă

EDP, 1983,

Cristea, S., Finalit tile educatiei, în Pedagogie, vol.1, Pitesti, Edituraă

Hardiscom, 1996.

Cristea, S., Obiectivele pedagogice ale procesului de înv mant, înăţă

Pedagogie, vol.2, Pitesti, Editura Hardiscom, 1997.

Cuco], C., Finalitatile educatiei, în Pedagogie, Iasi, Editura Polirom, 1996.

41

De Landsheere, V., De Landsheere, G., Definirea obiectivelor educatiei,


Dewey, J., Educatie si valoare, în Fundamente pentru o stiinta a educatie,


Dimitriu, E., Finalitatile educa iei, în Probleme fundamentale ale educatieiţ

(coord. D., Todoran), Bucuresti, EDP,1982.

Gagne, R., M., Briggs, L., J., Principii de design al instruirii, Bucuresti, EDP,

1977.

Neacsu, I., Finalit ile educatiei, în Curs de pedagogie (coord. I., Cerghit,ăţ

L.,Vl sceanu), Bucuresti, Universitatea Bucuresti, 1988.ă

Nicola, I., Finalitatile actiunii educationale. Proiectarea educa ional , înţ ă

Pedgogie, Bucuresti, EDP,1994.

Potolea, D., Scopuri si obiective ale procesului didactic, în Sinteze pe teme

de didactic modern (coord. I.T.Radu), Culegere metodic editat deă ă ă ă

Tribuna Scolii, Bucuresti, 1996.

Potolea, D., Teoria si metodologia obiectivelor educationale, în Curs de

pedagogie (coord. I. Cerghit, L.Vl sceanu), Bucuresti, Universitateaă

Bucuresti, 1988.

42

V. PROBLEME TEORETICE SI PRACTICE ALE CURRICULUMULUI. REFORMA

CURRICULUMULUI IN INVATAMANTUL ROMANESC

1). Analiza conceptelor: curriculum, arie curricular , cultur general ,ă ă ă

con inut al înv mantului, situatie de înv are.ţ ăţă ăţ

2). Rela ia obiective-con inuturi-metode de predare-inv are-evaluare.ţ ţ ăţ

3). Factori determinanti si surse generatoare în elaborarea curriculumului.

4). Tipuri de curriculum: core curriculum (de baz , trunchi comun) -ă

curriculum la dispozitia scolii; obligatoriu - optional; formal - nonformal;

na ional-local.ţ

5). Orient ri si practici noi în organizarea curriculumului:ă

interdisciplinaritate, organizare modular , organizare de tip integrat,ă

curriculum diferentiat si personalizat.

6). Documentele curriculare: planul-cadru, programe scolare, manualele,

materialele-suport (ghiduri, portofolii, culegeri, manualul profesorului etc.).

Metodologia aplic rii lor în scoal .ă ă

BIBLIOGRAFIE

Cretu, C., Curriculum diferentiat si personalizat, Iasi ,Editura Polirom, 1998.

Cretu, C., Conceptul de curriculum (etimologie, evolutii semantice ale

conceptului de curriculum, definitii, componentele curriculumului, tipuri de

curriculum), în Psihopedagogie pentru examenele de definitivare si grade

didactice (coord. C. Cuco]), Iasi, Editura Polirom, 1998.

43

Cristea, S., Proiectarea curricular , în Pedagogia, vol.2, Pitesti, Edituraă

Hardiscom, 1997

Crisan,, Al. (coord.), Curriculum scolar. Ghid metodologic, Bucuresti,

Ministerul Educa iei si {nv mantului. Institutul de Stiiinte ale Educatiei,ţ ăţă

1996.

Cucos, C., Delimit ri conceptuale:continut al înv mantului si curriculum, înă ăţă

Pedagogie, Iasi, Editura Polirom, 1996.

Curriculum si dezvoltare curricular , Revista de pedagogie, nr.3-4/1994. ă

D'Hainaut, L. (coord.), Programe de înv mant si educa ia permanent ,ăţă ţ ă



Ministerul Educatiei Na ionale, Curriculum National, , Bucuresti, 1998.ţ

Potolea, D., Teoria si metodologia obiectivelor educa ionale, în Curs deţ

pedagogie (coord.: I. Cerghit, L.Vl sceanu,), Bucuresti, Universitateaă

Bucuresti, 1988.

