NEUROINFECŢII

Bogdan O. Popescu, MD, PhD

Clinica de Neurologie S.U.U.B

U.M.F. “Carol Davila” Bucureşti

SINDROAME

• Localizare

– spaţii LCR + leptomeninge (meningita)

– sistemul ventricular (ventriculita)

– substanţa cenuşie şi albă a encefalului (encefalita)

– maduva spinării (mielita)

– infecţia focală bacteriană

• la nivel cerebral = abces cerebral (faza encefalitica / faza de colectare)

• între dura mater şi arahnoida = abces (empiem) subdural

• în afara durei mater = abces (empiem) epidural

http://www.umm.edu/neurosciences/neuro_infect.html

• Evoluţie

– manifestări clinice acute (meninigite purulente, listerioza SNC, encefalita

herpetica, etc.)

– manifestări clinice subacute (abces cerebral, encefalita focală,

neuroborelioza, neurosifilisul, meningita tuberculoasă, neurobruceloza,

actinomicoza, etc.)

– manifestări clinice cronice (meningita tuberculoasă, neurosifilisul,

neuroborelioza, boala Creutzfeldt-Jakob, etc.)

• Epidemiologie

– sporadice

– endemice

– epidemice

• Manifestări clinice

– meningita şi encefalita apar rar în forma pură

– examenul LCR stabileste diagnosticul

– manifestări specifice grupelor de pacienţi:

• nou-născuţii: agitaţie, abandonarea suptului, febră sau hipotermie, agitaţie,

tulburare de ritm respirator, crize epileptice, bombare de fontanelă

• bătrânii: ± febră, tulburări de comportament, sindrom confuzional, crize

eplieptice, astenie, alterarea stării de constienţă până la comă

• imunodeprimaţii: febră, cefalee, redoare de ceafă, somnolenţă + semnele

afecţiunii de bază

• Sindromul meningeal

– febră severă

– cefalee intratabilă / durere radiculară

– fotofobie / fonofobie

– greaţă / vărsături

– alterarea stării de constienţă

– redoare de ceafă / durere la flexia capului (iritarea leptomeningelui)

– postura in hiperextensie / opistotonus

– semn Kernig: rezistenţa la ridicarea membrului inferior cu genunchiul in extensie

– semn Brudzinski: flexia involuntara a membrelor inferioare produsa de flectarea capului

http://www.umm.edu/neurosciences/neuro_infect.html

http://www.umm.edu/neurosciences/neuro_infect.html

• Sindromul encefalitic

– cefalee

– febră

– crize epileptice (adesea focale)

– semne focale neurologice (deficite în sfera nn. cranieni – III, IV, VI, VII, afazie, hemipareză, piramidalitate, hemianopsie, ataxie, coreoatetoză)

– tulburări de comportament

– alterarea stării de constienţă (agitaţie, iritabilitate, confuzie, somnolenţă, letargie, comă)

– semnele neurologice pot fi precedate de: mialgii/artralgii, subfebră, stare de prostraţie

Encefalita - forme speciale

– cerebelita acută (infecţii virale: varicella-zoster, EB,

rubeolos, gripal, CMV, echo, coxsakie, HSV – mai

ales la copii) – ataxie, astazo-abazie

– encefalita de trunchi cerebral – oftamoplegie, pareză

facială, dizartrie, disfagie, ataxie, hipoacuzie

– rar: encefalite bacteriene (Legionella, TBC, Listeria,

Brucella)

• Sindromul mielitic

– durere locală severă

– parapareză (tetrapareză)

– parestezii

– tulburări sfincteriene (retenţie acută / incontinenţa

prin preaplin)

– nivel de sensibilitate

– instalare a deficitelor în ore (acut) sau zile (subacut)

