75811357 rene descartes filosofie

Download 75811357 Rene Descartes Filosofie

Post on 18-Oct-2015

26 views

Category:

Documents

0 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

  • 5/28/2018 75811357 Rene Descartes Filosofie

    1/21

    Ren Descartes(31 martie1596 11 februarie1650)

    Ren Descartes (31 martie 1596 11 februarie 1650), cunoscut deasemenea cu numele latin Cartesius, a fost un filozofi matematicianfrancez.

    S-a nscut !n localitatea "a #a$e en %ouraine!n 1596, fiind al treilea co&il alcu&lului 'oacim i 'eanne escartes, o familie de mici nobili din re*iunea%ouraine, +rana. "a numai un an de la naterea lui en, mama sa se stin*e din/ia escartes /a fi crescut de o doic i se &are c a fost contaminat de boala de

    &lmni care a cauzat moartea acestia. 2n 160, la /rsta de 4 ani, este !ncredinatnoului aezmnt al iezuiilor din "a +lece, bastion al *ndirii aristotelice. icistudiaz latinai *reaca, &recum i matematica, fizica, lo*ica, moralai metafizica.2l cunoate &e &olimatul arin ersenne, cu care /a &urta o /ast i /ariat

    cores&onden i /a !ntreine o relaie !ndelun*at de &rietenie intelectual. 2ntre161i 1617!i ia bacalaureatul i licena !n dre&t la 8ni/ersitatea din oitiers.

    2n 1614escartes se !nroleaz !ntr-una din armatele :la mod: de &e atunci,cea a &rinului de ;rania, fr /reun imbold deosebit &entru /iaa militar.2ncartiruit !n ;landa, la saac -lea, la +ran?furt. etrece iarna laBeubur*, &e unre, an*aCat !n armata catolic a ducelui de

  • 5/28/2018 75811357 Rene Descartes Filosofie

    2/21

    tratate, mai ales din &artea lui ober/al i +ermat, la care se adau* tatl lui ascal.%ot !n aceast &erioad se /a declana i conflictul dintre escartes i +ermat.

    2n 160, !n se&tembriemoare fiica sa +rancine iar !n octombriemoare tatlsu. escartes e foarte afectat. 2n 161&ublic, la aris, !n latin,Meditationes

    metaphysicae, (editaii metafizice), o&era sa ca&ital traducerea francez a&are!n 167, la aris, re/zut de escartes !nsui. escartes trimite tratatul, !nainte de&ublicare, &rin intermeiul lui ersenne, unor intelectuali de seam (&rintre careierre @assendi i %omas #obbes) i unor iezuii (&rintre care tnrul teolo*ntoine rnauld) &entru ca acetia s-i eH&rime obieciile la &oziiile salemetafizice. a iau natere I;bieciile i rs&unsurileI, care /or fi &ublicate odatcu tratatul i fac cor& comun cu acesta, a/nd un im&ortant rol eH&licati/. 2ntre16A-16are loc &rima confruntare maCor a cartezianismului cu filosofia /remii

    &rintr-o !ndelun*at &olemic la 8ni/ersitatea din 8trect, cu Joetius, &rofesor de

    teolo*ie i rector al uni/ersitii, care !l acuz &e escartes de calomnie i deateism. olemica a dus la condamnarea :filosofiei noi: !n ;landa i a continuat la"eiden &n du& moartea lui escartes, im&licnd tot mai multe &ersonaCe.

    2n 16Principia philosophiae(rinci&iile filosofiei), scrise cu intenia de a!nlocui manualele aristotelice, contribuie la s&orirea renumelui lui escartes i ladiseminarea filosofiei carteziene. 2ntre 165-166, la solicitarea &rinesei &alatineGlisabeta de >-lea, fiind continuat, &e &lan metafizic, de S&inoza i "eibniz.

    Discurs asupra metodei

    :Discurs asupra metodei:a a&arut in 1637, fiind &rima lucrare &ublicata,care totodata a/ea sa-l consacreze &e autor. :iscurs asu&ra metodei: a a&arut inurma alcatuirii de catre autor a unei introduceri la :io&trica:,:eteorii: si:@eometria:. ceasta introducere contine conce&tiile si &rinci&iile autorului,fiind scrisa, la fel ca si restul :iscursului: in limba franceza si nu in limbalatina, fiind usor de sesizat intentia autorului de a destina aceasta lucrare

    &ublicului lar*.

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Blaise_Pascalhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1640http://ro.wikipedia.org/wiki/Septembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Octombriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1641http://ro.wikipedia.org/wiki/Parishttp://ro.wikipedia.org/wiki/1647http://ro.wikipedia.org/wiki/1642http://ro.wikipedia.org/wiki/1644http://ro.wikipedia.org/wiki/1644http://ro.wikipedia.org/wiki/1645http://ro.wikipedia.org/wiki/1646http://ro.wikipedia.org/wiki/Elisabeta_de_Boemiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1649http://ro.wikipedia.org/wiki/1649http://ro.wikipedia.org/wiki/Cristina_a_Suedieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cristina_a_Suedieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/11_februariehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1650http://ro.wikipedia.org/wiki/Filosofiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1667http://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C5%A3ahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1792http://ro.wikipedia.org/wiki/Blaise_Pascalhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1640http://ro.wikipedia.org/wiki/Septembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Octombriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1641http://ro.wikipedia.org/wiki/Parishttp://ro.wikipedia.org/wiki/1647http://ro.wikipedia.org/wiki/1642http://ro.wikipedia.org/wiki/1644http://ro.wikipedia.org/wiki/1644http://ro.wikipedia.org/wiki/1645http://ro.wikipedia.org/wiki/1646http://ro.wikipedia.org/wiki/Elisabeta_de_Boemiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1649http://ro.wikipedia.org/wiki/1649http://ro.wikipedia.org/wiki/Cristina_a_Suedieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cristina_a_Suedieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/11_februariehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1650http://ro.wikipedia.org/wiki/Filosofiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1667http://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C5%A3ahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1792
  • 5/28/2018 75811357 Rene Descartes Filosofie