Stanciu, M., Reforma con inuturilor înv mantului. Cadru metodologic, Iasi,ţ ăţă


V ideanu, G., Orient ri si tendin e în educa ia contemporan , în Educatia laă ă ţ ţ ă

frontiera dintre milenii, Bucuresti, Editura Politic , 1988.ă

V ideanu, G., Curriculum-ul: de la a înv a pentru a sti la a înv a pentru aă ăţ ăţ

actiona, în UNESCO - 50 - EDUCATIE, Bucuresti, EDP, 1996.

Ungureanu, D., Teoria curriculumului, Timisoara, Editura Mirton, 1999.

44

VI. {NVATAREA SCOLARA. ORIENTARI CONTEMPORANE IN TEORIA SI

PRACTICA INVATARII SCOLARE

1. Conceptele de înv are si înv are scolar . Mecanisme si procesualitate.ăţ ăţ ă

Forme, tipuri si niveluri de înv are.ăţ

2. Orient ri principale în teoriile contemporane ale înv rii si relevan a loră ăţă ţ

pentru instruirea scolar .ă

3. Condi iile interne si externe ale înv rii scolare eficiente. Motivatiaţ ăţă

înv rii scolare-conditie intern integrativ : geneza, dinamica, forme si structuri;ăţă ă ă

legea optimului motiva ional; strategii de formare dezvoltare.ţ

4. Psihologic, logic si pedagogic în procesul inv rii si form riiăţă ă

conceptelor,a structurilor operatorii si actionale, a celor atitudinal-valorice.

BIBLIOGRAFIE

Ausubel, D.P., Robinson, R., {nv area în scoal . O introducere în psihologiaăţ ă

pedagogic , Bucuresti, EDP, 1981.ă

Cosmovici, A. (coord. A.Neculau, T.Cozma), {nv area scolar , înăţ ă

Psihopedagogia pentru examenul de definitivare si gradul I, Iasi, Editura

Spiru Haret, 1994.

Golu, P., {nv are si dezvoltare, Bucuresti, ESE, 1985.ăţ

Kulcsar, T., Factorii psihologici ai reusitei scolare, Bucuresti, EDP, 1978.


Miclea, M., Psihologia cognitiv , CLuj-Napoca, Editura Gloria, 1994.ă

Miclea, M., {nv area scolar si psihologia cognitiv , în Educa ia si dinamicaăţ ă ă ţ

ei, (coord. M.Ionescu), Bucuresti, Editura Tribuna {nv mantului, 1998.ăţă

45

Neacsu, I., Metode si tehnici moderne de înv are eficient , Bucuresti,ăţ ă

Editura Militar , 1990.ă


VII. PREDAREA. ORIENTARI CONTEMPORANE IN TEORIA SI PRACTICA

PREDARII

1. Conceptul de predare. Relatiile intre predare, înv are si evaluare.ăţ

2. Predarea ca activitate de organizare si conducere a situa iilor deţ

înv are.ăţ

3. Strategii si stiluri de predare.

4. Moduri de determinare a eficacit tii si eficientei pred rii. Evaluareaă ă

comportamentului didactic al profesorului.

BIBLIOGRAFIE


Dragu, A., Structura personalit ii profesorului, Bucuresti, EDP, 1996.ăţ

Ionescu, M.,Chis, V., Strategii de predare-înv are în concordan cuăţ ţă

scopurile didactice, în Sinteze pe teme de didactic modern , Bucuresti,ă ă

Tribuna Inv mantului, 1986.ăţă

Iucu, R., Managementul clasei de elevi, Bucuresti, Editura D.

Bolintineanu,1999.

Marcu, S.(coord.), Competenta didactic -perspectiv psihologiei, Bucuresti,ă ă

Editura ALL, 1999.

46

Mitrofan, N., Aptitudinea pedagogic , Bucuresti, Editura Academiei, 1982.ă


Potolea, D., Profesorul si strategiile conducerii înv rii, în vol. Structuri,ăţă

strategii si performante în înv mant (coord. I. Jinga, L. Vl sceanu),ăţă ă

Bucuresti, Editura Academiei, 1989.


Wlodarski, Z., Legit ile psihologice ale înv rii si pred rii, Bucuresti, EDP,ăţ ăţă ă

1980.