– diferite sindroame în funcţie de localizarea leziunii

Mielita transversă – exemplu RMN

www.uiowa.edu

CLASIFICAREA MIELITELOR

• MIELITE VIRALE – enterovirusuri

– v. varicelo-zosterian

– HIV

– v. EB, CMV, HSV

– v. rabic

– v. gripal japonez

– HTLV-1

• MIELITE INFLAMATORII NON-INFECŢIOASE

– mielita postinfecţioasă şi postvaccinală

– SM

– mielita necrozantă subacută

– mielopatia LES şi din alte vasculite

– mielopatia şi poliomielita paraneoplazică

• MIELITE SECUNDARE BOLILOR BACTERIENE, FUNGICE, PARAZITARE SI GRANULOMATOASE

– Mycoplasma pneumoniae

– B. Lyme

– mielite piogenice • abcesul epidural acut si granulomul

epidural

• abcesul spinal

– mielita TBC • morbul Pott

• meningomielita TBC

• tuberculomul medular

– infecţii parazitare şi fungice

– mielita sifilitică • meningoradiculita cronică (tabes

dorsalis)

• meningomielita cronică

• sifilisul meningo-vascular

• meningita gomatoasă

• pahimeningita spinală cronică

• mielita sarcoidotică

PATOGENEZA

• Germenii patogeni pot ajunge la nivelul SNC

– extensie locală de la un focar infecţios apropiat – cale venoasă

(sinuzita, mastoidita – cel mai frecvent infectii otice)

– traumatism local

– prin însămânţare hematogenă de la un focar la distanţă

– abilitatea de a disemina hematogen depinde de

• virulenţa germenilor

• Imunocompetenţa gazdei

• diferite căi de a depăşi BHE

– centripet de-a lungul nervilor cranieni sau periferici

(ex. HSV, v. varicelo-zosterian, v. rabic)

– endocitoză (Neisseria meningitiditis)

– transport intracelular (P. falciparum via hematii, T.

gondii via macrofage)

– invazie intracelulară (H. influenzae)

– pot ajunge în spaţiul subarahnoidian pe la nivelul

plexului coroid, sinusurilor venoase sau plăcii

cribriforme

– la nivelul spaţiilor subarahonidiene - răspuns

inflamator (eliberare de factori ai complementului,

citokine, influx de leucocite si macrofage, activarea

microgliilor si astrocitelor) – componenta

encefalitică a sindromului meningeal

– alterarea integritătii BHE – influx de lichide si

proteine de-a lungul endoteliului vascular şi în

interiorul SNC, declanşând edemul cerebral vasogen

– HIC

– leziuni cerebrale ischemice, metabolice, hipoxice –

necroza focală, infarct cerebral

INFECTII BACTERIENE

MECANISME PATOGENICE ÎN MENINGITELE

BACTERIENE

1. INFLAMATIA MENINGEALĂ ACUTĂ

• arahnoidita pura

• encefalopatia subpiala

• afectarea inflamatorie / vasculara a rr. nn. cranieni

• tromboza vv. meningeale

• epidurita, plexita coroidală

• hernie de ţesut cerebral

2. MENINGITE SUBACUTE SI CRONICE

• hidrocefalie hipertensivă

• infiltrare subdurală (sd. HIC + tablou infecţios)

• infarcte extensive arteriale si venoase

3. SECHELE

• fibroza meningeala (arahnoidita opto-chiasmatica, meningo-mielita)

• meningo-encefalita cronica cu hidrocefalie

• hidrocefalia persistenta a copilului

ETIOLOGIA MENINGITELOR BACTERIENE

• Germen patogen

– Pneumococ (S. pneumoniae)

– Meningococ (N. meningitidis)

– H. influenzae

– Listeria

– Stafilococul auriu

– M. tuberculosis

• Poarta de intrare – mucoasa nazala/faringeala, TCC,

neurochirurgie, drenaj LCR

– nazofaringe

– nazofaringe

– tract gastrointestinal

– endocardita, TCC, drenaj LCR, punctie

lombara, tract urinar

– TBC extracerebral

Examenul LCR în meningitele bacteriene

• esenţial pentru diagnostic

• pleiocitoză 1.000-10.000 – neutrofile 90%, cu timpul creste procentul de mononucleare

• presiune LCR crescuta

• LCR turbulent, purulent

• hipeproteinorahie (100-500 mg/dl)

• glicorahie scazută (sub 40 mg/dl)