    3/21

    :iscursul: lui escartes se numar &rintre o&erele secolului al KJ>>-lea,o&ere ce au &us bazele noii filosofii, !ntemeiat &e ratiune si eH&erien . :iscursul: inau*ureaza ince&utul rationalismului in filosofia moderna,in lu&tacontra misticismului si teolo*ismului, &entru triumful *andirii libere.ene escartes a ales limba &o&orului &entru a-si scrie o&era datorita conce&tiei

    sale ce considera ca :ratiunea este, in mod firesc, e*ala la toti oamenii:, si dacafiecare om &utea sa-si conduca ratiunea, a/ea &osibilitatea de a cunoasteade/arul. escartes isi scrie :iscursul: cu intentia /adita de a arata si celorlalticaile urmate de el in cunoastere, &entru a &utea aCun*e la ade/ar.8na din ideile &rinci&ale ale :iscursului: este accea conform careia ade/arul nu

    &oate fi dacat unul sin*ur, &entru ca nu &ot eHista mai multe ade/aruri &ri/indaceeasi &roblema. Bemultumit de stiintele studiate in tinerete , si in &articular defilosofia scolastica, care nu ii &utea oferi e/identa :ade/arurilor: &e care lesustinea, escartes ia otr!rea sa caute sin*ur ade/arul, :!n sine !nsusi: sau :!n

    marea carte a lumii:.lecnd de la aceste consideraii asu&ra filosofiei /remii sale, !n escartes

    se naste ideea restructurrii tiin ei, drmnd !ntre*ul edificiu, ca a&oi sa recladeasca totul &e &rinci&ii noi. entru a realiza acest lucru,era ne/oie de ometoda, &e care escartes a *asit-o in matematica.Gra /orba de stiintaade/arurilor clare, e/idente si distincte.rin urmare, escartes /a incerca saa&lice metoda matematica la intrea*a cunoastere, deci o metoda matematica:uni/ersala:.e aceeasi trea&ta cu escartes se /or situa si alte fi*uri celebre ale secolui al

    KJ>>-lea, si anume @alilleo @alilei, #obbes si "eibniz.>nsa incercarile acestorasi ale celorlalti sa/anti contem&orani cu ei, de a fonda o matematica uni/ersala,care sa &oata eH&lica orice,sufera de neaCunsurile ideii de a fundamenta totulstrict &e relatii cantitati/e si rezol/abile &e cale matematica.emonstrand necesitatea unei metode, &entru a &utea intele*e ade/arul,escartes arata in lucrarea sa ce intele*e &rin metod=

    "acele reguli certe i u oare pe care oricine le a urma !ara a se aate de

    la ele# nu a lua niciodata nimic !als drept adearat si !ara a risipi de prisos

    s!ortarile spiritului#ci sporind necontenit in mod treptat stiinta# a a$unge lacunoasterea adearata a tuturor lucrurilor pentru care a !i capail%"

    Boua metodolo*ie carteziana a fost elaborata &rima data in lucrarea:e*uli &entru indrumarea ratiunii:, unde escartes eH&une metoda sa, cetrebuia sa cu&rinda 36 de re*uli, dar din care el nu &recizeaza decat A1, dez/olta14 si enunta doar trei. "a elaborarea :iscursului asu&ra metodei:, escartes lereduce la &atru, considerate dre&t cel mai im&ortante, si &e care isi &ro&une sa leurmeze cu strictete.

    rima re*ula a metodei carteziene eH&rima clar eHi*enta filosofului fata deadmiterea ade/arului in constiinta=sa &rimim ca ade/arat numai ceea ce in mode/ident ne a&are ca fiind ade/arat. u&a &arerea lui escartes, orice indeletnicire

  • 5/28/2018 75811357 Rene Descartes Filosofie

    4/21

    cu &robleme ce de&asesc ca&acitatea cunoasterii indi/iduale trebuie e/itata.escartes nea*a cu acesta ocazie ma*ia, alcimia, astrolo*ia sau *icitul, lucruricu care se indeletniceau scolasticii medie/ali. atematica este, bineinteles,considerata un model, &entru ca ea, in cunoasterea carteziana, da e/identaade/arului. Funoasterea, la escartes, se realizeaza in si &rin ratiune, ca&atand

    sensul unei cunoasteri matematice,dar neeHcluzand eH&erienta &rin care insa nudobandim certitudinea. escartes mai scrie ca=:oamenii se &ot insela, darniciodata dintr-o deductie rau facuta, ci numai LMN din eH&eriente &rea &utinintelese:. >nainte de a trece la a&licarea re*ulilor metodei sale, escartes eH&une,in &artea a treia, &rinci&iile morale du&a care s-a calauzit in acti/itatea sa.Fu/antul etic cartezian suna ca un indemn la su&unere fata de le*ile tarii, deobiceiuri ,res&ectul fata de reli*ie. Se obser/a deci atitudinea ado&tata de filosof,care traia du&a de/iza= :cine se ascunde bine,traieste bineO:

    art