VIII. METODOLOGIA SI TEHNOLOGIA INSTRUIRII

1. Delimit ri conceptuale: metodologie, tehnologie, metod , procedeu.ă ă

Analiza interdependentelor.

2. Sistemul metodelor de instruire: clasificare, caracteristicile principalelor

grupe de metode.

3. Descrierea metodelor didactice. Fundamente si posibilitate de aplicare

eficient , activizatoare, creativ .ă ă

4. Strategii didactice: concept, clasificare, caracteristici. Aplicatii la

disciplina predat .ă

5. Mijloace didactice si suporturi tehnice de instruire: rol, func ii, valenteţ

formative, limite.

6. Instruirea asistat de calculator- directie complementar strategic înă ă

valorizarea si potentarea metodologiei instruirii si inv rii.ăţă

BIBLIOGRAFIE

Cerghit, I., Metode de înv mant, Ed a II-a, Bucuresti, EDP, 1980.ăţă

Cerghit, I., Neacsu, I., Metodologia activit ii didactice, în Didactia (coord. D.ăţ

Salade), Bucuresti, EDP, 1982.

Chis, V., Demersuri de instruire sub asistenta calculatorului, în Educatia si

dinamica ei, Bucuresti, Editura Tribuna {nv mantului, 1998.ăţă

47

Cretu, C., Instruirea asistat de calculator. ă Experiente si perspective, in

Psihopedagogie pentru examenul de definitivare si gradul II (coord. A.

Neculau, T. Cozma) , Iasi, Editura Spiru Haret, 1994.

Ionescu, M., Chis, V., Metodologia activitatii didactice, în Didactica moderna

(coord. M. Ionescu, I. Radu), Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1995.

Mucica, T.(coord.), {ndrumar metodic pentru folosirea mijloacelor de


Moise, C., Metode de inv mant, în Psihopedagogia pentru examenele deăţă

definitivare si grade didactice (coord. C. Cucos), Iasi, Editura Polirom, 1998.

48

IX. COMUNICAREA DIDACTIC~

1. Comunicarea psihopedagogic si psiholingvistic .ă ă

2. Tipuri de comunicare uman : caraceteristici, relatiiă

3. Comunicare si interac iune didactic : definire, structur cadru,ţ ă ă

mecanisme, caraceteristici.

4. Relatii de comunicare în actul didactic: tipuri, disfunc ii, blocaje.ţ

5. Competenta de comunicare a profesorului. Caracteristici, feedbackul

oferit de comunicare în contextul situa iilor didactice.ţ

BIBLIOGRAFIE


Grant, B., Hennings, D., Misc rile, gestica si mimica profesorului, Bucuresti,ă

EDP, 1977.

Iacob, L., Comunicarea didactic , în Psihologie, Iasi, Editura Spiru Haret,ă

1994.

Mcquail, D., Comunicarea, Iasi, Editura Institutul European, 1999.

Neacsu, I., Metode si tehnici de înv are eficient , Bucuresti, Edituraăţ ă

Militar , 1990.ă


P un, E., Sociopedagogie scolar , Bucuresti, EDP, 1982.ă ă

S l vastru, C., Logica si limbaj în educatie, Bucuresti, EDP, 1994.ă ă

Stanton, N., Comunicarea, Bucuresti, Editura Stiinta si Tehnica, 1995.


49

Toma, Gh. (coord.), Tehnici de comunicare, Bucuresti, Editura Artprint,

1999.

50

X. EVALUAREA IN PROCESUL DE INVATAMANT SI EDUCATIE

1. Conceptul de evaluare. M surare-apreciere-decizie. Integrarea evalu riiă ă

în procesul de înv mant.ăţă

2. Func iile evalu rii.ţ ă

3. Forme/tipuri de evaluare a rezultatelor si progreselor scolare.

4. Metode si tehnici de evaluare a rezultatelor scolare. Modalit ti deă

perfec ionare (testul docimologic, portofoliu, proiectul s.a).ţ

5. Metodologia proiect rii elabor rii, aplic rii si interpret rii probelor deă ă ă ă

evaluare.

6. Factori perturbatori si erori în evaluarea didactic - modalit i deă ăţ

corectare.

7. Formarea capacit ii de autoevaluaare la elevi.ăţ

8. Perfectionarea sistemului de evaluare si examinare în perspectiva

reformei înv mantului romanesc.ăţă

BIBLIOGRAFIE

Cucos, S., Probleme de docimologie didactic , în Psihopedagogia pentruă

examenele de definitivare si gradele didactice (coord. C. Cucos), Iasi,


De Lansheere, G., Evaluarea continu a elevilor si examenele , Bucuresti,ă

EDP, 1975.