• coloratii Gram din sedimentul LCR

• culturi din LCR, antibiograma

• ELISA, RIA, contraimunoelectroforeza, PCR

http://www.umm.edu/neurosciences/neuro_infect.html

TRATAMENTUL MENINGITELOR

BACTERIENE

• penicilina G, ampicilina, cefalosporinele – nu

trec BHE indemna dar trec BHE cu inflamaţie

• vancomicina

• cloramfenicol – trece BHE – pericol de aplazie

medulară - de rezerva

Meningita purulentă

ABCESUL CEREBRAL (I)

• debutează ca o cerebrită (faza encefalitică) – apoi stadiul de abcedare (regiune încapsulată de necroză purulentă cu edem perifocal)

• diseminare a germenilor patogeni – locală (mastoidită, otită medie, sinuzită, osteomielită) –

localizare temporală cel mai frecvent

– însamânţare la distanţă (endocardită, pneumonie, infecţie dentară, diverticulită, pacienţi cu malformaţii cardiace severe – tetralogie Fallot, fistule AV pulmonare) – eventual embolii multiple – tablou clinic de encefalită la pacient cu endocardită

– inoculare directă (traumă, intervenţie neurochirurgicală)

ABCESUL CEREBRAL (II)

• Manifestari clinice: – cefalee

– greată, vărsături

– febră

– alterarea stării de conştienţă

– crize epileptice focale / generalizate

– redoare de ceafă

– semne neurologice focale

• Diagnostic: – RMN/CT cerebral

– confirmare prin culturi din LCR

• Tratament: – antibiotic

– chirurgical – de luat in considerare la cele unice si superficiale

ABCES CEREBRAL -CT

ABCESE CEREBRALE – IRM

www.ispub.com/journal

T1 cu contrast

Stafilococ auriu BK

ALTE TIPURI DE ABCESE

• subdural (glicorahia scazută)

• peridural (LCR poate fi normal)

• complicaţii ale meningitelor purulente sau post

TCC

• abces medular: parapareză la un pacient cu focar

infecţios

Neuroborelioza (boala Lyme)

Patogeneza:

B. burgdorferi –transmisă prin capuşe (Ixodex ricinus) –

probabilitatea infecţiei e mică (1-2% din oamenii

muşcaţi se infectează) – incubaţie 3-30 de zile –

afecţiunea are 3 stadii

Manifestari clinice:

– stadiul I (infecţia localizată): 90% din pts dezvoltă

maculă sau papulă eritematoasă nedureroasă - treptat

se deplasează de la locul iniţial – formă inelară –

“erythema chronicum migrans”

+ diseminare patogenă (febră, astenie, artralgii, mialgii,

alte sindroame algice + mai rar adenopatii regionale

sau generalizate;

– toate aceste semne dispar spontan

Manifestări clinice:

– stadiul II (infecţia diseminată): 10-15% dezvoltă simptome generale (astenie, anorexie, artralgii, mialgii, cefalee, subfebră, discretă opoziţie a cefei)

+ manifestări cardiace (miocardita, pericardita, bloc AV)

+ manifestari neurologice ( pareze de nn. cranieni, poliradiculită dureroasă, meningită limfocitară, dureri radiculare importante, deficite neurologice variate – motorii, senzitive, atrofie musculară)

+ meningita Lyme (cefalee moderata, durere cervicala), LCR cu pleiocitoza mononucleara, hiperproteinorahie, glicorahie normala

+ rar encefalita (deficite neurologice focale, tulburare de concentrare, modificari de personalitate, depresie), RMN – leziuni de substanţă albă)

– stadiul III (infecţia persistentă) - rar - latenţa 1-17 ani

(neuroborelioza cronică, encefalomielita Lyme)

– deficite neurologice – ataxie, pareze de nn cranieni,

para/tetrapareză, incontinenţă urinară, encefalopatie

(tulburări de concentrare si memorie, insomnie, astenie,

depresie) + miozită + vasculită cerebrală + acrodermatita

cronică atrofică

Boala Lyme

• Diagnostic

– lipsa anamnezei muscaturii de capuşă (?!)