Jinga, I., Petrescu, A., Evaluarea performantei scolare, Bucuresti, Editura

Adelfin, 1996.

51

Neacsu, I., Stoica, A., (coord.), Ghid general de evaluare si examinare, MEN,

Bucuresti, Editura Aramis, 1996.

MEN, Reforma sistemului de evaluare si examinare, Bucuresti, Editura

Scoala Romaneasc , 1998.ă

Radu, I. T., Evaluarea rezultatelor scolare, în Sinteze pe teme de didactică

modern , Bucuresti, Tribuna Inv mantului, 1981.ă ăţă

52

XI. Proiectarea pedagogic a activit ilor de instruire si educatie.ă ăţ

Moduri si forme de organizare a activit tilor didacticeă

1). Conceptul de proiectare pedagogic . Functiile proiect rii pedagogice:ă ă

anticipare, orientare, organizare, dirijare, reglare-autoreglare, decizie,

inovare.

2). Etapele proiect rii pedagogice: definirea obiectivelor si a sistemului deă

referint spa io-temporal: determinarea con inuturilor; stabilirea strategieiă ţ ţ

optime de ac iune; stabilirea criteriilor si a instrumentelor de evaluare.ţ

3) Niveluri ale proiect rii peagogice. Finalizarea proiect rii pedagogice: 3.1ă ă

Proiecte elaborate pe: ciclu, an, semestru de inv mant, s pt man , or ;ăţă ă ă ă ă

3.2 Proiecte elaborate pe: arii curriculare, disciplin scolar , tem , subiect.ă ă ă

4). Unitate si diversitate în proiectarea activit ilor de instruire si educa ie.ăţ ţ

Modele de proiectare a lec iei, a altor activit ti scolare si extrascolare.ţ ă

5) Grile de evaluare. Criterii de autoevaluare.

6) Moduri si forme de organizare a activit tilor didactice: concept, tipologieă

(frontal, pe grupe, individual etc): Lectia-activitate didactic de baz . Alteă ă

forme de organizare.

7) Aplicatii: proiectarea unui sistem de lec ii, de alte activit i scolare siţ ăţ

extrascolare.

BIBLIOGRAFIE

Buzas, L., Activitatea didactic pe grupe, Bucuresti, EDP., 1976.ă

Cerghit, I. (coord.). Perfec ionarea lec iei în scoala modern , Bucuresti, EDP,ţ ţ ă

1983.

Gagne, R.M., Briggs, L.J., Principii de design al instruirii, Bucuresti, EDP,

1977.

Ionescu, M., Clasic si modern în organizarea lec iei, Cluj-Napoca, Edituraţ

Dacia, 1982.

Ionescu, M., Lectia între proiect si realizare, Cluj-Napoca, Editura Dacia,

1982.

53

Jinga, I., Negret, I., {nv area eficient , Bucuresti, Editura Aldiri, 1999.ăţ ă


54

XII. PSIHOSOCIOLOGIA GRUPURILOR SCOLARE. DIRIGINTELE SI DIRIGENTIA.

MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI

1. Natura si caracteristicile grupurilor scolare. Clasa de elevi ca grup socio-

educativ. Valentele formative ale clasei de elevi si grupului scolar. Relatii

intergrupale.

2. Metode si tehnici de studiere si caracterizare a grupurilor scolare.

3. Managementul clasei de elevi: concept, problematic social , psihologic ,ă ă ă

normativ , operational si inovatoarere.ă ă

4. Dirigintele si dirigen ia:roluri si strategii de interventie, formare, evaluare.ţ

BIBLIOGRAFIE

Bourhis, R., Leyens, J-F. (coord.), Stereotipuri, discriminare si relatii

intergrupuri, Iasi, Editura Polirom, 1997.

Cosmovici, A., Iacob, L.(coord.), Psihologie scolar , Iasi, Editura Polirom,ă

1998.

Cruceru, S., Toma, S., Ora de dirigen ie, Bucuresti, Editura ProArcadia, 1994.ţ

Dirigintele. Ora de dirigentie, Bucuresti, Tribuna {nv mantului, 1995.ăţă

Iucu, R., Managementul clasei de elevi, Bucuresti, Editura Dimitrie

Bolintineanu, 1999.

Iucu, R., Managementul si gestiunea clasei. Fundamentate teoretico-

metodologice, Iasi, Editura Polirom, 2000.

Neculau, A., Liderii în dinamica grupurilor, Bucuresti, ESE, 1977.

Nicola, I., Dirigintele si sintalitatea colectivului de elevi, Bucuresti, EDP,

1978.

P un, E., Sociopedagogie scolar , Bucuresti, EDP, 1982.ă ă

Potolea, D., De la stiluri la strategii - o abordare empiric aă

comportamentului didactic, în Structurii, strategii si performante în înv mantăţă

(coord. I. Jinga, L. Vl sceanu), Bucuresti, Editura Academiei, 1989.ă

Toma, S., Profesorul, factor de decizie, Bucuresti, Editura Tehnic , 1994.ă

Zlate, M., Psihologia social a grupurilor scolare, Bucuresti, Editura Politic ,ă ă

1972.

55

XIII. ORIENTAREA SCOLARA SI PROFESIONALA. CONSILIEREA

PSIHOPEDAGOGICA IN SCOALA

1. Bazele sociale si psihopedagogice ale consilierii si orient rii în scoal .ă ă

Tipuri de abord ri în consiliere si orientare.ă

2. Principii, obiective, continut si metode utilizate în procesul consilierii.

3. Consilierea, orientarea si dezvoltarea carierei - strategii si terapii

educationale.

BIBLIOGRAFIE

Ghid metodologic pentru orinetarea scolar si profesional , Bucuresti, EDP,ă ă

1989.

Dirigentie, consiliere si orientare, Bucuresti, Editura Tribuna Inv mantului,ăţă

1998.

Carier : sans sau planificare?, Revista de pedagogie nr.1-12, 1997.ă ă

Salade, D., Dimensiunile educatiei, Bucuresti, EDP, 1997.

Tomsa, Gh. (coord.), Dictionar de orientare scolar si profesional ,ă ă

Bucuresti, Editura Afelin, 1996.

Tomsa, Gh., Orientarea si dezvoltarea carierei la elevi, Bucuresti, Casa de

Editur si Pres Viata Romaneasc , 1999.ă ă ă

Tom]a, Gh., Consilierea si orientarea în scoal , Bucuresti, Casa de Editur siă ă

Pres Viata Romaneasc , 1999.ă ă

Z p rtan, M., Eficienta cunoasterii factorilor de personalitate în orientareaă ă

scolar si profesional a elevilor, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1990.ă ă

57

XIV. DIMENSIUNILE CREATIVITATII. CULTIVAREA CREATIVITATII LA ELEVI

1. Delimit ri conceptuale in studiul creativit ii. Creativitatea ca proces siă ăţ

produs. Personalitatea creatoare.

2. Natura si structura actului creator: etape, tipuri, mecanisme, structură

factorial (factori cognitivi si noncognitivi).ă

3. Metode si tehnici de depistare a capacit tilor creative la elevi.ă

4. Predarea creativ - înv area creativ .ă ăţ ă

5. Modalit i de stimulare a conduitei creative la elevi.ăţ

BIBLIOGRAFIE

Badea, E., Flexibilitatea mintal . O viziune sincronic , Bucuresti, EDP, 1998.ă ă

Copii si tineri supradota i, în Revista de pedagogie nr.4-7, 1993.ţ

Caluschi, M., Gugiuman, A., Luca, R. s.a, Inventica în scoal , Iasi, Edituraă

BIT, 1994.

Cretu, C., Psihopedagogia succesului, Iasi, Editura Polirom, 1997.

Jig n, M., Copiii supradotati, Bucuresti, Societatea Stiinta si Tehnic , 1994.ă ă

Landau, E., Psihologia creativit tii, Bucuresti, EDP, 1979.ă

Munteanu, A., Incursiuni în creatologie, Timisoara, Editura Augusta, 1994.

Nicola, Gr. (coord.), Stimularea creativit tii elevilor în procesul deă


Oprescu, V., Aptitudini si atitudini, Bucresti, Editura Stiintific , 1991.ă

Petru, I., Educatie si creatie, Bucuresti, EDP, 1995.

Radu, I. (coord.), Intoducere in psihologia contemporan , CLuj-Napoca,ă

Editura Sincron, 1991.