– eritemul cronic migrator e un semn clinic relativ constant

– confirmarea infecţiei prin ELISA sau culturi, PCR

– examenul LCR: meningita limfocitară

• Tratament

– Ceftriaxona sau cefotaximă (Rocephine) pt 2-3 săptămâni

Mycoplasma pneumoniae

• determină o meningoencefalită severă

• sindrom cerebral, cerebelos, de trunchi cerebral sau spinal

• în timpul sau după pneumonie/traheobronşită cu mycoplasma

• coreoatetoză, convulsii, delir, hemipareza, edem cerebral

• encefalomielită postinfecţioasă sau leucoencefalită hemoragică (mecanism direct sau mediat imun)

• LCR clar, pleiocitoza limfocitară moderată, proteinorahie moderat crescută, glicorahie normala sau moderat scazută

• tratament: eritromicina sau tetraciclina

Neuroinfecţia tuberculoasă

• forme: meningita (meningita bazala tipica), meningoencefalita, tuberculom cerebral (semn de focar), mielita, mieloradiculita, arahnoidita opto-chiasmatica

• factori de risc: istoric de TBC, alcoolism, terapie cortizonica, HIV, imunodepresie, arie endemica

• însămânţare în parenchimul cerebral prin microtuberculi şi în LCR, la nivelul arahnoidei

• proteinorahie foarte crescută, fibrina foarte crecuta in LCR (semnul vălului!)

Neuroinfecţia tuberculoasă

• simptome: febră, sindrom confuzional, cefalee, redoare de ceafă, debut insidios, pe parcursul a 2 săptămâni

• histopatologic: exudat în spaţiul subarahnoidian, bazal, cu meningoencefalită bazală, neuropatii de nervi cranieni, arterite, posibil tromboze, obstrucţia cisternelor bazale, posibil hidrocefalie

• prognostic: 10-33% (!) din pts mor in ciuda tratamentului

• tratament 3-4 tuberculostatice (hidrazida, rifampicina, pirazinamida, etambutol) – nu streptomicina (nu trece BHE)

http://www.granuloma.homestead.com/TB_extrapulmonary_gross.html

Sag. T1 & T2 WI: florid lumbosacral tuberculosis

(Pott's disease) with epidural and sacral abscesses

Neurosifilisul

• Patogeneza: Treponema pallidum – trei stadii

– Perioada asimptomatica (luni - ani = sifilis latent), apoi apar

manifestari clinice, cum ar fi goma (tegument, oase, rinichi, ficat)

leziuni cardiovasculare (anevrism de aorta)

• Manifestări clinice:

– TP poate invada SN în orice stadiu al bolii, fără să genereze

neapărat simptome

– Meningita precoce – rar - deficite în sfera nervilor cranieni

(n.VIII – surditate brusc instalată, n.VII – pareza faciala, n. II –

AV) – LCR pleiocitoză limfocitară (100-400 celule/microlitru) şi

hiperproteinorahie

– Meningita asimptomatică – de obicei - modificari LCR fără

sindrom meningeal

– Sifilisul meningo-vascular – cefalee, tulburări de AV, vertij – 5-12 ani de la infecţia initială – vasculita duce la AVC multiple ischemice, mai ales în teritoriul ACM şi a vaselor mici perforante + afectare de nn cranieni (VIII, VII, V) + hidrocefalie + modificări de personalitate, crize epileptice, semne de suferinţă medulară (parapareză, sindrom medular anterior, incontinenţă urinară) – VDRL pozitiv în LCR

– Paralizia progresivă – meningoencefalita cronică cu paralizie progresiva – la 10-25 de ani de la infectare – demenţă, tulburări mnestice, de personalitate, dizartrie, disfazie, tremor, apraxie, tulburări de mers, incontinenţă urinară, RFM abolit (pupile Argyll-Robertson)

– Tabes dorsalis – complicaţie meningo-vasculară tardivă – 25-30 de ani de la infecţie – manifestări oculare (strabism, modificari pupilare, atrofie papilara), sindrom hiperalgic (dureri lancinante în membrele inferioare, tulburări de mers (deficit de propriocepţie), disfuncţie autonomă (impotenţă, incontinenţă urinară), deformări articulare