Roco, M., Creativitatea individual si de grup, Bucuresti, Editura Academiei,ă

1981.

Rosca, Al., Creativitatea general si specific , Bucuresti, Editura Academiei,ă ă

1981.

Sima, I., Creativitatea la varsta prescolar si scolar mic , Bucuresti, EDP,ă ă ă

1999.

59

Stoica, A., Creativitatea elevilor-posibilitati de cunoastere si de educare,


60

XV. MANAGEMENTUL SISTEMULUI DE INVATAMANT SI AL INSTITUTIILOR

SCOLARE. MANAGEMENTUL SCHIMBARILOR IN INVATAMANT

1. Conceptul de management educational.

2. Principiile, func iile si continutul managementului educational.ţ

3. Nivelurile ale conducerii înv mantului - sistem si institu ie.ăţă ţ

4. Directorul de scoal ca manager scolar: personalitate, stiluri, eficient .ă ă

5. Profesorul, factor de decizie.

6. Elemente de reform în domeniul managementului educa ional dină ţ

Romania.

BIBLIOGRAFIE

Andrei, N., Dumitrescu, I., Conducerea stiintific a unit tilor scolare,ă ă


Cornescu, V., Mih ilescu, I., Stanciu, S., Management. ă Teorie si practic ,ă

Bucuresti, Editura Actami, 1994.

Cristea, S., Pedagogie general . Managementul educatiei, Bucuresti, EDP,ă

1996.

Drucker, P., Management. Eficienta factorului decizional, Deva, Editura

Destin, 1994.

Jinga, I., Conducerea înv mantului. Manual de management institutional,ăţă


Joi a, E., Management scolar. Elemente de tehnologie managerial , Craiova,ţ ă

Editura Gh. C. Alexandru, 1995.

61

Managementul înv mantului, Revista înv mantului prescolar nr.3-ăţă ăţă

4/1995.

P un, E., Scoala - o abordare sociopedagogic , Iasi, Editura Polirom, 1998.ă ă

Popescu, V., Stiinta conducerii înv mantului, Bucuresti, EDP, 1973.ăţă

Toma, St., Profesorul, factor de decizie, Bucuresti, Editura Tehnic , 1994.ă

Vl sceanu, M., Psihologia organizatiilor si a conducerii, Bucuresti, Edituraă

Paideia, 1993.

XVI. CERCETAREA PEDAGOGICA. INOVAREA TEORIEI SI PRACTICII

EDUCATIONALE

1. Cercetarea pedagogic . Concept, specific, roluri, functii, tipologie. Relatieă

cercetare-teorie-practic educa ional .ă ţ ă

2. Proiectul de cercetare. Etapele cercet rii în stiintele educatiei.ă

3. Repertoriul metodelor si tehnicilor implicate în cercetarea specifică

stiintelor educatiei: analiz , relatii, avantaje, limite.ă

4. Institu ii.,orient ri, teme si programe de cercetare educational inţ ă ă

reforma înv mantului din Romania.ăţă

BIBLIOGRAFIE

Chelcea, S., Margineanu, I., Cauc, I., Cercetarea sociologic . Metode siă

tehnici, Deva, Editura Destin, 1998.

Davitz, J., Ball, S., Psihologia procesului educational, Bucuresti, EDP, 1978.

De Landsheere, G., Istoria universal a pedagogiei experimentale,ă


62

Dragan, I., Nicola, I., Cercetarea psihopedagogic , Targu Mures, Edituraă

Tipomur, 1993.

Hassenforder, J., Inovatia in inv mant, Bucuresti, EDP, 1976.ăţă


Muster, D., Metodologia cercet rii în educatie si înv mant, Bucuresti,ă ăţă

Editura Albatros, 1985.

Planchard, E., Cercetarea în pedagogie, Bucuresti, EDP, 1972.

Rotariu, T. (coord.), Metode statistice aplicate în stiintele sociale, IAsi,


Stanciu, I., Vl sceanu, L., Cercetarea si inovatia în înv mant, în Curs deă ăţă

pedagogie (coord. I., Cerghit, L. Vl sceanu), Bucuresti, TUB, 1988.ă


Vl sceanu, L., Metodologia cercet rii sociale, Bucuresti, ESE, 1986.ă ă

63

96403649-neacsu-pedagogie

Documents