• Tratament: penicilină

Cerebral atrophy, most prominent in frontal lobes seen in general paresis (a form

of neurosyphilis).

medic.med.uth.tmc.edu/ edprog/Path/InfDis.htm

Cross section of spinal cord showing Wallerian degeneration of the dorsal

or posterior columns that is seen in Tabes dorsalis (a form of

neurosyphilis)

medic.med.uth.tmc.edu/ edprog/Path/InfDis.htm

INFECŢII VIRALE

TIPURI DE NEUROINFECŢII VIRALE

• MENINGITE (LCR clar !)

• ENCEFALITE

• MIELITE

• MIELORADICULITE

• ENCEFALOMIELITE

• primare (cale directă – tropism pentru SN)

• secundare (focar la distanţă, mediate imun)

• Tipuri de virusuri: -arbo, -entero, varicelo-zosterian, HSV, EB, gripale, v. rabic)

Examenul LCR în meningita virală

• pleiocitoză (mononucleare) (zeci-sute)

• discretă proteinorahie (50-100 mg/dl)

• glicorahie normală

• LCR- “apă de stâncă”

• Alte cauze de meningite cu LCR clar: – meningita tuberculoasa (glicorahie scazută, proteinorahie

crescuta)

– meningita carcinomatoasă

– meningita Lyme

– meningita din vasculite şi boli granulomatoase

ENCEFALITA HERPETICĂ

• Patogeneza

– HSV1 – în copilarie – leziuni ale mucoasei orale

– gg. trigeminal – acces centripet SNC – dormant – reactivare (imunodepresie, afectiuni febrile, UV)

– herpes labial, keratoconjunctivită, encefalită (NC I şi V) – nu exista asociere intre herpes labial si encefalită

– HSV2 – gg. lombosacraţi prin transport axonal de la nivelul infecţiei uro-genitale (posibil asimptomatică)

– la adult – meningită aseptică, poliradiculită, mielită

– la nou nascut – encefalită

– encefalita HSV1 extrem de rară la nou-nascuti, encefalita HSV2 exterm de rară la adulţi

• Semiologie

– inflamaţia părţilor mediale şi caudale ale lobilor temporali şi

frontali

– prodrom: febră, cefalee, greaţă, anorexie, letargie – câteva zile

– simptome focale: halucinaţii olfactive / gustative, afazie,

tulburări de comportament (confuzie/psihoză), crize

epileptice focale sau partiale complexe cu generalizare

secundara, HIC (cu alterarea conştienţei până la coma),

redoare de ceafă, sindrom piramidal

– ex LCR: pleiocitoză limfomonocitară, hiperproteinorahie

moderată, glicorahie normală, uneori xantocromie sau

eritrocite numeroase (encefalita necrozantă hemoragică), PCR

– EEG: unde ascutite, hipervoltate periodice si complexe de unde lente cu frecventa de 2-3 Hz, focal sau difuz, mai ales la nivel temporal

– CT normal sau hipodensitate discreta temporo-bazala fara captare de contrast

– RMN T2 – hiperintensitate precoce

• Tratament

– aciclovir injectabil 10 mg/kgc x 3/zi 2-3 săptămâni

– esenţială administrarea cât mai precoce

– anticonvulsivante

ENCEFALITA HERPETICA

INFECŢIA CU HIV

• nu există pacient în stadiul de SIDA care să nu aibă afectare neurologică

• afectare neurologică:

– generată de HIV

– generată de infectii cu agenti patogeni oportunişti

– de la encefalita la poliradiculonevrită – poate mima orice afectiune neurologică

• encefalopatia HIV – mecanismul patogenic nu este direct

• HIV modifică sinteza proteică – apare sinteza unei peptide la nivelul ţesutului cerebral care se comportă ca un agonist de receptor NMDA – apare neuroexcitotoxicitate prin fals neurotransmiţător

COMPLICAŢII NEUROLOGICE IN INFECTIA CU HIV-1

(I)

1. CEREBRALE

• Predominant non-focale

• complexul SIDA-demenţă

• encefalita acuta HIV

• encefalita cu CMV

• encefalita cu v. varicelo-zosterian

• encefalopatii metabolice

• Predominant focale • toxoplasmoza cerebrală

• limfomul primar SNC

• leucoencefalita multifocala progresiva (LEMP)

• criptococoza

• abces / tuberculom cerebral

• neurosifilisul

• tulburări vasculare – endocardita nonbacteriană si hemoragia cerebrală asociate cu trombocitopenia

COMPLICAŢII NEUROLOGICE ÎN INFECŢIA CU HIV-1

(II)

2. MEDULARE

• mielopatia vacuolară

• mielita cu HSV sau zosteriană

3. MENINGEALE

• meningita aseptică (HIV)

• meningita criptococozică

• meningita TBC

• meningita sifilitică

• meningita limfomatoasa metastatică

COMPLICATII NEUROLOGICE IN INFECTIA CU HIV-1

(III)

4. RĂDĂCINI SI NERVI PERIFERICI

• sunt infecţioase (HIV, v. varicelo-zosterian, CMV)

• forme: – polineuropatia acută şi cronică HIV

– poliradiculopatia lombară cu CMV

– mononevrita multiplex

– polineuropatie demielinizantă senzitivo-motorie

– polineuropatia senzitivă dureroasă distală

5. MUSCULARE

• polimiozită şi alte miopatii (induse inclusiv de medicamente)

Figure 1. HIV encephalitis in a 35 year-old man. Hyperintense lesions are noted on this

conventional spin-echo T2WI, located in the periventricular white matter and centrum

semiovale, with relative sparing of the subcortical (arcuate) U-fibers. The lesions are

"fluffy" or "cotton-like" and poorly circumscribed, showing confluence and a diffuse

appearance. Cortical atrophy is apparent as indicated by enlargement of the subarachnoid

spaces (cortical sulci) and lateral ventricles. The central atrophy is especially prominent.

The white matter lesions were poorly appreciated on T1WI (not shown) and non-

enhancing (not shown). There is no associated mass effect.

Rohit Bakshi

Buffalo Neuroimaging

Analysis Center, University

at Buffalo, State University

of New York, Buffalo, NY

Figure 2. Toxoplasmosis in a 44-year-old man

with AIDS and a CD4 count of 91 presenting

with several days of generalized weakness,

malaise, fever, headaches, and new onset

seizures. Serial studies are shown before and

after antibiotic therapy (adapted in part from

reference 7). (A-C) Initial scans, pre-

treatment. Edematous lesions appear

centrally hypodense on CT (A) and centrally

isointense to hypointense on T1WI (B) and

hypointense to markedly hyperintense on

T2WI (C), exerting moderate to severe mass

effect. Severe surrounding edema is noted

which is much larger than the size of the

lesions. On T2WI (C), a central and

concentric hypointense core gives a "target"

appearance to the lesions. A third subtle

lesion is apparent on T2WI in the thalamus

(C). Note the relatively poor sensitivity of CT

vs. MRI for the lesions in the left

hemisphere. After contrast administration on

both CT (A) and MRI (B), avid ringlike and

nodular enhancement is noted. (D) T2WI

shows marked improvement in each of the

lesions 2 weeks after the completion of anti-

toxoplasmosis medical therapy.

Figure 3. Primary CNS lymphoma in two

patients with AIDS. Adapted from reference

7. A-B. 24 year-old man with AIDS and

hemiparesis, headaches and visual symptoms.

Postcontrast T1WI (A) FLAIR (B) and T2WI

(Figure 4) show a solitary large ring-enhancing

lesion with mild mass effect and moderate

vasogenic edema. The hypointensity of the

lesion on T2WI (Figure 4) is characteristic of

lymphoma. Note that the mass effect and

edema is less than expected given the size of

the lesion, as is typical for primary brain

lymphoma while much more edema and mass

effect vs. lesion size is expected in

toxoplasmosis (Figure 2). C-D. 30 year-old

man with AIDS. Postcontrast T1WI (C) and

T2WI (D) show left temporal lobe vasogenic

edema, related to a temporal lobe mass lesion

(not shown). There are also bilateral lesions in

the caudate nuclei on T2WI (D), with

periventricular and ependymal extension of

enhancement on the right (C). The ependymal

spread is characteristic of primary CNS

lymphoma.

Figure 5. Progressive multifocal

leukoencephalopathy (PML) in 3 patients

illustrate typical findings, including lesions

that are markedly hypodense on CT (A), and

hyperintense on FLAIR (B) and T2WI (C).

As is characteristic of PML, lesions were

markedly hypointense on T1WI and non-

enhancing (not shown). Lesions follow the

gray-white interface and prominently involve

the subcortical U-fibers, while sparing the

cortical ribbon, causing a "scalloped" or

"heart of the gyrus" appearance.

Figure 6. Aspergillus cerebritis: serial non-

contrast CT in a fatal case. Bilateral

intermixed hypodense and hyperdense

lesions are seen in the bilateral frontal,

parietal and occipital lobes. Hyperdense

areas represent hemorrhage. Hypodense

areas represent varying degrees of

ischemia/infarction, cerebritis, and edema.

The two scans are separated by three days.

A. Original scan. Note that the repeat CT

(B) shows the emergence of diffuse brain

edema (note loss of sulcal and gray/white

definition). Autopsy revealed systemic and

multiorgan aspergillus infection with

multiple brain abscesses, angioinvasion and

hemorrhage.

Figure 7. Cryptococcal brain infection. T2WI of a 33 year-old woman with AIDS shows multiple tiny bilateral hyperintense lesions in the caudate and putamen. These lesions represent mucoid material secreted by the fungal organisms.

Figure 8. Tuberculosis of the brain with

cerebritis and tuberculoma formation. MRI

scans of a patient are shown including post-

contrast T1WI (A) and T2WI (B).

Heterogeneous lesions are seen in the

frontal and parietal region, involving both

cortical and subcortical areas. The

intermixed hypointensities on T2WI most

likely represent hypercellularity, free radicals,

or both. Postcontrast axial T1WI shows

parenchymal and leptomeningeal

enhancement, representing both meningitis

and sub-pial extension.

BOLILE PRIONICE

• encefalopatii spongiforme transmisibile

• se transmit la oameni prin ţesut infectat sau instrumente chirurgicale infectate – particule proteinacee (prioni) – mutaţii la nivelul proteinei prionice (PrP) – cazuri cu transmitere genetică

• PrP normala (PrPc) – după sinteză transportată la nivelul membranei celulare şi apoi returnată intracelular prin endocitoză – lizată de proteaze – o altă fracţiune înapoi în mb celulară – funcţie fiziologică încă necunoscută – proteină ubicuitară, abundentă în neuroni

• gena PrNP – cr. 20 – mutaţii – cazuri genetice (ΔPrP)

• PrPsc – forma mutantă – encefalopatie spongiformă infecţioasă – induce conversia PrP la PrPsc

• PrPsc ajunge în SNC pe cale axonală retrogradă sau pe cale limfocitară

• PrPsc şi ΔPrP nu pot fi lizate de către proteazele intracelulare şi se acumulează intracelular – modificări neuropatologice, moarte neuronală

• CJD

• boala Gerstmann-Straussler-Scheinker

• insomnia fatală familială

CJD

(Creutzfeldt – Jakob)

• incidenţa 1/ 106

• adulţi, 60 de ani

• 90% sporadice, 10% familiale, foarte rare iatrogenice

• progres rapid, 4-12 luni deces

• precoce: astenie, vertij, tulburare cognitiva, anxietate, insomnie, halucinaţii, apatie, depresie

• demenţă rapid progresivă, mioclonii, rigiditate, atrofie, fasciculaţii, ataxie cerebeloasă, tulburări de AV

• tardiv: mutism akinetic, mioclonii severe, crize epileptice, disfuncţie autonomă

• EEG: complexe periodice bifazice sau trifazice

de unde ascutite 1Hz

• CT – atrofie corticala

• RMN T2 – hiperintensitate la nivelul gg bazali

• LCR: enolaza neuron-specifică, S100β, tau, 14-3-

3